Sunteți pe pagina 1din 3

Chirita in Provintie

Vasile Alecsandri
Chirita e o cucoana cu teribile fandoseli cosmopolite, debitand cu candoare un stupefiant
jargon frantuzit. Ea poate fi socotita ca o caricaturizare a tendintelor exagerat sau pretins
inovatoare, asa cum ursuzul si greoiul Barzoi incarneaza conservatorismul sclerozat in
vechi tabieturi si vrajmas oricarei primeniri. Gulita, fiul Chiritei, este un baiat lipsit de
minte si de educatie care vrea sa para foarte manierat si inteligent.
Comedia este o specie a genului dramatic in versuri sau in proza care prezinta intamplari
si personaje c starnesc rasul si care are un final vesel.
ema operei este critica institu!iilor "i moravurilor societ#!ii feudale.
$ubiectul este comic "i critic# arivismul micilor boieri rurali, care%"i dau aere de nobili.
Chirita, comedie de moravuri surprinde modul d viata, moravurile unei epoci. Autorul
apare in mod indirect in text prin intermediul actiunii si al personajelor. Chirita este
structurata pe doua acte . Actul intai se prezinta personajele si Chirita se cearta cu taranii.
Ea primeste un ravas d la &asi princa re sotul ei o anunta ca a fost avansat in functie ca
ispravnic. &n actul doi Chirita, deoarece se plictisise in provintie hotaraste s plece la 'aris
si incearca s faca logodna dintre Gulita si (uluta care il iubeste pe (eonas, un prieten din
copilarie. &nsa, (eonas apare deghizat in actrita iar (uluta care se preface ca a innebunit
cere s fie logodita cu actrita in fata tuturor celor veniti la logodna lui Gulita. &n urma
acestui fapt Chirita si Barzoi sunt obligati s accepte casatoria dintre cei doi, deoarece
(eonas obtine functia de ispravnic. .
Comedia este realist# prin spiritul critic, prin faptul c# eroii, conflictul, subiectul sunt
luate din via!a social#. Chiri!a este tipul arivistului, B)rzoi este tipul ispravnicului abuziv,
(eona" este tipul t)n#rului inteligent.
Comicul este mijlocul prin care autorul realizeaza critica aspectelor abordate. *pera
aceasta este in primul rand o comedie de moravuri. +ijloacele de realizare a comicului
sunt variate , comicul de limbaj - personajele vorbesc o franceza modernizata . musiu
$arl, furculision, fripturision/ , utilizarea calcului lingvistic .utilizarea mot%a%mot a
expresiilor si locutionilor/ , utilizarea unor neologisme cu forma gresita sau cu sens gresit
0 comicul de character - personajele sunt ridicule prin contrastul dintre esenta si
aparenta 0 comicul de nume - cele mai multe sunt diminutive - (uluta, Gulita, Chirita 0
comicul de moravuri - ipocrizia , incultura, snobismul, coruptia.
1ormele comicului sunt umorul si ironia.
Ca moduri de expunere, autorul foloseste dialogul si monologul, iar caracterizarea
personajelor se face in mod indirect, prin vorbele, faptele si gandurile lor, ori direct de
catre alte personaje.
* alta modalitate o constituie indicatiile scenice prin care autorul isi 2misca3 personajele,
le da viata, folosind comicul ca principal mijloc artistic.
*pera 2Chirita in provintie3 se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza
cu sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu
scopul de a le indeparta
Chirita este la varsta critica, ridicola prin faptul ca e mare amatoare de aventuri amoroase,
trasaturi ce reies indirect din cantecelul prin care isi exprima emotiile starnite de curtea pe
care i%o face motpanu .berbant, usuratic, afemeiat/ de (eonas, 4&ata%l, valeu5 1ara sa vreu
$amt acum, zau, Ca ma rosesc5 +ii de furnici, 6e tricolici, 6e vafcolici Vai5 ma
muncesc54. 6in didascaliile autorului reies, direct7indirect comportamentul caraghios al
eroinei, gesturile voit cochete si penibile manifestate in dialogul cu ofiterul (eonas,
Chirita .cochetand/0 .coborandochii si tragandu%si mana/0 .cupudoare/0 .cu dragoste/.
Chirita este, totodata, o mama lipsita de responsabilitate, care nu stie sa%si educe copin,
degradandu%le personalitatea printr%un rasfat ridicol si cu totul deplasat. $uperficialitatea
prind educatia si instructia lui Gulita reiese, indirect, din didascalii si din vorbele eroinei.
(a inceputul piesei, atunci cand taranii n la Chirita sa%l reclame pe Gulita ca a vanat un
tel, ca a dat foc bordeiului cu ciubucu cel de hartie, ca tine calea fetelor din sat, Chirita
reactioneaza cu olenta si%i ameninta .furioasa/, aca%va gura, mojicilor50 Cu biciul pe
spate V%oi da5 V%oi da eu dreptate Asa5.
(imbajul Chiritei este ilustrativ pentru caracterul superficial, pentru spoiala de cultura si
pentru snobismul ei. Cucoana Chirita amesteca limba neaos moldoveneasca, plina de
savoare % sasa, cumnataca, o gasi, bucataca taieta, rosaie % cu frantuzisme % uvraj, musiu,
desir, bontonuri % si cu expresii populare % ma munceste cugetul, nu dau tatarii. Chirita
vorbeste o limba franceza ridicola, traducand din romaneste cuvant cu cuvant expresii
care in limba franceza au alt sens ori nu exista deloc .decalcuri/. Astfel, pentru toba de
sectiune, ea spune un tambour d8instruction, sau pentru flori de cuc, fleurs de coucoii,
pentru a spala putina, laver le baril ori pentru a vorbi ca apa, parler comme l8eau etc.
Chirita este un personaj caricatural, dar simpatic prin firea volubila, prin agitatia ei
ridicola de a parea o parizianca, prin snobismul ei ostentativ.
&n fond, Chirita este o autodidacta, invatase limba franceza de una singura, asa cum, de
altfel, marturiseste, j8ai apprendre toute seulette fransais pre legea mea. Ea creeaza cunte
proprii, rostind apprendre . in loc de appris si toute seulette in lpc de toute seule , forma
seulette fiind o foarte nostima formula de autotandrete, singurica, vrea sa spuna eroina.
6in punct de vedere al portretului fizic, Chirita este, in montarile spectacolelor si in
ziunea regizorilor, o femeie batrana si grasa. George Calinescu o caracterizeaza astfel,
Chirita e o cocheta batrana, dar si o mama buna, o burgheza cu dor de parvenire, dar si o
inteligenta deschisa pentru ideea de progres, o bonjurista.
Autorul nu da nicio informatie despre varsta eroinei, cu exceptia raspunsului pe care
Chirita i%l da lui (eonas, atunci cand acesta o jigneste spunandu%i ca este de pe vremea lui
'apura Voda, +inciuni spui ca tocmai ieri am implinit 9: de ani. anarul o persifleaza
malitios, 9: fara mercuri, fara neri si fara sambete, iar alta data ii spune baba stracheta.
'ompiliu +areea analizeaza imprejurarile si situatiile care ar putea identifica varsta
eroinei, Chirita, in ;Chirita in prontie<, este mama lui Gulita, iar baiatul are paisprezece
ani, ceea ce aflam din dialogul cu $afta, cumnata, pe tema itorului casnic al odraslei.
(uluta, indragostita de (eonas, era, deci, la cincisprezece ani, deja nubila .aflata la varsa
casatoriei/ si putem usor deduce ca lucrurile nu se petrecusera altfel cu Chirita. Acum un
secol si ceva, si chiar azi, in mediul rural, varsta matrimoniala era, pentru fete, cam intre
=:%l> ani, iar copin veneau destul de repede dupa casatorie. Asa stand lucrurile, daca
adaugam la =>%l? ani, maximum maximorum =@%AB, cei =C ani ai lui Gulita, eroina lui
Alecsandri nu putea sa aiba mai mult de 99%9: de ani, fiind, adica o femeie destul de
tanara inca, astfel faptul ca se lasa curtata de (eonas, tanarul ofiter, nu pare deloc
compromitator si nici ridicol. Dn alt argument ar fi acela ca invatase sa calareasca la les,
la manejarie, ori la o varsta inaintata ar fi fost aproape imposibil sa mai poata calari.
Aceeasi situatie este si cu fumatul, de care se apucase pentru ca asa%i moda.
6espre greutatea Chiritei autorul face o singura referire prin intermediul lui Grigore
Barzoi, atunci cand femeia se ge ca s%a plictisit la tara si vrea sa plece la 'aris sa ma mai
racoresc, ca m%am uscat aici in prontie. 'ufnind enervat, Barzoi ii raspunde sarcastic, Ba
ca chiar $a vede ca nu te%ai uitat de mult in oglinda5, sugerand ca nu este nici pe departe
uscata. Altii interpreteaza scena 9 din actul = al comediei in aceeasi ziune, considerand ca
eroina solicita ajutorul celorlalti pentru a se da jos de pe cal din cauza grasimii, dar poate
ca pozitia pe cal a femeilor, cu ambele picioare in aceeasi parte, facea dificila coborarea.