LUCRATORINCOMERT

suportdecurs

Modulul1:Comunicarea

Oameniidispunnmodnaturaldenumeroaseabilitatinecesarepentruocomunicareeficace.Unele
dintre acestea sunt utilizate mai ales pentru colectarea informatiilor (respectiv conducerea fluxului
comunicational spre zonele de interes, ntelegerae mai buna a mesajului etc.), altele mai ales pentru
transmiterea mesajelor. n mod tipic, textele privitoare la abilitatile de comunicare sub aspectul colectarii
informatiilorincludsubiecteleurmatoare:punereantrebarilor,ascultareaactiva,comunicareanonverbala
siautodezvaluirea.

Comunicarea
Proces prin care un individ (comunicatorul) transmite stimuli cu scopul de a schimba
comportamentulaltorindivizi(receptorul,auditoriul);
Ansamblulproceselorprincareomintepoatesoinfluenezepealta;
Procestranzacionalncareseschimbidei,sentimentesauchiarbunuri.

ncadrulcomunicriinusetransmitnumaiinformaii,setransmitisentimente,idei,atitudini,
subnelesuri, interese. De aceea mesajul transmis aparine, n final, i celui care la transmis i celor
carelauprimit.
Scopul oricrei comunicri este de al face pe interlocutor s gndeasc i s simt n sensul
doritdecomunicator.
Omul comunic permanent prin tot ce face, nu numai atunci cnd vorbete. Mesajele se
transmitiatuncicndomulgesticuleaz,sembracntrunanumitfel,cnt,danseaz,rdeetc.

Obiectivelecomunicrii
nsuireaconceptelor,teoriiloritehnicilorcomunicriipersuasive;
formareaidezvoltareacompetenelordecomunicare;
formareaidezvoltareadeprinderilordeutilizareatehnicilordecomunicare;
formareadeprinderilorderespectareanormelordeeticacomunicrii.

Principiilecomunicrii
Comunicareaesteinevitabil;
Comunicareaserealizeazpedouplanuriplanulconinutuluiiplanulrelaiei;
Comunicareaesteunprocescontinuu;
Comunicareaesteireversibil;

Comunicareaimplicraporturideputerentreparteneri:
o tranzaciisimetrice;
o tranzaciicomplementare.
Comunicareaimplicprocesedeacomodareideajustareacomportamentelor.

Nivelurilecomunicrii
comunicareaintrapersonal;
comunicareainterpersonal;
comunicareadegrup;
comunicareapublic:
o publicostil;
o publicneutru;
o publicindecis;
o publicneinformat;
o publicsusintor;
comunicareademas.

Comunicareacuclienii

Atragerea ipstrarea clienilor depindei decapacitatea personalului unitii comerciale de a

comunica cu acetia. Momenttul n care sosete clientul este punctul de la care ncepe punerea n
valoare a cunotinelor personalului despre comunicare. Clientul care intr ntro unitate comercial
trebuie s aib convingerea c a fost ateptat pentru a i se oferi mrfurile de care are nevoie. Prima
impresiesecontureazntruntimpfoartescurtiareunrolnsemnatnformareaimaginiifirmei.
inuta vestimentar impecabil, ordinea i curenia perfect creaz convingerea c exist
preocupripentrusatisfacereactmaibunadorinelorclientului.

Principaleleelementealecontactuluilucrtoruluincomercuclientulsunt:
Salutul;
Limbajulcorpului;
Zmbetul;
Gesturile;
Distana;
Ascultareaactiv;
Tonul;
nlimeavocii;

Ritmul;
Dicia;
Exprimarea.

Elementelecarecontribuielarealizareacomunicrii

Coninutul informaional al unui mesaj se transmite prin cuvinte de la un interlocutor la altul.

Relaia se creaz prin tonul i semnalele trupului. Rezult c n planul comunicrii umane cuvintele
transport informaii, iar n planul relaiei stabilite prin comunicare, tonul, gestica etc. ofer informaii
despreinformaii.
n practica comercial aceste aspecte au o importan deosebit. De exemplu, coninutul unei
comunicri poate fi afectat foarte grav de o relaie interuman care are o ncrctur foarte negativ.
Dac unul din partenerii la comunicare este nervos, suprat, agresiv, relaia se poate nruti,
altereazcomunicareaidistorsioneazinformaiatransmis.
ncomunicareaumanseopereazcuunansamblucomplexdestimuli,caresegrupeazntrei
categoriidelimbaj:
limbajulverbal,caretransmitemesajulcuajutorulcuvintelor;
limbajul paraverbal, care transmite semnale prin volumul i ritmul vocii
sauprinton;
limbajul trupului, care transmite semnale prin mimic, gestic, postur,
fizionomie,privire,distanedintrepersoaneetc.
Voceaitrupulomuluipotavea,uneori,ocontribuiemaimarelacomunicarencomparaiecu
limbajulverbal.

Elementelecomponentealeprocesuluidecomunicare:
emitorulreceptorul;
codificareadecodificarea;
competenadecomunicare;
mesajul;
canaluldetransmitereamesajului;
zgomotul;
efectele;
rspunsul.

Moraliimoralncomunicareainteruman

Prinefectelelor,acteledecomunicarepotfimoralesauimorale.
Un act de comunicare este moral dac informaiile transmise sunt corecte, reale i las
libertateadeplinreceptoruluisaleag.
Un act de comunicare este imoral atunci cnd prin informaiile nereale, false, mpiedic
receptorulmesajuluisiexerciteliberopiunile.
Analiza unor ntrebri care se pun n legtur cu etica n comunicare permite diferenierea
dintremoraliimoral.Exemple:
este moral s se exagereze calitile i s se minimalizeze eventualele
neajunsurialeunuiprodus,nscopulvnzriilui?;
este moral s se mint partenerul de afaceri exagerndui calitile, pentru
aseobineuneleavantajencadrulnegocierii.

Abilitidecomunicare

Punereantrebrilor
Punereantrebarilorneajutasacolectaminformatiidecalitatedelainterlocutor,abilitatenecesara
n conducerea unui interviu (ex. de angajare), negociere, vnzare etc. n primul rnd trebuie sa cunoastem
tipuriledentrebaripecareleputempune.Ctevadintreacesteasunt:
ntrebarea deschisa ncurajeaza oamenii sa vorbeasca si sa dezvolte subiectul, transmitnd
informatiifactuale,opinii,exprimndsentimenteetc.
ntrebareanchisancurajeazaraspunsurilescurte(informatiispecifice,da/nu).
ntrebareadesondaresolicitadetaliisuplimentaredespreunaspectspecific.
ntrebareadedirijarendrumapeceilaltisaadopteunanumitcursdegndiresauactiune.
ntrebarea ipotetica se bazeaza pe schitarea unui "scenariu", permitnd testarea moduluicum
reactioneaza cineva ntro situatie specifica. Negociatorul: "Care ar fi pretul daca cumparam o
cantitatedubla?"
ntrebarea ecou repetarea n forma interogativa a unui cuvnt sau expresii mentionate de
interlocutor, cu scopul de a ncuraja interlocutorul sa continue. Anca: "Cu noul soft de calculator,
viatameaadevenitparcamaigrea"(afirmatie);Ion:"Maigrea...?"
ntrebarea releu trimiterea ntrebarii puse de cineva unei persoane terte. Dan (director de
vnzari): "Putem oare sa ne aparam eficient pozitia de lider de piata fara sa mbunatatmi
metodologia de livrare a trainingurilor?"; Andrei (director general), adresnduse lui Marcel,
directoruldeprograme:"Tucecrezi,Marcel?"
ntrebarea "ucigatoare" (Gavin Kennedy, 1998) ntrebare care creeaza pentru adresant o dilema (nu
poateraspundeniciafirmativ,nicinegativ).nvnzarisaunegociereapareadeseaformula"Aceastaeste
ultimavoastraoferta?".Raspunsultrebuiesafievag("Propunereasebazeazapeconditiileexistente,asa

cum le ntelegem n acest moment, dar sunt oricnd dispus sa ascult sugestii constructive caremi vor
facepropunereamaiacceptabila"
Raspunsul la o ntrebare prin alta ntrebare permite mentinerea controlului asupra dialogului;
determinarea interlocutorului sa gndeasca singur la rezolvarea problemelor. Un membru al echipei:
"Cum sa prezint rezultatele proiectului la prezentarea de mine?"; Managerul echipei: "Tu cum teai
gnditsaprocedezi?"
Ca principii generale, se recomanda n cursul dialogului combinarea ntrebarilor deschise (prin care
se obtin informatii variate) cu cele nchise (se aprofundeaza anumite aspecte sau se evita devierea de la
subiect).nconditiidestres(ex.:interviudeangajare),treacereatreptatadelantrebarinchiseladeschise,
pemasuraceinterlocutorulcstigancredere.

Ascultareaactiva
Ascultareaesteoabilitateesentiala.Existamaimultetipurideascultare:
pasiva vorbitorul functioneaza ca un fel de fundal sonor iar receptorul nu se conecteaza la
comunicaredectcndesteatrasdeuneleafirmatiisaucuvinte
atenta receptorul se concentreaza asupra mesajului, dar nu se pune problema interventiei n
comunicare
interactiva vorbitorul se asteapta la semne de implicare din partea receptorului (verbale sau non
verbale)silainterventiaascultatorului
activa implica ntelegerea continutului, evaluarea (critica) a continutului, ntelegerea
interlocutorului si empatie (ntelegerea sentimentelor, atitudinii, modului de gndire etc.), testarea
ntelegerii,ncurajareavorbitoruluisacontinue.
Estenecesarsaalegemtipulcorectnfunctiedesituatie.nactivitateaprofesionalaaccentulsepune
peascultareaactiva,darsuntsituatiicndsicelelalteformesuntadecvate.
Unele dintrecauzele care stnjenesc sau mpiedica ascultarea sunt evidente(ex.:neatentia, lipsa de
interes),alteleauuncaractermaisubtil.
Neatentia.Receptorulpoatesa"piardasirul"ideilorexprimatedevorbitor,fiinddistrasdeceeacese
ntmplanjur(zgomoteetc.).
Lipsa de interes. Receptorul nu asculta pentru ca nu l intereseaza ce are de spus interlocutorul sau
chiarpersoanaacestuia.nplus,anumitioamenimanifestaoleneintelectuala,nchzndusimintea
fata de ce se ntmpla n jur si fata de ideile noi. n mod evident, contracararea se poate realiza
printrunefortdementinereaconcentrariiasupravorbitorului.Untrucpentrundepartarealipseide
interesestesanepunem"Lacemipoatefolosicespunecelalalt?".Sapresupunemcaunspecialist
de la departamentul contabilitate este invitat sa participe la o prezentare organizata de cei de la
productiedesprenoualinietehnologicapusanfunctiune.Seasteaptalaomareplictiseala,dardaca
sevantrebaceaspecteabordatedevorbitoriaulegaturasiipotinfluentamunca,obtineunmotiv
saasculte.

Ascultareaselectiva.Receptorulestepasiv,asacumamdescrisanterior:altegnduriivinnmintesi,
desi contiunua sa auda, nceteaza sa asculte, devenind atent doar la anumite afirmati si cuvinte.
Efectulnegativestecanusivareaminticeeaceaspusefectivcelalalt,cidoarceeacecredeelcaa
spus.Distragereaatentieiestefavorizatasideritmuldiferitncarevorbim,deaproximativ120150
cuvinte pe minut si cel de gndire, de cca 500 cuvinte pe minut (Morreale si Bovee, 1998). Astfel,
creerul nostru ramne cu destul "timp liber" pentru a prelucra alte informatii. Contracararea se
poate realiza, ca si n cazul anterior, prin efort de concentrare. nsa decartul de viteza a proceselor
psihologice poate fi utilizat productiv prin punerea n minte a unor ntrebari potrivite, de exemplu:
"Caresuntprincipaleleaspecteevidentiatedevorbitor?","Cemotivearesamilespuna?","Careeste
perspectivadincarevorbeste?","Cealteinformatiimisuntnecesare?".
Prejudecati si prezumtii. Multe presupuneri care ne ajuta n anumite situatii nu sunt potrivite n
altele. Adesea nu ascultam din cauza unor prezumtii pe care le facem despre vorbitor ("Ion este
panicard si exagereaza ntotdeauna pericolele") sau despre situatie ("Eu stiu ca trebuie sa respect
niste termene, asa ca avertismentele Ioanei privind calitatea nici nu pot sa le ascult"). Eficacitatea
ascultarii poate spori daca constientizam distorsiunile pe care le provoaca aceste mecanisme
psihologice,.Deexemplu,dincauzauneiatitudinidefensive,putemfinclinatisapercepemnmesaj
atacuri personale nejustificate. Calea de eliminarea a acestei bariere este sa ne mentinem deschisi
fatadeinterlocutor,ascultndcevreasaspuna.
Luptaverbala.Nudoarntrerupereafizicaavorbitoruluiconducelancetarea transmiteriimesajului
si,implicit,areceptariilui.Abandonareaascultariiaparechiaratuncicndinterlocutorulcontinuasa
vorbeasca,dimmaimultecauze.Primaestecndoafirmatiedeasanetrezestenminteoideea,pe
caretinemsospunemimediat,concentrndunedoarpemomentuloportuncasaintervenim.Oa
douacauzaestepregatireanminteaceeaceurmeazasaspunem,naintecacelalaltsaterminede
vorbit. n sfrsit, a treia consta ntro dezbatere asupra informatiei absorbite, pe care ncepem so
evaluam, sa o criticam si sa producem contraargumente. Aceste procese au loc doar n mintea
noastra, mpiedicndune sa mai urmarim ceea ce spune celalalt si pierznd astfel parti ale
mesajului.Eliminareaacestorbariereesteoproblemadeexercitiuconstientpentruaneobisnuisa
nucriticamsisanuraspundemlaafirmatiilevorbitoruluidectdupaceleamntelesfoartebine.
Vnarea faptelor. Ne concentram doar asupra detaliilor, cuvintelor, tonului, fara sa ncercam sa
ntelegem tema. Riscul este ca putem pierde ntelesul mai genaral al faptelor relatate si, n plus,
dateleizolatedecontextpotfinselatoare.Oanalogiesugestivaestecusiraguldemargele.Vazutca
unsirag,margeleleparbinearanjatepemarimesiculori,potfintelesesiretinutenmemorie.Fara
a fi nsirate pe un lant, sunt raspndite si este greu de surprins si memorat aranjamentul lor. Un
instrumentutilnactivitateamentaladesurprindereasensuluigeneralalmesajuluiestentrebarea
"De ce?" ("De ce mi spune acest lucru?", "De ce gndeste asa?"). De asemenea, concentrndune
asupra temei, putem ignora deficientele de transmitere a mesajului (ex.: tonul) sau implicatiile
emotionalealecuvintelor.

Asertivitateexagerata.Anumitioamenisiafirmaopiniilecumultasigurantasiinsistentasilisepare
frustrantsilevinegreusaascultepealtii.Vomexemplificacumncearcasasicorectezeunmanager
acestpunctslabalcapacitatiisaledeascultare.Astfel,peunadintresubalternenuoascultaaproape
niciodata, dar de data aceasta sa gndit n felul urmator: "Am tendinta de a o expedia rapid pe
Maria cnd vorbeste despre problemele noastre n relatiile cu clientii. De obicei o iau n gluma sau
schimbsubiectul.Dedataaceastaamsancercsantelegctmaibinecevreasaspuna...."
inndcontdeacestebariere,ctevastrategiiutilepentruascultareaactivapotficeleprezentaten
continuare:
1. Saalegemtipuldeascultareadecvatsituatiei
2. Sa renuntam la dialogul interior. Principiu psihologic: (1). Cu ct dam mai multa importanta
grijilorreferitoarelaperformantaproprie,cuattvafimaiscazutaperformanta.(2).Cuctne
concentrammaimultasuprapartenerului(mesaje,emotii,nevoi,preocuparietc.),cuattnevin
nmintemaiusorlucruripecaresalespunem.
3. Sa ne orientam interesul (sincer, netrucat) spre interlocutor (ce simte? ce intentii are? cum
ntelegesiceperspectivaadoptaasupraproblemei?)
4. Saneconcentramasupramesajuluinansamblu(cencearcasamispuna?)
5. Sa evitam sa ntrerupem interlocutorul (dect cnd este necesar); sa nu ntrerupem ascultarea
(prinangajareanluptaverbala)
6. Sa testam daca am nteles corect. O metoda este parafrazarea, constnd n expunerea unui
sumaralideilorspusedevorbitor.Ex:Ioana:"Amavutfoartemultdelucrusaptamnaaceasta.
Am avut doua referate si a trebuit sa merg de mai multe ori la biblioteca. Apoi o colega ma
rugat sa o ajut sasi gaseasca o rochie, ceea ce nea luat o dupaamiaza ntreaga. ."; Dan:
"Asadar ai avut de facut multe drumuri"; Ioana: "ntradevar, cred ca am stat acasa foarte
putin...")
7. ncurajareavorbitoruluisacontinuesavorbeascaprinsemnaleverbalesinonverbale
8. Evitarea blocajelor comunicationale (exprimarea prea de timpuriu a propriei opinii, dezacord,
critica,judecataactiunilor,solutiipripite)

Comunicareanonverbala
Comunicareanonverbalaareunmareimpactasuprantelegeriimesajului.AlbertMehrabian(1969)
a evidentiat, pe baza unor sondaje, impactul componentelor mesajului oral asupra ascultatorului, acesta
repartiznduseastfel:
cuvintele7%;
tonulvocii38%;
gesturi55%(ultimeledouasuntlimbajenonverbale)
Formedecomunicarenonverbala:

Mediulfizic(distantafatadeinterlocutorspatiileintim,social,public,teritoriulpersonal,asezarea
fatadeinterlocutor)
Limbajulcorpului(postura,gesturi,mimica,zmbet,contactulpriviriietc.)
Atribute personale (nfatisarea fizica, caracteristici vocale ton, timbru, forta, accent etc., atingerea,
cumarfistrngereaminii)
SensibilitateafatadesemnaleleNVesteimportantapentru(1)antelegeinterlocutorulsi(2)pentru
a ne permite noua nsine sa evitam sa ne prejudiciem propria pozitie (ex.: evitnd semnalele agresive). Un
semnal NV izolat este greu de interpretat corect (ex.: cascat poate nsemna lipsa de interes, oboseala sau
ambele).sansainterpretariicorectecrestedincorelareamaimultorsemnaleNV(ex.:evitareapriviriisiclipit
dingenentarestesemnificatiadenesinceritate).

Comunicareanlimbastrin

Substantivul
Forma de plural a substantivelor este obinut, n general, prin adugarea terminaiei s": appleapples (mr
mere), catcats (pisicpisici), dogdogs (cinecini), batbats (liliaclilieci), horsehorses (calcai), leglegs
(piciorpicioare),windowwindows(ferastrferestre),mirrormirrors(oglindoglinzi),doordoors(uui).
Excepie fac substantivele cu form de plural neregulat: manmen (brbatbarbai), womanwomen (femeie
femei), footfeet (talptlpi), oxoxen (bouboi), mousemice (oareceoareci), goosegeese (gscgte),
sheepsheep(oaieoi),childchildren(copilcopii).
n limba englez nu exist pronume de politee, you fiind folosit universal att pentru a exprima pronumele
tu"ctidumneavoastr".Ceeacefacediferenaestemanieradeadresare.

Verbul
Verbelelimbiienglezeseconjugmultmaisimpludectnlimbanoastr.LaprezentulsimpluPresentTense
exist de obicei o singur terminaie diferit, aceea pentru persoana a IlIa singular. La trecutul simplu Past
Tensealverbelorregulate,terminaiaesteaceeaipentrutoatepersoanele:ed".
Adjectivelenuauformediferitelafemininsaumasculin,lasingularsauplural.Spreexemplu,adjectivulsmart
iste:Sheisasmartgirl.Heisasmartkid.Theyaresmartpeople.
Treiverbesuntfoarteimportantenconstruciaoricreipropoziiisaufrazenlimbaenglez:tobe,tohavei
todo,adicafi,aaveaiaface.Fiecaredintreelepoatendepliniifunciadeverbauxiliar.Iatconjugarealor
latimpulprezentnpropoziii:

Verbultobe
IamMinnie.EusuntMinnie.
Youaremyfriend.Tuetiprietenulmeu.
HeisAlexander.ElesteAlexandru.

SheisHelen.EaesteElena.
Itisourcat.Eaestepisicanoastr.
WeareMr.andMrs.Edwards.Noisuntemdl.idnaEdwards.Youaremyguests.Voisunteimusafiriimei.
Theyaremystudents.Eisunteleviimei.
tohave
Ihaveasmallcat.Euamopisicmic.
Youhaveawhitehorse.Tuaiuncalalb.
Hehasaredcar.Elareomainroie.
Shehasabighouse.Eaareocasmare.
Ithasgrayfur.Eaareblanagri.
Wehavealittlegarden.Noiavemogradinmicu.
Youhaveasmartchild.Voiaveiuncopiliste.
Theyhavebeautifulflowers.Eiauflorifrumoase.

Verbultodo
Idomyhomework.Eumifactemapentruacas.
Youdoyourjob.Tuifacimeseria.
Hedoeshisduty.Elifacetreaba.
Shedoesherwork.Eaifacemunca.
Wedoourlessons.Noinefacemleciile.
Youdoyourshoppings.Voivfaceicumprturile.
Theydotheirtasks.Eiindeplinescsarcinile.

ntrebriuzualeFrequentquestions
Bun,mcheamMinnie.MinnieJones.Darpetine?Hi,mynameisMinnie.MinnieJones.What'syours?
Howareyou?Howdoyoudo?Cemaifaci/facei?I'mgladtomeetyou!Suntbucuros(ncntat)svntlnesc!
I'mgladtoseeyouagain!Suntbucurossvvddinnou!
Whatisyourname?Cumtecheam?Whoareyou?Cineeti?DoIknowyou?Tecunosc?Idon'tremember
meetingyou.Numiamintescsteficunoscut.
Whereareyoufrom?Deundeeti?I'mfromRomania.SuntdinRomnia.IamaRomanian.Suntromn.And
you?Dartu?Howoldareyou?Cevrstai?I'mfifty)yearsold.Am50deani.
Cumsalutm:Hi!Salut!Hello!Bun!Goodmorning!Bundimineaa!Goodafternoon!Bunziua!Good
evening!Bunseara!
Cumnelumrmasbun:Goodbye!Larevedere!Goodnight!Noaptebun!Seeyousoon!Pecurnd!Solong!
Adio!Farewell!Cubine!Bye!Pa!Haveaniceday!Sai(avei)ozibun!
Cumneexprimmrecunotinaicumrspundemcndnisemulumete:Thankyou.Mulumesc.Iam
gratefultoyou.Vsuntrecunosctor.Youarewelcome.Cuplcere.

Cumneceremscuze:Iamsorry.mipareru.Excuseme.Scuzaim!Ididn'twanttodoit.Nuamvrutsfac
asta.Iregretit.Regret.
AadarsuntMinnie,ghidultudelimbaenglez.Am54deaniisuntromnc.Suntcstoritde30deanicu
unenglez,AlexanderJones.Avemdoicopii:ofat,Emilyiunbiat,Peter.Povesteameancepecuontlnire.
SoI'mMinnie,yourguideforEnglish.I'm54(fiftyfour)yearsoldandIamRomanian.I'vebeenmarriedfor30
(thirty)yearstoanEnglishman,AlexanderJones.Wehavetwochildren:adaughter,Emilyandason,Peter.My
storybeginswithameeting.

AMeetingOntlnire
JimPatrick:Goodafternoon,Mrs.Jones.Howdoyoudo?I'mgladtoseeyouagain.(Bunziua,doamnJones.
Cemaifacei?Suntbucurossvvddinnou.)
MinnieJones:Helloyoungman,butwhoareyou?DoIknowyou?Idon'tremembermeetingyou.(Buntinere,
darcineeti?Tetiudeundeva?Numiamintescstefintlnit.)
JimPatrick:Ofcourseyoudo,Mrs.Jones.I'mJim,JimPatrick,nowyouknowme,don'tyou?(Binenelescm
cunoatei,doamnJones.SuntJim,JimPatrick,acummtii,nuiaa?)
MinnieJones:JimPatrick...Oh,ofcourse,nowIremember.YouareDaniel'syoungerson.Yes,Irememberyou.
Howisyourfather?(JimPatrick.A,bineneles,acummiamintesc.EtifiulcelmaimicalluiDaniel.Da,acum
miamintescdetine.Cemaifacetatltu?)JimPatrick:Heisfine,thankyou.Howisyourfamily?(Estebine,
mulumesc.Aidumneavoastrcemaifac?)
MinnieJones:Theyareallwell.Ourdaughterandoursonaremarriedandhavechildren.AsformeandAl,we
arequiteallright,thankyou.(Suntbinetoi.Fiicanoastrifiulnostrusuntcstoriiiaucopii.Ctdepre
mineiAl,suntemdestuldebineamndoi,mulumim.)
JimPatrick:Well,goodbyeMrs.Jones.Remembermetoyourhusband.Seeyousoon!(Eibine,larevedere
doamnJones.Salutrisouluidumneavoastr.Pecurnd!)MinnieJones:Goodbye,Jim.(Larevedere,Jim.)

Don'tforget!Nuuita!
Celetreiverbeimportantealelimbiienglezesunt:tobe,tohaveitodo,afi,aaveaiaface.Elepotfiatt
predicatectiverbeauxiliare.
Sconjugmmpreuntobe:
IamMinnie.EusuntMinnie.
Youaremyfriend.Tuetiprietenulmeu.
HeisAlexander.ElesteAlexandru.
SheisHelen.EaesteElena.
Itisourcat.Eaestepisicanoastr.
WeareMr.andMrs.Edwards.Noisuntemdl.idnaEdwards.Youaremyguests.Voisunteimusafiriimei.
Theyaremystudents.Eisunteleviimei.
Sconjugmmpreuntohave:

Ihaveasmallcat.Euamopisicmic.
Youhaveawhitehorse.Tuaiuncalalb.
Hehasaredcar.Elareomainroie.
Shehasabighouse.Eaareocasmare.
Ithasgrayfur.Eaareblanagri.
Wehavealittlegarden.Noiavemogradinmicu.
Youhaveasmartchild.Voiaveiuncopiliste.
Theyhavebeautifulflowers.Eiauflorifrumoase.
Sconjugmmpreuntodo:
Idomyhomework.Eumifactemapentruacas.Youdoyourjob.Tuifacimeseria.Hedoeshisduty.Eli
facetreaba.Shedoesherwork.Eaifacemunca.Wedoourlessons.Noinefacemleciile
Youdoyourshoppings.Voivfaceicumprturile.Theydotheirtasks.Eiindeplinescsarcinile.
InEnglishwesay:nenglezspunem:
Howareyou?Howdoyoudo?Cemaifaci?Cemaifacei?
I'mgladtomeetyou!Suntbucurossvntlnesc!Suntncntatsv
ntlnesc!
I'mgladtoseeyouagain!Suntbucurossvvddinnou!Whatisyourname?Cumtecheam?Whoareyou?
Cineeti?DoIknowyou?Tecunosc?
Idon'tremembermeetingyou.Numiamintescsteficunoscut.
Whereareyoufrom?Deundeeti?I'mfromRomania.SuntdinRomnia.IamaRomanian.Suntromn.And
you?Dartu?Howoldareyou?Cevrstai?I'mfiftyyearsold.Am50deani.
InEnglishwegreetpeople:nenglezsalutmoamenii:
Hi!Salut!Hello!Bun!Goodmorning!Bundimineaa!Goodafternoon!Bunziua!Goodevening!Bunseara!
Beforeweleavewesay:naintedeaplecaspunem:
Goodbye!Larevedere!Goodnight!Noaptebun!Seeyousoon!Pe
curnd!Solong!Adio!Farewell!Cubine!Bye!Pa!Haveaniceday!Sai(avei)ozibun!
Weexpressourgratitude:Neexprimmrecunotina:
Thankyou.Mulumesc.Iamgratefultoyou.Vsuntrecunosctor.Youarewelcome.Cuplcere.
Weexpressourregret:Neexprimmprereaderu:
Iamsorry.mipareru.Excuseme.Scuzaim!Ididn'twanttodoit.Nuamvrutsfacasta.Iregretit.Regret.

Modulul2:Utilizareacalculatorului

1. Utilizareacalculatoruluiiprelucrareainformaiei

Apariia i dezvoltarea calculatoarelor electronice a reprezentat o adevrat revoluie n societatea uman,

avndcaprincipalconsecintranziiadelasocietateaindustriallasocietateainformaional.
calculatorul a devenit o component normal a activitii noastre zilnice, iar tehnologia comunicaiilor i
posibilitile oferite de internet au produs transformri n ntreaga societate, ptrunznd n toate aspectele
vieiieconomice,socialeiculturale.societateainformaionalasecoluluixxiaducenprimplancomunicarea
lanivelglobaliaccesulrapidlainformaiastocatoriundenlume.
Accesullainformaieprinintermediulinternetuluii,maiales,abilitateadeaanalizaomarecantitatededate
cuajutorulcalculatorului,constituieavantajefrprecedentcare,dacsuntpuseladispoziiaunuinumrct
mai mare de indivizi, instituii, ageni economici sau administraii, determin creterea productivitii,
progresulsocietiiicretereacalitiivieii,ngeneral.

Prezentareageneralacomponentelorcalculatorului

Un PC (Personal Computer), produs dupa standardele IBM are n exterior vizibile doua module: towerul si
monitorul.Sedeosebescapoiperifericcelecaresunttastaura,mouseul,boxe,joystick,modemextern.
Towerullarndulsauaredreptrolatinetoatecomponentelentrunloc,aleferidepraf,socurietc.Este
pursisimpluocutiecarelaexteriorprezintaoseriedebutoaneceindeplinescfunctiidebaza:pornire/oprire,
resetare si eventual buton pentru schimbarea frecventei ceasului intern . Ultimele doua butoane nu sunt
ntlnite la toate carcasele, la carcasele ATX butonul de reset nu mai este prezent n unele cazuri, restartarea
revenindnsarcinasitemuluideoperaresiaBiosului;nschimb,butonuldeschimbareafrecventeiadisparut
completdepecarcaselenoi,rolulsaufiindactivncazulprocesoarelordinfamiliai286,i386,i486.Avearolul
deanjumatatifrecventadetactaprocesoruluisaudimpotrivadeaomari;astfelfrecventaputeafisetatala
66sau33Mhzetc.
nainte de a ncepe prezentarea detaliata subliniez ca pentru buna functionare a unui calculator nu este
responsabila o singura componenta ; fiecare componenta participa activ sau pasiv la realizarea unei
functionalitatisatisfacatoare.

PROCESORUL

Componenta ce are rolul de a dirija celelalte dispozitive, de a mparti sarcini fiecareia, de a coordona si
de executie paralela, la procesorul 80486 sa
dezvoltat mai mult paralelismul executiei prin expandarea unitatilor de decodificare a instructiunii si de

verificaexecutiasarcinilorprimit.Uncalculatornupoatefunctionafaraprocesor.Deloc.Procesoareleauavut
evolutie rapida de la 8088,8086...80486, productia fiind asigurata n principal de firma Intel, printre primii
producatori de procesoare destinate utilizatorilor privati. Alte firme producatoare sunt AMD, Cyrix, ITD.
Procesoarele produse de AMD si Cyrix sunt mai ieftine dect cele produse de Intel si au o arhitectura
compatibilacuceleprodusedeIntel,nsasedezvoltaseparat.
Procesorul i386 a fost primul processor care a inclus 6 faze

re(U,V)potexecutadouainstructiunipeunimpulsdetact);memoriacachesadublat,
iIntel,maialescaprocesoareleintelPentium
ile
Xului de la Intelcuun set de instructiuninumite !3D NOW ; trebuie
enteechivalente.
enta , Intel a
executie ntro banda de asmblare (pieline) cu cinci nivele , astfel ajungnduse la 11 faze paralele . n plus ,
procesorul 486 are un cache intern de date si instructiuni de nivel L1 de 8Ko pentru a mari procentul
instructiunilorcepotfiexecutatelavitezadeoinstructiunepeimpulsdetact.Laacestprocessorafostpentru
prima data integrata unitatea de calcul n virgula flotanta (coprocesorul) n acelasi cip cu CPUul.
Amd a lansat n aceeasi perioada procesorul 486 DX5 cu frecvente pna la 133 , fara prea mult success.
Surprinzator,dupa486nuaurmat586,dectpentruCyrixsiAMD.Inteladecissaschimbeformatulnumelui
trecndlaPentium.
ProcesorulPentium a adaugat oa douabandade asamblare pentru a obtine performante superioare (cele
douabenzideasmbla
existnduncachede8Kopentrucodsiunulsimilarpentrudate.Pentrumbunatatireaexecutieiramificatiilor
dinprogramesaimplementatconceptuldepredictieasalturilor,introducnduseuntabelpentrumemorarea
adreselorcelemaiprobabilelacaresefacsalturile.Registreleprincipaleauramaspe32debiti,caileinterne
fiindpe128sau256debiti,magistraladedateexterna64biti.ProcesorulPentiumareintegratuncontroller
dentreruperiavansat(APIC)folositnsistemelemultiprocessor.
Amdalansatntroperioadaintermediaraprocesorul586,apoiK5.dupa586pentruCyrixurmnd6x86.
AmdsiCyrixauramasmultavrementruncondeumbraallu
(lansatelafrecventede75Mhz)saudezvoltatrapid,delafrecventade166Mhzfiindadaugateinstructiun
MMX (un set de 57 noi instructiuni, patru tipuri noi de date si un nou dst de registrii pentru a accelera
performantele aplicatiilor multimedia si de comunicatii ; MMX se bazeaza pe o arhitectura SIMD (Single
Instruction,MultipleData),permitndimbunatatireaperformanteloraplicatiilorcefolosescalgoritmidecalcul
intensivi asupra unor mari siruri de date simple (procesoare de imagini 2D/3D) . Dupa Pentium urmeaza
Pentium Pro care are o arhitectura superscalara pe trei cai poate executa trei instructiuni ntrun impuls de
tactavnduncacheL2de256KbstrnslegatdeCPUprintromagistraladedicatape64debiti.Procesoarele
PentiumsiPentiumProaufostdezvoltatepnalafrecventede233Mhz,urmatorulpasfiindPentiumII(este
unPentiumProcuMMX)siPentiumIII.
RevenindlaAMD,alansatprocesorulAmdK6ceaveanplus32kbcachelevel1fatadeK5.Urmatorulpasa
fost AMDK62 , care adat oreplica MM
amintitcasiprocesoareleK6aunglobatinstructiuniMMXfrecventamaximaatinsafiindde500Mhz.AMDK6
3nglobeaza256kblevel1cacheceeaceaaduceunspordevitezasubstantial.
Cyrixaramasnurma,unui6x86la200MhzcorespunznduiunPentiumla150Mhz,pecndlaAMDseria
K6K62afostextremdereusita,depasindpealocuriprocesoareleIntellafrecv
Fiecareprocessordinseriax86estecompatibilfiziccuplacadebaza,astfelprocesoareleseintroducntrun
soclu de pe placa de baza , ce are un numar standard de pini (321) . Pentru a descuraja concur
schimbatmoduldeconectareaprocesoarelorPentiumIIIII,conectarealamainboardfacnduseprintrunnou
tipdesocluSecSlot1;Intelnuadatdreptdeproductie(licenta)aacestuisoclufirmelorAMDsiCyrix.Ca
replica , AMD a conceput procesorul AMD K7 , ce concureaza direct Pentium II prin frecvente de pana la
900Mhzsicachelevel2512Ko,pentruunnoutipdesocluSlotA.

ris pentr 386), caracteristic intalnit rar la
raoptiuneadedualprocessor.Astfelnsistemele
Succesul pe piata al procesoarelor Intel a fost datorat faptului ca fiecare nou procesor ngloba functiile
precedentului (astfel un Pentium II este capabil de executa cod sc
nceput(1980).ProcesoareleSparc,Alpha,Dec,Riscsuntextremdescumpe,incompatilecucodulx86,ele
fiind n proiectate pentru aplicatii paralele , volum mare de calcul, sisteme multiprocessor. Firma SPARC a
lansatdecurndprocesorulpe64bitiUltraSparcla1,5Ghz.
Trebuieamintitcauncalculatorpoateaveaunulsaumaimulteprocesoare.Placiledebazanormalepermit
prezentaunuisingurprocessor,nsasuntproducatoriceofe
produsedeDigital,HPsepotntlnintre28procesoare.Problemaestecanumaianumitesistemedeoperare
stiu sa foloseasca multiprocesarea (Linux, SunOs, Unix, WindowsNT). Astfel n Windows 9x prezenta unui
processorsuplimentarnuvainfluentacunimicperformantasistemului.Sistemelemultiprocessorsuntfolosite
n servere sau n statii de lucru cu flux mare de date (CAD, GIS). Un alt motiv de a folosi un sistem
multiprocessor este securitatea oferita. Astfel n cazul unei defectiuni produse la unul din procesoare
conducereavafiluatadecelalalt.

MEMORIA

In config
sp
uratia unui sistem de calcul ntalnim doua mari tipuri de memorii RAM si ROM. Memoria este
aliuldelucruprimaraloricaruicalculator.LucrndntandemcuCPU(procesorul)areroluldeastocadateli
ele memorate pot fi gasite aproape
are celula este
32biti,fizicmoduleleprezentnd72sau30
tSDRAMurile,fiindsicelemainoi,oferindtimpideaccesmici(8ns).
mprospatare
deaprocesainformatiicepotfiprocesateimediatsinmoddirect decatreprocessorsaualtedispozitiveale
sistemului.MemoriaestedeasemenealegaturadintresoftwaresiCPU.
DinpunctdevedereinternmemoriaRAMestearanjatantromatricedeceluledememorie,fiecarecelula
fiind folosita pentru stocarea unui bit de date (0 sau 1 logic). Dat
instantaneu(timpdeordinulzecilordens)prinindicarearnduluisicoloaneilaintersectiacaroraseaflacelula
respectiva.Sedeosebescdouatipuridememorie:SRAM(StaticRam)siDRAM(DynamicRam).
TehnologiaDRAMesteceamaintlnitansistemeleactuale,trebuindsafiereimprospatatadesutedeori/
secunda pentru a retine datele stocate n celulele de memorie (de aici vine si numele); fiec
conceputacaunmiccondensatorcarestocheazasarcinaelectrica.
Esteprezentasubdouatipuridemodule:SIMMurilesiDIMMurile.SIMMulafostdezvoltatcuscopuldea
fiosolutieusoarapentruupgradeuri.Magistraladedateestepe
depini.DIMMulafostfolositntilasistemeleMacIntoschdarafostadoptatpePCuridatoritamagistraleipe
64debiti,avnd128pini.
Tipurile de memorie DRAM sunt: FPM (Fast Page Mode), EDO (Extended Data Out), SDRAM (Synchronous
DRAM).Celemairapidesun
TehnologiaSRAMfolosestetotunsistemmatricialderetinerealdatelor,darestedecinciorimairapida,de
doua ori mai scumpa si de doua ori mai voluminoasa dect memoria SRM. Nu necesita o re
constanta, elementul central al unei celule fiind un circuit basculant bistabil. SRAM este folosit pentru
memoriilecachedatoritavitezeimari.

PLACADEBAZA

Placadebaz(englez:motherboard)esteocomponenthardwaredeobiceicomplexpecaresuntmontate
atecelelaltecomponentehardwarealeunuiPC to saualtaparatelectronic.
eidispozitiveelectronice.
Placa de baz conine conexiunile electrice pentru comunicarea cu celelalte componente ale sistemului. Pe
placadebazseconecteaza,unitateacentraldeprelucrareialtesubsistem
Un exemplu tipic de computer desktop are microprocesor, memorie RAM i alte componente eseniale
conectate la placa de baz. Pot fi ataate i alte componente, cum ar fi dispozitive externe de stocare,
controlere pentru placa video, placa de sunet i alte dispozitive periferice, dei calculatoarele moderne au
integratetoateacesteperiferice.
O component important a plcii de baz este suportul pentru microprocesor chipsetul, care are rolul de
interfa ntre microprocesor i magistrala de date ntre diferitele componente externe. Acest chipset
determin,ntromsur,caracteristicileicapacitileplciidebaz.
Plciledebazmoderneinclud,celpuin:
o priz (socket) sau sloturi pentru microprocesor n care se pot instala unul sau mai multe
caremicroprocesorulestelipitdirectlaplacadebaz. microprocesoare.Existicazurin
sloturi n care se instaleaz memoria sistemului (de obicei, n form de module DIMM care conin
cipuridememorieDRAM)
un chipset, care constituie magistrala care face legtura ntre microprocesor, memoria RAM i
periferice
un chipset pentru memoria nonvolatil (de obicei, memoria Flash pe plcile de baza moderne) care
coninesistemuldeFirmwaresauBIOSul
pentrumagistraladedatesusinutdechipseturi)
de alimentare i o distribuie la
mplu,
utilizatepentru
uncte de montare ventilatoare pentru a disipa
excesuldecldur.

unceasintern,careproducesincronizareadiverselorcomponente
sloturipentrucardurideextindere(interfa
conectori de putere, care primesc energie electric de la sursa
microprocesor, chipseturi, memoria RAM i la cardurile de extindere, plci grafice (de exe
GeForce8iRadeonR600)carenecesitoputeremaimaredectpoateoferiplacadebazdecisunt
conectori suplimentari pentru a le ataa direct la sursa de alimentare. (Exist i uniti de disc
conectatelasursadealimentareprinintermediulunorconectorispeciali.)
PlacdebazOctekJaguarVdin1993.Aceastplacare6sloturiISAperiferice.
nplus,aproapetoateplciledebazincludprogrameiconectoripentruasprijinidispozitivele
intrare,cumarfidoiconectoriPSpentrumouseitastatur.
Avnd n vedere puterea mare de calcul a microprocesoarelor de mare vitez i a componentelor, plcile de
baz moderne includ aproape ntotdeauna radiatoare i p

HardDiskul

Este un dispozitiv electronicmecanic pentru stocarea sau memorarea nevolatil (permanent) a datelor.
tilizatorulnormalnupoatesaunuarevoiesdespartdisculdecircuiteledecomandcorespunztoare,vezi
rat;mpreuneleformeazaanumitaunitatefix,unitatedediscfixsau,prescurtat,HDD.
tocareadatelorsefacepeosuprafamagneticdispuspeplatane
U
imagineaaltu
S rotundemetalicerigide(dure).ngeneral
discurileduresuntutilizatecasuportdestocareexternprincipalpentruservereicalculatoarepersonale,dari
pentru anumite aparate electronice (playere i recordere DVD, playere MP3). Dac la nceputuri capacitatea
unuidiscdurnudepea20megaoctei(MO)=20megabait(MB),astzi(2009)undiscdurobinuitde21/2
olipoatedepi1teraoctet(TO)=1terabait(TB).
ncepnd din 2009 sistemul de operare Windows 7 al companiei Microsoft a pus la dispoziie i aa numite
discuridurevirtuale,nenglez"VirtualHardDisk"(VHD).Acesteasebazeazpefiierereale(depeundiscdur
real)demrimearbitrar,dardetipspecial,cuextensia.vhd.PentrualeaccesanWindowssefolosetemai
nti programul utilitar DiskPart, cu ajutorul cruia discul dur virtual trebuie "selectat" i apoi "ataat"
("montat"). Abia dup aceasta se poate initializa i utiliza ca i cnd ar fi un disc dur real. Aceasta include i
posibilitatea de a instala i un alt sistem de operare pe acelai disc dur (real), identic cu, sau chiar diferit de
primul sistem de operare, sau chiar i mai multe sisteme de operare, dac se definesc VHDuri multiple pe
disculsaudiscuriledurerealeconectate.
Prin contrast, discurile aanumite "optice", ca de exemplu cele de tip CD, DVD i Bluray, folosesc pentru
memorareprocedeeoptice(nemagnetice),careasigurcapacitideordinulapnla50GB(gigabait)pedisc.
Uneorinssemaiutilizeazidischeteavndunsingurplatanmagneticflexibil,numitenenglezfloppydisc;
unitateadescriere/citirecorespunztoaresenumeteFloppyDiscDrive(FDD).Oastfeldedischetstocheaz
numaicelmult2,88MB.
Oalternativlafolosireadiscurilornmicarepentrumemorareadateloraudevenitmemoriilepurelectronice
de tip Solidstate drive (SSD), care neavnd piese n micare sunt mult mai rapide, dar i mai scumpe. Ele
simuleaz caracteristicile discurilor dure, reacionnd identic la comenzi i utiliznd uneori chiar aceleai
interfee, nemodificate (semnale electrice, conectoare, cabluri, etc.). Una din formele de implementare sunt
carduriledememoriedeex.detipCF,MD,MMC,SD,SDHC,microSDHC,SM,USBstickialtele.Capacitateade
memorare enorm (pn la 64 GB pe bucat!) i gradul avansat de miniaturizare le fac foarte promitoare
pentruaparatelemodernedetipsmartphone(intelifon).a.Princomparaie,pentruntregulWindows 7sunt
suficienidoarcirca15GB.
FloppyDiskul
Peplacadebazaexistasiuncontrollerdefloppydisk,carepoatefide3,5sau5,25,modelelemaivechinu
prea mai sunt suportate. Astfel disketele sunt folosite cu unitatea floppy avnd capacitate neformatate de
2Mb, prin formatare MS DOS1,44Mb. Exista unitati de diskette care suporta diskette de mare densitate de
standard(Sony,Travan)sicarepotcitisidisketelede3,5;interfataesteseparatapentruacest
tipdeunitatidediskette.
100200Mb,ne

Sloturile

Maiexistapeplacadebazasloturilencaresepotintroduceplacideextensie(modemuri,placivideo,lacide
retea , placi de sunet , etc). Sloturile pot fi diferentiate n functie de diferentele constructive : VLBUS , ISA ,
ISA , PCI ,PCMCIA, AGP . Interfata VLBUS este depasita , interfata ISA este nca folosita cu success , fiind
majoritateaplacilordebazadegeneratienoua.PCIesteceamaifolositainterfata,oferindratede
ansfer mari la preturi rezonabile n prezent . A fost introdusa cu ~5 ani n urma urmand standardului EISA.
uplaciISA.
rturilepara suntdestin tariiimprimantelor saualto ozitivecefunctioneazape
E
prezentape
tr
PCMICA este destinat utilizatorilor de calculatoare portabile , oferind conectivitate rapida, autoconfigurarea .
Aceste placi sunt extraordinar de mici (si de scumpe), fiind de marimea unei cartele telefonice, duble ca
grosime.
Interfata AGP este ultimul venit pe ring , cel mai nou, destinat placilor grafice, n secolul acceleratiei este
destnatacceleratoarelorgraficedemarevitez,facandolegaturdirectantreprocessorsiplacagrafic,oferind
rate de transfer de pna la 3Gb/sec.
Toate aceste tipuri de sloturi difera ntre ele , exista totusi sloturi PCI/ISA shared n care se pot introduce
placiPCIsa
Porturile seriale sunt destinate conectarii n exterior a deviceurilor care sunt cam putine: modem/mouse.
Versiunilenoiposedacachesiointerfatacegndestesinguradegrevndprocesorul(UART16550).
Po lele ateconec rdisp acesttip
deport(scannere,placideacizitie,etc).

Modemurile

e. Pot fi de
nectari la viteze cuprinse ntre 600bps si 56700bms. Unele versiuni
fera si capabilitati fax si voice, viteza maxima de primire/trimitere a unui fax fiind de 14400bps. Exista un
protocoale de corectie si compresie pentru modemuri , ce au rolul de a pastra integritatea
atelortransmise(V32/V42,K5Flex,etc).
Modemurile sunt dispozitive destinate conectarii intre calculatoare cu ajutorul liniei telefonic
doua tipuri constructive: interne si externe. Modemurile interne se instaleaza ntrun slot PCI sau ISA avnd
integrate portul serial propriu. Ofera co
o
numar mare de
d

PlcileVideo

O plac video, adaptor video sau plac grafic este un card de expansiune a crui funcie este de a genera
imagini cte un monitor. Multe plci video au funcii adugate, precum redarea accelerat de scene 3D i
grafic 2D, adaptor TV tuner, decodare MPEG2/MPEG4 sau capacitatea de a utiliza mai multe monitoare
ultimonitor).Alteplcivideomodernesuntutilizatepentruscopurimaiexigente,precumjocurilePC (m .
otfiintegrateinplacadebaz Plcilevideop laPCurilemaivechi.Acestcipgraficaredeobiceiocantitatemic
e memorie i preia o parte din memoria RAM d a sistemului principal, reducnd astfel memoria RAM total

disponibil.Aceastasemainumetegraficintegratcareareunnivelsczutdeperformaniestenedorit
de cei ce i doresc s ruleze aplicaii 3D. Aproape toate plcile de baz permit dezactivarea graficii integrate
prin intemediul BIOSului. Pentru acest lucru este necesar ca placa de baz s fie prevzut cu suport AGP,
pentruataareauneiplcivideo.
Prima plac video IBM PC, care a fost lansat cu primul IBM PC, a fost dezvoltat de IBM n 1981. MDA
(Monochrome Display Adapter) putea funciona doar nmodul text, reprezantnd80 de coloane i 25 de linii
(80x25) pe ecran. Avea o memorie de doar 4KB i o singur culoare. VGA a fost larg acceptat, permind
anumitor corporaii cum ar fi ATI, Cirrus Logic i S3, de a lucra cu placa video, mbuntaindui rezoluia i
numruldeculori.AstfelsadezvoltatSVGA(SuperVGA),careaajunsla2MBdememorievideoiorezoluie
de1024x768cu256deculori.
n1995primeleplcivideo2D/3Daufostlansate,dezvoltatedeMetrox,Creative,S3,ATIialtele.Acesteplci
videoauurmatSVGA,daraveauimplementatefuncii3D.n1997afostlansatcipulgraficVoodoo3dfx,carea
fostmultmaiputernicncomparaiecucelelalte,introducereaunorefecte3D,cumarficartografiereaPMI,Z
bufferingiantialiasinginpiaadeconsum.
Dup aceast plac, o serie de plci 3D au fost lansate, cum ar fi Voodoo2, TNT i TNT2 de la NVIDIA. Intel a
dezvoltatAGP(AcceleratedGraphicsPort)carearezolvatproblemadintreprocesoriplacavideo.
tea de memorie a crescut de la 32 MB cu GeFoce la 128 MB cu
Din1999pnin2002,NVIDIAdeineacontrolulpepiacufamiliaGeForce.nacestmomentmbuntirile
aufostefectuatelaalgoritmii3Dilaprocesorulgrafic,memoriaacrescut,deasemeneapentruaimbunti
ratadedate.
Tehnologia DDR a fost ncorporat, capacita
GeForce4.
Din2003ATIiNVIDIAaudominatpiaaplcilorvideoculiniileRadeoniGeForce,respectiv.

Plciledesunet

Oplacdesunet(deasemeneacunoscutcaoplacaudio)esteundispozitivhardwarecarefaciliteazintrarea
ideieireasemnaleloraudiodelauncomputerprinintermediulaplicaiilorspecializate.Placadesunetpoate
ftware pentru a
neraunsunet.Acestedispozitivebazatepesoftwaresuntmaibinecunoscutsubnumeledeinterfeeaudio.
plcilordesunet includfurnizareadecomponente audiopentruaplicaiimultimedia,cum
r fi compoziia de muzic, editare video sau prezentri audio, educaie i divertisment (jocuri) i proiecie
fi i o interfa audio extern (folosit de alte echipamente electronice) care utilizeaz so
ge
Utilizriletipiceale
a
video. Majoritatea computerelor au placa de sunet ncorporat n placa de baz, n timp ce altele (cele din
primelegeneraii)necesitplciaudioataatelaplacadebaz.
Plciledesunetconvertescsemnaleledigitalenregistratesaugeneratensemnale formatanalogic.Semnalul
deieireesteconectatlaunamplificator,lactisaulaundispozitivstandardexternutilizndinterconectarea,
prin conectori TRS sau RCA. Unele plci audio avansate includ mai mult de un chip pentru sunet pentru a

asiguraratededatemaimariifuncionalitimultiplesimultan(sintetizatoare)pentrugenerareantimpreal
demuziciefectesonore.

MONITORUL

Primele generatii de monitoare au fost de tip digital, primind de la calculator toata informatia necesara
afisarii sub forma de semnale TTL aparand apoi monitoarele analogice din ce n ce mai constructive . Sa
iversificatoferta,perfectionndusetehnologiilecristalelorlichide,plasmasaaltele.
sumaraamonitoarelorarputeafifacutadupaunuldincriteriile:
a) dupaculoriledeafisare:
le: accepta semnale video digitale (TTL) sunt conforme cu standardele mai
culori.
electronilorntub:
brire: ghidarea fluxurilor de electroni spre punctele de fosfor
rmatadinfibremetalicefine,
rte apropiate intre ele. Calitatea acestor monitoare
d)
cutuburicatodiceconeventionale(CRT),suntcelemaiieftinesimaiperformante
sare cu ecran plat (FPDFlat Panel Display), LCD (cristale lichide) si PDP
tutilizatelalaptopuri,fiindnetinferioaremonitoarelorclasice.

Organizarea

FiiereiDocumente
d
Oclasificare
monitoaremonocrome(afiseazadoardouaculorinegrusialb/verde/galben);cuniveluride
gripotafisaoseriedeintensitatintrealbsinegru;
monitoarelecolor
b) duptipulsemnalelorvideo:
Monitoare digita
vechiIBMCGAsiEGA.Suntlimitatelaafisareaunuinumarfixdeculori.
Monitoareleanalogice:potafisaunnumarnelimitatde
c) dupatipulgrileideghidarea
Cu masca de um
corespunzatoaredepeecranesterealizatadeomascametalicasubtireprevazutacuorificii
fine
Cugriladeapertura:nloculmastiideumbrireseaflaogrilafo
verticale , paralele , bine intinse si foa
estesuperioara.
dupatipulconstructivalecranului:
Monitoare
de pe piata. Prezinta diferite variante, cele mai ntlnite fiind shadowmask CRT si tuburile
Trinitron,cugriladeapertura
Dispozitive de afi
(PlasmaDisplayPanel).Sun
Ecrane tactile adauga posibilitatea de selectare si manipulare a informatiei de pe ecran cu
mna;dimensiunilemonitoarelorpotvariaintre14si21inch.
datelor

Toate
tipuride leconin,fiierelepotfiiele
e mai multe feluri: documente (text, eventual completat cu tabele, grafice, imagini, etc.), imagini, fiiere
entru o mai buna organizare a fiierelor pe disc, acestea sunt structurate n mod asemntor unei arhive
numite"folder"(eng.folder)sau"director"(eng.directory).
stratntrunfoldersaudirector.Majoritateadiscuriloraunumeroasefoldere,toateacestea
subfoldere,iarfolder
lncaresuntpstratefolderprinte),iaracesteapotconinelarndulloraltesubfoldere,ajungndusela
principal,aflatnvrfulacesteipiramide,senumete"rdcina"(eng.rootfolder).
tilizatoriipotcrea,mutasautergefolderenfunciedenevoi.
organizareafiierelori
i): n
latorului, ns acestea pot fi stocate i pe
asaucopiaunfiiertrebuieexecutaicivapaiobligatorii.

Sestabiletecomandapecarevreisoaplici(Cut,Copy).
ie.
informaiilesuntpstrate(sau"salvate")ncalculatorsubformadefiiere.Fiierelepotconinediverse
date:text,imagini,sunete,videoetc.nfunciedetipuldedatepecare
d
audio,filmeetc.
P
tradiionale,ndosare

Foldere(directoare)

Oricefiierestep
putndconinefiiere.
Unfolderpoateconine(pelngfiiere)ialtefoldere(acesteasuntadeseadenumite
u
multenivele.Folderul
U
Majoritatea documentelor create n Windows sunt pstrate n folderul "My Documents", respectiv n sub
folderealeacestuia.Buna
structurareafolderelorestefoarteimportantpentruceicarelucreazcumulte
documente.
Toate aceste fiiere i foldere sunt pstrate pe dispozitive de stocare (n majoritatea cazurilor "disc"ur
general, utilizatorul pstreaz fiierele pe "harddiskul" calcu
"dischete",CD,DVDetc.

Operaiicufoldereifiiere
Pentruamut
Segsetefolderulrdcin(sursa).
Selocalizeazobiectulpecarevreislmuisauslcopiezi.Acestapoatefiunfiier,unfoldersauo
scurttursaumaimulte.

Seselecteaznoualoca
SefinalizeazcucomandaPaste.

Mutarea
Dupceselectezifiierelesaufolderele,poiefectuamutareaacestoranmaimultemoduri,ianume:
pe unitatea de disc sau n folderul destinaie.

apsatitragiobiectulpestenouadestinaie.
Se ine apsat tasta Shift i tragi fiierele sau folderele
Eliberezibutonulmouseului
Seinebutonulstngalmouseului

Se ine butonul drept al mouseului apsat i tragi obiectul peste noua destinaie. Cnd eliberezi butonul
unmeniudincarealegiMoveHere.
ercare
ajutorul comenzii Move nu folosete memoria Clipboard. Mai exist o
moriaClipboard:
reaacestoranmaimultemoduri,ianume:
i tragi fiierele sau folderele pe unitatea de disc sau n folderul destinaie. Se
derelevorficopiatenloculindicat.
ruldestinaieefectunddubluclicpeacesta.SelecteziEdit,Paste.ii
utonul drept al mouseului apsat i tragi obiectul peste noua destinaie. Cnd eliberezi butonul apare un
carealegiCopyHere.
i ca la
deplasezi
tulvafimutat.

apare
DinmeniuEditalegecomandaMovetoFolder....EfectulestedeschidereacaseteiBrowseForFold
ioferposibilitateaidentificriidestinatiei.
Mutarea obiectelor selectate cu
posibilitatedemutareafiierelorianumecuajutorulcomenziiCut,carefoloseteme
Seselecteazfiierelesaufolderelecaretrebuiemutate.
SeselecteazEdit/Cut.
Sedeschidefolderuldestinaieefectunddubluclicpeacesta.
SefinalizeazcusecvenaEdit/Paste.

Copierea
Dupceselectezifiierelesaufolderele,poiefectuacopie
Se ine apsat tasta Ctrl
elibereazbutonulmouseuluiiapoitastaCtrl.Fiierelesaufol
SeselecteazEdit/Copy.Deschizifolde
b
meniudin
Pentru a muta sau copia un grup de foldere sau fiiere selectezi toi membrii grupului i procedez
mutareasaucopiereaunuisingurelement.
Observaie:Cndutilizezibutonuldinstngaalmouseuluipentruatrageunfiier,icoanapecareo
se modific pentru a reflecta aciunea ce va fi efectuat. Dac icoana are un mic semn plus, la eliberarea
butonuluimouseuluifiierulvaficopiat.Dacicoanaareomicsgeat,vaficreatoscurttur.ncazuln
careicoananusemodific,obiec

Arhivarea
Arhivarea este folosit, de asemenea, pentru a economisi spaiu pe harddisk ns un obiect, o dat arhivat,
poatefiterspstrndusedoararhivaitransmispemailesteprimittotcaarhiv.Pentruaarhivaunobiect
estesuficientsexecuiclicdreaptapeacesta.AlegedinmeniulrapidCompresstoZIP+Options.
Sedeschideocasetdedialogcareipermitesstabiletilocaiaarhiveiinumeleacesteia.ncmpulAddto
rchivetrebuiesaparlocaiaarhiveiPentruaceastaapasbutonulBrowsedindreptacmpuluiiselecteaz
sbutonulOKpentruadenumiarhivancmpulFilename.
Editoareledetextsuntprogrameutilizatepentruredactareatextelor.
Utilizareaeditoarelordetextaducenumeroaseavantaje,cumarfi:
a
locaia.Apa

Editoaredetext

Urmrirea i corectarea erorilor se face mai uor (unele editoare chiar identifica erorile gramaticale
tografie)
Preluareasimplatextelornidinaltedocumente;
documente;

t;
iere,numerotare)
folositenprezentsunt:
stadecalculatoarecareleagamilioanederetelemaimicidinntreagalume(inter=
rnetulesteomodalitatedecomunicareacalculatoarelor.
lculatoaresiechipamentedecalculconectatepentruapartajainformatiisiresurse.
des interconectate pentru a putea utiliza aceleasi fisiere si imprimante.
oatecalculatoarelelegatelaInternetpotschimbainformatiintreele.Estelafeldeusordecomunicatcuun
rte a lumii ca si cu unul din aceeasi camera. nainte de a putea schimba informatii,
oua calculatoare de pe Internet trebuie sa se gaseasca reciproc si sa comunice ntrun limbaj accesibil
tantecentremilitarealeSUA.
legnd diferite universitati, pentru ca n 1990 reteaua sa fie deschisa pentru toata lumea, att pentru
Manipulareauoaratextului(scrierea,tergerea,mutareasaucopiereaunorpasajedetext)ncadrul
aceluiaidocumentsauntremaimultedocumente
Modificareamoduluideprezentarealtextuluifralrescrie
saudeor
Creareaautomatdecataloageprinpreluareadedatedinalte
Aliniereaiaezareanpaginsefacautomatdectreprogram;
Inserareadeimagini,graficeitabele;
Cutareainlocuireaautomataunorpasajedetex
Modificareauoaraformatuluipaginii(dimensiuni,margini,spa

Principaleleeditoaredetext
MicrosoftOffice
OpenOffice
LotusSmartSuite
CorelWordPerfectOffice

Utilizareainternetului

CeesteInternetul?
Internetulesteoreteava
ntre,net=retea).Inte
Oreteaesteungrupdeca
Calculatoarele dintrun birou, sunt
T
calculator din cealalta pa
d
amndoura.
Istoria Internetului este relativ recenta. Primul proiect de realizare a unei retele fiind fost lansat n 1960.
Proiectuleraunulmilitar:creareauneireteledecalculatoarentrecelemaiimpor
Centreletrebuiauinterconectatemultiplu,cancazulunuiatacnuclear,chiardacaopartealegaturilorsarfi
distrus, reteaua totusi ar fi fost capabila sa tina legatura ntre supercalculatoarele DoD (Department of
Defense).
Chiar daca primele retele au apartinut domeniului militar, ele sau extins n domeniul cercetarii academice,

diverselor organizatii si guverne, nimeni nu controleaza cu adevarat Internetul. Acesta este
este posibil accesul; calculatoarele mai lente vor afisa mai lent paginile cu multe imagini, dar nu
companiile comerciale ct si pentru persoanele care folosesc calculatoarele acasa. n ciuda numeroaselor
ncercari ale
compusdinmultereteleindividualedarnimeninulposedantotalitate.

LegaturalaInternet
Pentru a avea acces la Internet, aveti nevoie de uncalculator si o legatura la Internet. n general, de pe orice
calculator
pentrucadatelearvenimailentdepeInternet,cipentrucaprocesorulprelucreazamailentinformatiagrafica.

n general, legatura la Internet se concretizeaza printrun modem si o legatura telefonica obisnuita, de voce.
Acestaareavantajulcalegaturatelefonicaexistadejapreinstalata(pentrutelefon),dezavantajulfiindcatimpul
n care sunteti conectat la Internet se adauga facturii telefonice, operatorul de telefonie (ex. RomTeleCom)
taxndacesttimpcasioconvorbirelocalastandarddevoce,peminut.
Modemul(ModulatorDEModulator)esteundispozitivcepermitetransmitereainformatiilorntrecalculatoare
aflate la distante mari, folosind fie reteaua publica de telefonie, fie linii speciale, prin conversia semnalului
digital(folositdecalculator)nsemnalanalogic(folositdetelefonie).
Legaturadintrecalculatoaresestabilestenumaidacafiecaredintreeleesteechipatcuunmodem.
OaltamodalitatepopularadeavaconectacalculatorullaInternetesteprinmodemdecablu(modemCATV).
AcestemodemuripermitaccesareaInternetuluiprinintermediulreteleideteleviziuneprincablu;putetiaccesa
Internetul n acelasi timp cu vizionarea emisiunilor TV, pe acelasi cablu. Avantajul major consta n viteza
crescutafatadeliniatelefonicasievitareancarcariiplateitelefonice.

a firma/organizatia prin care calculatorul
moreaza,sorteazasidistribuieinformatii
saladecurs,sauceldeacasasenumescclienti.
ii. Aceste servicii pot fi furnizarea
e care furnizeaza informatii stiintifice, presa,
unui server specializat n furnizarea presei. Pe el pot fi gasite
are, reviste, periodice, etc. Ziarele pot fi clasificate n functie de regiunea geografica n care apar. n cadrul
t fi ordonate dupa data aparitiei ziarului. Revistele pot fi sortate n functie de
tem leinformatiilorncadrulserverului
ExistasialtemodalitatideconectarelaInternetprinlinietelefonicanchiriata,prinradio,princablucoaxial,
fibraopticaetc.
ISP (Internet Service Provider) este furnizorul dvs. de Internet, adic
dvs.SeconecteazalaInternet(cumarfiDNT,RDS,AstralTelecomsialtele).
Noi vom accesa Internetul prin intermediul calculatorului. Exista, n schimb, diferite dispozitive dedicate
accesariiInternetului,deexemplutelevizoarecarepotafisainformatiidepeInternetprinintermediulcablului
deteleviziunedelaoperatoruldecablu.
ExistadouatipuriprincipaledecalculatoarepeInternet.Celecareme
senumescgazdesauservere.Celecareauacceslaacesteinformatiisilefolosesc,asacumesteuncalculatorul
personaldintro
Un calculator server serveste un calculator client asa cum un vnzator serveste un client. Serverele sunt
calculatoare speciale, care la solicitarea clientului efectueaza diferite servic
unorinformatiisi/sauefectuareaunoroperatii.

CumfunctioneazaInternetul?
ServereledepeInternetsunt(ngeneral)specializatepediverseservicii.
Existaserverecarestocheazamilioanedefisierepecarelepunladispozitiaclientilor.ngeneralacesteservere
sunt la rndul lor specializate pe domenii. Astfel exista server
documente si informatii oficiale, jocuri, publicitate, divertisment, programe TV etc. Pentru a usura cautarea
informatiilor,acestedatesuntordonate,clasate,sortatendiversecataloage.Pentruantelegemaiusormodul
de organizare a informatiilor, sa luam exemplul
zi
fiecarei regiuni, informatiile po
aticarevisteinrevistedesport,cinema,politica,etc.Acesteorganizaria
depindexclusivdeorganizatiacaredetineserverul.

n schema de mai sus (care este fictiva, dar utila), serverele sunt reprezentate prin dreptunghiuri. Se poate
vedeacaunserverpoatecontineinformatiepropriuzisacumesteserverulRomniaLiberasaupoatecontine
trimiteri la alte servere pe care se gaseste informatie din aceeasi categorie sau categorii asemanatoare.
Parcurgerea mai multor servere cu ajutorul trimiterilor unui server catre alt server n vederea obtinerii unor
informatiipoartanumeledenavigarepeInternet.
ServereledinInternetsuntastfellegateuneledealtele.SepoatenavigapeInternetlunintregifaraatrecede
douaoriprinacelasipunct.Aceastanunseamnansacaserverelesuntnlantuitentrunlungsir,dimpotriva,
elesuntinterconectateprintromultitudinedelegaturi.DacaarputeafiprivitdeundevadinexteriorInternetul
alaratacamasa:

Fiecarecasutaaraveaninteriortotostructuradeacesttip.SepoateusortrageconcluziacaInternetulnueste
dect o imensa dezordine de calculatoare interconectate prin linii telefonice, cabluri coaxiale, fibre optice,
radiodigital,satelitisialtelegaturi.
naintedeaschimbainformatii,douacalculatoaredepeInternettrebuiesasegaseascareciprocsisacomunice
ntrunlimbajaccesibilamndoura.
Pentruaseputealocaliza,calculatoareledepeInternetauadreseunicenumiteadreseIP(InternetProtocol).
Aceste adrese iau forma unor numere. Retinerea acestor numere este greoaie, de aceea sa recurs si la o
denumire a calculatoarelor cu nume (nume de domenii) mult mai usor de retinut de catre oameni. Aceste
nume sunt caracteristice serverelor. Toate numele serverelor respecta anumite caracteristici. Vom explica n
continuarepeunexemplufictivcumanumetrebuiecititunastfeldenume.
RomaniaLibera.ziare.presa.ro
oddetara(coincidecucoduldincirculatiarutiera)astfelitpentruItalia,fr
orgorganizatienonprofit
presa este numele domeniului general, ziare este numele unui subdomeniu al domeniului presa,
RomaniaLiberaesteunsubdomeniualsubdomeniuluiziare,iarroestecodultariincareestelocalizatserverul.
Celemaimultetariaupropriullorc
pentruFranta,etc.ExistaolistadecoduripentruorganizatiilegasitepeWeb,nafaracodurilordetara:
comorganizatiecomerciala

aunuibrowserdeInternet,carelocalizeazaserverulsidinacelmomentncepe
a,
ce se gasesc peWeb se numesc pagini Web. O colectie de pagini Web care
se numeste site Web. Din punct de vedere tehnic Webul este doar o
iexactunmoddeacalatoriprinInternet.Daresteopartemare,deoarecemulte
facparte,strictvorbind,dinWeb,potfiaccesateprinintermediulacestuia.
b?
,calculatoarecarecomunicantreeleprintrunprotocolde
,
r daca doriti sa aflati mai multe despre un subiect anume, puteti da clic pe un cuvntcheie asociat si vi se
subiectulrespectiv.Acesteasuntinformatiistructuratensistemhipertext.
incluse.Estecostisitor,nspecialdacatrebuiesasi
datibanipeenciclopediarespectiva.
govcorpguvernamental
eduinstitutiedenvatamnt
AcesteultimecodurisuntutilizatengeneraldeserveredinS.U.A.sauorganizatiiinternationale;desiexistasi
adrese care se termina n us, Statele Unite si permit sa foloseasca codurile generice, din moment ce ei au
dezvoltatInternetul.
Oastfeldeadresaestefurnizat
navigareapeInternet.
OdataconectatlaInternet,calculatorulestecaunpaianjennmijloculuneipnzeuriase.Toatefirelepnzeii
potaduceinformatiidelaaltecalculatoare.
Web este pe departe cel mai utilizat serviciu al Internetului. l vom discuta detaliat mai jos. Deocamdat
trebuie sa stiti ca informatiile
apartine unei persoane sau organizatii
parteaInternetului,sauma
aspectealeInternetuluicarenu
Exista si alte servicii oferite de serverele pe Internet transfer de fisiere, posta electronica, liste de discutii,
mesagerierapida,mesagerieSMS,chat(discutiintimpreal),telecomandaprinreteaacalculatoruluisialtele.

IntroducereWorldWideWeb
CeesteWorldWideWe
Cumammaispus,WorldWideWeb(ntraduceredirecta,Reteaglobala),WWW,sausimpluWeb,este,cum
sugereazasinumele,oreteaglobaladecalculatoare
retea numit HTTP (HyperText Transfer Protocol). Nu va bateti capul cuprotocolul deretea, important este ca
atuncicndauzitiHTTP,sastiticaaredeafacecuWebul.

Webulesteunsistemhipertext
Cetext?
Modul de prezentare a unei pagini Web este similar unui fisier Help de Windows, unde, daca dati clic pe un
cuvntcheieactiv,vaaparealtapaginadeHelp.SipeWeb,putetisacititiopaginacarecontinecuvintecheie
ia
afiseazaonouapagina,despre

Webulestedistribuit
Cui?
Daca aveti, sa zicem, o enciclopedie despre animale, n format Help pentru Windows, aceasta ocupa mult
spatiupeharddisc.Maialesdacaaresiimaginisausunete

aginativa ca aceasta enciclopedie ar fi mpartita n capitole, si fiecare capitol sar tine pe alt calculator,
. Cnd dumneavoastra ati da clic pe un cuvnt cheie, de exemplu tigru,
cal dvs. ar sti pe care calculator din Internet se tine capitolul pentru litera T, ar copia prin retea
,si
cndodisponibilapentrutoticeilalti.
We usordenavigat
sistem hipertext, adica paginile de Web contineau exclusiv text, n care
veti un supercalculator Cray ultimul racnet sau vreti sa va dati pe Internet cu Deep Blue (stiti dvs.,
batut pe Gary Kasparov la sah)? Sau va ajung economiile doar pentru un 286?
Sau eti un MacIntosh? Nu conteaza! Orice pagina de Web se poate vizualiza si arata la fel (sau
ebulestedinamic
Un eWebestemultmaiusordeschimbatdectdacaarfipehrtie.Siemultmaiieftin!Nuaveti
Im
conectat la uriasa retea Internet
culatorul
capitolul respectiv si vi lar afisa pe ecran. Iar daca ati avea acces la mii de enciclopedii, despre toate temele
imaginabile,dejaInternetularfimaivalorosdectpropriuldvs.calculatorsitoateprogrameleinstalatepeel.
Estevorbadeinformatie,maimultainformatiedectputeticitinmaimultevieti;informatiencarevaputeti
pierdeusor.Informatiaestedistribuitanretea,pemaimultecalculatoare,fiecaretinndomicapartedinea
fa

buleste
Navigat?
Cumammaispus,Webulesteomaredeinformatie,sivaputetipierdeusornavigndprinea.Lanceputuri,
World Wide Web era ntradevar un
unelecuvintesaupropozitiierauactive(cnddadeaticlicpeele,navigatilaoaltapagina).CuevoluareaWeb
ului,auaparutsialtetipurideinformatiiimagini,sunete,animatii,chiarclipurivideo.Paginileaudevenitmult
mai atractive, mai colorate, si sunt mult mai usor de navigat. Daca va place o imagine sau un subiect, si daca
esteactiv,putetidausorclicpeel,siatisiajunspepaginacareelegatadeimagineasausubiectulrespectiv.Ati
navigatlapaginarespectiva.

Webulesteinterplatforma
Sicedaca?
A
supercalculatorul IBM care la
poate av
aproximativ,marog)peoricaredintreacestea.Indiferentdacaavetimonitorcolorcuplasmasicubrizbrizuri,
cu diagonala de doi metri, sau e ecranul albnegru de 15 centimetri al unui laptop amart, pagina se poate
vizualiza, fara sa fie nevoie sa se schimbe ceva pe calculatorul care tine capitolul cu T (cautam tigrul, va mai
amintiti?) Interplatforma nseamna ca puteti accesa informatii de pe Web la fel de bine de pe orice tip de
calculator cu orice sistem de operare si cu orice monitor. Daca aveti un browser (cum ar fi Netscape sau
InternetExplorer),sisunteticonectatlaInternet,totulserezolvasiviataemaifrumoasa.

W
Adicaseschimbades?
documentp
nevoie de hrtie, cerneala si alte minuni ale tehnologiei tiparului. Sunteti responsabil de pagina Web a unei
firme care produce rulmenti? Are adresa www.rulmenti.ro? Seful va rugat (...) sa schimbati pagina despre
produsulMegaRulment,pentrucanlocdevariantacuzecebile,acumseproducecuunsprezecebile?(poate

ebulesteinteractiv
Prin stra va alegeti legaturile pe care browserul dumneavoastra sa le urmezeadica
neazaWebul?
aginile Web sunt continute n fisiere pe un calculator server. Un astfel de server este, de exemplu,
spera sa va strice sfrsitul de saptamna). Nici o problema! Trebuie doar sa schimbati o singura cifra ntrun
fisier pe serverul firmeicinci minutesi oricine va viziteaza pagina va citi informatiile corecte despre
MegaRulment. Mii de pagini Web se nasc si mor n fiecare minut, sa nu mai vorbim de cele care numai se
modifica. Aceasta caracteristica dinamica a Webului face ca informatiile sa fie proaspete, n consecinta
valoroase.

W
Da?Cucine?
faptul ca dumneavoa
navigati prin pagini pe care le alegeti dvs. din multitudinea paginilor existenteWebul apare n functie de
dorinteledvs., vedetipaginile pe care le doriti dvs. Aceasta este interactivitate ntredvs. siWeb. Radioul este
putin interactiv, prin faptul ca influentati ce doriti sa auziti la un post doar telefonnd la post si spunnduva
parerearealizatoruluiemisiunii.Nuintramndetalii...
Mai mult, puteti trimite informatie napoi la server, prin formulare electronice, puteti sa va jucati prin
intermediul programelor Java, sau puteti sa va plimbati prin lumi virtuale 3D. Puteti chiar interactiona cu alti
surferideWeb.

Cumfunctio
P
www.yahoo.com,sauwww.ccicj.ro.CalculatoarelecareacceseazapaginileWebsuntclienti.Defapt,peclienti
rule dedicatevizualizariipaginilorWeb,numitebrowsereWeb(celemaipopularefiindNetscape, azaprograme
InternetExplorer,si,mainou,Opera),siacestiaacceseazasiafiseazapaginaWebpecalculatorullocal.

Cumacceseazasiafiseazabrowserulopagina?
Browserul de pe client se conecteaza la server (de exemplu www.utcluj.ro), si, prin protocolul HTTP, i
transmiteocereredetipadresadepagina,deexempluhttp://www.utcluj.ro/general/edu_ro.html.
wseruldefaptcitestefisierulprimitsilinterpreteaza,apoiafiseazapaginaWeb.Unfisier
TML ( HyperText Markup Language) contine, de fapt, pe lnga textul de afisat, si instructiuni care descriu
respectiv,darsicumsaafisezeimaginilecarevorapareapepagina(imaginile
Da, de exemplu lynx. De ce exista? Pentru ca imaginile sunt fisiere voluminoase, si pe o conexiune lenta la
Internet (vezi linie telefonica de la lele Marie din sat) ar dura o vesnicie pna browserul lear aduce si lear
Serverul citeste fisierul (sau fisierele) aferent de pe disc si l trimite clientului prin protocolul HTTP, prin
retea.
Clientulbro
H
browseruluicumsaafisezetextul
suntcontinutenfisiereseparate),saualteelementemultimedia.InstructiunilesuntnlimbajulHTML.

Existasibrowserenmodtext?
Existaasaceva?

fisa; pe de alta parte, daca lucrati la un terminal Unix, conectat la un server local pe care mai lucreaza zece
er abia reuseste sa transmita la fiecare terminal textul de pe
ales,cinencaseazabanii?
a fel, fiecare server are administratorul lui, care are grija (sau ar trebui) ca informatiile de pe paginile de pe
ul sa nu moara (adica sa ajunga n starea n care sa nu mai poata raspunda
clie mari, mai ales n cazul comertului electronic ( ecommerce), prin Internet, timpul ct
a
oameni si toti navigheaza pe Web, saracul serv
pagina,daramitesiimaginilesaualtespecialitatimultimedia(maialescafiecareterminalvreaaltceva).

CuiapartineWebul?Cineladministreaza?Cinefacestandardele?
Mai
Internetulnueraasadeinteresantpentruceicarenueraudindomeniulmilitar,academicsaucercetare,pna
cnd World Wide Web a aparut la CERN (Centrul European de Fizica Nucleara, Elvetia). Sistemul WWW sa
raspndit rapid pe Internet. n momentul de fata, sunt attea servere de Web independente, nct ar fi
imposibilsaapartinacuivaanume.
L
server sa fie proaspete si server
ntilor). La firme
serverulestemortpoatensemnaogroazadebanipierduti.
Standardele,teoretic,lefaceorganizatianonprofitWWWConsortiumsau,maiscurt,W3C(www.w3.org).Ei
discuta si perfectioneaza standarde noi, ofera programe pentru servere si clienti, documentatie etc. Teoretic,
pentrucabanii vorbesc. Cei doi producatori de browsere rivale, Netscape si Microsoft (careproduce Internet
Explorer) implementeaza n browserele lor standardele W3C, dar inventeaza si ei standarde pe care numai
rowserelelorlesuporta,silbuimacesccompletpesaraculdesignerdeWeb,carenumaistiecumsipentru
e ca sa foloseasca toate facilitatile unui
bro rowsernupotvedeatoateacestefacilitati.
t.Darcumpoateefectivunsimpluutilizator,dela
b
care browser sa construiasca pagina, pentru ca daca o construiest
wser,clientiicucelalalttipdeb
Ctdesprebani,edestuldecomplicat.ncaseazasiISPurilepentruconexiunealaInternetpecareoofera,dar
siutilizatorii,pentrucalefaceafacereamaiprosperasiviatamaifrumoasa.Ammaispusasta?

Concret:navigarea
nsfrsit!

Browsere
AmvazutpnaacumcumsunttinuteinformatiilepeInterne
calculatorulsauinstalatacasa,saobtinainformatiiledorite?
Pentru a naviga n aceasta mare dezordonata de calculatoare exista programe specializate numite si
navigatoare sau browsere. Cele mai populare sunt Netscape Navigator, Internet Explorer si Opera. Noi vom
lucra cu Internet Explorer, dar functiile de baza sunt similare si la celelalte browsere. Cum exista mai multe
editoaredetext,createdemaimultefirme,asaexistasimaimultebrowsere.Unaspectimportantestecacei
doigiganti,InternetExplorersiNetscape,suntbrowseregratuite.

un browser nu
ermiteeditarea(modificarea)documentului,cidoarvizualizarealui.
Un browser este un program ca toate celelalte; dar, spre diferenta de Word, de exemplu, un browser nu
ncarca documentul de pe calculatorul propriu, ci de pe Internet, prin legatura la Internet. Si,
p

Exercitiu: porniti browserul Internet Explorer. nchidetil; porniti acum Netscape, apoi nchidetil si pe acesta.
Webul este format din milioane de documente numite pagini Web . Aceste pagini sunt stocate n diferite
calculatoare din toata lumea. O colectie de pagini Web care apartine unei organizatii sau unei persoane se
unul sau mai multe siteuri Web se
numeste gazda sau server. Browserul de pe client nu face altceva dect sa deschida documentul dorit de pe
server,nlocsaldeschidadepepropriulcalculator.

AdresedeWeb
Cum putem accesa un site Web? Toate paginile din Web au cte o adresa numita URL (Uniform Resource
Locator).
Vomprezentapeunexempluprincipalelepartialeuneiadrese:
PornitidinnouInternetExplorer.
numeste site Web. Un calculator care contine (stocheaza, memoreaza)

Desigur, dvs. nu trebuie sa stiti toata calea (drumul) spre fisierul de pe un server anume, este destul sa stiti
http://www.protv.ro, de exemplu, nu http://www.protv.ro/concurs/cinestie.htm, pentru ca sigur exista pe
paginaprincipalaolegaturasprepaginacuconcursuri.Desprelegaturi,maitrziu.
Din moment ce majoritatea serverelor lucreaza cu adrese de tip http, n browserele mai noi puteti sa omiteti
http://delanceputuladresei,lasnddoar"www....",deexempluwww.protv.ro.
UnaspectinteresantaladreselordeWebestecamajoritatea(nutoate)ncepcu"http://www".Bazndusepe
acestlucru,"navigatorii"experimentati(nraiti?),sichiarsireclamelevorbescde"Microsoft.com","IBM.com"si
alte adrese. Observati modul prescurtat ncare suntexprimate aceste adrese,dar atentie: n browser, adresa
trebuie sa fie scrisa complet, mai putin partea http://, dar chiar si aceasta trebuie scrisa, daca browserul nu
reusestesadecidatipuladresei.
Adreselecareseterminacu".com",dela"commercial",semainumescsiadrese"dotcom".
InternetExplorer
DupalansareabrowseruluiInternetExplorer,peecransevadeschideofereastradeformaceleiprezentatemai
jos.

Se poate observa ca fereastra browserului contine elemente comune majoritatii ferestrelor Windows. Sa
observammaiatentbandadeoptiunisimeniuri.

Dimensiunileferestreipotfiajustatefiecubutoaneledeminimizare,maximizare,dimensionare,fiecuajutorul
mouseuluiprindrag'n'drop.
Se observa existenta unei casute Address (adresa). n aceasta casuta se va introduce adresa paginii ce se
doresteafiaccesata,apoiseapasapetastaEnter.
Exercitiu:accesatipaginaUniversitatiiTehniceClujNapoca,laadresahttp://www.utcluj.ro

Browserulmemoreazaultimeleadreseceaufostaccesate(pentruausurarevenirealaacestea).Printrunclic
pesageatamicadelacapatulcutieideadresasevadeschideolistaaultimeloradreseaccesate.
Exercitiu:ncarcatipaginahttp://www.protv.ro,apoihttp://www.turism.ro.Apoi,farasascrietidinnouadresa,
selectatidinlistaultimeloradresevizitate,adresasiteuluiProTV.
PorninddelaopaginaWeb,folosindconexiunile,nendepartamdincencemaimultdepunctuldepornire.
Browserulmemoreazadrumulparcurssipermitentoarcerealapaginileanterioare.Revenireasefacepascu
pas.PentruaefectuaontoarcerecuopaginanurmasevafolosibutonulBACK(napoi).Acestasegasesten
parteadesusaferestreideasupracutieidetextcecontineadresapaginii.
Daca sedoreste revenirea cu mai multe pagini n urma, atunci din listaatasata butonului BACK se vor selecta
paginileconsecutive(primafiindceacurenta)nainteacarorasedoresterevenirea.

Similar cu butonul BACK exista butonul FORWARD ( mai departe, sau nainte) ce realizeaza salturi n sens
invers.Adica:presupunemcaamstrabatutporninddelaopaginainitialaundrumpnalaopaginadestinatie,
dupa care am revenit (folosind BACK) la una din paginile intermediare ale drumului. De la aceasta pagina
interioara putem sa ne deplasam spre pagina initiala folosind BACK si spre pagina destinatie folosind
FORWARD.
DeplasarilerealizatedeFORWARDsunttotdeplasaripaginacupagina,darexistasiolistaapaginilorsprecare
sepoatefacesaltdirect(similarculistadelaBACK).
ButonulFORWARDsegasestetotncadrulbenziideoptiunisimeniuri,alipitbutonuluiBACK.

Dinmomentulncaresanscrisoadresancasutadeadrese(sausaactionatbutonulBACKsauFORWARD)si
pna cnd acea pagina devine vizibila pe ecranul calculatorului se scurge un interval de timp, necesar
operatiuniidencarcareapaginii.Nuintratinpanicadacapaginiledoritenusuntafisateinstantaneu!ncele
mai multe cazuri, daca operatiunea nu decurge normal veti fi anuntat printrun mesaj de eroare. Utilizatorul
este n permanenta informat asupra stadiului n care se afla executia operatiei lansate. n partea stngajos a
ferestreibrowserului,estemarcatnpermanentactlasutadinpaginaafostncarcata.Lafinalulncarcarii,n
acelasilocvafiscrisDone(terminat)sauDocumentDone(documentterminat).

Dacalansatisprencarcareopagina,iarapoi,dindiferitemotive(sencarcapreancet,vatirazgndit,atigresit
pagina,etc.)doritisantrerupetiprocesuldencarcare,atuncifolositibutonulSTOP.ButonulSTOPestesituat
imediatdupabutonulFORWARD.

Pentruarencarcaaceeasipagina,seutilizeazabutonulREFRESH(remprospatare).Seutilizeazanmomentuln
careopaginanusancarcatcorectsauoridecteoriutilizatoruldorestereafisareapaginiiprinrencarcarea
ei.ButonulseaflaalipitdebutonulSTOP.

Hipertext,legaturi,conexiuni
PaginileWebamspuscasuntdocumente.NutrebuientelescaacestepaginisuntidenticecufisiereleWord(s
a spus si despre acestea ca sunt documente). Daca nu pentru altceva, atunci pentru simplul motiv al usurarii
comunicariinusarfiintrodusonouanotiune,aceeadepaginaWeb.Oaltadefinitie,dejaamintita,arfiaceea
capaginileWebsuntdocumentehipertextinterconectate.
Hipertextnseamnaomultimedetextindependente,darnfiecaretext,existareferirilaaltetexte.
Conexiunile (legaturi, linkuri) sunt elemente grafice (desene, text) ce permit prin actionarea lor salturi n
cadrultextului,sauchiarlaaltetexte.Pentruusurinta,elepotfiprivitecabutoanedeformespeciale.Peecran,
conexiunile apar reprezentate n diferite variante: de la mici desene sugestive pentru actiunea pe care o
realizeaza, la text normal care n momentul n care mouseul l traverseaza, fie si schimba culoarea, fie si
modificaforma,canfigurademaijos,deexemplu:nstnga,legaturaEducatiaesteinactiva,iarndreapta
esteactiva.

Oconexiuneeste,defapt,olegaturaspreoaltapaginaWeb.
Exercitiu: ncarcati pagina http://www.utcluj.ro; treceti cu cursorul peste textul Educatia de pe pagina.
Observati cum se schimba cursorul din sageta n mna cnd este deasupra unei legaturi. Dati clic pe aceasta
legatura,Educatia.

Cursornormal.

Cursordeasuprauneilegaturi.

Nutoateimaginiledepeopaginasuntlegaturi,cumnutoatetexteledepeopaginasuntlegaturi.Celmaisigur
moddeaafladacaoimaginesauuntextanumeesteolegatura,estesaobservatiformacursoruluidemouse,
cnd trece peste imaginea/textul respectiv. n momentul n care cursorul traverseaza reprezentarea grafica a
uneilegaturi,formaacestuiasemodifica:
Conexiunile pot sa apara ca simplu fragment de text diferit colorat fata de restul textului. Spre exemplu un
cuvnt dintro fraza, subliniat sau nu, cu caractere ngrosate sau nu. Dar se poate ntmpla ca textele active
(cele care sunt legaturi) sa nu se deosebeasca prin nimic de cele inactive. ncercati sa treceti peste ele cu
cursorul,casaclarificatisituatia.

ntextuldemaisus,cuvinteleelectronicssisoftwaresuntactive,adicasuntlegaturi.
Imaginea din stnga ofera un alt fel de legaturi, reprezentate prin imagini, care seamana cu
butoane, organizate ntro bara de butoane. Majoritatea paginilor Web au o astfel de bara
(structurata si colorata altfel, desigur), care se numeste bara de navigare. Aceasta bara apare,
deobicei,petoatepaginiledepesite,sipermitenavigarearapidapepaginilelocaledorite,fara
afinevoiesacautatilegaturilesprepaginisausadatitottimpulBACKsauFORWARD.
Pentruadeclansaactiuneaasociataconexiuniisevapozitionamouseulpereprezentareagrafica
aconexiunii(textsauimagine)apoisedacliccumouseul.
Paginile Web sunt deci documente ce contin text, imagini si conexiuni. Se poate porni de la o
pagina WebsiprinintermediulconexiunilorsaseparcurgamiidealtepaginiWebfaraatraversa dedouaori
aceeasipagina.
Pot exista si pagini Web care sa nu includa conexiuni. Rolul conexiunilor este acela de a usura munca de
accesareainformatiilorpeWeb.Cumativazutmaisus,depepaginaprincipala,saudeintrarealUniversitatii
Tehnice ClujNapoca, ati intrat pe o alta pagina, anume pagina ce prezinta detalii despre educatia la aceasta
institutie.Defapt,iatispusbrowseruluisancarcealtapagina:
http://www.utcluj.ro/general/edu_ro.html
Deundestiebrowserul?Stie,pentrucacelcareacreatpaginaprincipala,nafaradetextulvizibil(Educatia),n
sursapaginiideWebapuslngatextulcupricinasiadresapaginiicaretrebuiencarcatalaactivarealegaturii
(cliccumouse).
Salvareapaginii
Cumammaispus,browserulncarcapaginadepeInternet,nudepecalculatorulpropriu.Cnddvs.accesatio
alta pagina, pagina anterioara se sterge din memoria calculatorului. Daca doriti sa pastrati o copie locala a
paginii, pe calculatorul propriu, trebuie so salvati. Nimic mai simplu! n meniul File al browserului, selectati
SavesauSaveAs....

Browserele mai noi stiu sa salveze pagina cu text si imagini, cele mai vechi numai textul. Asta din cauza ca
paginiledeWebcontintextulsiimaginilenfisiereseparatepeserver.
Lasalvareapaginii,selectatiWebpage,complete,Webpage,fullsauWebpagewithimages,sasesalvezesi
imaginile.

Browserulsalveazapaginafaraimagini,iarimaginileasociatelepunentrundirector.

Exercitiu:ncarcatipaginaProTV,sisalvatio.

Salvareauneiimagini
Dacadoritisasalvatioimagineanumedepeopagina,nuestenevoiesasalvatitoatapagina.Datidreptaclic
pe imaginea respectiva, si selectati Save picture As... sau Save image as... din meniul contextual care apare.
Programulvavantrebaundesasalvezefisierulimagine.

Exercitiu: ncarcati pagina http://www.desktopcollector.com/. Observati lista de categorii n stnga. Selectati

categoriaFlowers.Apareolistadeimaginimici(thumbnails).Daticlicpeimagineacarevaplace.Cndapare
imagineamaimare(cuPreviewncoltuldreaptajos),daticlicpe800x600sau1024x768,adicarezolutia
carevatrebuie(nfunctiederezolutiagraficancarelucrati;putetiaflaacestlucrudinControlPanel>Display
>Settings).
Cndsaterminatdencarcatimaginea(variantamare,finala),salvatiolocal,cumamdiscutatmaisus.
Observatie: daca Desktop Collector se ncarca lent, opriti ncarcarea si accesati http://www.imagini.ro; salvati
imaginideacolo.
ncarcareauneipaginisalvatelocal
Dacadoritisavizualizatiopaginacareatisalvatolocal,trebuiesaaccesatimeniulFile>Openalbrowserului.
ndialogulcareapare,putetiscrieexplicitcaleasprefisier,sausafolositibutonulBrowsecasaselectatifisierul
HTMsauHTMLcecontinedatelepaginiisalvate.Imaginileasociatevorfincarcateautomat.

Modulul3:Igienaisecuritateamuncii

Boliprofesionale

Boala profesional este afeciunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau a unei profesii,
cauzatdeageninocivifizici,chimicisaubiologicicaracteristiciloculuidemunc,precumidesuprasolicitarea
diferitelororganesausistemealeorganismului,nprocesuldemunc.
Pentrucaoafeciunesfiedeclaratboalprofesionaltrebuiesndeplineasctreicondiii:
- Sdecurgdinexercitareauneiprofesiisaumeserii;
- Sfieprovocatdefactorinocivifizici,chimicisaubiologicicaracteristiciloculuidemunc;
- Afeciuneaprovocatsfiedelungdurat.

Clasificareabolilorprofesionale
Bolileprofesionalesepotclasificadupmaimultecriterii:
Duptimpuldeexpunerelaaciuneafactorilornocivi:
o Bolicronice:dozerelativmici,cuaciunendelungat;
o Boliacute:dozemari,careacioneaznscurttimp.
Dupmoduldeaciuneafactoruluinocivasupraorganismului:
o Bolicuaciunegeneral,careafecteaztotorganismul;
o Bolicuaciunelocal,careafecteazoparteaorganismului,unaparat,unorgan.
Dupnaturafactoruluinocivcareleagenerat:

Factorinocivisauderisc
Moduldeaciuneafactorilor
nocivi
Boliprofesionale
Temperaturaicureniideaer Variaiidetemperaturiprezena
curenilordeaer
Crampecalorice,occaloric,
hipotermie,degerturi
Ventilaiaiumiditateaaerului Deficienedeventilaieicreterea
umidiitiiaerului
Pneumonie
Zgomotulivibraiile Prezenazgomotuluiputernici
continuu;vibraiiexercitateasupra
ntreguluiorganism
Hipoacuzieisurditate,sindrom
osteomusculoarticular,sindrom
digestiv,artroze,fracturiosoase
Praful,vaporii,substaneletoxice Prezenaconstantaacestor
substanteiexpunerea
organismuluilaaciunealor
Intoxicaii,conjunctivite,
pneumonie,rinite,laringite,astm
bronic,bronit,dermatit

Poziialucrtoruluilaloculde
munc
Poziiivicioasealelucrtoruluila
loculdemunc(staticprelungit,
micrirepetitive)
Deformrialecoloaneivertebrale,
discopatii,varice,tromboflebite
Iluminatuliculorilemediuluidin
zonadelucru
Iluminatnecorespunztoriculori
cuefectiritant
Nevrozeislbireavederii

Minimizareariscurilordeaccidentareidembolnvireprofesional
Definitie:
Minimizarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala se obtine prin aplicarea de
masurideprotectieamuncii
Masurideprotectieamunciisintmodalitatitehnice,organizatorice,igienicosanitareetc.de
realizare a securitatii omului in procesul de munca prin eliminarea sau evitarea ori
diminuareaactiuniifactorilorderiscasupraorganismuluiuman.
Masurile de prevenire a aparitiei riscurilor sunt masuri de protectie a muncii prin a caror aplicare se
eliminafactoriideriscdeaccidentaresiimbolnavireprofesionaladinsistemuldemuncasaufactoriide
substratcauzal.
Masurile de protectie impotriva riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala sunt masuri de
protectieamunciiprinacaroraplicareseevitasausediminueazaactiuneafactorilorderiscprezenti
insistemuldemuncaasupraorganismuluiexecutantului.
Masuriledeprotectieamuncii:
Masuriorganizatorice:vizeazaexecutantulsisarcinademunca
Masuritehnice:referitoarelamijloaceledeproductiesimediuldemunca
Masuridepreveniretehnice
Masurideprotectietehnice
Masurideprotectiecolectiva
Masurideprotectieindividuala

Reguligeneraledeigienlaloculdemunc
Igiena muncii urmrete mbuntirea condiiilor de munc i msuri de nlturare a tuturor factorilor care
contribuielaproducereaaccidentelorimbolnvirilorprofesionale.
Modalitile de realizare a msurilor ce trebuie luate n toate situaiile legate de munc, cu scopul protejrii
vieiiisntiiangajailorsunturmtoarele:
asigurareanpermanenaventilaieicorespunztoareiailuminriiuniforme,suficientelalocul
demunc;
prezentarealavizitamedicallaangajareilaexamenulmedicalperiodic;
nsuireairespectareanormelordesecuritatenmunc;

utilizareaintegralaechipamentuluiindividualdeprotecieamuncii;
interzicereaconsumuluidebuturialcoolice;
nsuireainstruciunilordeprimajutorncazdeaccidentdemunc;
respectareanormelordeigienpersonal;
ntreinereacurenieiiigieneilaloculdemunc;
folosirearaionalatimpuluideodihn;
evitareaprezeneilalucrunstaredeobosealsaunstaredesntatecarepoatepunenpericol
sntateaaltorpersoane;
pstrareacurenieinsecii,pescrileingrupurilesanitarecomune;
containerelepentrugunoiideeurivorfiamplasatenzonecorespunztoareigolitesuficientde
despentruaevitaumplereaexcesiv;
aparatura, uneltele i sculele folosite n timpul lucrului vor fi curate, verificate i depozitate
corespunztor.
SelectareasiangajareapersonaluluiRezultatuluneiactivitatidetriere,alegeresiretinere,fundamentalape
anumite criterii, a persoanelor considerate cele mai in masura sa satisfaca cerintele executarii unui anumit
procesdemunca
Examenulmedical
Examenulmedicallaangajaresiinperioadadeadaptare
Examenulmedicalperiodic
Examenulpsihologic
Identificarea si evaluarea exigentelor activitatii in raport cu care urmeaza sa se aprecieze
performantapotentialaasubiectului
Evaluareaperformanteipotentialeasubiectului
Analizasievaluareacerinteloractivitatii
Exigentefatadevarstasisex
Exigentefizice
Pregatireanecesaraprofesiei
Exigentemanuale
Exigentesenzoriale(vizuale,auditive,tactile,olfactive,gustative,etc..)
Exigentereferitoarelaprocesuldecomunicare
Exigentereferitoarelainteligenta
Exigentefatadepersonalitate
Exigentetemperamentale
Exigentesociale
Exigenteprivitoarelaeficienta
Exigentedenaturaetica

Exigenteprivitoarelainteres
Evaluareacapacitatilorindividuale(psihodiagnoza)
Examenulpsihologictrebuiesaaibalabazaoseriedeprincipiigenerale:
Principiulobiectivitatii
Principiulfidelitatii
Principiulgradatiei
Principiulrelevantei
Principiulgenetic
Principiulcomplementaritatii
Principiulvaliditatii
Observatia
Ofera o imagine sintetica, integrala asupra omului, completant rezultatele cantitative ale
testelor,cucelecalitative
Chestionarele
Deinterese
Detemperamentsipersonalitate
Psihopatologie
Deatitudini
Interviul
Seobtintreicategoriideinformatii
Date biografice si felul cum a reactionat subiectul la evenimentele importante din
trecut
Observareadirectaaanumitortrasaturiindividuale
Atitudineafatadeactivitateaprofesionalasifatadevarstaingeneral

OrganizareaErgonomicaasistemelordemunca
Organizareasistemelordemunca,trebuiesafierationalasisaserealizezepebazastudiuluimunciisia
principiilorergonomice
Loculdemuncaesteconsideratazonastrictdelimitatainspatiu,inzestratacumijloacedemuncasi
obiecte ale muncii necesare, organizata in vederea realizarii unei operatii, lucrari sau pentru
indeplinirea unei functii, de catre un executant cu pregatirea si indemanarea necesare, in conditii
tehnice,organizatoricesideprotectieamunciiprecizate
Rationalizareacirculatieiobiectelormuncii
Amplasareaoptimaalocurilordemunca
Rationalizareaactivitatiiexecutantului
Principiifundamentale
Principiulgravitatiei

Principiulgruparii
Principiulloculuistabilit
Principiulsecuritatiimuncii
Principiulsimetriei,simultaneitatiisicontinuitatiimiscarilorefectuate
Principiulsuccesiuniilogice
Organizareaergonomicaaloculuidemunca
Respectareadimensiunilorantropometriceladimensiunareasiamplasarealaloculdemunca
Evitareapozitiilornenaturalealecorpuluisaupreainclinate
Evitareainclinarilorlateralealetrunchiuluisicapului
Evitareamentineriinstaresuspendatafrontalasaulateralaabratuluiinpozitiapreaintins
Adoptarea in limita posibilitatilor, a pozitie de lucru sedentara, care sa poata alterna cu cea
ortostatica
Locul de munca sa permita atat schimbari in pozitia de lucru, cat si o pozitie corecta a
corpului
Asigurareaspatiuluinecesarbratelor
Construireasculelorsiutilajelorastfelcaaceastasacorespundaposibilitatiloromului
Manipulareaobiectelorsasepoatefacedupaprincipiiergonomice
Situarea zonei de lucru care necesita o supraveghere permanenta astfel incat sa se poata
pastraopozitiecomodaacapului
Evitarea, in cativitatile care solicita o anumita indemanare din partea omului, a combinarii
acestoracucelecaresolicitaeforturi
Alegerea pentru miscari de precizie, cu amplitudine si tensiune musculara mari, a solutiilor
carepermitmiscariorizontale,nuverticale
Asigurareaunuimediufizicsipsihicdemuncaneobositorsinepericulos
Organizareatimpuluideodihnasidenecesitatifiresti

Instruirea,FormareasiInformarea
Instruirea personalului reprezinta ansamblul de activitati organizate prin care se urmareste insusirea
cunostintelorsiformareadeprinderilordesecuritatesisanatateinmunca.
Metodedeasimilare
Metodedeverificare
Metodedeurmarire

Instructajulintroductivgeneral

Seaplica:
Noilorincadratiinmunca
Celortransferatidelaounitatelaalta
Celorvenitiinunitatecadetasati
Elevilorscolilorprofesionale,liceelorindustrialesistudentilorpentrupracticaprofesionala
Scopul:
Deainformadespreactivitatilespecificeunitatiirespectivesiprincipalelemasurideprotectie
amunciicaretrebuierespectateintimpullucrului
Instructajullaloculdemunca
Se face dupa Instructajul Introductiv; are ca scop prezentarea riscurilor si masurilor de
prevenirespecificeloculuidemuncaundeafostrepartizatapersoanarespectiva
Cuprindeinformatiiprivind:
Riscuriledeaccidentaresiimbolnavireprofesionala
Prevederilenormelorspecificedesecuritateamunciisialeinstructiunilorproprii
Instructajulperiodic
Sefaceintreguluipersonalsiaredreptscopsaaprofundezenormeledeprotectieamuncii
Intervalul intre doua instructaje periodice pentru lucratori se stabileste prin instructiunile
proprii,infunctiedeconditiileloculuidemunca,darnupoatefimaimarede6luni.
Pentrupersonalultehnicoadministrativ,intervalulintredouainstructajeperiodiceestede12
luni.
Formareasiperfectionareaspecialistilor
Scop:pregatireapersonaluluicuatributiiinacestdomeniu, respectivapersonaluluiincadrat
incompartimenteledeprotectieamuncii
Principaleleobiectivealeactivitatiidepropagandaindomeniulprotectieimunciisint:
Modificarea comportamentului individual si colectiv in raport cu cerintele de
securitatesisanatateinmunca
Influentarea si corectarea caracterisicilor personale si colective care conduc la
accidenteinmunca
Promovareaunoratitudinicorespunzatoarefataderiscuri
Cultivareainstinctuluidesecuritateindividualasicolectivainprocesulmuncii
Crearea si mentinerea unei dispozitii de receptivitate individuala si colectiva pentru
activitateaconcretadeprevenireaaccidentelordemunca

Msurideprimajutorncazdeaccident

Primul ajutorreprezinttotalitatea aciunilor ntreprinse imediat dupproducereaunui accident demunc i

pnlamomentulintervenieicadrelormedicaledespecialitate.

Eficacitateamsurilordeprimajutordepindederapiditateacucareacesteasuntaplicate,decorectaaplicarei
de prezena de spirit a persoanelor din imediata vecintate a accidentatului, ele trebuind s fie cunoscute de
toiangajaii.

Privindaplicareamsurilordeprimajutor,angajatorulareurmtoareleobligaii:
s ia msurile necesare pentru acordarea primului ajutor, pentru stingerea incendiilor i evacuarea
lucrtorilor,adaptatenaturiiactivitilorimrimiintreprinderiii/sauunitii,inndseamadealte
persoaneprezente;
sstabileasclegturilenecesarecuserviciilespecializate,ndeosebinceeacepriveteprimulajutor,
serviciulmedicaldeurgen,salvareipompieri;
sdesemnezelucrtoriicareaplicmsuriledeprimajutor,destingereaincendiilorideevacuarea
lucrtorilor;
s se asigure c numrul lucrtorilor, instruirea lor i echipamentul pus la dispoziia acestora trebuie
adecvatemrimiii/sauriscurilorspecificentreprinderiii/sauunitii;
s informeze toi lucrtorii care sunt sau pot fi expui unui pericol grav i iminent despre riscurile
implicate de acest pericol, precum i despre msurile luate ori care trebuie s fie luate pentru
protecialor;
siamsuriisfurnizezeinstruciunipentruadalucrtorilorposibilitateasopreasclucruli/saus
prseasc imediat locul de munc i s se ndrepte spre o zon sigur, n caz de pericol grav i
iminent;
s nu impun lucrtorilor reluarea lucrului n situaia n care nc exist un pericol grav i iminent, n
afaracazurilorexcepionaleipentrumotivejustificate;
sseasigureclucrtoriicare,ncazulunuipericolgraviiminent,prsescloculdemunci/sauo
zon periculoas nu sunt prejudiciai i sunt protejai mpotriva oricror consecine negative i
nejustificatepentruacetia;
s se asigure c, n cazul unui pericol grav i iminent pentru propria securitate sau a altor persoane,
atunci cnd eful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toi lucrtorii sunt api s aplice
msurilecorespunztoare,nconformitatecucunotineleloricumijloaceletehnicedecaredispun,
pentruaevitaconsecineleunuiastfeldepericol.
Persoanacareacordprimulajutor,prinmsurilepecareleaplicasupraaccidentatului,trebuiesevite:
nrutireastriiaccidentatului;
apariiacomplicaiilor;
producereamoriiaccidentatului.
ncazulproduceriiunuiaccident,trebuieaplicateurmtoareleregulideacordareaprimuluiajutor:
primulajutorseapliclaloculncaresegseteaccidentatul;
seacioneazrapid,eficacenluareamsurilor;

se analizeaz situaia, prin: determinarea naturii accidentului, interogarea martorilor sau a victimei
(dacesteposibil),cercetareaelementelormaterialesemnificative;
se identific pericolele imediate: dac acestea pot fi nlturate, se va implica sau va desemna pe
altcinevasofac,iardacnu,vainterziceaccesulnzonapericuloasivadaalarma;
se va examina victima i se vor identifica riscurile care persist i care pot conduce la extinderea
accidentrii;
se stabilesc aciunile care trebuie realizate pentru nlturarea riscurilor, precum i materialele
necesarenacestscop,frapunenpericolsecuritateasalvatorilorsauaaltorpersoane;
victima va fi deplasat numai dac exist n continuare riscul de accidentare sau de agravare a
condiieiacesteia;
seanunaccidentul;
seacordprimulajutor;
sesupravegheazvictimaiseateaptsosireaechipelordespecialitate.
Salvatorul va anuna accidentul personal sau prin alt persoan, n funcie de organizarea primului ajutor n
unitatearespectivideloculaccidentului.
Retine!
Apeluldeprimajutor(lanumruldetelefon112)trebuiesconinurmtoareleinformaii:
vundeesteloculaccidentului;
cesantmplat;
catevictimesunt;
cetipurideleziunisauprodus;
cinefaceapelul.
Pnlasosireaechipeidespecialitate,salvatorulareurmtoareleobligaii:
va urmri semnele vitale ale victimei (prezena respiraiei, a pulsului, starea de contien) i va
supraveghea n continuare efectele primului ajutor acordat (restabilirea respiraiei i a circulaiei,
oprireahemoragiilor,stareapansamentelor,imobilizareafracturilor,poziiadesiguranetc);
vaasigurainterveniilenecesare,dacsurvinmodificrinstareavictimei.
Acordareaprimuluiajutorserealizeaznordineagravitii.
Extrem urgen hemoragiile la cap, gt, subsuoar, coaps; hemoragiile interne, rniii n zona
toracelui,ceicuarsurimari,ceicumaimulternigrave.
Primurgenrniiicareaupierderidesnge,rniicumembrelezdrobite.
Adouaurgenfracturiledecraniu,decoloanvertebral,fracturiledeschise,rnileadnci.
Atreiaurgenfracturilemicinchise,rnilepuinadnci.

Pentruacordareaprimuluiajutor,toatentreprinderileiinstituiiletrebuiesfiedotatecutrusemedicalede
primajutor.

Coninutulminimobligatoriualtruseideprimajutoresteprezentatntabeluldemaijos:
Denumirematerial Numrbuci
Cutiedematerialplastic,etan 1
Foarfececuvrfuriboante 1
Garou50cm 1
Deschiztordegurdinmaterialplastic 1
Dispozitivderespiraiegurlagur 1
PipGuedelmrimea4 1
PipGuedelmrimea10 1
Mnuideexaminare 1
Paharedeunicfolosin 1
Batistedehrtiecusoluiedezinfectant 10
Aeledinmaterialplastic 1
Cutiematerialplastic,etan 1
Feedintifonmici5cm/4m 1
Feedintifonmari10cm/4m 1
BandajtriunghiularI=80mm 1
Vathidrofilsteril,pachetA50g 12
Acedesiguran 1
Leucoplast5cm/3m 12
Leucoplast2,5cm/2,5m 1
Alcoolsanitar200ml 1
Compresesterile10cm/8cmx10buci 10
Pansamentindividualde2cm/6cm 10
Pansamentcurivanol6cm/10cm 1
Plasture6cmsau50cm 1
Creion 1
Caietde50depagini 1
Brourcuinstruciunideprimajutor 1
Rivanolsoluie200ml 1
Apoxigenatsauperogen 1
Alcooliodat200ml 1

n cazul accidentelor de munc pot aprea diferite forme de manifestare a alterrii strii de sntate a
victimelor.ntabelulurmtorsuntindicatemsuriledeprimajutorcaretrebuieluatenacestesituaii.

Formedemanifestareaalterrii
striidesntateavictimelor
Msurideprimajutor
Leinul Intervenielaloculaccidentului:
severificdacvictimarespir;
seslbetestrnsoareahainelorlagt,pieptitalie;
se aaz victima n poziia culcat, pe spate, cu capul mai jos, cu membrele
inferioareridicatecu1530cm.
Fracturile Intervenialaloculaccidentuluiconstn:
aezareavictimeilalocsigur;
oprireahemoragieiipansarearnii;
imobilizareafocaruluifracturiinaeleimprovizatesauspeciale;
administrareaunuicalmantpentrudiminuareadurerii;
anunareaechipeimedicaledeintervenie.
Plgile Seurmrete:
oprireahemoragiei;
prevenireainfeciei;
calmareadurerii;
prevenireaocului.
Intervenialaloculaccidentuluiconstn:
curareazoneicuocompressteril,delamarginesprepieleasntoas;
splareapieliidinjurcuapispun;
turnarea de ap oxigenat pentru dezinfecie i pentru antrenarea corpilor
strini;
dezinfectarearniicucloramin,rivanol;
acoperireaplgiicucompressterilibandajareaacesteia.
Formedemanifestareaalterrii
striidesntateavictimelor
Msurideprimajutor

Hemoragia(rupturaunuivas
sanguinurmatdeopierderede
snge)
Dupfelulvasuluidesnge:
arterialsngeledeculoare
roudeschiscurgecupresiuneprin
nituriritmice,urmndbtile
inimii;
venoassngeledeculoarerou
nchiscurgecontinuu,frnituri;
capilarsngeleseprelingelent,
npicturi.

Duploculproducerii:
externsngerareantroplagla
suprafaacorpului;
internsngerareantrocavitate
nchis(abdomen,torace,craniu
etc).
Hemoragiileexternecarepotfiopriteprovizoriu:
hemoragiile capilare mici prin splareaplgii cuap oxigenat i tamponare
cucompresesterile;
hemoragiilemijlociiprintrunpansamentcompresiv;
hemoragiile arteriale prin apsare manual deasupra plgii, la punctul de
compresiunecelmaiapropiat.
Mai eficace este folosirea garoului (tub cauciuc, curea, cravat etc), aplicat
numai la rnile membrelor i ntotdeauna deasupra rnii, ntre garou i
tegumenteseaplicofasauobucatdepnz,pentruanuproduceleziuni
alepielii.
Cnd nu se poate folosi garoul (cap, piept, abdomen), se aplic pansamente
compresive(strnseputernic),apoirnitulvafitransportatdeurgenlaspital,
pentruaisefacehemostazadefinitiv.

Hemoragiile interne se produc, de obicei, la rniii cu plag la piept sau la

abdomen i, orict de nensemnat ar prea rana, aceti rnii trebuie s fie
evacuaicuprioritate,ntructpoatesuferipierderimari desngeirnitulnu
maipoatefirecuperat.
Electrocutarea Intervenialaloculaccidentuluiconstn:
scoatereaaccidentatuluidesubinfluenacurentuluielectric;
desfacereahainelorlagt,pieptizonaabdominal;
verificarearespiraieiiapulsului;
transportareadeurgenlaspital.

Modulul4:Administrareaambalajelorimrfurilor

Fluxulmrfuriloriambalajelor

Fluxulmrfurilor

Elementeletehnologicealefluxuluidemrfuriiambalajeninteriorulmagazinuluisunt:primirea,descrcarea,
depozitarea, transportul i vnzarea. Toate aceste operaiuni, exceptnd vnzarea, sunt procese secundare la
nivelulmagazinului,putndusedesfuranspaiidistinctesaunperimetrulaceleiaisuprafee,nfunciede:
- dimensiunilemagazinului;
- mrimeaistructuraasortimentuluidemrfuri;
- proprietilenaturaleitehnicealeproduselor;
- frecvenadeaprovizionare;
- echipamenteletehnicenecesarepentrucontrolulmrfurilor;
- sistemuldepreluareaambalajelorgoale.

Depozitareamrfurilor
Pstrarea mrfurilor n afara spailor de vnzare, cu scopul de a le pune la dispoziia clientelei, la un
momentdat,pentruovnzarecontinu,reclamexistenaunuispaiudedepozitare,acruimrimeeste
condiionatde:numrulisuprafaaraioanelordevnzare,specificulmrfurilornfunciedefrecvenai
structuraaprovizionrilor.
Organizareainterioaradepozituluitrebuiesrespecteurmtoarelereguli:
- Meninereaordineiisiguraneidepstrareamrfurilor;
- Identificareacuuurinafiecruiarticol;
- Accesullesnicioslafiecarearticolfradeplasaalteproduse;
- Preluareamrfurilordindepozitdupprincipiulprimulintrat,primulieit.
Catehnicidedepozitarepotfi:
- depozitareapesol;
- depozitareaperafturi.
Ladepozitareapesol,produsuldepozitatvafiaezatnemijlocitpepodeaidacambalajul,princapacitateai
stabilitatea lui, permite suprapuneri, acestea se fac pn la o anumit nlime, corespunztoare condiiilor
tehniceiergonomicealemuncii:
- nlimeamaximpnlacaremrfurilepotfipreluatemanualncondiiidesiguranestede1,60m;
- nlimeamaximderidicaremanual1,40m;
- nlimeamaximatinscuomn2m.
n funcie de aceste limite fiziologice i de condiiile particulare din fiecare depozit se poate stabili nlimea
maxim pentru stivuirea mrfurilor pe podea (planee). La depozitarea n rafturi se pot folosi rafturi simple,
stivuitecurame,palete,dulapuricusertare.

Fluxulambalajelor
Micareaambalajelorgoale
Ambalajelegoalencareaufostprimitemrfurile(cutii,recipieni,sticle,lzietc.)vorformaobiectelemuncii
pentruuncircuitinversaldistribuiei.nacestsens,sedeosebesc:

- ambalajegoalecuobligaiadeafirestituite(palete,recipieni,altefelurideambalajedetransport);
- ambalajerefolosibile(sticle,borcane);
- ambalajenerestituibile,daraptedevalorificare.
Ct privete preluarea de ctre magazin a ambalajelor refolosibile, n practic exist diferite variante de
organizareaacesteioperaii:
- ambalajulgolvafipredatlacasnschimbulcumprriialtuiprodus;
- clientulpredsticleleprimindnschimbullorbani;
- predareaambalajuluisefacentrunaltlocorganizatspecial(centredeachiziii).
Necesaruldesuprafadestinatdepozitriiambalajelorgoaledepindede:
- numrulunitilorlivrate;
- timpuldeateptarealambalajuluigol;
- volumulrecipienilor(ambalajelor);
- posibilitiledestivuireaambalajelor.

Inventarierea

Inventariereaesteprocedeulcontabilcuajutorulcaruiaseconstatafapticexistentaelementelorpatrimoniale
ale unitatii economice sau ale institutiei, din punct de vedere cantitativ si valoric. Procedeu contabil de
constatare faptica, la anumite perioade de timp, a elementelor patrimoniale, in vederea compararii cu datele
scriptice inscrise in contabilitate, pentru determinarea minusurilor si a plusurilor din gestiune si stabilirea
eventualeiraspunderigestionare.Operatiuneefectuataderegulalasfarsitulanuluiinscopulstabiliriisituatiei
realeaactivelorsiaobligatiilorunitatii.

Functiileinventarierii

Inventariereaindeplinesteurmatoarelefunctii:
a. Functia de control a concordantei dintre informatiile furnizate de contabilitate si realitate. Prin
compararea situatiei faptice, stabilita prin inventariere, cu situatia scriptica din contabilitate se stabilesc
plusurile si minusurile de inventar si se iau masuri in vederea punerii de acord a soldurilor scriptice cu
realitatea, in vederea delimitarii rspunderilor si a intaririi ordinei in gestionarea patrimoniului. Cu ajutorul
inventarieriiseidentificabunurileinutilizabile,comenzilesistate,creantelevechisineincasate,etcsipeaceasta
baza se iau masuri pentru preintampinarea sau limitarea pagubelor, pentru cresterea vitezei de rotatie si
sporireaeficientei.

b.Functiadestabilireasituatieinetesiarezultatuluiexercitiului.
Inventarierea este punctul de pornire si de inchidere al oricarui exercitiu financiar. Pe baza inventarierii se
deschidconturilesitotpebazainventarieriiseinchidsisedefinitiveazabilantulcontabil.
c. Functia de calcul si evidenta a stocurilor, consumurilor si vanzarilor. Unitatile patrimoniale mici si
mijlocii pot folosi pentruevidenta stocurilor metoda inventarului intermitent. In aceasta variantade lucru se
inregistreaza in conturile de stocuri numai stocurile initiale si finale ale elementelor patrimoniale resprective,
iar intrarile din cursul lunii se inregistreaza in conturile de cheltuieli corespunzatoare.In aceste conditii,
inventarierea de la sfarsitul fiecarei luni sta la baza determinarii iesirilor din depozite (a consumurilor si a
vanzarilor)astfel:
Iesiridindepozite=Stocuriinitiale+IntraridincursulluniiStocurifinale.

Clasificareainventarierii

Inventarierilecaprocedeualmetodeicontabilitatiiseclasificadupaurmatoarelecriterii:
a) Dupamomentulincareseefectueazasedeosebesc:
Inventarierile periodice se efectueaza periodic (luna, trimestru) conform unei planificari proprii
intocmite de catre fiecare unitate patrimoniala. Frecvanta acestor inventarieri se stabileste in functie de
particularitatilefiecareigestiunisideritmulmiscariielementelorpatrimoniale.
Inventarierile anuale sunt obligatoriu de efectuat inainte de inchiderea conturilor si intocmirea
bilantului.
b) Dupasferadecuprindereaelementelorpatrimonialesedeosebesc:
Inventarierilegeneralecuprindtoateelementelepatrimonialeaflatein
patrimoniuluneiunitati.
Inventarierilepartialecuprindnumaiuneleelementepatrimoniale
(materiale,marfuri,produse)saunumaiunelegestiunidinunitatearespectiva.
c) Dupamodulincareseefecueaza,sunt:
Inventarieri totale se extend asupra tuturor sortimentelor care formeaza un element patrimonial
(sortimentedemateriale,sortimentedeproduse)sauasupratuturorbunurilordintrogestiune,indifferentde
naturalor(mijloacefixe,obiectedeinventar,marfuri).
Inventarieriprinsondajcuprindnumaiunelesortimentesaunumaiunelebunuridintrogestiune.
d) Infunctiedeconditiileincaresedesfasoarainventarierilesunt:
Inventarieriordinareau,deregula,uncaracternormal,planificat.
Inventarieriextraordinaresuntimpusedeanumitesituatiideexceptie,
cumarfi:
Incazulpredariiprimiriigestiunii;
Lacerereaorganelordecontrol;
Cuocaziamodificarilorpreturilor;

Cuocaziadivizariisaucomasariidegestiuni;
Inurmacalamitatilorsiaaltorcazuridefortamajora;
Candexistaindiciideplusurisauminusuriingestiune.

Etapeleinventarierii

Raspunderea pentru buna organizare a lucrarilor de inventariere revine administratorului,
ordonatoruluidecreditesaualteipersoanecareareobligatiagestionariipatrimoniului.
Administratorul numeste prin decizie scrisa comisiile de inventariere, care trebuie sa fie formate din
cel putin doua persoane cu pregatire corespunzatoare tehnica si economica. Din comisiile de inventariere nu
pot face parte: gestionarii depozitelor supuse inventariereii si contabilii care tin evidenta gestiunii respective,
cuexceptiaunitatilormici;gestionarulare,insa,obligatiasaasisteladesfasurareainventarierii.
Inventariereapatrimoniuluisepoateefectuaatatprinsalariatiproprii,catsipebazadecontractede
prestarideserviciiincheiatecupersoanefizicesaujuridice.
Inventariereaesteolucrarecomplexacaresederuleazainmaimulteetape:
Pregatireainventarierii;
Inventariereapropriuzisa;
Stabilireasiinregistrareaincontabilitateadiferentelorcostatate.

Pregatireainventarierii

Pregatirea inventarierii este o etapa premergatoare inventarierii propriuzise. In cadrul acestei etape
etapeseiauoseriedemasuriorganizatoricesiseexecutaunelelucraricontabile.
Printrelucrariledenaturaorganizatoricasepotmentiona:
se constituie prin dispozitie scrisa a conducatorului unitatii o comisie centrala de inventariere si mai
multesubcomisiiinfunctiedenumaruldegestiuniceurmeazaafiinventariate;
sesigileazacailedeaccesingestiuni,cuexceptialoculuiincareincepeinventarierea;
se cere gestionarului o declaratie scrisa din care trebuie sa rezulte: daca are in gestiunea sa bunuri
nereceptionate sau bunuri care nu apartin gestiunii; daca are documente de predareprimire a
bunurilorcarenuaufostoperateinevidentasaoperativasaunuaufostpredatelacontabilitate;daca
a primit sau predate bunuri fara sa se intocmeasca documentele necesare; daca are cunostinta de
avidentaunorplusurisauminusuriingestiune;
sesisteazaoperatiuniledeintrareiesireabunurilordingestiune;
seidentificalocurileincarearputeafidepozitatebunurilecareseinventariazasisesigileaza;

segrupeazabunurileceurmeazaaseinventariapesortimentesipecategoriidepreturi.Searanjeaza
separatebunuriledegradate,bunurileprimateincustodie,sprerepararesaupastrare;
severificadacaaparateledemasurasuntinbunastaredefunctionare.
Lucrarilepregatitoarealeinventarieriidenaturacontabilacuprind:
se asigura inregistrarea tuturor operatiunilor in contabilitatea sintetica si analitica si in evidenta
operativecondusaincadrulgestiunilor(fisedemagazine,rapoartedegestiune,etc);
se verifica exactitatea inregistrarilor prin confruntarea informatiilor din contabilitate cu cele din
evidentaoperativesiprinintocmireabalantelordeverificaresinteticesianalitice;
se ridica de la gestiuni toate evidentele operative si se vizeaza dupa ultima operatiune (benzi de la
caseledemarcat,fisedemagazine,rapoartedegestiune,etc).

Inventariereapropriuzisa

Consta in constatarea, descrierea si evaluarea elementelor patrimoniale si se face la locurile de
depozitareabunurilorrespective,costatariletrecanduseinlisteledeinventariere.
Listele de inventariere se intocmesc separat pe locuri de depozitare, pe categorii de bunuri si pe
personae responsabile de integritatea lor. De asemenea, se intocmesc liste de inventariere separate pentru:
bunurilenecorespunzatoarecalitativ,bunurilefaramiscaresideprisos,creantesidatoriiincertesauinlitigiu.
Bunurile inventariate se inscriu in listele de inventariere cu precizarea denumirii, codului, unitatii de
masura, indicilor calitativi, pretului unitar de evidenta. Listele de inventariere se completeaza citet, fara
stersaturi sau intercalari de randuri. Spatiile libere se bareaza, iar eventualele corecturi se certifica de catre
persoanelecareurmeazasasemnezeacesteliste.
Stabilirea stocurilor faptice se face prin numarare, cantarire, msurare sau calcule tehnice. Bunurile
aflateinambalajeoriginaleseverificaprinsondaj,stiveleformatedinsaci,lazi,cutii,containereetc.sedesfac
si se verifica separate, bunurile de volum mare (de masa) cum ar fi silozurile de cereale, rezervoarele de
benzinasaudevindeinventariazapebazadecalculetehnicesipebazaanalizelordelaborator.
Elementele patrimoniale de activ si de pasiv, a caror existenta nu poate fi costatata prin inventarieri
fizice se verifica pe baza datelor din contabilitate. Acest procedeu se utilizeaza in cazul bunurilor apartinand
unitatii,darcareseaflainafaraacesteia(mijloacefixedateinchirie,materialelasateinpastrareafurnizorului,
produsele expediate catre clienti si refuzate de catre acestia, bunuri trimise spre prelucrare la terti, etc). Tot
prin acest procedeu, al constatarilor indirecte, se verifica: disponibilitatile banesti din conturile de la banci
(reflectate in extrasele de cont eliberate de catre banci); creantele si obligatiile unitatii in raport cu tertii
(oglinditeincontabilitateaanaliticasiinextraseledecontconfirmatedeterti).

In vederea calcularii plusurilor si minusurilor de inventar, elementele patrimoniale se evalueaza la

valoareadeintrareinpatrimoniudevenitavaloarecontabila.
Pentruasigurareaimaginiifidele,evaluareaelementelorpatrimonialesefaceastfel:

bunuriledenaturaimobilizarilorsistocurilorseevalueazalavaloareaactuala,denumitasivaloarede
inventar;
bunurile depreciate se evalueaza la valoare de utilitate a fiecarui element, stabilita in functie de
utilitateabunuluiinunitatesidepretulpietei;
creantelesidatoriileseevalueazalavaloarealornominala;
creantelesidatoriileincertesiinlitigiuseevalueazalavaloarealordeutilitate,stabilitainfunctiede
valoarealorprobabiladeincasat,respectivedeplata;
disponibilitatile, creantele si datoriile in devize se evalueaza la cursul in vigoare din ultima zi a
exercitiului;
titlurile imobilizate se evalueaza la valoarea de utilitate pe care o reprezinta pentru unitatea
patrimoniala, iar investiiile financiare pe termen scurt se evalueaza la cursul mediu al ultimei luni a
exercitiuluisaulavaloareaprobabiladenegociere,dupacaz.
In cazul activelor, se vor compara valorile inregistrate in contabilitate (Vc) cu valoarea de inventar (Vi) a
elemetelorpatrimoniale.Potapareaurmatoarelesituatii:
a) dacaVi>Vc,atunciinlistetedeinventarieresetrecvaloriledincontabilitate;
b) daca Vi < Vc, atunci in listele de inventariere se trec valorile de inventar, diferenta reprezentand
depreciereabunurilorrespective.
Rezultateleinventarieriiseconsemneazaintrunprocesverbaldeinventariere,carecuprinde:
perioadasigestiunileinventariate;
persoanelecareauparticipatlainventariere;
plusurilesiminusurileconstatate;
bunuriledepreciate;
creantelesidatoriileincertesauinlitigiu;
concluziile si propunerile comisiei privind cauzele diferentelor de la inventar si persoanele
vinovate;
propuneriprivindscoatereadinuzaobiectelordeinventarsidecasareamijloacelorfixe.
Intermendetreiziledeladataincheieriiinventarierii,propuneriledin
procesul verbal de inventariere vor fi prezentate administratorului pentru luarea unor masuri in vederea
solutionarii situatiilor aparute. Administratorul, cu avizul compartimentului financiarcontabil si a
compartimentuluijuridic,vadecideintermende5zileasuprasolutionariipropunerilorfacutedecomisie.
Listele de inventariere, impreuna cu o copie dupa procesul verbal de inventariere, vor fi trimise
compartimentuluifinanciarcontabilsirezultateleinventarieriivorfiinregistrateinevidentaoperativa(fise de
magazine, raport de gestiune, fisele de mijloace fixe, registrul numerelor de inventar, registru de casa, fisa
obiectelor de inventar, etc) si in evidenta contabila (fisa de cont), in termen de 5 zile de la data terminarii
operatiunilordeinventariere.
Toate rezultatele finale ale inventarierii se trec in Registrul inventar, completat anual intrun singur
exemplar.

Stabilireasiregularizareadiferenelorlainventar

Pentru a stabili rezultatele inventarierii trebuie parcurse urmatoaele etape: confruntarea situatiei
fapticecuceascriptica;
stabilirealipsurilorimputabile;
compensarealipsurilorcuplusurileconstatate;
aplicareascazamintelorlegale.

1)Confruntareafapticuluicuscripticul
Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatatefaptic si inscrise in listele de
inventariere cu cele din evidenta operativa (fise de magazine) si contabilitate. Pentru stabilirea rezultatelor
inventarieriiseprocedeazaastfel:
severificaexactitateastocurilordinfiseledemagazinesiasoldurilordincontabilitatepentrubunurile
inventariate;erorilecesedescoperasecoreacteazaoperativ;
se confrunta cantitatile consemnate in listele de inventariere cu evidenta operativa pentru fiecare
pozitieinparte;
sepreiaupozitiilecudiferenteinlistadeinventarierecentralizatoare;
se preiau, de catre comisie, explicatii scrise de la persoanele care au raspunderea gestionarii, pentru
plusurile, minusurile si deprecierile contatate, precum si pentru pagubele generate de expirarea
termenelordeprescriptieacreantelor;
se stabileste, in baza explicatiilor primite si a actelor cercetate, caracterul lipsurilor, pierderilor,
pagubelor,deprecierilorsiplusurilorconstatate;
seformuleazapropuneriprivindmodulderegularizareadiferentelordintredateledincontabilitatesi
celefaptice,determinateprininventariere;
se inregistreaza in contabilitate, fara a se face compensari, plusurile si minusurile rezultate in urma
inventarierii,pentruasepuneinconcordantaevidentacontabilacuvalorileinventariate.

2)Stabilirealipsurilorimputabile
Daca se costata anumite lipsuri care se pot imputa, administratorii trebuie sa ia masura imputarii
acestoralavaloareadeinlocuire.
Pretuldeinlocuireestecostuldeachizitiealbunuluirespectiveladataconstatariipagubei.
Costuldeachizitieincludepretuldecumparareexistentpepiata+taxenerecuperabile,inclusiveTVA+
cheltuieli de transportaprovizionare + cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in functiune a bunului
espectiv.
Documentulprincareseimputapersoanelorvinovatelipsuriledingestiuneestedeciziadeimputare,
careseintocmesteindouasaumaimulteexemplareinfunctiedenumarulpersoanelorraspunzatoarepentru

paguba produsa si se semneaza de catre conducatorul unitatii, cu viza de control financiar preventive si a
compartimentuluijuridic.

3)Compensarealipsurilorcuplusurileconstatate
Dacalipsurileconstatatenusunturmareasavarsiriiuneiinfractiuni,lastabilireavaloriidebituluiseare
in vedere posibiliattea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, daca sunt indeplinite
urmatoareleconditii:
sa existe riscul de confuzie intre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii aspectului
exterior; listele cu bunurile pentru care exista posibiliatea compensarii se stabilesc anual de catre
administratori;
diferentele constatate in plus sau in minus sa priveasca aceeasi perioada de gestiune si aceeasi
gestiune;
lipsurile constatate la inventariere sa nu provina din sustragerea sau din degradarea bunurilor
respectivedatoritavinovatieipersoanelorcareraspunddegestionarealor.

4)Aplicareascazamintelorlegale
Seaplicadoarlabunurilematerialelacaresuntacceptatesczminte.
Incazulcompensariiminusurilorcuplusurilestabilitelainventariere,scazamintelesecalculeazanumai
insituatiaincarecantitatilelipsasuntmaimaridecatceleconstatateinplus.
Coteledescazaminteseaplica,inprimulrand,lavalorilematerialelacaresaucostatatlipsurile.Daca
in urma aplicarii scazamintelor respective mai rmn diferente cantitative in minus, cotele de scazaminte se
pot aplica si asupra celorlalte valori admise in compensare, la care sau constatat plusuri sau la care nu au
rezultatdiferene.
Normeledescazamintenuseaplicaanticipat,cinumaidupaconstatareaexistenteiefectivealipsurilor
sinumaiinlimitaacestora.
Diferenta constatata in minus in urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de scazaminte,
reprezentand un prejudiciu pentru unitate, se recupereaza de la persoanele vinovate. Imputarea pagubelor
constatateingestiunesefacelavaloareadeinlocuire.
Rezultatele inventarierii se inregistreaza in evidenta operativa si in contabilitate. Astfel, lipsurile se
scaddinevidentaoperativa(infiseledemagazine,coloanadeintrari,curosu)sidinevidentacontabila(infisele
decont,coloanadebit,inrosu),iarplusurileseinregistreazainacelasimod,darinnegru.
Pe baza registrului inventar si a balantei de verificare se intocmesc situatiile financiare, ale caror
posturi trebuie sa corespunda cu datele din contabilitate, puse de accord cu situatia reala a elementelor
patrimonialestabilitaprininventariere.

Documenteutilizatepentruefectuareainventarierii
- listedeinventariere

- procesverbaldeinventariere
- registruinventar
- declaraiagestionarului

Modulul5:Organizareaactivitiicomerciale

Definiianoiunilordecomeridistribuie

Comer activitatea de cumprare a mrfurilor n scopul revnzrii lor pentru obinerea unui
profit.
Operaiunilecarealctuiescconinutulactivitiicomercialesunt:
b. operaiunilecarecreazcondiiilenecesarevnzriimrfurilor:
- transportulmrfurilor;
- stocarea;
- pregtireamrfurilorpentruvnzare.
b.operaiunicareseefectueaznfavoareaconsumatoriloricuscopuldepromovare
avnzrilor:
- nformaiileidemonstraiileprivindutilizareaproduselor;
- ntreinereaireparareaacestoranperioadadegaranieetc.

Distribuia ansamblul de activiti ce se desfoar n spaiul i n timpul care separ

ncheiereaproducieiicumprareabunurilorsauserviciilordectreconsumatoriisauutilizatoriifinali.
nsferaactivitilordistribuieiseinclud:
procese specifice micrii fizice a mrfurilor (transportul, ncrcarea,
descrcarea,recepia,pstrareaidepozitarea);
operaiieconomice(aprovizionare,vnzare);
servicii care au ca scop uurarea alegerii i cumprrii mrfii (dotarea i
organizarealocurilordevnzare,alegereaformelordevnzare,informarea
cumprtorilor, studierea preferinelor cumprtorilor efectivi i
poteniali).

Distribuia ocup un loc important n politicile de marketing, ca urmare a rolului pe care l are
ncirculaiamrfurilor:

apropiereamrfiidecumprtori,deloculundesemanifestcererea;
orientareaproducieinfunciedecerere;
asigurareaechilibruluidinamicdintrecerereiofert,prinintermediul
stocriimrfurilor;
influeneaz eficiena economic, ntruct atreneaz o mare parte din
resurseleumane,financiare,materiale.

Funciilecomerului

Funciileeconomice:
realizareamrfurilor;
echilibruldinamicdintreofertaicerereademrfuri;
organizareamicriimrfurilor;
pregtireamrfurilorpentruvnzare.

Funciilesociale:
satisfacereanevoilorcumprtorilor;
contribuiilacretereagraduluideinstruireacumprtorilor;
educareagustuluiiasimuluiestetic;
folosireautiliplcutatimpuluiliber.

Interdependenadintrecomericelelalteramurialeeconomieinaionale

industriaiagricultura;
transporturi;
ramurilecareasigurconstruciileidotrilespeciale;
sferaprestrilordeservicii(ntermeneledegaranie);
comerulexterior.

Formedeorganizareacomerului:

Comerulcuridicata;
Comerulcuamnuntul.

Comerulcuridicatarealizeazlegturadintreproducieicomerulcuamnuntul.

Comerulcuridicatandeplineteuntriplurol:
cumprareamrfurilorncantitimaripentruperioadediferitedetimp,
nscopulvnzriilorctreunitilecomercialecuamnuntulsauctre
populaie,nfunciedecerere;
stocareamrfurilor;
vnzareamrfurilor.

Clieniiprincipaliaicomeruluicuridicatasuntunitilecomercialecuamnuntul.
Oformdeorganizareacomeruluicuridicata,laoscarmaimic,estecomerulmicgros.
Comerul cu amnuntul const n aprovizionarea cu mrfuri i organizarea vnzrii ctre
populaie.Elementeledefinitoriialeacestuiasunt:
- aprovizionareacumrfuri;
- vnzareamrfurilor.

Problemeleaprovizionrii:

alegereafurnizorului;
stabilireanecesaruluideaprovizionat;
costulaprovizionrilor;
formareastocurilornconcordancucererea;
cunoatereatendinelordemodificareacereriidemrfuri.

Problemelegatedeorganizareavnzrii:
amplasareamagazinului;
alegereaformelordevnzare;
programulmagazinului;
prezentareamrfii;
dotareacuutilajmobilier;
confortulvizitatoriloricumprtorilor;
cunoatereaifolosireatehnicilordevnzareamrfurilor;
politiciledepreuri;
organizareaunoractivitinainteidupvnzareamrfurilor.

Comerulcuamnuntul

Dea lungul unei perioade de peste 150 de ani, comerul cu amnuntul a fost marcat de o succesiune de
mutaii,acrortrecerenrevistfaciliteaznelegereastadiuluiactualdedezvoltare.Astfel,nrileEuropei
Occidentale se vorbete de o succesiune de cinci revoluii, care au caracterizat dinamismul i prosperitatea
activitii comerciale i care au contrastat, n mod fericit, cu strile de criz ciclic ale mediului economic din
fiecarear:
Primarevoluie:apariiamarilormagazine,lamijloculsecoluluialXlXlea.
Principaleleinovaiiadusesunt:despecializarea,alegereaproduselori,maiales,punereanvaloarea
mrfii,expuspentruprimadatlavedereicuposibilitateaatingeriieidectreclientel.
Adouarevoluie,dupaproximativ20deani:dezvoltareasucursalismului.
Originalitatea acestuia a fost concentrarea cumprturilor efectuate de ctre o firm comercial,
realiznduse aprovizionri n mari cantiti pentru un asortiment relativ limitat, precum i crearea
economiilor de scar, legate de standardizarea gestiunii; avantajele acestui proces au fost evidente:
supleeaafaceriiiproximitateaclienteleifademicilemagazinemembrealelanuluisucursalist.
Atreiarevoluie,declanatntreceledourzboaie,dupunconceptamerican:apariiamagazinelor
populare, care pun accent pe un asortiment restrns de articole nealimentare cu vitez de rotaie
foartemare.
Apatrarevoluie,importat,deasemenea,dinStateleUnite,nanii'50:creareasupermagazinelorcu
dominantalimentar,careinventeazautoservireai,foartecurnd,parkingulladispoziiaclienilor,
carspunslaexploziaautomobilismului.
Acincearevoluie,aprutlanceputulanilor'60:consacrareahipermagazinuluicamaresuprafade
vnzare (7.000 8.000 mp, n medie)atribuiile eseniale ale acestui tip de magazin sunt: asortiment
foarte larg, dar mai puin profund; concentrarea subacelai acoperi, ntrun centru comercial
independent,amaimultorcomercianiindependenisaufirmespecializatenprestareaunorservicii.
Aasearevoluie,declanatlanceputulanilor'80:orientareaoricruicomerciantspremaximizarea
serviceului.

Distribuiaesteoactivitateeconomicnonproductiv,nsensulrestrnsaltermenului;eanuproduce
sau nu transform bunurile materiale, cum face agricultura sau industria; ns ea produce un mare numr de
servicii economice indispensabile: transport, stocheaz, pregtete mrfurile, punndule la dispoziia
consumatorilorncondiiicorespunztoarenevoilorlor.
Distribuiafaciliteazntlnireadintreoferticerere,eafiindinterfaadenenlocuitntreproductor
iconsumatori.Dinacestconsiderent,funciadeservicefadeacetidoipartenerifundamentaliai activitii
economiceestevocaiasaesenial.Acestemutaii,careaufavorizatprocesuldeconcentrare,audeterminat
apariiaatreiprincipaleformeorganizatorice:
1) Comerul independent izolat (neasociat), n care firmele comerciale nu au legturi cu sisteme
organizatorice de coordonare sau centralizare pentru activitile de vnzare sau decumprare; n majoritatea
cazurilorsuntmicicomercianispecializai.

2) Comerul concentrat sau integrat, care ndeplinete simultan funcii de gros i cu amnuntul; din
aceast categorie fac parte: magazinele universale, magazinele discount, lanurile sucursaliste, cooperativele
de consum, companiile de vnzare prin pot (cel puin cele care ofer un catalog general), societile
comercialeculanurilelordesupermagazine.
3) Comerul independent asociat, care este caracterizat de fenomenul concentrrii, darfr o
integrare financiar ntro singur entitate organizaional, comercianii continund s fie proprietarii
capitalului lor i rspunztori de propriul management; n aceast categorie se includ: cooperativele
comercianilor cu amnuntul, lanurile voluntare i franciza. n cursul ultimelor trei decenii, comerul n rile
UniuniiEuropeneacunoscutmutaiiprofunde,remarcndusecaprincipaletendine:
pierdereacoteidepiaamarilormagazineiamagazinelorpopulare;
cretereagrupurilordedistribuiespecializatencomercializareaproduseloralimentare;
dezvoltarea marilor suprafee specializate pentru comerul nealimentar; emergena magazinelor
discount.

Autoservirea

Inovaia comercial major a secolului al XXlea este, fr ndoial, apariia autoservirii. Institutul Francez al
Autoservirii definete autoservirea ca o form de vnzare prin care clientul se servete singur, n diferitele
raioane, ncasarea contravalorii mrfurilor cumprate realiznduse la ieire. Autoservirea nu este un tip de
punct de vnzare, ci o form de vnzare de gros sau cu amnuntul. Ea a revoluionat amenajarea i
atractivitateapunctuluidevnzare,pentrucoferconsumatoruluidoumariavantaje:
omaimarerapiditateaserviciului,datoratfaptuluicplatasefaceosingurdatlacas;
absena vnztorului, de unde anonimatul respectat, libertatea alegerii icumprrii produselor de
ctreclient.
ntimp,alteavantajeaufostadugate,astfelc,nfunciedetaliapunctuluidevnzare,seasigurclientului:
courii/saucrucioare;
spaiideparcare.
Autoservireaadatnaterelanoitipuridepunctedevnzare,caresedifereniaznfunciedetalialor,darmai
alesprinpoliticalorcomercial:
micileautoserviri:pnla400mp;
supermagazinele:4002.500mp;
hipermagazinele:peste2.500mp.

1) Micileautoserviri

Miniautoservireaestedefinitcaosuprafainferioarpraguluide120mp,pecaresepracticaceastform
devnzare.Gamaproduselorvnduteeste,aproapenexclusivitate,denaturalimentar.Numruldesalariai
nudepete5persoane.
Superetaestemagazinulnautoservirecareprezinturmtoareletrsturidefinitorii:
suprafaadevnzarecuprinsntre120400mp;
asortimentulcomercializateste,nproporiede90%,denaturalimentar;
numruldesalariaidepeterar20depersoane.
Anumitemiciautoserviriseregsescnmagazinelepopularepentruavindeproduselealimentare.
Magazinul de comoditate este un produs pur al distribuiei americane aprut n mijlocul anilor '50. Avnd o
suprafadevnzarede100300mp,acestmagazindeproximitatecomercializeazarticolecurentecurotaie
rapid.Deasemenea,isuntspecificeexistenaunuiparkingifuncionareacuunprogramdelucruextins.

2) Supermagazinul
PotrivitdefiniieiInstitutuluiFrancezalAutoservirii,supermagazinulesteounitatecomercialcuamnuntulcu
autoservire (sau un sector distinct ntrun magazin universal), prin care, alturi de o gam larg de produse
alimentare, se comercializeaz un asortiment mai mult sau mai puin important de produse nealimenare de
cererecurent;platacumprturilorsefacelacaseledemarcat,amplasatelaieireadinfluxuldeautoservire.
Principalelecaracteristicitehniceicomercialealesupermagazinelorsunt:
suprafaadevnzarentre4002.500mp;
construciapeunsingurnivel;
rotaiarapidastocurilordemrfuri(1224rotaiipean);
ocasdemarcatla100mpsuprafadevnzare;
amplasarea,nprincipal,nnoilecartiere.
Dezvoltarea supermagazinelor a cunoscut variaii pe plan mondial. Astfel, n rile sudice ale Europei
Occidentale,cuputernicetipuritradiionaledecomer(Spania,ItaliasauGrecia),supermagazinelesauextins
n ritmul cel mai rapid n ultimele dou decenii, ceea ce a fcut posibil tranziia la metode moderne de
distribuie, adaptate situaiilorlocale. n Europa de Nord, numrul deschiderilor de supermagazine a crescut
intrunritmmailent.nrilencaresaafirmatputernicdistribuiamodern,supermagazineleaudobndito
cotimportantdepia.

3) Hipermagazinul
TipdemagazininventatnFrana,nanul1963,dectrefirmaCARREFOUR,hipermagazinulesteunpunctde
vnzarecareseindividualizeaz,nesen,prin:
suprafaadevnzaredepeste2.500mp;
mrimea asortimentului de mrfuri: ntre 25 50 mii de referine, din care 4.000 din sectorul
alimentar;

sectoruldealimentaiepublicprezentcutreislideconsumaie:restaurant,braseriecuautoservire,
snackbar;
prezena tuturor raioanelor, chiar i a celor care practic vnzarea prin vnztori (carne, mezeluri,
brnzeturi,legumefructe),nfluxuldeautoservire;
ocasdemarcatlaieireadinfluxuldeautoservirepentrufiecare200mpsuprafadevnzare;
construciapeunsingurnivel;
amplasarea,deregul,laperiferiaoraului;
existenaunuimareparking(nmedie,1200locurideparcare).
n ultimii ani, hipermagazinele iau consolidat rolul de n centrele comerciale unde exist comerciani
specializai i ofertani de servicii. Creterea cotei de pia a hipermagazinelor este nsoit de o mutaie a
conceptului,caracterizatprindouevoluii:
o bipolarizare accentuat a tipodimensiunilor magazinului: mari hipermagazinede peste 8.000 de mp
(Carrefour,Auchan),consideratecelemairentabile,darcuoevoluiemaipuinrapiddincauzalipsei
disponibilitilordeamplasare;micihipermagazine,depnla5.000demp(Intermarche);acesteadin
urm sunt, deseori,realizate din transformarea supermagazinelor i au o pondere a sectorului
nealimentardestulderedus;
o ameliorare calitativ a ofertei: pentru a satisface nevoile consumatorilor, dince n ce mai exigeni,
hipermagazinele au tendina de ai lrgi ofertele cu produse noi, cuservicii amplasate n imediata
vecintate, multiplicndui eforturile pentru a faceagreabil cadrul de cumprare.Totui, preurile
discountrmnaxulmajoralpoliticiicomercialeahipermagazinelor.

Magazinuluniversal

De la nceput,trebuie reinut faptulc, dei modul de definire a noiuniide magazin universal variaz de la o
arlaalta,principaleletrsturisunt:
accesullibernmagazin;
olargposibilitatedealegereaproduselor;
preularticolelorfixatimarcatpefiecareprodus;
utilizareasistematicareclamei;
dezvoltareauneigameextinsedeserviciicomerciale;
practicareauneipoliticidepreuri;
amenajareamagazinuluipentruacreaimagineadespectacol.
Potrivit definiiei Asociaiei Internaionale a Marilor Magazine, marele magazin este sinonimul magazinului
universal,respectivounitatecomercialcuamnuntulcaracterizatprin:
dimensiuneaminimasuprafeeicomerciale,de2.500mp.;

numrul minim de 5 raioane de vnzare a unor grupe diferite de mrfuri, care s cuprind, n mod
obligatoriu,mbrcmintepentrufemeiicopii;
efectivulpersonalului,depeste175lucrtori.
Magazinele universale din Frana se caracterizeaz, alturi de criteriile amintite, i prin: amplasarea lor n
centrulorauluisaunmaricentrecomerciale;
construciapemaimulteniveluri;
rotaieastocurilordemrfurinealimentarede4oripean.
Magazinele universale japoneze sunt considerate ca fiind printre cele mai mari din lume. n opinia
consumatorului japonez, magazinul universal nseamn n primul rnd: mod, sortiment bogat i preuri
moderate. n structura vnzrilor predomin articolele denclminte. n S.U.A. potrivit definiiei
Departamentului Comerului magazinul universal este o unitatecu amnuntul cu unvolum anual de vnzri
de peste 5 milioane dolari, ncadrat cu cel puin 25 de angajai, avnd ca obiect vnzarea unei game de
articole de mbrcminte pentru ntreaga familie, precum i articole din grupele de esturi (inclusiv pentru
decoraiuni).Unmagazincarenregistreazunvolumdevnzrianualedemrfurimaimicde5milioanedolari
sauncarevnzrileuneiadingrupeledemrfuriamintitereprezintpeste80%dincifradeafaceriglobalnu
este inclus n categoria magazineloruniversale. n rile vesteuropene, marile magaziile universale sunt
difereniatentreeledinpunctuldevedereattalcategoriilordeconsumatoricroraliseadreseaz,ctial
volumuluivnzrilordemrfuri.Astfel,sedisting,dupnivelulpreurilorpracticate:magazinedelux,magazine
medii,magazinepopulare.
Sepotreineurmtoareleelementealepoliticiicomercialeamagazineloruniversale:
accesibilitatea;
taliaiasortimentul;
preul;
serviciile;
informareaconsumatoruluiipublicitatea;
motivaiapersonaluluidirectlegatdecompetenasa;
implantarearaioanelordevnzare;
animaiamagazinului.
Dea lungul anilor, inovaiile n domeniul distribuiei sau concretizat n declinul unuia sau mai multora din
aceste elemente, n ultimii ani dezvoltnduse, ntro serie de ri, tipodimensiuni noi de magazineuniversale
avndcaprincipalecaracteristici:
multilocalizarea,prindeschidereadesucursale(lanuridemagazine);
lrgimeaasortimentuluiipreulpentruacreamagazineledetipulDiscountHouse;
preul,implantarearaioaneloriamenajareamagazinelorprinpromovareaautoservirii;
animareamagazinului.

Astzi, magazinele universale, pentru a lupta contra marilor suprafee n autoservire (hipermagazine,
supermagazine),seprevaleazdepoliticicomercialefondatepecomercializareaproduselordenaltinuti
preuri ridicate, ncercnd s menin un service de calitate. Declinul marilor magazine se accelereaz n
favoarea altor forme mari moderne de comer i a fenomenului de dezvoltare a micilor magazine strict
specializate. Aceast tendin o parcurg mai ales marile magazine de provincie; magazinele din marile
aglomeraii urbane se menin, n special, prin fora lor de atracie extrateritorial, mai ales pe seama
turismului.

Magazinulpopular

Este unitatea comercial cu amnuntul prin care se vinde o gam relativ limitat de produse destinate
satisfaceriinevoilorcurente,incluzndmrfuriderotaierapid,aaziselearticolepopulare.
Caracteristicilemagazinelorpopularesunt:
osuprafadevnzaremediedecirca1.000mp;
ogamdepreurijoase,cuovitezderotaierapidastocurilor;
ogamdeserviciiredus;
unasortimentconcentratipuinprofunddeprodusecurentealimentareinealimentare;
creareademrcinumitealedistribuitorilor
Numrul de magazine populare se afl n recul n Frana, fie prin nchiderea lor, fie prin transformarea lor n
supermagazine.nS.U.A.,dupdeclinulmagazinelorcupreuriunice,arelocemergenamagazinelordiscount,
ncepndcuprimajumtateasecoluluialXXlea,bazatepe:
preurijoasepetoatdurataanuluiiorapidrotaieastocurilor;
olocalizarenzoneleperifericealeoraelor;
oambiansumaramagazinului,absenaserviceului.

Comerulnealimentarspecializat

n cursul ultimelor dou decenii, comerul specializat a cunoscut schimbri structurale semnificative. Noile
magazine specializate sau dezvoltat att pe mari suprafee, ct i pe suprafee reduse. Aceast polarizare a
suprafeelorcorespundengeneraluneiimplantrincentruloraului(micilesuprafee)saulaperiferie(marile
magazine).Sedistingpatrugrupuridedistribuitorispecializaipentru:
omonoindustrie:mbrcminte,jucrii,mobil(IKEA);
unmonoprodus:cravate,jeans(Levis);
omonoclientel:viitoareamam(Prenatal),copii.
Organizarea comerului specializat pentru produse nealimentare difer de la o ar european la alta.
Specialitii ntrevd o extindere a hiperspecializrii printro integrare vertical a funciilor comerciale i de

producie,concomitentcuconcentrareainternaional.Aceaststrategieofermaimulteavantaje:eapermite
sserepartizezeriscurile,ssebeneficiezdetendinelefavorabilealespecializrii.

Centrulcomercial

Uncentrucomercialeste,ngeneral,maialesncazulcelormaimaridintreele,implantatnjuruluneiuniti,
respectiv unmagazin despecializat cu o suprafa superioar restului reelei i care constituie un veritabil pol
de atracie de care vor profita toi comercianii situai n centrul respectiv. Aceasta poate fi un magazin
universal,popular,unsupermagazinsauomaresuprafaspecializat.Tipologiacentrelorcomercialeare,de
regul,dreptcriteriudeclasificareputereadeatracie,caresemsoarnmrimeasuprafeeidevnzareia
zoneideatraciecomercial,evideniatprinnumruldeclienisusceptibilideavizitacentrulcomercial.
Terminologiaacestorcentrediferdelaoarlaalta.Depild,nS.U.A.,porninddelacelmaimarelacelmai
mic,existcentrecomerciale:
regionale, cu o suprafa minim de 30.000 mp; n funcie de numrul marilormagazine, care constituie
unitile reprezentative ale centrului (13 magazine), se organizeaz ntre 50150 de magazine strict
specializate;suprafaatotalacentruluicomercialregionalsedistribuie,pesectoaredeactivitate,astfel:10%
alimentar,70%nealimentar,20%alimentaiepubliciuneleservicii;decomunitate,alcruipoldeatraciel
constituiemarelemagazindetipuljuniordepartamentstore;nsuprafaatotalacentruluicomercial(aferent
marelui magazin i celor 2040% de mici magazine specializate), sectorulalimentar deine o ponderede 20%;
dispunede2.0003.000locurideparcareaautoturismelor;
de vecintate, cu o suprafa construit de 10.000 mp i un numr de 1020magazine, prin care se
comercializeaz un fond de mrfuri complementar asortimentului desfcut de unitatea principal a
ansambluluicomercial
supermagazinul; 40% din suprafaa acestui tip de centru comercial este rezervat mrfurilor alimentare;
numrullocurilordeparcareaautoturismelorvariazntre5001.000.

Comerulcuridicata

Definiiafunciei degrosadistribuiei are,nesen,capunctedereferinceletreiroluridebazalesale:a

cumpra,astocaiarevinde.PotrivitnomenclatoruluiactivitiloreconomiceuzitatnrileUniuniiEuropene
(NACE61),comeruldegrosestedefinitcareprezentatdeunitiangajate,nexclusivitatesaunprincipal,n
revnzarea mrfurilor, n nume propriu, detailitilor, altorgrositi, productorilor i altora n vederea unei
prelucrri ulterioare, condiionrii, ambalrii sau dezambalrii. n general, rolul grosistului implic, pe de o
parte, depozitarea mrfurilor i, pe de alt parte, titlul de proprietate sau dreptul de a dispune de mrfurile
respective. Aceast definiie reflect rolul tradiional al comerului cu ridicata de a asigura depozitarea i
serviciiledetransport,cuaccentspecialpefurnizareanmaricantitiabunurilordeconsumctresectoarele
industrialiagricol.Totui,adevenitdincencemaidificilimaipuinutildefinireagranielorntrecomerul

degrosicelelalteactiviticomerciale.npractic,definiiaNACEistatisticilerealizatenconformitatecuea
nu mai reflect n modcorespunztor natura i amploarea activitilor comerului de gros.Rolul tradiional al
sectorului de gros n furnizarea serviciilor de depozitare i transport a fost rapid depit de dezvoltarea
tehnologieiiamanagementuluilogistic.
nrileUniuniiEuropene,mutaiisemnificativesaunregistratnceeaceprivetepoziiadiferiilorgrositin
ansambluldistribuieimrfurilor,astfel:
1) Grositii tradiionali specializai ntro anumit categorie de produse disparn ritm rapid, dar sunt nc
puternicincazulmrfurilorvrac,alproduselorfarmaceutice;totuicunoscunrevirimentndomeniulbunurilor
de consum cu rotaie rapid, n caregrositii pot fi ntlnii ca: grositi independeni tradiionali, lanuri
voluntare.
2) Cash and carry este o form de vnzare cu autoservire, folosit n depozitele degros, unde clientul se
servetesingur,alegndmarfa,iarlivrareasefacecuajutoruluneicartelecodificatecorespunztorarticolului
ales.

Tipuriledeagenieconomicidindomeniulactivitiicomerciale
Angrositi
Detailiti
Intermediari

Formedevnzare

Procesul vnzrii n anasamblu se realizeaz prin reeaua comercial. Aceasta este format din
totalitateaunitilorcomercialecuamnuntulicuridicata,princareseorganizeaz aprovizionareai
vnzareamrfurilor.Sedeosebesc:
o reeauacomercialcuridicata;
o reeauacomercialcuamnuntul.
Reeauacomercialcuamnuntulseclasificdupsuprafa,astfel:
unitimari;
unitimijlocii;
unitimici.
Attunitilemari,cticelemici,prezintavantajeidezavantaje.
Dupposibilitilededeplasaresedeosebesc:
reeauadeunitifixe;
reeauamobil.
Forme de vnzare. Caracteristica acestora este diversificarea i perfecionarea lor continu. Se
deosebesc:
vnzareaprincoresponden;

vnzareaprinautomate;
vnzareaprintelefon;
televnzarea;
vnzareaprininternetetc.
Fiecareformdevnzareprezintavantajeidezavantaje.
Formeledevnzaresedifereniazprin:
organizareainterioaramagazinului;
fluxuriledecirculaie(fluxulmrfii,fluxulcumprtorilor);

Sortarea,depozitareaipregtireamrfurilor

Transportulmrfurilor
Principaleletipuridetransportsunt:
feroviar(locomotive,vagoane);
rutier(autopropulsatesauremorcate);
naval(cargouri,remorchere);
aerian(avioanecargosaumixte);
neconventionale (prin conducte, prin sisteme de retele de transport de nalta si joasa tensiune, dar si
transportinformatic).
combinate(caleautoferoviara,autonavaletc).

Zoneleferoviarecuprindurmatoarelesubtipuri:complex,mixtsispecializat.InRomnia,nstructura
teritorialaaoraselormari,predominazoneleferoviaremixte,axatepetransportuldemarfurisicalatori.Zonele
feroviare specializate n transportul si depozitarea numai a marfurilor sunt mai putin frecvente, deoarece
majoritateastatiilorsuntdetipmixt.
Zoneledetransportautosunt,deregula,asociatezonelorferoviare.
Zonele portuare pot fi: complexe (mari, medii si mici) si simple. In cazul zonelor complexe exista dotari
specifice, depozite de mare capacitate, retea feroviara si rutiera. Zonele portuare simple nu beneficiaza de
aceastaultimafacilitate.
Zoneledetransportaeriansuntsituate,deregula,nafaraoraselorsidispundecaideaccessimijloace
detransportcarefaclegaturacuacestea.
Zoneledetransportdepozitaredemaximacomplexitatesedezvolta,deobicei,nzonelelibere.

Transportulferoviar

In 1896 sa ncheiat la Berna Conventia internationala pentru transportul marfurilor (Convention Relativ
Aux Transports Internationaux Feroviaires /Convention Internationale des Marchandise COTIF/CIM). Alte
forme de cooperare ntre caile ferate se refera la utilizarea n comun a unor vagoane sau tipuri de vagoane,
precumsitransportulanumitormarfuricarenecesitaconditiispecialedetransport.
INTERFRIGO(societatedeexploatarencomunavagoanelorpentrutransportulmarfurilorperisabile);
INTERCONTAINER(societatedetransportpecaleaferataamarfurilorcontainerizate).

Avantajelesidezavantajeleutilizariitransportuluiferoviar

Ca si n cazul marfurilor, calitatea serviciilor de transport este evidentiata prin caracteristici de calitate
(tehnice,organizatorice,tehnicoorganizatorice,economice,psihosociale)[110].
Fiecaremoddetransportprezintaavantajesidezavantajespecifice.
Avantajelesereferala:
- efectuareatransportuluidemasa,noriceanotimp,continuu,ziuasinoaptea;
- efectuareatransporturilorpedistantemari;
- conservarea calitatii si cantitatii marfurilor prin existenta diferitelor tipuri de vagoane
specificetransportuluipefiecaregrupademarfuri;
- asigurareatransportuluipaletizatsicontainerizat;
- utilizarea de "nave maritime feri" pe care se ncarca direct vagonul pentru eliminarea
transbordariimarfii;
- formareatrenurilor"marsrute"cuvagoaneplatforma(pentrueliminareatransportuluirutier
denoapte)pentruncarcareacamioanelordemaretonaj.
Cadezavantajeamintimurmatoarele:
- nu sepoate asigura n orice situatie transportul direct de la furnizor la beneficiar, necesitnd
combinareacutransportulautositransbordareamarfurilorpepar;
- duratatransportuluiestemaimaredectncazultransportuluiauto;
- necesitainvestitiimari,personalcucalificarediversasicomplexa;
- protectiemairedusaamarfurilorlasocuri(ntriaje).

Transportulrutier
Revolutia industriala si dezvoltarea masiva a comertului a dus la mbunatatirea starii drumurilor si la
realizareamijloacelordetransportperformante.
In comparatie cu majoritatea tarilor europene Romnia are un nivel scazut de modernizare a drumurilor
publice,chiardacatransporturilerutiereaucapatatunmareavntdupa1989.

Avantajelesidezavantajeleutilizariitransportuluirutier
Avantaje:
- ncarcarea marfurilor se face direct de la locul de expeditie (magazie, locul productiei) iar
descarcarealapunctuldedestinatie,faramanipularisuplimentare;
- pregatirea autovehicolelor este rapida, existnd posibilitatea schimbarii rapide a directiei
dedeplasaresiavolumuluidemarfatransportate;
- vitezemaridedeplasare;
- cheltuielidetransportacceptabile;
- protectiesuperioaraamarfurilorfatadesocurisiintemperii.

Dezavantaje:
- exploatarea autovehicolelor genereaza cheltuieli mai mari, ca urmare a consumului de
combustibilisuperiori;
- necesitateaexistenteiunuisofersiaechipeideservire(pentrufiecareautovehicolnparte);
- poluareamediuluinconjuratorestemaimarencazulutilizariiautovehicolelorcomparativcu
celelaltemijloacedetransport;
- uneorinuesteindicatpentrudistantefoartelungi;
- nusepottransportaunelemarfurigrelesauvoluminoase.
Avantajele transporturilor rutiere sunt nsa mai mari dect dezavantajele enumerate, ceea ce face ca
pondereaacestorasafiensemnata.Dinamismultransportuluirutierestedatoratunorcauzeconjugate:sistem
moderndedistribuirepromta,perfectionareaautovehicolelor,consumredusdecombustibil.
Existareglementaricaresereferalasubstantele,obiectelesimaterialelepericuloaseadmiselatransportul
rutier (lista oficiala) si fise de siguranta ce dau indicatii privind riscurile pentru sanatate, masurile de urgenta
care trebuie luate, masurile de ordin general, precum si de prim ajutor. Functie de gradul de periculozitate,
ncarcareancomunamarfurilorpoatefipermisa,interzisasaupotexistaconditiispecialedevecinatate.
Prin Ordinul 1105/6.08.2002 sa realizat ncadrarea vehicolelor rutiere care efectueaza transporturi
internationalencategoriadepoluaresisigurantacirculatieifunctiedereglementariloreuropene.

Transportulnaval
SituareaRomnieilatarmulMariiNegresidealungulDunariiaucreatperspectiveactivitatiipeapa.
Transporturilemaritimesifluvialesuntmodalitatimultmaiieftinefatadeceleferoviare,aerienesauauto,
caurmareacheltuielilorpentruinvestitiimultmaireduse,nvedereadezvoltariiinfrastructurii.

Productia de bunuri si servicii este amenintata de o serie de fenomene naturale (cutremure, inundatii,
alunecari de teren, grindina, seceta) dar si de activitatea premeditata sau inconstienta a oamenilor (incendii,
furturi, greve, conflicte militare). In vederea compensarii financiare a pierderilor cauzate de producerea unui
anumitrisc,sefacasigurarialemarfurilordecatrebeneficiarisautransportatori.

Avantajelesidezavantajeleutilizariitransportuluinaval
Avantaje:
- dezvoltarea industriilor ce folosesc materii prime transportate ieftin pe calea apei (industria
siderurgica,metalurgica,energetica,sticla,materialepentruconstructii);
- capacitatedencarcarefoartemare;
- asiguratarifereduse;
- creareadebarajedeacumularepentruhidrocentrale;
- dezvoltareairigatiilor.
Dezavantaje:
- nu este economic pentru zonele mai ndepartate de bazinul fluvial, datorita transbordarilor
costisitoare;
- poatedeveniimpracticabilnperioadeledesecetasaunghet;
- estemailent.

Transportulaerian
Prinntemeierea"Companieifrancoromanadenavigatieaeriana"(1920)sauefectuat,ncepndcu1922
(ruta Paris Strassburg Praga Viena Budapesta Bucuresti Constantinopol) primele zboruri
intercontinentale regulate din istoria transporturilor de pasageri. Traficul aerian la nivelul anului 1938 era de
numai0,1%dintotalultransporturilorpublice.In1946afostinfiintataIntreprindereadetransporturiaeriene
romnosovieticaTARS(TransporturiAerieneRomnoSovietice),iarn1954TAROM(TransporturileAeriene
Romne) urmata de compania LAR (Liniile Aeriene Romane) n 1975, ce au avut un rol important n
transporturiledemarfasipasageri.

Avantajelesidezavantajeleutilizariitransportuluiaerian
Avantaje:
- rapiditatea este o caracteristica esentiala a transportului aerian (transportul medicamentelor
n caz de epidemii, a alimentelor n regiunile cu populatii nfometate, interventii n caz de
necesitate);
- adaptabilitatealadiferitegenuridetransportfaraanecesitamodificarimajorealeavioanelor;
- transportulcuhelicoptereoferaoaccesibilitatemaxima.
Dezavantaje:

- conditiilemeteorologicepotafectastareatehnicaaaparatelordezbor,conditiiledenavigatie
aerianasiorganizareaserviciilorlasol;
- regularitateaeloraeriene,peanumitetraseemaiputinfrecventate,lasadedorit;
- costurilesuntridicatecaurmareacostuluiaparatelordezbor;
- capacitatedetransportmica;
- consumurimaridecombustibilisuperiori.
Transportul aerian de marfuri reprezinta cea mai dinamica modalitate de transport, existnd astazi linii
aerienespecializatecareseevidentiazaprinoperativitate,rapiditate,pretdecostatractiv.
Conform Conventiei de la Varsovia scrisoarea de transport aerian (Air Waybill) este dovada ncheierii
contractuluidetransport,aprimiriimarfiisiaconditiilorncareseexecutatransportul.

Avantajelesidezavantajeletransportuluiprinconducte
Avantaje:
- costredusaltransportului;
- continuitateafurnizariiserviciului,functionareanefiindinfluentatadeconditiilemeteorologice;

Dezavantaje:
- accesibilitatelimitatadeexistentaconductei;
- necesitainvestitiimari;
- blocheazaocantitatemaredemarfapelungimeaconductei;
- vitezaredusadedeplasareabunurilor;
- numarlimitatdeprodusetransportate.

Tehnologiimodernedetransport

Dacavemnvederecprinspecializareamijloacelordetransportbunurilendrumullordelaproductor
labeneficiarsunt,adesea,transportatedemaimultemijloacedetransport,folosindusetransportulcombinat,
o serie de probleme ridicate de cretereaeficienei acestei forme complexe de transport pot fi rezolvate prin
introducerea i extinderea tehnologiilor moderne de transport. ntreprinderile, n calitatea lor de beneficiari
pot realiza o serie de avantaje, cu consecine asupra costurilor, din paletizarea i contenerizarea la furnizor a
produselorcontractateitransportate.

Paletizarea este o tehnologie de manipulare, depozitare i transport a unitilor de ncrctur

aezatepeunsuport(palet).

Unitatea de ncrctur se definete ca un tot costituit din unul sau mai multe produse, identice sau
diferite,carepstreazuncaracterdepermanenntimpuloperaiilordemanipulare,depozitare,transporti
distribuie,delaloculdeformarepnlaloculdeutilizare,dealungulntreguluiprocesdetransport.
Constituireaunitilordencrcturserealizeazprin:formaprodusului,aambalajuluisauapaletei
cndsefolosescboxpalete.
Folosireapaletizriigenereazoseriedeavantajedintrecaremenionm:
Cretereavitezeidecirculaieaproduselor;
Sepstreaz,ncondiiisuperioare,calitateaiintegritateaproduselornprocesuldetransport;
Dposibilitateafolosiriiraionaleacapacitiispaiilordedepozitare,nspecialpevertical;
Se scurteaz durata operaiunilor de ncrcare descrcare a produselor, prin cretrea productivitii
muncii,datoritmecanizriioperaiunilorrespective(deex.,descrcareamanualaunuivagondecitrice
15 tone se realizeaz cu o formaie de 5 muncitori n dou ore, n timp ce paletizat, acelai vagon se
descarcde2muncitorin30deminute)
Introducerea i extinderea paletizarii presupune pe lng investiii nsemnate i modificarea unor
tehnologiidemanipulareidepozitare.

Contanerizarea este cea mai eficient tehnologie modern, ea asigur n condiii perfecte de
securitate transportul, inclusiv combinat, al bunurilor de la productor la consumator, folosind variate
soluiinfunciededistan,caleaaleasimijloaceledetransportfolosite.
Containerele sunt ncperi mobile pentru mrfuri comune acestora pe tot parcursul transportului i
caredefaptconstituieunitateadencrctur.
Avantajelefolosiriicontainerelor,sunt,pelngcelecomunecupaletizarea:
Mretecoeficientuldeutilizareamijloculuidetransport;
Eliminambalajeledetransport;
Simplificformalitiledepredareprimire,calculele,documentaianecesar;
Crete viteza de transport a mrfurilor prin reducerea la minimum a timpului de ncrcare
descrcare;
Reducenecesaruldeinvestiiipentrumagaziiacoperite.
Folosirea containerelor n Europa a condus, printre altele, la reducerea cheltuielilor pentru ambalarea
mrfurilor cu pn la 70 % i a celor de manipulare cu pn la 40 % ceea ce demonstreaz contenetizrii i
necesitateaurgentautilizriiinpracticadetransportdinaranoastr.

Manipulareamaterialelor

Deplasareamanual
Omuladeplasatmaterialelecuajutorulminilor.nmultesituaii,aceastmatodseapliciastzi.
Omul poate s ridice, s lase jos, s ntoarc, s stivuiasc, s preia din stive sau s deplaseze cutiile i alte

componente.El,poate,deasemenea,sprelucrezemanualbunurile.Dacvolumulcaretrebuiemanipulateste
mic,iardistanadetransportesteredus,nuvafinecesarsfolosimoinstalaiepentruanclocuimobilitatea
omului.Omulnutrebuieconfundat,totui,cuomain.nprezent,eltrebuiesifoloseascforafizicnumai
pentrutransportulsimplualunorcantitifoartemicipeceamaimicdistanposibil.

Crucioarele
Roata afost urmtorul pas n mbuntirea manipulrii i are astzi o larg rspndire. Crucioarele
de mn sunt relativ mici i lente, astfel nct ele vor fi eficiente pentru deplasarea unor cantiti mici pe
distane mici. Crucioarele cu motor de tipul celor cu remorc, al celor ataate benzilor rulante, ca i al
vehiculelor ghidate automat pot transporta multiple incrcturi, pe distane mari, cu un cost relativ mic al
muncii.ncazulunorcantitimoderatecaretrebuietransportatepeodistanmare,economiileobinuteprin
folosirea crucioarelor pot compensa costurilr de capital mai mari, ca i costurile de ncrcare i descrcare,
fapt care transform crucioarele motorizate ntrun mijloc de transport mai economic dect
motostivuitoarele.

Motostivuitoarele
Motostivuitoarele i o dat cu ele introducerea paleilor i a loturilor unitare reprezint un pas
nainte n deplasarea materialelor. n prezent, exist multe tipuri de motostivuitoare i sunt, pe drept cuvnt,
considerateexcelenteutilajeuniversaledemanipulare.Principalulloravantajconstnfaptulcpotncrcai
descrca i alte vehicule i totodat ridica ncrcturile la nlimi mai mari n vederea depozitrii. Totui, ca
utilaj de transport, motostivuitorul are i cteva dezavantaje: de exemplu, chiar i atunci cnd fiecare produs
este n cantiti suficient de mari care s necesite o ncrctur paletizat, costul asamblrii i demontrii
paletei va rmne destul de mare n afar de cazul cnd mrfurile nu sunt primite i expediate n cantiti
paletizate. Matostivuitoarele impun, de asemenea, existena unor coridoare mari n cadrul depozitului, iar
costuldemanipularevacretedirectproporionalcucantitiledeplasate.

Benzilerulante
Benzile rulante sunt foarte practice pentru deplasarea n linie dreapt, ntruct elimin manipulrile
dinainteaidedupfiecarefuncie.Astazi,elepotfincrcateidescrcateautomat.Elepermitrealizareaunui
flux nentrerupt al materialelor, spre deosebire de celelalte utilaje care realizeaz o manipulare separat a
materialelor. Nu necesit o munc suplimentar, dar costul crete proporional cu distana de transport.
Utilizareabenzilorrulante,carepermitediminuareacosturilordemanipulareiasigurareaunuifluxconstantal
mrfurilor n locul unei deplasri discontinue a acestora, a cresctut tot mai mult n ultimii ani n rile
dezvoltate. Ele reprezint cea mai bun metod de mbuntire a manipulrii materialelor n majoritatea
centrelordedistribuieiafabricilor.Benzilerulantepermitlivrareasaudescrcareaautomatabunurilorsau

pebazauneicomenzispecifice.Elepotdepozitabunurilepnceacestaesuntpreluatedeunoperatorsaude
unaltutilaj;deasemenea,potsortamrfurilesaulepotgrupapecategorii.

Depozitarea

n cadrul unui depozit comercial ntlnim un flux comercial compus din urmtoarele procese: preluare
recepie, depozitare stocare, livrare. n general, pentru orice suprafa comercial care ntrunete atributele
unuidepozit,fluxultehnologicsecompunedin:intrarepstraredepozitarestocarevnzarelivrare.n
proiectarea tehnologizrii unui depozit trebuie s se aib n vedere ca diferitele operaii i procese de baz,
necesare ndeplinirii scopului pentru care a fost creat, s se deruleze ntro nlnuire logic spaiu i timp.
Organizareadepozituluitrebuieastfelfcutnctceledoucircuite,circuituldestocaj,constituitdinrecepie
istocaj,icircuituldeservice,constituitdinlivrareamrfurilor,snusesuprapun.Laamenajareainterioara
unuidepozittrebuiecunoscuteurmtoareleelemente:
- Sistemul constructiv al depozitelor: suprafa i nlime, numrul nivelurilor pefoar
suprafaadepozitului,dotareacurampedencrcaredescrcare;
- Condiiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerine speciale de
temperatur i umiditate, necesitatea accesului pentru controlul periodic i efectuarea de
operaiidentreinereaproduselorntimpuldepozitrii,asigurarearespectriiordiniprimul
produsintratprimulprodusieit
- Moduldeambalare;
- Natura,formageometricirezistenamecaniclastivuireaambalajelordetransport;
- Tipuldepaletefolosite.
Preluareamrfurilordinspaiilededepozitareareomareimportandatoritcosturilordemanipularepecare
lepresupune.nprincipiu,existtreimodalitidepreluareamrfurilorpentruconstituireacomenzilor:
- Seleciaindividualproduselesuntpreluatepernd,unulcteunul.Dintrunanumitlocdin
spaiul de depozitare, este preluat un singur produs, care este adus pe platforma de
expedierespreclieni.Ulterior,estepreluatunaltprodus.
- Ruta de prelucrare. Personalul responsabil de manipularea mrfurilor parcurge n depozit o
anumit rut, care i permite s preia mai multe produse, nainte de a se ndrepta spre
platforma deexpediere. Numrul produselor preluate depinde decaracteristicile acestora i
decapacitateaechipamentuluidemanipularefolosit.
- Ariarepartizatpelucrtor.Fiecaremembrualpersonaluluidepozituluiesteresponsabildeo
anumit zon. Pentru asamblarea comenzilor, aplic fie selecia individual fie ruta de
prelucrare,nariaatribuit.

Pentruaranjareamrfurilorndepozitseaplicurmtoarelecriterii:

- ComplementaritateaProduselecaresuntfolositempreunnconsumisuntsolicitatede
clienincadrulaceleiaicomenzivorfiamplasatenapropiere.
- CompatibilitateaAranjareamrfurilorndepozittrebuiesianconsiderarecaracteristicile
lor merceologice. Produsele compatibile sunt cele care pot fi amplasate n apropiere, fr a
generariscuri.
- Popularitatea Utilizarea acestui cirteriu are la baz diferenele existente ntre produse n
privinavitezeidecirculaie.ncazulncareunproduscucirculaieidestepreluatdinstocn
cantiti mai mici dect cele n care este furnizat, se recomd amplasarea lui n apropierea
punctelor de expediere ctre clieni.n consecin, cu ocafiecrei operaiuni de preluare,
distanapecareovorparcurgeastfelmrfurilevaficeamaiscurt.
- MrimeaPotrivitacestuicriteriu,mrfurilededimensiunimiciseamplaseaznapropierea
zonelor de expediie. Se asigur n acest mod o densitate mare de produse n proximitatea
punctelordelivrare.Criteriulmrimiigaranteazcelmaimiccostdemanipularedoarncazul
ncareproduselededimensiunimicisuntcelecareauocirculaierapid.

Exploatarearaionalaunuidepozitserealizeazprinrespectareaurmtoarelorprincipiigenerale:
- Depozitareamrfurilorcorespunztorproprietilordeutilizare;
- Alocarea unor spaii izolate specializate, pentru mrfurile cu proprieti deosebite (camere
frigorifice,deuscare);
- Exploatarea,ntroconcepietehnologicunitar,antregiisuprafeededepozit;
- Utilizarealamaximumacapacitilordedepozitare;
- Corelarea mobilierului de pstrare cu funciile principale pe care le ndeplinete depozitul
respectiv;
- Asigurarealibereicirculaiiamrfurilor.

n funcie de amplasarea principalelor zone: recepie, depozitare, expediie exist trei variante de flux al
mrfurilorntrundepozit:
1. Circulaiamrfurilornliniedreaptcndzonelederecepieiexpediiesuntaezatepedou
laturiopusealedepozitului;procestehnologicliniar;
2. Circulaiamrfurilornarcdecercde90 ,cndzonelederecepieiexpediiesuntamplasate
perpendicularpedoulaturialturatealedepozituluiprocestehnologicnL
3. Circulaia mrfurilor n arc de 180 , cnd zonele de recepie i expediie sunt amplasate pe
aceeailaturadepozituluiprocestehnologicnU.

inndseamaderolidestinaie,suprafaatotalaoricruidepozitesteformatdin:
- suprafaapentrupstareaefectivamrfurilor,carearegreutateaspecificceamaimaren
suprafaatotaladepozituluiiunrolprincipalnfuncionareaacestuia;

- suprafaa auxiliar, menit a deservi operaiunile adiacente funciei principale a depozitului,
constituit din mai multe ncperi i spaii, n care au loc diferite operaiuni: dezambalare,
recepionarea mrfurilor, preambalarea produselor, pstrarea provizorie a mrfurilor
respinselarecepie,laboratoaredeanaliz;
- suprafaaadministrativicucaractersocial;
- spaiuldeciculaieculoare,coridoare,spaiulocupatdescri,lift;
- spaiulocupatdeelementeleconstructivealecldiriistlpi,coloanedesusinuriinterioare
despritoare.
Este eficient i recomandabil ca cea mai mare parte din suprafaa total a construcieis fie rezervat
ncperiloroperative,respectivntre8090%.Dinsuprafaaoperativadepozituluisedelimiteazisesepar
aanumitasuprafautiladepozitului.

Funciilestocurilordemrfuri

1. Asigurareauneicirculaiinentrerupteamrfuriloresteprincipalafuncieastocurilordemrfuri.
Existena unor cantiti de mrfuri n magazin sau depozite sub form de stocuri asigur
desfacereacontinu.Defaptstocajulnupresupuneostagnareabsolutamrfurilorcarembrac
forma de stocuri. Stocul de mrfuri sufer un proces continuu de nnoire, mrfurile carel
formeazparticipndactivlarealizareacirculaiei.
2. Echilibrarea produciei cu consumul, a ofertei cu cererea de mrfuri reprezint o alt funcie a
stocurilor de mrfuri. Cererea de mrfuri a populaiei este corelat la intervalul anumitor
perioade cu oferta de mrfuri prin intermediul planurilor agenilor economici dar ele nu se
sincronizeaz perfect; sunt produse cu o anumit sezonalitate a produciei sau a consumului.
Mrimeaistructurastoculuitrebuiesfieastfelstabilitenctsneseproducontreruperea
produciei,circulaieisauaconsumului.
3. Asigurarea unor posibiliti largi de alegere din partea consumatorilor reprezint o alt funcie
important a stocurilor de mrfuri. Aceast funcie presupune o structurare sortimental a
stocurilor nct s satisfac cele mai variate cerine, s ofere pentru aceeai cerin multiple
posibilitidesatisfacere.

Factoriidemediuaispatiilordedepozitare

In timpul pastrarii, produsele pot suferi modificari nsemnate sub actiunea factorilor interni sau externi.
Dintrefactoriiinternienumeram:structura,compozitiachimicaaproduselor,proprietatilefizice,chimiceetc.
Factoriiexternisunt:
factoriimecanici(comprimareastivelor,solicitarintimpultransportului,ntimpulmanipularii);
factorifizicochimici(temperatura,umiditatea,luminasolara,compozitiasicirculatiaaerului);

factoribiologici(prezentaunormicroorganisme,bacterii,rozatoare,insecte).
Altifactorisereferala regimuldepozitarii(igiena dinspatiuldedepozitare,existentamirosurilorstraine,
respectareavecinatatiiadmiseaproduselor,ambalajuldeclansatorsaunudeinteractiunicuprodusul).
Variatiileacestorfactorifizici,chimicisaubiochimiciproducmodificaricalitativemajorealeunorproduse
sidinacestmotivimplicamentinereaacestoralanivelulprescrisdestandarde,pentrufiecaretipdeprodus.Ca
urmare a deprecierii produselor n timpul pastrarii, pentru efectuarea expertizelor merceologice ale spetelor
rezultate este necesara cunoasterea, n amanunt, a tuturor caracteristicilor produselor depozitate si a
implicatiilor acestor factori asupra calitatii si integritatii produselor. Spatiile de depozitare trebuie sa satisfaca
anumite conditii de microclimat pentru pastrarea corespunzatoare a marfurilor. Microclimatul este puternic
influentat de puritatea aerului, concentratia n particole de praf, gaze toxice, temperatura, umiditate sau de
prezentamicroorganismelorcarepotinfluentaproprietatilemarfurilorndiferiteproportii.

Temperatura

In timpul pastrarii marfurilor este necesara asigurarea unui regim optim de temperatura. Oscilatiile
temperaturii aerului din depozit sunt influentate de anotimp si chiar de perioada din timpul unei zile, dar nu
exista identitate ntre temperatura din interior cu cea din exterior, deoarece iarna se practica ncalzirea
depozitului iar vara se realizeaza ventilatia sau conditionarea aerului. Expertul trebuie sa cunoasca si sa
compare conditiile de pastrare prescrise n standarde cu valorile existente n depozit sau cu cele obtinute n
urma reconstituirii. In acest fel poate aprecia daca au fost ntrunite conditiile optime de pastrare sau nu si
poate aprecia cauza deprecierii calitative a produselor. Temperatura de condens sau a punctului de roua
reprezintatemperaturalacarecantitateadevaporideapadinaerdepasestecantitativumiditateaabsoluta.La
temperaturiinferioarepunctuluiderouaaparpicaturideapacareumezescproduselesauambalajele.
Trebuie de remarcat ca pentru mentinerea temperaturii din spatiul de depozitare n limite prescrise de
standarde este necesara ventilatia aerului cu un coeficient de circulatie de 78 ori/ora. Ventilatia este
consideratanormaladacadiferentadintretemperaturaaeruluiintrodussicelevacuatnuestemaimarede2
0
C.
Masurareatemperaturiisefacecutermometreobisnuitedecamera,cutermografecarenregistreazavariatiile
detemperaturaoanumitaduratadetimp(ozisauosaptamna),cutermometreprotejatemetalic(pentrua
puteafiintroduseninteriorulunormarfuri)saucuteletermometre.

Umiditatea

Oscilatiile umiditatii aerului pot, de asemenea, provoca modificari calitative importante ale produselor si
suntdependentedetemperaturasidepresiuneaaerului.Continutuldevaporideapapoatefiexprimatnfelul
urmator:
umiditatea absoluta a aerului (U
a
) masa vaporilor de apa, n grame, continuta n aer, la un anumit
moment;

umiditatea relativa (U
r
) raportul dintre masa vaporilor de apa existenti la un moment dat si masa
(presiunea)vaporilornstaresaturata,dintrunm
3
deaer.
Crestereatemperaturiiatragedupasinescadereaumiditatiiaeruluisicrestereapresiuniivaporilordeapa.
Faptulcaumiditatearidicatadinspatiilededepozitareprovoacadezvoltareamicroorganismelorsiumidificarea
produselor,estenecesaramentinereaacesteialaunanumitnivelcaresaasigureconditiileoptimedepastrare.
Pastrarea nivelului optim de umiditate este foarte importanta n depozitele simple, nencalzite, unde se
depoziteaza marfuri higroscopice (ciment, detergenti). La umiditati ridicate (95 100 %) se pot dezvolta
mucegaiuripeambalajesauproduse.Niciscadereaumiditatii(temperaturiridicate)subanumitelimitenueste
avantajoasadeoareceprovoacauscareapronuntata,nlimitenedorite(lemn,pieitabacite).

Factorii biologici

In conditii favorabile de temperatura si umiditate, microorganismele se dezvolta rapid, conducnd la

degradarea produselor. Dezvoltarea mucegaiurilor este favorizata de lipsa de ventilatie din spatiul de
depozitaresidetemperaturide2030
0
C.Multisporirezistachiarsila0
0
Csaulatemperaturifoarteridicate.
Prezentaciupercilorafecteazaesteticaproduselorprinaspectdezagreabilsiprinmirosneplacut.Existachiaro
specializare a diferitelor specii de ciuperci care se dezvolta preferential pe anumite substarturi (materiale
plastice,textileetc).
Impotrivaactiuniiagentilorbiologici seactioneazaprinmijloacefizicesauchimice(aplicareadefungicide
saudioxiddesulf),combatereabiologicaainsectelorsaupriniradiere.
Pastrareaproduselortrebuiefacutanconditiideigienadeosebitesitinndcontdecriteriuldevecinatate,
pentruanupermitedegradareasaucontaminareaacestora.

Modificaricalitativentimpuldepozitarii

Intimpulpastrariisidepozitariipotavealocoseriedemodificarialemarfurilordatoritadiferitilorfactori
internisauexterni.Oricemodificareacoditiilorrecomandatepentrudepozitareaproduselorpoateconducela
modificarea calitatii acestora, modificari ce trebuie cunoscute n detaliu att de catre cei care deservesc
depozitulctsidecatreexpert.

Modificarifizice

Temperatura, umiditatea si factorii mecanici influenteaza majoritatea produselor provocnd pierderi

nsemnate.
Variatiiledetemperaturacauzeazaschimbarideordinfizicsianume:dilatari,modificaridefaze,separari
deemulsii.

Scaderea temperaturii sub limita prevazuta n standarde duce la modificarea calitatii produselor prin
nghetare,precipitare,modificareasolubilitatiisauavscozitatii.Crestereatemperaturiipestelimitatranscrisa
nstandardeduceladilatare,crestereapresiuniivaporilornrecipiente.
Materialeleplastice,dinlemnsaucelemetalicesuntinfluentatedefactoriimecanicicareproducpierderi
nsemnate.

Modificarichimice

Ca urmare a faptului ca marfurile industriale sunt pastrate perioade lungi n depozite, pot sa apara
modificari ce schimba proprietatile produselor, facndule, de multe ori, inutilizabile. Temperatura si
umiditatea pot influenta viteza reactiilor chimice si pot initia procese chimice precum oxidarea, condensarea,
polimerizarea,coroziunea.
Crestereatemperaturiicu1
0
Cpoatemaricucca.10%vitezadereactieaunorsubstanteceeacefaceca
perioadadedepozitaresasereducaconsiderabil.Produselemetalicesuferadegradariprincoroziune,procesce
produceanualpagubensemnate.

Modificaribiochimice

Modificarile biochimice sunt o consecinta a atacului daunatorilor sau al microorganismelor. Pierderile

provocate de daunatori sunt apreciabile si constau n distrugerea produselor, dar, mai ales, contaminarea
acestora. Produsele de origine organica, naturale (textilele din bumbac, lna, blanurile, produsele din piele,
lemn) sunt atacate de daunatori (insecte, rozatoare si microorganisme) care produc pagube substantiale.
Microorganismele provoaca pagube nsemnate, n special n cazul produselor alimentare (fermentatie si
putrefactie). O modificare specifica att produselor alimentare ct si a celor nealimentare o constituie
mucegairea. Acest fenomen se ntlneste n cazul produselor din lemn cnd, datorita umezelii, acestea se
acopera cu un strat fin de mucegai sub forma de pete rotunde negricioase. De asemenea, mucegairea ataca
produseledinpielesitesaturileapretate.
Calitatea produselor poate fi influentata n spatiile de depozitare si de ati factori, dect cei amintiti
anterior:compozitiaaeruluiprincomponenetelesaleoxigen,ozon,bioxiddecarbon,particulefine,radiatiilesi
ventilareapasivasauactivaaaeruluipentrureglareatemperaturiisiumiditatii.
Factoriifizici,chimicisaubiologicisuntfoarteimportantideoreceatingereaunorvaloriinacceptabileduce
la modificari calitative ale produselor. Expertiza merceologica are rolul de a elucida motivele care duc la
deprecierea calitativa si a stabili calitatea reala, locul deprecierii, conditiile de aparitie a deprecierilor.
Expertizele, n asemenea cazuri, sunt deosebit de laborioase, fiind necesara reconstituirea parametrilor de
mediu.Reconstituireapresupunemasurareaparametrilordininterioruldepozituluintroperioadaidenticacu
cea a depozitarii si apelarea la Institutul Meteorologic n vederea aflarii valorilor exterioare ale parametrilor

urmaritiReconstituireatrebuiesatinacontdemodificareatemperaturilordininteriorprecumsideumiditate,
defaptulcaserealizeazancalzireadepozituluisauracireaprinventilareaaerului.

Amenajareadeansambluamagazinului

Amenajareadeansambluamagazinuluiarelabazurmtoareleprincipii:
grupareamrfurilornfunciededestinaiautilizriilor:articoletextilepentrumbrcminteilenjerie
de corp, articole textile pentru uz gospodresc i decorarea locuinelor, lenjerie de corp, confecii
pentrumbrcminteexterioar,articoletricotatepentrumbrcminteetc;
gruparea mrfurilor n raport cu categoriile de populaie crora li se adreseaz: brbai, femei, copii,
nounscui,elevietc;
gruparea mrfurilor, la care este posibil, dup materia prim de fabricaie: esturi de bumbac, ln,
mtase,incnep.
gruparea mrfurilor n raport cu natura cererii, n funcie de care vor putea fi organizate raioane cu
articoledeluxraioanecuarticoledecererecurentetc.
Raioanelesesubdivid,larndullor,pe:
grupe de mrfuri (de exemplu, n cazul complexului sortimental pentru sportivi: confecii, tricotaje,
nclminte,ciorapi,lenjerie,marochinrieitotfeluldearticolesportive);
subgrupe de mrfuri (de exemplu, nclminte cu fee din piele natural,nclminte cu fee din
nlocuitori,dinpielesinteticiartificial,nclmintedincauciucimaseplastice);
articole(deexemplu,ncazulconfeciilorpentrufemei:paltoane,pardesieraglane,jachete,costume
taior,rochii,sarafane,fuste,bluze,pantaloni,salopete,halatedeprotecieidebaie);
sortimente(deexemplu,laraionuldefuste:fustetipjeans,fustedinstof,fustepantalon).

Secunoscpatrutipuriclasicealeamenajriideansambluauneisuprafeedevnzareianume:
1) Dispunerea tip gril, n care grupele de produse sunt expuse liniar, pe culoare principale paralele,
ntrerupte de culoare secundare, aezate perpendicular pe primele. De regul, supermagazinele
folosesc dispunerea tip gril. Acest tip de amenajare asigur o exploatare a magazinului, dei din
punctul de vedere al clientului poate deveni stnjenitoare, prile perimetrale ale suprafeei de
vnzarefiindmultmaiaglomerate.
2) Dispunerea flux liber, unde asortimentul de mrfuri este grupat pe familii i subfamilii de produse,
pentru a facilita micarea liber, nestructurat a clienilor. Aceast dispunere utilizeaz spaiul mai
puineficientdectdispunereagril.

3) Dispunerea tip boutique, n care gruparea asortimentului de mrfuri se realizeaz astfel nct fiecare
familie de produse constituie un raion bine individualizat, cu propriul stil i o ambian specific.
Adeseafiecareshopprezintmrfuridemarcdelaunsingurproductor.Acestsistemdeamenajare
reclamcosturideconstrucieidesecuritatemairidicate.
4) Dispunerea tip bucl sau alee circular, unde raioanele posed o faad pe aceast pist circular.
Acest tip de amenajare incit clienii s circule liber n magazin i s efectueze cumprturile pentru
produsedeimpulsnmaimulteraioane.

Repartizareaspaiuluimagazinului

mprirea spaiului totalalmagazinuluinparteapentruvnzarein ceadesusinereavnzriiesteadoua

etapaplanuluideorganizareinterioaraunuimagazin,obiectivintaprocesuluideamenajareasuprafeei
acestuia.Demersurilepentrurepartizareaspaiuluimagazinuluivizeaz:
1) Departajareasuprafeeintreraioarieledevnzareiactivitiledesusinere;
2) Repartizareasuprafeeidevnzareperaioane;
3) Echipamentulcomercial;
4) Fluxullesniciosalclienilor.
Primulpasnrepartizareaspaiului magazinuluirezidndepartajarea suprafeeintreraioaneledevnzarei
activitile de susinere. Ca regul general, se repartizeaz ct mai mult posibil spaiu pentru vnzare.
Suprafaa de vnzare variaz n funcie de tipul i mrimea magazinului. Aa de exemplu, ntrun magazin
universal suprafaa de vnzare reprezint circa 65% din suprafaa total, n timp ce un magazin de bijuterii
aproape nu are nevoie de un spaiu de susinere a vnzrii. Suprafaa comercial a unui punct de vnzare se
poate diviza, n funcie de mrimea i profilul magazinului, vechimea cldirilor n care acesta i desfoar
activitatea,modulderealizareaconstruciei(cuunulsaumaimulteniveluri),astfel:
a) Saladevnzare,ncadrulcreiaarelocprocesuldevnzareamrfurilor;
b) Spaiul pentru rezerva de mrfuri, destinat pstrrii stocurilor, n vederea asigurrii pregtirii
mrfuriloricontinuitiiprocesuluidevnzare;
c) Spaiiauxiliare,dupcaz,nfunciedeprofilulmagazinului:
spaiulpentruprimirea,dezambalareairecepionareamrfurilor;
spaiulpentrudepozitareatemporaraambalajeloramplasatenapropierealoculuidepreluareaacestora;
ncperi pentru: efectuarea operalunilor de retuat i clcat confecii, tricotaje,unele esturi,
plrii,precumiareparaiilorbunurilordeuzndelungat;
salapolivalentpentru:prezentareamodei,expoziiicuvnzare,aciunideinstruiresaudeanalizaactiviti;
spaiianexesanitareisociale(vestiarepentrupersonal,duuri,camerepentrurepausimas);
spaiianexeoperative:birouri;

spaii tehnice: centrale termice, de ventilaie i condiionare a aerului, centrala telefonic, de radioficare,
televiziunecucircuitnchis,hidrofor,staiedepompareevacuareaapeiuzate,ncperipentrutroliidelifturi,
posttrafo,dulapuritablourielectrice;spaiipentrupresareaambalajelordinhrtieicarton;
ghene pentru: ventilaie, nclzirea aerului, conducte de alimentare cu ap; colectarea de ape uzate; cabluri
electriceitelefonice;
goluripentru:lifturi,scrirulante,benzitransportoare,toboganeetc
O importan deosebit pentru organizarea procesului tehnologic a magazinului o are, printre altele,
formaimrimeasliidevnzare.Experienademonstreazcexistomarediversitatedeformealesiiide
vnzare. Sunt preferate formele ptrate i dreptunghiulare (ct mai apropiat de forma ptrat), datorit
condiiiloroptimedevizibilitateideorientareacumprtorilornsaladevnzare,deamplasareamobilierului
i utilajelor, de stabilire a celor mai raionale fluxuri ale mrfurilor, personalului i cumprtorilor. n ceea ce
privete nlimea slii de vnzare, aceasta va fi, de regul, de 3,0 3,5 m. Pentru slile de vnzare cu o
suprafadesub1.000mp,esteindicat,nmsuraposibilitilor,montareadeplafoanefalsecaresreduc
dinnlimeaexcesivaunorncperi.Saladevnzaretrebuiesaibcreatecondiiideiluminarenaturalcare
s asigure, n timpul zilei, vizibilitatea pn n cele mai ndeprtate locuri, s permit studierea amnunit a
mrfurilorexpuse,precumidistingereafrefortantregiipaletecoloristiceaproduselor.
La dimensionarea spaiului destinat rezervei de mrfuri i, legat de acesta, la stabilirea unui raport
optimfademrimeasliidevnzare,estenecesarsseaibnvedereurmtoareleelemente:
- specificul mrfurilor comercializate, caracterizat, pe de o parte, de sezonalitatea i frecvena cererii
acestora, de complexitatea sortimental a grupelor de mrfuri, iarpe de alt parte de specificul
producieibunurilordeconsum(permanentsausezonier);
- volumulmrfurilorceurmeazafirecepionate,pstrateipregtitepentruvnzare;
- frecvenaaprovizionriicumrfurii,nconsecin,duratadestocareamrfurilor;
- formele de vnzare practicate i, n corelaie cu acestea, modul de etalare a mrfurilor n sala de
vnzare;
- capacitateadencrcarecumrfuriamobilieruluiutilizatnsaladevnzare;
- sistemuldepstrareamrfurilor.
De regul, se apreciaz c suprafaa pentru rezerva de mrfuri trebuie s reprezinte, n medie, 2540% din
suprafaacomercialamagazinelor.
nlocalizareaspaiilorpentrurezervademrfuritrebuierespectateurmtoareleprincipii:
- amplasareactmaiaproapedesaladevnzare,depreferinnlegturdirectcuaceasta;
- comunicarea direct cu rampa de ncrcaredescrcare i recepie a mrfurilor, n cazul magazinelor
dotatecuastfelderampe;
- comunicareaprintroudeaccesdirect,ncazulexisteneicurilorinterioare;
- amplasareanvecintateaspaiilordestinaterecepieimrfurilor;
- amplasareactmaiaproapedeascensor,lamagazinelecudousaumaimulteniveluri.

Amplasareaspaiilorpentrurezervademrfurivizeaz,nfapt,reducerealaminimumadistaneicetrebuies
fie parcurs de marf de la locul de recepie, la locul de depozitare i, de aici, n sala de vnzare, evitarea
interferenelor dintre fluxul mrfurilor i cel al cumprtorilor, eliminarea oricror posibiliti de degradare i
sustragereamrfurilor.

Funcionalitateaeficientamagazinuluiestecondiionatdemodulcumsevasoluionarepartizarea
suprafeeidevnzareperaioane,dimensionareaoptimaacestoraavndconsecinenemijlociteasupracifrei
deafaceri,caiasupraniveluluideservireaclienilor.

a)Distribuireaperaioaneasliidevnzarearecascop:
gsirea cu uurin, de ctre clieni, a unei grupe de mrfuri sau a unorarticole care i
intereseaz;
selectareadectreclientaunuiarticoldinrndulmaimultorarticolesimilare;
ntregireacumprturiiefectuatedeclientprinprezentareadearticolecomplementare
istimulareauneivnzrisuplimentare;
stimulareadecizieidecumprareaclientuluiipentrumrfuriledeimpuls;
inerea evidenei vnzrilor la nivelul mai multor grupe de mrfuri sau numai a unei
grupe,subgrupe,articol;
cretereavitezeidecirculaieamrfurilor;
utilizareajudicioasapersonalului,concomitentcurealizareauneispecializriaacestuia,
pegrupedemrfuri;
efectuareancondiiimaiuoareainventarelorgestionare;
simplificareaimbuntireaactivitiideconducereamagazinului.

b)Suprafaadevnzareatribuitfiecruiraiondepindedemaimulifactori,printrecare:
volumulistructuraasortimentuluidemrfuricomercializat;
formeledeexpunereivnzare,ninterdependencutipulidimensiunile
mobilieruluiutilizat,
frecvenacereriidemrfuriapopulaieidupsezonitendinelemodei;
obiceiuriledecumprarealepopulaiei;
amplasareamagazinuluiiparticularitilesaleconstructive.
Trebuie precizat faptul c nu se poate stabili cu exactitate un raport cantitativ, comensurabil, ntre
totalitateafactorilordeinfluenprezentaianterior.Experienaconfirmc,pentrurepartizareasuprafeeide
vnzareialinearuluideexpunereamrfurilorntrunmagazin,estedificilarecomandaoformulmatematic

drept cheia stabilirii unei structuri ideale. Pentru alocarea spaiilor de vnzare pe fiecare raion se utilizeaz
urmtoarelemetodedebaz:
analizavnzrilorpegrupedeproduse;
rentabilitateapegrupedeproduse;
dezvoltareaprogresiv(stocultip).
Metoda analizei vnzrilor presupune analiza vnzrilor pentru anul anterior pe grupe de produse,
folosinddateilanivelulmediilornaionale,alunormagazinedeacelaiprofil.Astfel,dacestecazuluneinoi
construcii, comerciantul poate utiliza procentul mediu pe care o anumit grup de produse o deine n
suprafaa de vnzare dintrun anumit tip de magazin. De exemplu, s presupunem c raionul de articole
cosmetice reprezint 4% din totalul suprafeei de vnzare a unui magazin universal existent. Deci, n viitorul
magazinuniversalproiectatsaib10.000mpsuprafadevnzaresevoralocacirca400mppentruarticole
cosmetice (10.000 x 4%). Pentru un magazin deja aflat n funciune, analiza vnzrilor de mrfuri ofer
posibilitatea efecturii unor corecii n structura spaiului de vnzare pe grupe de produse. La aceste corecii
trebuie avute n vedere i influenele sezonalitii vnzrilor de mrfuri. Aa de exemplu, vara raionul de
confecii pentru femei va fi restrns, comparativ cu ponderea sa n sezonul de iarn. Aceast metod are o
limit de aplicare, accentund vnzrile de mrfuri ca o justificare (cauz), nelund n consideraie aspectul
importantalmerchandisinguluicareconsidervnzrileunefecteconomicaletalriimrfurilor.

a)Mobilierulcomercialdintrunmagazinestealespentruarealizamaibinevnzareavizual,scoppentrucare
trebuiesasigure:
ceamaimareexpoziieposibildemrfuri;
oaccesibilitate,dintoatepunctele,asuprafeeidevnzare;
punereanvaloareaarticolelorexpuse;
facilitateaserviciului.
Celemaifolositepiesedemobilierpentruexpunereaproduselornsaladeateptaresunt:
dispozitiveledeperete:rafturi,dulapuri,cuiere,sertare,casete;
gondolepentruprezentrilibere(unelesepotroti)curafturi,dulpioare,grtare;
containerelespecialeialtetipuriderecipieni,cumarfi:cutii,couri;
stenderele suporii din bare metalice pentru expunerea articolelor de mbrcminte pe umerae
sauprinsecuinele,crligeetc;
mesele,scaunele.
Tendina actual este de a suprima sertarele i stelajele care ascund mrfurile, vechile tejghele care
punbarierntrevnztoricumprtor.
n proiectarea i folosirea mobilierului comercial este necesar s se aib n vedere urmtoarele
obiectiveprincipale:
Proiectarea unor linii de mobilier modern, cu un grad ridicat de specializare, tipizate pe anumite
grupedemrfuri:confecii,nclminte,esturi,galanterie,lenjerie,marochinrie,menaj,articolesportetc.

Sistemul constructiv al mobilierului trebuie s pun n valoare, n cele mai bune condiii, calitile,
caracteristicileidestinaiamrfurilorpecareleprezint.
Dispunerea mobilierului astfel nct s permit folosirea intensiv a spaiilorcomerciale, pe
orizontal i vertical, n vederea obinerii unul grad optim de ocupare cu mobilier i respectiv de ncrcare a
sliidevnzarecumrfuri.Graduldeocuparecumobilieresteinfluenatdirectidemrimeaiformasliide
vnzare, formele de vnzare practicate, mrimea spaiilor rezervate circulaiei vnztorilor, cumprtorilor i
mrfurilor. n acest sens, se prevede ca magazinele s realizeze un grad de ocupare a suprafeei cu mobilier
cuprinsntre25%i35%nfunciedeprofilulunitiiideformadevnzare,curecomandareadeaseurmri
cretereaacestuiprocent.
Stabilireanlimiipieselordemobiliernfunciedenecesitateaasigurriiunuiechilibruntrenevoia
de a expune un volum ct mai mare de mrfuri, pe de o parte i cerina de a prezenta ct mai atrgtor
fronturile de vnzare, pe de alt parte. Exceptnd rafturile de perete, pentru asigurarea vizibilitii mrfurilor
dininteriorulsliidevnzaresevaurmricanlimeapieselordemobiliersnudepeasccotade1,65m.
Mobilareasliidevnzarenstrnsdependendecileprincipaledecirculaie.
Seapreciazcafiindoptimaranjareadreptunghiularafrontuluideexpunereamrfurilorsprecalea
principal de circulaie. Din motive de securitate, n zonele limitrofe cilor principale de circulaie, se
recomand a fi expuse articole care prin natura lor, s elimine posibilitile de sustragere a unor produse de
ctrecumprtori.
Asigurareauneiorientrivizibileilesnicioaseaclienilor,prinaranjareapieselordemobiliernlinie
dreapt, circular sau semicircular, avnduse n vedere eliminarea posibilitilor de formare a unor zone
ascunse,necontroiabile.
Dimensionarea optim a rndurilor purttorilor de mrfuri: lungimea acestora este indicat s se
situezentre5mimaximum10m.
Folosirea la maximum a suprafeei pereilor pentru prezentarea mrfurilor; n acest scop, nlimea
rafturilorlateralepoateajungepnla220240cm.
Realizarea unui mobilier comercial uor, ieftin, multifuncional, cu mare capacitate de preluare a
mrfurilor att pe orizontal, ct i pe vertical; se urmrete punerea n valoare a prezentrii mrfii i nu a
pieseirespectivedemobilier.

b) Utilajele i materialele de prezentare i desfacere a mrfurilor. Echipamentul comercial al magazinelor

cuprinde,alturidemobilieruldeexpunereamrfurilor,ogamlargdeutilajeimateriale,indispensabilen
procesulprezentriiidesfaceriimrfurilor.Dincategoriautilajelorfacparteurmtoarele:
utilajele de baz ale slii de vnzare, i anume: utilaje pentru calcul, aparate pentru ncercat i
verificat articolele electrocasnice, baterii, becuri, aparate de msur, standuri de ncercri, pupitre pentru
audiiimuzicaleetc;
utilajesuplimentarealesliidevnzare:dispozitive,aparateimainipentruclcat,refriat,fasonat,
festonat,cusutibrodatarticoledeconfecii,esturi,perdele,covoare,mochete,lenjeriedepatetc;

utilajespecificesectoruluialimentar:vitrinefrigorifice,mainipentrutiat,cntrit,ambalat,marcat.
Caseledemarcatfacpartedinutilajeledebazalesliidevnzare,avndunrolimportantntoatepunctelede
vnzare, cu deosebire ns n cele de mari suprafee. ntre secvenele tehnologiei comerciale, procesul de
ncasare a contravalorii mrfurilorocup un loc important. El trebuie s se deruleze ns ct mai operativ,
cumprtorii apreciind buna funcionare a magazinului i dup felul n care se desfoar ncasarea
contravalorii mrfurilor. n organizarea ncasrii preului mrfurilor se va stabili numrul necesar de case de
marcat,precumiamplasareaacestora.

Prezentareamrfurilor

Prezentarea mrfurilor reprezint un instrument de productivitate necesar creterii rentabilitii spaiului

magazinului.Oprezentareeficaceamrfurilortrebuie:
sopreascclientul;claritateaicoerenaasortimentuluipermiteatingereaacestuiobiectiv;
s orienteze seducndui; acest merchandising de seducie se efectueaz cu ajutorul unui sistem de
semnalizareprecispentrufiecarecategoriedeprodus;
sl tenteze, prezentndui de o manier succesiv produsele care se cumpr prin impuls i produsele care
facobiectulcumprturilorplanificate;
slfacscumperefacilitndaccesullaproduse.

Percepereaproduselorexpuse
Unclientcaresedeplaseazntroaleedecirculaiestrbatenmedieunmetrupesecundidispunedefapt
deotreimedesecundpentruareperaproduseleexpuse.Astanseamncunprodusartrebuisdispunde
maipuinde30centimetridespaiulinear(unminimumde20centimetri)pentruafiremarcatdectreclieni.
Sa observat c un client revine rar n urm, ceea ce este de presupus c, dup ce a trecut prin faa unei
seciuni de mobilier care nu ia atras atenia, exist mari anse ca el s nu revin. Prin urmare, produsele
trebuiearanjatepemobilieruldeprezentarentroastfeldemaniernctclieniisfieincitaisseopreasc,
sexaminezeiscumpereacesteproduse.Unadinproblemelemajorealegestiuniispaiului linearrezidn
determinareamrimiilinearuluiidealpentrufiecaredinproduse.Seadmite,astfel,cestenecesarunnumr
detreibucidinacelaiarticolpentrucaacestasaibansadeaopriprivireaunuiclient.Altfelspus,sepoate
presupunecuneicreterialinearuluiunuiraionicorespundeocretereavolumuluivnzrilor,nsaceast
cretereestelimitatprinexistenaadourestricii:
unnumrminimdebucidintroanumitreferincare,dacnuesteatins,nupermiterealizarea
uneivnzricorespunztoare;
unpragdesaturaie,pestecare,dacsetrece,nusevaobineosporireavnzrilor.

Dispunereaproduselorpemobilier

Localizarea mrfurilor pe mobilierul de prezentare constituie o problem complex i, totodat, centrul de
greutate al tehnologiei comerciale la nivelul magazinului. Un criteriu de apreciere a modului de prezentare a
mrfurilornmagazinesteaspectulesteticalraionului.Seapreciazcobunlocalizaresecitetecaocarte,
se privete ca un tablou sau o construcie arhitectural. Cu alte cuvinte, pe mobilier trebuie s se gseasc
forme, culori, abunden, care pun n valoare mrfurile expuse. Numai astfel va fi incitat consumatorul s se
opreasc,spriveasc,satingisialeagprodusuldorit.
Activitateadedispunereamrfurilorpemobilierserealizeazndouetape,respectiv:
1)determinareasuprafeelordeetalarepentrufiecarearticoli
2)elaborareaplanuluidearanjaresortimental.

1) Determinareasuprafeelordeetalarepentrufiecarearticol
Ladeterminareanecesaruluisuprafeeideetalaretrebuiesseaibnvederedouelementedebaz:
cantitateamrfurilorexpusescorespunddesfacerilormediizilnice,fraseapelalaoeventual
completareastoculuidinsaladevnzare;
suprafaadestinatunuiarticolsfiecalculatnfunciedetipulidimensiunileambalajului.
Referitor la cantitatea minim ce poate fi prezentat n sala de vnzare, practicienii din alte ri
apreciaz c aceasta poate fi de trei ori desfacerea zilnic, n timp ce cantitatea maxim nu trebuie s
depeasccincizile.
napreciereasuprafeelordeetalareperafturi(gondole)esteindicatsseinseamade:
cerinele cantitative, legate de determinarea unei suprafee de expunere corespunztoare pentru
fiecaregrupdemrfuri;
cerinele calitative viznd o etalare ct mai frontal att pe orizontal, ct i pe vertical, care s
nlesneasccumprtoruluiuncontactdirectcumarfa.

2) Elaborareaplanuluidearanjaresortimental
nainte de a se trece la expunerea mrfurilor pe mobilierul de prezentare din sala de vnzare se
impune ca o ultim etap de cercetare elaborarea planului de aranjare sortimental, care are ca scop
asigurareauneiutilizriraionaleasuprafeeideexpunere,fralsaimpresiauneimonotoniiiuniformizri.
ngeneral,laelaborareaacestuiplanseaunvedereurmtoareleprincipii:
a) Aranjarea mrfurilor n cadrul fiecrui raion trebuie s aib la baz cunoaterea asortimentului.
Subliniindimportanaetalriimrfurilornmagazine,specialistulfrancezTabouletrecomand,nprimulrnd,
analiza aprofundat a asortimentului din punctul de vedere al vitezei de circulaie a mrfurilor. Referitor la
promovarea circulaiei mai active a clienilor este de subliniat importana deosebit a expunerii mrfurilor pe
bazaclasificriilornprodusedeapel,deuzcurentideimpuls.
b) Tendinele cu privire la forma de vnzare i tipul de mobilier al diferitelorgrupe de mrfuri
comercializatencadrulmagazinelor,seiau,deasemenea,nconsideraielaelaborareaplanuluisusmenionat.

Practicademonstreazcfiecaremetoddevnzareareavantajeleiincovenientelesale,unmagazinputnd
sialeagoanumitformdevnzarenfunciedespecificulproduselorpecarelecomercializeaz.Aa,de
exemplu, un raion destinat articolelor pentru meteuguri, nu poate fi n totalitate amenajat pentru
autoservire,deoarececlientularedeseorinevoiedesfaturileunuispecialist;problemacaresepuneeste,deci,
de a determina metoda de vnzare cea mai adecvat, cea mai rentabil i mai comercial pentru fiecare
produs.
c) Pentru o prezentare atractiv i stimulatoare a mrfurilor trebuie luate n consideraie criteriile
psihologicecaredefinesccomportamentulcconsumatorului.Sepornetedelafaptulcntrunmagazinexist
doufeluridetrafic(flux)alclientelei:
traficuldedestinaie,generatdeunscopprecisalcumprtorului;
traficul de impuls, dominat de impulsurile consumatorului sub influena unorelemente de oc
(modul de implantare a gondolelor, atractivitatea produselor sau a etalrii acestora pe diferitele piese de
mobilieretc.).
De asemenea, este un fapt cunoscut c diferitele polie (nivele) ale mobilierului comercial nu au
aceeaivaloare.Dinacestpunctdevederesecunosctreiniveluriprincipale:
nivelullasol
niveluldindreptulminilor
nivelulndirecianaturalaprivirii
Cercetrilentreprinseauevideniatcnivelulndirecianaturalapriviriiestecelmairentabil,nivelul
dindreptulminilorareorentabilitatemedie,iarnivelullasolarepotenialuldevnzarecelmaislab.Avndn
vedereacesteconsiderente,laamplasareaproduselorpeopolisaualtatrebuiesseinseamade:
naturaambalajuluiindividualalprodusului;
volumulproduselor;
necesitateaprezentriintreguluisortiment(talii,culori,pre).
Defapt,problemelecesepunnlocalizareagrupelordemrfurincadrulmagazinuluisuntaceleaii
ncazullocalizriiproduselor dinaceeaigrupdemrfuripeoanumitunitatedeprezentare(gondol,raft,
stenderetc).Astfel,punereanvaloareapolielordelasol,careau,dupcumsavzut,ceamaimicputere
devnzare,areaceeaisemnificaieprinanalogiecaivitalizareaaaziselorcolurimoartealemagazinului.
Deaceea,apareindicatcalaacestnivelsselocalizeze:articoleledecererecurenta,produselevoluminoase;
produselealcrornscrispeambalajareolizibilitatevertical;miciarticoleaezatenvrac(femeileapreciaz
aceastformdeprezentare).nacelaitimp,polielesuperioarevortrebuidestinatearticolelordedesfacere
lent,iarpolielemijlociiarticolelorcuvnzarerapid.

Organizarealoculuidemunc

Principiileergonomicecarestaulabazaorganizriiloculuidemunc
a. Economiamicrilor,poziiadelucru,succesiuneaoperaiunilor,dozareaeforturiloretc.

b. Microclimatul(lumin,temperatur,zgomot,fondmuzical).

Selectareaiordonareamijloacelorspecificeactivitii
a. Echipamenteiutilaje,instalaii,materiiprimeiauxiliare;
b. Folosireaechipamentelor,utilajeloriinstalaiilor;
c. Etalareamrfurilor.

Instruciuniledelucruifolosirealorpentrundeplinireasarcinilor
regulamente;
fiedelucru;
schie;
explicaii.

Ordineaicurenialaloculdemunc
materiale de curenie specifice locului de munc (lavete, detergeni, solveni,
dezinfectani);
metodedeasigurareacurenieiiastriideigien(manuale,mecanice,semiautomate).

Autoevaluarea
Capacitateadeaidescrieignoranele;
Capacitateadeaicorectaerorilerezultatedinrealizareasarcinilor.

Tranziiadelacoallaloculdemunc
identificareacerinelorloculuidemunc;
obinereainformaiilordespreocupaiiledindomeniuldepregtireurmrit;
Selectareaofertelordelocuridemunc,conformpregtiriidobndite;
Formulareaunoropiuniprofesionale;
Preocupripentrumbuntireaproprieiactiviti.

Pregtireapentruintegrarelaloculdemunc
identificareainformaiilordesprecerineleloculuidemunc;
cunoatereastructuriiorganizatoriceauneiuniti(organigrama);
receptivitatealasarcini;
comparcerineleloculuidemunccuabilitileproprii;
semnaleazapariiaunorsituaiineprevzutesaunegative;
receptivitatealaschimbareilasarcini.

Dezvoltareapersonal
surseleformaleiinformaledeobinereainformaiilordespreprofesiiledeinteres;
caracteristicleprofesieidelucrtorncomer;
formareadeprinderilordenvare;
corelareastiluluidenvarecucerineleobineriiperformanei;

Lucrulnechip
ceesteoechip;
cumsepoateorganizaoechipeficient;
etapeledezvoltriiuneiechipe;
cunotine,deprinderiiabiliti(CDA);
avantajeledezavantajelelucruluinechip;
poziiantroechipdelucru,pebazaactivitilordesfurate;
asumarearolurilordectrefiecaremembrualeechipei;
colaborareacumembriiechipei.

Satisfaciaclienilor
drepturileclienilor;
calitateaserviriiiimplicaiileeconomiceisocialealeacesteia;
identificareanevoilorclienilor;
tipuriledecumprtori.

Proteciaconsumatorului

Asigurareaprotecieicetenilorncalitatealordeconsumatoriserealizeazprintrolegislaiecareare
nvedereurmtoareleaspecte:
accesulnengrditalcetenilorlaproduseleitehnicileexistente;
furnizarea de ctre productori sau comerciani a informaiilor reale i complete despre
caracteristicilemrfurilorpusenvnzare;
aprarea i asigurarea drepturilor i intereselor cumprtorilor mpotriva unor practici
abuzivesauincorectedinparteacomerciantului;
participareacumprtorilorlaluareadecizieidecumprare.

Obiectiveleprogramelordeprotecieaconsumatorilor:

proteciavieii,sntiiisecuritiiconsumatorilor;
proteciaintereseloreconomiceaconsumatorilor;
informareaieducareaconsumatorilor;
proteciajuridicaconsumatorilor.

Aprovizionareacumrfuriamagazinuluinfunciederitmulvnzrilor

Rolul aprovizionrii n realizarea indicatorilor economico financiari ai unitii comerciale.

Dinamica vnzrii mrfurilor depinde n cea mai mare msur de ritmicitatea aprovizionrilor. La
stabilireacantitilordeaprovizionatseiauncalcul:
vnzrilezilnicedinperioadeleanterioare;
necesitateacreeriiunorstocuriderezerv;
rezultatelecercetriicereriiprincercetrisimplelanivelulunitiicomerciale;
tendinenmodificareacereriidemrfuri.