Sistem SCADA pentru monitorizarea

procesului de foraj

1.Generalitati
n condiiile unei economii competitive, a concurenei dintre firmele ce lucreaz n
acelai domeniu, creterea productivitii, rezolvarea rapid a defeciunilor, calitatea serviciilor
este un factor foarte important. Pentru a face fa acestor provocri, firmele apeleaz la
tehnologiile de vrf, care, dei scumpe, pot duce la creterea spectaculoas a eficienei muncii
depuse, n acelai timp mbuntind calitatea serviciilor.
La convergena tehnologiilor de msurare, de comunicaii i de informaie a fost
dezvoltat o tehnologie complex, care este specializat pe sarcini ce sunt legate de
administrarea reelelor de transport i de distribuie. n cazul reelelor, reflectarea strilor se face
cu multe variabile, iar interaciunile pe ramurile ce intr n componena acestora pot fi deosebit
de complexe. Mai mult, n majoritatea cazurilor, reelele care trebuiesc administrate sunt de
lungime foarte mare i pot traversa zone diverse.
Sistemele SCADA s-au realizat s fac fa cerinelor descrise anterior, denumirea este
prescurtarea de la "Supervisory Control And Data Acquisition" (control de supervizare i
achiziie de date).

Componena sistemelor SCADA
Sistemele SCADA sunt alctuite din componente de natur diferit, acestea fiind
conectate ntre ele.
n continuare, vor fi enumerate principalele componente dup natura lor, urmnd s se
discute rolul acestora:
componente de msurare (n cazul reelelor de transport i distribuie fluide se msoar
presiunea, temperatura i debitul, iar pentru reele electrice se msoar tensiunea, curentul
i frecvena).
componente de acionare i automatizare (exemple pentru reele de transport i/sau
distribuie de fluide: vane i robinete comandate, pompe prevzute cu comand, etc.;
pentru reele electrice: comutatoare, ntreruptoare, disjunctoare comandate
componente hardware (calculatoare, imprimante, plottere, monitoare, afiaje sinoptice,
module de conducere a proceselor inteligente, module de comand cu logic programat,
uniti de stocare (discuri i/sau benzi magnetice), etc.)
componente software (sisteme de opera re (de timp real, sau nu), sisteme de culegere a
datelor, sisteme de gestionare a bazelor de date, programe de simulare, programe de
comunicaii, programe de arhivare/restaurare a datelor)
componente de comunicaii comunicaiile se pot efectua pe diferite ci, din aceast
cauz vor fi discutate de la caz la caz:
- reele LAN
- cablurile reelelor (cabluri coaxiale, UTP, optice) , plci de reea
- linii telefonice (nchiriate sau proprie tare)
- linii telefonice, modem
- mijloace de comunicaii radio terestre
- staii de emisie-recepie, relee de transmisie
- mijloace de comunicaii prin satelii
- staii de emisie-recepie satelii.
Componentele de msurare pot fi traductori simpli conectai la o unitate de conversie
analog-digital, sau pot fi instrumente de msur cu ieire digital. Valoarea digital a
msurtorii se preia de ctre un controller de teletransmisie (RTU = remote terminal unit), care
evalueaz rezultatul msurtorii (se face o verificare de ncadrare ntre limi tele de msurare
prestabilite), pentru unele cazuri obinuite iniiaz efectuarea unor comenzi i comunic
rezultatele msurtorii ctre sistemul central de prelucrare.
Componentele de acionare i automatizare sunt conectate la unitile terminale de
teletransmisie RTU sau la controloarele logi ce programabile (PLC), care pe baza rezultatelor
evalurii, sau pe baza comenzilor sosite de la sistemul central de prelucrare comand efectuarea
unor operaii. De remar cat c RTU-urile sunt module decizionale locale, ce pot iniia unele
opera ii critice sau de rutin.
Componentele hardwareofer suportul de prelucrare, stocare, introducere, afiare i
trasare sau imprimare a datelor. Pentru sistemele SCADA se folosesc diverse echipamente, rolul
fiecruia este bine determinat. Trebuie reinut ns faptul, c din conside rente de siguran se
obinuiete folosirea unor elemente redundante pentru a preveni pierderea datelor sau
ntreruperea funcionrii. Unele componente hardware sunt speciale, de exemplu afiajele
sinoptice sunt de construcie special, acestea trebuie s ofere o vedere de ansamblu asupra
dispunerii reelei. De obicei, sistemul trebuie s ofere disponibilitate total (365 de zile din 365 i
24 de ore din 24), din aceast cauz toate componentele critice trebuie s fie de calitate
corespunztoare acestei cerine.
Componentele softwareofer pe de o parte suport pentru prelucrare (sisteme de operare,
medii de rulare a programelor i de dezvoltare), iar pe de alt parte asigur mijloace de urmrire,
vizualizare, prelucrare a datelor. Pe baza unor prelucrri, unele dintre aceste componente pot
iniia operaii fizi ce, cum ar fi comandarea unor elemente de acionare i automatizare. Tot aici
trebuie menionate i programele de comunicaii, care pe lng suportul electronic de comunicare
asigur legturile ntre diferitele elemente ale sistemului. Una dintre componentele cele mai
importante ale sistemelor SCADA sunt sistemele de gestiune a bazelor de date (SGBD), trebuie
s existe o baz de date de timp real pentru a putea nregistra valorile momentane, care asigur
suportul unor prelucrri de timp real pe de o parte, iar pe de alt parte aceste date se vor nre
gistra pentru analize ulterioare n baze de date convenionale.
Componentele de comunicaii ofer mijloacele fizice de legturi dintre componente.
ntre diferitele elemente pot exista diferite mijloace de comunicaii, de exemplu sistemul central
de prelucrare va fi alctuit din echipamente ce sunt conectate ntre ele prin LAN (n condiiile n
care acestea sunt dispuse ntr-un sediu central), dar legtura dintre sistemul central de prelucrare
i elementele amplasate la distan (componente de m surare, componente de acionare i
automatizare, echipamente decizionale locale) se va face prin alte mijloace de comunicaii: linii
telefonice (nchiriate sau proprietare), mijloace de comunicaii radio terestre, mijloace de
comunicaii prin satelii. Trebuie menionat c pentru sistemul central de prelucrare se va folosi
un sistem de operare n timp real, care s poat oferi serviciile necesare pentru timp de rspuns ra
pid. Despre alegerea mijloacelor de comunicaii, trebuie menionat c opiunea pentru LAN este
justificat doar pentru comunicaii pe distane mici ntre echipamentele de conectat, modemurile
se pot justifica pentru distane medii sau mari n cazul n care este disponibil cte un capt de
linie telefonic pentru fiecare punct din care se dorete transmisie de date, staiile radio terestre
sunt o opiune pentru comunicarea cu puncte cu dispersie teritorial mare, iar comunicaiile prin
satelit pentru puncte la distan foarte mare. Deoarece comunicaiile asigur flu xul de date vital
al sistemului, se vor folosi mijloace redundante de comunicaii, pentru a prentmpina cderea
parial sau total a sistemului.
Pentru a oferi suport decizional, sistemele SCADA trebuie s ofere o mare varietate de
servicii. Enumerarea exhaustiv a tuturor serviciilor ar fi poate chiar imposibil, de aceea se va
insista numai asupra serviciilor mai importante i a celor mai reprezentative.
Datele culese de modulele de msurare trebuie s ajung la elementele locale i centrale
de prelucrare, iar pe de alt parte i comenzile date de operatori sau procedurile iniiate de
sistemul central de prelucrare sau de cele lo cale de decizie trebuie s ajung la elementele de
execuie, din aceasta rezult necesitatea serviciului de comunicare. Strns legat de serviciul de
comunicare este serviciul de achiziie de date i serviciul de comand la distan.
Operatorii trebuie s poat urmri pe un panou sinoptic mare dispunerea reelei, cu
afiarea celor mai importante stri. Acest panou trebuie s poat oferi o vedere de ansamblu a
ntregii reele, cu informaiile eseniale de stare, fr a fi suprancrcat. Valo rile de stare de
detaliu ale unor puncte sau poriuni se vor afia pe ecrane mai mici, care pot fi ale unor
monitoare de calculator obinuite. Pe aceleai afiaje de detalii trebuie s fie disponibile
operatorului anumite comenzi, ce pot iniia operaii ale elementelor de execuie de la distan.
Afiarea datelor i a posibilelor elemente de comand, mpreun cu programele ce deservesc
aceste funcii, asigur interfaa de operare.
n funcionarea unor reele este important urmrirea tendinelor de variaii ale
variabilelor de stare, cu menionarea faptului c jurnalizarea datelor pe anumite perioade de
timp poate fi folosit i n scop predictiv, pe lng faptul c pe baza unor analize ulterioare se pot
depista unele pro bleme de administrare. Din aceast cauz se va nregistra ntr-o baz de date o
istorie a evenimentelor, care pe lng valorile de stare, va conine i eventualele alarme i
comenzi date de operatori.
Urmrirea i analiza tendinelor este esenial pentru a putea lua deciziile corecte.
Acest serviciu presupune jurnalizarea datelor pe de o parte, iar pe de alt parte analize
predictive. Acestea amndou sunt legate i de serviciile de afiare. Analizele de consum (care
se pot deduce din valorile de stare) sunt utile pentru depistarea vrfurilor de consum zilnice,
sptmnale, lunare i anuale; pe baza acestor date se pot seta parametrii pentru analizele
predictive, rezultatele acestora vor uura munca operatorilor.
Urmare a lurii unor decizii, operatorii vor iniia anumite aciuni, acestea vor apela la
serviciile de lansare a comenzilor la distan. De asemenea este necesar urmrirea efecturii,
sau cel puin a finalizrii comenzilor date.
Un serviciu legat de achiziia de date este verificarea datelor fa de nite limite stabilite
dinainte. Aceast verificare se face de regul local, nainte de a trimite datele sistemului central
de prelucrare. Verificarea se face ca datele s fie valide, teletransmisia s funcioneze, dac
exist mod de test pentru RTU, dac valorile au fost extrase din baza de date local, dac a
aprut o eroare de calcul. Dac a aprut una din condiiile excepionale, se declaneaz serviciul
de alarmare.
Un deziderat important este verificarea accesului n sistem, acest lucru este efectuat de
serviciul de securitate, care permite accesul pe baz de parole. La fiecare calculator sau
terminal accesul este protejat i are un anumit nivel de acces. De asemenea opera torii sistemului
posed cte o parol, care d un anumit nivel de acces (de la propriul calculator sau terminal).
Accesul la sistem al unui operator de la un anumit terminal se face pe baza parolei proprii,
drepturile de acces acordate de sistem fiind mini mul dintre drepturile implicite ale terminalului
i ale operatorului.
Dintre instrumentele de analiz ale unui sistem SCADA un loc aparte l ocup serviciul
de simulare. Aceasta permite simularea reelei, ceea ce ofer printre altele avantajul c se pot
monta mai puine elemente de msurare, deoarece simularea va permite interpolarea valorilor i
n unele puncte n care nu sunt montate asemenea instrumente. Pe de alt parte, tot sistemul de
simulare permite analiza unor scenarii de tip "ce se ntmpl, dac ", acestea se pot referi la
impactul unor dezvoltri, extinderi de reele, efectul scderii presiunii datorit unei avarii n
cazul unei reele de transport fluide, cderea unei staii de transformare pentru cazul unei reele
electrice, .a.m.d.

Cerine de baz

Cerinele pentru sistemul SCADA i componentele sale sunt multiple, cea mai important
dintre ele este deschiderea. Deschiderea unui sistem este n partea covritoare asigurat de
respectarea unor standarde. (Trebuie ns menionat c exist i implementri, care nu respect
aceast cerin, s-au elaborat sisteme proprietar, care ns ofer interfee de conectare cu alte
aplicaii.) Menirea deschiderii este posibilitatea conlucrrii cu alte sisteme cum ar fi de exemplu
sistemul informatic al ntreprinderii, sistemul programelor de proiecta re, sistemul de facturare a
consumurilor, staii de lucru LAN/WAN, sisteme de comand distribuite, sisteme de conducere a
fabricaiei, sisteme de modelare a proceselor, sisteme de optimizare, etc., i a posibilitatea
extinderii funcionalitii. Deschiderea trebuie s fie prezent att din punct de vedere hardware
(platforme hardware diferite), software (sisteme de operare diferite i cod portabil), comunicaii
(standarde internaionale i de facto), ct i din punct de vedere al administrrii datelor (cum ar fi
de exemplu, respectarea standardelor (SAG) SQL Acces Group) i al aplicaiilor (posibiliti de
interfaare i suport oferit pentru alte programe). Pentru a satisface aceast cerin n cazurile
concrete s-a optat n majoritatea cazurilor pentru arhitectura deschis "client-server".
A doua cerin important este adaptabilitatea: posibilitatea de a configura componentele
conform cerinelor concrete, chiar n cazul n care aceste cerine se modific pe parcursul duratei
de via a sistemului; posibilitatea de a conecta noi echipamente sau programe la sistemul
existent.
Punerea la dispoziie a datelor necesare n timp util este un alt deziderat foarte important, astfel
pot fi luate msuri utile (i de asemenea n timp util), care ar provoca eventual accidente sau pur
i simplu reclamaii din partea unor clieni.
Securitatea i sigurana datelor este de asemenea foarte important, ptrunderea unor
intrui nedorii n sistem pot duce la dezvluirea unor informaii de firm confideniale sau chiar
la efectuarea de comenzi de ctre intrui, ce pot provoca disfunciona liti grave n sistem.
De asemenea, este necesar punerea la punct a unui sistem de arhivare, ca datele odat
nregistrate s poat fi consultate i ulterior n vederea unor anali ze. Astfel, datele care s-au
arhivat pot fi terse, acest lucru oferind spaiu de stocare elibe rat pentru sistem.
Datele achiziionate s fie necesare i ct mai puine posibil, ca sistemul s nu fie
suprancrcat cu date inutile. n acelai timp, datele s reflecte ct mai exact starea reelei, iar
sistemul s poat oferi o imagine ct mai complet asupra strilor, evenimentelor din reea. n
aceeai ordine de idei, datele oferite de sistem trebuie s fie conforme cu normele i
reglementrile n vigoare.
Sistemul trebuie s ofere posibilitatea depistrii rapide a defeciunilor din reea, precum i
a localizrii ct mai exacte ale acestora. De asemenea, trebuie s poat oferi toate datele
referitoare la posibilele elemente implicate n remedierea defeciunii.
S ofere o interfa prietenoas cu utilizatorii ,elementele cu funcii similare sau ce se
refer la lucruri similare s fie grupate.
S ofere o disponibilitate ridicat ,acest deziderat se poate realiza prin componena
modular i elemente redundante, precum i includerea de posibiliti de autotest, izolare i
ocolire a modulelor defecte.

Probleme de implementare
Deoarece implementarea unui sistem SCADA pe scar larg presupune investiii foarte
mari, problema implementrii unui astfel de sistem trebuie conceput treptat, implementarea
fiecrei faze s conduc la un bene ficiu traductibil n bani. De asemenea, nc din faza de
proiectare trebuie inut cont de posibilitarea extinderii sistemului, att n ceea ce privete
creterea numrului de puncte de msurare, ct i extinderea funcionalitii sistemului.
n cursul fazei de concepie se va apela la consultani externi sau se va coopera strns cu
viitorul furnizor, astfel evitndu-se eventualele "scpri" ale proiectrii. Deoarece unele pri ale
sistemului pot fi criti ce, nu acceptai produsele ieftine, care nu asigur calitatea sau fiabilitatea
necesar.
Conducerea firmei trebuie convins de utilitatea introducerii unui astfel de sistem prin
demonstrarea avantajelor materiale i a posibilitii implementrii treptate. Utilizatorii probabil
c vor arta reticen fa de un sistem complet nou, cu care nu s-au obinuit s lucreze, din
aceast cauz ei trebuie educai n avans cu introducerea n exploatare a sistemului. De
asemenea, cu introducerea de elemente noi, utilizatorii trebuie s tie dinainte ce sunt acestea i
care este rolul lor. ntr-un cuvnt: educarea ma nagementului i a utilizatorilor este baza
succesului oricrui proiect de implementare SCADA.
Pentru implementarea, exploatarea i ntreinerea sistemului trebuie definite clar scopurile
urmrite, trebuie stabilite sarcinile de efectuat i persoanele care se vor ocupa aceste probleme.
Drepturile de acces ale acestor persoane trebuie de asemenea delimitate foarte strict i clar.
Pentru a asista funcionarea sistemului SCADA se va forma o echip de intervenie, care n caz
de evenimente excepionale poate s efectueze reparaiile necesare, iar periodic va face
ntreinerea echipamentelor. Dac este nevoie sau dac este mai convenabil din punct de vedere
economic, aceast echip poate fi de la o firm specializat.

2. Monitorizarea proceselor
Datorit unei cerine tot mai justificate de siguran i continuitate a procesului, se necesit o
mbuntire a fiabilitii i siguranei n functionare a echipamentelor.
O soluie cu potenial ridicat pentru rezolvarea cerinei de mai sus este implementarea
sistemelor de monitorizarea i utilizarea a tehnicilor de diagnoz automat a echipamentelor
primare.
Monitorizarea continu a principalilor parametri ai echipamentelor dinamice pot conduce la
identificarea precoce a tendinei de defectare, la identificarea i izolarea rapid a componentelor
defecte, prevenind astfel o cdere a ntregului echipament sau, chiar, mai grav, a unei instalaii.


2.1 Scopul i obiectivele monitorizrii echipamentelor primare n
instalaiile de foraj

Principalele obiective ale monitorizrii echipamentelor primare din instalaiile de foraj
sunt urmtoarele:
a) identificarea echipamentelor supuse monitorizrii:
pompe
valve de siguran
compresoare
b) analiza opririlor i a strilor anormale:
identificarea strilor anormale
analiza defectelor
analiza parametrilor de fiabilitate
c) identificarea principalilor parametri care trebuie supravegheai
d) mentenan:
evoluia principalilor parametri ai echipamentelor
adaptarea metodelor de mentenan la starea real a echipamentelor
mbuntirea procedurilor de mentenan.
Identificarea parametrilor supui monitorizrii este una din cele mai importante etape n
proiectarea unui sistem de monitorizare. Apare drept justificat dorina de a colecta ct mai
multe date, n scopul reconstituirii unei imagini complete a strii de sntate a unui echipament.
Aportul datelor colectate este ns foarte diferit n calitatea analizei efectuate.
Etapa de identificarea a parametrilor supui monitorizrii reprezint cea mai benefic i
important etap n cadrul proiectrii sistemului de monitorizare. Se are n vederea colectarea
ct mai multor date, n scopul reconstituirii unei imagini complete a strii de sntate a unui
echipament.
2.2 Monitorizarea sondelor
In cadrul monitorizarii sondei, urmatoarele aspecte trebuiesc avute in vedere:

1. Din punct de vedere geologic
2. Din punct de vedere al forajului
3. Date teoretice rezultate din analiza
4. Rapoarte saptamanale si finale
5. Diagrafii si grafice
Din punct de vedere geologic
Monitorizare permanenta a gazului;
Analiza cromatografica a gazului (C1, C2, C3, iC4, nC4);
Prelevarea si prepararea detritusurilor conform cerintelor;
Analiza detaliata a detritusului cu descrierea litologica si diagrafii;
Monitorizarea si evaluarea hidrocarburilor;
Monitorizarea si evaluarea dioxidului de carbon;
Determinarea importantei din punct de vedere geologic a tuturor datelor inregistrate;
Pregatirea probelor marcate si ambalarea sigura pentru transportul de pe locatie.
Din punct de vedere al forajului, o monitorizare permanenta a urmatorilor parametri prin
operatii relevante:
Adancimea sapei de foraj (metri);
Adancimea in manevra (metri);
Viteza mecanica de foraj (min/metri);
Viteza in manevra (metri pe minut);
Viteza de rotatie la masa Rotary (rotatii pe minut);
Senzor de greutate pentru sarcina de carlig (1,000 pounds);
Apasarea pe sapa (1,000 pounds);
Presiunea tubului de refulare (pounds / inch2);
Viteza individuala a cursei pistonului la pompa pentru 2 pompe de noroi;
Cursele totale ale pistonului pentru un numar de pana la 3 pompe (individual sau combinat);
Volumul habelor (barili) - individual si volumul total pentru un numar de pana la 3 habe + 1
cisterna de cuplare;
Temperatura fluidului de foraj in interior (in grade Celsius si/sau Fahrenheit);
Temperatura fluidului de foraj in exterior (in grade Celsius si/sau Fahrenheit);
Momentul de torsiune la masa Rotary;
Gazul total de noroi printr-un degazeificator la haba sitei;
Gaz cromatograf pentru probe fie de la separatorul de gaze, fie de la malaxorul de probe de
detritus si detectori de H2S si CO2 (fixe si portabile pentru noroi si atmosfera).

Date teoretice rezultate din analiza. Punem la dispozitie urmatoarele date teoretice:
Intarzieri si adancimi inclusiv rectificari, prin verificare cu carbid;
Intervalul si viteza mecanica de foraj la marsul sapei;
Volumul real al sondei prin verificare cu carbid;
Viteza cumulata si de modificare a volumului habelor;
Gradul de umplere teoretic respectiv real al sondei si deplasarea la marsul garniturii de foraj;
Greutatea teoretica a garniturii de foraj;
Presiunea de pulsare a pistonului de extractie;
Densitatea de circulatie;
Date reale ale adancimii verticale si ale forajului dirijat;
Performanta hidraulica a sondei si a sapei;
Date referitoare la intepenirea garniturii de foraj;
Presiunea estimata a fluidelor din pori (formula Eaton);
Gradient de fisurare probabil si supraincarcat.
Rapoarte saptamanale si finale
Rapoartele zilnice si saptamanale includ urmatoarele:

Rezumat geologic pentru formatiuni forate si informatii despre hidrocarburi;
Rezumatul pentru intervalul si viteza mecanica de foraj la marsul sapei;
Date din punct de vedere hidraulic referitoare la gaura sondei, pompa si sapa;
Parametrii de foraj;
Date despre marsul sapei inclusiv costul economic;
Date despre presiunea de strat;
Orice scheme geologice sau de foraj solicitate.

Conform standardelor rapoartele finale si saptamanale ale sondei, contin:

Rezumat statistic;
Rezumatul operatiunilor zilnice;
Analiza incidentelor;
Inregistrari ale situatiei sapei si probelor;
Rezumatul geologic al sondei.
Diagrafii si grafice

Diagrafiile si graficele sunt intocmite in functie de timp, adancime sau alti parametri, care vor
include urmatoarele:

Viteza mecanica de foraj;
Temperatura fluidului de foraj;
Costul pentru marsul sapei;
Presiunea fluidelor din pori;
Rezistivitatea fluidului de foraj;
Densitatea rocii;
Gradientul de fisurare;
Gaz (total, in fundal, si gaze scapate in timpul unei manevre);
Parametri de foraj (de ex. apasarea pe sapa) etc.

3.Principali parametric analizati in timpul forajului
Pe parcursul forarii unei sonde, se impune inregistrarea parametrilor de foraj pentru analiza si
imbunatatirea procesului pe viitor dar si pentru asigurarea securitatii instalatiei si a personalului
care isi desfasoara activitatea la sonda. Parametrii monitorizati si inregistrati precum si o
descriere sumara a senzorilor folositi este ceea ce prezentam in continuare.
TEMPERATURA FLUIDULUI DE FORAJ
Scop: monitorizeaza temperatura fluidului de foraj la intrarea si iesirea acestuia din sonda.
Specificatii:
Domeniul de masura: -50C +100C
Rezolutia: 0.1C
Principiul de operare: Variatia cu temperatura a unei rezistente de Platina de 100 Ohmi.
Redare parametru: Temperatura este inregistrata ca medie a 1000 citiri facute intr-o secunda si
afisata pe monitoarele din cabina MLU Daflog si sonda.
Specificatii tehnice senzor:
Tip/Model: Transmiter IPAQ-HX (INOR)
Certificare EEX: DEMKO 02 ATEX 132033
Certificat de conformitate: 149347/18.06.2008
Domeniul de temperatura in care opereaza: -40C +85C
Alimentare: Bucla de curent 4-20 mA
Amplasare: In haba de noroi activa si la iesirea de pe derivatie


POZITIA TIJEI (ROP)

Scop: Masoara pozitia tijei si este folosit la calcularea parametrilor: viteza de avansare,
adancime, pozitia sapei, durata marsurilor
Specificatii:
Domeniul de masura: 0m - 50m
Rezolutie: 4 cm
Acuratete: 10 cm
Principiul de operare: 2 senzori de proximitate care percep defazat rotatia tobei granicului
(traductor sin-cos cu senzori de proximitate)
Redare parametru: La fiecare milisecunda valoarea acestui parametru este actualizata si folosita
in calcularea parametrilor dependenti.


Specificatii tehnice:
Tip/Model: TURCK Bi1.5-EG08K-Y1
Certificare zone EEX: DA
Certificat de conformitate: DA
Domeniul de temperatura in care opereaza: -25oC +70oC
Alimentare: 8V (standard NAMUR)
Amplasare: la capul de aer pentru ambreiajul tobei granicului


ROTATII LA MASA ROTARY
Scop: Se utilizeaza un sensor de proximitate care va inregistra rotirea intermediarei de la masa
Rotary sau a axului cardanic
Specificatii:
Domeniul de masura: 0 - 500 rpm
Rezolutie: 0,01 rpm
Acuratete: 0,1 rpm
Principiul de operare: Senzorul de proximitate plasat in podul sondei genereaza o secventa de
impulsuri dependenta de viteza de rotatie a mesei Rotary.
Redare parametru: Rotatiile la masa sunt inregistrate si afisate pe monitoarele din cabina MLU
Daflog si sonda.

Specificatii tehnice:
Tip/Model: Bi10-G30-Y1X (TURCK)
Certificare EEX: DA
Certificat de conformitate: DA
Domeniul de temperatura in care opereaza: -25C +70C
Alimentare: 8V (standard NAMUR)
Amplasare: masa Rotary sau Top Drive

CURSE LA POMPE
Scop: Monitorizarea miscarii pistonului unei pompe furnizeaza cu acuratete un mod simplu de
numarare i calculare a curselor acesteia. Numarul de curse este determinat printr-un senzor de
proximitate activat de pistonul pompei. Cunoscand volumul de fluid pompat la o cursa completa
a pompei se poate determina debitului fluidului de foraj la intrarea in circuit.

Specificatii:
Domeniul de masura: 0 - 500 rpm
Rezolutie: 0,01 rpm
Acuratete: 0,1 rpm
Principiul de operare: Senzorul de proximitate plasat in dreptul unui piston genereaza o secventa
de impulsuri dependenta de viteza de miscare a pistonului.
Redare parametru: Cursele la pompe sunt inregistrate si afisate pe monitoarele din cabina MLU
Daflog si sonda.


Specificatii tehnice:
Tip/Model: Bi10-G30-Y1X (TURCK)
Certificare EEX: DA
Certificat de conformitate: DA
Domeniul de temperatura in care opereaza: -25oC +70oC
Alimentare: 8V (standard NAMUR)
Amplasare: Langa pistonul pompei

NIVEL LA HABA

Scop: Senzorul este utilizat pentru a monitoriza cantitatea de fluid de foraj din habe.
Specificatii:
Domeniul de masura: 0,25m - 5m
Rezolutie: 1mm
Acuratete: 1cm
Principiul de operare: Determina distanta pana la nivelul lichidului din haba prin masurarea
timpului necesar unui impuls de ultrasunete sa parcurga distanta senzor (emitator), suprafata
lichid (reflector) si inapoi la senzor (receptor). Face corectiile de temperatura si de turbulenta.
Redare parametru: Nivelul fluidului de foraj este inregistrat si afisat pe monitoarele din cabina
MLU Daflog si sonda.

Specificatii tehnice:
Tip/Model: LUC-M10-G5A12-IHD-EX
Certificare zone EEX: II 1/2 G EEx ia IIC T6
Certificat de conformitate: EN 61010
Domeniul de temperatura in care opereaza: -30C +70C
Alimentare: 4-20 mA HART
Amplasare: Deasupra habei cu fluid de foraj.


PRESIUNE INCARCATOR

Scop: Masurarea presiunii fluidului de foraj la pompare.
Specificatii:
Domeniul de masura: 0-700 bar
Rezolutie: infinita redusa la 2048 trepte
Acuratete: 0,15 % din domeniul de masura
Principiul de operare: Traductorul de inalta stabilitate si acuratete converteste presiunea statica si
dinamica in semnal electric.
Specificatii tehnice:
Tip/Model: PTX7.50107-1 DRUK Industrial
Certificare zone EEX: EEx ia IIC T4 (ATEX 1254)
Certificat de conformitate: DA
Domeniul de temperatura in care opereaza: -40C +80C
Alimentare: bucla de curent 4-20 mA
Amplasare: la incarcator


SARCINA IN CARLIG
Scop: Determinarea sarcinii din carligul macaralei instalatiei de foraj si a apasarii pe sapa.
Specificatii:
Domeniul de masura: 0-400 t
Rezolutie: infinita redusa la 2048 trepte
Acuratete: 0,1 t
Principiul de operare: Senzorul masoara presiunea din plosca MARTIN-DECKER sau TOTCO
de la capul mort proportional cu forta existenta in cablul de foraj al instalatiei.




Specificatii tehnice:
Tip/Model: PTX7517-1 DRUK Industrial
Certificare zone EEX: EEx ia IIC T4 (ATEX 1254)
Certificat de conformitate: DA
Domeniul de temperatura in care opereaza: -40C +80C
Alimentare: bucla de curent 4-20 mA
Amplasare: la capul mort


CONDUCTIVITATEA ELECTRICA

Scop: Sistemul format din senzorul de conductivitate inductiv si transmitator da informatii
despre concentratia de saruri dizolvate in fluidul de foraj si raporteaza prompt influxul de gaze,
ape dulci sau sarate.
Specificatii:
Domeniul de masura: 0-2000 mS/cm
Rezolutie: 0.05% din domeniul de masura
Acuratete: 0.1% din domeniul de masura
Principiul de operare: Un cuplaj inductiv de doua bobine toroidale plasate intr-un mediu
conductiv va determina generarea unui curent cu atat mai mare in bobina secundara cu cat
mediul dintre ele este mai conducator.

Specificatii tehnice:
Tip/Model: GLI International
Certificare zone EEX: Clasa I, Div. 2, Grupele A, B, C sau D
Certificat de conformitate: Da
Domeniul de temperatura in care opereaza: -20C +60C
Alimentare: bucla de curent 4-20 mA
Amplasare: in haba activa si la iesirea de pe derivatie


TORSIUNEA
Scop: Torsiunea se determina electric la instalatiile cu masa Rotary folosind un senzor LEM sau
hidraulic, in cazul instalatiilor cu Top Drive, cu ajutorul unui senzor de presiune de 700 bar.
Specificatii: pentru senzorul LEM
Domeniul de masura: 01000 A
Rezolutie: infinita, redusa la 2048 trepte
Acuratete: 1A
Principiul de operare: Cu un senzor Hall se masoara curentul rotoric la motorul care antreneaza
masa Rotary. Din calculele de putere ale motorului electric si RPM se poate determina torsiunea.
Specificatii tehnice:
Tip/Model: LEM
Certificare zone EEX: -
Certificat de conformitate: -
Domeniul de temperatura in care opereaza: -20 C +60C
Alimentare: 24Vcc
Amplasare: SDACR (in afara zonei Ex)


HIDROGEN SULFURAT

Scop: Detecteaza cu mare acuratete modificari ale concentratiei de hidrogen sulfurat, gaz letal in
anumite concentratii.
Specificatii:
Domeniul de masura: 0 25 ppm
Rezolutie: infinita, redusa la 2048 trepte
Acuratete: < 2% din domeniul de masura
Principiul de operare: celula electrochimica.
Specificatii tehnice:
Tip/Model: Xgard Type 1
Certificare zone EEX: IIC T4 (ATEX II 1G)
Certificat de conformitate: EN 50270
Domeniul de temperatura in care opereaza: -40C +50C
Alimentare: bucla de curent 4-20 mA
Amplasare: la iesirea de pe derivatie, in podul sondei sau sub masa Rotary.
Cap 3. Sistemul de monitorizare SCADA a sondelor