Sunteți pe pagina 1din 27

MENTENANTA SAPELOR DE FORAJ CU TREI ROLE

Masterand:

PLOIEŞTI

2013

ing. George Valeriu CONSTANTIN Specializare: I.E.O.U.P.

Page2

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

CUPRINS

 

Pag

 

Cuprins

2

Abstract

3

Introducere

4

Cap.1

Forme constructive Stadiul actual privind constructia sapelor cu trei conuri

5

Cap.2

8

2.1.Consideratii generale

8

2.2. Constructia si functionarea sapelor de foraj

8

2.3. Clasificarea sapelor cu trei conuri

11

2.4. Lagarele sapelor cu role

14

2.5. Sistemul de spalare

15

2.6. Otelurile folosite la fabricarea conurilor

15

2.7. Otelurile folosite la fabricarea falcilor

15

2.8. tehnologia incarcarii cu aliaje dure si aliaje antifrictiune

16

Cap.3

Consideratii asupra factorilor ce influenteaza fiabilitatea/durabilitatea sapelor de foraj cu trei conuri

17

3.1. Conditii geo-fizice

17

3.2. Regimul de foraj

17

3.3. Optimizarea regimului de foraj

17

3.4. Alegerea sapelor

18

Cap.4

Cercetari teoretice si experimentale privind fiabilitatea/durabilitatea sapelor de foraj cu trei conuri

21

4.1.

Analiza modului de defectare a sapelor de foraj cu trei conuri

21

 

4.1.1. Fenomene tipice de defectare a sapelor de foraj cu trei conuri

21

4.1.2. Influenta diferitilor factori asupra durabilitatii sapelor de foraj cu trei

conuri

21

 

4.2.

Aspecte privind evolutia cercetarilor in domeniul durabilitatii sapelor de foraj cu trei conuri

22

4.3.

Metode utilizate la testarea durabilitatii sapelor de foraj cu trei conuri

24

4.4.

Metodologia incercarilor de fiabilitate/durabilitate a sapelor de foraj cu trei conuri

24

Cap.5

Concluzii

26

Bibliografie

27

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page3

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

Mentenanta sapelor de foraj cu trei role ing. George Valeriu CONSTANTIN Universitatea Petrol Gaze Ploieşti B-dul Bucureşti , nr .39

Abstract :

Economia de piaţă înseamnă concurenţă, iar unele dintre atuurile cele mai puternice în lupta concurenţială sunt calitatea superioară a produselor şi serviciilor, precum şi utilizarea cât mai raţională a diferitelor tipuri de energie. Domeniul activităţilor petroliere este reprezentat de totalitatea activităţilor care se ocupă de procesul lung si complex de extragere a hidrocarburilor naturale şi de prelucrare a lor, până la produsele finite, şi chiar de transportul şi distribuţia hidrocarburilor naturale şi a celor care rezultă din prelucrare şi, bineinţeles, de proiectarea şi fabricarea instalaţiilor şi utilajelor petroliere, petrochimice şi de rafinării. În toate aceste activităţi este nevoie de utilizarea diferitelor metode şi tehnici de investigaţie experimentală pentru măsurări de mărimi fizice, control, supraveghere, validări de modele de calcul şi procese fizice, testări, probe de funcţionare,diagnosticare tehnică şi cercetare.

În procesele de foraj, de exploatare şi explorare, a sondelor de hidrocarburi şi nu numai, un rol de primă importanţă îl joacă sapa de foraj. Acest utilaj complex lucrează la mare adâncime, fiind supus, mai ales în cazul forajului rapid, la presiuni de peste 30 t şi viteză de peste 500 rot/min. Sapa este supusă la solicitări compuse de oboseală, la presiuni specifice ridicate pe suprafeţele active, la uzură abrazivă şi erozivă accentuată, şocuri puternice etc. Se poate afirma că sapele lucrează în condiţii grele care se întâlnesc rar în ramurile construcţiei de maşini, condiţii de lucru ce pot fi surprinse foarte greu în calcule precise, fapt ce impune condiţii deosebite construcţiei, materialelor folosite şi tehnologiilor de execuţie a sapelor.

Keywords :

Sapa, role, lagare, fiabilitate, duze.

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page4

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

INTRODUCERE

În condiţiile producţiei moderne de sape de foraj, caracterizate printr-o diversitate a formelor constructive, încercările la durabilitate/fiabilitate a sapelor de foraj dobândesc o importanţă din ce în ce mai mare, datorită faptului că rezultatele experimentale obţinute permit:

auditul calităţii producţiei; realizarea de comparaţii cu produse similare competitive; analiza durabilităţii şi a modurilor de deteriorare a sapelor de foraj; analiza modului în care lubrifierea, tipul lubrifiantului şi condiţiile de lubrifiere influenţează fiabilitatea sapelor de foraj; determinarea modului în care reproiectarea produselor, utilizarea unor noi tipuri de materiale, procedee tehnologice sau tratamente termice influenţează durabilitatea/fiabilitatea sapelor de foraj;

Sapa de foraj reprezintă categoria cea mai importanta a sculelor de foraj, fiind elementul care realizează efectiv gaura de sondă, dislocând roca prin acţiunea părţii active (dantura conurilor). Sapele cu role fac parte din categoria instrumentelor de dislocare cu elemente mobile. Partea lor activă, dantura, este dispusă pe suprafaţa unor role ce se rotesc liber pe axe solidare cu corpul sapei. Când sapa este apăsată şi rotită pe talpa sondei, rolele sunt obligate să se rostogolească; ele se rotesc atât în jurul axei lor, cât şi a sapei, iar dinţii vin în contact succesiv cu roca. În funcţie de forma şi poziţia lor, rolele pot avea o rostogolire pură – când dinţii lovesc şi sfărâmă roca – sau o rostogolire însoţită de lunecare în planul tălpii – când are loc şi un efect de aşchiere a rocii, asemănător cu cel creat de o freză.

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page5

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

CAPITOLUL 1

FORME CONSTRUCTIVE

Pentru forajul sondelor de petrol şi gaze se construiesc sape cu una, două sau trei role, cu diametrul cuprins între 73 mm (2 7/8 in) şi 660,4 mm (26 in), uneori şi mai mari (28; 30 şi chiar 36 in). Cele mai utilizate sunt sapele cu trei role, fabricate în tipodimensiuni ce pornesc de la 95,3 mm (4 3/4 in) şi ajung până la 508 mm (20 in). Aceste sape prezintă construcţia cea mai echilibrată în ceea ce priveşte capacitatea de dislocare şi de calibrare a pereţilor găurii de sondă, rezistenţa lagărelor, posibilităţile de spălare a sapei şi a tălpii, menţinerea direcţiei de avansare. La acelaşi diametru, sapele cu o rolă au lagăre mai robuste, cele cu două role dispun de mai mult spaţiu pentru degajarea detritusului, dar ambele au o capacitate de dislocare scăzută şi o tendinţă accentuată de deviere a sondei. Sapele cu patru role prezintă o bună stabilitate pe talpă, o capacitate de dislocare satisfăcătoare, dar condiţiile de spălare sunt inadecvate; în prezent, practic nu se mai construiesc.

Sapele cu o rolă sunt formate dintr-un corp, terminat la partea superioară cu cep filetat, iar la cea inferioară cu un ax scurt, în consolă, înclinat la 30° faţă de axa sapei, pe care se roteşte liber o rolă sferică prevăzută cu dinţi insertaţi (fig. 1.1).

rolă sferică prevăzută cu dinţi insertaţ i (fig. 1.1). Fig. 1.1 . Sapă cu o rolă

Fig. 1.1. Sapă cu o rolă

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

Când sapa este apăsată şi rotită pe talpă, datorită înclinării axului, rola se rostogoleşte în jurul axei proprii, dar şi în jurul axei sapei. Dinţii dispuşi pe suprafaţa rolei dislocă roca prin aşchiere. Fluidul de foraj iese printr-un orificiu plasat deasupra rolei – tangenţial cu suprafaţa ei – sau prin vârful axului şi al rolei – aşa numita spălare joasă. Există şi sisteme de spălare combinată.

Sapele cu două role (fig. 1.2) sunt asemănătoare cu cele cu trei role. Se construiesc sape cu dinţii frezaţi, pentru roci slabe şi medii, şi sape cu dinţii insertaţi, pentru roci tari. Se

utilizează mai ales la prospecţiuni geologice, având diametrul redus: 59

mm . Într-o

construcţie specială, cu o duză laterală mărită, sapele cu două role se folosesc la dirijarea sondelor cu jet.

151

Fig. 1.2. Sapă cu două role Page6
Fig. 1.2. Sapă cu două role
Page6

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page7

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

Sapele cu trei role (conuri) sunt alcătuite dintr-un corp prevăzut cu trei axe scurte în consolă – orientate spre interior şi uşor înclinate în jos – numite butoane, pe care se rotesc liber trei role, de formă conică, prevăzute cu dinţi (fig. 1.3). Corpul se termină la partea superioară cu un cep filetat – filet rotary cu umăr. Rolele sunt montate pe butoane cu lagăre de rostogolire (rulmenţi) şi de lunecare (cu fricţiune). Căile de rulare ale rulmenţilor sunt de fapt chiar butoanele şi rolele respective: între ele se află corpurile de rulare – bile sau role cilindrice. Unul dintre rulmenţii cu bile împiedică ieşirea rolei de pe buton.

rulmenţii cu bile împiedică ieşirea rolei d e pe buton. Fig. 1.3 . Sapă cu trei

Fig. 1.3. Sapă cu trei role

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page8

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

CAPITOLUL 2

STADIUL ACTUAL PRIVIND CONSTRUCŢIA SAPELOR DE FORAJ CU TREI CONURI

2.1. Consideraţii generale

În cadrul studiului pentru sape de foraj se ţine seama de faptul că, în afara de factorul influenţant roca, în timpul săpării mai intervin şi alţi factori, cum ar fi: regimul de lucru (apăsare pe sapă şi viteză de foraj), temperatura, presiunea, fluidul din sondă etc., dar în acest capitol nu se va intra în amănunte cu privire la aceştia.

2.2. Construcţia şi funcţionarea sapelor de foraj

Sapele cu trei conuri fac parte din categoria sapelor care îndepărtează roca de pe întreaga suprafaţă a secţiunii găurii de sondă, având tăişul mobil. Acestea au în compunere, ca elemente constructive, partea activă (formată din dantura amplasată pe exteriorul conurilor şi din contracon), sistemul de spălare, elementul de legătură şi lagărele conurilor. Sapa cu trei conuri (fig. 2.1), reprezintă un ansamblu rigid, nedeformabil, format din trei subansamble falcă-con asamblate uzual prin sudare, existând însă şi construcţii realizate prin asamblări demontabile.

şi construcţii realizate prin asamblări demontabile. Fig. 2.1. Sapa cu trei conuri cu spălare exterioară: 1

Fig. 2.1. Sapa cu trei conuri cu spălare exterioară:

1 corp;

2 – con (rolă);

3 dinte;

4 contracon;

5 – lagăre (de alunecare, rostogolire);

6 sistemul de circulaţie a fluidului de foraj;

Ds diametrul sapei; Hs – înălţimea sapei; D 1 diametrul umerilor sapei.

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

Fiecare subansamblu falcă-con este compus dintr-un con, 2 prevăzut cu dantura 3, montat pe butonul fălcii, 1, prin intermediul unor lagăre de rostogolire şi de alunecare, 5, radiale şi axiale, a căror construcţie diferă în funcţie de tipodimensiunea sapei. De asemenea, fiecare subansamblu falcă-con are asigurat sistemul de circulaţie, 6 pentru spălarea tălpii şi răcirea conurilor. Criteriul cel mai important de apreciere a performanţelor sapei şi al alegerii corespunzătoare îl constituie costul pe metru forat, care ia în consideraţie costul de exploatare a instalaţiei, costul sapei, orele de rotaţie, durata unui marş etc. Analizele economice arată că reducerea costului pe metru forat se realizează în condiţiile în care sapa este exploatată la turaţii ridicate, deoarece viteza de foraj are o pondere mult mai importantă decât durabilitatea sapei. Durabilitatea sapei cu conuri este determinată de durabilitatea danturii şi lagărului. Construcţiile de sape având dinţii din oţel şi lagăre de rostogolire destinate forării rocilor moi, permit turaţii ridicate care, prin viteza de avans ridicată, compensează durabilitatea scăzută a lagărului, care reprezintă elementul limitativ al durabilităţii acestor sape. Progresele realizate în domeniul creşterii durabilităţii danturii în vederea extinderii utilizării sapelor cu conuri şi în formaţiuni tari şi extratari au impus înlocuirea lagărelor de rostogolire cu lagăre de alunecare şi realizarea unor construcţii de lagăre de alunecare

rot/min), ceea ce impune utilizarea

capabile să lucreze la turaţii ridicate ale sapei (140 unor materiale şi tehnologii speciale de durificare.

200

unor materiale ş i tehnologii speciale de durificare. 200 a Page9 b Fig. 2.2 . Sape

a

Page9
Page9

b

Fig. 2.2. Sape cu trei conuri:

a – cu dantură frezată; b – cu ştifturi.

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page10

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

Page 10 Masterand ing. George Valeriu CONSTANTIN a) cu dinţi insertaţi; b) cu dinţi frezaţi Fig.2.3.
Page 10 Masterand ing. George Valeriu CONSTANTIN a) cu dinţi insertaţi; b) cu dinţi frezaţi Fig.2.3.

a) cu dinţi insertaţi;

b) cu dinţi frezaţi

Fig.2.3. Schema de ansamblu a unei sape cu trei role.

Fluidul de foraj pompat prin prăjini ajunge în zona tălpii prin unul sau mai multe orificii prevăzute în corpul sapei, echipate adesea cu duze din materiale rezistente la eroziune. De obicei, corpul sapei este format sudând între ele trei fălci similare, pe al căror butoane sunt montate deja rolele. Pentru ca fălcile să fie manipulate mai uşor în timpul uzinării, sapele cu diametrul mare (peste 346,1 mm inclusiv) prezintă un corp central turnat sau forjat, prevăzut cu cep, la care sunt sudate cele trei fălci, evident mai scurte. În ambele variante, rolele sunt nedemontabile; după uzarea lor, corpul sapei nu mai poate fi refolosit. Cele trei role nu sunt chiar identice, deoarece coroanele sunt dispuse astfel încât - la rotirea sapei - dinţii să acopere, pe cât posibil, întreaga suprafaţă a tălpii. În plus, la majoritatea tipurilor de sape, numai o rolă are vârful complet – rola numărul 1; rolele 2 şi 3 prezintă vârful retezat (numărătoarea se face în sensul de rotire a sapei). Lagărele de lunecare sunt, de regulă, etanşe, iar sapa posedă în corpul fiecărei fălci un mic rezervor cu vaselină, care este împinsă în lagăre pe măsură ce ea se pierde prin sistemul de etanşare dintre rolă şi falcă.

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page11

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

2.3 Clasificarea sapelor cu trei conuri

Tipurile, formele constructive şi dimensiunile principale ale sapelor cu trei conuri, destinate forajului rotativ al sondelor cu spălarea tălpii cu fluid de foraj sunt reglementate prin STAS 328-86. Principalele deosebiri între sape de acelaşi diametru apar la partea activă, ce dislocă roca întâlnită în timpul forajului. Pornind de la acest aspect, sapele cu trei conuri se execută în zece tipuri în funcţie de caracteristicile rocii pentru care sunt destinate (tabelul 2.1). Dimensional, sunt prevăzute 30 de diametre de sapă, cuprinse între 3¾ şi 20 in (tabelul 2.2), având legăturii filetate normale tip cep sau mufă, conform STAS 9137-72. Din punct de vedere constructiv, sapele cu trei conuri se clasifică în funcţie de tipul danturii, al lagărului şi a sistemului de spălare (tabelul 3.3).

Notarea unei tipodimensiune de sapă conform STAS 328-86 se face prin trei grupe de

semne:

1
1
1 2 3
1
2
3

Exemplu:

TEA

8 3/4

KGJ

Prima grupă de semne, constituită din litere simbolizează duritatea rocilor pentru

care sunt destinate sapele.

Tabelul 2.1. Duritatea rocilor pentru care sunt destinate sapele

Simbol

Duritatea rocilor

S

Slabă

SM

Slabă – medie

M

Medie

MA

Medie şi abrazivă

MTA

Medie – tare şi abrazivă

TA

Tare şi abrazivă

TEA

Tare – extratare şi abrazivă

A doua grupă de semne, constituită din cifre, simbolizează diametrul sapelor exprimat în inch. exprimat în inch.

Tabelul 2.2. Diametre uzuale ale sapelor de foraj cu trei conuri din România

in

3

3/4

4

1/8

4

1/2

4

5/8

4

3/4

5

3/8

5

5/8

5

3/4

6

6 ¼

in

6

3/8

6

1/2

6

3/4

7

3/8

7

1/2

7

7/8

8

3/8

8

1/2

8 3/4

9 5/8

in

10 5/8

11 5/8

 

12

12 1/4

13 5/8

14 3/4

 

15

15 1/2

17 1/2

20

A treia grupă de semne, constituită din litere, simbolizează caracteristicile constructive ale sapelor. ticile constructive ale sapelor.

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page12

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

Tabelul 3.3. Caracteristicile constructive ale sapelor:

Simbol

Caracteristica constructivă

-

Spălare interioară (Regular)

J

Spălare exterioară (foraj cu jet)

K

Dantură cu ştifturi din carburi de wolfram sinterizate

D

Contracon întărit cu ştifturi din carburi de wolfram

C

Dinţi circulari

A

Foraj cu aer

G

Lagăre de alunecare

Pe plan mondial se utilizează clasificarea sapelor cu trei conuri propusă de International Association of Drilling Contractors (IADC), bazată pe trei criterii: tipul părţii active (dinţi frezaţi sau ştifturi din carburi metalice), tipul formaţiunii forate şi particularităţile constructive. Acest sistem de codificare a sapelor de foraj a fost introdus cu ocazia conferinţei SPE/I.A.D.C. din anul 1992. Identificarea sapelor cu trei role se face cu ajutorul unei serii de patru elemente, conform exemplului următor:

1 2 3 4
1
2
3
4

Exemplu:

8 3/4

5

1

7

X

1
1

Primul element poate fi oricare de la 1 la 8 şi descrie structura de tăiere şi tipul rocilor (Tabelul 2.4).

 

Tabelul 2.4. Tipul structurii de tăiere

 
 

Cifra

Dantura sapei

Tipul rocii (calitativ)

 

1 Dantură frezată

Foarte moale; Moale

 

2 Dantură frezată

Moalemedie ; Medie-tare

 

3 Dantură frezată

Tare

4 Ştifturi

 

Moale

5 Ştifturi

 

Moalemedie

6 Ştifturi

 

Medie-tare neabrazive

7 Ştifturi

 

Tare abrazive

8 Ştifturi

 

Extra-tare

2
2

Al doilea element poate fi oricare de la 1 la 4 şi reprezintă o subdiviziune în patru tipuri a celor opt clase de roci, tot într-o ordine crescătoare a durităţii rocilor, şi anume: 1-roci slabe, 2-roci medii, 3-roci tari şi 4-roci foarte tari.

 

Tabelul 2.5. Clasificarea rocilor dpdv al duritatii acestora

 
 

Cifra

 

Tipul rocii - duritate

1 Roci slabe

 

2 Roci medii

 

3 Roci tari

 
 

4 Roci foarte tari

3
3

Al treilea element, ce poate fi oricare de la 1 la 7, sintetizează caracteristicile constructive ale căilor de rulare şi protecţie a zonei de calibrare (Tabelul 2.6).

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page13

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

Tabelul 2.6. Codificarea caracteristicile constructive ale căilor de rulare

Cifra

Caracteristica lagărului

1

Rulmenţi cilindrici şi lagăre neetanşe

2

Lagăre cu rulmenţi neetanşe pentru foraj cu aer

3

Lagăre cu rulmenţi neetanşe şi contracon întărit

4

Lagăre cu rulmenţi etanşe

5

Lagăre cu rulmenţi neetanşe şi contracon întărit

6

Lagăre de alunecare etanşe

7

Lagăre de alunecare etanşe şi contracon întărit

4
4

Al patrulea element, alfabetic, este opţional şi descrie o caracteristică suplimentară privind dantura, lagărele, sistemul de spălare şi protejare a suprafeţelor de calibrare (Tabelul 2.7).

Tabelul 2.7. Codificarea unor caracteristici suplimentare

Elementul

Semnificaţia

A

Sape pentru foraj cu aer

B

Sape cu etanşare specială a lagărelor

C

Sape cu spălare centrală

D

Sape pentru controlul devierii (în sensul prevenirii ei)

E

Sape cu duze extinse

G

Sape cu suprafeţele de calibrare armate

H

Sape destinate forajului dirijat

J

Sape cu jet deflectat (pentru dirijare cu jet)

L

Sape cu patine armate sudate pe fălci

M

Sape destinate forajului cu motor submersibil

S

Sape - model standard cu dinţi din oţel

T

Sape cu două role

W

Sape cu dantură întărită

X

Sape cu inserţii predominant în formă de daltă

Y

Sape cu inserţii predominant conice

Dantura sapelor cu role

cu inserţii predominant con ice Dantura sapelor cu role a) b) c) d) Fig. 2.4 .

a)

b)

c)

predominant con ice Dantura sapelor cu role a) b) c) d) Fig. 2.4 . Schema de

d)

Fig. 2.4. Schema de încărcare cu carburi metalice a dinţilor şi diferite forme ale ştifturilor

2.4 Lagărele sapelor cu role

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page14

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

Rolele se rotesc pe butoane prin intermediul unor lagăre robuste şi durabile, capabile să preia apăsări axiale şi momente de rotaţie mari. Combinaţiile de lagăre folosite sunt determinate de diametrul sapei, tipul danturii, turaţiile folosite iar în ceea ce priveşte componentele radiale, se întâlnesc lagăre alcătuite din:

rulmenţi cu bile B şi cu role cilindrice R: RBR (cea mai folosită combinaţie), BR

(diametre mici), RBRR (diametre mari), BBBR, BBB, BBR şi RBB (pentru turbine) - ordinea notării este de la bază spre vârful rolei;

rulmenţi şi un lagăr de lunecare L, ultimul aflat de obicei la vârful butonului: RBL (cea mai folosită), LBR, RBBL (diametre mari), BB şi LB (diametre mici);

un rulment şi două lagăre de lunecare: LBL;

numai lagăre de lunecare, cu inel de blocare elastic sau înşurubat.

de lunecare, cu inel de blocare elastic sau înşurubat. Fig. 2.5 . Etanşarea şi ungerea lagărelor

Fig. 2.5. Etanşarea şi ungerea lagărelor

Se observă că toate combinaţiile, cu excepţia ultimei, posedă cel puţin un rulment cu bile. El reţine rola pe buton, împiedicându-i mişcarea axială. Bilele se introduc în locaşul lor, după ce rola a fost montată pe buton, printr-un canal special practicat în falcă şi buton, ulterior astupat. Forma garniturii de etanşare, care a dat cele mai bune rezultate este inelul de tip ˝O˝. Firma Hughes a introdus un sistem superior de etanşare utilizând garnituri combinate

alcătuite din inele de etanşare metalice şi din elastomeri. Se reduce astfel cantitatea de căldură dezvoltată în procesul de frecare şi creşte rezistenţa garniturilor la uzura abrazivă exercitată de particulele din fluidul de foraj

.

La sapele cu lagăr de rostogolire (cu role) la baza conului se utilizează şi garnituri de etanşare lamelare axiale cu armătură metalică, alcătuite dintr-un inel din oţel, 1 având duritate şi elasticitate ridicate, acoperit cu cauciuc. Sistemul de lubrifiere a lagărelor, exemplificat în fig. 2.5 constă din rezervorul de lubrifiant 1 din care lubrifiantul este împins sub acţiunea presiunii fluidului de foraj prin sistemul de canale 7 spre lagărele 4, 5 şi 6 şi spre garnitura de etanşare, 3. Împiedicarea acţiunii presiunii fluidului de foraj asupra lubrifiantului se poate realiza în mai multe variante constructive de etanşare, aceasta exercitându-se prin intermediul membranei elastice şi a pistonului poros.

2.5. Sistemul de spălare

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page15

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

La sapele cu role se întâlnesc trei sisteme de spălare (fig 2.6):

central (interior, pe role), cu unul sau mai multe orificii;

periferic (exterior, între role);

combinat.

 periferic (exterior, între role);  combinat. a) Orificiu de ieşire a fluidului b) Dispunerea duzelor

a) Orificiu de ieşire a fluidului

role);  combinat. a) Orificiu de ieşire a fluidului b) Dispunerea duzelor c) Jet de spălare

b) Dispunerea duzelor

a) Orificiu de ieşire a fluidului b) Dispunerea duzelor c) Jet de spălare d) Direcţia jetului

c) Jet de spălare

a fluidului b) Dispunerea duzelor c) Jet de spălare d) Direcţia jetului Fig. 2.6 . Sisteme

d) Direcţia jetului

Fig. 2.6. Sisteme de spălare la sapele de foraj cu trei conuri

2.6. Oţelurile folosite la fabricarea conurilor

Tabelul 2.8

Marca oţelului

 

Compoziţia chimică, %

 

C

Mn

 

Si

Cr

 

Ni

 

Mo

S

max

P

max

Cu max

17MoNi35

0,14 0,20

0,30 0,70

0,20 0,35

max. 0,25

3,20 3,80

0,20 0,30

0,025

0,015

0,30

20MoCrNi06

0,17 0,23

0,60 0,90

0,20 0,35

0,35 0,65

0,35 0,76

0,20 0,30

0,025

0,025

0,30

Ex 55

0,15 0,20

0,70 1,0

0,20 0,30

0,45 0,65

1,65 2,0

0,65 0,80

 

-

 

-

0,20

 

Tabelul 2.9

 
 

Marca oţelului

 

R

m

R

p

A

5

 

Z

 

KCU 300/2

 

N/mm 2

N/mm 2

 

%

%

J/cm 2

 

17 MoNi 35

   

981

780

 

10

 

50

 

100

 

20 MoCrNi 06

 

880

690

 

11

 

50

 

100

 

2.7. Oţelurile folosite la fabricarea fălcilor

Oţelurile pentru fălci trebuie să îndeplinească şi condiţia de sudabilitate astfel încât soluţia actuală constă în utilizarea oţelurilor de cementare aliate, cu procentul de carbon crescut până la limita asigurării sudabilităţii. Atât la noi în ţară cât şi în SUA, Rusia şi Polonia se utilizează oţelul 20MoCrNi06, STAS 11504-92, prezentat în tabelul 2.8.

2.8. Tehnologia încărcării cu aliaje dure şi cu aliaje antifricţiune

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page16

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

În scopul creşterii rezistenţei la uzura abrazivă, conurile şi spatele (cozorocul) fălcii se încarcă cu material dur granular pe bază de carbură de wolfram (Relit) (fig. 2.7).

pe bază de carbură de wolfram (Reli t) (fig. 2.7). Fig. 2.7. Prezentarea zonelor cozorocului fălcii
pe bază de carbură de wolfram (Reli t) (fig. 2.7). Fig. 2.7. Prezentarea zonelor cozorocului fălcii
pe bază de carbură de wolfram (Reli t) (fig. 2.7). Fig. 2.7. Prezentarea zonelor cozorocului fălcii
pe bază de carbură de wolfram (Reli t) (fig. 2.7). Fig. 2.7. Prezentarea zonelor cozorocului fălcii
pe bază de carbură de wolfram (Reli t) (fig. 2.7). Fig. 2.7. Prezentarea zonelor cozorocului fălcii

Fig. 2.7. Prezentarea zonelor cozorocului fălcii încărcate cu aliaje dure

La încărcarea sapelor de foraj se utilizează trei procedee: cu flacără oxiacetilenică, cu curenţi de înaltă frecvenţă şi cu hidrogen atomic.

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page17

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

CAPITOLUL 3

CONSIDERAŢII ASUPRA FACTORILOR CE INFLUENŢEAZĂ FIABILITATEA/DURABILITATEA SAPELOR DE FORAJ CU TREI CONURI

3.1. Condiţii geo-fizice

Condiţiile geo-fizice definesc coloana stratigrafică ce urmează a se traversa prin foraj cât şi gradienţii de presiune, fisurare şi temperatură specifici coloanei stratigrafice respective. Cunoaşterea acestor aspecte, de către specialiştii în foraje, este absolut necesară pentru:

reducerea riscului şi prevenirea dificultăţilor în foraj; optimizarea procesului de foraj; prevenirea sau diminuarea blocării formaţiilor productive.

3.2. Regimul de foraj

Există o multitudine de elemente (factori) care influenţează într-o măsură mai mică

sau mai mare eficienţa procesului de săpare (forare) a sondelor de petrol şi gaze. Factorii respectivi pot fi grupaţi în trei categorii principale:

- proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor dislocate prin foraj;

- caracteristicile constructive şi de rezistenţă ale sapelor de foraj;

- parametrii tehnologici aplicaţi în procesul de foraj (mecanici şi hidraulici la sapă), tipul şi caracteristicile fluidului de foraj.

3.3. Optimizarea regimului de foraj

Optimizarea procesului de foraj presupune realizarea indicatorilor calitativi şi obţinerea unor indicatori tehnico-economici maximi. Metodele de stabilire a parametrilor regimului de foraj pot fi directe (prin încercări repetate) şi matematice (presupun existenţa unor modele matematice ce exprimă analitic procesul urmărit). Optimizarea prin modelare matematică constă în căutarea max./min. unei funcţii obiectiv (dependentă de n variabile ce au valori cuprinse în anumite limite denumite restricţii). Principalele funcţii obiectiv la foraj (criterii de optimizare) sunt indicatorii de eficienţă economică: viteza de avansare, avansarea pe sapă, viteza operativă, costul pe metrul forat, lucrul mecanic specific (pe unitatea volumetrică de rocă dislocată sau pe unitatea de avansare). Secvenţele proiectării regimului de foraj sunt:

stabilirea caracteristicilor fluidului de foraj;

alegerea sapei de foraj în concordanţă cu rocile traversate prin foraj;

proiectarea parametrilor mecanici optimi (apăsare, turaţie);

proiectarea parametrilor hidraulici optimi (debit, viteza jetului).

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page18

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

3.4. Alegerea sapelor

Nu există criterii precise de alegere a unei sape (cap de carotieră sau lărgitor), care să garanteze cele mai bune performanţe calitative şi cantitative, într-o anumită rocă. Există mai multe metode care permit optimizarea programului sapelor de foraj: preţul metrului forat; uzura sapelor; studiul statistic al fişelor sapelor folosite la sondele precedente; metoda energiei specifice; metoda echirentabilităţii (tab. 3.1).

Tabelul 3.1. Alegerea sapelor de foraj - criterii.

Criterii de alegere ale sapelor de foraj

 

Notaţii: c m (costul/metru); c s (costul sapei); c i (costul orar mediu de utilizare a aparatului de foraj); t m (timpul mediu de manevră); t s (timpul de săpare); h s (avansarea pe sapă); v m (viteza de avansare)

 

Sapa A

c m = [c s + c i (t m +t s )]/h s c mA = 105 $/m

c s ($), c i ($/h), t m (h), v m (m/h), h s (m)

Costul pe metru forat

3000, 1500,

9,

30,

300

Sapa B

c m = [c s + c i (t m +t s )]/h s c mB = 112 $/m

c s ($), c i ($/h), t m (h), v m (m/h), h s (m)

 

9000, 1500,

9,

20,

600

Uzura observată

RG - dantura de calibrare rotunjită; FC - uzură plată (flat crested); OFFSET - uzură progresivă

Studiu statistic

Existenţa unei baze de date

 

Energia specifică

W = 2G s R s n, (Nm)

V

= R s 2 v m , (m 3 )

W

s = W/V = (2,35 W n)/D s v m , (Nm/mm 3 )

 

Sapa A

 

c mA = 278 $/ft

 

c s ($), c i ($/h), t m (h), t s (h), h s (ft)

Echirentabilitatea

(break even)

2000x4,

2000,

9x4,

88,

920

y = a x+b c sB = 9000$

 

a = c i / c mA ;

 

b

= (c I t mB + c sB )/ c mA

 
 

A (0, y (0) )

B

(x, 0); x (y(0)) = -(c sB /c i +t mB )

 

A (0; 93,5)

B

(13,5; 0)

A. Codificarea uzurii sapelor conform STAS

Uzura danturii se codifică pentru cele trei tipuri cu ˝D˝ pentru uzura excesivă (uniformă), ˝DR˝ pentru ruperile de dinţi şi ˝DN˝ pentru uzura neuniformă. Codificarea uzurilor fiecărui rând se apreciază în % (sferturi), din înălţimea dinţilor, astfel:

- pentru uzură de

- pentru uzură de 25…50%, corespunde codul ˝2˝;

- pentru uzură de 50…75%, corespunde codul ˝3˝;

- pentru uzură de 75…100%, corespunde codul ˝4˝;

0…25%, corespunde codul ˝1˝;

Uzurile pot fi de două feluri: prin autoascuţire (cod ˝A˝) şi tocire (cod ˝T˝), conform. Ruperile de dinţi se evaluează în % (sferturi) din numărul total al fiecărei coroane, cu codurile 1…4 ca la codificarea uzurii fiecărui rând.

B. Codificarea uzurii sapelor conform I.A.D.C.

Începând cu anul 1999, uzura sapelor de foraj a început să fie codificată şi în România după metoda propusă de I.A.D.C. Modul de uzare al sapelor de foraj aduce informaţii esenţiale despre ceea ce se petrece la talpa sondei în timpul lucrului. Informaţiile au două componente: parametrii de foraj adaptaţi sapei alese; sapa adaptată formaţiunii traversate. IADC a stabilit opt criterii care permit codificarea uzurii unei sape de foraj:

structura tăietoare - internă - 1 - externă - 2

uzura principală - 3

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page19

Masterand

amplasamentul - 4

lagărele - 5

diametru - 6

alte tipuri de uzură - 7

cauza de extragere a sapei - 8

ing. George Valeriu CONSTANTIN

Fişa de urmărire a unei sape cuprinde 8 coloane fiecare dintre ele având semnificaţia prezentată în continuare. În coloana 1 este înregistrată uzura medie a structurii de tăiere interioare I (2/3 din suprafaţă). În coloana 2 este trecută uzură suprafeţei exterioare O (1/3 din suprafaţă). Pe o scară liniară de la 1…8 este descrisă uzura danturii (elementelor de tăiere) pentru toate tipurile de sape. În coloana 3 este specificat modul de uzare D (dull); În coloana 4 localizarea uzurii L. Amplasarea uzurii (coloana 4) se codifică:

la sapele cu role prin patru litere zona de uzură şi trei cifre – N uzură pe zona

vârfului sapei, M – în zona mediană a rolei, H – pe coroana de bază, A – în toate zonele/pe

conurile 1, 2 sau 3;

la sapele cu diamante uzura se identifică prin şase litere: C pe con, N–proeminenţa

maximă, T–zona de tranziţie, S–pe umărul sapei, G–pe gardă şi A–pe toată sapa. În coloana 5 se trece uzura lagărelor B şi ţine seama de tipul lagărului. Pentru lagărele deschise există o scară liniară de la 1…8 (uzura este în funcţie de timpul de rotaţie la talpă raportat

la durata totală de viaţă a lagărului). La lagăre etanşe (palier) uzura se marchează prin trei litere –

E (etanş), F (pierderea etanşeităţii), X (sape fără lagăre, cu diamante).

În coloana 6 se trece uzura diametrului (de calibrare) G se exprimă în 1/16˝ sau mm. Sapa cu diametrul nominal va avea codul I. Caracteristicile uzurii: majore coloana 3, secundare coloana 7. Cauzele de extragere ale sapei sunt evidenţiate în coloana 8 (lista caracteristicilor uzurii şi cauzele de extragere sunt prezentate în fişa tip). Pentru a se uşura procesul de alegere a sapelor conform normelor SPE/ IADC a fost elaborat un procedeu de identificare a sapelor cu role, prezentat pe larg în capitolul 2, codificându-le după formaţia recomandată şi caracteristicile constructive ale sapei respective - aşa numit cod IADC. Alte informaţii necesare la alegerea corespunzătoare a sapei sunt date de: lucrul sapelor de la sondele precedente; descrierea rocilor şi analiza detritusului; analiza ultimei sape extrase; condiţii din sondă (corectări, ţineri); existenţa la sondă a unei diagrafii de corelare (nu foraj în ˝orb˝); tipul şi proprietăţile fluidului de foraj . Ca rezultat al sintetizării datelor ce caracterizează tipurile de sape de foraj, după

metoda propusă de I.A.D.C. sa propus întocmirea unui model de Fişă de evaluare în şantier a sapei de foraj cu trei conuri extrase de la talpa sondei (tab. 3.2). Fişa de evaluare în şantier a sapei de foraj cu trei conuri a fost propusă spre implementare în diferite locaţii ale firmei UPETROM FOSERKO din Kazakhstan - Sucursală

a S.C. ˝UPETROM-1 MAI˝ S.A. din Ploieşti. Ca rezultat deosebit a fost utilitatea acestor fişe

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page20

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

la stabilirea desfăşurării ulterioare a programelor de lucru şi la analiza economico-financiară ce a dus la modificarea strategiei firmei obţinându-se profituri financiare considerabile.

Tabelul 3.2. Fişa de evaluare a sapei extrase conform specificaţiilor SPE/IADC

SOCIETATE: LUCRUL SAPEI - RAPORT DE LA SONDA: Data: SAPA: D s : Tip: IADC
SOCIETATE:
LUCRUL SAPEI - RAPORT DE LA SONDA:
Data:
SAPA:
D
s :
Tip:
IADC
Seria Nr.:
SONDA:
Sonda:
Instalaţie:
Control:
Operator:
HIDRAULICA:
Tip fluid:
GS:
Vis:
PV:
YP:
% Sol:
Duze:
Debit:
Presiune:
Comentarii:
Tip formaţie:
Proprietăţile formaţiei:
PRĂJINI :
Foraj:
D
e :
D
i :
L:
D
e :
D
i :
L:
Grele:
D
e :
D
i :
L:
Motor:
DETALII
Este refolosibilă? Da:
Nu:
Bifaţi zona defecţiunii/reclamaţiei majore:
R1
R2
R3
PRIVITOARE LA
Sunt reclamaţii?
Da:
Nu: 
Lagăr defect:
Dinţi pierduţi:
PERFORMANŢA
Condiţii de foraj:
Dantură:
Erodări:
SAPELOR ÎN
Normale: 
Grele: 
Con pierdut:
Rotunjiri:
ZONĂ:
Cost actual:
Spălare:
Con fisurat:
Cost precedent:
Dinţi sparţi:
Alte:
Dantură:
Lagăr:
Observaţii.
Sonda:
h
s /ore
V
W/N
m
I
O
D
DANTURA:
Rândul:
A
B
C
D
E
CALIBRU
Conul:
Sp. Pierd.
Sp. Pierd.
Sp. Pierd.
Sp. Pierd.
Sp. Pierd.
Sp. Pierd.
1
2
3
COMENTARII:
Întocmit:

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page21

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

CAPITOLUL 4

CERCETĂRI TEORETICE ŞI EXPERIMENTALE PRIVIND FIABILITATEA/DURABILITATEA SAPELOR DE FORAJ CU TREI CONURI

4.1. Analiza modului de defectare a sapelor de foraj cu trei conuri

4.1.1. Fenomene tipice de defectare a sapelor de foraj cu trei conuri

Utilizarea sapelor de foraj cu trei conuri în procesul de forare a sondelor, în condiţii specifice de lucru, caracterizate prin condiţii reale de funcţionare cu o apreciabilă varietate, face ca şi formele de deteriorare, a principalelor elemente ale acestora (lagărele, dantura - dinţi frezaţi sau ştifturi -, etc.), să prezinte o tipologie diversificată. Odată cu creşterea numărului de cicluri de solicitare, aceste microfisuri se dezvoltă rapid, propagându-se către suprafaţă. Fenomenul de deteriorare se finalizează cu îndepărtarea tipică de material, prin efecte mecanice şi hidrostatice.

4.1.2. Influenţa diferiţilor factori asupra durabilităţii sapelor de foraj cu trei conuri

Analiza diferiţilor factori care influenţează durabilitatea şi conduc la deteriorarea sapelor de foraj cu trei conuri, în cazul unor aplicaţii concrete, este mult îngreunată de varietatea formelor de deteriorare existente, precum şi de multitudinea cauzelor care conduc la defectare, de interacţiunea lor şi de suprapunerea de efecte. În prima fază a deteriorării, un incident datorat unei combinaţii de factori nefavorabili poate oferi o imagine generală şi informaţii privind cauzele şi factorii care au generat distrugerea. Apariţia, tipul şi evoluţia fenomenelor de deteriorare în sapele de foraj cu trei conuri sunt determinate de următoarele grupe de factori: factori constructivi (geometrie internă şi dimensiuni); factori de material (structura materialului - proprietăţi metalurgice şi fizico- mecanice -, tratamente termice, compoziţie); factori tehnologici (operaţiile de prelucrare mecanică şi regimuri tehnologice); factori de montaj (ajustaje şi metode de montaj); factori de exploatare (sarcină - apăsare pe sapă, turaţie, regim hidraulic, contaminare sau îmbătrânirea lubrifiantului, mediul din sondă, etanşare etc.).Dintre aceştia, factorii de material sunt de o importanţă deosebită, dat fiind că influenţa acestora nu mai poate fi modificată prin tehnologiile ulterioare din procesul de fabricaţie a sapelor de foraj cu trei conuri.

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page22

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

4.2. Aspecte privind evoluţia cercetărilor în domeniul durabilităţii sapelor de foraj cu trei conuri

Durabilitatea sapelor de foraj cu trei conuri (S), reprezintă numărul de rotaţii pe care le face sapa de foraj în procesul de forare a sondelor, până la apariţia primelor semne de uzare la conuri (uzura lagărelor, dinţilor frezaţi sau a ştifturilor din carburi sinterizate). Defectarea sapelor de foraj cu trei conuri, este un fenomen complex şi incomplet înţeles în toate fazele lui. Până în prezent nu s-a reuşit formularea unei teorii care să explice unitar procesele care au ca efect apariţia defectelor. O clasificare detaliată a teoriilor privind defectarea este prezentată în figura 4.1.

Teorii globale Bazate pe criterii de natură: Teoria ecruisajului Teoria distribuţiei neuniforme a tensiunilor
Teorii globale
Bazate pe criterii de natură:
Teoria ecruisajului
Teoria distribuţiei neuniforme a
tensiunilor
Teorii privind
Mecanică
oboseala materialelor
Teoria deformaţiilor
Teorii moderne
Fizică
Teoria amortizării interne
Statistică
Weibull
Aplicabile la nivel:
Macroscopic
Microscopic
Mecanică cuantică
Domeniu elastic LEFM;
Aplicarea teoriilor din mecanică
Domeniu elastic EPFM;
Propagare de tip fractal.
Fig. 4.1. Clasificarea teoriilor privind apariţia defectărilor

Cunoaşterea proprietăţilor legilor de repartiţie este foarte importantă în activitatea de modelare a fiabilităţii. De aceea în figura 4.2. sunt prezentate relaţiile de legătură care există între principalele repartiţii statistice. În studiul fiabilităţii sapelor de foraj cu trei conuri, se utilizează repartiţia Weibull.

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page23

Masterand

.

a. După scop b. După procedura de încercare ÎNCERCĂRI c. După regimul de lucru DE
a. După scop
b. După procedura de
încercare
ÎNCERCĂRI
c. După regimul de
lucru
DE
FIABILITATE
d.
După volumul
produselor
e. După natura
produselor
f.
După structura
produselor

ing. George Valeriu CONSTANTIN

- Cu rol de diagnoză;

- Pentru determinarea indicatorilor de fiabilitate;

- Pentru controlul indicatorilor de fiabilitate;

- Pentru determinarea fiabilităţii operaţionale;

- Comparative.

- a. Complete: - În condiţii reale;

- În condiţii simulate.

- - Cu înlocuire;

b. Cenzurate:

-

Fără înlocuire.

- - Cu înlocuire;

c. Trunchiate:

- Fără înlocuire.

- d. Prin metoda liniei defectelor primare (Sudden Death

Test);

- e. Suspendate (multicenzurate);

- f. Secvenţiale.

- Normale;

- Accelerate;

- Graduale.

- La nivelul lotului;

- La nivelul eşantionului

- Nereparabile;

- Reparabile.

- Pe elemente;

- La nivel de sistem complex.

Fig. 4.2. Clasificarea încercărilor de fiabilitate

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page24

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

4.3. Metode utilizate la testarea durabilităţii sapelor de foraj cu trei conuri

Informaţiile privind fiabilitatea se obţin, în principal, prin urmărirea comportării

produselor în exploatarea reală. Pe lângă acestea, informaţii privind fiabilitatea se pot obţine în urma încercărilor efectuate pe standuri sau în laboratoare adecvate. Pentru desfăşurarea unui astfel de experiment sunt, în general, necesare:

1. Un număr (n) dinainte stabilit de produse care vor fi supuse încercării de fiabilitate;

2. Un plan de operaţii tehnice pentru efectuarea testării propriu-zise.

O atenţie deosebită se impune, în special, pentru:

- alegerea parametrilor esenţiali care se consideră că determină fiabilitatea la un moment dat;

- stabilirea condiţiilor de mediu ţi solicitare în care se efectuează experimentarea şi care

trebuie să ţină seama de situaţiile concrete în care vor funcţiona produsele în exploatarea reală. 3. Instrucţiuni privind tipul testării la fiabilitate adecvat şi regulile de calcul, în

vederea estimării parametrilor modelului. 4. Un formular tip pentru identificarea produsului, înregistrarea datelor experimentale şi efectuarea calculelor, înregistrarea cronologică a observaţiilor şi intervenţiilor.

5. Standuri de probă, aparatură de încercare, materiale auxiliare şi personalul calificat

în vederea efectuării testărilor. În legătură cu efectuarea încercărilor, o problemă deosebită o reprezintă delimitarea populaţiei şi constituirea eşantionului. Populaţia de produse trebuie să îndeplinească condiţia de omogenitate, în sensul că toată producţia este necesar să fie realizată în condiţii identice sau similare. Această condiţie asigură posibilitatea extinderii, la întreaga populaţie, a rezultatelor obţinute din încercările pe eşantioane. De asemenea, trebuie acordată o atenţie deosebită alcătuirii eşantionului, în vederea reducerii la minim a erorilor de eşantionare şi asigurarea,

astfel a reprezentativităţii eşantionului. Încercările de fiabilitate se pot clasifica, luând în considerare mai multe criterii. Principalele criterii şi tipuri de încercări de fiabilitate sunt prezentate schematic cu ajutorul figurii 4.2.

4.4. Metodologia încercărilor de fiabilitate/durabilitate a sapelor de foraj cu trei conuri

După cum s-a menţionat anterior, încercările la durabilitate/fiabilitate efectuate asupra sapelor de foraj cu trei conuri oferă o multitudine de informaţii referitoare la calitatea materialelor de bază şi auxiliare, la proiectarea constructivă şi tehnologică, la metodele de prelucrare utilizate, la precizia de execuţie şi, bineînţeles, la durabilitatea lor. De aceea metodologia de testare reprezintă un proces complex (figura 3.22), care se desfăşoară în mai multe etape:

- prelevarea lotului de sape de foraj cu trei conuri;

- analiză macroscopică;

- măsurarea şi analiza elementelor geometriei exterioare (macrogeometria sapelor de foraj cu trei conuri);

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page25

Masterand

- măsurarea şi analiza nivelului de vibraţii;

ing. George Valeriu CONSTANTIN

- măsurarea şi analiza elementelor geometriei interioare şi a calităţii suprafeţelor portante (microgeometria sapelor de foraj cu trei conuri); - controlul chimico-metalografic şi fizico-mecanic al materialului din care sunt executate sapele de foraj cu trei conuri;

- încercările la durabilitate/fiabilitate propriu-zise, în procesul de forare a sondelor;

- prelucrarea statistică a rezultatelor experimentale obţinute;

- analiza chimico-metalografică post-mortem a sapelor de foraj cu trei conuri deteriorate;

- elaborarea referatului de experimentare.

Măsurarea şi analiza elementelor geometriei interioare (microgeometria sapelor de foraj cu trei conuri) Controlul
Măsurarea şi analiza
elementelor
geometriei interioare
(microgeometria
sapelor de foraj cu
trei conuri)
Controlul
chimico-
metalografic şi
fizico-mecanic al
loturilor de sape
de foraj cu trei
conuri
Prelevarea
lotului de
sape de foraj
cu trei
conuri
Aspectare vizuală
+ măsurarea şi
analiza
elementelor
geometriei
exterioare
(macrogeometria
sapelor de foraj cu
trei conuri)
Măsurarea şi
analiza
nivelului de
vibraţii emis
de sapele de
foraj cu trei
conuri
Încercările la
durabilitate/fiabilitate
propriu-zise, în procesul
productiv
Analiza chimico-
metalografică
post-mortem a
sapelor de foraj
cu trei conuri
deteriorate
Elaborarea şi
eliberarea
Referatului de
experimentare
Sape de rezervă
(Sape martor)

Fig. 4.3. Metodologia de testare a sapelor de foraj cu trei conuri la fiabilitate/durabilitate.

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page26

Masterand

ing. George Valeriu CONSTANTIN

CAPITOLUL 5

CONCLUZII

Elaborarea proiectului a necesitat utilizarea cunoştinţelor din domenii diverse predate la diferite discipline de specialitate cum ar fi: Mentenanta utilajului petrolier, Tehnologia de fabricare a sapelor cu trei conuri, Investigaţia experimentală a utilajului petrolier, Rezistenţa materialelor, Stiinţa materialelor, Tehnologia fabricării utilajului petrolier şi petrochimic, Metodologia cercetării teoretice şi experimentale, Utilaje petroliere, Controlul calităţii produselor. În cadrul acestei lucrari sunt tratate probleme specifice fabricării şi comportării în exploatare a sapelor de foraj cu trei conuri, utilaje specifice executării de deschideri în scoarţa terestră (deschideri numite sonde), precum şi aspecte legate de fiabilitatea acestora. Pe parcursul lucrării s-au analizat situaţii reale specifice tehnologiilor de fabricaţie şi a utilizării în procesul de producţie, a acestor tipuri de utilaje şi s-au propus soluţii originale de studiu şi rezolvare pentru o multitudine de probleme referitoare la funcţionarea, creşterea fiabilităţii şi siguranţei în exploatare. Lucrarea este structurată în două părţi. Prima parte prezintă stadiul actual al cunoaşterii problematicii ridicate de construcţia sapelor de foraj cu trei conuri (materiale utilizate la fabricarea componentelor, tehnologiile specifice fabricaţiei subansamblelor din componenţa sapelor de foraj cu trei conuri şi a ansamblului sapă de foraj) precum şi factorii ce influenţează fiabilitatea/durabilitatea sapelor de foraj cu trei conuri în procesul de exploatare a acestui tip de utilaje tehnologice. În partea a doua sunt prezentate rezultatele teoretice şi experimentale a numeroase programe de încercări, efectuate cu scopul de a îmbunătăţi comportarea sapelor de foraj cu trei conuri, în condiţiile de mediu specifice lucrului la sondă.

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP

Page27

Masterand

BIBLIOGRAFIE

1. Teodoriu, C. - Mentenanta utiljului petrolier

ing. George Valeriu CONSTANTIN

2. Nae, I. - Tehnologia de fabricare a sapelor cu trei conuri

3. Parepa, S. - Investigaţia experimentală a utilajului petrolier - îndrumar de laborator

4. Parepa, S. - Utilaje petrochimice - îndrumar de laborator

5. Pupazescu, Al. - Rezistenţa materialelor - îndrumar de laborator

6. Nae, I. - Metodologia cercetarii teoretice şi experimentale - îndrumar de laborator

7. Neacsu, M. - Ingineria şi managementul mentenanţei - îndrumar de laborator

8. Draghici, Gh. - Fabricarea utilajului petrolier şi petrochimic - îndrumar de laborator

9. Neacsa, A. - Stiinţa şi ingineria materialelor - îndrumar de laborator

10. Referinţe internet

http://www.bakerhughes.com

http://www.inrock.com/

UPG

Mentenanta

Utilajului

Petrolier

IEOUP