WORLD WIDE FUND FOR NATURE (WWF ROMANIA)

1. Scurt istoric
Totul a nceput n 1960, cnd Sir Julian Huxley, un renumit biolog britanic i primul
director general al UNESCO, s-a deplasat n Africa de Est, pentru a oferi consultan ctre
UNESCO referitor la conservarea naturii n zon.
Revenit la Londra, a scris mai multe articole pentru ziarul The Observer, n care
atrgea atenia publicului britanic asupra gradului de distrugere a habitatului i asupra ritmului
de vnare a animalelor, fenomene ce riscau s duc la distrugerea florei i faunei din zon n
urmtorii 20 de ani. Aceste articole l-au determinat pe omul de afaceri Victor Stolan s
propun o aciune comun de strngere de fonduri pentru rezolvarea situaiei.
In 11 septembrie 1961, WWF a fost nfiinat oficial i nregistrat ca organizatie non-
profit, cu sediul n Elveia.
ntr-un interval de numai 40 de ani, WWF a devenit una dintre cele mai mari i
respectate organizaii internaionale independente care lucreaz n scopul conservrii naturii.

ncepnd cu 1985, WWF a investit peste 1.165 milioane dolari n peste 11.000 de
proiecte derulate n 130 de ri. Toate aceste proiecte au un rol important n campania de
oprire a degradrii accelerate a mediului pe glob i de sprijinire a locuitorilor planetei pentru a
tri n armonie cu natura.
Ecoregiunea Dunre-Carpai, din care ara noastr face parte, a fost inclus de WWF
printre cele mai importante 200 ecoregiuni din lume, avnd o biodiversitate remarcabil. n
anul 1998, WWF a nfiinat Programul Dunre-Carpai, cu sediul la Viena, cu scopul de a
conserva zonele naturale din patru ri: Romnia, Bulgaria, Serbia i Ucraina.
WWF Romnia, parte a Programului regional Dunre- Carpai, a fost fondat n anul
2006. Organizaia are sediul n Bucureti i dou filiale n ara: la Braov i la Baia Mare.


1.2. Structura organizatiei



Atributii:
Director de program
- Asigur elaborarea, avizarea, monitorizarea i coordonarea, dup caz, a
programelor naionale
- Asigur atragerea de resurse financiare interne i externe n vederea susinerea
materiale
- Colaboreaz cu instituiile de specialitate pentru formarea i perfocionarea
pregtiriiprofesionale a personalului propriu
- Stabilete modul de lucru i termenii de referin pentru implementarea proiectelor
elaborate
- Alege, n baza termenilor de referin, organizaiile i persoanele care contribuie n
mod activ la implementarea proiectelor elaborate.
Coordonator Regional Departament Ape
- Rspunde de dezvoltarea i funcionarea optim a Departamentului, contribuind cu
propuneri la planificarea strategic a organizaiei, a planului actual de aciune, a
organigramei Departamentului, a bugetului estimativ anual, necesar derulrii
Director de
program
Director HR
Director regional
de conservare
Coordonator
proiect
Spicialist proiect
Asistent proect
Coordonator
Corporate
Relations
Asistent
corporate
relations
Coordonator
fundrasing
Specialist
fundrasing
Intern Fundrasing
Coordonator
educatie pentru
dezvoltare
durabila
Coordonator
financiar
administrativ
Specialist
financiar
Asistent financiar
Specialist achizitii
Asistent achizitii

proiectelor, la elaborarea proiectelor, obiectivelor i indicatorilor planificai n
cadrul proiectelor departamentului;
- Planific, coordoneaz, monitorizeaz i evalueaz activitile financiare,
adminisztrative i operaionale ale proiectelor.
Coordonator financiar
- Consultan n scrierea i implementarea proiectelor din fonduri structurale
- Redacteaz actele oficiale din cadrul proiectelor
- Gestioneaz resursele materiale i financiare specifice n bugetul proiectulului.
Coordonator Biodiversitate
- Realizeaz fonduri directe pentru conservarea naturii
- Integrarea la nivel macro a biodiversitii, n politici precum ar fi cele legate de
energie i clim.
Coordonator Program Pduri
- Realizeaz un management forestier durabil, care s aduc beneficii pe termen
lung att oamenilor, ct i mediului nconjurtor;
- Informarea i participarea proprietarilor de pduri i administratorilor de pduri, de
stat i private, precum i a reprezentanilor companiilor din industria lemnului n
sesiuni de pregtire i specializare.
Coordonator Green Public Funds
- Asigur creterea vizibilitii programului Green Public Funds
- Dezvolt o cercetare de pia cu privire la produsele tradiionale
- Colecteaz materiale i informaii pentru blogul Produse din natur, dezvolt i
menine acest blog ca parte din strategia general de cretere a vizibilitii
programului Green Public Funds
- Dezvolt o strategie de promovare a produselor locale i tradiionale bazat pe
cercetarea de pia.
Coordonator Comunicare i Marketing
- Realizeaz sptmnal newsletter-ul intern
- Creeaz electronic i tiprete machetele sau laxout-urilor pentru pliante, reclam
de pres, legitimaii
- Realizeaz unele activiti de natur organizatoric intern.
Coordonator Program Maramure
- Susine micii fermieri pentru a le asigura accesul la pia, recupreaz reetele de
produse tradiionale ca element de cultur naional i de patrimoniu
- Testarea unui model pe piaa local alternativ doar pentru micii productori, pun
pe agenda public problemele fermelor de subzisten
Coordonator Life Natura
- mbuntirea strii de conservare a habitatelor i speciilor din Parcul Naional
Piatra Craiului
- Actualizarea planului de management i desemnarea ntregii suprafee a parcului
ca sit Natura 2000.
Coordonator Modul Delta Dunrii
- Stabilete de comun acord cu partenerii locali a unor situri model pentru
restaurarea luncii inundabile a Deltei Dunrii
- Stabilete un plan i un set de proceduri pentru controlul turismului cu impact
negativ asupra mediului i promovarea turismului pentru natur n parteneriat cu
comunitile locale
- Stabilete un plan pentru navigaia durabil ce va fi aprobat de rile riverane
deltei.
1.3. Domeniile de activitate:

Misiunea WWF la nivel global este aceea de a stopa degradarea mediului i de a construi un
viitor n care oamenii triesc n armonie cu natura, prin:
conservarea biodiversitii la nivel mondial;
- Are rolul de a intreprinde actiuni in scopul protejarii mediului inconjurator, de a
proteja habitatele unor specii pe baza de disparitie;
- Actioneaza in sensul dezvoltarii biodiversitatii, impaduririi locurilor care au fost
defrisate;
- Mentine legatura cu alte ONGs de mediu, cat si cu alte companii care ajuta la
realizarea proiectelor de mediu.
utilizarea raional a resurselor naturale regenerabile;
- incurajaza populatia la consumul rational de resurse regenerabile
- actioneaza in sensul educatiei pentru consumul rational si reciclarii
reducerea polurii i a consumului iraional.
- Are rolul de a intreprinde actiuni in scopul protejarii mediului inconjurator,
reciclarii si folosirii rationale a resurselor capitalului natural

1.4. Activitati in cadrul domeniilor de activitate

Conservarea biodiversitatii
iniiaz i implementeaz proiecte de conservare, protejare i reconstrucie a mediului la
nivel local sau naional;
iniiaz sau particip la programe internaionale care aduc beneficii mediului din Romnia;
popularizeaz concepte i bune practici din domeniul proteciei mediului;
stabilete relaii cu instituii sau organizaii similare din strintate n vederea promovrii
coerente a obiectivelor privind protejarea mediului;
colaboreaz cu autoritile europene, naionale i locale pentru dezvoltarea de
politici publice de mediu i implementarea de proiecte de protecie a mediului;
colaboreaz cu alte organizaii i cluburi neguvernamentale care desfoar activiti de
protecie a mediului;



Actiuni:
-O dovad a importanei acestor zone pentru conservarea biodiversitii Dunrii este interesul
Uniunii Europene pentru protejarea lor, concretizat n proiecte precum Proiectul de
Conservare i Management Integrat al Ostroavelor, demarat de WWF n 2006, n cadrul
programului Life Nature
- ntrirea capacitii factorilor interesai la nivel local n promovarea implementrii
transfrontaliere a Coridorului Verde al Dunrii Inferioare
- Pe lng restaurarea ecologic, proiectul Delta Dunrii o poart natural spre
Europa i propune i promovarea unor bune practici n ecoturism i alternative de dezvoltare
durabil pentru navigaie i dezvoltare portuar.
- restaurare ecologic a Blii Comana din Judeul Giurgiu. Scopul acestei iniiative este de a
restabili i de a conserva biodiversitatea, habitatele naturale, plantele salbatice i gestionarea
eficient a reelei ecologice Natura 2000 pe o suprafa de aproximativ 1.180 ha.

Utilizarea raional a resurselor naturale regenerabile
-Misiunea WWF la nivel global este aceea de a stopa degradarea mediului i de a construi un
viitor n care oamenii triesc n armonie cu natura.
- propune soluii practice, pentru ca planeta pe care trim s ne poat susine n continuare.

Actiuni:
- Caravana Apei WWF - are scopul de a promova utilizarea neleapt a apei n Europa
Central i de Est. n 2011-2012, Caravana Apei face peste 20 de popasuri, n Bulgaria,
Ungaria i Romnia.
Scopul este creterea contientizrii problemelor apei i a importanei amprentei noastre
asupra resurselor de ap.
ntr-un efort de a angaja companiile, WWF conduce mese rotunde pilot i seminarii pe
tema administrrii apei n zon

Reducerea polurii i a consumului iraional
- informeaza publicul cu privire la problemele care afecteaz mediul nconjurtor;
- mobilizeaza un numr ct mai mare de persoane, care s susin aciunile WWF;
- sesizeaza autoritile cu privire la problemele de mediu i la soluionarea acestora;
- prezinta soluii eficiente pentru reducerea impactului negativ al activitilor umane
asupra mediului.
Actiuni
-La ndemnul WWF, organizaia care a iniiat micarea Earth Hour, n anul 2007, 5200 de
orae din peste 135 de tari au stins lumina de Earth Hour n 2011, raspndind un mesaj
puternic privind impactul negativ pe care viaa noastr de zi cu zi l are asupra planetei i
asupra resurselor naturale.

n 2011, Earth Hour a intrat ntr-o nou etap: Mai mult decat o or pentru planeta (Beyond
the Hour), n care oamenii de pretutindeni au fost ndemnai nu numai s sting lumina, ci s
se angajeze n aciuni de mediu n fiecare zi.



Capitolul 2. Relatii cu diferite tipuri de operatori

Operatori guvernamentali:

-Pe 5 iunie 2000, Ministerele Mediului din Romnia, Bulgaria, Moldova i Ucraina au
semnat Declaraia Coridorul Verde al Dunrii Inferioare, proiect initiat de WWF ce presupune
gestionarea si conservarea in mod durabil a biodiversitatii din Delta Dunarii

- Administraia Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii a aprobat implemetarea proiectelor
de conservare a biodiversitatii din Delta Dunarii, cum ar fi Impreuna pentru Dunare ,
Conservarea si managementul integrat al ostroavelor de pe Dunare

- Regia Naional a Pdurilor Romsilva i Ministerul Agriculturii - Proiectul Life Natura
este derulat de Universitatea Transilvania Facultatea de Silvicultur i Exploatri Forestiere
n parteneriat cu WWF Programul Dunre-Carpai Romnia; Obiectivul proiectului a fost de a
promova implementarea reelei Natura 2000 n Romnia, prin sprijinirea identificrii a cel
puin 50 de situri Natura 2000 de habitate prioritare de pdure, sub-alpine i alpine la nivel
naional, pe baza colaborrii strnse cu autoritile romne i cu factorii locali de interes i a
elaborrii direciilor pentru management.

- Programul de Mediu al Naiunilor Unite (UNEP), prin Fondurile Globale pentru Mediu
(GEF) - sprijina conservarea ursului brun i a habitatului su n Munii Tible, Maramure.

- Agenia pentru Protecia Mediului Clrai in parteneriat cu WWF Romania au
colaborat in vederea implementarii proiectului Conservarea si managementul integrat al
ostroavelor de pe Dunare

- Institutul de Cercetri i Amenajri Silvice a aprobat implementarea proiectelor care
aveau drept scop mentinerea biodiversitatii si impiedicarea degradarii acesteia.

- Direcia Silvic Clrai a colaborat in vederea mentinerii biodiversitatii in 8 ostroave de
pe Dunare prin proiectul Conservarea si managementul integrat al ostroavelor de pe Dunare


Operatori nonguvernamentali:

-WWF Programul Dunre-Carpai Ucraina- a colaborat la implementarea proiectelor de
conservare a biodiveristatii in Coridorul Dunarii

- Fundaia ERSTE impreuna cu aceasta fundatie, WWF desfasoara programul Scoli
europene pentru o planeta vie prin care doresc sa responsabilizeze elevii fata de mediul si
comunitatea in care traiesc.

- Fundaia pentru Arii Protejate in parteneriat cu WWF organizeaza 17 training-uri, cu
participarea a 288 persoane, n managementul ariilor protejate i alte domenii conexe






Operatori individuali

-IKEA colaborarea cu unul dintre cei mai mari prelucrtori de cherestea din regiune (IKEA)
asigur continuitatea utilizrii pdurilor din punct de vedere al valorii economice, meninnd
n acelai timp serviciile de mediu pe care le asigur.
- Nikon Romania, Photosetup au colaborat cu WWF la implementarea proiectului
Expeditia fotografica: Romania Salbatica si au avut ca parteneri media: Alpinet i Foto-
magazin.ro
- Garanti Bank- in cooperare cu WWF au realizat o expoziie de fotografie n aer liber
dedicat celor mai slbatice i spectaculoase locuri din cele 13 parcuri naionale ale Romniei
i din Delta Dunrii.

Voluntari WWF nu putea implementa niciun proiect daca nu colabora cu voluntari dornici
de a ajuta la protejarea si conservarea mediului inconjurator.


































Capitolul 3.

3.1. Caracterizarea problemei de mediu
Degradarea biodiversitatii
Transformarea profunda a mediului inconjurator si acumularea in timp a unor stari de
degradare a acestuia au condus la eroziunea si saracirea biodiversitatii, cu efect pe termen
lung pentru natura: distrugerea multor paduri, reducerea efectivelor populatiilor salbatice si a
genofondului lor, cresterea ratei, vitezei de extinctie a speciilor, care a depasit cu mult rata
procesului natural de formare a noi specii. In acelasi timp, s-a exercitat o presiune selectiva
asupra speciilor, fiind favorizate cele utile direct populatiei umane, ceea ce a determinat
modificarea structurii ecosistemelor si le-a influentat evolutia.
Pierderea biodiversitatii este la fel de importanta ca modificarile climaterice
modificarile climaterice si pierderea biodiversitatiiaflandu-se in stransa legatura.
Pierderea biodiversitatii este un fenomen global, care nu poate fi mascat. Ea este
influentata de cresterea exponentiala demografica si de formele si ritmul dezvoltarii
sistemelor socio-economice. Abordarea ei la nivel global este insa subminata de decalajele si
inechitatile economice si sociale existente in lume, care impiedica implementarea Conventiei
asupra biodiversitatii. Conventia pentru conservarea biodiversitatii de la Rio de Janeiro (1992)
a promovat o serie de principii bazate pe valenta economica, sociala, ecologica, genetica,
stiintifica, culturala, estetica si recreativa a biodiversitatii si a recunoscut dreptul suveran al
fiecarei natiuni de a ocroti si conserva speciile existente in propria tara si de a-si stabili
reteaua de arii protejate.
Pierderea biodiversitatii va avea un impact negativ asupra produselor alimentare si
aprovizionarii cu apa, precum si alte servicii care depind de ecosisteme, rezultand astfel o
catastrofa economica.

Cauzele degradarii biodiversitatii
- Schimbarile habitatului natural datorita sistemelor de productie agricola intensiva,
industriei de constructii si extractiva, supraexploatarea padurilor, oceanelor,
raurilor, lacurilor, solurilor, invaziei speciilor straine, poluarii si schimbarii climei
la nivel global
- Ploile acide
- Diminuarea stratului de ozon
- Eutrofizarea apelor
- Nitrificarea si acidifierea solurilor
- Desertificarea





Impactul degradarii biodiversitatii in functie de tipologia impactelor:

Dupa natura efectelor, impactul degradarii biodiversitatii este de tip negativ
deoarece transformarea profunda a mediului inconjurator si acumularea in timp a unor stari de
degradare a acestuia au condus la eroziunea si saracirea biodiversitatii, cu efect pe termen
lung pentru natura: distrugerea multor paduri, reducerea efectivelor populatiilor salbatice si a
genofondului lor, cresterea ratei, vitezei de extinctie a speciilor, care a depasit cu mult rata
procesului natural de formare a noi specii. In acelasi timp, s-a exercitat o presiune selectiva
asupra speciilor, fiind favorizate cele utile direct populatiei umane, ceea ce a determinat
modificarea structurii ecosistemelor si le-a influentat evolutia.

In functie de intensitatea impacturilor, degradarea biodiversitatii se incadreaza in categoria
impacturilor de intensitate medie, deoarece fiind rezultatul unei evoluii de 3,8 miliarde de
ani, biodiversitatea este esenial pentru supravieuirea omului. Ne bazm pe natur pentru
numeroase resurse eseniale, inclusiv pentru hran, materiale de construcii, cldur, textile
sau ingredientele active din medicamente. n plus, exist i alte funcii vitale pe care le ofer
natura, de la polenizarea plantelor i filtrarea aerului, a apei i a solului pn la protecia
mpotriva inundaiilor.
In raport cu scara teritoriala a efectelor induse, impactul degradarii biodiversitatii are un
efect in primul rand local, deoarece mai intai este afectata zona apropiata de locul unde
biodiversitatea a fost afectata, dar impactul va fi suportat si de zonele mai indepartate dar intr-
un timp nu la fel de scurt.
Dupa durata de manifestare, impactul pe care il are degradarea biodiversitatii este simtit
pana la remediere. Impactul poate fi temporar daca se actioneaza imediat asupra problemei
sau de cele mai multe ori este permanent, deoarece foarte putini actioneaza in sensul
restabilirii biodiversitatii dintr-o anumita zona.

Biodiversitatea trebuie conservata pretutindeni pe Pamant, deoarece genereaza pe de o
parte bunuri si asigura servicii direct utilizabile sistemului socio-economic uman, iar pe de
alta parte mentine procesele ecologice la nivel local, regional si global.


Pentru stoparea pierderii de biodiversitate se aduc o serie de argumente si motivatii:
- motivatii economice asupra utilizarii potenliale, in prezent sau viitor, a unor specii, ca
surse de hrana, medicamente sau materii prime in biotehnologie;
- aspectul stiintific, privind interelatiile dintre diferitele componente ale ecosferei si
posibilitalile de a inlelege cum funclioneaza aceasta;
- aspectul estetic, ce considerd pierderea ireversibila a unor forme unice de viata, a unor
categorii de ecosisteme si peisaje, ca o saracie a experientei si orizontului uman;
- consideratii de ordin etic, care neaga prerogativele speciei umane de a distruge alte
specii si sustin dreptul la existenta al oricarei forme de viata.
Un rol important revine educatiei ecologice a populatiei, in vederea constientizarii
necesitatii protejarii speciilor de animale si plante, ca elemente de baza ale mediului natural in
ansamblu.


3.2. CONSERVAREA I MANAGEMENTUL INTEGRAT AL
OSTROAVELOR DE PE DUNRE
Ostroavele Dunrii sunt cminul unei diversiti bogate de specii de plante i
animale, multe dintre ele fiind protejate la nivel naional i internaional. Sute de specii de
psri cuibresc, se hrnesc i se odihnesc pe aceste ostroave n timpul perioadei de migraie.
Partea romn a Dunrii include aproape 140 de ostroave, care se ntind 35.000 ha.
Ele gzduiesc, alturi de bancuri de nisip, lacuri, mlatini i canale naturale, circa 30% din
suprafaa pdurilor naturale din lunca romneasc a Dunrii. Pe ostroave exist ecosisteme
extrem de bogate, vitale pentru conservarea biodiversitii n ntregul bazin al Dunrii.
Zona proiectului:
Opt ostroave din Romnia, situate n judeul Clrai, ntre kilometrul 318 i 411 al
Dunrii: Albina, Haralambie, Ciocneti, Trmani sau Pisica, oimu, Turcescu, Cianu Nou i
Fermecatu.


3.3. Necesitatea proiectului
Acest proiect a fost necesar deoarece pe parcursul ultimului deceniu, aceste zone cu o
diversitate biologic remarcabil, au fost supuse mai multor tipuri de presiuni:
nlocuirea pdurilor naturale de lunc cu plantaii de plop hibrid, mult mai srace n
biodiversitate, dar considerate mult mai profitabile.
navigaia i, n special, implementarea proiectelor legate de infrastructura pentru
mbuntirea navigaiei, ceea ce genereaz eroziunea malurilor fluviului i creeaz modificri
ireversibile n morfologia acestuia.
speciile invazive, n mod deosebit amorfa (Amorfa fruticosa), un arbust asemntor
cu salcmul, care crete mult mai rapid dect puieii existeni, sufocnd astfel pdurea tnr
i restul de plante.


3.4. Obiectivele generale ale proiectului:
- Protejarea i meninerea habitatelor i speciilor de pe ostroave i managementul
adecvat al pdurilor naturale i semi-naturale.




3.5. Obiective specifice:
953,5 ha de pdure natural i semi-natural incluse n zone cu regim de protecie
pe cele 8 ostroave;
cele 8 ostroave desemnate ca situri Natura 2000;
planuri de management pentru ostroave;
16 ha rempdurite i 10 ha mpdurite cu specii autohtone de plop i salcie;
zonele cu regenerare natural a pdurii de lunc vor fi protejate;
populaiile speciilor de psri ce folosesc ostroavele (Pelicanus crispus Pelicanul
cre i P. onocrotalus Pelicanul comun) meninute i protejate;
coloniile de Phalacrocorax pygmaeus (Cormoranul mic) meninute pe ostroave;
20 de platforme de cuibrit pentru Haliaeetus albicilla (Codalb) i 20 pentru Falco
cherrug (oimul dunrean) instalate i folosite cu succes;
ecosistemele acvatice de pe ostroave reconectate la regimul natural, iar perioada
de prezen a apei suficient pentru asigurarea hranei necesare speciilor de faun
slbatic.


3.6. Activitati implementate pentru realizarea obiectivelor:
reconstrucia ecologic a 26 hectare de pdure natural inundabil;
Autoritatea Naval Romn a dispus limitarea vitezei de navigaie la 14 km/h
n zona ostroavelor Albina, Haralambie, Turcescu i Fermecatu, acolo unde
eroziunea malurilor este semnificativ;
planuri de management pentru cele 8 ostroave;
strategia de ecoturism pentru cele 8 ostroave;
iniierea de activiti pentru dezvoltarea ecoturismului pe ostroave;
7 evenimente organizate cu comunitatea local, cu profesori, studeni, masteranzi
i doctoranzi de la Universitatea Bucureti, cu autoriti locale i centrale i
cu reprezentani ai presei. La aceste evenimente au participat aproape 400 de
persoane;
baz de date actualizat, cu speciile care triesc pe ostroave;
msuri de management adoptate pentru habitatele Natura 2000 din lungul
Dunrii Inferioare;
stoparea nlocuirii pdurilor naturale inundabile cu cele de plop hibrid;
speciile invazive ndeprtate de pe 1,1 hectare de pdure inundabil regenerat
natural;
mbuntirea condiiilor de cuibrit pentru vulturul codalb i oimul dunrean;
contribuiie semnificativ la mbuntirea comunicrii dintre actorii interesai.


3.7. Analiza economica a proiectului eficienta economica

Eficienta economica este esenial pentru atingerea misiunii i pentru ndeplinirea
obiectivelor, ndeosebin condiiile unei concurene crescnde n domeniu. Suportul financiar obinut
i alturareavoluntarilor la o organizaiei depind n mare msur de modul n care sunt utilizate
resursele,de modul n care sunt ele puse n valoare.
Unul din cele mai dificile aspecte ale evaluarii economice a biodiversitaii este determinarea
cu precizie chiar a obiectului evaluarii. n termeni simpli, prin biodiversitate se ntelege
varietatea formelor de viata.


Tipuri de cheltuieli Procent
Proiecte 68,40%
Personal 14,30%
Training 0,60%
Logistica 1%
Protocol 10,70%
Comunicare 5,10%



Rezultate obtinute:
- Creterea capacitii pentru dezvoltarea de planuri de management pentru
ostroavele Dunrii
- Actualizarea bazei de date cu speciile care triesc pe ostroave
- Adoptarea unor msuri de management pentru habitatele Natura 2000 din lungul
Dunrii Inferioare
- Reconstrucia ecologic a 26 hectare de pdure natural inundabil
- Stoparea nlocuirii pdurilor naturale inundabile cu cele de plop hibrid
- ndeprtarea speciilor invazive de pe 1,1 hectare de pdure inundabil regenerat
natural
- Folosirea de noi metode pentru eradicarea amorfei
- mbuntirea condiiilor de cuibrit pentru vulturul codalb i oimul dunrean
- Iniierea de activiti pentru dezvoltarea ecoturismului pe ostroave
- Contribuie semnificativ la mbuntirea comunicrii dintre actorii interesai



3.8. Analiza de mediu

Varianta fara proiect (pagube de mediu) Varianta cu proiect (beneficii de mediu)
- Multe specii de plante si animale
ar fi disparut din cauza degradarii
biodiversitatii
- Padurile naturale ar fi fost
inlocuite cu cele de plop hibrid
- O suprafata considerabila din
aceasta suprafata de teren ar fi fost
inundata de specii invazive
- Desertificare
- Reconstructia ecologica a 26 ha de
padure naturala
- S-a limitat impactul negativ al
navigatiei
- n timpul proiectului, toate cele
opt ostroave au fost integrate n
cinci situri Natura 2000.
- Au fost instalate 20 de platforme
de cuibrit pentru vulturul codalb
i 20 pentru oimul dunrean
- S-au instalat panouri de avertizare
pe ostroave, menionnd
perioadele critice pentru cuibrirea
psrilor (din martie pn n
iunie), precum i penalitile
pentru mpucarea speciilor
protejate de psri.
- Ostroavele oimu, Haralambie i
Ciocneti, care erau deja
rezervaii naturale, au fost incluse,
conform legislaiei romne, n
grupa funcional 1.5C -
rezervaii naturale destinate
conservrii unor medii de via, a
genofondului i ecofondului
forestier i care sunt excluse de la
orice activiti de despdurire.




Analiza SWOT

Puncte tari

Judeul Clrai va include n
planurile viitoare de dezvoltare a
turismului obiectivele i activitile
propuse n strategia noastr pentru
ecoturism din zona ostroavelor
Msurile de conservare prevzute n
planurile de management pentru
ostroave vor fi incluse n planurile de
management ale siturilor Natura 2000
care acoper ostroavele din proiect.
O mare parte din munca desfurat n
cadrul proiectului a reprezentat un
exemplu pentru managerii care
lucreaz n conservare i pentru
ceilali actori interesai.
Proiectul a ncercat s ofere soluii
pentru o navigaie durabil, care s
reduc din efectele negative ale
proiectelor de navigaie

Puncte slabe

Romania se afla in topul calamitatilor
naturale
Nereusirea sa atraga si mai multi
sponsori
Neimplicarea tuturor oamenilor in
actiune, degradarea biodiversitatii are
loc in continuare din cauza actiunii
omului.
Oportunitati

Site-ul proiectului va fi meninut, iar
n situaia n care vor fi identificate
surse de finanare, acesta va fi
actualizat, noutile venind n
completarea eforturilor actuale.
Extinderea ariei de activitate pe toata
suprafata tarii
O posibila colaborare cu noi sponsori

Amenintari

Scaderea interesului oamenilor pentru
mentinerea biodiversitatii
Reducerea numarului de voluntari
Miscorarea sponsorizarii














3.9 Concluzii

Padurile naturale din ostroavele Dunarii sunt insule de biodiversitate, a caror nlocuire cu
plantatii de plop euramerican este riscanta; din punct de vedere ecologic, este evident ca n
conditiile specifice unei plantatii nu vor putea convietui aceleasi specii, ca ntr-o padure
naturala; din punct de vedere economic, exista riscul unor costuri mai mari, datorita
fluctuatiilor nivelului Dunarii (la nivele mici, barajele nu pot fi ancorate la distante suficient
de mici, astfel nct masa lemnoasa sa poata fi ncarcata de pe ostrov pe baraj), dar si riscul
ne-realizarii productivitatilor scontate, dupa doua sau trei cicluri de plopi euramericani.
Activitatile de monitorizare a populatiilor de Limanthria sunt mai scumpe pe ostroave,
datorita acelorasi condiitii dificile de acces, si exista riscul transformarii unor astfel de
plantatii n focare de infestare. n aceeasi situatie este si Sophora japonica, ce se poate instala
foarte usor n plantatiile de plopi, daca lucrarile de ntretinere nu se executala timp.
S-a demonstrat folosind indicatori economici adecvati (rata interna de revenire pentru
investitii si valoarea prezenta neta pentru proiecte cu impact economic, cum ar fi nlocuirea
padurii natural-fundamentale cu plantatii) ca nu se justifica o asemenea actiune: desi ar creste
veniturile pe termen scurt (la finele primului ciclu de productie) pierderea de biodiversitate nu
ar fi compensata de aceste cresteri ale veniturilor.
Valoarea economica a biodiversitatii, preluata din literatura si estimata la echivalentul a 100$
/an/ha, este sub-estimata de aceasta valoare; studii mai aprofundate, folosind evaluarea
conditionata, specifica unor astfel de situatii, ar dovedi cu siguranta ca surplusul social al
conservarii biodiversitatii este mult mai mare.
Revenirea la tipul de padure natural-fundamental dupa o plantatie de plopi, este imposibila n
termen scurt; pierderile de biodiversitate, n schimb sunt ireversibile.
Solutia, potrivita n astfel de situatii, este intensificarea silviculturii practicate n zona dig-mal,
unde oricum nu exista conditii totdeauna prielnice speciilor de pasari si ambfibieni de pe
ostroave, deoarece nu poate fi asigurat linistea necesara. Daca, de exemplu, pe anumite
portiuni, ce nu mai sunt expuse inundatiilor de lunga durata, ar fi nlocuite plantatiile de salcie
cu plantatii de poli euramericani, s-ar compensa astfel sporul de crestere a biomasei realizat
de plantatiile ce s-ar creea pe ostroave. Asadar, prin cresterea rentabilitatii silvicuturii din
zona dig-mal, s-ar compensa ceea ce impropriu se considera pierderi, datorita existentei
padurii naturale.