Universitatea Din Pitetsi - Proiect2

1 | P a g e
UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE

INDRUMATOR: STUDENT:
Sef.L Sorin ILIE Chiosan Florin C-tin

-2013-
2 | P a g e

CUPRINS

1.Tema proiectului: ....................................................................................................................................... 4
2.Introducere ................................................................................................................................................ 5
3.Capitolul I ................................................................................................................................................... 7
Proiectarea tehnologiei de manipulare-depozitare-transport(intern) ......................................................... 7
3.1)Alegerea si descrierea detaliata a marfurilor ..................................................................................... 7
Descrierea detaliata a marfurilor ......................................................................................................... 9
Conditii de ambalare: .......................................................................................................................... 13
Formarea unitatilor de incarcatura ..................................................................................................... 16
Conditii de depozitare,de manipulare si de transport ........................................................................ 17
3.2 Calculul volumului de marfuri si a indicatorilor de volum ................................................................ 17
3.2.1)Calculul numarului de zile lucratoare ........................................................................................ 18
3.2.2Calculul volumului de marfuri primate,manipulate si expediate intr-o zi .................................. 18
3.2.3 Analiza acestor volume .............................................................................................................. 20
3.3 Formarea unitatilor de incarcatura ................................................................................................... 20
Alegerea paletelor pentru diferite tipuri de marfuri .......................................................................... 22
Modul de asezare a marfurilor pe paleta ........................................................................................... 25
Procedee de imobilizare a unitatii de incarcatura paletizate ............................................................. 31
Mijloace de asigurare a marfurilor...................................................................................................... 32
Protejarea si imobilizarea sarcinilor paletizate prin infasurarea in folii contractibile ........................ 33
3.4)Depozitarea....................................................................................................................................... 35
Clasificarea depozitalor: ...................................................................................................................... 35
Calculul suprafetelor afectate depozitarii in unitatea economica ...................................................... 39
Calculul coeficientilor: ......................................................................................................................... 52
Analiza critica a solutiei de depozitare si criteriile de optimizare ...................................................... 53
3.5Relevarea obiectivelor unitatii economice ........................................................................................ 53
3.6 Intocmirea fluxului de transport intern si de manipulare ................................................................ 54
3.7 Intocmirea tabelului de fluxuri ......................................................................................................... 66
3.8 Determinarea capacitatii de manipulare,depozitare si transport .................................................... 77
3 | P a g e

3.9Calculul incarcaturilor unice pe flux ................................................................................................... 78
Capitolul II ................................................................................................................................................... 79
2.1)Introducere ....................................................................................................................................... 84
2.2)Raportul decizional ........................................................................................................................... 85
2.3)Procesul decizional ........................................................................................................................... 86
2.4) Indicatorii de concordanta si discordanta ....................................................................................... 88
2.5) Etapele Metodei ELECTRE ................................................................................................................ 90
2.6)Studiul meu de caz ............................................................................................................................ 93
2.6.1)ETAPA I ....................................................................................................................................... 93
2.6.2 ETAPA II ...................................................................................................................................... 95
2.6.3 ETAPA III ..................................................................................................................................... 98
2.7. Intocmirea grafurilor ...................................................................................................................... 100
Concluzie : ............................................................................................................................................. 102
2.8)Masuri de asigurare a sanatatii si securitatii muncii ...................................................................... 103
PSI - Prevenirea si Stingerea Incendiilor .......................................................................................... 103
Juridic ................................................................................................................................................ 104
Evaluari Riscuri ................................................................................................................................ 105
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................ 106

4 | P a g e

1.Tema proiectului:

Sa se proiecteze tehnologia de manipulare-depozitare-transport intern,intr-o unitate
economica,pentru marfurile:M1,M2,M3,M4,M5,M6,M7,M8,M9,M10,volumurile anuale de
marfuri,sortimente fiind:

M1 M2 M3

M4 M5 M6 M7 M8 M9 M10
25000
buc/an
frigider
e

25500
buc/an
masini
de
spalat

26000
buc/an
congela-
tor
26500
buc/an

televi-
zoare
27000
buc/
an
cuptor cu
microun-
de
27500
buc/
an
araga-
ze
28000
buc/
an
cuptoa-
re
28500
buc/
an
imprima
n-ta
29000
buc/
an
masi-
na de
vase
29500
buc/an
Unitate
interioara
aer
conditio-
nat

Domeniul principal de activitate al unitati economice este:
-comert cu amanunturi a aparatelor electromenajere

5 | P a g e

2.Introducere
Din punct de vedere logistic, drumul pe care il parcurg bunurile materiale, de la locul de
unde se produc pana la locul de utilizare sau desfacere, comporta doua categorii de activitati
strans legate una de alta, si anume : a) transportul si manipularile succesive, prin carese
realizeaza incarcarea, descarcarea si b) depozitarea.
In structura pretului de cost al unui produs, partea aferenta transportului este mai redusa
in raport cu cheltuielile pentru manipulare: 310/o fata de 1570/o. Pentru a mari eficienta
economica a sistemului logistic, este necesar deci a se actiona, in special, pentru micsorarea
cheltuielilor legate de operatiile de manipulare.
Reducerea cheltuielilor de manipulare se poate realiza prin cresterea marimii unitatii de
incarcatura, prin reducerea numarului de manipulari si marirea productivitatii acestei activitati,
prin mecanizarea operatiilor de incarcare descarcare si depozitare, realizand in final circuite
integrate. (citat din:Manipulare,transportul intern,depozitarea si distribuirea marfurilor.)
Productia si repartizarea marfurilor sunt legate de procesele de transport,manipulare si
depozitare, a caror organizare ,in scopul unei bune desfasurari in timp si spatiu,trebuie realizata in
mod corespunzator si la un inalt grad de tenacitate,asemanator celui de productie.
Activitatea de transport,manipulare si depozitare reprezinta o parte integrantaa procesului de
productie,deoarece acesta nu se poate desfasura fara deplasarea materialelor.
Organizarea transportului intern in intreprindericontribuie in mod nemijlocit la cresterea
productivitatii muncii.Obtinerea unei cantitati mai mari de produse in unitatea de timp ,prin
micsorarea timpilor afectati transportului intern,inseamna reducerea cheltuielilor de munca pe unitatea
de produs.
Caracteristicile manipularilor si transportului intern este faptul ca ele maresc pretul de cost al
produsului ,in timp ce valoarea de intrebuintare ramane aceeasi.Din studiile facute anterior in diferite
ramuri industriale din tara noastra,reiese ca din costul total al productiei ,costul transportului intern si
al manipularii:
1. 10%-20% in industria usoara
2. 25-35% in industria constructiilor de masini
3. 50-60% in industria alimentara
4. 70-80% in industria extractiva

Orice produs finit este rezultatul final al unui proces de productie .Miscarea bunurilor
materiale se face manual sau mecanizat,gradul de mecanizare al operatiilor de transport influentand
direct asupra productivitatii muncii.Procesul de deplasare a muncii,adica transportul uzinal,se
caracterizeaza prin schimbarea pozitiei si a locului de depozitare ,timp in care forma si starea acestora
nu se schimba.
Un transport intern comporta:
1. prelucrarea incarcaturii
2. deplasarea propriu-zisa a acesteia
3. depunerea incarcaturii intr-un loc nou

Manipularile sunt activitati elementare ,necesare dar nu si productive,care constau in mici
deplasari in vederea alimentarii si evacuarii locului de munca ,precum si alte activitati neproductive
6 | P a g e

ale muncitorului in depozit ,la punctele de control.Timpii de manipulare la locul de munca sunt inclusi
in timpul necesar operatiei respective de prelucrare sau control.Executarea acestor manipulari nu
necesita o calificare inalta,ca aceea a muncitorului productiv.
Mecanizarea transportului intern si a manipularilor consta in executarea acestora cu ajutorul
unor mijloace mecanice.Prin mecanizare se accelereaza deplasarea materialelor ,micsorandu-se
intreruperile in productie.
In transportul intern mecanizat,se folosesc separat sau combinat urmatoarele mijloace de
transport:
instalatii cu ajutorul carora incarcatura este transportata cu ajutorul gravitatiei
electrocare sau motocare
instalatii cu functionare continua.(citat din cartea :Organizarea
transportului intern in intreprinderi,Editura stiintifica Bucuresti-
1973,Corneliu Rebedea)

Tehnologia unui punct de vnzare (procesul tehnologic comercial) se refera la mijloacele si
procedeele cu ajutorul carora se desfasoara miscarea marfurilor, vnzarea si ncasarea contravalorii
lor. Prin urmare procesul tehnologic comercial este format din totalitatea operatiilor concomitente
sau succesive necesare asigurarii obtinerii produsului comercial.
n procesul tehnologic comercial se creeaza relatii de interconditionare ntre forta de
munca (lucratorii comerciali), obiectele muncii(marfuri) si mijloacele de munca (utilajele
comerciale).
Obiectele muncii n comert pot fi obiecte singulare (unitati de produs), un asortiment de
produse sau unitati de stocare. Comerciantii trebuie sa dispuna de numeroase cunostiinte,
informatii despre obiectele muncii si interrelatiile n cadrul proceselor tehnologice comerciale.
Mijloacele de munca sunt acele elemente materiale pe care omul le interpune ntre el si
obiectele muncii. Mijloacele de munca sunt utilizate datorita proprietatilor lor (mecanice, estetice,
ergonomice), inclusiv ca mijloc de actiune asupra obiectelor muncii, cu un scop precis.
n categoria mijloacelor de munca sunt incluse:
- cladirile sau orice fel de amenajari destinate activitatii de comert nchise sau deschise;
- echipamente comerciale (mijloacele de transport interne, mobilier comercial);
- alte dotari tehnice.

Fluxul tehnologic comercial reprezinta succesiunea logica a operatiilor care compun un
proces tehnologic bine individualizat nspatiu si timp.
Deplasarea produselor de la o faz de prelucrare tehnologic la alta, pn la obinerea
produsului finit, constituie o necesitate obiectiv a procesului tehnologic de fabricaie. De aceea,
transportul intern trebuie considerat ca o parte organic a ciclului de producie, fiind denumit uneori
i transport tehnologic. Reducerea duratei transportului intern determin reducerea ciclului de
producie, ceea ce echivaleaz cu posibilitatea ca pe aceleai suprafee de producie i cu aceleai
mijloace de munc s se obin o cretere important a productivitii.

Activitatea de manipulare, transport i depozitare reprezint o parte integrant a
procesului de producie, deoarece acesta nu se poate desfura fr deplasarea materialelor.

Organizarea transportului intern n ntreprinderi contribuie n mod nemijlocit la creterea
productivitii muncii. Obinerea unei cantiti mai mari de produse n unitatea de timp, prin
micorarea timpilor afectai transportului intern, nseamn reducerea cheltuielilor de munc pe
unitatea de produs.
7 | P a g e

Caracteristic manipulrilor i transportului intern este faptul c acestea mresc preul de
cost al produsului, n timp ce valoarea de ntrebuinare rmne aceeai.
Studierea i organizarea lor raional constituie o cale important de reducere a preului
de cost. Nivelul de organizare a activitii de transport n ntreprinderile industriale exercit o
deosebit influen, nu numai asupra indicatorilor economici, de producie i financiari, ci i
asupra activitii de transport aerian, feroviar i naval, deoarece timpii de staionare a vagoanelor
i vapoarelor sunt condiionai de buna organizare a ncrcrii i descrcrii mrfurilor.
Costul manipulrilor i al transportului intern, de obicei nu este evideniat separat n
contabilitate. Se apreciaz c, printr-o analiz sistematic a transportului i manipulrilor n
ntreprinderi, s-ar putea reduce cheltuielile pentru transport intern n medie cu 15%.
Transportul intern i manipularea constau n ridicarea, aezarea i deplasarea
materialelor sau mrfurilor (semifabricate sau produse finite) fie n vrac, fie n loturi. Pentru a
reduce cheltuielile neproductive determinate de activitatea de transport i manipulare, aceasta
trebuie organizat corespunztor, mecanizat, automatizat i chiar robotizat.(citat din:
http://qserver.utm.md)

3.Capitolul I
Proiectarea tehnologiei de manipulare-depozitare-transport(intern)

3.1)Alegerea si descrierea detaliata a marfurilor

Existena unor transporturi i manipulri inutile influeneaz negativ producia,
mpiedic folosirea raional a muncitorilor productivi i auxiliari. Transportul intern i
manipulrile cost att ct materialele, sau cheltuielile directe, sau ct asamblarea i controlul
mpreun cu regia de fabricaie. Micarea bunurilor materiale se face manual sau mecanizat,
gradul de mecanizare al
operaiilor de transport influennd direct asupra productivitii muncii. Procesul de deplasare a
obiectelor muncii, adic transportul uzinal, se caracterizeaz prin schimbarea poziiei i a locului
de depozitare, timp n care forma i starea acestora nu se schimb. Transportul intern definete
activitatea prin care materialele (o cantitate de materii prime, un lot de materiale pentru
fabricaie) parcurg distana care separ dou locuri de munc ce se succed n procesul tehnologic.
Astfel, pot exista deplasri de la o zon de recepie la un loc de munc, de la un loc de munc la
o zon de depozitare, de la un loc de munc la o zon de expediie, de la o zon de expediie la o
zon de recepie etc.
Rezult, aadar, c un transport intern comport:
preluarea ncrcturii (ncrcarea);
deplasarea propriu-zis a acesteia;
depunerea ncrcturii ntr-un loc nou (descrcarea).
8 | P a g e

Depunerea i operaiile tehnologice impun desfacerea (divizarea) ncrcturii. Preluarea i
depunerea sunt de fapt fazele cele mai greu de executat ale transportului.
Termenul de transport intern se refer i la deplasarea unui mijloc de transport fr
ncrctur util sau cu conteinere goale. Prin urmare, exist urmtoarele cazuri posibile:
transport cu ncrctur, transport de conteinere goale; transport fr ncrctur.
Manipulrile sunt activitile elementare, necesare, dar nu i productive, care constau n
mici deplasri n vederea alimentrii i evacurii locului de munc, precum i alte activiti
neproductive ale muncitorului, n depozit, la punctele de control etc. Timpii de manipulare la
locul de munc sunt inclui n timpul necesar operaiei respective de prelucrare sau de control.
Executarea acestor manipulri nu impune o calificare nalt, ca aceea a muncitorului productiv.

Din aceast cauz, este neeconomic ca muncitorul calificat sau specializat s efectueze
activiti auxiliare de manipulare, acestea trebuind s fie executate de muncitori necalificai.
Prin transport intern manual se nelege activitatea de deplasare a obiectelor muncii cu
ajutorul forei omeneti i al unor unelte acionate manual (de exemplu, transportul cu ajutorul
9 | P a g e

crucioarelor). Mecanizareaacestor activiti d posibilitatea ca fora de munc sfie ndreptat n
msur i mai mare spre activitile de transformare a obiectelor muncii. De asemenea, aceasta
reduce durata timpilor neproductivi, mrind astfel productivitatea muncii.
Mecanizarea transportului intern i a manipulrilor const n executarea acestora cu
ajutorul unor mijloace mecanice.
Prin mecanizare se accelereaz deplasarea materialelor, micorndu-se ntreruperile n
producie; se economisete spaiu, datorit stivuirii fr efort la nlimi mari; se mrete
securitatea i se micoreaz riscurile de avarii sau pierderi de produse; se reduce preul de cost
etc.
n transportul intern mecanizat se folosesc, separat sau combinat, urmtoarele mijloace de
transport:
- instalaii cu ajutorul crora ncrctura este transportat datorit gravitaiei
(tobogane, transportoare cu role);
- electrocare sau motocare;
- instalaii cu funcionare continu (transportoare cu band, conveiere aeriene,
instalaii de transport pneumatic etc.)(citat din: http://qserver.utm.md)
Descrierea detaliata a marfurilor

Marfurile date prin tema de proiect ,sunt detaliate in tabelul de mai jos:
Unitati de
masura/
denumire
Masa
[kg]
naltimea
[m]
Adancimea
[m]
Latimea
[m]
Volumul
] [
3
m
Densitatea
Aparenta
1
[kg/m
3
]
frigidere 40 0.84 0.55 0.54 0.2494 160.33
masini de spalat 40 0.85 0.53 0.59 0.265 150.94
congelatoare 30 0.81 0.53 0.47 0.201 149.25
televizoare 6.5 0.51 0.09 0.78 0.373 19.40
cuptoare cu
microunde
10.5 0.26 0.335 0.45 0.039 269.23
aragaze 50 0.85 0.57 0.56 0.271 184.28
cuptoare 46 0.59 0.56 0.54 0.178 258.42
imprimante
multifunctionale
8.2 0.25 0.276 0.37 0.026 315.43
masina de spalat
vase
43 0.82 0.55 0.55 0.248 173.35
Unitate
interioara aer
conditionat
13 0.60 0.21 0.70 0.088 147.3

10 | P a g e

- M1-frigidere

- M2-masini de spalat

- M3-congelatoare

- M4-televizoare
11 | P a g e

- M5-cuptoare cu microunde

- M6-aragaze

- M7-cuptoare

12 | P a g e

- M8-imprimante multifunctionale

- M9-masina de spalat vase

- M10-unitate interioara aer conditionat

13 | P a g e

Conditii de ambalare:

Curieratul civilizat, mai ales in regim international, se face asadar in cutii de carton si
EASTLINES incearca sa impuna aceasta forma de ambalare mult mai sigura si eficienta si
clientilor sai.

Avantaje:
o protectie mai buna a continutului - cutiile de carton, mai ales cele din carton dublu
stratificat, isi pastraza forma si protejeaza mult mai bine interiorul, mai ales in cazul
produselor fragile. Folositi cutiile de carton mai ales daca trimiteti dulciuri, cosmetice,
alimente, jucarii, electronice, produse de us casnic si electrocasnice, etc. Acestea sunt mai
bine protejate si nu sunt presate, sfaramate, turtite sau deterioarate. Gentile de mana sau
rafiile nu permit acest lucru si nu confera nici o protectie continutului fragil.
o o mai buna sigilare - cutiile de carton pot fi foarte usor si complet sigilate cu banda
adeziva. Deterioararea sigiliului sau deschiderea cutiilor poate fi usor sesizata si
reclamata. Gentile, sacosele rafia, valizele se inchid de cele mai multe ori cu fermoare,
pot suferi deteriorari, deschideri ale fermoarului sau ale buzunarelor si nu prezinta
siguranta specifica unui colet bine sigilat.
o posibilitatea etichetarii - pe cutiile de carton se pot lipi foarte usor etichetele necesare cu
detaliile destinatarului cat si diferitele elemente de identificare ale expeditiilor cu coduri
de bare la diferitii transportatori. Gentile, rafiile, valizele, prin materialul lor exterior
textil nu asigura posibilitatea lipirii solide a unei etichete si necesita operatiuni
suplimentare de infoliere. Lipsa etichetelor de pe colete poate duce la blocarea livrarii,
intarzieri, rutari gresite sau chiar pierderea acestora.
o mult mai buna manevrare si stivuire - cutiile de carton, prin forma lor paralelipipedica
si prin suprafele lor plane specifice permit manevrarea mult mai usoara si preluarea pe
utilajele specifice (carucioare, paleti, benzi sortatoare, etc) cat si stivuirea lor mai usoara
si in functie de greutate si fragilitatea continutului (indicele gradului de asezare in stiva).
Cutiile vor fi dispuse in depozite si in mijloacele de transport una peste alta mult mai usor
si in acest fel cutiile fragile pot fi intotdeauna asezate in partea superioara a stivei pentru
a fi protejate. Gentile, rafiile, valizele se rostogolesc, aluneca, sufera deformari si nu pot
fi stivuite iar protejarea unui continut fragil este imposibila mai ales in conditiile in care
acestea sunt grele si voluminoase si nu pot fi puse in partea superioara a stivei. Continutul
fragil a unor astfel de trimiteri va fi presat, zdrobit, deteriorat in stiva sau la manevrari.

Recomandari:
o dimensiunea ambalajului trebuie sa fie n funcie de coninutul acestuia. Cutiile care nu
sunt suficient ncrcate si jumatate goale se pot deforma, iar cele prea ncrcate se pot
desface sau preseaza prea mult continutul.
o folositi ntotdeauna materialele de nalt calitate. Trebuie sa ne gndim la rezisten,
amortizare i durabilitate atunci cnd se selecteaza ambalajele. Folositi cutiile din carton
ondulat cu nveliul extern de bun calitate. Pentru articolele valoroase, produse fragile
sau predispuse la deteriorari (casante sau care se deformeaza usaor) este obligatorie
folosirea unui carton rezistent cu dublu strat (dublu stratificat sau chiar
multiplustratificat)
14 | P a g e

o folositi materialele izolante, n special pentru a mpiedica coninutul pachetelor s se
mite (folie plastic cu bule de aer, pungi cu aer, fulgi sau lacasuri de polistiren, burete,
carton)
o folositi curelele sau strapsurile, dac este posibil, ca o bun metod de a sigila i asigura
cutiile, mai ales daca sunt foarte grele. In cazul in care nu aveti aceasta posibilitate, dati
cu banda adeziva in acelasi loc de jur imprejurul cutiei in cateva locuri, astfel incat acest
strat multiplu asigura pastrarea coletului fara deschidere acidentala.
o folositi banda adeziv rezistent, eventual cu inscriptia "FRAGIL" dac produsele
interioare sunt fragile
o dispuneti bunurile fragile n centrul pachetului, astfel incat sa nu atinga marginile.
Obiectul trebuie bine izolat din toate prile, dupa ce se protejeaza individual cu folie cu
bule de aer, se dispunde in mijlocul cutiei su nu la margine, pentru a nu fi deterioarat in
cazul unor lovituri accidentale sau in cazul presarii in stiva. Asigurati-va ca protectia este
asigurata si pe fundul cutiei dar si deasupra produsului, inainte de inchiderea cutiei
o verificati ambalarea si sigilarea solida a lichidelor si depozitarea n recipiente etane,
ambalate n materiale izolante uoare, rezistente (de exemplu, spum de polistiren) i
etaneizate cu o pung de plastic. Amintii-v c un ambalaj defectuos poate deteriora
obiectele din jur, nu numai pe ale dvs ci si a altor clienti
o sigilati cu band adeziv substanele semilichide, unsuroase sau cu miros puternic, apoi
ambalati-le ntr-o substan rezistent la grsime (folie groasa de plastic). Specificam
golirea totala a recipientelor, componentelor sau pieselor auto de uleiuri sau combustibili,
asigurati-va ca acestea nu curg si sunt perfect etans sigilate
o introduceti pulberile i grunele fine n pungi de plastic rezistente, bine sigilate i apoi
ambalati n plac fibrolemnoas rigid sau in cutii din lemn bine inchise si fara spatii la
incheieturi, pentru a evita curgerea
o folositi eticheta sgeat n sus pentru materialele care nu sunt solide, pentru a se indica
pozitia de transport si dispunere recomandabila si grija sporita la rasturnare
o folositi eticheta "FRAGIL" bine si vizibil afisata pe toate fetele cutiilor pentru a semnala
fragilitatea continutului, grija suplimentara la manevrare si dispunerea in stiva.
ATENTIE! Eticheta "FRAGIL" nu va scuteste de efortul a ambala si proteja produsele
fragile, simpla dispunere a ei nu protejeaza continutul coletelor ci doar atrage atentia la
manevrare.
o ambalati n mod corespunztor cadourile sau produsele la oferta. Este posibil ca multe
bunuri vndute n ambalaje atractive s nu fie potrivite pentru expediere. Asigurati un
ambalaj suplimentar exterior care sa le protejeze. Nu trimiteti cadourile ambalate exact ca
si cum le-ati da celui destinat, in hartie de cadouri ci folositi cutii exterioare simple in
care puneti respectivele cadouri ambalate dupa cum doriti
o folositi ambalajele triunghiulare i nu cilindrice pentru a ambala planuri, hri i schie
rulate
o folositi tuburile rezistente de plastic sau carton pentru produsele lungi, care se pot rupe
(in genul unditelor)
o ambalati obiectele mici sau documentele n plicuri corespunztoare, rezistente (plastic cu
bule de aer sau cartonate), recomandabil de marime A4 si nu foarte mici pentru a fi mai
usor remarcate, mai usor de urmarit si pentru a fi destul de mari sa cuprinda o eticheta
vizibila. Plicurile de hartie sunt mult prea usor de rupt si pot suferi deteriorari si pierderi
ale continutului. Folositi plicurile mari din carton sau folie cu bule de aer. Protejati
documentele interioare si intr-o folie etansa din plastic pentru a preintampina posibilitatea
udarii si deterioararii documentului
15 | P a g e

o atunci cnd se expediaza obiecte ascuite precum cuite, foarfece, scule sau piese cu
margini taioase, asigurai-v c se acopera complet muchiile i vrfurile. Pentru aceasta
este potrivit cartonul rezistent. Materialul de protecie trebuie sa fie bine si solid fixat
astfel nct acesta s nu fie ndeprtat accidental n tranzit.-
o folositi ntotdeauna separatoarele din carton atunci cnd se trimit materiale plate, fragile
(precum discurile de vinil, farfurii, placi gresie, marmura, etc). Acest strat protector
izoleaza si impiedica frecarea, preia si atenueaza vibratiile ce pot duce la fisuri si spargeri
o atunci cnd se refoloseste o cutie, trebuiesc ndeprtate toate etichetele i abibildurile
anterioare. Respectiva cutie trebuie sa fie n bune condiii i nu foarte uzat. Prezenta
unor adrese sau inscriptii anterioare de pe cutie pot duce la confuzii, rutari gresite,
intarzieri sau chiar pierderea coletului.

Noile dimensiuni ale marfurilor M1,M2,M3,..M10 rezultate in urma ambalarii ,sunt prezentate
in tabelul de mai jos:
Unitati de
masura/
denumire
Masa
[kg]
naltimea
[m]
Adancimea
[m]
Latimea
[m]
Volumul
] [
3
m
Densitate
Aparenta 2
[kg/m
3
]
frigidere 42 0.89 0.60 0.59 0.315 126.95
masini de spalat 42 0.90 0.585 0.645 0.330 121.18
congelatoare 32 0.86 0.58 0.525 0.259 115.49
televizoare 8 0.56 0.144 0.833 0.067 95.57
cuptoare cu
microunde
11 0.31 0.385 0.502 0.053 194.89
aragaze 52 0.90 0.60 0.60 0.324 154.32
cuptoare 48 0.644 0.60 0.60 0.231 198.41
imprimante
multifunctionale
10 0.304 0.326 0.422 0.041 196.06
masina de spalat
vase
44 0.87 0.60 0.60 0.313 137.29
Unitate interioara
aer conditionat
14 0.65 0.26 0.75 0.126 102.56

16 | P a g e

Formarea unitatilor de incarcatura

Formarea unitatilor de incarcatura consta in gruparea marfurilor in loturi convenabil
constituite, in scopul de a putea fi manipulate, depozitate si transportate, fara a fi dezmembrate,
indiferent de mijlocul de transport, procedeu sau utilajul folosit pentru aceste operatii.
Unitatea de incarcatura se poate defini ca ,,un tot coerent, constituit din gruparea, in
limitele unor anumite dimensiuni si greutati a marfurilor ambalate sau neambalate, care pastreaza
un caracter de permanenta pe tot timpul operatiilor de manipulare, transport si depozitare, de la
locul de formare pana la locul de utilizare'.(citat din:Manipulare,transportul
intern,depozitarea si distribuirea marfurilor.)
Definitia contine patru notiuni: grupate,' coerenta, dimensionare (gabarit, greutate) si
permanenta. Primele doua notiuni sunt conditii obiective ale unitatii de incarcatura.
Dimensionarea depinde de foarte multi factori, intre care : natura si felul marfurilor, posibilitatea
de livrare in ambalaj sau fara ambalaj, felul si dimensiunile unitatii de ambalare, standardele in
vigoare, reglementarile pe linie de transporturi, conventii internationale etc.
Permanenta este o cerinta care impune masuri organizatorice si tehnologice pentru a
elimina fragmentarea unitatii de incarcatura in timpul procesului de productie sau de distributie a
marfurilor in reteaua comerciala.
Unitatile de incarcatura pot fi realizate dintr-un singur obiect sau prin gruparea (asezarea)
mat multor obiecte, precum si a marfurilor in vrac sau in ambalaj e usoare, pe palete, in
containere sau in pachete. Realizarea unui sistem eficient de unitati de incarcatura pe intregul
lant de transport si depozitare impune ca dimensiunile unitatii de incarcatura sa fie corelate cu
gabaritul mijloacelor de transport, a utilajelor de manipulare, cu dimensiunile mobilierului
(rafturi, stelaje) si a spatiului de depozitare.
Dimensiunile unitatilor de incarcatura trebuie sa aiba la baza un modul, care sa permita
gruparea acestora, astfel incit sa se inscrie ca submultipli ai dimensiunilor mijioacelor de
transport si spatiilor de depozitare. Un astfel de sistem de dimensiuni implica stabilirea, pentru
orice fel de marfa, a unor formate sau ambalaje care sa permita constituirea de unitati de
incarcatura modulate, cu ajutorul carora se obtine un maximum de eficienta economica in
efectuarea operatiilor de manipulare, depozitare si transport.
Treptele dimensionale ale unitaii de incarcatura se refera la produsul fabricat (marfa),
ambalajul de prezentare si desfacere, ambalajul de transport, cit si la palete (de uz general plana
si lada sau speciale), containere (universale, speciale etc.), sisteme do asamblare a pachetelor etc.
Crearea unor sisteme de dimensiuni bazate pe module se obtine prin standardizarea
dimensiunilor ambalajelor si a unitatilor de incarcatura. In acest domeniu s-au realizat in ultimii
ani progrese substantiale, obtinandu-se efecte economice deosebit de favorabile, in special in
ceea ce priveste paletizarea si containerizarea.(citat din: Manipulare,transportul
intern,depozitarea si distribuirea marfurilor.)

17 | P a g e

Conditii de depozitare,de manipulare si de transport

Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare,
incendii si explozii.Depozitarea materialelor pe rafturi se face in asa fel incat sa nu fie posibila
caderea lor.Pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina
maxima admisa, care nu trebuie depasita.La stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelor
nu va depasi sarcina maxima admisa a planseului si/sau pardoseli.
Persoana juridica sau fizica va stabili locul si modul de stivuire pentru fiecare material in
bucati care se depoziteaza.Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi
constituite din materiale cu aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si
dimensiuni.Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisa.
Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificari dupa fiecare
folosire, pentru stabilirea oportunitatii folosirii in continuare a acestora in conditii de
siguranta.Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei.
In cazul in care o sarcina este incarcata, descarcata sau transportata, prin purtare,
concomitent de catre mai multi muncitori, acestia vor ridica si cobori sarcina numai la comanda
conducatorului operatiei.incarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie
asigurate impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii.
Incarcatura va fi astfel aranjata incat conducatorul mijlocului de transport sa poata
supraveghea drumul parcurs.Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de
transport nemecanizat, iar in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atinga
solul in timpul mersului.La incarcarea si descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel
asezati incat sa nu se loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se
manipuleaza.Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp la
incarcare/descarcare, trebuie sa fie de cel putin 3 m.Locurile periculoase, precum si locurile unde
pot avea loc degajari daunatoare sanatatii muncitorilor, vor fi semnalizate prin placi indicatoare
de securitate.Se interzice accesul la locul de descarcare-incarcare manuala a persoanelor care nu
au nici o atributie la aceste operatii.(citat din: http://legislatiamuncii.manager.ro)

3.2 Calculul volumului de marfuri si a indicatorilor de volum

Volumul de marfuri se stabileste pentru fiecare sorto-tipo-dimensiuni de marfa,atat in
situatia actuala,cat si pentru cea mai mare productie ce se preconizeaza pe termen mediu.
In funstie de felul produsului ,volumul de marfusi se exprima intruna din unitatile de
masura:
1. kilograme
2. tone
3. litri
4. metri liniari
5. bucati(citat din:Note de curs de Sorin Ilie)
18 | P a g e

3.2.1)Calculul numarului de zile lucratoare

Numarul de zile lucratoare se determina cu urmatoarea relatie de mai jos:

227 10 20 54 * 2 365 = = =
SL CO OD C z
Z Z Z Z n de zile lucratoare

n
z
numarul de zile lucratoare

3.2.2Calculul volumului de marfuri primate,manipulate si expediate intr-o zi

Pentru marfa 1 avem:

138 6 . 137
227
25000
* 25 . 1 * ~ = = =
z
i
zi
med
n
Q
k q de frigidere primite,manipulate si expediate intr-o zi


140 4 . 140
227
25500
* 25 . 1 * ~ = = =
z
i
zi
med
n
Q
k q de masini de spalat primite,manipulate si expediate
intr-o zi


144 1 . 144
227
* 25 . 1 * ~ = = =
z
i
zi
med
n
Q
k q de congelatoare primite,manipulate si expediate intr-o
zi


146 9 . 145
227
26500
* 25 . 1 * ~ = = =
z
i
zi
med
n
Q
k q de televizoare primite,manipulate si expediate intr-
o zi

19 | P a g e


148 4 . 148
227
27000
* 25 . 1 * ~ = = =
z
i
zi
med
n
Q
k q de cuptoate cu microunde primite,manipulate si
expediate intr-o zi


152 43 . 151
227
27500
* 25 . 1 * ~ = = =
z
i
zi
med
n
Q
k q de aragaze primite,manipulate si expediate intr-o
zi


155 5 . 154
227
28000
* 25 . 1 * ~ = = =
z
i
zi
med
n
Q
k q de cuptoare primite,manipulate si expediate intr-o zi


156 4 . 156
227
28500
* 25 . 1 * ~ = = =
z
i
zi
med
n
Q
k q de imprimante functionale primite,manipulate si
expediate intr-o zi


160 6 . 159
227
29000
* 25 . 1 * ~ = = =
z
i
zi
med
n
Q
k q de masini de spalat vase primate,manipulate si
expediate intr-o zi


20 | P a g e

163 44 . 162
227
29500
* 25 . 1 * ~ = = =
z
i
zi
med
n
Q
k q unitati interioare de aer conditionat
primite,manipulate si expediate intr-o zi

Se adopta k=1.25

k-coeficient de uniformitate care are urmatoarele valori:
- pentru sosiri 1.2...1.5
- pentru expedieri1.1..1.2
- pentru transport interfazic k=1
- pentru celelalte cazuri 1.01.2

3.2.3 Analiza acestor volume

Micsorarea numarului de utilaje si operatori ,respective reducerea cheltuirlilor unitatii
economice,se poate face prin micsorarea lui k la 1.
Acest deziderat este realizat printr-o organizare eficienta a activitatii de depozitare,prin
calculul stocurilor dupa norme si standard si dupa planificarea operative a unitatii economice la
miljloacele de transport de care este nevoie.
Indeplinirea ultimului deziderat comporta ca volumul anual expediat din unitatea
economica respective sa fie analizat si esalonat pe trimestre si luni.

3.3 Formarea unitatilor de incarcatura

Ambalarea se realizeaza astfel:

- protejarea individuala a fiecarei piese sau produs fragil cu folie de plastic cu bule de aer
in 2-3 straturi pentru maxima protectie
- pastrarea unei zone de cel puin 5 cm ntre recipientul exterior i produsul din interior.
Spaiul din interior trebuie capitonat, preferabil cu perne de aer sau fulgi de polistiren da
poate fi folosit orice substan de la ziare mototolite la haine vechi, etc.
- folosirea produselor tampon sau a produselor amortizoare. Sunt disponibile mai multe
tipuri de materiale de amortizare, de la cele n form de buci, fii, alune la
rulourile din folii de plastic cu bule de aer. Materialele izolante nefixate sunt de obicei
realizate din materiale uoare sunt folosite pentru a umple colurile, a ine obiectele n
mijlocul recipientului i a asigura amortizarea i absorbia ocurilor. Pot fi folosite i
multe din materialele gsite prin cas ziare vechi, haine rupte, umplutur de la perne
(nu fulgi bineinteles), toate aceste materiale sunt ideale pentru amortizare.
- folosirea foliei de plastic cu bule de aer. Ofer o foarte bun protecie la ocuri, vibraii i
frecare i este uor i flexibil.
21 | P a g e

- folosirea separatorilor care asigura absorbtia socurilor atunci cnd se ambaleaza sau
depoziteaza obiecte. Cei mai des folosii separatori sunt din carton ondulat, placaj sau
hrtie kraft. Rulourile de carton ondulat, tiate la dimensiunile potrivite sunt excelente
pentru capitonarea cu costuri reduse. Se recomand ca obiectele fragile s fie ambalate n
folii de spum sau lacasuri din polistiren, mai ales pentru protectia colturilor, a marginilor
si a zonelor foarte sensibile.

Modul in care se realizeaza ambalarea marfurilor:

1. Televizorul

- o cutie de carton solida (carton dublu stratificat cel putin, ca sa nu fie moale) putin mai
mare decat televizorul ce necesita ambalare, astfel incat pe lungime, latime cat si pe
inaltime cutia excede dimensiunile produsului fragil cu mai mult de 5 cm.
- Demontati suportii, piciorul sau accesoriile, scoateti toate cablurile.
- Infasurati in 3-4 straturi (nu mai putin) de folie cu bule de aer sau folie burete antistatica,
avand grija ca toate suprafetele si marginile sa fie bine protejate intr-un strat egal. Nu
lasati zone neacoperite, aveti grija mai ales la colturi.Nu ingramaditi folie in strat prea
gros in fata ecranului pentru a permite presarea direct pe ecranul fragil.
- Suplimentar, intrucat colturile sunt cele mai sensibile si dispuse la deteriorari, infasurati
cu carton in cateva straturi diagonal aceste zone, astfel incat sa fie bine protejate si atat
cartonul cat si folia in mai multe straturi sa iasa in afara nivelului suprafetei ecranului,
pentru a putea avea la un moment dat o zona tampon, goala in fata ecranului, intre cutie si
produs si sa se atenueze eventualele socuri. Folositi eventual bureti sau polistiren bine
lipit in jurul colturilor cu banda adeziva.
- In cutia goala puneti in strat de 3-4 centimetri cu fulgi de polistiren sau folie cu bule de
aer si dispuneti televizorul in mijlocul ei. Puneti accesoriile, cablurile, telecomanda in
spatele televizorului si nu in fata ecranului. Puteti umple zonele ramase goale cu fulgi de
polistiren sau cu perne de aer si eventual lipiti polistiren deasupra televizorului, pe
marginea superioara sau aveti grija ca protectiile colturilor sa fie la nivelul de inchidere a
cutiei astfel incat la inchidere produsul fragil sa fie bine fixat si sa nu joace in interior.
- Inchideti bine cutia, fara deformari si sigilati bine toate laturile cu banda adeziva
(eventual cu FRAGIL) astfel incat sa se asigure soliditatea inchiderii,
- Este neaparat necesara ambalarea intr-o cutie cu margini si suprafete plane care sa
permita manevrarea si dispunerea televizorului in pozitia lui normala. Inexistenta unei
astfel de cutii, folosirea cartonului mulat in jurul corpului fragil nu este recomandata la
ambalarea televizoarelor LCD sau plasma intrucat nu exista spatiu suficient de atenuare a
socurilor intre produs si ambalaj si este imposibila pastrarea in pozitie verticala si
evitarea presarii ecranului.
- Nu uitati sa adaugati pe fiecare din laturile cutiei cate o eticheta separata cu mentiunea
vizibila FRAGIL. Recomandabila este si folosirea benzii adezive cu aceeasi inscriptie la
inchiderea si sigilarea cutiei.

2. Frigiderul,aragazul.masina de spalat,masina de vase,imprimanta,cuptorul,cuptorul cu
microunde,congelator,unitate interioara,aer conditionat:
22 | P a g e

- Fixati bine rafturile interioare si accesoriile cu banda adeziva, protejati cu folie cu
bule de aer si carton rafturile din sticla. Inchideti bine usile, prindeti bine cablurile
electrice, protejati bine plitele de sticla.
- Infoliati bine si strans in 2-3 straturi cu folie cu bule de aer intreg produsul de jur
imprejur si fixati strans protectia in cateva locuri cu banda adeziva imprejurul
produsului.
- Mulati bucati de carton, cat mai mari posibil si lipiti-le bine cu banda adeziva
astfel incat intreaga suprafata exterioara sa fie bine protejata cu carton de jur
imprejur.
- Mentionati pe exteriorul coletului astfel obtinut fragilitatea si componentele din
sticla, daca este cazul, prin lipirea unor etichete separate, mari si usor vizibile cu
mentiunea "CONTINE STICLA" cat si cu sageti care este pozitia normala a
produsului, pentru a nu fi rasturnat.

Alegerea paletelor pentru diferite tipuri de marfuri

Dupa ce marfurile trec prin operatiile de ambalare ,acestea trebuie sa fie formate in
unitati de incarcare pentru a putea fi mult mai usor de manipulat.
Unitatile de incarcare pentru aceste tipuri de marfa sunt de mai multe tipuri insa ,cele pe
care le voi utiliza,vor fi cele de paletizare.
Paleta adoptata in cadrul acestor marfuri este standardizata de dimensiuni 800x1200(lxL)

Primele palete au fost simple platforme. Folosirea ulterioara in operatiile de manipulare
a acestora, a utilajelor speciale prevazute cu furca, a condus la aparitia in confectionarea
paletelor a. intrarilor pentru furci, practicate de obicei pe toate cele patru laturi.
Conform STAS 6087-1970, paleta de transport este o platforma de incarcare, formata din
doua placi unite intre ele prin antretoaze, sau dintr-o placa care se sprijin pe picioare, suporturi
sau role, a caror inaltime este redusa la minimum necesar pentru ca sa permita manipularea cu
utilaje cu furca (transpalete, eloctrostivuitoare etc.).Datorita extinderii paletizarii in domenii
variate, paletele utilizate astazi sunt de o mare diversitate constructiva. Elementele principale
ale unei palete sunt platforma care poate avea diferite variante constructive si deschiderile pentru
furcile utilajelor de manipulare.
Paletele se clasifica astfel :
_ din punct de vedere al posibilitatii de reutilizare : palete reutilizabile, folosite la
depozitarea si transportui marfurilor, inraporturi bilaterale intre furnizori si depozite sau umtati
de desfacere, sau in regim de schimb (pool de palete) si palete nerecuperabile (de tip pierdut),
concepute si construite ca sa asigure integritatea marfii pentru un singur transport, folosite, in
special, la exportui de marfuri ;
din punct de vedere al formei constructive : palete plane (fig. 1, a), palete plane eu
aripi (fig. 1, b), palete cu montann(fig. 1, c), palete-lada (fig. 1, d), palete-lada pliabile (fig. 1 e) ;
23 | P a g e

din punct de vedere al utilizarii : palete de uz general destinate transportului si
depozitarii unei game de marfuri diferite si palete speciale destinate unui anumit produs, grupe
de produse similare sau anumitor procese tehnologice de fabricatie. De exemplu
palete pentru butoaie (fig. 1 f palete pentru corpuri rotunde (fig. 1 g), pentru produse
pulverulente (fig. 1 h}, palete pentrusarcini lungi (fig. 1, i ), palete pentru .Uz industrial palete
de distributie cu role

Fig.1 Tipuri de palete pentru depozitarea diferitelor tipuri de marfa(citat din
:Manipularea depozitarea-transportul intern si distribuirea marfurilor,paginile29-50)

Paletele se construiesc din material diferite,insa la proiectarea acestora trebuie avut in
vedere urmatoarele:
- Natura marfurilor transportate
24 | P a g e

- Tipul de ambalaj de transport folosit
- Dimensiunile si forma obiectelor ambulate sau neambalate,stivuite sau nestivuite
- Greutatea unitatii de incarcatura
- Utilajele folosite la manipularea acestor palete

Sistemul constructive trebuie sa asigure preluare si deplasarea cu usurinta a paletei
incarcate,astfel ca in acest caz trebuiesc respectate urmatoarele conditii:

- Inaltimea suportilor,spatiilor dintre suporti si latimea lor sa permita intrarea furcilor
utilajelor de manipulare
- Spatiile intre elementele placii inferioare sa permita introducerea in interiorul lor a rolelor
transpaletelor.
- Colturile sa fie bine tesite pentru a evita avarierea marfii de pe alta paleta.
- Capetele surubului sa nu depaseasca suprafetele paletei.

La baza sistemului de paletizare sta modularea ambalejelor cu dimensiunile in plan, ale paletei
standard.Sistemul modul in relatia ambalaj-paleta este stability prin STAS-6876-73
Ambalajele,mijloacele de transport si spatiile de depozitare.Dimensiunile de corelare cu paleta
de transport ;STAS 4999-69 Ambalaje cu sectiunea dreptunghiulara.Sistem de
dimensiuni;STAS 6285-70 Ambalaje de desfacere cu sectiunea circulara .Sistem de
dimensiuni.Modulu 800x1200 mm
2
corespunde dimensiunilor nominale ale paletelor de
transport de uz general,STAS 6028/3-69 Palete de uz general cu doua placi si patru
intrari;STAS 8635-70 Paleta lada europeana ,metalica cu patru intrari, si sunt conforme cu
dimensiunile stabilite in reglementarile Organizatiei Internationale de Standardizare(ISO) care
au fost adoptate de UIC si POOL-ul European de schimb de palete.
Dimensiunile exterioare derivate din modulul de baza pot fi depasite in cadrul
tolerantelor admise de STAS4999-69 cu conditia ca la asezarea pe paleta ,depasirile sa nu fie mai
mari de 1260 mm pe lungime si 840 mm pe latime.
Inaltimile admise sunt urmatoarele:[42,47,57,63,76,84,142,176,253,342,532,570,684
mm].Valorile standard aratate contituie elemental dimensional de care se tine seama la
proiectarea ambalajului de desfacere ale carui dimensiuni reale se determina tinand seama de
urmatorii factori:
- Jocurile necesare pentru introducerea si asezarea usoara a acestora in ambalajul de
transport,
- Grosimea peretilor ambalajului de desfacere in functie de grosimea materialului,
- Numarul straturilor peretilor unui ambalaj de transport,
- Sistemul constructive
- Deformarea ambalajului sub influenta continutului
- Dimensiunile elementelor de separare si amortizare a socurilor si vibratiilor
- Grosimea ambalajelor intermediare in cazul ca se folosesc astfel de ambalaje.(citat din:
Manipularea depozitarea-transportul intern si distribuirea
marfurilor,paginile32.33)
25 | P a g e

Modul de asezare a marfurilor pe paleta

Construirea corecta a unitatii de incarcatura este una dintre conditiile principale ale paletizarii
prin care se asigura stabilitatea marfurilor pe paleta in timpul transportului si
manipularii,posibilitatea de stivuire a paletelor pe mai multe randuri ,utilizarea optima a
suprafetei paletei si a capacitatii mijloacelor de transport.

Fig.2 Model paleta (schita 3D CATIA)

Cele 10 tipuri de marfuri date prin tema de proiectare ,modul acestora de asezare pe paleta se
face in felul urmator pentru fiecare in parte:

1. Marfa de tip M1 se aseaza confor figurii 3 de mai jos

26 | P a g e

Fig.4 dimensiunile marfii M1

Acest mode de asezare a marfii pe paleta poarte denumirea de asezarea tesuta simpla,insa nu
este cea mai buna medota de asezare.

2. Marfa de tip M2 se aseaza conform figurii de mai jos:

Fig.5 dimensiunile marfii M2 si modul de asezare pe paleta

3. Marfa de tip M3 se aseaza conform figurii de mai jos:

Fig.6 dimensiunile marfii M3

27 | P a g e

4. Marfa de tip M4 este asezata conform figurii de mai jos:

fig.7 dimensiunile marfii M4


fig.8 dimesiunile marfii M5 si modul de asezare pe paleta

28 | P a g e

fig.9 dimensiunile marfii M6 si modul de asezare pe paleta


fig.10 dimensiunile marfii M7 si modeul de asezare pe paleta

29 | P a g e


fig .11 dimensiunile marfii M8 si modul de asezare pe paleta



30 | P a g e


Pe baza informatiilor de mai sus voi realiza urmatorul tabel ce contin urmatoarele date
referitoare la marfurile date prin tema de proiectare:

12

nr de zile
lucratoare
primite,manipulate si
expediate
tipul de paleta buc./an nr. de
palete
uti./an
marfa/paleta
M1 227 138 1200x590 25000 12500 2
M2 227 140 1169.94x644.94 25500 12750 2
M3 227 144 1159.94x525 26000 13000 2
M4 227 146 1152x833 26500 3313 8
M5 227 148 1004x764 27000 2250 12
M6 227 152 1200x600 27500 13750 2
M7 227 155 1200x600 28000 14000 2
M8 227 156 1266x652 28500 1583 18
M9 227 160 1200x600 29000 14500 2
M10 227 163 1494.67x749.95 29500 5900 5
31 | P a g e

Procedee de imobilizare a unitatii de incarcatura paletizate

Solicitarile la care sunt supuse unitatile de incarcatura in timpul depozitarii,manipularii si
transportului sunt:
- Compresiunea ,datorita greutati inseamnate a marfurilor ,inclusive a paletelor,in cazul
stivuirii pe mai multe randuri
- Socurile si vibratiile in timpul manipularii si transportului din cauza starii drumului
- Fortele dinamice care apar datorita acceleratiei si deceleratiei la pornirea si franarea
utilajelor sau vehiculelor de transport.
Pentru evitarea avarierii marfurilor din cauza acestor solicitari se folosesc diferite accesorii si
diferite materiale pentru imobilizarea si protejarea incarcaturii paletizate ca:
- rame,
- montati,
- sarma,
- benzi
- coltare
- material adezive
- folie PVC
- etc.

Pentru pachetizare se utilizeaz n general urmtoarele elemente de fixare:
- slinguri (din poliester sau material textil);

Fig.14.1sliguri
- chingi (din poliester sau material textil);

32 | P a g e

Fig.14.2 chingi
- benzi de balotare

Fig.14.3 benzi de balotare

Exist i situaii n care se procedeaz la pachetizarea special. Acest sistem necesit
elemente speciale de prindere i imobilizare cum ar fi: scnduri marginale, de distanare, rigle,
elemente metalice de legtur, poliester, folii, benzi etc.

Mrfurile pretabile la pachetizare sunt: cheresteaua, hrtia, textilele, evile, tabla i
laminatele, geamurile i parbrizele, materialele de construcii etc.
Pentru protecia pachetelor i ambalajelor la aciunea concentrat a benzilor de arimare
pretensionate se utilizeaz piese de col din cauciuc, metal, plastic etc.

Mijloace de asigurare a marfurilor

Modalitatile de asigurare a marfurilor pe palete sunt urmatoarele:

- recuperabile utilizate in transportul intern ,intre sectii,depozite,etc.
- nerecuperabile-folosite impreuna cu paletele de tip pierdut sau chiar cu paletele
recuperabile ,cand restituirea lor este dificila sau nerentabila
Pentru a nu se produce alunecarea coletelor stivuite pe palete trebuiesc respectate urmatoarele
conditii:
in cazul imobilizarii incarcaturilor cu century sau benzi:

( )
g
b G
P G
r
n r
*
* > +

G
r
-greutatea randurilor in kgf
P
n
-forta normal produsa de centura,in kgf
-coeficintul de frecare al fortelor venite in contact
33 | P a g e

b-accelaratia/deceleratia de franare[m/s^2]
g-acceleratia gravitatiei[m/s^2]

Centurile de fibre textile , in special cele sintetice ,avand latimea de cc. 20 mm pot rezista
la forte de 500-1000 kgf si pot fi folosite la cateva sute de circuite de transport.Sistemul de
fixare si prindere consta dintr-un dispozitiv simplu care tensioneaza centura printr-o simpla
rasucire a parghiei.Benzile de polipropilena sau de poliamide au o alungire redusa spre deosebire
de benzile de otel.Se fabrica intr-o gama variata de culori:gri,negru,etc.
Dispozitivele de prindere a benzilor la capete sunt,in general,constructii robust cu o
complexitate redusa,indifferent daca sunt actionate manual sau semiautomat.Incheierea benzilor
de material plastic se poate face si prin sudura cu ultrasunete sau caldura.

la imobilizarea sarcinilor cu ajutorul adezivilor trebuie ca:

g
b G
G
r
r
*
* >

In acest caz ,pentru a satisface inegalitatea ,valoarea lui trebuie sa creasca corespunzator .

Protejarea si imobilizarea sarcinilor paletizate prin infasurarea in folii contractibile

Metoda consta in invelirea intr-o husa de folie de material plastic a sarcinii de incarcare pe
paleta si uneori si a paletei ,folie care se contracta printtr-un tunel de incalzire .
Confectionarea huselor se poate face fie pe o instalatie speciala,fie pe un utila care face
parte dintr-o linie complexa care cuprinde:masina de paletizat,instalatia de acoperire cu folie si
tunelul de incalzire.
Unitatea de incarcatura astfel formata are o mare stabilitate datorita mularii foliei,prin
contractie,pe toate contururile obiectelor paletizate ,incat paleta poate fi inclinata pana la 35 de
grade,fara ca obiectele incaracate sa alunece,chiar in cazul ca reprezinta o marfa
importanta.Materialul folosit este polietilena biorientata sub forma de sul,in role cu o etirare in
directia transversala a foliei mai mare decat cea longitudinala ,se poate folosi si folia orientata pe
o singura directive.Grosimea aproximativa a foliei se stabileste in functie de densitatea medie a
incarcaturii determinate cu urmatoarea formula:

] / [ 12 . 0
* *
3
m t
h l L
P
D = = pentru M1

34 | P a g e

] / [ 123 . 0
* *
3
m t
h l L
P
D = = pentru M2

] / [ 122 . 0
* *
3
m t
h l L
P
D = = pentru M3

] / [ 119 . 0
* *
3
m t
h l L
P
D = = pentru M4

] / [ 183 . 0
* *
3
m t
h l L
P
D = = pentru M5

] / [ 16 . 0
* *
3
m t
h l L
P
D = = pentru M6

] / [ 207 . 0
* *
3
m t
h l L
P
D = = pentru M7

] / [ 24 . 0
* *
3
m t
h l L
P
D = = pentru M8

] / [ 14 . 0
* *
3
m t
h l L
P
D = = pentru M9

] / [ 11 . 0
* *
3
m t
h l L
P
D = = pentru M10

D-densitatea medie a incarcaturii [t/m^3]
L-lungimea[m]
l-latimea[m]
h-inaltimea[m]
P-masa sarcinii [t]

35 | P a g e

3.4)Depozitarea

Prin depozit se intelege un spatiu amenajat si dotat corespunzator pentru a primi ,pastra
si a pregati bunuri material in vederea distribuirii lor catre beneficiary.Caracteristica principal a
depozitului este de natura logistica,deoarece,depozitarea ,cu unele exceptii,nu adduce modoficari
starii produsului si deci nu adauga nimic valorii acestuia
Cu toate ca tendintele actuale pe linie de aprovizionare sunt orientate catre tehnici liniare
si continue,depozitarea nu se poate evita complet si nici nu se intrevede o eliminare a acestei
functiuni in viitor.Aceasta deoarece intotdeauna va exista un punct de intrerupere al sistemului
intre productia si utilizarea bunurilor,avand din punct de vedere logistic,rolul de regulator in
scopul de a asigura ,in momentul necesar marfuri(M.P.,S.F.,P.F.)in cantitatea,sortimentul si
calitatea dorita.In afara functiei regulatoare ,depozitarea apare necesara in realizarea fazei de
distribuire ,pentru a permite regruparea ,formarea sau fractionarea unitatilor de incarcatura
potrivit cerintelor.De aceea rationalizarea depozitarii este o conditie pentru crestere eficientei
economice.

Clasificarea depozitalor:

Dupa destinatie:

- Depozite din sfera productiei,din care fac parte cele apartinand
intreprinderilor industrial,cu exceptia celor pentru produse finite
- Depozite din sfera circulatiei,din care fac parte depozitele unitatilor de
aprovizionare si desfacere ale unitatilor industrial si ale comertului si
depozitele teritoriale de aprovizionare tehnico materiala
- Depozite mixte

Dupa felul materialelor ce se pastreaza si manipuleaza:

- Depozite universal
- Depozite special

Dupa natura produselor depozitate:

- Depozite de material si semifabricate
- Depozite pentru dispositive,scule,piese
- Depozite de produse finite

36 | P a g e

Dupa destinatia materialelor:

- Depozite de materi I prime si material
- Depozite de material pentru constructii
- Depozite de ambalaje

Dupa sistemul constructive:

- Depozite deschise,pentru produse care nu se degradeaza sub influenta
factorilor atmosferici
- Depozite inchise,pentru materialele,produsele ce necesita protectie
impotriva precipitatiilor,umiditatii si a razelorsolare.

Dupa modul de folosire al spatiului:

- Depozitare pe suprafata sau pe inaltime

Dupa modul de realizare al constructiei:

- Pe un singur nivel sau pe mai multe niveluri
- Subterane
- La sol
- La etaje

Dupa gradul de mecanizare a miscarii materialelor:+

- Manual cu mica mecanizare
- Cu mecanizare complexa
- Partial automatiizate
- Automatizate

Dupa gradul de mecanizare a evidentelor si miscarii marfurilor si materialelor:

- Cu evident manuala
- Cu evident macanografica
- Cu ajutorul calculatoarelor electronice

Dupa materialele din care sunt construite:

- Lemn
- Materilae de zidarie,
37 | P a g e

- Beton
- Prefabricate
- Metalice
- Table ondulata
- Tesaturi sau folii gonflabile.

La alegerea modului de depozitare trebuiesc avute in vedere urmatoarele principii:

Organizarea depozitelor se face in functie de destinatia marfurilor depozitate,iar
caracteristicile sistemelor de depozitare,iar caracteristcile sistemelor de depozitare sunt
determinate de caracteristicile materialelor si produselor depozitate.
Depozitarea este o functie regulatoare,care permite absorbirea diferentelor de capacitati
dintre productie si consum
Criteriile economice sunt elemental determinant pentru alegerea solutiilor tehnice si
organizatorice ale sistemelor de depozitare
Modele de studio ale depozitarii sunt modelele studiului muncii,eficienta unui sistem de
depozitare fiind influentata in cea mai mare masura de modul cum este organizata si
folosita forta de munca

In ceea ce priveste natura bunurilor material,sistemul de depozitare depinde de urmatoarele
caracteristici ale acestora:

Identitatea,adica natura ,starea,forma,dimensiunile,greutatea,densitatea,fragilitatea,etc.
Prezentarea:vrac,preambalat,ambalat in ambalaj de transport
Debitul sau frecventa manipularilor(intrari,iesiri)
Felul manipularii,adica modul cum se realizeaza miscarea sau deplasarea materiilor si
produselor

Aceste caracteristici si conditiile de manipulare determina si felul depozitarii,care poate fi : in
vrac sau in loturi unitare (unitati de incarcatura).
Depozitarea in loturi unitare se executa pentru produse care se pot grupa ,ambulate sau
neambalate,ce pot fi preluate si transportate ca o singura unitate pe paleta sau in pachete si
care,dupa descarcare isi pastreaza forma in vedere manipularii viitoare.Operatiile legate de
depozitarea si manipularea in loturi unitare se executa cu ajutorul utilajelor specific de
38 | P a g e

manipulare si a paletelor.(citat din: Manipulare,transportul intern,depozitarea si
distribuirea marfurilor paginile:130-132.)

Fig3.4.1 vedere sectionata a depozitului

39 | P a g e

Fig3.4.2. vedere in ansamblu a depozitului

Calculul suprafetelor afectate depozitarii in unitatea economica

1 paleta................................1200x590 mm
2

69 palete..........................................x

] [ 20 . 55 ] [ 55200000 69 * ) 50 590 ( * ) 50 1200 (
2 2
m mm x x = = + + =
ocupa 69 palete cu frigidere

1 paleta................................1169.94x644.94 mm
2

70 palete..........................................x

] [ 34 . 59 ] [ 2 . 59344957 70 * ) 50 94 . 644 ( * ) 50 94 . 1169 (
2 2
m mm x x = = + + =
ocupa 70 palete cu masini de spalat

1 paleta................................1159.94x525 mm
2

72 palete..........................................x

40 | P a g e

] [ 09 . 50 ] [ 50091516 72 * ) 50 525 ( * ) 50 94 . 1159 (
2 2
m mm x x = = + + =
ocupa 72 palete cu congelatoare

1 paleta................................1152x833 mm
2

18 palete..........................................x

] [ 10 . 19 ] [ 19104588 18 * 50) (833 * 50) 1152 (
2 2
m mm x x = = + + =
ocupa 18 palete cu televizoare

1 paleta................................1004x764 mm
2

12 palete..........................................x

] [ 29 . 10 ] [ 10295472 ) 50 764 ( * ) 50 1004 ( * 12
2 2
m mm x x = = + + = ocupa
12 palete cu cuptoare cu microunde

1 paleta................................1200x600 mm
2

76 palete..........................................x

] [ 75 . 61 ] [ 61750000 76 * ) 50 600 ( * ) 50 1200 (
2 2
m mm x x = = + + =
ocupa 76 palete cu aragaze

1 paleta................................1200x600 mm
2

78 palete..........................................x

] [ 16 . 56 ] [ 56160000 78 * 600 * 1200
2 2
m mm x x = = = ocupa 78 palete
cu cuptoare

41 | P a g e

1 paleta................................1266x652 mm
2

9 palete..........................................x

] [ 31 . 8 ] [ 8314488 9 * ) 50 652 ( * ) 50 1266 (
2 2
m mm x x = = + + = ocupa 9
palete cu imprimante

1 paleta................................1200x600 mm
2

80 palete..........................................x

] [ 65 ] [ 65000000 80 * ) 50 600 ( * ) 50 1200 (
2 2
m mm x x = = + + = ocupa
80 palete cu masini de vase

1 paleta................................1494.67x749.95 mm
2

33 palete..........................................x

] [ 77 . 40 ] [ 29 . 40776739 ) 50 95 . 749 ( * 33 * ) 50 67 . 1494 (
2 2
m mm x x = = + + =
ocupa 33 palete cu masini de vase

In tabelul de mai jos sunt prezentate suprafetele afectate depozitarii pe diferite tipuri de marfa:
Tipuri de marfa buc/zi palete /zi m^2
M1 138 69 55.20
M2 140 70 59.34
M3 144 72 50.09
M4 146 18 19.10
42 | P a g e

M5 148 12 10.29
M6 152 76 61.75
M7 154 77 56.16
M8 156 9 8.31
M9 160 80 65
M10 162 33 40.77

Suprafata totala ocupata de cele 10 tipuri de marfa date prin proiectare se calculeaza astfel:

10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 S S S S S S S S S S S
t
+ + + + + + + + + =

] [ 01 . 426 77 . 40 65 31 . 8 16 . 56 75 . 61 29 . 10 10 . 19 09 . 50 34 . 59 20 . 55
2
m S
t
= + + + + + + + + + =

Viteza de rotatie in perioada luata in calcul este urmatoarea:

4 cu viteza mare (M2;M6;M1,M9)
3 cu viteza medie (M7;M10;M4)
3 cu viteza redusa (M3;M5;M8;)

Calculul volumelor de depozitare

Dimensiunile pentru inaltimile fiecarei tip de marfa asezata pe paleta la care se adauga spatiul
dintre paleta-celula si grosimea peretelui celulei :
- M1

Se adopta 0.145 m inaltimea paletei
0.89+0.145=1.035 m
0.89m reprezinta inaltimea marfii ambalate
Se adopta suplimentar un spatiu de 0,2 m pentru spatiul dintre celula si raft
Se adopta 0.2 m grosimea ,ca fiind inaltimea peretelui celulei
1,035+0.40=1.435m

43 | P a g e

- M2

0.9+0.145=1.045 m
0.9m reprezinta inaltimea marfii ambalate
1,045+0.0=1.445m

- M3

0.86+0.145=1.005 m
0.86 m reprezinta inaltimea marfii ambalate
Se adopta 0.2m grosimea ,ca fiind inaltimea peretelui celulei
1,005+0.40=1.405m

- M4

0.56+0.145=0.705 m
0.705+0.40=1.105m

- M5

0.93+0.145=1.075 m
44 | P a g e

1,075+0.4 0=1.475m

- M6

0.9+0.145=1.045 m
1,045+0.40=1.445m

- M7

0.644+0.145=0.789 m
0,789+0.40=1.189 m

- M8

0.912+0.145=1.057 m
1,057+0.40=1.457m

- M9
45 | P a g e

0.87+0.145=1.015 m
1,015+0.40=1.415m

- M10

0.65+0.145=0.795 m
0.795+0.40=1.195m

Pentru M1

Deci putem calcula volumul pentru o celula si anume:

3
1
15 . 1 640 . 0 * 250 . 1 * 435 . 1 * * m h l L V
c
= = =

Pai daca un raft ocupa acest volum atunci volumul total pentru marfa M1 este calculat astfel:

1 celula...............................1.2m
3

69 de rafturi......................x

x=69*1.2=82.2m
3
V
M1(
Volumul total ocupat de marfa
pentru M1)

46 | P a g e

Pentru M2

Deci putem calcula volumul pentru un raft si anume:

3
1
2 . 1 694 . 0 * 219 . 1 * 445 . 1 * * m h l L V
c
= = =

1 celula................................1.2m
3

70 de rafturi......................x

x=70*1.2=84m
3
V
M2(
pentru M2)

Pentru M3


3
1
1 575 . 0 * 209 . 1 * 405 . 1 * * m h l L V
c
= = =

1 celula...............................1m
3

72 de rafturi......................x

x=72*1=72m
3
V
M3(
pentru M3)

Pentru M4


3
1
2 . 1 888 . 0 * 202 . 1 * 105 . 1 * * m h l L V
c
= = =

47 | P a g e

1 celula................................1.2m
3

18 de rafturi......................x

x=18*1.2=22m
3
V
M4(
pentru M4)

Pentru M5


3
1
3 . 1 814 . 0 * 054 . 1 * 475 . 1 * * m h l L V
c
= = =

1 celula................................1.3m
3

12 de rafturi......................x

x=12*1.3=16m
3
V
M5(
pentru M5)

Pentru M6


3
1
2 . 1 650 . 0 * 250 . 1 * 445 . 1 * * m h l L V
c
= = =

1 celula...............................1.2m
3

76 de rafturi......................x

x=76*1.2=91.2m
3
V
M6(
pentru M6)

48 | P a g e

Pentru M7


3
1
1 0650 . * 250 . 1 * 189 . 1 * * m h l L V
c
= = =

1 celula................................1m
3

77 de rafturi......................x

x=77*1=77m
3
V
M7(
pentru M7)

Pentru M8


3
1
4 . 1 702 . 0 * 316 . 1 * 457 . 1 * * m h l L V
c
= = =

1 celula................................1.4m
3

9 de rafturi......................x

x=9*1.4=12.6m
3
V
M8(
pentru M8)

Pentru M9


3
1
2 . 1 650 . 0 * 250 . 1 * 415 . 1 * * m h l L V
c
= = =
49 | P a g e

1 celula................................1.2m
3

80 de rafturi......................x

x=80*1.2=96m
3
V
M9(
pentru M9)

Pentru M10


3
1
5 . 1 799 . 0 * 544 . 1 * 195 . 1 * * m h l L V
c
= = =

1 celula................................1.5m
3

33 de rafturi......................x

x=33*1.5=50m
3
V
M10(
pentru M10)

Pana aici am calculat cat ocupa o celula dintr-un raft si apoi pentru tot raftul ,insa acum voi
calcula pe cate randuri voi aseza fiecare tip de marfa in parte.

Marfa M1

Marfa M1 ocupa o suprafata de 55.20 m
2
,impartind aceasta suprafata la 3 ,ne rezulta pe cinci
niveluri si anume:
2
4 . 18 3 20 . 55 m = reprezinta suprafat unui rand
m 4 . 18 1 4 . 18 = reprezinta lungimea raftului
Se adopta 1 m latimea raftului
Atunci cele 69 de palete se impart la 3 si vom afla cate palete sunt pe fiecare rand:
palete 23 3 69 = pe fiecare rand

50 | P a g e

Marfa M2

2
niveluri si anume:
2

Marfa M3

2
niveluri si anume:
2
5 . 16 1 5 . 16 = reprezinta lungimea raftului

Marfa M4

2
niveluri si anume:
2
3 . 6 3 1 . 19 m = reprezinta suprafata unui rand

Marfa M5

2
niveluri si anume:
2
51 | P a g e

Marfa M6

2
niveluri si anume:
2

Marfa M7

2
niveluri si anume:
2

Marfa M8

2
niveluri si anume:
2

Marfa M9

Marfa M9 ocupa o suprafata de 65 m
2
niveluri si anume:
2
21 3 65 m = reprezinta suprafat unui rand
m 21 1 21 = reprezinta lungimea raftului
52 | P a g e

Marfa M10

2
niveluri si anume:
2

In cele calculate mai sus depozitul va fi proiectat astfel:
- Se adopta 6.5 m inaltimea marfii
- Lungimea depozitului este de 35.9 m
- Latimea depozitului este de 19.5 m
- Latimea culoarului este de aproximativ 4 m

Aria depozitului este:
2
05 . 700 5 . 19 * 9 . 35 m A A
arie arie
= =

Calculul coeficientilor:

6 . 0
05 . 700
01 . 426
= = =
DEPOZIT
MARFA
S
S
S
K

K
S
coeficient de utilizare a suprafetelor de depozitare

Volumul total de marfuri este:

V
T
=V1+V2+V3+V4+V5+V6+V7+V8+V9+V10V
T
=603m
3

22 . 0
4 * 9 . 35 * 5 . 19
603
= = =
DEPOZIT
MARFA
V
V
V
K
53 | P a g e

K
V
-coeficient de utilizare a volumelor de depozit

Analiza critica a solutiei de depozitare si criteriile de optimizare

Am incercat sa elimin spatiile nefolositoare,care pur si simplu nu imi erau deloc de folos,am
proiectat doua tipuri de depozite,insa am ajuns la concluzia dupa multe calcule ca schema de
mai jos reprezinta solutia cea mai optima pentru depozitul cu marfa respectiva.
Am incercat chiar sa utilizez acele suprafete nefolositoare nu numai sa le elimin,fie printr-o
depozitare temporala,fie prin multe altele.Am respectat in ceea ce priveste accesul la marfurile
cu rata de inoire rapida cat mai mult posibil,pentru evitarea efectuarii altor operati de descarcare
,de manipulare temporare.
In ceea ce priveste numarul intrarilor,am constatat ca o intrare este mai mult ca suficient pentru
marfurile respective,in ceea ce priveste manipularea ,depozitarea si transportul intern.

3.5Relevarea obiectivelor unitatii economice

Relevarea consta in reprezentarea la scara pe un singur desen a unuia sau a mai multor obiective
ale unitatii economice in care se desfasoara activitatea de TMDT.Relevarea foloseste la
determinarea exacta dintre diferite puncte de lucru la stabilirea suprafetelor si volumelor ,la
obtinerea configuratiilor si drumurilor de acces,dimensiunile rampelor,etc.
Relevarea este o oglinda a tuturor activitatilor de miscare ,de formare a unitatii de incarcare,
stocare precum si o situatie introductiva referitoare la marimea distantelor de transport
,intretaierilor nejustificate de drumuri etc.

DATE:

- Desenul proiectat este la scara de 1:1000
- Lungimea este de 35.9m a depozitului
- Latimea este de 19.5 m a depozitului
- Rampa este de 2 m
- Culoarele pe care circula utilajele sunt de 4 m datorita paletelor cu dimensiuni mari la
care se ia in calcul si raza de intoarcere
- Am anexat spatii auxiliare cum ar fi:birou.vestiare,PSI,toalete.etc

Schema cu depozitul proiectat este redata mai jos:
54 | P a g e

Fig.1Pentru o vizualizare mai buna se da dublu click pentru a intra in autoCAD.

3.6 Intocmirea fluxului de transport intern si de manipulare

Odata stabilita tema,delimitat domeniul si obiectul studiului,etapa urmatoare a metodei generale
de analiza a proceselor logistice este inregistrarea datelor.Unul din mijloacele cele mai utilizate
este graficul de analiza.
Graficele de analiza au drept scop inregistrarea si prezentarea intr-o forma sintetica si explicita,a
datelor si informatiilor culese in cursul unei observari atente a fluxului bunurilor materiale in
procesul de manipulare de depozitare ,transport si de distribuire a marfurilor,respectand in
permanenta succesiunea cronologica a faptelor.
Prin utilizarea graficului de analiza ,poate fi studiat un singur element ,indiferent daca este vorba
de o portiune sau de intregul parcurs de la producator la beneficiar,prin element intelegandu-se
55 | P a g e

un produs,o persoana ,un material,un document,etc.Observarea si inregistrarea datelor si faptelor
trebuie sa fie analitica ,adica ansamblul operatiilor logistice trebuie sa fie descompus in fractiuni.
La randul lor,acestea fractiuni sunt astfel alese incat fiecare sa-si pastreze un caracter de entitate
si omogenitate pentru a putea fi codificate.Din practica analizelor afectuate s-au stabilit operatiile
tip care indeplinesc aceste conditii.Numarul lor si notatia difera dupa diversi autori ,dar in
general cuprind ca notiune acelasi continut si permit urmarirea fie a produsului fie a muncitorului
,fie a utilajului
Aceste operatii sunt prezentate mai jos:
activitati productive(operatie):consta in modificarea intentionata a unui produs
in ceea ce priveste una din calitatile sale fizice,chimice sau a pozitiei
activitati de manipulare(manipulare):ansamblul miscarilor necesare pentru a
asigura preluarea sau asezarea unui produs

activitati productive(transport):deplasarea unui produs de la un loc la altul daca
activitatea predominanta este miscarea
activitati de manipulare(deplasarea): traseul unui produs ,a unui utilaj sau a unui
operator de la locul preluarii la locul asezarii.

activitati productive(control):examinarea unui produs pentru identificarea sau
verificarea cantitativa sau calitativa
activitati de manipulare(control).

activitati productive(asteptarea):imposibilitatea executarii imediate a operatiei
urmatoare
activitati de manipulare(asteptare):intrerupere in succesiunea operatiilor sau
controlului ,predominanta fiind intarzierea in raport cu celelalte activitati.

activitati productive(depozitarea) pastrarea si protectia unui produs care nu poate
fi preluat fara o dispozitie scrisa
activitati de manipulare(depozitarea).

depozitarea temporala

pentru indicarea mai multor activitati

56 | P a g e

In functie de operatiile enumarate mai sus cele date prin tema de proiectare sufera urmatoarele
operatii realizate in schitele de mai jos:

Pentru marfa M1

Fig.3.6.1 graficul de circulatie

In cadrul marfii M 1 au loc urmatoarele operatii:
-pentru depozitare temporara 2 m
-pentru control 1.6 m
-pentru operatia de etichetare si asteptare la o distanta de 1.1 m
-pentru depozitarea propriu-zisa 10.6 m
-pentru o operatie de f.u.i. la 6.4 m
-pentru expediere 4.6 m

57 | P a g e

Pentru marfa M2



58 | P a g e

Pentru marfa M3



59 | P a g e

Pentru marfa M4


-pentru expediere 5 m

60 | P a g e

Pentru marfa M5



61 | P a g e

Pentru marfa M6


62 | P a g e

Pentru marfa M7


63 | P a g e

Pentru marfa M8


-pentru depozitarea propriu-zisa 35.1m

64 | P a g e

Pentru marfa M9


-pentru o operatie de f.u.i. la 29 m

65 | P a g e

Pentru marfa M10


66 | P a g e

3.7 Intocmirea tabelului de fluxuri

La ntocmirea tabelului de fluxuri trebuie avute n vedere urmatoarele:

Formarea unei imagini de ansamblu a logisticii unitatii economice in intregul circuit sau
pe o portiune cu toate legaturile existente.
Analiza critica a situatiei existente identificarea solutiilor de imbunatatire a miscarilor
,deplasarilor,a formarii unitatilor de incarcare si gruparea acestor solutii in 3 categorii:

- Solutii de retinut
- Solutii de studiat
- Solutii respinse

Luarea in considerare a principiilor de baza ,de functionare si de conceptie la alegerea
solutiilor rationale ,privind manipularea si transportul intern .
Intr-un tabel de fluxuri se inscrie intreg fluxul de miscare care are legatura cu operatiile specifice
tehnologiei de manipulare depozitare si transport intern,atat cele directe cat si cele indirecte.
In tabel activitatile se inscriu in ordinea cronologica iar pentru fiecare operatie se inscriu anumiti
indicatori:

Pentru M1

Activitati
Mijloace de
realizare

Marimea
unitatii de
incarcare
q
i
(kg)
Lungimea
drumului
L(m)
Durata fiecarei
operatii
t
p
/s
Timpul pe
tona
manipulata
T(s/t)
Etichetare manual 94 2 5 53191
Control manual 94 1.6 4 42553
Asteptare manual 94 1.1 3 31914
Verificare manual 94 6.4 5 53191
Transport transpaleta 94 4.6 10 106382

67 | P a g e

] / [ 106382 1000 *
094 . 0
10
1000 *
*
] / [ 53191 1000 *
094 . 0
5
1000 *
*
] / [ 31914 1000 *
094 . 0
3
1000 *
*
] / [ 42553 1000 *
094 . 0
4
1000 *
*
] / [ 53191 1000 *
094 . 0
5
1000 *
*
] / [ 1000 *
*
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s
c q
t
T
i
p
r
i
p
o
i
p
a
i
p
c
i
p
d
i
p
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
=

Pentru M2

Activitati
Mijloace de
realizare

Marimea
unitati de
incarcare
q
i
(kg)
Lungimea
drumului
L(m)
Durata fiecarei
operatii
t
p
/s
Timpul pe
tona
manipulata
T(s/t)

68 | P a g e

] / [ 106382 1000 *
094 . 0
10
1000 *
*
] / [ 53191 1000 *
094 . 0
5
1000 *
*
] / [ 31914 1000 *
094 . 0
3
1000 *
*
] / [ 42553 1000 *
094 . 0
4
1000 *
*
] / [ 53191 1000 *
094 . 0
5
1000 *
*
] / [ 1000 *
*
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s
c q
t
T
i
p
r
i
p
o
i
p
a
i
p
c
i
p
d
i
p
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
=

Pentru M3

Activitati
Mijloace de
realizare

Marimea
unitati de
incarcare
q
i
(kg)
Lungimea
drumului
L(m)
Durata
fiecarei
operatii
t
p
/s
Timpul pe
tona
manipulata
T(s/t)

69 | P a g e

] / [ 135135 1000 *
074 . 0
10
1000 *
*
] / [ 67567 1000 *
074 . 0
5
1000 *
*
] / [ 40540 1000 *
074 . 0
3
1000 *
*
] / [ 54054 1000 *
074 . 0
4
1000 *
*
] / [ 67567 1000 *
074 . 0
5
1000 *
*
] / [ 1000 *
*
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s
c q
t
T
i
p
r
i
p
o
i
p
a
i
p
c
i
p
d
i
p
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
=

Pentru M4

Activitati
Mijloace de
realizare

Marimea
unitati de
incarcare
q
i
(kg)
Lungimea
drumului
L(m)
Durata fiecarei
operatii
t
p
/s
Timpul pe
tona
manipulata
T(s/t)
Transport transpaleta 74 5 10 135135

70 | P a g e

] / [ 135135 1000 *
074 . 0
25
1000 *
*
] / [ 67567 1000 *
074 . 0
5
1000 *
*
] / [ 40540 1000 *
074 . 0
3
1000 *
*
] / [ 54054 1000 *
074 . 0
4
1000 *
*
] / [ 67567 1000 *
074 . 0
5
1000 *
*
] / [ 1000 *
*
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s
c q
t
T
i
p
r
i
p
o
i
p
a
i
p
c
i
p
d
i
p
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
=

Pentru M5

Activitati
Mijloace de
realizare

Marimea
unitati de
incarcare
q
i
(kg)
Lungimea
drumului
L(m)
Durata fiecarei
operatii
t
p
/s
Timpul pe
tona
manipulata
T(s/t)

71 | P a g e

] / [ 70422 1000 *
142 . 0
10
1000 *
*
] / [ 35211 1000 *
142 . 0
5
1000 *
*
] / [ 21126 1000 *
142 . 0
3
1000 *
*
] / [ 28169 1000 *
142 . 0
4
1000 *
*
] / [ 35211 1000 *
142 . 0
5
1000 *
*
] / [ 1000 *
*
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s
c q
t
T
i
p
r
i
p
o
i
p
a
i
p
c
i
p
d
i
p
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
=

Pentru M6

Activitati
Mijloace de
realizare

Marimea
unitati de
incarcare
q
i
(kg)
Lungimea
drumului
L(m)
Durata fiecarei
operatii
t
p
/s
Timpul pe
tona
manipulata
T(s/t)

72 | P a g e

] / [ 87719 1000 *
114 . 0
10
1000 *
*
] / [ 43859 1000 *
114 . 0
5
1000 *
*
] / [ 26315 1000 *
114 . 0
3
1000 *
*
] / [ 35087 1000 *
114 . 0
4
1000 *
*
] / [ 43859 1000 *
114 . 0
5
1000 *
*
] / [ 1000 *
*
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s
c q
t
T
i
p
r
i
p
o
i
p
a
i
p
c
i
p
d
i
p
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
=

Pentru M7

Activitati
Mijloace de
realizare

Marimea
unitati de
incarcare
q
i
(kg)
Lungimea
drumului
L(m)
Durata fiecarei
operatii
t
p
/s
Timpul pe
tona
manipulata
T(s/t)

73 | P a g e

] / [ 94339 1000 *
106 . 0
10
1000 *
*
] / [ 47169 1000 *
106 . 0
5
1000 *
*
] / [ 28301 1000 *
106 . 0
3
1000 *
*
] / [ 37735 1000 *
106 . 0
4
1000 *
*
] / [ 47169 1000 *
106 . 0
5
1000 *
*
] / [ 1000 *
*
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s
c q
t
T
i
p
r
i
p
o
i
p
a
i
p
c
i
p
d
i
p
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
=

Pentru M8

Activitati
Mijloace de
realizare

Marimea
unitati de
incarcare
q
i
(kg)
Lungimea
drumului
L(m)
Durata fiecarei
operatii
t
p
/s
Timpul pe
tona
manipulata
T(s/t)

74 | P a g e

] / [ 135135 1000 *
074 . 0
10
1000 *
*
] / [ 26315 1000 *
074 . 0
5
1000 *
*
] / [ 15789 1000 *
190 . 0
3
1000 *
*
] / [ 21052 1000 *
190 . 0
4
1000 *
*
] / [ 26315 1000 *
190 . 0
5
1000 *
*
] / [ 1000 *
*
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s
c q
t
T
i
p
r
i
p
o
i
p
a
i
p
c
i
p
d
i
p
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
=

Pentru M9

Activitati
Mijloace de
realizare

Marimea
unitati de
incarcare
q
i
(kg)
Lungimea
drumului
L(m)
Durata fiecarei
operatii
t
p
/s
Timpul pe
tona
manipulata
T(s/t)
Verificare manual 98 29 5 51020

75 | P a g e

] / [ 102040 1000 *
098 . 0
10
1000 *
*
] / [ 51020 1000 *
098 . 0
5
1000 *
*
] / [ 30612 1000 *
098 . 0
3
1000 *
*
] / [ 40816 1000 *
098 . 0
4
1000 *
*
] / [ 51020 1000 *
098 . 0
5
1000 *
*
] / [ 1000 *
*
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s
c q
t
T
i
p
r
i
p
o
i
p
a
i
p
c
i
p
d
i
p
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
=

Pentru M10

Activitati
Mijloace de
realizare

Marimea
unitati de
incarcare
q
i
(kg)
Lungimea
drumului
L(m)
Durata fiecarei
operatii
t
p
/s
Timpul pe
tona
manipulata
T(s/t)

76 | P a g e

] / [ 125000 1000 *
080 . 0
10
1000 *
*
] / [ 62500 1000 *
080 . 0
5
1000 *
*
] / [ 37500 1000 *
080 . 0
3
1000 *
*
] / [ 50000 1000 *
080 . 0
4
1000 *
*
] / [ 62500 1000 *
080 . 0
5
1000 *
*
] / [ 1000 *
*
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s T
c q
t
T
t s
c q
t
T
i
p
r
i
p
o
i
p
a
i
p
c
i
p
d
i
p
= = =
= = =
= = =
= = =
= = =
=

unde :

c- coeficient de multiplicare care pentru toate mijloacele tehnice in afara celor cu actiune
continua are valoare 1
q
i
- marimea unitatii de incaratura pe fiecare operatie
t
p
- timpul afectat fiecarei operatii din cadrul procesului tehnologic

77 | P a g e

3.8 Determinarea capacitatii de manipulare,depozitare si transport

TIPURI DE
MARFA
Etichetare Control Asteptare Verificare Transport
M1 53191 42553 31914 53191 106382
M2 53191 42553 31914 53191 106382
M3 67567 54054 40540 67567 135135
M4 67567 54054 40540 67567 135135
M5 35211 28169 21126 35211 70422
M6 43859 35087 26315 43859 87719
M7 47169 37735 28301 47169 94339
M8 26315 21052 15789 26315 135135
M9 51020 40816 30612 51020 102040
M10 62500 50000 37500 67500 125000
TOTAL 507590 406073 304551 512590 1097689
nr. de ore 17.6 14 10.5 17.7 38
nr. de
operatori/utilaj
2 2 1 2 5

78 | P a g e

3.9Calculul incarcaturilor unice pe flux

Toate mafurile deplasate intre aceleasi obiective ale unei unitati economice, parcurgand deci
distante egale de transport, se grupeaza in unitati de incarcatura unice, chiar daca aceste unitati
de incarcatura nu vor exista in realitate.
Prin notiunea de unitati de incarcatura unice se intelege un ambalaj, o plateta, un
container, fictive, de masa medie, obtinut prin procedeul mediu ponderat intre toate unitatile de
incarcare reale.Unitatile reale nu se aleg la intamplare ci fie din aceeasi clasa, fie pe acelasi tip de
mijloace de protectie,fie de mase apropiate.
Numarul total de palete incarcate intr-o zi sunt date de relatia:

] / [ 516 33 80 9 77 76 12 18 72 70 69 zi palete
q
f
n = + + + + + + + + + = =

Timpul mediu de incarcare al unei palete ,deci timpul necesar pentru incarcarea unitatilor unice
pe flux se determina astfel:

] [ 2 . 103
516
120 * 33 120 * 80 120 * 9 120 * 77 120 * 76 120 * 12 120 * 18 120 * 72 120 * 70 69 * 120
.......... 3 2 1
* ......... 2 * 2 1 * 1
s t
n n n n
t n t n t n
t
n
n n
=
+ + + + + + + + +
=
+ + + +
+ +
=

Masa medie a incarcaturii unice pe flux se determina astfel:

] [ 098 . 0 ] [ 98
516
33 * 80 80 * 98 9 * 190 77 * 106 76 * 114 12 * 142 18 * 74 72 * 74 70 * 94 69 * 94
tone kg q = =
+ + + + + + + + +
=

79 | P a g e

Capitolul II

Transpal
eta
Pegaso
PL13
(NLI
ME DE
RIDICA
RE: 5,0
triplex)
Transpaleta
Pegaso PL20
(NLIME
DE
RIDICARE:
5,0m triplex)
Transpaleta
Pegaso
PL16
(NLIME
DE
RIDICARE:
5,0 triplex)
Transpaleta
Pegaso
PL13SLG
(NLIME
DE
RIDICARE:
5,0 triplex)

Pre unitar fr
t.v.a.
8100 Eur 8950 Eur 8300 Eur 8400 Eur
Nota Preul se
nelege n lei,
la cursul de
vnzare ING
din ziua
facturrii,
Franco Depozit
Giurgiu
Preul se
nelege n
lei, la cursul
de vnzare
B.R.D. din
ziua
facturrii,
Franco
Depozit
Giurgiu
Preul se
nelege n lei,
la cursul de
vnzare B.R.D.
din ziua
facturrii,
Franco Depozit
Giurgiu
Preul se
nelege n lei,
la cursul de
vnzare ING
din ziua
facturrii,
Franco Depozit
Giurgiu
Ridicare electric electrica electrica electric
Deplasare electric electrica electrica electric
Capacitate
maxim de
ridicare
1300 to 2000 to 1600 to 1300 to
nlime de 5,0 triplex 5,0m triplex 5,0 triplex 5,0 triplex
80 | P a g e

ridicare
Capacitate
maxim rezidual
(la h max.)
735 kg 1100 kg 850 kg 735 kg
Garanie 24 luni 24 luni 24 luni 24 luni
Motor electric
traciune, putere
1,2 kW 1,4 kW 1,4 kW 1,2 kW
Motor electric
pomp, putere
3 kW 3 kW 3 kW 3 kW
Acumulator, v/ah 24V/270Ah 24V/270Ah-5h 24V 270Ah
Vitez deplasare,
cu/fr sarcin
5,5 / 6 km/h 5 / 6 km/h 5,5 / 6 km/h 5,5 / 6 km/h
Vitez ridicare (cu
/ fr sarcin)
0,10 / 0,12 m/s 0,10 /
0,12 m/s
0,10 / 0,12 m/s 0,10 / 0,12 m/s
Pant maxim
(cu/fr sarcin)
8 / 16 % 8 / 18 % 9 / 18 % 8 / 16 %
nlime maxim
de ridicare
5000 mm 5000 mm 5000 mm 4965 mm
nlime liber de
ridicare (opional)
1801 mm 1801 mm 1746 mm
nlime catarg
strns (d04)
2296 mm 2296 mm 2296 mm 2296 mm
nlime catarg
desfurat (d06)
5570 mm 5570 mm 5570 mm 5570 mm
Ampatament 1295 mm 1345 mm 1345 mm 1293 mm
Echipare catarg triplex,
cilindri
laterali,
manet
comand,
redresor
separat,
catarg triplex,
cilindri
laterali,
manet
comand,
redresor
incoporat,
catarg duplex,
cilindri
laterali,
manet
comand,
redresor
separat,
81 | P a g e

acumulatori
traciune,
frn
electromagneti
c, role duble
fa
acumulatori
traciune,
frn
electromagneti
c, role duble
fa
acumulatori
traciune,
frn
electromagneti
c, role duble
fa, picioare
sprijin la
distanta de
pn la 1,3m,
furci tip
stivuitor
Siguran clapet
schimbare sens
pe manet
comand,
microcontacte
oprire
deplasare n
cazul
poziionrii
verticale sau
orizontale a
manetei de
comand,
ncetinirea
automat a
deplasrii
odat cu
ridicarea
lamelor,
supap
siguran
cilindru
ridicare
(previne
cderea brusc
a sarcinii n
cazul
distrugerii
furtunului de
alimentare)
clapet oprire
urgen pe
manet
comand,
microcontacte
oprire
deplasare n
cazul
poziionrii
verticale sau
orizontale a
manetei de
comand,
ncetinirea
automat a
deplasrii
odat cu
ridicarea
lamelor,
supap
siguran
cilindru
ridicare
(previne
cderea brusc
a sarcinii n
cazul
distrugerii
furtunului de
alimentare
clapet
schimbare sens
pe manet
comand,
microcontacte
oprire
deplasare n
cazul
poziionrii
verticale sau
orizontale a
manetei de
comand,
ncetinirea
automat a
deplasrii
odat cu
ridicarea
lamelor,
supap
siguran
cilindru
ridicare
(previne
cderea brusc
a sarcinii n
cazul
distrugerii
furtunului de
alimentare)
Comenzi clapete
"fluture"
deplasare,
butoane cu
revenire
clapete
"fluture"
deplasare,
butoane cu
revenire
clapete
"fluture"
deplasare,
butoane cu
revenire
82 | P a g e

ridicare /
coborre,
claxon
ridicare /
coborre,
claxon
ridicare /
coborre,
claxon
Lungime asiu,
pn la baza furcii
732 mm 752 mm 732 mm 766 mm
Lungime total 1872 mm 1892 mm 1872 mm 1951 mm
Raz de ntoarcere 1530 mm 1586 mm 1566 mm 1537 mm
Greutate total 1131 kg 1117 kg 1179 kg
Roat motrice,
material
Vulkolan mm 250x79 mm 250x79 mm Vulkolan mm
Role frontale 85x90 mm 85x90 mm
Roat
stabilizatoare,
dimensiuni, ext x
lime
150x50 mm 150x50 mm 150x50 mm 150x50 mm
Ecartament fa 480 mm 480 mm
Ecartament spate 560 mm 560 mm
Redresor, v/a 24V/40A separat 24V/40A
Indicatoare indicator
digital stare
ncrcare
baterie i ore
de funcionare
indicator
digital stare
ncrcare
baterie i ore
de funcionare
indicator
digital stare
ncrcare
baterie i ore
de funcionare
Dimensiuni furci
(lxlxg)
1140x180x70 m
m
1140x180x70 m
m
35x100x1150 m
m
Lime total 820 mm 820 mm 1388-1588 mm
Distan peste
furci, exterioar
570 mm 570 mm 200-756 mm
Distan ntre
furci, interioar
210 mm 210 mm 0-556 mm
83 | P a g e

Garda la sol, sub
asiu
35 mm 35 mm 35 mm
Culoar de lucru
(ast)
2130 mm 2132 mm 2166 mm
Versiune pentru
lucru n depozit
frigorific -30
+360 Eur +250 Eur +360 Eur
Grilaj nalt sanie
furci h=1000mm
+180 Eur +180 Eur +180 Eur
Platform operator +600 Eur +500 Eur +600 Eur
Pomp hidraulic
adiional (ridicare
rapid)
+225 Eur +350 Eur +225 Eur
U lateral pentru
schimbare rapid
baterie
+270 Eur +350 Eur +270 Eur
Dispozitiv role
schimbare baterie
+250 Eur +250 Eur +250 Eur
Catarg ridicare
liber
+430 Eur +450 Eur +430 Eur
Roi mici sarcin,
material
Vulkolan Vulkolan
Roi mici sarcin,
dimensiuni
80x70 mm 80x70 mm
nlime furci
coborte
86 mm 35 mm
Lungime total,
platform strns
2005 mm 2098 mm
Lungime total,
platform extins
2381 mm 2474 mm
Roi 1988
Roat motrice, 250x79 250x79
84 | P a g e

dimensiuni, ext x
lime
Roat
stabilizatoare,
material
Vulkolan Vulkolan
Nr. roi (motrice
+stabizatoare/sarci
n)
1x +1/4 1x +1/4
Motor electric
traciune, tip
curent
continuu
curent
continuu
curent
continuu
Motor electric
pomp, tip
curent
continuu
curent
continuu
curent
continuu

Utilizarea Metodei ELECTRE in vederea alegerii variantei optime a mijlocului de transport
intern.

2.1)Introducere
Lucrarea mea se circumscrie preocuprii de a demonstra necesitatea i utilitatea
implementrii unor modele decizionale n selecia cadrelor pentru misiuni specifice. Voi
crea, utiliznd metodele de decizie cunoscute n condiii de certitudine i incertitudine,
algoritmi de optimizare a procesului decizional ncepnd cu alegerea variantelor prin
studiu statistic asupra caracteristicilor individuale, a ponderilor n concordan cu
caracteristicile misiunii i coeficienii de corelaie stabilii de specialiti i continund cu
programe uor de utilizat .
Vulnerabilitatea raiunii umane a impus incontestabil apariia metodei.
Tulburat de afectivitate, alterat uneori de pasiuni sau deformat de unele convingeri
intuitive, gndirea uman nu s-a dovedit capabil s duc pn la capt coerent i obiectiv
unele raionamente. S-a impus aadar, necesitatea metodei riguroase de raionament.
Metoda este universal, fapt contientizat de personalitile care au exercitat influene
considerabile asupra gndirii occidentale i orientale.
Fiecare om posed o sum de convingeri i opinii pe care le consider adevrate i
demne de ncredere. De cele mai multe ori, ntruct le consider adevrate pentru el,
gndete c pot fi la fel de valabile i pentru ceilali.
Metodele de determinare a soluiei raionale n probleme de decizie nu sunt simple
i Arrow, demonstrndu-le, a nceput construcia unei teorii matematice care aparine
domeniului cercetrilor operaionale. Metodele constituie instrumente utile comandanilor
i statelor majore pentru gsirea soluiilor n toate etapele de pregtire i ducere a
85 | P a g e

operaiilor militare i a luptei. Creterea continu a volumului informaiilor culese,
procesate i transmise impune creterea operativitii i calitii conducerii trupelor prin
implementarea metodelor decizionale cu ajutorul tehnicii de calcul. Cunoaterea teoriei
deciziei lrgete orizontul ofierului, i permite s se orienteze mai bine la situaia
concret i s aleag o rezolvare tiinific.
Teoria deciziei vizeaz elaborarea unor metode generale care s permit
generalizarea procedeelor de luare a deciziilor i are dou pri: teoria stochastic a
deciziilor (consider c fiecrui mod n care poate aciona un decident i corespund mai
multe consecine posibile determinate de condiii exterioare numite stri ale naturii cu
probabiliti cunoscute de realizare) i teoria utilitilor. Aceasta din urm urmrete
introducerea unui sistem riguros de comparare a consecinelor diferitelor moduri n care
poate aciona un decident prin asocierea, la fiecare dintre acestea, a unei valori numerice
numite utilitate. n anii 60 apare o nou direcie de abordare a analizei decizionale
odat cu trecerea la rezolvarea problemelor multidecizionale.
Cercettorii francezi, fcnd abstracie de noiunea de utilitate, au introdus pentru
determinarea variantei optime o metod bazat pe indicatori de concordan i
discordan care se determin prin metode matriceale. Un alt unghi de abordare a
procesului decizional este teoria deciziei de grup care analizeaz cum se face trecerea de
la opiunile individuale la cele de grup.

Variantele decizionale particip la o competiie, ele sunt comparate ntre ele din
mai multe puncte de vedere (mai multe criterii). Operaional se execut o comparare a
unei variante cu celelalte. Din punctul de vedere al unui criteriu (s spunem valoarea), o
variant presupune un produs de 100 uniti valorice i alta de 95.

2.2)Raportul decizional

Comparndu-le nseamn c a doua este preferabil, avnd o valoare (de import)
ce reprezint numai 95 % din valoarea primei. Pe o scar a deciziei nseamn c varianta
a II a va avea un avans cu 5 % naintea primei variante.
Se poate introduce noiunea de raport decizional sau raport de competitivitate, ntre
variantele respective.
Dup fiecare criteriu la fiecare variant se face deci o raportare care arat modul n
care este preferat alt variant. Se poate raporta fiecare consecin, de la fiecare variant
cu consecina variantei maxime - evident la acelai criteriu.
Dac se ia un alt exemplu (presupunnd c sunt trei utilaje care au fiecare durata
garantat n exploatare de 9, 10 i 8 ani) nseamn c raportul decizional n care se vor
afla ele va fi de 0,9 (varianta 1), 1 (varianta II-a) i 0,8 (varianta III).
Desigur la acest criteriu maximizant se obine raportul ca fiind:

86 | P a g e

max
A
A
r
ij
=

Aij Consecina variantei respective ,
Amax Consecina variantei optime Amax .

n cazul unui criteriu minimizant se va folosi relaia:

ij
A
A
r
max
=

Aij si Amax avand aceeasi semnificatie.
Prin aceasta variantele care particip la decizie se apropie mai mult, diapazonul gradaiei
fiind mai mic.
Pentru criteriile calitative rapoartele vor trebui s fie calculate asupra unui punctaj
acordat fiecrei variante i care s nlocuiasc calificativele acordate (este egal faptul c
un calificativ se poate da n aprecieri de genul: bun, foarte bun, mediocru sau de genul
100, 80, 60 puncte).
De altfel noiunea de utilitate a mai fost eliminat din procesul decizional -
combtut n acelai timp - i de ctre coala francez a teoriei deciziei, care a creat n
acest sens metoda Electre. Rapoartele decizionale, desigur pot fi multiplicate cu diferii
coeficieni de importan ce pot fi acordai fiecrui criteriu n vederea stabilirii unei
conduite sau politici economice dus de decideni.

Nu mprtim nici punctul de vedere prin care deciziile pot fi - dup existena strilor
naturii:

- n condiii de certitudine;
- n condiii de risc;
- n condiii de incertitudine ((citat din:Decizii multicriteriale folosind metoda
ELECTRE)

2.3)Procesul decizional

Procesul decizional poate fi analizat din dou perspective:

- descriptiv (se bazeaz pe analiza i nelegerea procedurilor existente n
practic),
- normativ (propunerea unor metode eficiente de luare a deciziilor).

87 | P a g e

Pentru calculul raportului decizional, total, raportul din matricea iniial va fi
nmulit n fiecare situaie cu coeficientul de importan acordat de decident i cu
probabilitatea calculat sau apreciat (desigur la deciziile deterministe probabilitatea fiind
n ordinea descrescnd a rapoartelor sum).
A decide nseamn a alege o variant din mai multe posibile n vederea atingerii
unuia sau mai multor obiective (criterii).
Decizia este un important instrument prin care se mobilizeaz cadrele militare
pentru a exercita aciunile cu eficien maxim, asigurnd trecerea de la gndirea
creatoare la aciuni generatoare de eficien. n decizie, datorit caracterului su de
creaie, se mpletesc gndirea logic cu factorii psihologici utiliznd ca materie prim,
informaia.
Deciziile pot fi grupate dup orizontul de timp pentru care se adopt (strategice,
tactice, curente), dup corectitudinea atingerii obiectivelor (certe, de risc, incerte), dup
frecvena elaborrii (periodice, aleatoare i unice), dup nivelul managerial la care se iau
(individuale, de grup etc.). Am ales pentru optimizarea seleciei decizii curente, certe sau
de risc, periodice i individuale.
n final deci - dup aceast metod - procesul decizional global se obine astfel:

- pentru criterii maximizante

j ij
optim
ij
fij
k p
A
A
R * * =

- pentru criterii minimizante

j ij
ij
optim
fij
k p
A
A
R * * =
unde:

- Rfij - raportul decizional global care stabilete ordinea variantelor
- Aij - consecina corespunztoare fiecrei variante, pentru fiecare criteriu;
- Aoptim - consecina optim (maxim la criteriu maximizant, minim la criteriu
minimizant, dimensionat valoric, n uniti naturale sau n punctaj);
- pij - probabilitatea de realizare a consecinei respective n mrimea dat n
matrice, sau probabilitatea de exactitate a consecinei, diferit de la variant la
variant i de la criteriu la criteriu. Este posibil deci s fie attea probabiliti cte
ptrate are matricea (m x n), dup cum este posibil s fie una singur. Aceast
probabilitate poate fi determinat sau apreciat, n funcie de clasa deciziei.
- kjj - coeficientul de importan acordat de decidenii fiecrui criteriu (drept
politic economic). Acest coeficient este acelai pentru toate variantele la un
criteriu oarecare (numrul coeficientului kij este cel mult egal cu numrul
coloanelor, al criteriilor n, spre deosebire de pij care este m.n).
88 | P a g e

Esena metodei const n stabilirea unui mod de comparare i clasificare a elementelor
unei mulimi n funcie de un numr dat de criteria.Rezultatul operaiei este constituirea
unor submulimi omogene i ierarhizarea final a elementelor mulimii date.
Criteriile, riguros determinate i detaliate n subcriterii urmresc analizarea
factorilor care pot influena viaa unui organism economic. Analiza fiecrui element al
mulimii, reprezentnd o alternativ de aciune, se ncheie prin stabilirea unui rezultat
corespunztor consecinei, rezultat care poate fi calitativ sau cantitativ. Pentru
organizarea rezultatelor, acestea primesc note de apreciere ntr-o anumit scar (la
alegere).
Elementele mulimii i criteriile date ca i notele prin care s-au omogenizat
rezultatele analizei, constituie o matrice de decizie. n continuare, metoda folosete
elemente de teoria grafurilor, asociind fiecrui criteriu un graf cu urmtoarele
caracteristici:
- a) variantele constituie vrfurile grafului;
- b) ntre vrfuri se traseaz arce orientate. Sensul arcului este de la alternativa cu
nota inferioar la cea cu not superioar (nota privete prisma aceluiai criteriu);
- c) graful este totdeauna complet, ntre dou vrfuri existnd cel puin un arc.
Mulimea grafurilor, egal cu mulimea criteriilor trebuie sintetizat pentru a obine o
ordonare dup un criteriu global.
n acest scop se realizeaz un graf sintez n care ntre dou vrfuri va exista un
arc orientat ntr-un sens, numai dac n toate grafurile arcul respectiv are acelai sens.
Cum acest lucru este imposibil de realizat datorit modului n care variantele rspund
fiecrui criteriu, s-au introdus dou noiuni: concordana i discordana cu ajutorul
crora graful - sintez poate fi realizat.

2.4) Indicatorii de concordanta si discordanta

Indicatorul de concordan dintre dou variante Xj, i Yj se definete prin
raportul:

( )

=
+ +
=
n
j
j
n
j j
k
k k k
Y X C
1 2 1
*
.........
1
,

kj coeficienii de importan atribuii criteriilor
=
n
j
j
k
1
fcndu-se pentru acei j pentru care axj ayj

Acest indicator arat dac varianta Xj depete varianta Yj n ordonarea dup criteriul kj
n timp ce indicatorul de discordan arat depirea variantei Xj de ctre varianta Yj.
Matematic, indicatorul de discordan se definete astfel:
89 | P a g e

( )
yj xj
a a
d
Yj Xj d = max
1
;

dac xj yj
a a s

sau
( )
xj yj
a a Yj Xj d > = , 0 , ,unde :
d distana maxim ntre valorile notelor acordate.
n cazul notrii coeficienilor de importan n scara 0-1 i n aceeai scar i a
notelor atribuite consecinelor, distana d ct i suma de la numitorul coeficientului o
concordan sunt egale cu 1 i formulele se scriu simplificat astfel:

=
=
n
j
kj Yj Xj c
1
) , (

( ) ( )
yj xj
a a Yj Xj d = max ,
, cu respectarea condiiilor prezentate anterior.

Odat determinai cei doi indicatori pentru folosirea lor se introduce o relaie de
surclasare ntre o variant Xj i o variant Yj dac:

( ) p Yj Xj c > ,

( ) q Yj Xj d s ,

Fiecrei perechi p, q i se asociaz un graf G(p, q) = M,U (p,q).
Prin scderea pragului p i creterea pragului q se obin grafe succesive avnd tot mai
multe legturi ntre variante, pn se poate stabili ce variant le surclaseaz pe toate
celelalte.
Metoda este uor de aplicat n cazul unui numr redus de criterii. Dac numrul
acestora crete (coala francez are n vedere 49) posibilitatea rezolvrii rapide a
problemei decizionale este legat de folosirea calculatorului electronic.
n cazul unui numr mare de criterii, absena calculatorului poate fi suplinit prin
amendarea metodei Electre, astfel: fr s se mai ntocmeasc grafurile ataate criteriilor
(prin care se ordoneaz strategiile n funcie de fiecare criteriu) se ntocmete o matrice
care are att pe orizontal ct i pe vertical variantele respective n vederea comparrii
fiecreia cu fiecare.

V1 V2 V3 V4 V5
V1 /////
V2 /////
V3 /////
90 | P a g e

V4 /////
V5 /////
C

n locul consecinelor la intersecia liniei Vi cu coloana Vj se noteaz de cte ori
varianta Vi le-a surclasat pe celelalte (din punctul de vedere al tuturor criteriilor). n
ultima linie a matricei notat C se nsumeaz pe vertical valorile obinute, realizndu-
se astfel o relaie de surclasare total, respectiv varianta optimal.
n acest fel metoda, avnd avantajul de a nu impune independena criteriilor i
beneficiind de posibilitatea aditivitii permite relativ uor aflarea soluiei unei
probleme decizionale. (citat din:Decizii multicriteriale folosind metoda ELECTRE)

2.5) Etapele Metodei ELECTRE

Metoda ELECTRE este aplicabila in rezolvarea a numeroase problem de decizie
multidimensional servind la compararea variantelor V
1
,V
2..
V
m
din punct de vedere al
criteriilor C
1,
C
2
C
J.
Aplicarea metodei ELECTRE se bazeaza pe doua grupe de indicatori si anume:
- indicatorii de concordant
- indicatoriii de discordanta
Astfel,comparnd dou variante Vg ,Vh cu ajutorul indicatorilor:
- indicatorii de concordana scot in eviden aspectele favorabile ale variantei Vg
faa de varianta Vh.
- Indicatorii de discordanta evidentiaza aspectele nefavorabile ale variantei Vg fata
de Vh.
Pentru aplicarea metodei ELECTRE trebuie parcurse urmatoarele etape:
- Etapa I determinarea utilitatii variantelor pentru fiecare criteriu de optimizare a
deciziei si atribuirea coeficientilor de importanta pentru fiecare criteriu k
j
.
- Etapa II-determinarea indicatorilor de concordana si de discordan cu ajutorul
crora se face surclasarea variantelor.
- Etapa III-analiza situatiei surclasarilor si alegerea solutiei optime

ETAPA I

Determinarea utilitatii variantelor pentru fiecare criteriu de optimizare a deciziei si
atribuirea coeficientilor de importanta pentru fiecare criteriu k
j.

In cadrul acestei prime etape ,se acorda :
- Utilitaea 1 nivelului cel mai favorabil al criteriului si
- Utilitatea 0 nivelului cel mai putin favorabil al criteriului
Utilitatile intermediare se determina prin interpolare liniara .Astfel,daca se numeste
maximizarea ,se foloseste relatia:
91 | P a g e

min max
min
j j
j ij
ij
a a
a a
u
=
(6.1)

In cazul in care se urmareste minimizarea se foloseste relatia:

min max
max
j j
ij j
ij
a a
a a
u
=

In cazul celor doua formule 6.1),6.2)
- u
ij
-utilitaea varaintei i dupa criteriul j
- aij- consecinta variantei i dupa criteriul j
- a
jmax
-consecinta maxima dupa criteriul j
- a
jmin
-consecinta minima dupa criteriul j
in continuare se stabilesc coeficientii de importanta pentru fiecare criteriu.Aceasta
ierarhizare se realizeaza in general de catre un numar de speacialisti care acorda cate un
punctaj pentru fiecare criteriu.Coeficientul de importanta al fiecariu criteriu se detrmina
cu ajutorul relatiei 6.3:

Npt
N
k
pi
i
=
, unde :

K
i
-coeficientul de importanta pentru criteriul j,
N
ij
-numarul de puncte ale criteriului j,
N
pt
-numarul total de puncte.

ETAPA II
Determinarea indicatorilor de concordana si de discordan cu ajutorul crora se
face surclasarea variantelor.
Pentru determinarea indicatorului de concordanta intre varianta g si varianta h
notat cu C(Vg,Vh) se foloseste relatia:

( )
3 2 1
3
1
,
k k k
k
V V C
j
j
h g
+ +
=

=
unde: (6.4)
Relatia trebuie sa tina seama de urmatorul aspect essential:suma se va efectua doar
pentru acei j pentru care :
hj gj
u u >

- k1-se insumeaza doar daca
1 1 h g
u u > ,
- k2- se insumeaza doar daca
2 2 h g
u u > ,
92 | P a g e

- k3 se insumeaza doar daca
3 3 h g
u u > .
Unde:

U
gj -
utilitatea variantei g dupa criteriul j
U
hj -
utilitatea variantei h dupa criteriul j

g=1,2,3,4
h=1,2,3,4
Pentru determinarea indicatrului de discordanta intre variant g si variant h notat cu
D(Vg,Vh) se foloseste relatia ( 6.5):

h g
u u Vh Vg D = *
1
) , (
o
,unde :
o ecartul maxim intre valorile utilitatilor.
Relatia(6.5) trebuie sa tina cont de urmatorul aspect fundamental:acest indicator se
calculeaza doar pentru situatiile in care
h g
u u s pentru criteriul analizat.Indicatorii de
concordanta si de discordanta sunt utilizati pentru a stabili ordinea variantelor

ETAPA III

Analiza situatiei surclasarilor si alegerea solutiei optime.O varianta g surclaseaza o
varianta daca sunt indeplinite

s
>
q Vh Vg D
p Vh Vg C
) , (
) , (

Vg,Vh-Variante care sa se compare
p-prag de optimism
q-prag de pesimism

Valorile pragurilor p si q se stabilesc de decident si ele trebuie sa respecte

= +
=
1
] 10 . 0 [ ,
q p
q p
(citat din: .(citat din:Decizii multicriteriale folosind
metoda ELECTRE)

93 | P a g e

2.6)Studiul meu de caz

2.6.1)ETAPA I

Firma Mecanical Auto se ocupa de Tehnologia Manipularii Depozitarii siTransportul
intern .In cadrul acestei societati pentru achizitionarea unor utilaje necesare manipularii-
depozitarii si transportului intern se au in vedere 4 variante de utilaje.Aceste variante se
fac in functie de niste criteria si anume tabelul 1:
- capacitate
- inaltime de ridicare
- motor
Tabelul 1

Criterii/variante
Pret

[euro]
Raza de intoarcere

[mm]
Motor electric
tractiune, putere
[kW]
V1 8100 1530 1.2
V2 8950 1586 1.2
V3 8300 1566 1.4
V4 8400 1547 1.2

Se apeleaza la formulele 6.1,6.2 iar rezultatele sunt redate in tabelul 2:

0
8100 8950
8100 8100
11
=
= u

1
1530 1586
1530 1586
12
=
= u

0
2 . 1 4 . 1
2 . 1 2 . 1
13
=
= u

0
8100 8950
8100 8950
21
=
= u

0
1530 1586
1530 1586
22
=
= u

0
2 . 1 4 . 1
2 . 1 2 . 1
23
=
= u

23 . 0
8100 8950
8100 8300
31
=
= u

64 . 0
1530 1586
1530 1566
32
=
= u

1
2 . 1 4 . 1
2 . 1 4 . 1
33
=
= u

35 . 0
8100 8950
8100 8400
41
=
= u

3 . 0
1530 1586
1530 1547
42
=
= u

0
4 . 1 4 . 1
2 . 1 2 . 1
43
=
= u

Tabelul 2
94 | P a g e

Criterii/variante
Pret

[euro]
Raza de intoarcere

[mm]
Motor electric
tractiune, putere
[kW]
V1 0 1 0
V2 0 0 0
V3 0.23 0.64 1
V4 0.35 0.3 0

Daca consideram ca cele 3 criterii de areciere a variantelor au aceeasi importanta pentru
managerul firmei,atunci varianta optima este cea care are utilitatea totala [U
T
] cea mai
mare

=
ij T
u U
unde:

u
ij
utilitatea variantei i dupa criteriul j

Se realizeaza urmatoarele calcule:

65 . 0 3 . 0 35 . 0
87 . 1 1 64 . 0 23 . 0
0
1
4
3
2
1
= + =
= + + =
=
=
T
T
T
T
U
U
U
U

Din cele constate se observa ordinea variantelor si anume:V3,V1,V4,V2 ,Iar
variant cea mai buna este V3.
Sa presupunem ca problema este analizata de 4 specialisti fiacare avand la dispozitie 30
de puncte pe care le repartizeaza in functie de cele 3 criterii de apreiere a variantelor(
tabelul 3)
Sa presupunem ca s-au obtinut urmatoarele rezultate:

Tabelul 3

Criterii/variante
Pret

[euro]
Raza de intoarcere

[mm]
Motor electric
tractiune, putere
[kW]

N
pj

S1 10 10 10 30
95 | P a g e

S2 7 13 10 30
S3 6 4 20 30
S4 12 13 5 30
N
pi
35 40 45 120

Pentru determinarea valorilor coeficientilor de importanta ,se va folosi relatia 6.3:

Din calcule rezulta astfel:

37 . 0
120
45
3
33 . 0
120
40
2
29 . 0
120
35
1
= =
= =
= =
k
k
k

2.6.2 ETAPA II

In cea de a doua etapa de analiza a problemei decizionale se urmareste determinarea
indicatorilor de concordant si de discordanta cu ajutorul carora se face surclasarea
variantelor in cadrul firmei mentionate anterior.Cu ajutorul formulei 6.4 se obtin
urmatoarele rezultate:

( ) 1
33 . 0 37 . 0 29 . 0
37 . 0 33 . 0 29 . 0
3 2 1
3 3 2
2 , 1 =
+ +
+ +
=
+ +
+ +
=
K K K
K K K
V V C

( ) 33 . 0
24 . 0 3 . 0 37 . 0
33 . 0
3 2 1
2
3 , 1 =
+ +
=
+ +
=
K K K
K
V V C

K1 nu se insumeaza pentru ca u
11
=0,u
31
=0.23
K3 nu se insumeaza u
13
=0,u
33
=1

( ) 7 . 0
29 . 0 33 . 0 37 . 0
37 . 0 33 . 0
3 2 1
3 2
4 , 1 =
+ +
+
=
+ +
+
=
K K K
K K
V V C

96 | P a g e

11
=0,u
41
=0.35

( ) 68 . 0
29 . 0 3 . 0 37 . 0
24 . 0 37 . 0
3 2 1
3 1
1 , 3 =
+ +
+
=
+ +
+
=
K K K
K K
V V C

32
=0.64,u
11
=1

( ) 69 . 0
29 . 0 3 . 0 37 . 0
37 . 0 3 . 0
3 2 1
3 2
4 , 3 =
+ +
+
=
+ +
+
=
K K K
K K
V V C

31
=0.23,u
41
=0.35

( ) 68 . 0
29 . 0 3 . 0 37 . 0
37 . 0 29 . 0
3 2 1
3 1
1 , 2 =
+ +
+
=
+ +
+
=
K K K
K K
V V C

K2 nu se aduna deoarece: u
22
=0,u
12
=1

( ) 0
3 2 1
0
3 , 2 =
+ +
=
K K K
V V C

22
=0,u
32
=1
23
=0,u
33
=0.6
21
=0.06,u
31
=0.7

( ) 38 . 0
24 . 0 3 . 0 37 . 0
37 . 0
3 2 1
3
4 , 2 =
+ +
=
+ +
=
K K K
K
V V C

K1nu se insumeaza pentru ca u
21
=0,u
41
=0.35
23
=0,u
43
=0.3

( ) 1
29 . 0 3 . 0 37 . 0
29 . 0 3 . 0 37 . 0
3 2 1
3 2 1
2 , 4 =
+ +
+ +
=
+ +
+ +
=
K K K
k K k
V V C

( ) 7 . 0
29 . 0 3 . 0 37 . 0
29 . 0
3 2 1
1
3 , 4 =
+ +
=
+ +
=
K K K
k
V V C

97 | P a g e

32
=0.64,u
42
=0.3
43
=0,u
33
=1

( ) 1
29 . 0 3 . 0 37 . 0
3 . 0 29 . 0 37 . 0
3 2 1
3 2 1
2 , 3 =
+ +
+ +
=
+ +
+ +
=
K K K
k k k
V V C

( ) 1
29 . 0 3 . 0 37 . 0
29 . 0 3 . 0 37 . 0
3 2 1
3 2 1
1 , 4 =
+ +
+ +
=
+ +
+ +
=
K K K
k k k
V V C

Valorile indicatorilor de concordanta sunt prezentate in tabelul 4

Tabelul 4
Vh/Vg

V1 V2 V3 V4
V1 - 1 0.33 0.7
V2 0.68 - 0 0.38
V3 0.68 1 - 0.69
V4 1 1 0.7 -

Valorile indicatorilor de discordanta (tabelul 5)se obtin folosind formula(6.5).
Pentru determinarea indicatorilor de discordanta se considera 1 = o

Se obtin urmatorii indicatori:
} { 0 0 0 , 0 0 max ) 2 , 1 ( = = = V V D
} { 77 . 0 1 0 , 23 . 0 0 max ) 3 , 1 ( = = = V V D
} { 35 . 0 0 0 , 35 . 0 0 max ) 4 , 1 ( = = = V V D
} { 0 0 0 , 0 0 , 0 0 max ) 1 , 2 ( = = = V V D
{ } 0 0 ) 3 , 2 ( = = = ma V V D
} { 0 0 0 max ) 4 , 2 ( = = = V V D
} { 36 . 0 1 64 . 0 max ) 1 , 3 ( = = = V V D
} { 0 0 , max ) 2 , 3 ( = = = V V D
} { 12 . 0 35 . 0 23 . 0 , max ) 4 , 3 ( = = = V V D
} { 7 . 0 0 0 , 1 3 . 0 , max ) 1 , 4 ( = = = V V D
} { 0 0 0 , max ) 2 , 4 ( = = = V V D
98 | P a g e

} { 66 . 0 1 0 , 64 . 0 3 . 0 , max ) 3 , 4 ( = = = V V D

Tabelul 5

Vh/Vg
V1 V2 V3 V4
V1 - 0 0.77 0.35
V2 0 - 0 0
V3 0.36 0 - 0.12
V4 0.7 0 0.66 -

2.6.3 ETAPA III

In cea de a treia etapa de analiza a problemei decizionale se stabileste situatiei
surclasarilor si in final se va face alegerea solutiei optime pentru cazul firmei .
O varianta (g)surclaseaza o varianta (h) daca sunt indeplinite doua conditii,conform
sistemului de ecuatii din formula 6.6

s
>
q Vh Vg D
p Vh Vg C
) , (
) , (

Unde: Vg si Vh sunt vatiantele care se compara
p-prag de optimism
q-prag de pesimism

Valorile se stabilesc de decident si ele trebuie sa respecte urmatoarele doua conditii:

p,q ] 1 , 0 [ e
p+q =1

Initial i se atribuie lui p valoarea 1 si lui q i se atribuie valoarea 0.Apoi ,se mareste q si
se micsoreaza p pana cand o variant le surclaseaza pe celelalte.Daca sunt satisfacute cele
doua relatii de mai sus,variant Vg surclaseaza variant Vh.Surclasarea sa reprezinta printr-
un arc orientat de la g la h in graful atasat matricei deciziei.Varianta optima este cea care
surclaseaza toate celelalte variante.(citat din:Decizii multicriteriale folosind metoda
ELECTRE)
In continuare se aleg 5 perechi de valori:

p=1,q=0;
99 | P a g e

p=0.7,q=0.3;
p=0.5,q=0.5;
p=0.3,q=0.7;
p=0.2,q=0.8.

Pentru a usura procesul de alegere a variantei optime ,se centralizeaza valorile
indicatorilor de concordant si discordanta .

Relatiile de surclasare sunt prezentate sintetic in tabelul 6.

Tabelul 6
Variante
comparate
(Vg,Vh)
V1,
V2
V1,
V3
V1,
V4
V2,
V1
V2,
V3
V2,
V4
V3,
V1
V3,
V2
V3,
V4
V4,
V1
V4,
V2
V4,
V3
Indicator de
concordanta
C(Vg,Vh)
1 0.33 0.7 0.68 0 0.38 0.68 1 0.69 1 1 0.7
Indicator
de discordanta
D(Vg,Vh)
0 0.77 0.35 0 0 0 0.36 0 0.12 0.7 0 0.66
1 p=1
q=0
DA NU NU NU NU NU NU DA NU NU DA NU
2 p=0.7
q=0.3
DA NU NU NU NU NU NU DA NU NU DA NU
3 p=0.5
q=0.5
DA NU DA DA NU NU DA DA NU NU DA NU
100 | P a g e

4 p=0.3
q=0.7
DA NU DA DA NU DA DA DA DA DA DA DA
5 p=0.2
q=0.8
DA DA DA DA NU DA DA DA DA DA DA DA

unde:

NU semnifica faptul ca varianta Vg nu surclaseaza varianta Vh
DA semnifica faptul ca varianta Vg surclaseaza varianta Vh

2.7. Intocmirea grafurilor

Fiecarei valori p si q I se asociaza un graf G(p,q) ,in care variantele vor
reprezenta varfurile grafului.
Pentru perechile de valori (p,q)=(1,0) exista 3 relatii de surclasare.:

Situatia surclasarilor (p,q)=(1,0)

Pentru perechile (p,q)=(0.7,0.3) exista 3 relatii de surclasare :

101 | P a g e

Situatia surclasarilor (p,q)=(0.7,0.3)






102 | P a g e


Din grafurile executate anterior V3 este Solutia optima determinatA cu ajutorul metodei
ELECTRE.
V3 le surclasaza pe toate celelalte variante.

Concluzie :

Trebuie precizat c modelele matematice nu elimin procesul de gndire al
decidentului. Scopul lor este s pun la dispoziia celui ce ia o decizie metode care s-i
sporeasc propria capacitate de a face judeci i de a lua hotrri, nelsnd acest lucru
numai pe baza intuiiei sau modului personal de a raiona. Dup cum afirm Stafford
Beer n lucrarea Decizie i control cu ct putem cuantifica mai mult, cu att putem
calcula mai bine ansa sau riscul, cu att mai puin vulnerabil va fi decizia final.
Suntem la un prag care desparte tiinele precise care folosesc msura de cele care nu pot
cuantifica fenomenele de care se ocup. Explorm ce tim din teoria informaiei i
comunicaiei, a logicii i schemelor decizionale pentru a gndi i aciona eficient.
In cadrul studiului de caz realizat ,consider ca aceasta metoda si anume metoda
ELECTRE este o metoda foarte buna din care putem lua deciziile cele mai optime.

103 | P a g e

2.8)Masuri de asigurare a sanatatii si securitatii muncii
Instructiuni proprii de instructaj n domeniul securitatii si sanatatii n munca;
Instructiuni proprii pentru acordarea primului ajutor la locul accidentului;
Tematici de instructaj privind activitatile de sanatate si securitate n munca;
Decizii de numire in functie a lucratorilor desemnati;
Program de instruire-testare la nivelul societatii in domeniul securitatii si sanatatii in
munca;
Intocmirea normativului cadru intern de acordare a echipamentului individual de
protectie (stabilirea tipului de echipament de protectie necesar pe activitati si dotarea
lucrtorilor cu echipament de protectie);
Administrarea activitatii de medicina a muncii (programarea controlului medical
obligatoriu si suplimentar);
Intocmirea fiselor de expunere la riscuri, pentru examenul medical de angajare;
Intocmirea fiselor individuale de instructaj n domeniul sanatatii si securitatii n munca;
Organizarea, efectuarea si supravegherea activitatii de instructaj n domeniul sanatatii si
securitatii n munca: instructajul general, instructajul la locul de munca, instructajul
periodic respectiv instructajul la reluarea activitatii;
Semnalizarea la locul de munc a pericolelor de accidentare, a cailor de evacuare, locatia
centrelor de prim ajutor, locatia mijloacelor de interventie etc;
Evidenta accidentelor de munca, a incidentelor periculoase si a bolilor profesionale;
Organizarea comitetului de sanatate si securitate in munca;
Propuneri de masuri cu caracter tehnic, organizatoric si de alt tip, care trebuiesc luate
pentru evitarea pericolului grav si iminent, stabilirea zonelor cu risc ridicat si specific;
Reprezentarea companiei in situatii de control ale organelor competente ale ITM;
Consultanta privind Legea 319/2006 si normele de aplicare;
Aprovizionare cu materiale obligatorii: truse sanitare de prim ajutor, stingatoare,
echipamente de protectie pentru lucratori;
Planuri de evacuare.
PSI - Prevenirea si Stingerea Incendiilor
Stabilirea structurilor cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor
Elaborarea planului de interventie la incendii si a organizarii autoapararii impotriva
incendiilor
104 | P a g e

Intocmirea, afisarea si actualizarea planurilor de depozitare pentru depozitele cu
materiale periculoase clasificate astfel potrivit legii cu mentiuni privind: proprietatile
fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le prezinta pentru sanatate si
mediu, mijloacele de protectie recomandate, metode de prim ajutor, substante pentru
stingere, neutralizare sau decontaminare
Intocmirea si difuzarea documentelor specifice activitatii de aparare impotriva incendiilor
(liste, situatii, instructiuni, grafice, planuri)
Asigurarea dotarii cu afise, fise individuale de instruire necesare in procesul de instruire
Elaborarea si asigurarea implementarii tematicii orientative anuala, de instruire pe
categorii de personal;
Elaborarea graficului anual, de instruire pe categorii de personal si locuri de munca si
efectuarea instruirii;
Elaborarea de proceduri de instruire pe categorii de instructaje si categorii de personal si
efectuarea instruirii;
Elaborarea de teste sau chestionare privind verificarea cunostintelor insusite, dupa fiecare
instruire;
Efectuarea instructajelor specifice pe categorii de personal;
Consemnarea efectuarii instructajelor in fisele individuale de instructaj;
Verificarea anuala a cunostintelor insusite sau ori de cate ori este nevoie
Juridic
Elaborare actiuni, intampinari, cereri reconventionale, cu caracter patrimonial
Consultanta, reprezentare, asistare in actiuni cu caracter nepatrimonial
Consultanta juridica prin avocat
Consultanta juridica ce implica studiul unui dosar
Urmarirea debitorilor si executari silite
Contestatii la executare, ordonanta presedintiala, cai de atac
Consultanta, reprezentare si asistare in domeniul dreptului familiei (cereri de divort,
partaj incredintare minor, pensii de intretinere, tranzactii)
Consultanta, reprezentare si asistare in procedura insolventei Legea 85/2006 cu
modificarile ulterioare
Actiuni cu caracter extrajudiciar (petitii, contestatii, opozitii)
Infiintarii, radieri, modificari societati, ONG-uri, fundatii, asociatii
Servicii de consultanta (permanenta sau negociabila)
105 | P a g e

Consultanta si serviciile juridice oferite ptr toate formele juridice ale societatilor
indiferent de obiectul lor de activitate (SRL, S.A., GIE)
Servicii complete de inmatriculare a societatilor indiferent de forma juridica (SRL,
SA,GIE)
Servicii complete in vederea modificarii sau completarii actelor constitutive ale unei
societati, atestari documente, atestarea identitatii partilor)
Redactarea Hotararilor AGA/Deciziilor/ ale asociatilor/actionarilor
Inregistrarea de sucursale, filiale, reprezentante, puncte de lucru
Cesiuni de parti sociale/actiuni
Divizari si Fuziuni de societati
Lichidari/dizolvari/radieri/suspendari de societati
Patrimoniul societatii - exploatare, protectie si tranzactie
Consultanta permanenta privind intreaga activitate juridica a unei societati (pe baza de
abonament lunar)
Asistare in faza procedurilor de conciliere
Oferire sediu social pentru societati

Evaluari Riscuri
Identificare riscuri de accidentare si/sau de boala profesionala, pentru lucratori, la locurile
de munca/ posturile de lucru;
Evaluari riscuri profesionale la care sunt expusi lucratorii la locurile de munca/ posturile
de lucru;
Plan de prevenire si protectie, propriu societatii, pe baza riscurilor de accidentare si a
riscurilor de boli profesionale identificate pe locurile de munca/ posturile de lucru, a
activitatilor desfasurate si a echipamentelor de munca utilizate in cadrul firmei, a
evaluarii riscurilor profesionale;

106 | P a g e

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.id-hyperion.ro/cursuri/ects_man/MAN%20PROD%20-
%20MODUL%20I I .pdf
2. http://www.scrigroup.com/management/Metode-si-tehnici-de-
fundament65732.php
3. http://www.scrigroup.com/term/metoda-electre-(elimination-et-choix-traduisant-
la-realite)_c-12.php
4. http://www.search-document.com/pdf/2/metoda-electre-l.html
5. Decizii multicriteriale folosind metoda ELECTRE
6. Manipularea, depozitarea, transportul si distribuirea marfurilor:Ed.Tehnica
Bucuresti-1973,Romeo Hagiac;I on Georgescu
7. Logistica industrial si comerciala.I n:Revista de ambalaje, depozitare,
manipulare, paletizare, containerizare nr 1, 1972:Romeo H.
8. Elemente privind proiectarea depozitelor paletizate.I n :Buletinul oficiului
pentru ambalaje, nr.3,martie 1970
9. Amplasarea si proiectarea intreprinderilor, Ed. Tehnica, Bucuresti-1961
ADLER L.

107 | P a g e

Universitatea Din Pitetsi - Proiect2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Din Pitetsi - Proiect2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 | P a g e

UNIVERSITATEA DIN PITESTI

S-ar putea să vă placă și