Sunteți pe pagina 1din 242

1

CUPRINS
PREFATA 4
CAPITOLUL I INTRODUCERE 5
CAPITOLUL II MODULAII I TEHNICI DIGITALE 12
II.1 Introducere . 12
II.2 Semnale ASK . 14
II.3 Semnale PSK .. 19
II.4 Semnale DPSK .. 20
II.5 Semnale FSK .. 24
II.6 Semnalul GMSK (Gaussian MSK) 27
II.7 Semnalul GFSK (Gaussian FSK) ... 31
II.8 Tehnici MDMA . 33
II.9 Semnale QPSK 40
II.10 Semnale OQPSK .. 43
CAPITOLUL III TEHNICI SPREAD SPECTRUM 45
III.1 Introducere .. 45
III. 2 Secvente de lungime maxim . 50
III. 3 Circuite de urmrire 54
III.4 Bucla DLL n banda de baz 54
III.5 Bucla DLL necoerent . 60
III.6 Sincronizarea de cod 64
III.7 Operatia de dezmprstiere .. 66
III.8 Tehnici de sincronizare . 67
III.9 Detectorul necoerent 68
III.10 Sincronizare bruta n absenta decalajului de frecvent .. 69
III.11 Sincronizarea brut cu filtru adaptat 69
III.12 Sincronizarea brut cu radiometru .. 71
III.13 Corelator cu alunecare (sliding corelator) .. 71
III.14 Sincronizare cu filtru adaptat . 76
III.15 Sincronizare multiple-dwell . 81
CAPITOLUL IV COMUNICAI PE LINIILE ELECTRICE 84
IV.1 Introducere 84
IV.2 Caracteristicile liniilor de alimentare 85
IV.2 Standardul X10 . 87
IV.2.1 Nivelul fizic ..88
IV.2.2 Varianta RF .. 93
IV.3 SISTEMUL INSTEON . 95
IV.4 Standardul UPB 96
IV.5 Standardul PLC . 98
IV.6 Modemul ST7537HS1 Thomson .100
IV.7 Alte solutii 102
2
CAPITOLUL V COMUNICAII RADIO 103
V.1 Retele de interconectare a calculatoarelor prin radio WLAN .. 103
V.2 Sistemul Bluetooth . 106
V.3 Standardul Zigbee 107
V.3.1 Transceiverul RF ZMD44102 109
V.3.2 Circuitul integrat CC2400 .. 111
V.3.3 Transceiverul MC 13192 113
V.4 Nanotron .. 114
CAPITOLUL VI BUSURI, PROTOCOALE I STANDARDE 115
VI.1 Sistemul EHS .. 115
VI.2 Standardul KNX . 122
VI.3 Standardul CEBus .. 123
VI.4 Protocolul Z_Wave 126
CAPITOLUL VII INTERFEE 133
VII.1 Introducere . 133
VII.2 Interfata RS232 .. 136
VII.3 Interfata RS-485 . 140
VII.4 Standardul PROFIBUS . 147
VII.5 Interfata I2C ... 147
VII.6 Interfata IrDA 148
VII.7 Interfata SPI .. 150
VII.8 Interfata Firewire .. 152
CAPITOLUL VIII SISTEME RFID 155
VIII.1 Introducere 155
VIII.2 Aplicatii RFID .. 160
VIII.3 Comunicatii RFID 162
VIII.4 Sisteme RFID pentru controlul accesului n biblioteci 163
VIII.5 Utilizarea sistemelor RFID n medicina si monitorizare .. 165
VIII.6 Legtura RFID . 168
VIII.7 Proiectarea antenelor 169
CAPITOLUL IX SENZORI 173
IX.1 Introducere . 173
IX.2 Clasificarea senzorilor 174
IX.3 Senzori de deplasare, pozitie si miscare 177
IX.3.1 Tipuri de senzori de deplasare . 177
IX.3.2 Senzor de deplasare cu mrci tensometrice rezistive 177
IX.3.3 Senzor de deplasare cu mrci tensometrice piezoelectrice 179
IX.3.4 Senzor de deplasare cu potentiometru 180
IX.3.5 Senzor de deplasare capacitiv 180
IX.3.6 Senzori de miscare capacitivi 181
IX.3.7 Senzori de deplasare inductivi 182
3
IX.3.8 Senzori de deplasare electro-optici 183
IX.3.9 Senzori de vitez si acceleratie .. 184
IX.4 Senzori de debit .. 186
IX.5 Senzori de temperatur 187
IX.5.1 Termistorul . 187
IX.5.2 Senzor de temperatur cu siliciu 187
IX.5.3 Termometrul cu platin . 189
IX.5.4 Senzori de temperatur cu IR 190
IX.6 Senzori de umiditate 190
IX.7 Senzori de distant n infrarosu ... 190
CAPITOLUL X SECURITATEA ACCESULUI, PERSOANEI SI LOCUINTEI 192
X.1 Introducere 192
X.2 Senzori de proximitate . 193
X.2.1 Senzori de proximitate capacitivi 194
X.2.2 Senzori de proximitate inductivi .. 195
X.2.3 Senzori de proximitate fotoelectrici 195
X.2.4 Senzori de proximitate cu ultrasunete . 196
X.3 Senzori de detectie a intrrii neautorizate si incidentelor . 196
X.4 Senzori magnetici si cu efect Hall 202
X.5 Sisteme de alarm si alarme medicale . 202
X.7 Securitatea accesului 204
X.6 Securitatea locuintei si a bunurilor .. 208
X.7 Managementul cldirii 210
X.8 mbrcminte inteligent . 211
CAPITOLUL XI REELE RADIO DE SENZORI INTELIGENI 214
Capitolul XII APARATE INTELIGENTE 225
XII.1 Introducere . 225
XII.2 Securitatea accesului . 226
XII.3 Interfata utilizatorului extern 229
XII.4 Proiectul Compuccino - conectarea unui automat de cafea la Internet.. 232
XII.5 Proiectul Smart Appliance 233
XII.6 Servicii inteligente si proiectul ELIMA 233
XII.7 Protocoale pentru lucrul n retea .. 234
XII.7.1 Initiativa HAVi . 235
XII.7.2 Initiativa Home RF .. 236
XII.7.3 Initiativa HomePlug . 236
XII.7.4 Initiativa Home PNA 236
XII.7.5 Initiativa UPnP . 236
XII.7.6 Initiativa OSGI . 237
XII.8 Alternative de conectare la Internet .. 237
XII.9 n loc de concluzii . 238
LISTA ABREVIERILOR 239
BIBLIOGRAFIE 243
4
PREFAT
DOMOTICA se refer la ansamblul tehnologiilor si serviciilor legate de asigurarea
sigurantei cetteanului, a flexibilittii, a confortului personal si a gestionrii eficiente a
problemelor tehnice electrice, termice, electronice si de telecomunicatii implicate n acest
proces. Ea implic aplicarea tehnologiilor informatice, robotice si de telecomunicatii la
aparatura electrocasnic si dispozitivele inteligente.
Locuinta inteligent este spatiul care utilizeaz tehnologii moderne pentru
automatizarea sistemelor, aparatelor si dispozitivelor aflate n aceasta. Ea cuprinde:senzori
inteligenti (smart sensors), management inteligent (smart management), automatizri
inteligente (smart control) si aparate electrocasnice inteligente (smart appliances).
Domotica include tehnologia pentru casele inteligente, care integreaz servicii si
tehnologii aplicabile la locuinte, apartamente, case si cldiri de dimensiuni mici pentru
realizarea de automatizri n scopul cresterii confortului, sigurantei si securittii
rezidentilor, gestionrii resurselor tehnice si comunicatiilor.
Piata domoticii este n plin dezvoltare, dar nc n faza de nceput. Zi de zi apar noi
circuite integrate sau echipamente cu functii tot mai complexe.
Lucrarea de fat este rezultatul predrii unui curs pe aceast tem la Universitatea
Stefan cel Mare din Suceava si ncearc s selecteze cele mai importante tendinte si
realizri din acest domeniu, caracterizat de o dinamic fantastic, furniznd cititorului
concepte si notiuni de baz. Dup o scurt introducere, capitolul doi trateaz modulatiile
digitale mai importante, ntlnite n domotic, capitolul trei este dedicat tehnicilor spread
spectrum (spectru mprstiat sau extins), care sunt majoritare n comunicatiile moderne.
Capitolele patru si cinci prezint comunicatiile locuintei, n interior si cu exteriorul,
folosind liniile de alimentare cu energie electric, respectiv canalul radio.
Capitolele sase si sapte trateaz principalele busuri, protocoale si standarde, respectiv
interfete ntlnite n domotic.
Capitolul opt este dedicat sistemelor RFID (Radio Frequency Identification), de o
deosebit important n asigurarea identificrii obiectelor, persoanelor si a securittii
accesului n locuint.
Capitolul nou se ocup cu prezentarea principalilor tipuri de senzori folositi n
domotic. Capitolul zece continu cu prezentarea senzorilor, referindu-se la cei folositi
pentru asigurarea securittii persoanelor, accesului si locuintei.
Capitolul unsprezece, de ntindere mai mic, este o introducere n retelele de senzori
radio si senzori inteligenti, tehnologie care va schimba radical modul de trai al oamenilor.
Capitolul doisprezece este consacrat aparatelor inteligente din domotic, introducnd
notiuni legate de comunicarea cu acestea.
Lucrarea se adreseaz n special studentiilor sectiilor de Automatizri si Calculatoare,
Electrotehnic si Electronic si telecomunicatii, specialistilor din aceste domenii, precum
si celor interesati s dobndeasc noi cunostinte ntr-un domeniu de interes deosebit.
20 septembrie 2006
Prof. dr. ing. N.D.Alexandru
Membru corespondent al Academiei de Stiinte Tehnice din Romnia
Prof. dr. ing. Adrian Graur
238
Introducere
5
CAPITOLUL I
INTRODUCERE
Termenul de DOMOTICA provine din cuvintele DOMUS (cas n limba latin) si robotic
sau informatic. El se refer la ansamblul tehnologiilor si serviciilor legate de asigurarea
sigurantei cetteanului, a flexibilittii, a confortului personal si a gestionrii eficiente a
problemelor tehnice electrice, termice, electronice si de telecomunicatii implicate n acest
proces. Cu alte cuvinte domotica este aplicarea tehnologiilor informatice, robotice si de
telecomunicatii la aparatura electrocasnic si dispozitivele inteligente (smart devices).
ntre termenii de domotic si case inteligente (smart homes) exist deosebiri,
evidentiate n proiectele ADAPT si DIP, finantate de Uniunea European. Astfel,
domotica este tehnologia pentru casele inteligente, care integreaz servicii si tehnologii
aplicabile la locuinte, apartamente, case si cldiri de dimensiuni mici pentru realizarea de
automatizri n scopul cresterii confortului, sigurantei si securittii rezidentilor, gestionrii
resurselor tehnice si comunicatiilor.
Locuinta inteligent este spatiul care utilizeaz tehnologii moderne pentru
automatizarea sistemelor, aparatelor si dispozitivelor aflate n aceasta. Casa poate fi
considerat inteligent dac are 4 categorii sau nivele de inteligent:
q senzori inteligenti (smart sensors)
q management inteligent (smart management)
q automatizri inteligente (smart control)
Figura 1.1 O cas modern cu diverse automatizri
Capitolul I
6
q aparate electrocasnice inteligente (smart appliances)
Senzorii inteligenti culeg informatii despre starea casei, a echipamentelor aflate n ea
precum si despre prezenta si localizarea persoanelor.
Sistemul de management inteligent prelucreaz si coordoneaz informatiile primite de
la senzori, aparate electrocasnice si cele referitoare la prezenta si localizarea persoanelor si
ia decizii privind actiunile ce trebuie ntreprinse, transmitnd comenzi si informatii spre
aparatele si echipamentele inteligente. Sistemul de management inteligent include
managementul energiei instalatiilor de nclzire, rcire si ventilatie, a aparatelor
electrocasnice, pentru a echilibra consumul de energie si a minimiza costurile prin
comanda functionrii unor aparate si echipamente n perioadele cu tarif redus. Totodat,
consumatorii sunt degrevati de eforturi, economisind timp si bani.
Dezvoltarea domoticii este conditionat de rezolvarea a dou probleme importante:
1. Dispozitive de automatizare, control si robotic complexe la pret redus si cu
facilitti de comunicare incorporate.
2. Asigurarea accesului la tehnologia LAN la un pret atractiv si cu o fiabilitate
corespunztoare
Piata senzorilor, dispozitivelor de automatizare, control si robotic este n plin
dezvoltare, dar nc n faza de nceput. Zi de zi apar noi circuite integrate sau echipamente
cu functii tot mai complexe.
Domeniile acoperite de domotic sunt:
o nclzirea si ventilarea locuintei;
o Asigurarea sigurantei (securittii) locatarilor si a bunurilor din locuint;
o Prepararea si conservarea hranei;
o Splatul si ntretinerea hainelor;
o Comunicatiile n interior si cu exteriorul;
o Divertismentul (TV, filme, ascultarea de muzic, radio, jocuri etc.);
o Teleaction (comanda de la distant, din afara locuintei a aparatelor si aparaturii
electrocasnice aflate n cas, de exemplu pornitul si opritul iluminatului sau
centralei termice, a instalatei de stropit grdina, nchiderea sau deschiderea
jaluzelelor, etc).
o Teleworking (rezolvrea acas a problemelor de serviciu);
o Telemetering (citirea si facturarea de la distant a consumurilor casnice:
electricitate, ap, gaz, cablu TV etc.);
o Telebanking (efectuarea de acas a operatiilor bancare);
o Teleshopping (efectuarea cumprturilor fr a prsi locuinta);
Se observ c domotica este o disciplin complex reunind cunostinte de
telecomunicatii, electronic, informatic, mecanic, termotehnic, hidraulic, etc. Desi,
Ir s vrem ne gndim mai mult la aspectul SF sau de cas a viitorului, n prezent
exist numeroase case automatizate sau chiar robotizate si se produc numeroase piese si
echipamente de domotic. Este deja ncettenit termenul de cas inteligent (smart home).
n tranzitia spre casa inteligent, n realitate sau pe planseta proiectantilor, putem
observa:
q Case cu dispozitive inteligente
q Case cu dispozitive inteligente care comunic ntre ele
Introducere
7
q Case interconectate cu retele de comunicatii interioare si cu exteriorul,
care permit comanda de la distant a sistemelor domotice precum si
liberul acces la informatii si servicii, att din interior precum si din
exterior.
q Case adaptive, care nregistreaz mersul activittilor n cas si folosesc
datele stocate pentru predictia necesittilor locatarilor, executnd
comenzile necesare.
HTTP
Client Server
TV
RS 232
Master
Controller
Acces
Iluminat
Consumator
Consumator
Consumator
Consumator
Figura 1.2 Ilustrarea conceptului de teleaction
Capitolul I
8
Aparatele electrocasnice sunt sau vor fi dotate cu sisteme incorporate (embedded
systems) inteligente, putnd fi supravegheate si comandate de la distant, prin Internet sau
radio (teleaction). Aceast situatie este ilustrat n figura 1.2.
Sistemele domotice sunt capabile s colecteze date de la mai multi senzori, s
prelucreze informatiile cptate si s actioneze independent (de ex. dezghetarea
frigiderului, trimiterea listei cu alimentele consumate la un supermarket informatizat n
vederea reaprovizionrii, aprinderea si stingerea luminilor, pornirea si oprirea instalatiilor
de stropit grdina cu ap, detectia scurgerilor de gaz, nchiderea automat a alimentrii cu
gaz si alarmarea dispeceratului etc.).
S exemplificm cteva probleme ce pot fi rezolvate de domotic n mod avantajos,
Ir eforturi de timp sau fizice din partea oamenilor:
o Asistarea persoanelor vrstnice si degrevarea lor de sarcinile mai grele
(lucrul cu aspiratorul, clcatul hainelor, transportul unor obiecte prin cas),
supravegherea strii lor de sntate si alarmarea personalului de ngrijire, rudelor
sau medicului n caz de necesitate;
o Gestionarea alimentrii cu energie electric profitnd de perioadele cu
tarif redus (functionarea n timpul noptii a masinilor de splat haine si vase etc.),
citirea automat si de la distant a consumurilor, facturare electronic;
o Controlul centralei de nclzire a locuintei, controlul instalatiei de aer
conditionat si al perdelelor, parasolarelor, jaluzelelor dup orar prestabilit,
temperatura mediului ambiant si starea vremii si n functie de prezenta locatarilor
n locuint sau ntr-o ncpere, cu minimizarea consumurilor si costurilor;
o nchiderea, deschiderea si blocarea accesului prin usi, porti de garaj si
gestionarea accesului si evidenta persoanelor, inclusiv al celor din exterior,
detectia tentativelor de spargere a locuintei, detectia nceputurilor de incendii sau
inundatii, furtuni, scurgeri de gaz, alarmarea politiei sau unei firme private de
paz si protectie, a pompierilor etc;
Figura 1.3 Prti componente ale unui sistem domotic
Introducere
9
o Controlul aparaturii video, audio si de calcul din orice camer (de ex.
interzicerea accesului copiilor dup o anumit or);
o Blocarea automat a alimentrii cu ap, gaz si electricitate la prsirea
locuintei pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp, n functie de situatia
concret si de necesitti.
Dispozitivele inteligente, ntlnite si sub denumirea de information appliance (IA)
sunt aparate care pot procesa informatii sub form de date, grafic, video, audio sau
semnale si pot comunica cu alte entitti din categorii similare. Vorbim aici de telefoane
inteligente (smart phones), carduri inteligente (smart cards), computere, PDA (Personal
Digital Assistant) etc. Ele mai sunt denumite uneori dispozitive mobile (mobile devices),
dispozitive radio (wireless devices), Internet appliances, web appliances etc.
Prin analogie cu termenul de robot se foloseste denumirea de DOMOBOT pentru
microrobotii domestici (prevzuti cel putin cu un microcontroler) conectati la reteaua de
comunicatii din cas prin cablu (port USB) sau radio (de ex. port WiFi).
Odat cu dezvoltarea tehnologiilor informatice, unele din dispozitivele inteligente
implicate n domotic au devenit de tip plug & play, fiind detectate automat n retea.
Fr ndoial c exist si dezavantaje, putnd mentiona aici costul relativ ridicat al
dispozitivelor si instalatiilor implicate, precum si posibilitatea defectrii cu perspectiva
rmnerii fr iluminat n locuint sau mai ru, fr nclzire iarna. Se vorbeste n prezent
de ambient inteligent (case, automobile, haine, cldiri publice), care sesizeaz prezenta
oamenilor, se adapteaz si rspunde nevoilor acestora.
Proiectul SmartHouse lansat de UE contribuie la dezvoltarea convergentei si
interoperabilittii sistemelor, aparatelor si serviciilor de domotic, integrnd telematica n
sistemele electrice din case si asigurnd cettenilor accesul la locuinte cu confort,
sigurant, functionalitate si securitate sporite. n casele inteligente exist un numr mare
de senzori si actuatori, interconectati, care pot ajuta persoanele n vrst sau cu dizabilitti
si n general usura traiul locatarilor. Prezenta dispozitivelor inteligente si a calculatoarelor,
disponibilitatea microcontrolerelor la un pret de cost foarte sczut, a condus la sintagmele:
o calcul omniprezent (ubiquitous computing), referitor integrarea microcontro-
lerelor, senzorilor si actuatoarelor n obiectele si aparatele de uz curent;
o comunicatii omniprezente (ubiquitous communications) ce se refer la
posibilitatea obiectelor de a comunica ntre ele ;
o cooperare om-masin (human-computer co-operation), adic interactiunea
cu aparatele ntr-un mod similar celui uman (voce, gesturi, emotii etc.).
Societatea uman este n pragul unei noi revolutii industriale, de aceast dat
energetic si informatic, produs de aparitia nanotehnologiilor, senzorilor inteligenti,
biotehnologiilor, materialelor compozite, resurselor rennoibile (solare, geotermice, baterii
cu hidrogen), reciclarea materialelor si utilizarea robotilor. Un rol important l vor juca
robo sapiens, roboti cu nftisare uman (umanoizi sau androizi) dotati cu inteligent
artficial, comparabil cu cea uman. Ea este sustinut de comunicatiile moderne si
Internet, care asigur accesul rapid la cunoastere si diseminarea informatiilor.
Un rol important il vor juca tehnologiile RFID (Radio Frequency IDentification) care
permit identificarea obiectelor, animalelor si persoanelor, localizarea de pachete,
containere, asigur securitatea obiectivelor, orientarea persoanelor si localizarea lor n
locuri aglomerate (aeroporturi, gri, spitale) sau n combinatie cu senzori pot contribui la
monitorizarea mediului si controlul microclimatului.
Capitolul I
10
Comunicatiile radio n retele personale (Wireless Personal Area Networks) permit
culegerea de date, transmiterea lor la distant, gestionarea de la distant si telecontrolul
sistemelor domotice.
nstalarea de fibre optice n locuinte va permite realizarea de comunicatii integrate,
astfel ca prin aceeasi structur s se transmit semnale vocale, de date si video, unificnd
serviciile separate de telefonie, TV, radio, transmisii de date etc., cu beneficii substantiale
privind costul serviciilor si cheltuielile de ntretinere a structurilor.
Apar noi concepte cum este cel de reactie IP (IP feedback), care permit cetteanului
s afle n orice moment care este consumul de energie, ap, gaz n locuint sau oras. Se
face n acest fel o nou tranzitie de la nivelul locuintei adic domotic (domotics) la
nivelul orasului citymatics.
Se vorbeste chiar de inteligent ambiental (Ambient intelligence) avnd n vedere c
accesul la informatii este aproape instantaneu si nu depinde de locatie, c exist
posibilitti de comunicare, calcul, procesare si senzori n aparatura electrocasnic,
RS 232
Server
HTTP
HTTP
PHP
Aplicatii
Web
Apache
C
o
n
e
c
t
o
r
J
D
B
C
Banca de date
Fo
HTML
HTML
1
2
3
4
5
Figura 1.4 O implementare a comunicatiilor n smart house folosind Internetul
Introducere
11
locuinte, cldiri si chiar n mediul nconjurtor. Mediul devine astfel constient de prezenta
omului, de intentiile si nevoile acestuia si-l poate ajuta n indeplinirea activittilor sale.
Aceast notiune a fost introdus de grupul de consultant n tehnologia informatiei al
Uniunii Europene ISTAG (Information Society Technologies Advisory Group) si
compania Philips pentru a defini interactiunea dintre om si mediu n viitorul apropiat.
Astfel, omul va avea acces la tot felul de dispozitive aflate n mediul nconjurtor, ce au
rolul de a-l ajuta n organizarea, planificarea si structurarea activittilor zilnice.
Un exemplu ar putea fi camera de zi inteligent (smart living room), care detecteaz
sosirea unui membru al familiei, aprinde televizorul si-l comut pe canalul preferat de acel
membru al familiei, determin nivelul de zgomot ambiant si regleaz volumul sonor la o
valoare optim, eventual conecteaz sistemul audio pentru o redare sonor mai de calitate,
aprinde lampa de lng fotoliu, micsorez intensitatea unor lumini, regleaz temperatura
aerului conditionat la o valoare adecvat prezentei omului etc. Ea implic disponibilitatea
unor senzori de prezent, presiune, lumin, temperatur, intensitate sonor, taguri RFID,
actuatori si alte dispozitive.
Desi n prezent inteligenta ambiental se afl ntr-o stare primitiv, proiectarea
sistemelor fcndu-se manual, n viitor infrastructurile inteligente vor fi capabile s se
autoconfigureze si s functioneze cu eficient maxim.
Figura 1.5 Obiective ale domoticii
Capitolul II
12
CAPITOLUL II
MODULAII I TEHNICI DIGITALE
II.1 Introducere
Vom prezenta n continuare cteva modulatii si tehnici digitale de transmisie a semnalelor
ntlnite n domotic.
Dintre multele tipuri de modulatii digitale ntlnite n practic, n domotic se folosesc
n principal modulatiile PSK, FSK, GFSK si GMSK, iar ca tehnici digitale ntlnim
sistemele spread spectrum cu secvent direct sau salturi de frecvent, precum si cele
bazate pe utilizarea semnalelor chirp.
n sistemele de comunicatii digitale datele emise de un emittor ajung la receptor,
propagndu-se prin canalul de transmisie. Pentru a realiza o comunicatie eficient
referitoare la ltimea de band implicat, puterea emis, complexitatea implementrii
sistemului sau costul transmisiei este necesar ca semnalul de date s fie prelucrat anterior
transmisiei prin canal. Pe msur ce foamea de informatie creste iar sistemele de
comunicatii vehiculeaz debite tot mai mari de informatie, apare si necesitatea de a
reprezenta informatia ct mai eficient.
Prelucrarea semnalului ce urmeaz a fi transmis implic mai multe trepte:
q codare de surs care se refer de obicei la conversia A/D a semnalelor
analogice si la suprimarea redundantei sau a informatiilor nedorite;
q criptare sau cifrare pentru a asigura confidentialitatea sau secretul
transmisiei;
q compresie pentru a micsora volumul de date transmis;
q codare de canal, pentru a adapta semnalul la canalul de comunicatie.
S considerm exemplul unui canal care nu transmite frecventele joase din spectru
precum si componenta de c.c. n afara liniilor metalice cuplate prin transformator sau
condensator, putem aminti sistemele de nregistrare a datelor pe suport magnetic (floppy
disk, hard disk etc.), care nu permit redarea frecventelor foarte joase datorit principiului
lor de functionare.
Modulatii si tehnici digitale
13
Adaptarea semnalului de date la canale de acest tip poate fi fcut prin codare,
denumit adesea codare de linie, sau prin modulare. Cele dou solutii sunt ilustrate n
figura 2.1. Ele asigur o redistribuire a energiei semnalului, deplasnd-o din regiunea
aflat n jurul lui 0 Hz (c.c.) spre frecvente mai ridicate.
Modulatia implic de obicei mutarea energiei semnalului la frecvente mult mai
ridicate si este folosit n urmtoarele scopuri:
q multiplexarea n frecvent a mai multor semnale n scopul utilizrii eficiente
a unui canal comun;
q acces multiplu al unor utilizatori la sisteme de comunicatie;
q realizarea unei radioemisii eficiente, cu antene de dimensiuni rezonabile si
dispozitive semiconductoare de putere cu un cost rezonabil;
q efectuarea procesrii semnalului la frecvente adecvate, astfel nct costurile
operatiilor de procesare s fie minime;
q asigurarea protectiei transmisiei la interferente, bruiaj, fading si alte
fenomene perturbatoare.
Pe scurt, se urmreste
o adaptare a
semnalului la mediul
de transmisie iar
tehnica folosit este o
combinatie de
modulatie cu codare.
S considerm
modulatorul digital sau analogic reprezentat n figura 2.2, atacat de semnalul de date x(t).
La iesirea modulatorului se obtine semnalul y(t) corespunztor unei modulatii
digitale.
Cele mai simple cazuri corespund unei modulatii digitale de amplitudine sau ASK
(Amplitude Shift Keying), unei modulatii digitale de frecvent - FSK (Frequency Shift
Keying) sau unei modulatii digitale de faz - PSK (Phase Shift Keying), cnd purttoarea
este sinusoidal iar semnalul modulator o secvent de date simplu sau dublu curent,
compus din impulsuri rectangulare (figura 2.3).
Figura 2.2 Modulator analogic atacat de semnalul de date
Figura 2.1 Modelarea spectral a semnalului de date
Capitolul II
14
n cazul utilizrii unui modulator de tip analogic, semnalul de intrare se filtreaz de
obicei cu un FTJ pentru a obtine un spectru mai compact, cu componentele spectrale rapid
descresctoare la frecvente nalte.
n cazul cel mai general semnalul modulator n banda de baz, cu dou sau mai multe
nivele, cu impulsul modulator ntinzndu-se pe durata a unui sau a mai multor intervale
de simbol, actioneaz asupra unei sau mai multor purttoare sinusoidale variindu-i
amplitudinea, frecventa sau faza, obtinndu-se o modulatie tip CW (Continuous Wave).
n alte cazuri semnalul modulator actioneaz asupra unui tren de impulsuri,
modulndu-l n amplitudine, ltime, frecvent sau pozitie, rezultnd o modulatie n
impulsuri.
II.2 Semnale ASK
Semnalele ASK erau folosite n telegrafia multipl de audiofrecvent (telegrafie
armonic) cu modulatie de amplitudine TA MA. n acest caz, purttoarea este o und
sinusoidal cu o anumit frecvent f
p
(frecvent purttoare), iar semnalul modulator
corespunde unei succesiuni de impulsuri, astfel c semnalul purttor este transmis pe
perioada ct aceste impulsuri sunt pozitive (DATE = 1) si ntrerupt n intervalul cnd ele
sunt negative sau zero (DATE = 0), asa cum se arat n figura 2.4.
S considerm semnalul modulator de forma unui tren de impulsuri rectangulare, cu
coeficientul de umplere r, de tipul celui reprezentat n figura 2.5.
Figura 2.3 Modulatii digitale simple
Figura 2.4 Forme de und ASK
Modulatii si tehnici digitale
15
Dezvoltnd semnalul modulator , ) x t n serie Fourier obtinem:
, )
j n t
n
n
x t c e


(2.1)
unde
n
c este coeficientul dezvoltrii n serie Fourier.
/ 2
/ 2
1
( )
m
j n t
n
c x t e
T

(2.2)
2 /
m
T (2.3)
Avnd n vedere simetria de tip par,
n
c poate fi scris ca:
2sin 2
1 2
cos sinc 2
2
n
n
A A
m
c A n t dt n
m m
T T n T
m


(2.4)
unde:
sin
sinc
x
x
x
(2.5)
Notnd r T rezult:
, ) sinc sinc
2
j k t j k t
rT
m m
x t Ar k e Ar k rfT e
n n





(2.6)
Spectrul lui , ) x t pentru 1 4 r este reprezentat n figura 2.6. Se observ c anvelopa
liniilor spectrale este dat de functia sinc (rfT).
Modulatorul MA fiind n esent un circuit de multiplicare, semnalul ASK , ) y t
obtinut prin multiplicarea purttoarei
0
cos A t cu semnalul modulator , ) x t este deci de
forma: , ) , )
0
cos . y t x t A t Spectrul semnalului ASK, aplicnd teorema translatiei
frecventei, devine:
Figura 2.5 Und rectangular cu coeficient de umplere r
Capitolul II
16
, ) , ) , ) , )
0 0
cos
2 2
A A
y t Ax t t x j j x j j 1 + +
]
(2.7)
si este reprezentat n figura 2.6 pentru cazul particular al semnalului modulator tip und
rectangular cu coeficient de umplere r.
Dac semnalul modulator , ) x t degenereaz ntr-o sinusoid, de exemplu introducnd
un FTJ pe intrarea modulatorului MA, se obtine un semnal sinusoidal, care este analogic
(figura 2.7).
Figura 2.6 Semnal ASK produs de o und rectangular cu coeficient de umplere r
Figura 2.7 Diagrama fazorial a semnalului MA modulat de un ton sinusoidal
Modulatii si tehnici digitale
17
Indicele de modulatie MA este date de
max min
2
A A
m
A

(2.8)
Semnalului MA modulat sinusoidal:
, ) , )
, ) , )
0
0 0 0
1 sin sin
sin cos cos
2 2
m
m m
y t A m t t
mA mA
A t t t


+
+ + +
(2.9)
i corespunde reprezentarea fazorial din figura 2.7.
Semnalul cu frecventa purttoare
0
f este luat drept referint si reprezentat prin
fazorul . P Fat de acesta cele dou componente laterale se rotesc cu vitezele unghiulare
m
si respectiv
m
+ , iar rezultanta R a celor doi fazori asociati componentelor laterale
este n faz cu purttoarea P.
Densitatea spectral de putere a semnalului ASK, excluznd purttoarea, este dat de
}
0 0
1
( ) ( ) ( )
2
yy xx xx
W f W f f W f f + + (2.10)
unde ( ) W f
xx
este densitatea spectral de putere a semnalului modulator ) (t x . Pentru
semnalizare cu impulsuri rectangulare
1
2
( ) ( )
xx
W f S f
T
(2.11)
unde S(f) este transformata Fourier a impulsului rectangular. Cum aceasta descreste cu
frecventa dup legea 1/ , f adic destul de lent, avnd n vedere discontinuitatea
impulsului rectangular la capetele intervalului de definitie, banda lateral inferioar a
Figura 2.8 Ilustrarea fenomenului de fold-over
Capitolul II
18
spectrului, denumit coad sau tren, va ptrunde n domeniul frecventelor negative. Cum
acestea sunt percepute ca frecvente pozitive, are loc o reflexie cu respectarea legii de
simetrie par pentru functiile de tip cosinus, sau impar pentru functiile de tip sinus.
Fenomenul este denumit fold-over si este ilustrat n figura 2.8 pentru dou valori ale
raportului
0
/
bit
f f .
n figura 2.9 sunt evidentiate distorsiunile suferite de semnalul demodulat ca urmare a
fold-overului (fenomenul de reflexie al frecventelor negative). Acestea sunt cu att mai
mari cu ct raportul
0
/
bit
f f este mai mic, respectiv cu ct frecventa purttoare
0
f este
mai mic (mai apropiat de zero). n aceste conditii reflexia se va produce la nivelul unui
lob lateral de ordin mic, deci de amplitudine mare, tinnd cont c viteza de scdere a
componentelor spectrale cu frecventa e guvernat de legea
2
f

pentru densitatea
spectral de putere, iar distorsiunile vor fi mari. n cazul
0
/ 2, 5
bit
f f , ilustrat n figura
2.8, contributia fold-overului n cadrul lobului principal este dat de lobii laterali 5 si 6,
care sunt destul de mari pentru a provoca distorsiuni apreciabile. Pentru limitarea
fenomenului de fold-over se pot utiliza urmtoarele solutii:
1. Modelarea spectral a impulsului modulator astfel ca d.s.p. a semnalului modulat s
prezinte o vitez de scdere rapid a componentelor spectrale cu frecventa de tipul
4
f

sau
6
f

;
2. Generarea semnalului modulat pe
o frecvent purttoare
0
f mai mare,
de exemplu
0
/ 10
bit
f f , urmat de
filtrare trece-band si translare pe
frecventa dorit
0
f ; n acest caz
centrul spectrului se afl la o
distant de cel putin 10 lobi laterali
fat de frecventa 0, iar reflexia
aduce lobii de ordin superior lui 20
n interiorul lobului principal al
spectrului. Acestia fiind de nivel
mic vor distorsiona neglijabil
semnalul, ceilalti lobi laterali fiind
eliminati prin filtrarea trece-band;
3. Generarea discret utiliznd
tehnici DSP a unei variante filtrate
a semnalului cu fold-over redus;
4. Sincronizarea frecventei de
transmisie a datelor
bit
f cu
frecventa purttoare
0
f , astfel nct
s avem aceeasi relatie de faz la
nceputul intervalelor elementare,
n special pentru sisteme asincrone
sau START-STOP.
Figura 2.9 Distorsiuni datorit fold-overului
Modulatii si tehnici digitale
19
II.3 Semnale PSK
Semnalul PSK binar BPSK (Binary PSK) prezint analogii pronuntate cu semnalul MA.
n acest caz purttoarea este o und sinusoidal, dar semnalul modulator corespunde unei
succesiuni de impulsuri tip dublu curent (figura 2.10).
n general, semnalul PSK cu faza de referint este obtinut n felul urmtor:
q pe durata bitului 1 se transmite purttoarea cu faza 0 (faza de
referint),
q pe durata bitului 0 se transmite purttoarea cu faza 180
0
(inversare de
faz fat de referint).
Operatiile sunt echivalente cu o multiplicare a semnalului purttor sin
0
A t cu
coeficientul +1 pentru a obtine semnalul cu faza de referint, sau cu 1, pentru inversarea
fazei, tinnd cont de relatia:
sin( ) sin + (2.12)
Se observ c modulatorul PSK este ca si cel ASK un multiplicator, atacat ns de o
succesiune de impulsuri rectangulare tip dublu curent, spre deosebire de cazul ASK unde
Figura 2.10 Forme de und PSK
Figura 2.11 Relatii ntre semnalele ASK si PSK
Capitolul II
20
sunt simplu curent. Spectrul semnalului BPSK poate fi usor dedus dac se cunoaste
spectrul semnalului ASK. Astfel, dac semnalul PSK (figura 2.10) este sumat cu semnalul
purttor cu faza de referint, se obtine semnalul reprezentat care este un semnal ASK cu
amplitudine dubl. Deci, spectrul semnalului PSK se poate obtine din cel al semnalului
ASK, mprtind la 2 amplitudinile tuturor componentelor laterale si eliminnd frecventa
purttoare
0
f (figura 2.11).
Semnalul PSK este cel mai eficient, avnd n vedere c toat puterea semnalului este
folosit pentru emiterea informatiei (benzi laterale) si nu se emite purttoarea. Pentru
aceasta valoarea medie a semnalului de date ( ) x t trebuie s fie zero, iar componenta sa de
c.c. s fie nul.
II.4 Semnale DPSK
Pentru demodularea semnalului DPSK se recurge la detectie sincron, avnd n vedere
c acesta este un caz particular de semnal MA cu purttoare suprimat, semnalul
modulator avnd forma unei secvente
de date codat dublu curent (figura
2.12).
Evident, pentru extragerea
purttoarei se utilizeaz un circuit de
sincronizare de tipul buclei Costas sau
buclei ptratice reprezentate n figura
2.13, care se caleaz pe dublul
frecventei purttoare a semnalului.
Semnalul de intrare este MA-BLD-PS,
de forma:
0
( ) ( ) cos 2 s t A x t f t (2.13)
La iesirea circuitului cu
caracteristica de transfer ptratic obtinem:
2 2 2 2
0
( ) ( ) ( ) cos 2 y t s t A x t f t
sau
2 2
0
( ) ( ) (1 cos 4 ) / 2 y t A x t f t + (2.14)
Bucla PLL joac rolul unui FTB de band ngust, centrat pe frecventa 2f
0
, care
extrage componenta discret pe dublul frecventei purttoare, creat de circuitul cu
neliniaritate ptratic.
Prin divizarea cu 2 a frecventei, folosind un bistabil de tip T, obtinem dou semnale pe
frecventa f
0
, dar n antifaz, si nu se stie care semnal trebuie ales, problem cunoscut sub
denumirea de ambiguitate de faz. Chiar dac s-a ales initial faza corect, un impuls
Figura 2.12 Receptor PSK cu faza de referint
Figura 2.13 Bucla ptratic
Modulatii si tehnici digitale
21
perturbator de nivel suficient de mare, aplicat la intrarea bistabilului de tip T, poate
provoca o basculare suplimentar si deci inversarea fazei.
Detectia semnalului PSK, cunoscut ca semnal cu faza de referint, poate conduce la
complementarea informatiei datorit ambiguittii de faz, ceea ce este inacceptabil.
Aceasta se poate vedea pe formele de und din figura 2.14, care ilustreaz functionarea
receptorului PSK cu faza de referint.
Datele ( ) x t se obtin prin filtrarea trece-jos a produsului semnalelor ( ) y t receptionat
cu purttoarea c(t) sau c(t), care sunt n antifaz. Se obtine astfel fie ( ), x t fie ( ), x t adic
informatia negat.
Figura 2.15 Sistem DPSK
Figura 2.14 Forme de und asociate receptorului PSK cu faza de referint
Capitolul II
22
Pentru eliminarea ambiguittii de faz se foloseste o codare diferential la emisie,
observnd c n semnalul PSK cu faza de referint salturile de faz sunt asociate
tranzitiilor din semnalul modulator ( ) x t .
Semnalul ( ) x t codat diferential
tip NRZ-M devine ( ), z t iar semna-
lul PSK asociat lui ( ) z t este ( ) w t si
este cunoscut ca semnal DPSK (Dif-
ferential PSK). Tehnica DPSK este
ilustrat n figura 2.15, iar formele
de und asociate n figura 2.16.
Semnalul DPSK poate fi demodulat fie ca un PSK cu faza de referint prin detectie
sincron afectat de ambiguitatea de faz, urmat de decodare diferential pentru
eliminarea ei sau prin detectie diferential, ca n figura 2.15.
Prin tehnica de detectie
diferential a semnalului
DPSK sau decodare
diferential a semnalului de
date se elimin ambiguitatea
de faz, deoarece bitul 1 a fost
asociat prezentei tranzitiei si
nu mai conteaz sensul ei, ce
este afectat de ambiguitatea
de faz.
Detectia diferential a
semnalului DPSK face apel la
o linie analogic de ntrziere
(figura 2.15), ntrzierea fiind determinat de durata bitului. Ca atare, schema nu prezint
flexibilitate, schimbarea vitezei de transmisie necesitnd schimbarea liniei de ntrziere.
Detectia diferential rezolv si problema decodrii diferentiale (NRZ-M). In cazul
detectiei PSK cu faza de referint (figura 2.12), datele obtinute vor fi decodate diferential,
utiliznd o schem de tipul celei din figura 2.17.
Demodularea semnalului DPSK se poate face fie demodulnd coerent semnalul
receptionat, ca n figura 2.12, ceea ce implic sincronizare de purttoare, urmat de
decodare diferential, fie utiliznd tehnica de detectie diferential, ce nu necesit
Figura 2.18 Receptor corelator PSK
Figura 2.17 Decodor NRZ-M
Figura 2.19 Receptor corelator PSK
Modulatii si tehnici digitale
23
sincronizare de purttoare ci doar sincronizare de bit, prezentat n figura 2.15.
Detectorul PSK coerent poate lua una din formele de receptor corelator, fie cu
semnalele de referint
1
( ) s t si
2
( ) s t , elemente componente ale semnalului PSK (figura
2.18), fie cu
0
cos t si
0
sin t (figura 2.19).
n cazul binar antipodal este necesar un singur semnal de referint, de exemplu
0
cos t , avnd n vedere c semnalele transmise sunt de forma
0
cos t t .
Receptorul BPSK poate fi implementat cu unul sau dou corelatoare, asa cum se arat
n figurile 2.20 si 2.21.
n figurile 2.22 si 2.23 se prezint schemele a dou receptoare suboptime pentru
detectia semnalului DPSK.
Figura 2,20 Receptor corelator pentru semnalul BPSK
Figura 2.21 Receptor cu 2 corelatoare pentru semnal BPSK
Figura 2.22 Detector suboptim pentru BPSK
Figura 2.23 Alt schem de detector suboptim pentru semnalul DPSK
Capitolul II
24
Ambele solutii fac apel la detectie diferential, urmat de filtrare trece-jos sau de
integrare pe durata bitului. Banda filtrului trece-band predetectie este 0.57 /
b
T n primul
caz si 2/
b
T n al doilea.
Recuperarea informatiei se face conform criteriului III Nyquist prin esantionare la
sfrsitul perioadei de bit si comparare cu o valoare de prag.
Detectia semnalelor MPSK se poate realiza cu schema prezentat n figura 2.24.
Semnalul receptionat ( )
k
s t nsotit de zgomotul ( ) n t este multiplicat cu semnalele de
referint
0
cos t si
0
sin t si apoi integrat pe durata bitului de date.
Semnalele obtinute la iesirile integratoarelor x si respectiv y sunt proportionale cu
cos si respectiv sin , astfel c prin mprtirea lui y la x se obtine tg . Se calculeaz
apoi unghiul prin functia arctg. Pentru a se obtine informatia transmis se calculeaz
diferenta dintre valorile nominale ale fazei , 1, 2,
i
i M L si faza si se selecteaz
acea faz ,
i
care produce diferenta minim.
II.5 Semnale FSK
Semnalul FSK este un semnal cu modulatie de frecvent avnd purttoarea sinusoidal, iar
semnalul modulator de forma unei succesiuni de impulsuri rectangulare simplu sau
eventual, dublu curent (figura 2.25). Se deosebesc dou cazuri:
1. semnalul FSK cu continuitate de faz,
2. semnalul FSK cu discontinuitate de faz.
Practic, semnalul FSK cu discontinuitate de faz, se obtine plecnd de la dou
oscilatoare pe frecventele
1
f si
2
f , modulatorul FSK fiind un comutator analogic, care
selecteaz una din cele dou frecvente, n concordant cu valoarea binar asociat semna-
lului modulator (figura 2.26a), iar cel cu continuitate de faz, un singur oscilator, cruia i
se variaz frecventa de la
1
f la
2
f si invers, ca n figura 2.26.b.
De remarcat c schema cu oscilator LC recurge la comutarea unui element reactiv
(condensator) ce nmagazineaz energie, iar procesul de comutare este afectat de
ncrcarea si descrcarea condensatorului, asa c semnalul generat este numai n anumite
conditii un semnal cu continuitate de faz.
Figura 2.24 Receptor pentru semnale MPSK
Modulatii si tehnici digitale
25
n cazul semnalului FSK binar (semnalul modulator digital cu dou nivele), se
asociaz:
q o frecvent
1
f bitului 1
q o frecvent
2
f bitului 0
Se definesc, n aceste conditii:
a. frecvena purttoare, sau frecventa medie
, )
0 1 2
2 f f f + (2.15)
b. deviaia de frecven
1 2
( ) / 2 f f f (2.16)
ca fiind valoarea cu care trebuie s varieze purttoarea
0
f pentru a fi egal cu
1
f sau
2
f
c. indicele de modulaie
2 /
bit
m f f sau
1 2
/
bit
m f f f (2.17)
unde 1/
bit
f T - viteza de transmisie a datelor binare.
Figura 2.25 Semnale FSK cu si fr continuitate de faz
Figura 2.26 Producerea semnalelor FSK
Capitolul II
26
Avnd n vedere c frecventa purttoare
0
f este variat cu f t pentru a se obtine
1
f
si respectiv
2
f :
0 1 0 2
f f f f f f + (2.18)
este convenabil s reprezentm datele dublu curent, desi n implementarea modulatorului
FSK plecnd de la un oscilator cu cuart si un divizor programabil, semnalul de comand
(datele) este un semnal logic, evident simplu curent.
Spectrul semnalului FSK cu discontinuitate de faz se compune din dou spectre tip
ASK, pe cele 2 frecvente de semnalizare
1
f si
2
f , viteza de scdere a componentelor
spectrale cu frecventa fiind proportional cu 1/ k (k ordinul liniei laterale).
Semnalul FSK cu discontinuitate de faz are un spectru unic centrat pe frecventa
0
f ,
continuitatea de faz determinnd interactiunea celor 2 spectre ASK componente n asa fel
nct viteza de scdere a componentelor spectrale cu frecventa este
2
1/ k .
Dac indicele de modulatie 1 m , n spectrul semnalului FSK apar 2 linii pe
frecventele
1
f si
2
f , care ar putea fi folosite pentru sincronizarea de bit. Totusi, ele
afecteaz negativ bugetul energetic al semnalului. Semnalele FSK cu 0, 5 m sau 0,66 nu
au acest dezavantaj, n spectrul lor neexistnd componente discrete.
Exemplul II.1 Fie semnalul FSK standardizat, definit de
1
1300 f Hz,
2
2100 f Hz i 1200
bit
f Hz. S calculm indicele su de modulaie.
1300 2100 /1200 0.666 m
Spectrul de putere al semnalului CPFSK este dat de relatia:
Figura 2.27 Spectre de putere ale unor semnale CPFSK
Modulatii si tehnici digitale
27
( ) ( ) ( )
CPFSK
S f S f S f + (2.19)
unde
2 0 0
2
0 0
2
0
sin[2 ( ) / 2] sin[2 ( ) / 2]
( )
[2 ( ) / 2] [2 ( ) / 2]
( )
4 1 (cos( )) 2cos( ) cos[2 ( ) / ]
bit bit
f f m f f m
m
f f m f f m A
S f
f m m f f f



+

+

+
(2.20)
iar ) ( f S poate fi neglijat, cu exceptia zonei din jurul lui
0
f , dac
bit
f f >>
0
.
n figura 2.27 se prezint spectrele de putere ale unor semnale CPFSK cu indicii de
modulatie 0,5, 0,7, 0,8 si 1.
II.6 Semnalul GMSK (Gaussian MSK)
Semnalul GMSK provine din semnalul MSK modificndu-l n sensul creerii unui spectru
compact, adecvat transmisiei pe canale de band limitat. Compactarea spectrului se
realizeaz printr-o filtrare trece-
jos a semnalului de date
modulator, conform figurii 2.28.
Filtrul trece-jos, denumit si
filtru premodulator este de tip
Gaussian si are o caracteristic de transfer de tipul:
Figura 2.28 Generarea semnalului GMSK
Figura 2.29 Forme de und modulatoare GMSK (impuls de frecvent)
Capitolul II
28
2
ln 2
2
( )
f
B
H f Ae
_

,
(2.21)
B fiind banda definit la 3 dB a filtrului, iar A o constant. Exprimnd
ln 2 0.5887
2 B B
(2.22)
rspunsul la impuls al filtrului h(t) devine
2
2
2
) (
t
e t h


(2.23)
Filtrul Gaussian premodulator face lin traiectoria de faz a semnalului MSK si
limiteaz variatiile frecventei instantanee a semnalului MF.
Prin acesta se reduce banda semnalului modulat (scderea nivelului lobilor laterali) cu
sacrificiul introducerii de interferent intersimboluri (IIS); prin filtrare impulsurile de date
devin alungite n timp si ptrund n intervalele de simbol alturate. Fiecare bit de
informatie din semnalul de date ocupa initial un singur interval de bit. Prin filtrare ele se
ntind pe mai multe intervale de bit, iar semnalul rezultant poate fi considerat ca un
semnal cu rspuns partial (SRP).
Apare asadar un compromis ntre banda semnalului si probabilitatea de eroare,
scderea benzii determinnd cresterea ratei erorilor datorit aparitiei IIS.
Traiectoria medie de faz nu se abate de la cea a semnalului MSK, ea fiind aproape
liniar ntre T/2 si +T/2, asa cum se observ din figura 2.30, astfel c semnalul GMSK
poate fi detectat coerent la fel ca un semnal MSK sau necoerent ca un semnal FSK.
Rspunsul filtrului la un impuls rectangular de durat T poate fi scris ca:
Figura 2.30 Integrala impulsului de frecvent (variatia fazei) GMSK
Modulatii si tehnici digitale
29
2 2 2
2 ( ) / 1/ 2
ln 2
/ 1/ 2
2
( )
ln 2
BT u t T
s
t T
g t A B T e du



(2.24)
si este reprezentat n figura 2.29 pentru diferite valori ale produsului T B . El mai poate
fi exprimat ca:
( ) ( ) ( )
2 2
s
T T
g t K erf cB t erf cB t
1 1
+
' ;
1 1
] ]
(2.25)
sau ca
1 / 2 / 2
( ) 2 2
2 ln 2 ln 2
s
t T t T
g t Q B Q B
T

1 _ _ +

1
, , ]
(2.26)
unde K este o constant astfel aleas nct aria impulsului s fie egal cu 1/ 2 ,
c o constant dat de 2/ ln 2 c
iar B banda definit la 3 dB.
Aria impulsului de frecvent reprezint variatia fazei si este reprezentat n figura
2.30. Forma de und ( )
s
g t de obicei se trunchiaz pe intervalul [ / 2, / 2] LT LT + , cu
3 L , semnalul fiind neglijabil n afara acestui interval, asa cum se poate observa din
figura 2.29.
Semnalul GMSK, pe durata intervalului de bit k, poate fi exprimat ca
Figura 2.31 D.s.p. a semnalelor GMSK
Capitolul II
30
0
( ) cos 2 ( )
t
GMSK k S
kT
s t A f t a g u kT du
k

1
+ 1
1
]

(2.27)
unde A este amplitudinea semnalului,
k
a sunt datele de intrare,
T este durata bitului,
( )
s
g t este forma de und rezultat din filtrarea unui impuls rectangular de ltime
T si care aplicat la intrarea modulatorului MF determin o variatie similar a frecventei
instantanee.
Spectrul semnalului GMSK este reprezentat n figura 2.31 pentru trei valori ale
produsului B T . Dup cum era de asteptat, valorile mai mici ale produsului B T se
reflect ntr-o filtrare mai eficient a semnalului si produc un spectru mai compact.
n figura 2.32 se prezint diagrama n form de ochi pentru semnalul GMSK. Se
observ c filtrul Gaussian premodulator introduce interferent intersimboluri, ceea ce se
traduce prin micsorarea deschiderii maxime a ochiului, n raport cu semnalul MSK.
Figura 2.32 Diagrama n form de ochi pentru semnalul GMSK
Modulatii si tehnici digitale
31
II.7 Semnalul GFSK (Gaussian FSK)
Ca si semnalul GMSK semnalul GFSK este generat de schema din figura 2.28, deosebirea
constnd in valoarea produsului BT, care are valoarea 0.5 si valoarea indicelui de
modulatie care este 0.32.
Modulatia GFSK este ntlnit n standardele Bluetooth, si telefoanele DECT, viteza
de bit fiind 1,152 Mb/s, iar separarea canalelor de 1,728 MHz.
Semnalul cu modulatie CPFSK (Continuous Phase FSK) avansat (MSK, GMSK,
GFSK) poate fi scris sub forma unei modulatii digitale de faz:
, )
0 0
2
( ) cos 2 ( )
b
E
s t f t t
T
+ + (2.28)
unde
b
E - energia de bit (simbol)
T durata bitului (simbolului)
0
f - frecventa purttoare
) (t - modulatia digital de faz
0
- valoarea initiala a fazei
Faza semnalului variaz continuu si nu exist discontinuitti asociate tranzitiilor de la
un interval de bit la altul. Variatia fazei poate fi exprimat ca:
0
( ) ( )
t
i
h
t a t dt
T



(2.29)
unde h - reprezint indicele de modulatie,
i
a - simbolurile de date.
Indicele de modulatie h se exprim ca:
bit
f
f
h

2
(2.30)
unde f - deviatia de frecvent
bit
f - frecventa de bit (simbol)
Figura 2.33 Schema de generare a semnalelor GFSK
Capitolul II
32
Deviatia de frecvent este determinat de indicele de modulatie si frecventa de simbol
ca:
bit
f h f 5 . 0 (2.31)
Exemplul II.2 Fie semnalul GFSK standardizat, cu indicele de modulaie 32 . 0 h .
calculm deviaia maxim de faz.
o
h 6 . 57 32 . 0
Semnalul CPFSK poate fi generat cu ajutorul schemei reprezentate n figura 2.33,
folosind un oscilator controlat digital (NCO).
n figura 2.34 se prezint rspunsul la impuls al filtrului n convolutie cu un impuls
rectangular de ltime egal cu T durata simbolului, pentru trei valori ale produsului BT,
conform relatiei (2.24).
Rspunsul la impuls al filtrului gaussian (2.23), pentru a evidentia produsul BT, poate
fi pus sub forma:
Figura 2.34 Forme de und modulatoare GFSK (impuls de frecvent)
Modulatii si tehnici digitale
33
2
2 2
1 2
( )
2
t
T
h t e
T

(2.32)
unde
T B

2
2 ln
(2.33)
II.8 Tehnici MDMA
Tehnicile MDMA (Multi Dimensional Multiple Access) se refer la combinarea
modulatiilor de tip MA, MF si MP ntr-un singur semnal, care reuneste n mod avantajos
propriettile modulatiilor
constituente.
Spre deosebire de toate
celelalte sisteme SSE,
tehnicile chirp nu
utilizeaz secvente de cod
) (t c pentru extinderea
spectrului. Pentru extindere
se recurge la o modulatie de
frecvent a purttoarei, care
baleiaz liniar sau neliniar
un anumit domeniu de
frecvente ntr-un interval de
timp precizat. Avantajul
principal al acestei tehnici
este sensibilitatea redus la
variatii ale frecventei prin
efectul Doppler.
Modulatia MDMA sau
chirp poate fi realizat folosind circuite analogice, care sunt ieftine, iar detectia
semnalului se poate face cu o linie de ntrziere dispersiv si un detector de anvelop. Ea
rezolv cerinte contradictorii cum ar fi:
o Robustetea transmisiei
o Flexibilitatea schemei
o Transmisie de calitate nalt cu costuri reduse
o Consum redus de putere
Tehnicile de tip chirp implic o modulatie de frecvent a purttoarei de tip liniar
(produs de o ramp de tensiune) sau neliniar, ntr-un interval de timp limitat, situatie
ilustrat n figura 2.35. Banda de frecvente
1 2
f f de valoare B este baleiat liniar sau
neliniar n intervalul de timp
1 2
t t .
n figura 2.36 sunt prezentate semnalele modulatoare a si b ce produc baleiajul liniar,
respectiv neliniar, precum si semnalele MF produse de acestea.
Figura 2.35 Caracteristici de baleiaj
Capitolul II
34
Receptia semnalului chirp si dezmprstierea (compresia) spectrului se bazeaz pe
utilizarea unui filtru adaptat
la semnalul chirp utilizat.
Filtrul este cunoscut si sub
denumirea de linie de
ntrziere cu dispersie
(Dispersive Delay Line) sau
DDL.
Acesta este un filtru trece
band caracterizat de o
variatie liniar a timpului de
ntrziere de grup (T.I.G.) cu
frecventa n interiorul benzii
de trecere. Caracteristicile
filtrului sunt prezentate n
figura 2.37.
Rspunsul su la impuls este de forma unui semnal chirp, de durat T si band B,
reprezentat n figura 2.38. Dac la intrarea sa se aplic un semnal chirp cu panta invers
(figura 2.39), de durat si cu o evolutie a lobilor laterali sub o masc impus, se obtine
functia de autocorelatie, care este un impuls cu ltime comprimat, ce poate fi detectat cu
un detector de anvelop.
Figura 2.36 Forme de und chirp produse de baleiaj liniar (a) si neliniar (b)
Figura 2.37 Caracteristici filtru DDL
Modulatii si tehnici digitale
35
Evident filtrul DDL poate fi utilizat att pentru generarea de semnale chirp, ct si
pentru compresia acestora, ntr-un sistem intlnit n practic fiind utilizate filtre cu
caracteristici complementare.
Aceast tehnic este utilizat cu predilectie n sistemele de radiolocatie (radare).
Pentru transmisii digitale de date se poate recurge la realizarea baleiajului comandat de o
secvent de date d(t).
n figura 2.39 este prezentat semnalul chirpcu panta invers, la care este adaptat
filtrul DDL
Producerea si detectia semnalelor chirp se realizeaz cu linii de ntrziere dispersive
realizate cu dispozitive cu unde acustice de suprafat SAW (Surface Acoustic Wave).
Figura 2.38 Rspuns la impuls de tip chirp
Figura 2.39 Semnal chirp cu panta invers
Figura 2.40 Transmisie CSS
Capitolul II
36
. Figurile 2.40 si respectiv 2.41 ilustreaz generarea si schema bloc de principiu a unui
sistem de transmisie de tip chirp.
n figura 2.42 se ilustreaz capacitatea sistemului de transmisie cu semnale chirp sau
MDMA. Dreptunghiul cu laturile pe axa frecventei si a puterii este aproape complet
ocupat, ceea ce arat c acest sistem
realizeaz o capacitate apropiat de
cea maxim.
Suprafata dreptunghiului cu
laturile pe axa timpului si a puterii
reprezint energia semnalului, iar
dreptunghiul cu laturile pe axa
timpului si a frecventei reprezint
produsul band-timp.
Semnalul chirp cu modulatie
liniar de frecvent, avnd o durat
mai mare n domeniul timp, are
avantajul unei energii mai mari,
creia i corespunde un raport S/Z mai
ridicat, respectiv o rat a erorilor mai
mic. El realizeaz o dubl
mprstiere: n frecvent, care determin banda B si se realizeaz cu densitate spectral de
putere constant, independent de viteza de transmisie a datelor si n timp, puterea
impulsului de tip sinc fiind uniform distribuit n timp, aceasta conducnd la o distributie
uniform a energiei, respectiv puterii semnalului n timp, situatie ilustrat n figura 2.42.
Deci, energia de simbol este uniform distribuit n toat banda B si este apoi dispersat
uniform n timp.
Datorit acestor dou distributii uniforme, energia de simbol
S
E este uniform
distribuit n cubul de informatie, ceea ce face ca semnalul chirp, respectiv modulatia
MDMA, s fie optime.
Capacitatea canalului de transmisie este dat de formula lui Shannon
Figura 2.41 Schema de principiu a unui sistem chirp
Figura 2.42 Caracteristicile transmisiei MDMA
Modulatii si tehnici digitale
37
} 1 ( log
2
Z
S
B C + (2.34)
sau
Z
Z S
E
E E
B C
+

2
log (2.35)
unde
S
E - energia semnalului
Z
E - energia zgomotului
Informatia transmis este dat de produsul
T C
Z
Z S
t
t
E
E E
t t B dt C I
+

2 1 2
log ) (
2
1
[biti] (2.36)
Pentru a simplifica implementarea emittorului se poate folosi si o variant discret, n
locul modulatiei de frecvent continue. Semnalul emis este nlocuit de o concatenare de
semnale sinusoidale de aceeasi durat, dar de frecvente diferite, variabile n trepte, asa
cum se arat n figura 2.43, unde evident N T .
Dac numrul de segmente sau cip-uri din care e compus semnalul este destul de
mare, baleiajul n trepte aproximeaz foarte bine pe cel linear si continuu.
Varianta discret permite si realizarea unui baleiaj cu scramblare, frecventele fiind
emise nu n ordine cresctoare, ci aparent la ntmplare, conform unui cod determinist,
situatie ilustrat n figura 2.44. Aici, n m l k j i iar indicii mentionati apartin
multimii } , 2 , 1 { N L .
Filtrul adaptat folosit pentru generarea sau receptia semnalului chirp n trepte este
reprezentat n figura 2.45. ntre dou frecvente alturate
i
f si
1 i
f exist relatia:
Figura 2.44 Baleiaj de frecvent cu scramblare
Figura 2.43 Baleiaj de frecvent n trepte
Capitolul II
38

1
1

i i
f f (2.37)
Segmentul numrul i are asociat semnalul:
3 1
( ) exp[ 2 ( )]
2 2
i i i
s t A j f t i t i
_ _
+ < <

, ,
(2.38)
originea timpului fiind luat la mijlocul distantei dintre semnalele pe frecventele
2 / N
f si
2 / 1 N
f
+
, N fiind presupus par, situatie ilustrat n figura 4.21, pentru N = 6. Vom nota
frecventa central a semnalului emis cu
0
f
2
2
1
2
0
N N
f f
f
+

+
(2.39)
Transformata Fourier a semnalului complex format din cele N segmente cu frecventele
,
i
f emise succesiv pe durata este dat de
dt t f j t f j A f S
N
i
i
i
i i
] 2 exp[ )] ( 2 exp[ ) (
1
) 2 / 1
) 2 / 3 (

(2.40)
Dac se presupune c toti ) , 1 , 0 N i
i
, se poate arta c
)] 1 ( ) ( 2 exp[
) (
)] ( sin[
) (
1
i i f j
i f
i f
A f S
N
i




(2.41)
Aceast situatie este ilustrat n figura 2.46, pentru N = 6.
n rezumat, avantajele tehnicii chirp, CMSS (Chirp Modulation Spread Spectrum)
sau pe scurt CSS (Chirp Spread Spectrum) sunt:
q Rezistent mare la perturbatii datorit valorii mari a produsului BT si
caracterului asincron;
q Imunitate la fenomenul mutipath si fadinguri, energia de simbol fiind uniform
distribuit n toat banda B si dispersat uniform n timp;
Figura 2.45 Filtru adaptat semnalului chirp n trepte
Modulatii si tehnici digitale
39
q Btaie mare produs de capacitatea apropiat de cea maxim, rezistenta la
interferente, fading si zgomote;
q Bune proprietti pentru telemetrie (determinarea distantei);
q Nu necesit sincronizare de purttoare sau de tact pentru date, datorit naturii
asincrone;
q Nu necesit pozitionarea precis a antenei n anumite locatii, avnd n vedere
banda foarte larg.
Figura 2.46 Baleiaj discret de frecvent cu N segmente (N = 6)
f
i
t C
f
i
t B
f
i
t A

4 / 1 2 6 / 1 2 2
f
0
f
f
i
t

2 2
Capitolul II
40
II.9 Semnale QPSK
Semnalele QPSK sunt suma a dou semnale BPSK pe purttoare sinusoidale n
cuadratur. Un semnal BPSK se obtine modulnd o purttoare sinusoidal ca n figura 2.4,
dar cu un semnal rectangular dublu curent unde d(t) - semnalul de date codat dublu
curent, f
p
- frecventa purttoarei. Schema bloc de obtinere a unui semnal QPSK este cea
reprezentat n figura 2.47. Forma n timp a semnalului QPSK este urmtoarea:
1 2
1 1
( ) ( ) cos( ) ( )sin( )
2 2
QPSK p p
s t s t t s t t
T T
+ + + (2.42)
unde uzual are valoarea 0 sau 4 / .
Tinnd cont c
1
( ) s t si
2
( ) s t iau doar valorile +1 sau -1 , putem scrie :
)] ( cos[
1
) ( t t
T
t s
p QPSK
+ (2.43)
unde ) (t ia valorile } 2 / 3 , , 2 / , 0 { dac 4 / , sau } 4 / 3 , 4 / { t t , dac
0 , n functie de valorile lui s
1
si s
2
.
Reprezentarea n planul I-Q se numeste constelatie de faz. In primul caz se obtine o
constelatie de tip A, n cel de al doilea o constelatie de tip B. Asociind dibitul 00 cu faza 0
radiani, se observ c o secvent repetitiv format din zerouri ar conduce la lipsa
salturilor de faz, ceea ce face dificil sau chiar imposibil functionarea circuitului de
sincronizare de tact, respectiv purttoare. De aceea, n practic sunt preferate constelatiile
de faz de tip B.
Relatiile biunivoce ntre domeniul timp si domeniul frecvent permit evaluarea
componentelor spectrale ale semnalului cnd se cunosc componentele n timp ale acestuia
si respectiv evaluarea semnalului n timp cnd se cunosc componentele spectrale ale
acestuia. n cazul unui semnal binar codat dublu curent (asa cum este BPSK din
componenta lui QPSK) forma generala n timp este:

+

) ( ) ( kT t s a t x
k
(2.44)
unde 1 t
k
a reprezint informatia ce se transmite,
s(t) - forma de und a impulsului de semnalizare,
Figura 2.47 Schema de obtinere a semnalului QPSK
Modulatii si tehnici digitale
41
T - perioada intervalului de bit
Transformata Fourier a acestui semnal este :

T k j
k
e a S X

) ( ) ( (2.45)
unde ) ( S - factor de form al spectrului semnalului si reprezint transformata Fourier a
lui ) (t s . ) ( S este modificat de circuitele de modulare si demodulare, precum si de
filtrele aferente transmisiei .
Forma de und folosit pentru semnalizare n cazul semnalului QPSK este impulsul
rectangular, care are transformata Fourier de forma :
) ( sin 2 ) ( T c AT S (2.46)
unde A - amplitudinea impulsului rectangular, 2T - durata impulsului rectangular.
Pentru un semnal oarecare, functia de autocorelatie reprezint valoarea medie statistic
sau temporal a produsului valorilor instantanee ale semnalului la dou momente de timp
diferite si se defineste prin relatia:


T
xx
dt t x t x
T
R
0
) ( ) (
1
) ( (2.47)
unde T - perioada semnalului;
- intervalul de observare al semnalului.
Dac semnalul ) (t x este real, functia de autocorelatie nu depinde de momentul
nceperii analizei ci doar de valoarea intervalului, astfel nct avem adevarat relatia:

+
T T
dt t x t x
T
dt t x t x
T
R R
0 0
) ( ) (
1
) ( ) (
1
) ( ) (
n cazul semnalelor neperiodice, putem trece la limit cu T tinznd la infinit, astfel
inct, pentru un impuls oarecare ) (t x , functia de autocorelatie se calculeaz cu:

+

dt t x t x R
xx
) ( ) ( ) ( (2.48)
Figura 2.48 Generarea semnalului QPSK
Capitolul II
42
rmnnd valabil relatia :
) ( ) ( R R (2.49)
Conform teoremei Wiener - Hincin, densitatea spectral de putere a unui semnal este
transformata Fourier a functiei de autocorelatie:



d e R S
t j
xx xx
) ( ) ( (2.50)
Pentru cazul n care ) (t x este real, functia de autocorelatie este si ea real si n plus cu
simetrie par, astfel nct densitatea spectral de putere va fi de asemenea real si cu
simetrie par, relatia precedent devenind:

0
cos ) ( 2 ) ( d R S
xx xx
(2.51)
De asemenea se poate demonstra c densitatea spectral de putere este egal cu
transformata Fourier n modul la ptrat:
2
) ( ) ( S S
xx
(2.52)
Aplicm aceste rezultate semnalului QPSK pentru care, asa cum am mai precizat,
forma de und de semnalizare este un impuls rectangular. Transformata Fourier a
impulsului rectangular de ltime 2T este:
fT
fT
T
T
dt ft
T
dt e
T
f S
T
ft j
T
T

2
2 sin 2
2 cos
2
1
2
2
1
) (
0
2


(2.53)
Densitatea spectral de putere a semnalului n banda de baz va fi deci,
2
2
2 sin
2 ) (

,
_

fT
fT
T f S
xx

(2.54)
Figura 2.49 D.s.p. normalizat a BPSK si QPSK
Modulatii si tehnici digitale
43
Pentru a compara propriettile spectrale ale diferitelor semnale cu modulatie digital,
vom folosi reprezentarea normat a densittii spectrale de putere:
, )
2
2
2 sin 2
2
2 sin
2
) (
n
xx
f c
fT
fT
T
f S

,
_

(2.55)
unde T R
b
/ 1 - rata de bit iar T f f
n
/ - frecventa normat.
Reprezentarea grafic n dB este cea din figura 2.49. Folosind expresia dedus pentru
densitatea spectral de putere putem calcula puterea transportat de componentele
semnalului din afara benzii utile sau cea din banda util.
Puterea n afara benzii
ob
P se calculeaz cu:


0
0
0
) (
) (
1
) (
) (
) (




d S
d S
d S
d S
B P
xx
B
xx
xx
B
xx
ob
(2.56)
iar puterea capturat n band cu:

0 0
) ( / ) ( ) ( d S d S B P
xx
B
xx ib
(2.57)
Reprezentrile grafice n functie de frecventa normat
n
f sunt cele din figura 2.50.
II.10 Semnale OQPSK
n cazul QPSK saltul de faz poate lua si valoarea
o
180 , situatie n care purttoarea nu
este emis un timp scurt, ct valorile semnalelor modulatoare de pe cele dou axe I si Q
trec prin valoarea 0, adic prin originea planului I-Q. Aceasta implic pentru
amplificatorul de putere final o comportare liniar ntr-un domeniu dinamic foarte larg (de
la zero la A) pentru a nu produce lrgirea spectrului si interferente n canalele nvecinate.
n sistemele ideale tranzitiile ntre punctele constelatei de faz au loc instantaneu. n
cazurile reale, datorit filtrrii tranzitiile se fac ntr-un timp finit, cu o variatie lin a fazei
si cu variatii ale anvelopei. Cu alte cuvinte, amplitudinea fazorului rezultant din cele dou
componente I si Q nu rmne constant.
Figura 2.50 Puterea n band si n afara benzii pentru semnalul QPSK
Capitolul II
44
n QPSK salturile de faz de radiani pot produce variatii ale anvelopei de pn la
100 %. De aceea, sistemele OQPSK (Offset QPSK) folosesc fluxuri de date pe canalele I
si Q decalate ntre ele cu jumtate de perioad de simbol. Constelatia OQPSK este
ilustrat n figura 2.51. Aceasta conduce la numai dou valori posibile ale saltului de faz
de 4 / t (fat de fazorul I n figura 2.52) si la o reducere a variatiilor de anvelop la 33
%. Decalarea fluxurilor de date exclude posibilitatea ca ambele s prezinte simultan
tranzitii si prin urmare nu pot apare salturi de faz de
0
180 .
S presupunem c pe un interval de simbol se transmite un 1 + pe canalul I. La
jumtatea intervalului de simbol, pe canalul Q se schimb simbolul de date. Ca urmare, el
poate fi 1 + sau 1 , iar fazorul rezultant poate sri din A n B, sau din B n A, dac n
canalul Q exist o tranzitie, sau rmne n A sau B, dac n Q nu exist tranzitie. Fazorii
rezultanti sunt reprezentati cu linie groas.
Figura 2.51 Constelatie de faz OQPSK Figura 2.52 Salt OQPSK
Modulatii si tehnici digitale
45
Tehnici spread spectrum
45
CAPITOLUL III
TEHNICI SPREAD SPECTRUM
III.1 Introducere
n cazul sistemelor cu spectru extins (SSE) se renunt n mod deliberat la
constrngerea referitoare la band pentru a se obtine, pe seama cresterii benzii, unele
avantaje esentiale ca:
q asigurarea de comunicatii sigure, cu pstrarea secretului transmisiei, ntr-un
mediu bruiat, astfel ca transmisia s nu fie usor detectat sau recunoscut de statii
neautorizate;
q scderea densittii spectrale de putere, ceea ce permite ascunderea semnalului n
zgomot si neperturbarea altor sisteme de comunicatie;
q realizarea unei multiplexri eficiente a canalelor;
q descresterea probabilittii de eroare si functionarea la rapoarte S/Z mai mici dect
n sistemele de band ngust;
q capacitate mare de rejectare a interferentelor, indiferent dac sunt neintentionate
sau intentionate (bruiaj);
q acces aleator al utilizatorilor (acces multiplu), care pot folosi canalul n orice
moment;
q posibilitatea deter-
minrii distantei
(telemetrie) fat de
diverse obiecte;
q rezistent la efectele
propagrii semnalelor
pe mai multe ci (multi-
path).
mprstierea spectral a
semnalelor este ilustrat n figura
3.1 pentru diversi factori de
mprstiere.
Considernd un semnal cu
densitate spectral de putere
(d.s.p.) constant, avnd valoarea
teoretic de 30 W/Hz si o band limitat la valoarea 2 Hz, prin extinderea benzii se obtine
scderea d.s.p. si mascarea semnalului n zgomot. De exemplu, aceeasi putere cu valoarea
Figura 3.1 Diversi factori de mprstiere
Capitolul III
46
teoretic de 60 W a semnalului poate fi obtinut cu o d.s.p cu valoarea 1 W/Hz si o band
de 60 Hz sau cu d.s.p. de 0.001 W/Hz si o band de 60 kHz.
mbunttirea performantelor SC utiliznd SSE este apreciat prin cstigul de
procesare (processing gain). Acesta este diferenta dintre performantele sistemului
utiliznd tehnici SSE si cel fr aceste tehnici, lucrnd n conditii egale.
Raportul dintre banda SSE si banda informatiei este si el un indice de performant si
n unele cazuri se
confund cu cstigul de
procesare. Prin cresterea
factorului de extensie al
benzii se poate obtine ca
semnalul s fie practic
ascuns n zgomot
(raport S/Z subunitar),
devenind dificil de
detectat, asa cum se
arat n figura 3.2.
Prin cresterea
frecventei de tact se
obtine o extindere a spectrului spre frecvente nalte.
S considerm dou unde rectangulare periodice, cea de a doua avnd frecventa
5
f de
cinci ori mai mare ca prima (
1
f ). Ele pot fi descompuse n serii Fourier, obtinndu-se
Figura 3.2 Efectul zgomotului asupra semnalului SSE
Figura 3.3 O comparatie a puterilor medii a dou semnale und rectangular
Tehnici spread spectrum
47
reprezentrile din figura 3.3. Se observ clar deplasarea energiei semnalului spre frecvente
mai nalte. Fie
b
R viteza de transmisie a informatiei propriu-zise si
c
R viteza de cip,
cea cu care se succed simbolurile din secventa de cod ( ) c t utilizat pentru extinderea
(mprstierea) spectrului. Spectrul semnalului transmis este extins cu factorul
/
p c b
G R R (3.1)
iar cel al semnalului receptionat este comprimat dup dezmprstiere cu acelasi factor
p
G ,
denumit cstig de procesare. El se exprim sub form logaritmic ca
10 log( / ) [ ]
p c b
G R R dB (3.2)
Cstigul de procesare reprezint cresterea densittii spectrale de putere a semnalului
receptionat dup operatia de dezmprstiere a spectrului si face ca raportul S/Z la iesirea
receptorului s fie mult mai mare dect cel de la intrarea lui.
Definirea sistemelor cu spectru extins implic urmtoarele 3 aspecte:
q Un SSE este un sistem de transmisie n care banda ocupat de date depseste
cu mult banda minim necesar pentru transmisie. Ca urmare, rezult avantaje
privind reducerea interferentelor, rezistenta la bruiaj si accesul multiplu al
utilizatorilor la canal.
q Extinderea spectrului are loc anterior emisiei, folosind un cod care este
independent de secventa de date transmis si nu se datoreaz datelor transmise.
q Pentru comprimarea spectrului de receptie si recuperarea datelor se foloseste
acelasi cod la receptie, n sincronism cu cel de la emisie. Prin utilizarea de
coduri diferite se asigur accesul multiplu al utilizatorilor la resursele comune:
banda de transmisie si timp.
Functionarea sistemelor cu spectru extins poate fi explicat pe baza compromisului
band-putere. Formula lui Shannon
, )
2
log 1 / v B S Z + (3.3)
arat c pe un canal de band B, n conditiile unui raport semnal/zgomot S/Z dat, se poate
realiza o vitez maxim de transmisie v, dat de formula de mai sus.
Avnd n vedere dependenta liniar de banda sistemului si logaritmic de putere
(raportul S/Z) este evident c ar fi mult mai avantajos de crescut banda pentru a obtine o
calitate acceptabil a semnalului la receptie, cu utilizarea unei puteri mici la emisie.
Figura 3.4. Extinderea spectrului prin metoda secvent direct
Capitolul III
48
Tinnd cont c
2
log 1000 10 , cresterea cu un ordin de mrime a vitezei de
transmisie a informatiei implic fie cesterea benzii de 10 ori, fie cresterea puterii de
emisie de 1000 de ori.
Pe de alt parte, cu ct puterea de emisie este mai mic, cu att este mai greu de
distins semnalul de zgomot, ceea ce face dificil sau chiar imposibil interceptarea lui.
Extensia spectrului sau mprstierea spectral a semnalului se poate realiza prin mai
multe metode:
q cu secvent direct (direct sequence), sumnd semnalul de date cu o secvent
de cod ( ) c t de tip pseudoaleator, generat pe o frecvent de tact de valoare
ridicat, de ordinul sutelor de megahertzi, situatie ilustrat n figura 3.4;
q cu salturi de frecvent (frequency hopping), variind prin salt frecventa
purttoare. Aceasta poate lua orice valoare dintr-un set de valori discrete, n
conformitate cu codul de comand ( ) c t utilizat n acest scop (figura 3.5);
q cu salturi n timp (time hopping), emisia producndu-se pseudoaleator ntr-un
compartiment de timp i din interiorul cadrului, ales dintr-un set prestabilit cu
ajutorul codului ( ) c t , situatie ilustrat n figura 3.6;
q tehnici hibride care combin dou sau trei din cele 3 variante de mai sus;
q tehnici de tip chirp, ce implic o modulatie de frecvent a purttoarei de tip
liniar (produs de o ramp de tensiune) sau neliniar, ntr-un interval de timp
limitat.
n transmisiile SSE cu secvent direct poate apare un efect de proximitate dac
emittorul de bruiaj sau alt emittor, generator de interferent, este situat mult mai
aproape de receptor dect emittorul dorit, transmisia fiind perturbat destul de sever,
Figura 3.5 Ilustrarea salturilor de frecvent ntr-un sistem SSE FH
Figura 3.6 Emisie pseudoaleatoare n compartimentele de timp ale cadrului
Tehnici spread spectrum
49
avnd n vedere c desi codurile utilizate au proprietti bune de corelatie ncrucisat,
rezultatul corelatiei cu codul nedorit poate fi mai mare dect cel cu codul dorit, datorit
diferentelor de intensitate ale semnalelor.
n continuare n tabelul III.1 se prezint comparativ si succint avantajele si
dezavantajele tehnicilor de mprstiere spectral prezentate anterior.
Tabelul III.1 Avantaje si dezavantaje ale tehnicilor spread spectrum
Varianta Avantaje Dezavantaje
DS
q Implementare simpl
q Rejectie bun a
interferentelor si fenomenelor
multi-path
q Nu necesit sincronizarea
utilizatorilor sau retelei
q Interceptare dificil
q Achizitia de cod mai rapid
dect la FH
q Efectul de proximitate
q Controlul puterii de
emisie n functionarea n
retea
q Necesit band de
coerent continu
FH
q Efectul de proximitate este
mai slab
q Nu necesit band de
coerent continu
q Implementare complex
q Coliziuni - Protectie
contra erorilor cu codare
FEC
q Timp de achizitie mai
mare
TH
q Implementare mai simpl
q Efectul de proximitate este
mai slab
q Necesit sincronizarea
utilizatorilor
q Necesit intervale de gard
q Utilizeaz eficient banda
q Protectie contra erorilor
cu codare FEC
Chirp
q Sensibilitatea redus la
efectul Doppler
CDMA
q Implementare complex
q Sensibilitate la interferente
q Controlul puterii de
emisie poate duce la
instabilitate
Figura 3.7 Ilustrarea efectului de proximitate
Capitolul III
50
III. 2 Secvene de lungime maxim
Secventele pseudoaleatoare sau de lungime maxim, sau secventele m, sunt folosite n
general pentru extensia spectrului prin diverse metode.
n sistemele cu spectru mprstiat cu secvent direct (direct sequence), semnalul de
date este sumat cu o secvent de cod ) (t c de tip pseudoaleator, generat pe o frecvent de
tact
c
f de valoare ridicat, mult mai mare dect viteza de transmisie a datelor
b
R .
Detectia semnalului receptionat se face utiliznd un corelator, reprezentat n figura
3.8. Transmisia fiind binar polar sau dublu curent, iar datele { ] 1 t
k
d echiprobabile,
circuitul de decizie este un comparator cu pragul 0
T
v . Decizia se ia astfel,
dac: 0
k
r s-a transmis un bit 1 (nivelul +1),
dac 0 <
k
r s-a transmis un bit 0 (nivelul 1).
Extensia spectrului se realizeaz prin sumarea semnalului de date cu o secvent de
cod ) (t c de tip pseudoaleator de lungime
1 2
m
N , asa cum se arat n figura 3.9,
pentru cazul particular 4 m si 15 / R f
c
,
un bit de date fiind reprezentat prin N intervale
de cip.
Fenomenul de extindere a spectrului poate
fi mai bine nteles printr-o analogie cu un
sistem mecanic. S considerm un rotor de
turbin sau pomp (figura 3.10), avnd un
numr de palete, montat ntr-un tub. n tubul
respectiv un utilizator trimite picturi de lichid
colorat, emisia acestora avnd loc la momente
de timp calculate precis, astfel nct ele s
cad pe o palet a rotorului aflat n miscare de
rotatie. Picturile colorate ce cad pe palete sunt
colectate la exterior prin forta centrifug si
Figura 3.9 Ilustrarea micsorrii intervalului de semnalizare
Figura 3.10 Rotor de turbin
Figura 3.8 Receptor de date tip corelator
Tehnici spread spectrum
51
reprezint semnalul util. n tub se mai trimit picturi de ap (ploaie) ce reprezint
interferentele. Acestea cad neregulat, nefiind sincronizate cu rotatia paletelor si nu sunt
distribuite uniform pe sectiunea tubului. Cu ct aria paletelor este mai mic n comparatie
cu sectiunea tubului, cu att
colectarea semnalului util,
sincronizat cu rotorul este mai
bun, iar fractiunea de ap
colectat din picturile de ap
nesincronizate cu rotorul este mai
mic, printre palete pierzndu-se
procentual mai mult. Coeficientul
de umplere al paletelor rotorului
este definit ca
G = suprafaa paletelor/seciunea rotorului
Inversul su este analog cstigului de procesare. Dac secventa de cod c(t) se
comport ca un semnal aleator de tip zgomot alb, avnd valoarea medie zero si functia de
autocorelatie de tip impuls Dirac (vezi figura 3.11), aceasta va asigura performante
deosebite transmisiei.
Fie codul c(t) o secvent de lungime maxim sau binar pseudoaleatoare, avnd
urmtoarele proprietti principale:
1. Valoarea medie este dat de


1
0
/ 1
N
i
i
N c c (3.4)
Evident, pentru valori mari ale lungimii N valoarea medie tinde spre zero.
2. Functia discret de autocorelatie este dat de

'

1
0
0
1
0 1
1
N
i
k i i
k
N
k
c c
N
(3.5)
unde i si k sunt numere ntregi.
3. Numrul bitilor 1 dintr-o perioad a secventei m este mai mare cu 1, fat de
numrul de biti 0 din perioad. Dac lungimea secventei este 1 2
r
N , numrul bitilor
1 va fi , ) 1 2 1 + N n timp ce al bitilor 0 este , ) 1 2 1 N .
Figura 3.12 Functia de autocorelatie repetitiv
a) d.s.p. b) functia de autocorelatie
Figura 3.11 Caracteristici ale zgomotului alb
Capitolul III
52
4. n cadrul unei perioade se disting
1
2
r
, sau , ) 2 1 + N stri, prin stare ntelegnd o
succesiune de intervale de durat T, n care semnalul are o valoare constant (+1 sau 0, ori
1 sau +1).
5. ntr-o perioad, jumtate din numrul strilor au durata T, un sfert dureaz 2T, o
optime au durata 3T etc. n secvent apare o singur stare de durat maxim rT (r biti 1
succesivi) iar lungimea maxim a strii compuse din zerouri este , )T r 1 si ea apare o
singur dat.
6. Printr-o permutare ciclic, din secventa m se obtine o nou secvent, care
comparat cu secventa initial prezint un numr de coincidente mai mic cu o unitate
dect numrul de necoincidente.
7. Sumnd modulo-2 secventa m cu o versiune ntrziat a ei, se obtine aceeasi
secvent m ntrziat cu un anumit numr de perioade de tact.
8. Observnd secventa m printr-o fereastr de lungime egal cu r biti care gliseaz de-
a lungul secventei, fiecare combinatie posibil de biti (r-tuplu), cu exceptia celei formate
numai din biti 0, va apare o singur dat.
Evident, pentru valori mari ale lungimii N functia discret de autocorelatie
aproximeaz un impuls Dirac (vezi figura 3.11) si putem concluziona c semnalul c(t) se
comport ca un zgomot alb, desi el este generat n mod determinist. O asemnare cu
functia de autocorelatie a zgomotului alb filtrat, reprezentat n figura 3.13, este evident.
Tehnica de extindere/comprimare a spectrului semnalului transmis nu amelioreaz
ns performantele de zgomot ale sistemului, o dat cu extensia benzii semnalului util
crescnd si puterea zgomotului.
Schema unui sistem de comunicatii cu spectru extins cu secvent direct este
prezentat n figura 3.14.
Figura 3.14 Sistem de comunicatii spread spectrum cu secvent direct
Figura 3.13 D.s.p. si functia de autocorelatie a zgomotului alb filtrat
Tehnici spread spectrum
53
Datele sunt codate pentru a le proteja contra erorilor si sufer procesul de intercalare
pentru a elimina rafalele de erori produse de fadinguri. Extinderea spectrului se produce
prin multiplicarea semnalului codat cu codul c(t). La receptor se produc aceleasi operatii,
dar n ordine invers.
Pentru generarea secventelor utilizate n SSE-DS se folosesc registre de deplasare cu
reactie cu prize, care realizeaz operatiile matematice de nmultire/mprtire de polinoame
n cmpul , ) 2 GF , reactia fiind descris de un polinom primitiv , ) D g .
Un polinom , ) g D de gradul m este denumit primitivdac cel mai mare numr ntreg
n pentru care , ) g D este un divizor al lui 1 +
n
D este 1 2
m
n . Polinoamele primitive
se numesc ireductibiledeoarece ele nu sunt produsul a dou polinoame de grad mai mic,
adic nu pot fi descompuse n factori.
Perioada maxim posibil pentru un RD cu reactie definit de polinomul , ) D g se
poate afla definind polinomul reciproc al lui , ) D g , notat cu , ) D g
r
,
, )
,
_

D
g D D g
r
r
1
(3.6)
Perioada maxim posibil este cel mai mic ntreg N pentru care 1 +
N
D este divizibil
cu , ) ,
r
g D adic
, ) , ) 1 +
N
r r
D D h D g (3.7)
n cazul utilizrii polinoamelor primitive pentru reactie si continut diferit de zero al
registrului de deplasare, este generat o secvent cu perioada maxim posibil, egal cu
2 1
r
N , r fiind numrul celulelor din registrul de deplasare.
Figura 3.15 Registru de deplasare cu prize
Figura 3.16 Alt registru de deplasare cu reactie
Capitolul III
54
III. 3 Circuite de urmrire
Sistemele SSE pot functiona numai dac exist sincronizare ntre formele de und , ) t c si
, ) t c
'
folosite pentru mprstiere/ dezmprstiere, de
la emisie, respectiv receptie. Sarcina de a mentine
sincronizarea n limite foarte strnse (mai mici de
un interval de chip) revine receptorului.
Circuitul de urmrire este o bucl PLL
special. Sincronizarea cuprinde 2 aspecte, asa cum
se cunoaste din teoria buclelor PLL:
Achizitia codului sau determinarea fazei
initiale a codului din informatia existent a priori.
Urmrirea sau mentinerea sincronizrii
codului.
Circuitele de urmrire pot fi clasificate n
coerente sau necoerente. Primele folosesc
informatiile referitoare la faza purttoarei
receptionate si sunt mai complexe. Ele sunt bucle
PLL, la care discriminatorul de faz nu mai este un
simplu multiplicator ci devine un circuit complicat,
adaptat la semnalul complex utilizat.
III.4 Bucla DLL n banda de baz
O caracteristic bun pentru comparatorul de faz
ar fi cea liniar, de tipul celei din figura 3.17, semnalul de eroare crescnd liniar cu
defazajul. Ea se poate obtine prin scderea a dou functii de autocorelatie decalate n timp,
tinnd cont c functia de autocorelatie a unei secvente m este triunghiular.
n discriminatorul DLL (Delay-Locked Loop) semnalul receptionat este multiplicat cu
replica sa n avans si n ntrziere de faz (figura 3.18), rezultatele multiplicrii (functia de
autocorelatie) fiind sczute unul din altul si filtrate trece-jos.
Fie semnalul receptionat , ) t s
r
de forma: , ) , ) , )
r d
s t P c t T n t + de putere P si
zgomotul , ) t n aditiv alb si Gaussian cu densitatea spectral de putere bilateral
0
2 N .
Discriminatorul DL (Delay-Lock) realizeaz o corelatie ntre , )
r
s t si dou versiuni
ale sistemului generat local, una n avans
`
2
d c
c t T T
_
+

,
si una n ntrziere
`
2
d c
c t T T
_


,
, unde este un parametru ce reprezint diferenta n timp normalizat
ntre cele 2 replici ale semnalului generat local.
Caracteristica static a discriminatorului Delay-Lock poate fi dedus usor,
considernd
d
T si
`
d
T fixe. Iesirile corelatoarelor sunt:
Figura 3.17 Caracteristici discriminator
Tehnici spread spectrum
55
, )
, )
1 1
` `
, , / 2
2
d d d d c
y t T T k P c t T c t T T
_
+

,
(3.8)
si
, )
, )
2 1
` `
, , / 2
2
d d d d c
y t T T k P c t T c t T T
_


,
(3.9)
unde
1
k este cstigul multiplicatorului, iar 2 1 provine din divizarea puterii
semnalului de intrare pe dou canale. Iesirea circuitului este:
, ) , ) , )
, )
1
]
1

,
_


+
,
_




c d c d d
d d d d d d
T T t c T T t c T t c
P
k
T T t y T T t y T T t e
2
`
2
`
2
`
, ,
`
, ,
`
, ,
1
1 2
(3.10)
Componenta de c. c., obtinut prin filtrare trece-jos este o functie de variabila
, )
`
d d c
T T T , ce reprezint un decalaj n timp normalizat (raportat la perioada de cip)
si este folosit la comanda OCT pentru a mentine sincronizarea. Evident aceasta este
media temporar a semnalului , )
d d
T T t e
`
, , .
, ) , )

1
]
1

,
_


+
,
_



2
2
1
2
`
2
`
2
1
`
, ,
c
c
T
N
T
N
c d c d d
c
d d
dt T T t c T T t c T t c
P
k
NT
T T t e
(3.11)
c
T N fiind perioada lui , ) t c . Notnd
, ) , )
d d d d
T T D
P
k T T t e
`
,
2
`
, ,
1
(3.12)
si plecnd de la definitia functiei de autocorelatie, putem scrie:
, )
, ) , ) , )
` ` `
,
2 2
/ 2 / 2
d d c d d c c d d c
c c c c
D T T R T T T R T T T
R T R T D

_ _
+

, ,
1 1 +
] ]
(3.13)
Functia , ) D

este reprezentat n figura 3.19 pentru 4 valori diferite ale lui D. Se


observ c n vecintatea lui zero exist o regiune de variatie liniar a lui , )

D n functie
de . n aceast regiune va functiona normal bucla DLL. Caracteristica are forma de S.
)
`
, , (
d d
T T t e
Figura 3.18 Bucla DLL
Capitolul III
56
Panta sa n vecintatea lui 0 este , ) N 1 1 2 + pentru 2 0 < < . Domeniul liniar
cu panta maxim poate fi mai extins sau mai putin extins, n functie de si anume
/ 2 1
1 / 2 1 2
0 2
pentru
pentru
pentru

<

<
'

si este de lungime maxim pentru 1 ( 2 / 1 ), adic 2 /


c
T t .
n analiza ce urmeaz se va neglija zgomotul introdus de componenta
, )
`
,
d d
e T T ,
majoritatea energiei sale fiind la frecvente n afara benzii buclei. Se consider zgomotul
de tip AWGN. Atunci
, ) , ) , ) , ) t n T T t c T t c
k
T T t c T t c
P
k T T t y
c d d c d d d d

,
_


+ +
,
_


+
2
`
2 2
`
2
`
, ,
1
1 1
(3.14)
, ) , ) , ) , ) t n T T t c T t c
k
T T t c T t c
P
k T T t y
c d d c d d d d

,
_


+
,
_



2
`
2 2
`
2
`
, ,
1
1 2
(3.15)
iar la iesirea discriminatorului:
, ) , ) , )
, )
, )
, )
1 2
1
1
` ` `
, , , , , ,
`
, ,
2
` `
2 2 2
d d d d d d
d d
d c d c
e t T T y t T T y t T T
P
k D N t T T
k
n t c t T T c t T T


+
1
+ +
1
]
1 _ _
+ +
1
, , ]
(3.16)
Figura 3.19 Caracteristici ale discriminatorului Delay-Lock
Tehnici spread spectrum
57
unde
, ) 1
`
/ 2 , ,
d d
k P N t T T

este zgomotul propriu al codului sau componenta


variabil n timp a lui , )
d d
T T t e
`
, , si poate fi neglijat. Atunci
, )
, ) , )
'
1
1
`
, , / 2
d d
e t T T k P D n t
P

1
+ 1
1
]
(3.17)
unde , ) , )
'
` `
2 2
d c d c
n t n t c t T T c t T T
1 _ _
+
1
, , ]
(3.18)
Pentru a calcula spectrul de putere al zgomotului , ) t n
'
se pleac de la functia de
autocorelatie. Deoarece
d
T
`
si D sunt de valoare fix, , ) t n
'
nu este stationar n sens larg al
cuvntului si deci nu are un spectru de putere n acceptie normal. Dac se interpreteaz
d
T
`
ca fiind o variabil aleatoare, exist stationaritate si atunci
, ) , ) , )

1
]
1

,
_


+ +
,
_

'

1
]
1

,
_


+
,
_


+
c d c d
c d c d
n
T T t c T T t c
T T t c T T t c t n t n E R
2
`
2
`
2
`
2
`
'


(3.19)
Avnd n vedere faptul c zgomotul , ) t n si codul , ) t c sunt independente, se poate
scrie media produsului ca produsul mediilor si evident
, ) , ) , ) [

1
]
1

,
_


+ +
,
_

'

1
]
1

,
_


+
,
_


+
c d c d
c d c d n
T T t c T T t c
T T t c T T t c E t n t n E R
2
`
2
`
2
`
2
`
'


(3.20)
, ) , ) [ , )
2
0
N
t n t n E + (3.21)
avnd n vedere c zgomotul este alb.
Tinnd cont c , ) 0 pentru 0 , rezult c dac 0 ,
, ) , )

'

1
]
1

,
_


+
,
_



2
0
2
`
2
`
2
'
c d c d
n
T T t c T T t c E
N
R
, ) , )

1
]
1

,
_


+ +
1
]
1

,
_


+
,
_

'

1
]
1

,
_



c d c d c d
c d n
T T t c E T T t c T T t c E
T T t c E
N
R
2
`
2
`
2
`
2
2
`
2
2
2 0
'
(3.22)
Evident , )
2
1 c t , deoarece forma de und , ) t c ia numai valorile t 1. Presupunnd
, ) t c o secvent m, tinnd cont de proprietatea c prin adunarea a 2 secvente ntrziate
Capitolul III
58
rezult o alt secvent m, functia
,
_


+
,
_



c d c d
T T t c T T t c
2
`
2
`
poate fi considerat ca
un semnal ce comut ntre dou faze ale aceleiasi secvente m pentru 1 > sau ntre o
secvent compus numai din biti 1 si o faz a secventei m pentru 1 < . Pentru 1 > ,
valoarea medie a produsului este 1 N . Pentru 1 < rezult 1 pentru intervalul de timp
, )
c
T 1 si o faz a secventei m pentru
c
T . Rezult valoarea medie , ) N / 1 iar
, ) , )
, )
, ) , )
, ) , )

'

< +
> +

'

1
]
1

,
_


+
,
_



1 / 1 1
1 / 1 1
2
`
2
`
2 2
2
0
0
0
'
'
pentru N N
pentru N N
R
T T t c T T t c E
N
R
n
c d c d n


(3.23)
D.s.p. a lui , ) t n
'
se obtine ca transformata Fourier a functiei de autocorelatie , ) '
n
R
, )
, )

'

< +
> +

1 / ) 1 (
1 / 1
0
0
'
pentru N N N
pentru N N N
f S
n
(3.24)
Se observ c 1 > produce o d.s.p. crescut a zgomotului, motiv pentru care n
practic se lucreaz cu 1 . Aceasta necesit ca n faza de achizitie sau sincronizare de
cod (sincronizare brut), cele dou coduri ) (t c de la emisie si ) ( + t c de la receptie s fie
pozitionate unul n dreptul celuilalt n limitele a 2 /
c
T t .
Folosirea lui 2 ar fi relaxat conditiile de sincronizare brut la
c
T t dar cu
dezavantajul dublrii d.s.p. a zgomotului si al scderii la jumtate a pantei (cstigul
detectorului de faz).
Valoarea medie ptratic a erorii de urmrire sau jitterul de urmrire (tracking
jitter) are spectrul de putere dat de:
, ) , ) , ) f S f j H f S
n

2
2

(3.25)
, )
, ) , )
, ) , )
2
1 0
2
1 0
1
/ 1 1/ 1
2
1
/ 1 1/ 1
2
d
n
d
K K N N pentru
S f
K K N N pentru

'

(3.26)
Varianta erorii de urmrire , notat cu
2

va fi
, ) , ) , ) f d f j H f S
n
2
2
2



(3.27)
ntruct , ) f S
n
este constant , ( , ) t n
' '
fiind presupus zgomot alb), rezult
, ) , ) , )



f d f j H S
n
2
2
2 0

(3.28)
iar banda echivalent de zgomot este dat de
, ) , )


f d f j H W
L
2
2 (3.29)
Tehnici spread spectrum
59
, ) , )
, ) , )
2
1 0
2
2
1 0
1
/ 1 1/ 1
2
1
/ 1 1/ 1
2
d L
d L
K K N N W pentru
K K N N W pentru

'

(3.30)
Se observ c pentru 1 < , varianta erorii de urmrire scade, deoarece se nmulteste
cu . Mai putem tine cont de faptul c pentru 1 < , formele de und
,
_



c d
T T t c
2
`
si

,
_


+
c d
T T t c
2
`
se suprapun partial, iar zgomotul de intrare va fi redus, n schimb panta
caracteristic n S a discriminatorului rmne constant.
Cum , ) N P K K
d
/ 1 1 2 2 /
1
+ , , ) , )
L d
W N N N K K ] / 1 [ / 5 . 0
0
2
1
+ devine
1
2
1
2
1 1
1
1
1 2
2
1
0
2
0
+

,
_

,
_

+
N
N
W N
P
N
W
N
P
N
L
L
iar

'


,
_

+

,
_

1
1 2
1
1
1 2
1
2
pentru
N
N
pentru
N
N
L
L

(3.31)
unde
0
2 /
L L
P N W si este raportul semnal-zgomot (raportul dintre puterea
semnalului de intrare si cea a zgomotului de band limitat si egal cu a buclei).
ntruct , )
1
/ 2 2 1 1/
d
K K P N + este o functie de puterea P a semnalului de
intrare, rezult c att
n
si vor depinde de P si deci n functionarea buclei este
esential utilizarea unui circuit de reglaj automat al nivelului (amplificrii).
Figura 3.20 Variatia benzii echivalente de zgomot cu
Capitolul III
60
ntr-un caz particular, ecuatia (3.29) devine
, ) 4 / 1 +
n L
W (3.32)
Relatia dintre banda echivalent de zgomot
L
W raportat la frecventa natural
n
si
factorul de amortizare , conform rel. (3.32) este ilustrat n figura 3.20. Valoarea
minim a benzii rezult pentru valori ale factorului de amortizare n intervalul
7 , 0 4 , 0 . Bucla DLL n banda de baz necesit evident demodularea semnalului cu
spectru extins pentru a putea functiona.
Avantaje:
q Implementare nu foarte complicat
q Performante de achizitie acceptabile
Dezavantaje:
q Sensibilitate la dezechilibrul canalelor (cstiguri diferite ale multiplicatoarelor)
q Jitter de urmrire de valoare ridicat
q Nu functioneaz dac secventa de cod c(t) este modulat (de exemplu SIK).
III.5 Bucla DLL necoerent (Full-time Early-Late
Noncoherent Tracking Loop)
ntr-un sistem SSE real, bucla DLL coerent va prezenta dou dezavantaje:
q Deoarece semnalul de intrare este codul , ) t c , el trebuie recuperat din semnalul
modulat. Demodularea este dificil datorit raportului Z S / mic. Detectia
coerent implic sincronizarea de purttoare, ceea ce este dificil de realizat la
rapoarte Z S / mici.
q Bucla nu functioneaz pentru semnale modulate, adic , ) , )
d d
T t d T t c n
locul lui , )
d
T t c considerat.
Pentru nlturarea lor s-a introdus bucla DLL necoerent, care are un discriminator de
faz diferit. Ea este prezentat n figura 3.21 pentru cazul BPSK. Cele 2 semnale, , ) t y
1
si
, ) t y
2
sunt aplicate unor detectoare de energie, formate din filtru, circuit de ridicare la
ptrat si FTJ. Detectoarele de energie dau un semnal de iesire ce nu depinde de faza
purttoarei sau modulatia de date. In locul lor unele bucle utilizeaz detectoare de
anvelop.
Lasnd deoparte detectoarele de energie sau anvelop, structura buclei este foarte
asemntoare cu cea a buclei Costas, utilizat pentru sincronizare de purttoare n
comunicatiile cu modulatie de amplitudine si purttoare suprimat (MA-PS).
Fie semnalul receptionat , ) t r de forma:
, ) , ) , ) , )
0
2 cos
d d d
r t P c t T t t T n t 1 + + +
]
(3.33)
unde P puterea semnalului receptionat;
, )
d d
T t - modulatia de faz produs de date ;
d
T - ntrzierea produs de transmisie ;
- faza aleatoare a purttoarei receptionate.
Semnalul de zgomot , ) t n poate fi scris ca
Tehnici spread spectrum
61
, ) , ) , ) t t n t t n t n
Q I 0 0
sin 2 cos 2 (3.34)
unde , ) t n
I
, , ) t n
Q
sunt procese de zgomot alb, Gaussian de valoare medie zero,
trece-jos si independente, cu d.s.p. bilateral 2
0
N .
Bucla execut divizarea puterii cu 2 si corelarea semnalului de intrare cu cele dou
versiuni ale oscilatorului local, modulate cu cele dou forme de und n avans si n
ntrziere ale lui , ) t c . Oscilatorul local d la iesire forma de und , ) t b .
, ) , ) [ , ) t n t K t b
IF
+ +
'
0 1
cos 2 2 (3.35)
iar cele dou semnale , ) t a
1
si , ) t a
2
vor fi date de
, ) , )
, ) , )
'
1 1 0
'
2 1 0
`
2 cos
2
`
2 cos
2
d c IF
d c IF
a t K c t T T t
a t K c t T T t


_
1 + +
]
,
;
_

1 +
]

,

(3.36)
S-a ales astfel amplitudinea lui , ) t a
i
nct
1
K s poat fi interpretat ca pierderea
datorit conversiei RF-IF a mixerelor. FTB pe frecventa intermediar
IF
are banda
echivalent de zgomot
N
B , definit unilateral.
, ) , ) , ) [
, ) , )
, ) , )
'
1
'
1
'
1 1
sin
2
`
cos
2
`
cos
2
`




,
_


+

,
_


+ +
+ + +
,
_


+
t T T t c t n K
t T T t c t n K
T t t T T t c T t c P K t y
IF c d Q
IF c d I
d d IF c d d
(3.37)
, ) , ) , ) [
, ) , )
, ) , )
'
1
'
1
'
1 2
sin
2
`
cos
2
`
cos
2
`




,
_




,
_


+
+ + +
,
_



t T T t c t n K
t T T t c t n K
T t t T T t c T t c P K t y
IF c d Q
IF c d I
d d IF c d d
(3.38)
ntruct la iesire se obtine numai semnalul pe frecventa diferent.
, ) , ) t n T T t c K t n
c d i
n
'
1 , 1
2
`
2 /
,
_


+
, ) , ) t n T T t c K t n
c d i
n
'
1 , 2
2
`
2 /
,
_



cu , ) , ) , ) , ) , )
' ' '
sin 2 cos 2 t t n t t n t n
IF Q IF I
(3.39)
n absenta zgomotului, pentru cstiguri de procesare ridicate, din componenta de
semnal
Capitolul III
62
, ) , ) , ) [
d d IF c d d
T t t T T t c T t c P K t y + +
,
_


+
'
1 1
cos
2
`
rmne doar cea care rezult din produsul componentei de curent continuu a lui
, )
,
_


+
c d d
T T t c T t c
2
`
cu cosinusul. Deci,
, ) , ) [ , ) t x T t t T R P K t y
d d IF c c 1
'
1 1
cos
2
+ +
1
]
1

,
_


+ (3.40)
deoarece componenta de curent continuu a produsului considerat este prin definitie functia
de autocorelatie evaluat pentru
c d d
T T T
2
`

+ . Ne reamintim c
, )
`
d d c
T T T .
iar , ) , ) [ , ) [ , ) t x T t t T R P K t y
d d IF c c 2
'
1 2
cos 2 / + + (3.41)
FTB trebuie proiectate s transmit aceste semnale cu distorsiuni neglijabile. Ele sunt
centrate pe
IF
. Ca urmare, iesirea circuitelor cu caracteristic ptratic va fi pe frecventa
IF
2 , care este rejectat de FTJ de la iesire. n consecint,
, ) , ) , ) [
, ) [ , ) [ { ] , )

+

D P K T R T R P K
t x t x t e
c c c c
FTJ
1
2 2
1
2
1
2
2
2
1
2 / 2 /
2
1
,
(3.42)
unde , ) , ) [ , ) [
c c c c
T R T R D 2 / 2 /
2 2
+

(3.43)
Figura 3.21 Bucla DLL necoerent
Tehnici spread spectrum
63
Tinnd cont c pentru o secvent , ) t c de lungime maxim, se poate arta c:
, )
, )
, ) , )
, ) , )
, ) , ) , )
, ) , ) [ , )
, ) , ) [

'

+ < +
< + +
<
1
]
1


,
_

+ +
<
1
]
1

+
,
_

+
< +
1
]
1

+
,
_

+ +
+ < + +

2 / 1 2 / . / 1 2 / / 1 1 1
2 / 2 / 1 . / 1 2 / / 1 1 1
2 / 1 2 / 1 .
1
1 2 / 1 1 2
2 / 1 2 / . 2 /
1
1 1 / 1
2 / 2 / 1 . 2 /
1
1 1 / 1
2 / 1 2 / 1 . 0
2 2
2
2
2
2
2




pt N N
pt N N
pt
N
N
pt
N
N
pt
N
N
N pt
D
(3.44)
dac 1 , sau
, )
, )
, ) , ) [ , ) , )
, ) , ) [ , )
, ) , ) [
, ) , ) [
, ) , ) [ , ) , )

'

+ < < +
< < + +
+ < < + +
< < + + +
< < + + + +
+ < < + +

2 / 1 2 / 1 . / 1 2 / / 1 1 1
2 / 1 2 / . / 1 1 1 / 1 1 2
2 / 2 / . / 1 1 2 / 1 1 2
2 / 1 2 / . / 1 1 1 / 1 1 2
1 2 / 2 / 1 . / 1 1 2 / 1 / 1
2 / 1 2 / 1 . 0
2 2
2 2




pt N N
pt N N
pt N N
pt N N
pt N N
N pt
D
(3.45)
pentru 1 .
Functia , )

D este periodic cu perioada N. n zona 0 , , )

D este o functie
liniar n , desi discriminatorul foloseste operatii neliniare. Aici caracteristica de eroare
poate fi aproximat prin:

d
k e ) ( (3.46)
Panta caracteristicii de eroare n portiunea liniar din jurul lui 0 , sau cu alte
cuvinte cstigul detectorului de faz, este dat de
, )
1
]
1

,
_

+ +
2
1
1 1 / 1 1 2
1
N
N P K k
d
(3.47)
Figura 3.22 Caracteristici n S ale buclei DLL pentru 5 , 1 , 1 si 2
Capitolul III
64
si este o functie de . Ea este zero pentru 2 , ceea ce face ca s nu se utilizeze
niciodat acest discriminator cu ntrzieri ntre 2 versiuni ale lui , ) t c de
c
T 2 . n figura
3.22 este reprezentat , )

D , respectiv ) ( e pentru 5 . 1 , 1 si 2.
n figura 3.23 sunt reprezentate trei caracteristici , )

D ale discriminatorului delay-


lock pentru 5 , 0 , 25 , 0 si 75 , 0 . Caracteristicile sunt periodice, cu perioada N, asa cum
se observ si din relatiile de definire (3.44) si (3.45). Pentru 1 se obtine o
caracteristic liniar, dac defazajul dintre cele dou versiuni ale codului utilizat, mai
precis codul receptionat ) (t c si cel generat locat ) ( t c variaz n limitele a
c
T t 5 . 0
sau cel normalizat 5 , 0 5 , 0 + .
Varianta erorii de estimare a timpului (jitterul de urmrire) este invers proportional
cu raportul / S Z al buclei, ce depinde de raportul / S Z la intrare si banda buclei.
III.6 Sincronizarea de cod
Pentru ca s se poat extrage informatia din semnalul transmis, este necesar
dezmprstierea codului, ceea ce se realizeaz prin generarea unei replici la receptie a
codului de mprstiere de la emisie, n sincronism cu acesta.
Problema sincronizrii este rezolvat n dou etape:
1. Achizitia codului (sincronizare brut) prin care cele 2 coduri, cel receptionat si cel
generat local sunt aliniate n limitele unei perioade de chip (
c
T t );
2. Urmrirea codului, executat un circuit de urmrire (DLL Delay Lock Loop) care
asigur alinierea precis a celor 2 coduri si le mentine aliniate.
Circuitul de urmrire functioneaz numai pentru variatii line ale caracteristicii de
transmitant a canalului. Variatiile rapide pot determina iesirea din sincronism a buclei
DLL, cnd se recurge din nou la achizitia codului. Exist si situatii n care se execut
periodic achizitia codului, indiferent de starea buclei DLL.
Figura 3.23 Caracteristici n S ale buclei DLL pentru 5 , 0 , 25 . 0 si 75 . 0
Tehnici spread spectrum
65
Dac cele 2 coduri sunt aproape sincronizate, circuitele de urmrire asigur
functionarea corect a sistemului. n acest scop cele 2 coduri trebuie aduse n sincronism,
iar defazajul lor s nu depseasc o perioad de clock. Problema sincronizrii n frecvent
si faz a celor 2 coduri este uneori destul de dificil, avnd n vedere c se lucreaz cu
coduri cu lungime mare si frecvente de clock ridicate (band larg).
Tinnd cont de propagarea undelor electromagnetice cu vitez finit presupus de
valoare c si distanta estimat d ntre emittor si receptor, codul de la receptie apare
ntrziat cu timpul / d c afectat de incertitudine, echivalent cu un numr mare de
perioade de clock..
Datorit instabilittii de frecvent a oscilatoarelor de clock si fenomenului Doppler
care afecteaz semnalul receptionat, aceast incertitudine creste, n plus achizitia se
desfsoar n situatia unor rapoarte S/Z mici si uneori n prezenta bruiajului.
Sincronizarea de cod poate fi nteleas mai bine din urmtoarea analogie cu o situatie
din practic. Fie dou trenuri compuse din N vagoane, rulnd pe dou ci de rulare
paralele, n acelasi sens, dar cu viteze diferite (figura 3.24). Ltimea unui vagon
corespunde cu o perioad de cip
c
T , iar lungimea trenului cu cea a secventei m
c
NT .
Ele dispun de o singur ferestr, de ltimea unui vagon, prin care se pot observa
reciproc, dar doar atunci cnd cele dou ferestre sunt una n dreptul celeilalte. Atta timp
ct decalajul dintre cele dou trenuiri este mai mare dect ltimea ferestrei, ele nu se pot
Figura 3.24 Decalajul este mai mare dect ltimea ferestrei
Figura 3.25 Decalaje n avans si ntrziere n limitele ferestrei
Capitolul III
66
observa unul pe cellalt si deci nu se pot face manevre pentru a le aduce unul n dreptul
celuilalt (sincronism).
Dac trenurile sunt aduse unul n dreptul celuilalt, astfel ca decalajul dintre ele s se
ncadreze n limitele ltimii ferestrei, atunci ele se pot observa si trenul 2 ce reprezint
secventa m generat local poate fi adus n sincronism cu primul (secventa m receptionat),
fie prin accelerare, dac e n urm, fie prin frnare, dac e n avans (figura 3.25).
III.7 Operaia de dezmprtiere
Dezmprstierea n
sistemele SSE cu
secvent direct si
modulatie PSK se
efectueaz cu o schem
de tipul celei prezentate
n figura 3.26, multi-
plicnd semnalul
receptionat cu o replic
a codului de mprstiere
c(t).
Semnalul de iesire
este dat de:
[
0 0
1 1
` `
( ) 2 ( ) ( ) ( ) cos(2 ) cos
2
1
` `
( ) ( ) ( )cos
i
i
i
i
T
d d
t T
T
d d
t T
i
y t Pc u T c u T m u u du
T
P m u c u T c u T du
T

+ +

(3.48)
Dac se presupune timpul de integrare T
i
mare n comparatie cu perioada semnalului
de frecvent 2 f
0
(1/2f
0
), 1 m t - semnal binar antipodal, pentru a maximiza iesirea y(t),
Ir a avea interferente intersimboluri, timpul de integrare T
i
trebuie s fie egal cu durata
bitului din secventa de date (
i m
T t ), iar decizia s se ia la sfrsitul fiecrui interval de bit
m
t kT , 0, 1, 2,... k t t Prin alegerea lui
m
t t ,
0
0
` `
( ) ( ) ( ) cos ( ) cos
m
t
d d r
m
P
X t c u T c u T du P R
t
t t

(3.49)
Evident, iesirea este maxim pentru 0 si 0 , adic o perfect sincronizare de
cod si purttoare. Zgomotul de iesire poate fi exprimat ca:
0 0
1
`
( ) ( ) 2 ( ) cos( )
i
i
T
d
t T
i
n t n u c u T u du
T

(3.50)
Valoarea sa medie e nul, deoarece { ( )} 0 E n t Varianta sa, tinnd cont c:
0
( ) ( )
2
n
N
R (3.51)
(s-a presupus zgomot alb) devine:

t
T t
Figura 3.26 Circuit de dezmprstiere
Tehnici spread spectrum
67
2 0
0 0 0 2
0 0
2
` `
( ) ( ) ( ) cos( ) cos( )
2
m m
t t
d d
m
N
n u v c u T c v T u v dudv
t
+ +

(3.52)
Datorit propriettilor functiei o, integrarea n functie de v se poate face nlocuind v
prin u. Deci:
2 2 0 0
0 2
0
`
( )
2 2
m
t
d
m m
N N
n c u T du
t t

(3.53)
Varianta zgomotelor nu depinde de ntrzierea t ntre cele 2 coduri de la emisie si
receptie, ci doar de d.s.p. a zgomotului N
0
si durata mesajului t
m
. Ea nu depinde de durata
cipului T
c
din secventa m. Deci, acest zgomot nu depinde de situatia dac semnalele sunt
sincronizate sau nu. Considernd semnalul util la iesirea corelatorului, avem:
1 / cos
[ ( )]
0
r c c
m
c
P T T
E y t
T

1 t

'
>

(3.54)
conform ecuatiei (3.49). Componenta de zgomot a semnalului de iesire are o variant dat
de:
2
0
0
0
2
[ ( )]
2
r
c
m c m
m
r c
c
m m
N P
T
t T t
Var y t
N PT
T
t t

'

+ >

(3.55)
primul termen fiind cel dat de ec.(3.53) si este zgomotul dat de receptor, iar al doilea este
zgomotul produs de cod.
Zgomotul produs de cod este predominant n faza de achizitie a codului si poate fi un
factor ce limiteaz performantele sistemului. Pentru a-l face ct mai mic va trebui s
mrim durata bitului de date t
m
.
Deoarece valoarea maxim a semnalului apare la 0 , iar varianta zgomotului
codului este zero la 0 , / S Z va fi maxim pentru 0 si 0 Atunci,
2
0
0
` [ ( )] 2
( / )
` [ ( )]
m r m
c
E y t Pt
S Z
Var y T N
(3.56)
Acest parametru
0
( / ) S Z este o msur a detectabilittii semnalului si un indice de
calitate al semnalului de iesire. El depinde de raportul P
r
/N
0
si de t
m
=1/ viteza de
transmisie a datelor.
III.8 Tehnici de sincronizare
Pentru realizarea dezmprstierii semnalului cu spectru extins la receptie trebuie practic
realizat sincronizarea tactului pe care este generat local codul ( ) c t cu tactul de la emisie.
Avnd n vedere faptul c sistemele SSE folosesc generatoare de clock foarte stabile
si precise, ar rezulta n principiu o incertitudine de timp mic ntre emittor si receptor.
Datorit faptului c multe comunicatii sunt mobile exist ntotdeauna o incertitudine de
timp dictat de distanta necunoscut exact. Dac incertitudinea de timp este mai mare,
aceasta nseamn o zon de cutare mai mare, avnd n vedere c se caut prin toate fazele
ntrzierile posibile ale secventei generate local, n raport cu cea recptionat.
Capitolul III
68
Dac distanta ntre emittor si receptor este variabil n timp, mai apare si o
incertitudine de frecvent datorit efectului Doppler.
Deplasarea Doppler a frecventei va fi determinat printr-o metod de cutare a
frecventei care de obicei implic o cutare n paralel pe un interval de incertitudine de
frecvent care este cuantizat si n serie pe intervalul de incertitudine de timp. n acest caz
apare problema unei cutri bi-dimensionale n timp si frecvent.
In cazul utilizatorilor mobili achizitia codului se realizeaz de obicei prin emiterea
unei secvente de cod (SBPA) cunoscute ctre receptoare, utiliznd n acest scop un canal
de sincronizare.
n multe cazuri achizitia codului se efectueaz n conditii de raport S/Z mic n
prezenta bruiajului. Canalul de radiocomunicatii mobile introduce fading datorit
propagrii multici, iar accesul multiplu produce interferente. Toate acestea ngreuneaz
procesul de achizitie de cod.
Se impune asadar, pentru o functionare corect a SSE o sincronizare att n frecvent
ct si n faz. Aceast operatie se poate realiza folosind mai multe solutii:
q Tehnici de cutare serial care implic o trecere consecutiv prin toate
frecventele si fazele posibile ale codului, pn la gsirea combinatiei
corecte, care produce dezmprstierea. n general ele implic detectoare
necoerente, cele coerente implic recuperarea purttoarei, care nu se
poate face dect dup achizitia codului.
q Tehnici bazate pe folosirea filtrelor adaptate la secventa particular de
simboluri de cod emise.
q Tehnici bazate pe detectie secvential.
Toate aceste tehnici de achizitie se bazeaz pe multiplicarea SBPA receptionate cu
cea generat local, pentru a ne folosi de propriettile de autocorelatie ale secventei m.
Corelatia este determinat cu ajutorul unui detector adecvat, folosind anumite reguli
de decizie si o anumit strategie de cutare, pentru a decide n final dac cele 2 coduri sunt
n sincronism sau nu si cum se procedeaz n continuare dac nu s-a obtinut sincronizarea.
III.9 Detectorul necoerent
Detectorul cel mai utilizat este cel necoerent, reprezentat n figura 3.27. Filtrul FTB este
centrat pe frecventa purttoare a semnalului receptionat (modulat de secventa m).
Detectorul de energie
este format de obicei
dintr-un detector de
anvelop, urmat de un
curent cu caracteristic
ptratic (puterea P a
semnalului este proportional cu u
2
) si un circuit de tipul integrate - and - dump, care
integreaz semnalul pe durata bitului de date si asigur astfel un semnal de iesire
proportional cu energia semnalului (plus zgomot) (u
2
T).
La sfrsitul intervalului de integrare, integratorul este scurtcircuitat, pentru a putea
rencepe functionarea de la nivelul 0, pe urmtorul interval de tact. Decizia se face cu un
circuit comparator cu pragul
T
v ales adecvat. Schema circuitului de sincronizare ia astfel
forma din figura 3.28.
Figura 3.27 Detector necorent
Tehnici spread spectrum
69
n ipoteza c semnalul de referint a fost generat cu faza si frecventa corect,
semnalul receptionat este dezmprstiat si adus ntr-o band ngust, n jurul frecventei
purttoare f
0
, iar la iesirea detectorului de energie avem semnal maxim, sesizat de circuitul
de decizie, care opreste cutarea.
III.10 Sincronizare brut n absena decalajului de frecven
Vom presupune n continuare pentru a simplifica analiza c nu exist decalaje de
frecvent ntre emittor si receptor datorit efectului Doppler sau neidentittii frecventei
purttoare de la receptie cu cea de la emisie. Schema circuitului de achizitie de cod este
cea din figura 3.28, unde neglijm informatia referitoare la decalajul de frecvent.
Algoritmul de sincronizare este urmtorul: receptorul postuleaz o faz
`
d
T a
semnalului c(t) si ncearc dezmprstierea semnalului utiliznd aceast faz. Dac ipoteza
privind valoarea lui
`
d
T este corect, semnalul receptionat va fi dezmprstiat si se obtine
un semnal de band ngust, a crui energie este detectat cu ajutorul FTB si a
detectorului de energie. Receptorul decide c s-a realizat sincronizarea brut si se
activeaz bucla DLL pentru a se realiza sincronizarea fin.
Dac ipoteza privind valoarea lui
`
d
T nu este cea corect, la iesirea circuitului de
dezmprstiere se obtine un semnal de band larg, iar FTB va colecta o parte infim din
puterea semnalului emis. Receptorul decide n acest caz c valoarea lui
`
d
T nu este cea
cutat si se reia cutarea cu alt valoare a fazei.
III.11 Sincronizarea brut cu filtru adaptat
S considerm cazul unei modulatii de tip BPSK si c emittorul transmite o secvent de
cod c(t) nemodulat de perioad T (secventa de date compus numai din biti 1), ceea ce
este echivalent cu emiterea unei secvente de antrenare pentru a usura sincronizarea.
ntruct este necesar doar o sincronizare brut, n limitele a
c
T t putem alege
`
d
T ca
fiind un multiplu al duratei
c
T . Produsul celor dou semnale este
`
2 ( ) ( )
d d
Pc t T c t T
si va fi filtrat trece band si integrat pe durata T (figura 3.29). Schema este cunoscut sub
denumirea de detector de energie cu filtru adaptat.
Figura 3.28 Circuit de sincronizare
Capitolul III
70
Decizia privind sincronizarea se ia pe baza semnalului de iesire din integrator ridicat
la ptrat, adic
2
2
1
`
2 ( ) ( )
2
T
d d
t T
y Pc t T c t T dt
T

(3.57)
sau
2
2
`
( )
cc d d
P
y r T T
T
(3.58)
Am vzut c functia de autocorelatie normalizat a secventei m este dat de:
, ) 1 1 1/ /
( )
1/
c c
cc
c
N T T
R
N T

+ <

'

(3.59)
iar pentru
c
T NT si fr normalizare putem scrie
, ) 1
( )
c
cc
c c
T N T
r
T T

+ <

'

(3.60)
Decizia se poate lua stabilind pragul de decizie
T
v ,
2
1
2
T
N P
v
N
_


,
(3.61)
si hotrm c avem
sincronizare brut dac
T
y v . In acest fel se poate
determina
`
d
T prin testarea
tuturor valorilor presupuse
posibile pentru el, n limitele
a / 2
c
T t .
Rolul integratorului este
acela de a colecta energia
semnalului si de a elimina
prin mediere zgomotul.
Datorit prezentei zgomotului pot apare 2 tipuri de erori:
q Alarme false, dac
T
y v > n situatia cnd se lucreaz cu o faz incorect;
q Rateuri, dac
T
y v < n situatia cnd se lucreaz cu faza corect.
n cazul alarmelor false receptorul trece controlul semnalului asupra buclei DLL, dar
deoarece nu s-a realizat sincronizarea brut, nu se poate realiza urmrirea si procesul
trebuie reluat, cu o ntrziere considerabil. n cazul unui ratri se pierde valoarea corect
a fazei si procesul continu pn la gsirea urmtoarei valori corecte a fazei.
Intrzierea implicat va depinde de strategia de achizitie adoptat, care ar trebui s
minimizeze probabilittile de aparitie a alarmelor false si a rateurilor prin selectarea
adecvat a pragului de decizie si a duratei de integrare (dwell time). Prin dwell time se
ntelege timpul necesar pentru evaluarea unei faze a semnalului c(t) generat local care s-a
presupus a fi corect.
Prin mrirea duratei de integrare se reduc probabilittile de aparitie a alarmelor false
si a rateurilor. Pe de alt parte cresterea duratei de integrare conduce la cresterea timpului
Figura 3.29 Dezmprstiere cu filtru adaptat

t
T t
Tehnici spread spectrum
71
de achizitie, astfel c n practic se recurge la un compromis pentru a obtine valori
rezonabile, att pentru timpul de achizitie ct si pentru probabilittile de aparitie a
alarmelor false si a rateurilor.
n cazul detectorului de energie cu filtru adaptat se poate varia durata de integrare
numai ca multipli
c
NT ai perioadei secventei m. Restrictia nu e valabil si pentru schema
cu radiometru. Restrictia este dictat de valorile functiei de autocorelatie partiale care nu
permit detectarea situatiei de sincronizare n prezenta zgomotului dac integrarea se face
pe intervale mai mici dect perioada de repetitie.
III.12 Sincronizarea brut cu radiometru
n schema anterioar combinatia de circuit de multiplicare a celor 2 coduri cu integratorul
este un filtru adaptat pentru semnalul c(t). Pentru sincronizare se poate folosi si schema de
radiometru din figura 3.30.
Se postuleaz ca n cazul anterior o valoare a fazei (ntrzierii) codului local, iar
semnalul dezmprstiat este filtrat cu un filtru de band ngust, practic egal cu cea a
semnalului de date. Semnalul de la iesirea filtrului este ridicat la ptrat si integrat pe
durata
r
T . Deosebirea esential este c aici integrarea se face pe o durat
r
T , mai mic
dect n cazul precedent, care nu trebuie s fie egal cu perioada
c
NT a secventei m .
Schema cu radiometru detecteaz sincronizarea cu ajutorul filtrului de band ngust,
integratorul servind numai pentru a colecta energia semnalului. Aceasta permite reducerea
duratei de integrare. S-a presupus implicit c iesirea filtrului poate atinge valoarea de
regim permanent intr-un timp mult mai mic dect durata de integrare T din cazul anterior.
III.13 Corelator cu alunecare (sliding corelator)
Spre deosebire de tehnicile de variatie discret, n pasi de la o celul la alta, prezentate
anterior, tehnicile cu alunecare presupun o decalare (offsetare) a frecventei clock-ului de
la receptie fat de cel de la emisie, defazajul ntre cele 2 forme de und de la emisie si
receptie variind liniar.
n momentul cnd cele 2 forme de und sunt aproape n faz, produsul lor contine o
component de c.c. de valoare ridicat, care poate fi detectat si opri astfel baleierea.
Deoarece tehnicile de cutare serial sunt mari consumatoare de timp, n cazul achizitiei
semnalelor SSE FH se pot folosi n paralel dou sau mai multe corelatoare care vor face
Figura 3.30 Achizitie de cod utiliznd radiometru
Capitolul III
72
cutarea pe compartimente de timp care nu se suprapun. Se obtine astfel un compromis
ntre o implementare mai complex si costisitoare sau timp de cutare mai mare.
Fie sistemul BPSK reprezentat n figura 3.31.
0
( ) 2 ( ) cos( ) ( )
d
r t P c t T t n t + (3.62)
Presupunnd pentru simplitate
`
( ) ( )
d
a t c t T
rezult
0
` `
'( ) 2 ( ) ( ) cos( ) ( ) ( )
d d d
y t P c t T c t T t n t c t T + + (3.63)
unde 0 este o faz aleatoare, necunoscut.
Presupunem o variatie liniar a timpului de propagare estimat,
0 0
` ` ` `
( ) ( )
d d d d
T T t T t T kt + ,
unde
0
`
d
T este o valoare initial fix, iar k =T
c
/T
SS
este timpul necesar cutrii ntr-un
interval de timp.
Evident, componenta pe frecventa f
0
la iesirea mixerului este modulat n amplitudine
de functia de autocorelatie si avem
0
0
`
( ) 2 ( ) cos( )
c d d
y t PR T T kt t + (3.64)
si obtinem situatia din figura 3.32.
FTB adaptat va avea un rspuns la impuls h(t) adaptat la semnalul y(t), h(t) fiind o
replic inversat n timp si ntrziat a semnalului y(t). Deci:
0
` ( ) ( ) cos
c c
h t bR kT T t (3.65)
unde s-a folosit
0
` pentru c nu se cunoaste frecventa semnalului receptionat n timpul
procesului de sincronizare. Fie y(t) iesirea filtrului adaptat atacat de de y(t). Atunci,
0
0
0 0
0 0 0
( ) ( ) '( )
`
/ 2 ( ) ( )cos( )
`
` / 2 ( ) ( ) cos[( ) ]
c c c d d
c c c d d
y t h u y t u du
P b R ku T R T T kt ku u t du
P b R ku T R T T kt ku u t du


+ + + +
+ + +

(3.66)
Figura 3.31 Sistem BPSK
Tehnici spread spectrum
73
unde s-a notat
0 0 0
` .
Termenul al doilea pe frecventa sum poate fi neglijat, iar
, ) , ) , )
, )
, )
, ) , ) , ) , )
0
0
0 0
0 0
`
/ 2 cos cos
`
/ 2 sin sin
c c c d d
c c c d d
y t P b t R kn T R T T kt kn n dn
P b t R kn T R T T kt kn n dn

+ +
+ +

Presupunnd
0
0
1
2
f

<< ,
atunci , )
0
cos n constant (= 1)
, )
0
sin n constant (= 0)
si pot fi scrise n afara integralei. Inlocuind
0 0
/
c
u T k n
, ) , ) , )
, )
0
0 0
`
/ 2 cos /
c c c c d d
y t P b t T k R kn T R T T kt kn dn

+ + +

(3.67)
Valoarea maxim a semnalului la iesirea filtrului adaptat (figura 3.32) apare la
sfrsitul impulsului triunghiular, la momentul de timp
0
`
( ) /
d c d
t T T T k + , iar
, ) , ) , )
, )
2
max 0 0
0 0
/ 2 cos
2 / 2 cos
ss c c
ss ss
y t P b t T R kn T dn
P bT t T

+ +
+ +

(3.68)
, ) / 1
ss
R t t T +
Figura 3.32 Semnal la iesirea circuitului de corelare
ss
c
T
k
T
2
2

k
T T T
c
d
d


0
k
T T T
c
d
d
+

0
k
T T d
d
0

P 2
P 2
Figura 3.33 Iesire filtru
Capitolul III
74
, ) , ) , )
2
2 2 2
2
3 2
1 / 1 2 / /
(2/ ) /(3 ) 2 / 3
2
ss ss
ss ss
ss
ss
ss
ss
T T
c ss ss ss
T T
T
T
ss ss ss ss
T
T
R n dn t T dt t T t T dt
t
T T t T T

+
+

(3.69)
Pentru zgomotul care apare la iesirea filtrului adaptat, filtrul echivalent n banda de
baz are rspunsul
, ) , ) , ) , )
0
`
0
` `
` 2 2 cos
j t
c
h t R h t e h t t

1

]
(3.70)
Dar, , ) , ) , )
0
` cos
c c
h t bR kt T t
unde , ) , )
`
2
c c
b
h t R kt T (3.71)
Transformata sa Fourier este, neglijnd ntrzierea,
, )
2
`
sin
2
ss ss
b
H f T c f T (3.72)
Zgomotul la intrarea n filtrul adaptat este
, ) , )
, )
, )
, ) , ) 0 0
` ` `
` ` 2 cos 2 sin
i d I d Q d
n t n t c t T n t c t T t n c t T t (3.73)
cu anvelopa complex
, )
, )
, ) , )
`
` 2 2
d I Q
n t c t T n t j n t
1
+
]
Semnalele , )
I
n t si , )
Q
n t fiind independente si necorelate cu , ) c t , avem
, ) , ) , ) , )
*
` ( )
1
` ` 2
2
i
c n n
R E n t n t R S

1 +
]
(3.74)
Aplicnd transformata Fourier, rezult
, ) , ) , )
`
2
i
c n n
S f S f S f (3.75)
, ) , )
0
2
0
c i
n n
N f B
S f S f
in rest
<


'

(3 76)
S-a presupus zgomot de band larg n comparatie cu banda lui , ) c t .
0
1/
c
T B f << <<
Puterea zgomotului de la iesirea filtrului adaptat este
, ) , )
2
2
2 2 2
` 0 0
1
`
sin
4 6
ss ss ss n
b
N H f S f df b T N c f T df T N




(3.77)
iar raportul Z S are valoarea maxim
, )
, )
2 2 2
max
2 max
0
0
1 2
2
2 9
3
6
ss
ef ss
ss
P
b T
y t
PT
S Z
b N N
T N
(3.78)
Tehnici spread spectrum
75
De remarcat c valoarea lui , )
max
S Z creste odat cu
ss
T sau cu descresterea vitezei
de baleaj (cutare). Pentru detectia situatiei de sincronizare, ntruct faza semnalului este
necunoscut (si variabil datorit alunecrii), se foloseste ca detector optim un detector de
anvelop ce detecteaz valoarea maxim a impulsului.
Functia de densitate de probabilitate (f.d.p.) a iesirii detectorului de anvelop este de
tip Rice. Semnalul de iesire , ) z t are f.d.p.
, )
2 2
2
0
. 0
0
z
u A
N
u uA
e I pt u
p u N N
in rest
+

_

' ,

(3.79)
unde: N - varianta zgomotului (puterea componentei de curent alternativ)
A amplitudinea semnalului sinusoidal
, )
0
I x - functia Bessel modificat de ordinul I.
Figura 3.35 Determinarea probabilittilor de detectie si a alarmelor false
Figura 3.34 Zgomotul la iesirea filtrului adaptat
Capitolul III
76
, )
2
cos
0
0
x
I x e d



(3.80)
n figura 3.35 este ilustrat calculul celor dou probabilitti, pentru , ) 0 S Z si
, )
max
8 S Z (A = 4, N = 1),
0
f
p - este dat de aria hasurat dublu,
d
p - este dat de
suprafata hasurat simplu.
Alegnd o valoare de prag
T
v , avem
, )
, )
max
.
T
d z
evaluata pt S Z
v
p p u du


(3.81)
, )
, ) , )
0
min
. 0
T
f z
evaluata pt S Z A
v
p p u du


(3.82)
Dac se impune o anumit valoare a raportului S Z si a ratei alarmelor false, se
poate determina
T
v din relatia (3.82). Avnd
T
v astfel determinat, se introduce n relatia
(3.81) si se determin
d
p . Att
0
f
p ct si
d
p sunt functie de raportul S Z si de
T
v si nu
pot fi selectate independent.
Evident, cu cresterea variantei zgomotului se mreste valoarea tensiunii de prag,
dependenta lor fiind puternic neliniar.
III.14 Sincronizare cu filtru adaptat
Schemele de sincronizare seriale prezentate anterior se bazau pe corelarea codului de
intrare cu cel generat local. Durata corelrii se alege n functie de performantele dorite,
raportul S/Z si strategia de detectie utilizat (single dwell, multiple dwell sau detectie
secvential) si se ntinde pe durata a mai multor intervale de chip.
n cazul single dwell (sincronizare cu timp de integrare fix) presupunem timpul de
integrare un numr ntreg n de perioade de chip T
c
, n avnd valori n plaja 10 100.000.
i c
T nT (3.83)
Procesul de achizitie porneste cu o valoare presupus corect a fazei, care se verific
prin corelarea celor dou coduri. Dac dup corelare rezult c valoarea fazei nu este cea
corect, se incrementeaz valoarea ntrzierii codului generat local, de obicei cu / 2
c
T si
se verific noua valoare a fazei. Vom presupune o incertitudine de faz de M intervale de
cip n jurul valorii corecte a fazei. n aceste conditii valoarea medie a timpului de
sincronizare este dat de
2 1
2
s i c
M
T T nMT
+
(3.84)
O reducere a valorii timpului mediu de sincronizare se poate produce prin micsorarea
timpului de evaluare a fiecrei pozitii de faz
c
nT . Schema de sincronizare cu filtru
adaptat necesit un timp de evaluare de circa
c
T si determin o reducere a timpului mediu
de sincronizare n comparatie cu detectia single-dwell, multiple-dwell sau detectia
secvential, de n ori prin micsorarea timpului de integrare.
Tehnici spread spectrum
77
Aceast reducere se explic n felul urmtor. Spre deosebire de celelalte tehnici unde
se procedeaz la avansarea n pasi a codului de referint tinnd cont de faza semnalului de
intrare si evaluarea rezultatului, n sincronizarea cu filtru adaptat se lucreaz cu un defazaj
fix al codului generat local si se asteapt detectia unei secvente particulare cu ajutorul
filtrului adaptat, asa cum se arat n figura 3.36.
Pentru aceasta filtrul trece band utilizat este adaptat la o portiune sau segment din
secventa m utilizat pentru mprstierea spectrului. El va produce la iesire un impuls
numai dac semnalul receptionat contine acea portiune din secventa m, pentru care este
adaptat filtrul, vezi figura 3.37.
Impulsul de la iesirea filtrului adaptat este detectat cu un circuit detector de
anvelop, urmat de un circuit comparator, cu un anumit prag, iar generatorul de cod local
este declansat de semnalul de la iesirea comparatorului si genereaz un semnal de cod cu
faza corect, sincronizat pe cea a semnalului de intrare.
Exemplul III.1 Fie secvena m cu lungimea N = 15 de forma 111101011001000. O
implementare a filtrului adaptat la aceast secven este prezentat n figura 3.38.
Ieirile registrului de deplasare corespunztoare biilor 0 sunt negate, astfel c
dac s-a recepionat secvena m de mai sus, toate intrrile n sumatorul realizat cu
amplificator operaional au nivelul logic H, presupus egal cu tensiunea de
alimentare E. n acest caz ieirea sumatorului este pe nivel maxim, s zicem 15. De
remarcat c intrarea de referin + este legat la tensiunea E/2, ceea ce face ca
nivelele logice H s apar ca +E/2, iar nivelele logice L s aib o contribuie
egal cu E/2. Dac secvena recepionat difer cu un singur bit, acesta va
produce o contribuie negativ, iar ieirea sumatorului va fi pe nivelul 13 (14
contribuii pozitive i una negativ). Dac difer doi bii, ieirea va fi 11, iar dac
difer trei bii ieirea va fi 9, .a.m.d.
Pentru lungimi mari ale secvenei m, filtrul adaptat se implementeaz cu
dispozitive cu unde acustice de suprafa SAW (Surface Acoustic Wave).
Figura 3.36 Schem de sincronizare brut cu filtru adaptat
Figura 3.37 Impulsuri la iesirea filtrului adaptat
Capitolul III
78
Schema trebuie s tin cont de ntrzierile introduse de filtrul adaptat si de detectorul
de anvelop, care sunt de obicei constante si pot fi calculate anterior transmisiei. Schema
Figura 3.38 Implementarea unui filtru adaptat la o secvent m particular
Figura 3.39 Bucla de sincronizare utiliznd filtru adaptat
Tehnici spread spectrum
79
de sincronizare cu filtru adaptat este ilustrat n figura 3.39.
Filtrul adaptat are rspunsul la impuls h(t) si este adaptat semnalului de mprstiere
c(t) de perioad T.
*
( ) ( ) ( )
T
h t c T t p t (3.85)
unde ( )
T
p t reprezint impulsul rectangular de durat T, iar c(t) este codul utilizat pentru
mprstierea semnalului.
n absenta zgomotului, iesirea circuitului de ridicare la ptrat (detector de anvelop)
este dat de
2
2
2 2
1
( ) ( ) ( ) ( ( ))
cc d
P
x t r u h t u du r T t T
T T
+

(3.86)
si reprezint iesirea detectorului cu filtru adaptat cu valoarea presupus a fazei t-T.
Evaluarea fazei se face asadar prin observarea iesirii filtrului adaptat si compararea ei
cu o valoare de prag v
T
(vezi figura 3.39). Timpul de evaluare (dwell time) pentru o
valoare a fazei este T
c
, durata intervalului de chip. Prezenta incertitudinii de frecvent
limiteaz drastic performantele sincronizrii, ea putnd fi folosit pentru foarte mic.
n prezenta zgomotului de tip alb, Gaussian si aditiv (AWGN) cu d.s.p. N
0
, avem
( ) 2 ( ) ( )
d
r t Pc t T n t + (3.87)
La iesirea detectorului de energie cu filtru adaptat obtinem:
2
2
2
2
2
1
`
( ) ( )
2
1
` `
2 ( ) ( ) ( ) ( )
2
`
( )
d
T
d d d
T T
cc d d x
x r t c t T dt
T
Pc t T c t T dt n t c t T dt
T
P
r T T n
T

+
+


(3.88)
unde n
x
este dat de
1
`
( ) ( )
2
x d
T
n n t c t T d
T

(3.89)
Decizia privind semnalul receptionat se ia n modul urmtor:
- dac
T
x v > faza
`
d
T a semnalului generat local coincide cu cea a semnalului
receptionat
d
T . Pentru a simplifica analiza vom presupune n continuare c n ipoteza I
0
contributia semnalului util n decizia luat este zero. Aproximatia este rezonabil tinnd
cont de faptul c se utilizeaz coduri c(t) cu valori mici ale functiei de corelatie n
exteriorul lobului principal. Din relatia (3.88) rezult c dac:
Figura 3.40 Sincronizare cu filtru adaptat
Capitolul III
80
T
x v faza presupus nu e corect si se reia procesul cu alt valoare a lui
`
d
T .
Se face distinctia ntre dou ipoteze:
I
0
- faza
`
d
T a semnalului generat local nu coincide cu cea a semnalului receptionat
d
T .
I
1
- faza
`
d
T a semnalului generat local coincide cu cea a semnalului receptionat
d
T .
I
0
:
2
x
x n (3.90)
I
1
:
2
x
x P n + (3.91)
Pentru a determina probabilitatea de aparitie a alarmelor false
fa
p , vom tine cont c
acestea apar cnd se ia decizia c
`
d
T coincide cu
1
( )
d
T I , cnd n realitate
`
d
T nu coincide
cu
0
( )
d
T I . Atunci, din (3.90) rezult
1
0 ( )
( )
T
fa T x I v
p p x v I F (3.92)
unde
1
( )
T
x I v
F este functia de distributie cumulativ a lui x n ipoteza I
1
.
Figura 3.41 Caracteristici de tip ROC pentru detectorul de energie cu filtru adaptat
Tehnici spread spectrum
81
n ipoteza I
0
, x este o variabil aleatoare centrat cu o repartitie
2
(chi-squared) cu
dou grade de libertate si avem
0
0
( )
1
T
T
v T
N
fa x I v
p F e

(3.93)
n ipoteza I
1
, x este o variabil aleatoare non-centrat cu o repartitie
2
(chi-squared)
cu dou grade de libertate si avem probabilitatea unui rateu (miss)
0
1
/
0 ( )
0
0 0
/ 2
T
u P
T
N T
m x I v
T Pu
p F e I du
N N T
+
_



,

(3.94)
sau
2 2
0
2 / 2
2
0
( 2 )
T
v T N u s
m
T
p u e I su du
+


(3.95)
unde
2
0
/ s PT N este raportul semnal zgomot (S/Z), iar I
0
este functia Bessel
modificat de ordinul zero si speta ntia. Evident 1
m d
p p , unde
d
p este
probabilitatea de detectie corect.
, )
1 2 , 2ln
d m fa
p p Q s p (3.96)
iar
2 2
2
0
( , ) ( )
u
Q ue I u du

(3.97)
si este cunoscut ca functia Q a lui Marcum.
Pe baza relatiilor (3.93) si (3.96) se traseaz dependenta dintre
d
p si
fa
p pentru
diferite valori ale raportului S/Z, cunoscut ca diagrama ROC (Receiver Operating
Characteristic). Ea pune n evident compromisul ce se face ntre probabilittile alarmelor
false si de detectie corect la diverse valori ale raportului S/Z.
Performanta circuitului de sincronizare este cu att mai bun cu ct curba este mai
concav. Aceste curbe sunt ilustrate n figura 3.41 pentru 4 valori ale raportului S/Z.
III.15 Sincronizare Multiple-Dwell
Strategia de detectie multidwell sau multiple-dwell poate fi considerat ca o cutare serie
cu timp de integrare (dwell) variabil. n cazul detectiei cu timp fix de integrare (single
dwell) se poate actiona pentru reducerea timpului de sincronizare asupra celor doi
parametri: timpul de integrare T
i
si tensiunea de prag v
T
. Regiunea de incertitudine
frecvent-faz este mprtit ntr-un numr C de celule, din care una singur este cea cu
faza corect.
n general, pentru a scdea valoarea medie a timpului de achizitie se impune o rat a
alarmelor false mic, s zicem
4
10

. n cazul unei alarme false se pred controlul


circuitului de urmrire, se observ c sincronizarea este fals si se reia sincronizarea de
cod. Prin aceasta se pierde un timp mult mai mare ca timpul de integrare. Din acest motiv
alarmele false sunt evenimente nedorite si se doreste a se lucra cu un
fa
p ct mai mic.
Micsorarea lui
fa
p implic cresterea timpului de integrare si a tensiunii de prag, care
depind de varianta zgomotului si raportul S/Z, si de multe ori lungeste procesul de
achizitie a codului.
Capitolul III
82
n multe cazuri o probabilitate mic de aparitie a alarmelor false determin ca
probabilitatea de detectie s scad sub 0.1 fcnd ca probabilitatea rateurilor s tind spre
1, ceea ce este inacceptabil. n situatii de acest tip se recurge la folosirea unei durate de
integrare variabile (two-dwell sau multi-dwell).
n detectia multi-dwell celula cu faza corect sau celulele a fi presupuse cu faza
corect datorit contributiei zgomotului sunt evaluate de mai multe ori, n etape succesive.
Detectia multi-dwell poate fi implementat cu mai multe integratoare care pornesc pe rnd
sau simultan pentru a reduce ntrzierea procesrii semnalului, sau cu un singur integrator
care este esantionat la intervale de timp adecvate.
Prima trecere este caracterizat de un timp de integrare mic si tensiune de prag mic
care determin o valoare ridicat a probabilittii de aparitie a alarmelor false. Avantajul
principal este acela c se elimin rapid multe celule cu faza incorect. Alarma fals este
tratat n etapele urmtoare utiliznd timpi de integrare si tensiuni de prag din ce in ce mai
mari. Acest lucru este ilustrat n figura 3.42, situatia I corespunznd unei prime evaluri
de tip single-dwell, n care s-ar evalua pe rnd celulele folosind acelasi timp de integrare.
Dup prima evaluare, cu timpul L
1
T
c
si tensiunea de prag
1 T
v , mai rmn de evaluat
celulele notate cu II, III si IV si celula cu combinatia faz/frecvent corect, dac se afl
Figura 3.42 Ilustrarea eliminrii alarmelor false n detectia multidwell
Figura 3.44 Schema bloc a unui sistem de sincronizare de cod multi-dwell
Tehnici spread spectrum
83
n coloana evaluat. n etapa a doua notat cu II se elimin cele mai multe din alarmele
false rezultate dup prima evaluare. Pentru cele rmase urmeaz etapa a treia, a patra etc.
Dup evaluarea a doua, cu timpul de integrare L
2
T
c
si tensiunea de prag
2 T
v , mai
rmn de evaluat celulele notate cu III, IV si eventual hitul final. Urmeaz evaluarea a
doua, cu timpul de integrare L
3
T
c
si tensiunea de prag
3 T
v , care elimin celulele notate cu
III si evaluarea a patra, cu timpul de integrare L
4
T
c
si tensiunea de prag
4 T
v , care elimin
situatiile notate cu IV si permite detectia celulei cu faza corect (hit). Evident,
1 2 3 4 T T T T
v v v v < < <
si
1 2 3 4
L L L L < < <
Schema bloc a circuitului de detectie multi-dwell este prezentat n figura 3.44 si
contine 4 etape de integrare, notate cu 1 pn la 4.
Prin alegerea adecvat a timpilor de integrare si a tensiunilor de prag, cele mai multe
alarme false sunt eliminate n prima faz cu un timp de integrare mic, ceea ce permite o
reducere puternic a timpului mediu de achizitie. Etapele urmtoare folosesc timpi de
integrare si tensiuni de prag din ce n ce mai mari, dar evalueaz tot mai putine celule,
astfel c nu contribuie semnificativ la cresterea timpului mediu de achizitie.
Dup etapa a patra controlul este predat circuitului de urmrire. Cele 2 etape de
integrare notate cu 5 si 6 asigur detectarea situatiei de pierdere a calrii (iesire din
regimul de urmrire) si sunt caracterizate de timpi de integrare destul de mari, pentru a
micsora probabilitatea de aparitie a erorilor. La aparitia unei posibile alarme false privind
pierderea calrii, se execut etapele de integrare 5 si 6, apoi se ia decizia privind reluarea
(s-a pierdut ntr-adevr calarea) sau nu (alarm fals) a procesului de sincronizare de cod.
Prin utilizarea tehnicilor multi-dwell o celul poate fi evaluat n una, dou sau mai
multe faze, astfel c timpul necesar evalurii unei celule devine o variabil aleatoare.
Dac la prima evaluare s-a depsit tensiunea de prag, se continu evaluarea celulei cu un
timp de integrare mrit si decizie folosind urmtoarea tensiune de prag, celula fiind
rejectat dac nu s-a atins pragul si reevaluat cu valori crescute ale timpului de integrare
si tensiunii de prag. Timpul de integrare n etapa i este dat de
i i c
T LT (3.98)
Alegnd adecvat numrul de etape, tensiunile de prag si timpii de integrare,
proiectantul de sisteme spread spectrum poate micsora timpul de sincronizare de cod
complicnd partea de hardware, sau simplifica partea de hardware, n detrimentul
rapidittii sincronizrii.
Capitolul III
84
Capitolul IV
84
CAPITOLUL IV
COMUNICAII PE LINIILE ELECTRICE DE
ALIMENTARE
IV.1 Introducere
Companiile de utilitti (ap, gaz, electricitate) sunt interesate n citirea de la distant a
consumului nregistrat de consumator.
O solutie modern agreat de companiile de electricitate din trile dezvoltate face apel
la transmisia semnalului pe cablurile de alimentare cu energie electric din interiorul
cldirilor. Aceast solutie trebuie s asigure:
q Cuplajul semnalului de date la cablul electric
q Transmisia eficient a semnalului de date si separarea lui de cel de fort
q Protectie contra zgomotului si interferentelor electromagnetice
q Compatibilitate electromagnetic cu celelalte echipamente electrice si
sisteme de transmisie existente
O limitare sever a benzii este dat de transformatorul de alimentare care atenueaz
frecventele nalte si de condensatoarele de decuplare introduse din necesitti de
compatibilitate electromagnetic. Principalele surse de zgomot sunt date de:
q Fundamentala si armonicele frecventei de 50 Hz;
q Regimurile tranzitorii introduse de ntreruptoare
q Zgomote de frecvent nalte introduse de motoare cu colector, invertoare si
circuite de compensare a factorului de putere, circuite de ajustare a tensiunii
cu triacuri etc.
q Surse de alimentare n comutatie
n Europa sunt alocate urmtoarele benzi pentru comunicatia pe linia electric:
q 3-9 kHz - pentru companiile furnizoare de electricitate
q A 9-95 kHz pentru companiile furnizoare de electricitate
q B 95-125 kHz pentru uzul consumatorului fr a folosi protocol de
transmisie
q C 125-140 kHz pentru uzul consumatorului dar folosind protocol de
transmisie
q D 140 148,5 kHz pentru uzul consumatorului fr a folosi protocol de
transmisie
Este interzis utilizarea pentru frecvente peste 148,5 kHz, n timp ce n SUA se poate
utiliza banda pn n 525 kHz. Ca urmare, solutiile spread spectrum sunt mai putin
rspndite n Europa si s-au impus echipamente bazate pe tehnici avansate de procesare
digital a semnalelor si OFDM.
Comunicaii pe liniile electrice de alimentare
85
IV.2 Caracteristicile liniilor de alimentare
Mediul de comunicatie este constituit de liniile de alimentare cu energie elctric, care fac
legtura ntre transformatorul de alimentare si prizele de alimentare aflate n locuinte. El
include conductorii de alimentare aflati n pereti, aparatele electrocasnice conectate la
prize, cablurile din acestea, panoul de alimentare, legtura trifazat la transformatorul de
alimentare si transformatorul, precum si toti consumatorii si cablurile conectate la
transformator.
Din motivele prezentate mai sus, impedanta liniilor de alimentare cu energie elctric
este variabil n limite foarte largi si creste cu frecventa. La frecventa de 100 kHz
impedanta variaz n gama 15 - 80 ohmi. Valoarea impedantei este dictat de doi factori:
q consumatorii conectati n retea
q impedanta transformatorului de alimentare
Consumatorii din locuintele nvecinate afecteaz impedanta liniilor de alimentare
dintr-o locuint n mic msur. Liniile de alimentare se comport inductiv si influenteaz
n mic msur valoarea impedantei.
n cazul sarcinilor rezistive atenuarea semnalului la frecvente din gama de 150 kHz
folosite pentru transmisie variaz ntre 2 si 40 dB, n functie de transformatorul de
alimentare utilizat si sarcinile (numrul si puterile consumatorilor) din retea.
Figura 4.2 Impedanta liniilor de alimentare (dup Malack si Engstrom)
Capitolul IV
86
n cazul sarcinilor capacitive pot apare fenomene de rezonant cu inductanta
transformatorului de alimentare, ceea ce produce o variatie mare a atenurii cu frecventa.
Mediul de comunicatie considerat aici este destul de zgomotos, datorit celorlati
consumatori conectati n retea.
Principalele surse de zgomot sunt motoarele electrice cu sau fr colector, care
genereaz zgomote de band larg, nesincronizate cu tensiunea de alimentare n general si
dispozitivele n comutatie de tipul triacului, tiristorului etc., folosite pentru reglajul
tensiunii, turatiei, iluminrii etc. Acestea genereaz zgomote pe armonicele tensiunii de
alimentare. Primele au o functionare de obicei intermitent, n timp ce dispozitivele din
cea de a doua categorie functioneaz pe durate de timp mai mari.
Pe liniile de alimentare lungi pot apare unde stationare. Ele se produc dac lungimea
liniei este de circa / 8 , adic o optime din lungimea de und. n banda de frecvente 100-
150 kHz lungimea de und variaz ntre 3000 si 2000 metri, ceea ce determin lungimi ale
liniei de alimentare ntre 375 si 200 metri.
Emittorul si receptorul pot fi conectate pe aceeasi ramur a circuitului electric sau pe
ramuri diferite, n functie de topologia instalatiei si planul casei. Din acest motiv, tinnd
cont si de distanta ntre emittor si receptor, apar pierderi datorate conexiunii, de circa 10-
15 dB n primul caz sau de 20-30 dB n cel de al doilea caz, pentru frecvente n jur de 130
Figura 4.3 Pierderi datorit conexiunii (preluat din Chaffanjon)
Comunicaii pe liniile electrice de alimentare
87
kHz. Panoul de distributie poate introduce si el o atenuare suplimentar de circa 10-20 dB.
Pierderile datorate conexiunii sunt ilustrate n figura 4.3, preluat dup Chaffanjon.
IV.2 Standardul X10
Standardul X10 a fost introdus n 1975, fiind prima tehnologie dezvoltat pentru domotic
referitoare la comunicatiile cu dispozitivele folosite pentru automatizri casnice si este
standardul de facto pentru transmisia pe cablurile de alimentare cu energie electric
(Power Line Carrier - PLC). Mediul de transmisie este reprezentat de cablurile de
alimentare cu energie electric din cldire, situatie ilustrat n figura 4.4.
Sistemul X-10 foloseste module specializate pentru dispozitive de iluminat (lamp
module), aparatur electrocasnica (appliance module), ntre-ruptoare comandate (wall
switch module), controlere diverse si interfata pentru calculator (home control interface).
Figura 4.4 Transmisie pe cablu (reprodus din CP290 Home Control Interface)
Capitolul IV
88
Semnalele sunt transmise
sub forma unor rafale de RF n
momentele cnd curentul
alternativ cu frecventa 50 sau 60
Hz trece prin zero. La o trecere
prin zero a curentului este
transmis un singur bit.
Aceast tehnic face ca
semnalele s nu poat trece de pe
o faz pe alta, n cazul unui
sistem de alimentare trifazat,
avnd n vedere decalajele n
timp ale trecerilor prin zero cu o
sesime de perioad. De aseme-
nea, semnalele de RF nu pot trece
de transformatoarele de
alimentare, datorit frecventei lor
ridicate.
Pentru ca semnalele dintr-o locuint s nu interfere cu cele din alta sunt folosite filtre
cu bobine, care blocheaz iesirea lor n afara locuintei.
S-a definit si o variant de transmisie radio, dac nu se doreste a folosi transmisia pe
cablu.
IV.2.1 Nivelul fizic
n SUA frecventa retelei este de 60Hz, semiperioada curentului fiind de 8,333 ms. Bitul 1
este reprezentat n codarea Manchester sau bi-phase L, printr-o rafal sau impuls RF de
120 kHz cu durata de 1 ms centrat pe trecerea prin zero a curentului, cu o tolerant de 200
s, urmat imediat de absenta impulsului.
Figura 4.6 Pozitionarea rafalelor RF pe und
Figura 4.5 Plasarea rafalelor RF n perioad
Comunicaii pe liniile electrice de alimentare
89
Bitul 0 este codat invers, prin absenta rafalei RF de 120 kHz cu durata de 1 ms
centrat pe trecerea prin zero a curentului, urmat imediat de prezenta impulsului.
Rafalele RF sunt transmise de 3 ori n fiecare perioad a curentului electric, cu
decalaje corespunztoare, astfel ca ele s coincid cu trecerile prin zero ale tensiunilor de
pe cele 3 faze n cazul alimentrii trifazate, asa cum se arat n figura 2.
Prin aceasta se asigur selectia corect a rafalelor, indiferent de faza utilizat n
alimentarea monofazic a locuintei. Astfel, situatia este cea reprezentat n figura 4.6.
Pentru evitarea erorilor fiecare mesaj este trimis de dou ori. Viteza efectiv de
transmisie a datelor este de 20 biti/s, tinnd cont de dublarea mesajelor si de informatiile
suplimentare transmise. Din acest motiv X10 poate asigura doar operatii simple si
conectare/deconectare de aparate.
O transmisie de cuvinte de cod sau mesaj ocup 11 perioade ale tensiunii de
alimentare (figura 4.6).
Primele dou perioade transmit codul de start (start code), urmtoarele 4 codul casei
(house code), iar ultimele 5 denumite cod cheie (key code) pot fi fie un cod numr
(number code), sau un cod functie (function code). Mesajul este repetat nc odat, cu o
pauz de 3 perioade ntre mesaj si replic.
Cuvintele de cod ce pot fi transmise sunt 16 pentru codul de cas, notate cu litere de
la A la P, conform tabelului IV.1 si 32 pentru codul cheie (numr sau functie).
Deoarece codul de linie folosit este de tip Manchester sau bi-phase L, grupul de 4 sau
5 biti ce reprezint codul casei sau codul functie este transmis cu complementarea
primului bit pe urmtoarea semi-perioad sau alternant a tensiunii de alimentare. De
exemplu: 1 1 0 0 este transmis ca 10 10 01 01, asa cum este ilustrat n figura 4.7.
Codul de start este format din 4 biti de forma 1110 si este singurul care nu este codat
Manchester.
Figura 4.6 Structura mesajului X-10
Figura 4.7 Ilustrarea transmisiei unei secvente X-10
Capitolul IV
90
Codul Hail Request este folosit pentru a interoga eventualele emittoare X10 care s-ar
gsi n btaia legturii. Acestea rspund cu Hail Acknowledge si primesc un cod de cas
diferit, pe msura nregistrrii lor.
Tabelul IV.1 Cuvintele de cod transmise n standardul X.10
House Codes Key Codes
H1 H2 H4 H8 D1 D2 D4 D8 D16
A 0 1 1 0 1 0 1 1 0 0
B 1 1 1 0 2 1 1 1 0 0
C 0 0 1 0 3 0 0 1 0 0
D 1 0 1 0 4 1 0 1 0 0
E 0 0 0 1 5 0 0 0 1 0
F 1 0 0 1 6 1 0 0 1 0
G 0 1 0 1 7 0 1 0 1 0
H 1 1 0 1 8 1 1 0 1 0
I 0 1 1 1 9 0 1 1 1 0
J 1 1 1 1 10 1 1 1 1 0
K 0 0 1 1 11 0 0 1 1 0
L 1 0 1 1 12 1 0 1 1 0
M 0 0 0 0 13 0 0 0 0 0
N 1 0 0 0 14 1 0 0 0 0
O 0 1 0 0 15 0 1 0 0 0
P 1 1 0 0 16 1 1 0 0 0
All Units Off 0 0 0 0 1
All Lights On 0 0 0 1 1
On 0 0 1 0 1
Off 0 0 1 1 1
Dim 0 1 0 0 1
Bright 0 1 0 1 1
All Lights Off 0 1 1 0 1
Extended Code 0 1 1 1 1
Hail Request 1 0 0 0 1
Hail Acknowledge 1 0 0 1 1
Pre-Set Dim 1 0 1 X 1
Extended Data (analog) 1 1 0 0 1
Status=On 1 1 0 1 1
Status=Off 1 1 1 0 1
Status Request 1 1 1 1 1
Codurile Dim sunt folosite pentru scderea nivelului de iluminare si fac exceptie de la
regula dublrii mesajului, cu pauz de 3 perioade ntre cele 2 versiuni, ele transmitndu-se
continuu, fr pauz. Pauza de 3 perioade este necesar numai ntre coduri diferite, de
exemplu de la Dim la Bright sau viceversa. Codul Dim este precedat de instructiunea Pre-
Set Dim, prin care se specific nivelul iluminrii sczute dorite, bitul cel mai semnificativ
fiind D8, iar H1, H2, H4 si H8, cei mai putin semnificativi biti.
Comunicaii pe liniile electrice de alimentare
91
Codul Extended Data permite
transmisia de date n format de 8 biti,
care pot proveni dintr-o conversie
A/D. Nu se introduce pauz nte
codul Extended Data si datele propriu
zise, organizate pe 8 biti, nici ntre
octetii de date.
n mod similar cu Extended
Data, codul Extended Code permite
transmisia de noi coduri, n plus fat
de cele 256 de baz (4 biti pentru
house codes si 16 combinatii pentru
key codes), acestea fiind organizate tot n format de 8 biti si transmise fr pauz ntre ele.
Protocolul de transmisie cnd se lucreaz cu coduri extinse cere s se monitorizeze
reteaua pe durata a 8, 9 sau 10 semiperioade, acest numr fiind ales aleator, timp n care s
nu fie detectati biti 1 pentru a se permite accesul la linie si s renceap monitorizarea,
dac s-a detectat vreun bit 1. Dac s-a realizat accesul la linie, se verific linia n timpul
Figura 4.8 Conector telefonic RJ11
Figura 4.9 Schema electric a emittorului PL513
(reprodus din X-10 Powerhouse Technical Note)
Capitolul IV
92
tranmisiei unui bit 0, pentru a vedea dac nu exist coliziune (alt emittor transmite si el),
caz n care se ntrerupe transmisia si se reia procesul de la nceput.
Pentru emisia si receptia semnalelor, datorit protejrii prin patente de inventie,
cuplajul la cablurile de alimentare se poate face numai prin interfetele (Power Line
Interface) PL513 (emitator) si TW523 (emitator-receptor) care se conecteaz la retea si
fac legtura cu echipamentul de date printr-o priz telefonic RJ11, ilustrat n figura 4.8.
Separarea galvanic este asigurat prin optocuploare, iar functionarea este
sincronizat pe trecerile prin zero ale undei electrice cu frecventa de 60 Hz.
n figura 4.9 este prezentat schema electric a emitatorului PL513. Din tensiunea
retelei se obtin alimentrile de +30 V si 15 V c.c. prin redresare monoalternant si filtrare.
Ptrunderea semnalului de 120 kHz este blocat cu bobina soc de radiofrecvent RFC
(Radio Frequency Choke).
Protectia la supratensiuni este asigurat cu un varistor sau VDR (Voltage Dependent
Resistor). Pentru functionarea sincronizat pe nulurile tensiunii de retea, aceasta este
redresat monoalternant cu o diod si aplicat printr-o rezistent de valoare mare bazei
unui transistor ce functioneaz n regim de comutatie si actioneaz optocuplorul. La
bornele 1-2 ale conectorului telefonic se obtine o und rectangular pe frecventa retelei.
Semnalul ce urmeaz a fi transmis este aplicat la bornele 3-4 si este transmis n retea prin
optocuplor, transformator RF si condensatorul de cuplaj, toate contribuind la separarea
galvanic.
De remarcat c firul de 0 V de alimentare n c.c. nu este izolat de cel de 120 V c.a.,
ceea ce poate introduce probleme n activittile de depanare.
Receptorul din circuitul TW523 foloseste un CI dedicat 78560, avnd schema
reprezentat n figura 4.10, iar functionarea sa este ilustrat n figura 4.11. Iesirea spre
Figura 4.10 Schema circuitului TW523 (dup X-10 Powerhouse Technical Note)
Comunicaii pe liniile electrice de alimentare
93
echipamentul de date are loc dup receptia mesajului duplicat si verificarea coincidentei
cu primul mesaj, exceptie fcnd codurile Bright si Dim.
Primii 4 biti sunt cei de start, care declanseaz receptia n echipamentul de date. Bitul
1 apare cu nivelul L si durata de minimum 1 ms (tipic 1.1 ms), situatie ilustrat n figura
4.12, nceputul su fiind la circa 100 s dup trecerea prin zero a tensiunii de retea, iar
echipamentul de date trebuie s asigure esantionarea sa intr-o plaj de 500-700 s dup
trecerea prin zero.
Coliziunile pot fi reduse prin atribuirea de ntrzieri diferite pentru obtinerea
accesului la linie, n functie de prioritatea necesar pentru fiecare emittor, emittoarele
prioritare avnd atribuite ntrzierile cele mai mici.
IV.2.2 Varianta RF
Varianta RF permite actionarea dispozitivelor cu telecomenzi radio si se bazeaz pe un
protocol RF similar celui folosit pe cablu si identic cu NEC IR, folosit pentru telecomenzi
n infrarosu, dac nu sunt necesare elemente de securitate.
Figura 4.12 Ilustrarea esantionrii la receptor
(reprodus din X-10 Powerhouse Technical Note)
Figura 4.13 Ilustrarea mesajului codat NEC IR
(reprodus din X-10 RF Protocol Dave Houston)
Figura 4.11 Ilustrarea functionrii receptorului (dup X-10 Powerhouse Technical Note)
Capitolul IV
94
Frecventa folosit n SUA este de 310 MHz, n Europa de 433.92 MHz, iar n Marea
Britanie se poate folosi si 418 MHz. Pentru a putea actiona dispozitivele se foloseste un
receptor radio ce asigur interfata cu cablul.
Transmisia ncepe prin emiterea purttoarei timp de 9 ms, urmat de o pauz de
semnal de 4.5 ms, ceea ce permite adaptarea circuitelor ACG (Automatic Control Gain)
de reglaj automat al amplificrii la receptor. Mesajul propriu zis are 32 de biti, un al 33-
lea bit jucnd rol de STOP, cu nceput marcat prin frontul su cresctor si urmat de o
pauz de circa 40 ms.
Bitii 1 si 0 sunt reprezentati prin impulsuri HL, durata lor fiind diferit si msurat
ntre fronturile cresctoare. Astfel, durata unui bit 1 este de 2.25 ms, iar cea a unui bit 0 de
1.125 ms.
n varianta RF pentru X-10, emisia purttoarei are loc pe 8 ms, pauza este de 4.4 ms,
bitii 1 si 0 avnd duratele de 2.2 ms si respectiv 1.1 ms, iar mesajul este repetat de 0-4 ori.
Spre deosebire de protocolul NEC IR, n X10 nu se trimit octeti de adres si date ci
doi octeti de date, dup acelasi tipic, primul octet urmat de replica lui negat si al doilea
octet urmat de replica lui negat. De exemplu,
00101011 11010100 10101100 01010011 sau n hexazecimal 4D D4 AC 53
cel mai putin semnificativ bit fiind receptionat primul, iar cel mai semnificativ bit,
ultimul. n figura 4.14 este ilustrat forma de und la iesirea de date a receptorului
(DATA).
Receptorul testeaz complementaritatea octetilor din perechi si inverseaz ordinea,
producnd secventa 11010100 00110101 sau
D4 35.
Acest lucru poate fi realizat cu subrutina
GETRF() scris n BasicX, reprodus din X-10
RF Protocol Dave Houston si redat mai jos.
Sub GetRF()
Dim PulseTrain(1 To 64) As Integer
Dim Duration As Integer
Dim i As Integer
Dim bit As Byte
Call InputCapture(PulseTrain, 64, 1)
bit = 7
i = 1
Do
Figura 4,14 Ilustrarea mesajului receptionat
(reprodus din X-10 RF Protocol Dave Houston)
Figura 4.15 Modul de lamp X-10
Comunicaii pe liniile electrice de alimentare
95
Duration = PulseTrain(i) + PulseTrain(i + 1)
If (Duration < 5794) Or (Duration > 23162) Then
Exit Sub
End If
If (Duration > 11581) Then
Call PutBit(RF, bit, 1) 'RF is a global 4 byte array
Else
Call PutBit(RF, bit, 0)
End If
If i = 15 Then
bit = 15
ElseIf i = 31 Then
bit = 23
ElseIf i = 47 Then
bit = 31
Else
bit = bit - 1
End If
i = i + 2
Loop Until i > 63
End Sub
n figura 4.15 este ilustrat un modul de lamp X-10, care se interpune ntre reteaua de
alimentare electric si dispozitivul de iluminat comandat.
Printre dezavantajele standardului X-10 putem mentiona: viteza mic de transmisie,
lipsa robustetei, flexibilittii si fiabilittii specifice sistemelor de ultim or.
IV.3 SISTEMUL INSTEON
Acesta reprezint o solutie pentru domotic introdus de Smarthome, folosind retele tip
plas (mesh networking) ce transmit informatia din nod n nod, folosind transmisie radio
combinat cu transmisie pe cablurile de alimentare. Ea rezolv problemele tehnice ale lui
X-10, putndu-l nlocui (backwards compatibility). Topologia de tip mesh nu necesit
controler de retea si tabele de rutare, toate dispozitivele avnd aceeasi prioritate (peer-to
peer network) iar fiabilitatea este mult mai bun dect a altor topologii (99.97 %).
Mesajele receptionate sunt confirmate (achitate), iar cele eronate sunt retransmise, fiecare
dispozitiv actionnd ca un repetor duplex. Sincronizarea transmisiei are loc pe frecventa
tensiunii de alimentare. Datele transmise sunt criptate pentru asigurarea securittii
transmisiei.
Fiecare dispozitiv are adresa sa proprie. astfel c nu este necesar setarea adreselor,
dar el repet mesaje INSTEON si nu X-10. n schimb, poate emite si receptiona comenzi
Figura 4.16 Structura mesajelor INSTEON
Capitolul IV
96
X-10. n total exist 16777216 adrese de dispozitiv distincte, 65536 tipuri de dispozitive,
65536 de comenzi distincte si 256 de membri ai unui grup.
Transmisia pe cablul electric de alimentare utilizeaz o frecvent purttoare de 131.65
kHz modulat BPSK, nivelul minim al semnalului receptionat fiind 10 mV, iar cel al
semnalului emis de 3.16 V, pe o impedant de 5 ohmi.
Varianta de transmisie radio foloseste banda de frecvent 902-924 MHz cu modulatie
FSK, nivelul minim al semnalului receptionat fiind -103 dBm, iar btaia de circa 46 m n
vizibilitate direct. Viteza de date instantanee este de 13165 biti/s, iar cea n retea de 2880
biti/s. Mesajele standard au lungimea de 10 octeti si pot fi extinse. Structura mesajelor
este dat n figura 4.16.
IV.4 Standardul UPB
Standardul UPB asigur o vitez
mic de transmisie a datelor de 240
biti/s, dar cu avantajul simplittii
schemei si a fiabilittii sale. Metoda
de transmisie implic transmisia
unor impulsuri (spituri) de tensiune,
obtinute prin descrcarea amortizat
a unui condensator (figura 4.17),
suprapuse pe forma de und, la
momente de timp precis alese. O
ilustrare a metodei este prezentat n
figura 4.18. Avantajul principal al
metodei este acela c impulsurile se
pot propaga la distante mari pe linia
de alimentare si pot trece si de
transformatoare. Detectia lor se
poate face simplu cu un detector de anvelop. Impulsurile sunt robuste, de energie mare,
au o band concentrat n joas frecvent, dar destul de ntins (4-40 kHz) n raport cu
Figura 4.18 Ilustrarea tehnicii de transmisie UPB
Figura 4.17 Impuls UPB
Comunicaii pe liniile electrice de alimentare
97
viteza de transmisie a datelor, fiind asemntoare cu cea obtinut prin tehnicile spread
spectrum.
Impulsurile sunt plasate n fiecare semiperioad pe o pozitie aleas din 4 posibile,
astfel c fiecare impuls transport doi biti, iar metoda de modulatie este cunoscut sub
denumirea de modulatia impulsurilor n pozitie sau PPM. Un simbol transmis are deci 2
biti, iar simbolurile sunt notate cu 0, 1, 2 sau 3. Impulsurile sunt plasate ntr-o zon spre
sfrsitul semiperioadei, unde zgomotele si interferentele sunt mai mici, zona avnd
ltimea de 800 s. Distanta ntre pozitiile impulsurilor este de 160 s cu o tolerant de
40 s .
Plasarea implusurilor pe semiperioad este ilustrat n figura 4.19 pentru succesiunea
2-1. Comunicatia n standardul UPB este organizat pe pachete de lungime variabil.
Pachetul ncepe cu un octet de sincronizare (Preamble Byte) de tip 2112.
Receptoarele folosesc octetul de sincronizare pentru a-si ajusta amplificarea si a se
sincroniza pe impulsurile receptionate. Acest prim octet este urmat de un antet (Packet
Header) ce contine informatii privind lungimea pachetului, modul de receptie, destinatarul
si expeditorul, informatii privind numrul pachetului si secventei.
Antetul este compus din urmtoarele elemente: cuvnt de control (Control Word) cu
lungimea de 2 octeti, identitatea retelei (Network ID sau NID), identitatea destinatarului
(Destination ID) si identitatea expeditorului (Source ID), toate cu lungimea de 1 octet.
Aceasta explic faptul c UPB poate adresa 250 de adrese de case, 255 adrese de
dispozitive si 254 adrese de link.
Figura 4.19 Ilustrarea transmisiei secventei de simboluri 2-1
Figura 4.20 Structura unui mesaj UPB
Capitolul IV
98
Mesajul propriu zis are un numr de octeti cuprins ntre 0 si 18 si reprezint
informatia transmis spre receptoare (figura 4.20). Dup mesaj urmeaz un octet de
control a integrittii mesajului (Checksum) si un cadru n care nu se transmit spituri
(Acknowledgement Frame), dar care permite receptorului s trimit un impuls de achitare
(ACK Pulse), semnaliznd faptul c a receptionat corect mesajul transmis. Timpul de
rspuns este sub 250 ms.
IV.5 Standardul PLC
PLC (Power Line Communications) reprezint o metod modern de transmisie de
semnale de date de vitez ridicat, folosind ca suport fizic cablurile de alimentare cu
energie electric de medie si joas tensiune, precum si instalatiile electrice din cldiri, pe
care se pot realiza si retele LAN. Pe lng transmisia de date sistemul poate asigura
servicii de Internet, VoIP (Voice over IP), transmisiii video si videoconferinte.
Figura 4.21 Detalii privind structura unui pachet UPB
Figura 4.22 Ilustrarea comunicatiei PLC
Comunicaii pe liniile electrice de alimentare
99
Pentru transmisii de band larg cu vitez ridicat, servicii audio si video si utilitti
(control si management) au fost definite recent (2006) specificatiile denumite Broadband
over Powerline (BPL).
Modemurile PLC actuale realizeaz o vitez de transmisie a datelor de 200 Mb/s pe
fibr optic sau cablu coaxial si folosesc ca modulatie digital tehnica OFDM
(Orthogonal Frequency Division Multiplexing).
Avantajul tehnicii OFDM este aceea c este adaptiv, putnd folosi modulatii mai
robuste n zonele de frecvent perturbate sau chiar s nu emit deloc n acele zone.
Un exemplu de cablare a aparaturii electrocasnice si de comunicatii din cas este
prezentat n figura 4.23, reprodus din [www.ds2.es].
Implementarea comunicatiilor si controlului se face folosind circuitele integrate
DS9001, 9002 si 9003 dezvoltate de firma Sumitomo Electric Industries si produse de
firma spaniol Design of Systems on Silicon (DS2).
Figura 4.23 Ilustrarea cablrii PLC, reprodus din [www.ds2.es]
Figura 4.24 Ilustrarea utilizrii circuitelor integrate PLC DS 9001, 9002 si 9003,
reprodus din [www.ds2.es].
Capitolul IV
100
Domeniile de utilizare a circuitelor integrate PLC DS 9001, 9002 si 9003 sunt
ilustrate n figura 4.24.
IV.6 Modemul ST7537HS1 Thomson
Un exemplu de modem FSK pentru transmisia pe cablurile de alimentare cu energie
electric este modemul semiduplex asincron ST7357HS1, produs de firma Thomson cu
frecventa purttoare 132.45 kHz si viteza de 2400 biti/s. El respect standardul de
transmisie EN 50065-1 CENELEC.
Pentru conectare la linia electric necesit un driver exterior si un transformator
(figura 4.25). Diagrama de pini a CI este redat n figura 4.26. Schema electric intern a
CI este prezentat n figura 4.27.
Intrarea Tx Rx / determin regimul de emisie (nivel L) sau receptie (nivel H).
Circuitul intr automat n modul de receptie dac intrarea este mentinut n zero mai mult
de o secund, iar trecerea n regimul de emisie implic obligatoriu precedarea nivelului L
de un nivel H cu durata minim de 2 s.
Intrarea Transmit Data comand asincron modulatorul FSK, determinnd emiterea
semnalelor cu frecventele:
q f
1
=133.5 kHz (TxD = 0)
q f
2
=131.85 kHz (TxD = 1)
obtinute prin sintez digital, frecventa oscilatorului cu cuart fiind 11.0592 MHz, iar
viteza nominal de transmisie a datelor de 2400 b/s.
Figura 4.25 Schema electric de conectare a modemului ST7537HS1
Comunicaii pe liniile electrice de alimentare
101
Semnalul FSK este obtinut ca o aproximatie n trepte a sinusoidei si este filtrat
folosind un filtru trece-band cu capacitti comutate, ceea ce limiteaz spectrul, eliminnd
componentele spectrale pe armonicele frecventelor de semnalizare.
Semnalul receptionat este trece-band folosind un filtru cu capacitti comutate, avnd
o band de 120 kHz centrat pe frecventa
132.45 kHz, amplificat cu 20 dB de un
amplificator limitator si transpus prin
mixare pe o frecvent intermediar de 5.4
kHz. Semnalul rezultat este din nou filtrat
trece-band si demodulat FSK, cuplajul cu
demodulatorul fcndu-se prin
condensatorul C de 100 nF, extern
circuitului. Partea de receptie a circuitului
integrat furnizeaz la iesire datele
demodulate dac intrarea Carrier Detect
( CD) este activ ( CD=0), sau nivelul H
n caz contrar. n cazul particular cnd
Tx Rx / =1 si TxD=0, indiferent de
valoarea lui CD, se obtin la iesire datele
demodulate..
Functiile si asignarea pinilor sunt date
in tabelul IV.2.
Figura 4.26 Diagrama de pini
Figura 4.27 Schema electric a CI ST7537HS1
Capitolul IV
102
Tabelul IV.2 Funciile i asignarea pinilor modemului Thomson ST7537HS1
Intrarea de reset RSTO trece n H pentru minimum 50 ms dac tensiunea de
alimentare este mai mic dect o tensiune de prag de 7.6 V, sau dac pe intrarea Watch-
dog nu apare nici un front negativ pe o durat de timp mai mare de 1.5 s. Intrarea de reset
este afectat de un histerezis de 300 mV.
IV.7 Alte soluii
Cteva exemple de solutii spread spectrum din acest domeniu sunt prezentate sumar n
continuare. Standardele EIA-709 si CEBus (Consumer Electronics Bus) definesc
protocoale de comunicatii n retea cu transmisia pe linie electric n banda 125 140 kHz
realiznd comunicatii de date la 10 kb/s cu tehnici spread spectrum. Standardul CEBus
foloseste tehnici de tip chirp cu un baleiaj al gamei de frecvente 100 - 400kHz n 100 s
pentru transmisia unui bit 1 si 200 s pentru transmisia unui bit 0. Pentru a rezolva
problema coliziunilor se foloseste tehnica de acces CSMA (Carrier Sense Multiple
Access) cu detectia si rezolvarea coliziunilor.
Comunicaii radio
103
CAPITOLUL V
COMUNICAII RADIO
n domotic comunicatiile radio si n special sistemele cu spectru extins au gsit
numeroase aplicatii. n continuare vom prezenta cteva exemple, considerate mai
importante. O observatie important este aceea c transmisiile radio sunt susceptibile de
interceptare si sunt afectate de interferente, astfel c problema securittii transmisiei este
foarte acut.
.
V.1 Reele de interconectare a calculatoarelor prin radio
Retele de interconectare a calculatoarelor prin radio WLAN (Wireless Local Area
Network) au fost standardizate de IEEE (Institute of Electrical and Electronic Engineers)
prin reglementrile IEEE 802.11. Acestea definesc retelele de tip ad-hoc, care stabilesc
numai legturi radio ntre calculatoarele conectate n retea fr a utiliza servere sau
bridge-uri ntre reteaua radio si cea cablat (Ethernet), precum si retelele cu infrastructur
(infrastructure network) care asigur accesul utilizatorilor din reteaua radio la cea cablat
folosind bridge-uri denumite Access Point, pe scurt AP.
n retelele WLAN reglementate de IEEE 802.11b puterea de emisie este limitat la 1
W putere echivalent radiat izotrop (EIRP Equivalent Isotropically Radiated Power).
Varianta 802.11 a, standardizat mai trziu, desi a fost prima propus nu foloseste tehnici
spread spectrum ci COFDM (Coded Orthogonal Frequency Division Multiplexing).
Pentru transmisia radio n 802.11 b sunt definite dou variante de tehnici spread
spectrum:
q DSSS Direct Sequence Spread Spectrum
q FHSS Frequency Hopping Spread Spectrum
Figura 5.1 Scheme bloc ale sistemelor DSSS definite de standardul IEEE 802.11
Capitolul V
104
care pot asigura transmisii la viteze de date de 1 Mb/s sau 2 Mb/s. n figura 5.1 sunt
reprezentate schemele bloc ale celor dou tipuri de tehnici DSSS cu modulatii diferite.
Pentru extensia spectrului se foloseste o secvent Barker de 11 biti, ceea ce mreste
viteza de transmisie de la 1 Mb/s la 11 Mbauds.
Un Baud reprezint viteza de un simbol pe secund si este egal fie cu 1 b/s, dac se
utilizeaz modulatia binar tip DBPSK (Differential Binary Phase Shift Keying) sau 2 b/s,
dac se utilizeaz modulatia cu 4 nivele de tip DQPSK (Differential Quaternary Phase
Shift Keying). Secventa Barker fiind unic, nu se poate asigura acces multiplu (CDMA).
Datorit cresterii de 11 ori a vitezei de transmisie se obtine un cstig de procesare
p
G
dB G
p
41 , 10 11 log 10 = = (5.1)
n figura 5.2 este prezentat schema bloc detaliat a sistemelor DSSS definite de
reglementrile IEEE 802.11b.
Secventele m cu viteze de 11 Mb/s sunt suprapuse pe o purttoare de 2,45 GHz prin
modulatie DBPSK sau DQPSK. Sistemul foloseste unul din cele 11 canale permise de
FCC din cele 14 posibile, cu o band de 22 MHz definit la 35 dB, separate de benzi cu
ltimea 5 MHz, ceea ce conduce la o suprapunere a spectrelor semnalelor aflate n canale
adiacente, situatie ilustrat n figura 5.3.
Cei 22 MHz reprezint si ltimea lobului principal al spectrului semnalului modulat
DBPSK sau DQPSK. Banda de 2,45 GHz este cunoscut sub denumirea de ISM
(Industrial Scientific Medical)
Figura 5.3 Ilustrarea suprapunerii canalelor conform IEEE 802.11b
Figura 5.2 Schema bloc detaliat a sistemului DSSS conform IEEE 802.11
Comunicaii radio
105
Dac exist mai multe retele n zone apropiate este necesar planificarea frecventelor,
astfel ca s se asigure o separare n frecvent de minimum 25 MHz. Rezult astfel c pot
functiona alturat cel mult 3 retele, avnd n vedere c ltimea alocat benzii ISM la 2,4
GHz este de 83 MHz (figura 5.4).
Variante mai noi lucreaz la 5,5 si 11 Mb/s folosind tehnica CCK (Complementary
Code Keying) cu 64 de coduri diferite de 6 biti care moduleaz QPSK o purttoare de 2,45
GHz, cele 4 pozitii de faz din QPSK permitnd transmisia a 2 biti de date. Viteza de
cuvnt pentru 11 Mb/s rezult ca 11/8 = 1,375 Mbauds.
Pentru tehnica cu salturi de frecvent FHSS, schemele bloc sunt prezentate n figura
5.6. Viteza de transmisie a datelor este de 1 Mbaud, ce reprezint 1 Mb/s sau 2 Mb/s,
conform modulatiei de frecvent binare sau cuaternare adoptate.
Figura 5.4 Alt ilustrare a canalelor din 802.11b
Figura 5.5 Schema bloc a sistemului de transmisie pe 5,5/11 Mb/s
Figura 5.6 Scheme bloc ale sistemelor FHSS definite de IEEE 802.11
Capitolul V
106
Cele dou tipuri de modulatie utilizate sunt
2 GFSK (2-level Gaussian Frequency Shift Keying)
4 GFSK (4-level Gaussian Frequency Shift Keying)
Purttoarea de RF este n jur de
2,4 GHz, transmisia avnd loc n 79
de subbenzi sau canale, distantate
ntre ele cu 1 MHz. Salturile de
frecvent sunt comandate de 78 de
coduri cu o vitez minim de 2,5
salturi/s, ceea ce face ca o subband
s fie ocupat cel mult 400 ms.
V.2 Sistemul Bluetooth
Pentru a rezolva problema interconectrii calculatoarelor (desktop, laptop, notebook) si
perifericelor (telefoane, pagere, fax-uri, modemuri, cartele de retea, csti telefonice,
imprimante, claviaturi, mouse, joystick etc.), fr a utiliza un pienjenis de cabluri, firma
Ericsson a demarat n 1994 proiectul Bluetooth.
Acesta reprezint o solutie flexibil de interconectare pe canal radio cu btaie mic
(10-100 m) n banda ISM de 2,4 GHz, pentru comunicatiile de date de trafic mic.
Bluetooth ofer urmtoarele avantaje:
q Transmisii de voce (64 kb/s transmisie sincron) si de date (732,2 kb/s
asimetric cu 56 kb/s pe calea de retur sau 433,9 kb/s duplex simetric)
q Stabilirea de legturi ad-hoc ce permit transmiterea:
o Unui canal asincron de date
o Pna la 3 canale sincrone vocale
o Unui canal ce transmite simultan date n mod asincron si voce n
modul sincron
q Consum mic de putere, folosind o putere de circa 1 mW, optional ea putnd
fi variat adaptiv ntre 1 W si 100 mW (-30 pn la +20 dBm) pentru a
reduce interferentele.
q Rezistent la interferente
q Flexibilitatea interconectrii, fiind un standard open interface
q Poate interconecta pn la 8 dispozitive ntr-o mini retea denumit
PICONET.
Tehnica spread spectrum utilizat este cu salturi de frecvent cu viteza de 1600
salturi/s, durata saltului fiind de 625 s, avnd la dispozitie 79 frecvente distincte
distantate cu 1 MHz n gama 2402 2480 GHz. n Japonia banda de frecvent alocat
pentru Bluetooth este 2472 -2497 MHz.
Modulatia adoptat este de tip GFSK (Gaussian Frequency Shift Keying). Sunt
definite dou variante de secvente de comand a salturilor de frecvent, care utilizeaz tot
setul de 79 frecvente, sau un set restrns de 23 frecvente de salt. Datele sunt transmise
asincron n pachete cu format fix, prezentat n figura 6.8.
Codul de acces este transmis primul, avnd o structur de 72 biti care asigur
sincronizarea. El este unic pentru canalul n cauz si acelasi pentru pachetele transmise pe
el. Antetul pachetului contine 54 de biti care dau informatii referitoare la controlul
Figura 5.8 Structura unui pachet de date
Comunicaii radio
107
schimbului de informati, retransmisia pachetelor, corectia erorilor din antet. Datele
propriu-zise au o lungime cuprins ntre 0 si 2745 biti.
Sistemul Bluetooth este standardizat prin reglementrile IEEE 802.15.1.
V.3 Standardul Zigbee
Zigbee este definit prin standardul IEEE 802.15.4 si se refer la comunicatii de mic
vitez ntre aparate aflate la distant mic, n jur de 50 m. Avantajul principal este cel al
unui consum foarte redus, ceea ce creste durata de viat a bateriei.
Benzile de frecvent alocate sunt 868-870 MHz, 902-928 MHz si 2.4 GHz, iar
vitezele de transmisie maxime ce pot fi obtinute sunt de 20 kb/s, 40 kb/s si respectiv 250
kb/s. Caracteristicile principale sunt redate succinct n tabelul V.1.
Tabelul V.1 Caracteristici Zigbee
Banda
[MHz]
Nr.
canale
Numerotare
canale
Viteza
de
cip
[Mc/s]
Modulatia
de
mprstiere
Viteza
de bit
[kb/s]
Viteza
[kbauds]
Modulatia
de date
868-870 1 0 0,3 BPSK 20 20 BPSK
902-908 10 1 10 0,6 BPSK 40 40 BPSK
2400-
2483,5
16 11 - 26 2 OQPSK 250 62,5 16-QAM
Figura 5.9 O comparare a vitezei de tranmisie pentru standarde radio
Capitolul V
108
mprstierea spectral se realizeaz prin tehnica DSSS folosind o secvent m cu
lungimea 15 n benzile din jurul frecventei de 900 MHz, avnd la dispozitie o band de
600 kHz n Europa si 1,2 MHz n SUA.
Zigbee foloseste un spatiu de adres de 64 biti cu care se pot adresa
18
18, 45 10
dispozitive organizate n 65535 retele.
O pozitionare a standardului Zigbee n raport cu celelalte standarde de transmisie
pentru retele radio poate fi observat n figura 5.9. In comparatie cu Bluetooth, Zigbee
necesit att o stiv de dimensiuni mai reduse ct si mai putin memorie pe cip, ceea ce
contribuie la scderea costului acestei solutii.
Zigbee integreaz o varietate de senzori (temperatur, presiune, acustici, vibratii,
efort, deplasare) si dispozitive de actionare (actuatoare) cum ar fi: motoare, solenoizi,
Figura 5.10 Structura unui cadru de transmisie de date din IEEE 802.15.4
Figura 5.11 Structura cadrului de confirmare (achitare)
Comunicaii radio
109
relee, robinete cu solenoid etc., ntr-o retea de comunicatie implementat cu
microcontrolere de uz general (de exemplu 80C51), ce asigur monitorizarea si buna
functionare a obiectivelor.
Accesul la canalul de comunicatie foloseste procedura CSMA (Carrier Sense
Multiple Access) cu evitarea coliziunilor. Mesajele receptionate sunt confirmate, iar
reteaua poate functiona cu ajutorul unui radiofar (beacon).
Structura cadrului folosit pentru transmisia datelor este prezentat n figura 5.10.
Datele efectiv transmise (payload) pot cuprinde pn la 104 octeti. Mesajele mai lungi
sunt fragmentate n pachete, care sunt numerotate (data sequence number). Se recurge la
un mecanism de confirmare a receptiei cadrelor, structura cadrului de achitare fiind
prezentat n figura 5.11.
Printre aplicatiile posibile putem enumera:
q Supravegherea si telecomanda instalatiilor electrocasnice
q Automatizarea locuintei sau cldirilor
q Citirea de la distant a consumului nregistrat de consumator.
q Retele industriale radio
q Retele radio de senzori (Wireless Sensor Networks)
q Acces fr cheie (Remote Keyless Entry)
q Monitorizarea strii de sntate (Health Monitor Networking)
q Managementul produselor si obiectelor de inventar
q Urmrirea produselor pe linia de montaj
q Interfete om-masin (Human Interface Devices) claviaturi, mouse,
etc.
q Jucrii interactive
q Urmrirea si identificarea produselor si mrfurilor (supermagazine)
q Retele de comunicatii n autovehicule
Din multimea circuitelor integrate aprute pe piat vom prezenta n continuare cteva
solutii, considerate mai performante.
V.3.1 Transceiverul RF ZMD44102
Acesta este un sistem integrat cu 48 de pini, realizat pe un singur cip ce poate functiona n
benzile ISM inferioare de 868.3 MHz (Europa) si 902-928 MHz (SU,A) cu viteze de
transmisie a datelor pn n 40 kb/s. El dispune de 2 interfete, una serie de tip SPI
(Synchronous Serial Peripheral Interface) si una paralel.
Schema bloc a circuitului este prezentat n figura 5.11. Figura 5.12 prezint schema
bloc a prtii analogice a sistemului.
Receptorul radio nu este de tip superheterodin ci cu conversie direct, n vederea
ieftinirii implementrii. Comutatorul intern permite conectarea unui amplificator de putere
extern, n vederea mririi puterii de emisie. Puterea emitatorului poate fi variat, n
vederea adaptrii la conditiile concrete de lucru ntre 0 dBm (1 mW) si -26 dBm.
Frecventa de lucru poate fi aleas prin software (software configurable), avnd n vedere
existenta unui PLL de RF de tip N-fractional. Functiile de sincronizare,
mprstiere/dezmprstiere, modulare/demodulare, filtrare digital si reglaj automat al
amplifcrii sunt realizate de partea digital.
Capitolul V
110
Circuitul ZMD44102 are implementat si un strat MAC (Medium Access Control)
minimal, cu urmtoarele functii si caracteristici:
q Retele de comunicatii n autovehicule
q Memorie FIFO emitator 128 octeti
q Memorie FIFO receptor 256 octeti
Figura 5.11 Schema bloc a CI ZMD44102
Figura 5.12 Schema bloc a prtii analogice a CI ZMD44102
Comunicaii radio
111
q Generare cod ciclic (CRC) si verificare
q Emisie n mod: unslotted si slotted CSMA, GTS; direct Tx
q Formare cadre
q Generarea automat a mesajului de achitare (Automatic acknowledge
generation)
q Scanarea canalului n mod: activ, pasiv, detector de energie, orfan
q Urmrire far (Beacon tracking)
q Filtrare cadre
q Generare automat a farului
q Timer: TotalTime, Superframe, RxDefer, IFS, Ack, WaitForAck,
MaxFrameResponseTime, Scan
q Managementul puterii (Power saving modes): Global Power Down,
Sleep modes while maintaining network time
V.3.2 Circuitul integrat CC2400
Acesta este produs de Chipcon Products de la Texas Instruments si reprezint un
transceiver RF de joas putere functionnd n banda ISM de 2.4-2.483 GHz, ce realizeaz
viteze de transmisie a datelor de 10 kb/s, 250 kb/s si 1Mb/s. Schema bloc a circuitului este
prezentat n figura 5.13.
Figura 5.13 Schema bloc a CI CC2400
Capitolul V
112
Principalele proprietti ale acestuia sunt:
q Modulatie GFSK si FSK
q Viteze de transmisie a datelor de 10 kb/s, 250 kb/s si 1Mb/s
q Consum redus (24 mA pe receptie)
q Sensibilitate: -87 dBm pentru 1 Mb/s si rata erorilor de 10
-3
.
q Sintetizor de frecvent agil cu timp de reactie de 40 s n gama 4.8-
4.966 GHz, cu divizarea frecventei prin 2 pentru a obtine componentele
I si Q
q Tensiune de alimentare flexibil: 1.6 3.6 V (pentru adaptare cu
microcontrolerul)
q Putere de emisie programabil n 8 trepte, valoarea nominal fiind de 0
dBm
q Amplificator de putere, OCT si amplificator de zgomot redus (LNA) pe
cip
q Receptor cu frecventa intermediar de valoare joas cu iesiri I/Q
q Emittor cu conversie direct cu intrri I/Q
q Curent absorbit n modul Powerdown: max. 5 A
q Curent absorbit n modul Idle: 1.2 mA
n figura 5.14 este prezentat schema unei aplicatii cu CI CC2400. Comutarea ntre
receptie si emisie (LNA si PA) se face cu un comutator intern. Pentru adaptarea antenei de
tip monopol se foloseste un circuit balun format din componentele C61, C62, C71, C81,
L61, L62 and L72, ce asigur adaptarea la impedant de intrare/iesire de 50 ohmi.
Figura 5.14 Schema unei aplicatii cu CI CC2400
Comunicaii radio
113
Bobinele L61 si L62 asigur si polarizarea n c.c. a intrrii LNA si iesirii amplificatorului
de putere PA. Bobina L71 blocheaz trecerea semnalului RF spre pinul TxRx/Switch.
V.3.3 Transceiverul MC 13192
Acesta este produs de firma Freescale Semiconductor si lucreaz n banda ISM de 2.4
GHz. El prezint dou moduri de transfer a datelor:
1. de tip pachet, datele fiind stocate n RAM
2. secvential: datele fiind procesate cuvnt cu cuvnt
n figura 5.16 este prezentat schema bloc simplificat a circuitului.
Figura 5.15 Schema bloc simplificat a CI MC 13192
Figura 5.16 Schema bloc a sistemului cu MC 13192
Capitolul V
114
V.4 Nanotron
Sistemul Nanotron utilizeaz modulatia chirp sau MDMA, care st la baza standardului
IEEE 802.15.4a pentru WPAN (Wireless Personal Area Networks) n banda 2,4 GHz
pentru aplicatii ISM (Industrial Scientific Medical). Modulatia MDMA se caracterizeaz
prin robustete, btaie mare, consum redus de energie si posibilitatea de lo calizare precis
a statiei, cu o rezolutie de ctiva centimetri.
Btaia realizat este de circa 900 m n exterior si 60 m n interior pentru o putere de
emisie de 10 mW. Viteza maxim de transmisie a datelor este de 2 Mb/s.
Nanonet este o retea radio bazat pe modulatia MDMA si a fost dezvoltat pentru
aplicatii de domotic, RFID, retele de senzori (sensor networking) si automatizri
industriale.
Standardul IEEE 802.15.4 stabileste specificatiile tehnice pentru stratul fizic (PHY) si
substratul MAC (Medium Access Control) al retelelor WPAN, ce vehiculeaz date cu
vitez redus si consum mic de putere ntr-un spatiu de circa 10 m diametru, denumit POS
(Personal Operation Space). Dac se doreste comunicatii la mai mult de 10 m, reteaua
devine multi-hop si configurabil.
Retelele bazate pe standardul IEEE 802.15.4 pot functiona cu pn la
16
2 65536 =
dispozitive care sunt adresate fie folosind o adres IEEE de 64 biti, fie o adres de 16 biti
atribuit n procesul de asociere la retea. Benzile de lucru sunt de 2.4 GHz, 915 MHz si
868 MHz, iar vitezele realizabile sunt de 250 kb/s, 40 kb/s si respectiv 20 kb/s. n banda
de 2,4 GHz exist 16 canale, n banda de 915 MHz sunt 10 canale si un canal la 868 MHz.
Pentru asigurarea confidentialittii transmisiei se utilizeaz standardul de criptare
AES (Advanced Encryption Standard).
Busuri i standarde
115
CAPITOLUL VI
BUSURI I STANDARDE
Piata automatizrilor casnice si a domoticii este n plin dezvoltare, clientii orientndu-se
spre locuinte inteligente si cu un grad crescut de securitate referitor la exploziile datorate
gazului, incendiilor, inundri produse de spargerea conductelor cu ap, spargerile de
locuinte etc. Creste cererea de locuinte care s asigure o calitate sporit locuirii, cu referire
n special la facilitti pentru persoane n vrst, la telecontrolul instalatiilor de nclzire,
ventilare si iluminat, precum si la asigurarea de servicii si distractie (entertainment) la
domiciliu.
Dispozitivele electrocasnice
sunt inteligente deoarece
sesizeaz schimbrile din mediul
ambiant si reactioneaz la acestea.
n plus, interconectarea lor ntr-o
retea permite realizarea de
functiuni noi, nlocuind necesitatea
prezentei oamenilor n locuint sau
cldire. De exemplu, spargerea unei
conducte de ap poate declansa un
senzor de umiditate, iar calculatorul
sau dispozitivul inteligent din retea
poate alarma pe cei din locuint sau
cldire si trimite automat un mesaj
spre compania de alimentare cu ap
sau o firm de instalatori.
Pentru a realiza aceste noi
functiuni si servicii dispozitivele
implicate, conectate eventual prin diverse medii de comunicatie, trebuie s fie capabile s
schimbe mesaje ntre ele ntr-un mod structurat, definit de un standard de comunicatie.
In domotic exist o multime de tendinte materializate n diverse tehnici si standarde
de interconectare si transmisie pe diverse medii. Vom prezenta n continuare cteva
standarde, protocoale si busuri, considerate cele mai importante la ora actual.
VI.1 Sistemul EHS
Sistemul EHS (European Home System), introdus n 1992, permite interconectarea
dispozitivelor electrocasnice (nclzire, ventilare, managementul energiei, iluminat,
Figura 6.1 Firme participante la EHS
Capitolul VI
116
securitate etc.) din locuint ntr-o retea ce comunic pe cablurile de alimentare cu energie
electric.
Comunicatia se bazeaz pe modemul integrat ST7537 prezentat n capitolul IV. El
este un sistem deschis (open),
acceptnd componente
hardware si software produse
de fabricanti diferiti din
diverse tri (figura 6.1).
Conectarea aparaturii
electrocasnice la retea se face
prin simpla introducere a
steckerului de alimentare n
priz, fr a necesita instalarea
de cabluri suplimentare pentru
comunicatie. Modificarea sau
extinderea retelei virtuale
realizate cu modemul ST7537
se face usor, noile dispozitive
fiind detectate automat dup
conectare (plug-in).
Protocolul EHS poate fi implementat relativ usor, avnd n vedere existenta unei
librrii software pentru microcontrolere de tip 8051, ST9 si H8, denumit HS-Lib.
Figura 6.2 Specificatii EHS conform modelului OSI
Figura 6.3 Exemplu de arhitectur EHS
Busuri i standarde
117
Software-ul poate fi folosit pe sisteme monocip, fr RAM sau ROM extern,
conducnd la simpli-
ficarea implementrii si
costuri reduse. El se
bazeaz pe modelul OSI
(Open Standard Inter-
connection) si defineste
straturile fizic, legtur
de date, de dialog retea
si aplicatii. Datorit
faptului c lungimea
mesajelor este mic,
ceea ce reduce durata
sesiunii, iar limbajul de
comand este utilizat n
stratul de aplicatie,
aceasta a condus la
eliminarea straturilor
superioare (transport,
sesiune si prezentare),
simplificnd
implementarea.
Protocolul EHS
poate fi folosit pe medii de transmisie diverse (cabluri de alimentare cu energie electric,
cablu coaxial, cablu UTP) sau cu comunicatii n infrarosu sau radio. El este un protocol
foarte puternic, avnd prevzute functii de management al retelei, configurarea nodurilor
(plug&play) si un limbaj de comand orientat pe obiect pentru intercomunicare ntre
aplicatii.
Stratul aplicatie realizeaz convertirea limbajului de aplicatie n cadre de date care
circul n retea.
Stratul legturii de date este format din dou substraturi Medium Access Control
(MAC) si Logical Link Control (LLC). Acestea asigur conversia fluxului de date,
stabilirea regulilor de acces n retea, recunoasterea cadrelor si mecanismele de achitare
(acknowledgement) si retransmisie.
Stratul retea, acelasi pentru toate dispozitivele EHS implicate, trateaz datele
referitoare la rutare, de exemplu adresele de acces la un dispozitiv prin cteva substraturi.
Sistemul EHS are inteligent conferit de utilizarea de dispozitive (device) si
controlere care comand aplicatia utiliznd algoritmi de control, monitorizeaz resursele
si iau decizii. O aplicatie are un controler denumit FC (Feature Controller), dar care poate
fi folosit la mai multe aplicatii (resource sharing).
Un dispozitiv este specific unei singure aplicatii dar poate fi comandat sau folosit de
mai multe controlere. De exemplu un ntreruptor comandat gestioneaz resursa
iluminat. El poate fi comandat de controlerul iluminatului sau de cel ce gestioneaz
accesul n locuint sau de cel al instalatiei de paz si detectie a accesului neautorizat.
Dispozitivele sunt gestionate prin intermediul unui descriptor de dispozitiv DD
(Device Descriptor) atasat dispozitivului, cu lungimea de doi octeti, care contine
Gateway
Router
Router
RF-EHS
PL-EHS
TP1-EHS
Figura 6.4 Interconectarea subretelelor EHS
Capitolul VI
118
specificatiile acestuia. Acesta asigur controlerului informatiile referitoare la
disponibilitatea resurselor din retea si modul de accesare al acestora. Evident, un
dispozitiv cu un anumit DD poate fi nlocuit cu un dispozitiv avnd acelasi DD. Primul
octet se refer la domeniul
de aplicatie, de exemplu
iluminat, iar al doilea octet
d descrierea dispozi-
tivului n cauz.
Legtura logic ntre
controlere si dispozitivele
cu care controlerul este
implicat, stabilit n mod
permanent si care
defineste un domeniu de
aplicatie se numeste
nscriere sau nrolare
(enrolment), dispozitivul
care poate fi nrolat de un
controler fiind denumit
dispozitiv complex CoD
(Complex Device).
Prin nrolare controlerul depisteaz parteneri potentiali de comunicatie si obtine
informatii referitoare la resursele privind aplicatiile din sistem. nrolarea poate fi initiat
att de controler ct si de un dispozitiv si se bazeaz pe schimbul de descriptori de
dispozitiv ntre cei doi si pe actualizarea tabelelor APD (Application Title Directory).
Tabelul APD este gestionat n stratul de aplicatie si contine lista de adrese si informatia de
retea a entittilor cunoscute de aplicatie. De exemplu, un controler de iluminat poate
nrola ntreruptoare si senzori de miscare sau prezent n vederea crerii domeniului de
aplicatie iluminat, dar nu va nrola dispozitive din aplicatii de nclzire, audio-video etc.
ntre controlere si dispozitive se transmit comenzi care contin n structura lor
urmtoarele cmpuri: Domeniul de aplicatie (Application domain), obiectul (object),
serviciul (service), parametrii.
Comunicatia ntre aparatele electrocasnice ce fac parte din sub-retele diferite se face
prin rutere. Conectarea retelei EHS la una non-EHS se face printr-un gateway (figura 6.4).
Entittile conectate la o sub-retea au o adres proprie de sub-retea. Adresarea din
sub-retele diferite este asigurat de o schem de adresare ce contine adresa entittii
destinatare, numrul de rute si adresele ruterilor implicati pentru a ajunge la destinatie.
Figura 6.6 Adresa entittii A vzut deB
Figura 6.5 Ilustrarea procedurii de nrolare
Busuri i standarde
119
Adresa de sub-retea poate fi configurat local utiliznd mini-ntreruptoare (dip
switch) sau obtinut dinamic printr-un process denumit nregistrare (registration) asigurat
de functia de management al retelei. nregistrarea poate avea loc la instalare (categoria I)
sau la o repornire a sistemului (categoria II), n ambele cazuri entittile nou conectate
negociind o adres prin intermediul unui controler de mediu MdC (Medium Controller)
care gestioneaz alocarea adreselor.
Figura 6.7 Structurarea cadrului EHS de diferite straturi ale protocolului
`
Mains
Power Supply 5 V - 10 V
ST9-EHS ST7537HS1
Line
Driver
Figura 6.8 Conectarea la retea
Capitolul VI
120
n unele cazuri el poate lipsi, functiile sale putnd fi asigure de un FC printr-un
mechanism DAA (Distributed Address Assignment), cnd entitatea alege aleator o adres
si trimite un mesaj la aceast adres. Procedeul se repet dac exist un rspuns, dac nu
exist rspuns, se pstreaz adresa.
Comunicatiile EHS sunt organizate pe cadre (frames) elaborate n diverse straturi de
la cel de aplicatie pn la cel de retea. Pentru stratul fizic, elaborarea se face n stratul de
legtur de date. Acesta contine cmpurile: preambul (preamble), antet (header), adresa
casei (house address), controlul legturii (link control), codul de prioritate (priority code),
adresa expeditorului (source address), adresa destinatarului (destination address), datele
propriu-zise (data) si informatia de control a integrittii mesajului FCS (frame-check
sequence) cu lungimea de 2 octeti.
`
`
Software
Modem
Kernel
State
machine
B
HSLib
State
machine
A
Application
Send EHS
frame
Event signal to B Event signal
Figura 6.9 Aplicatii bazate pe nucleul HSLib
Busuri i standarde
121
Preambulul serveste la sincronizarea de purttoare n transmisia FSK. Adresa de cas
permite respingerea mesajelor care nu sunt adresate casei n cauz.
Antetul marchez nceputul mesajului si este acceptat dac diferenta dintre valorile
receptionate si cele asteptate nu depseste 2 biti.
Figura 6.10 Schem de conectare a modemului de cablu ST7537HS1
Figura 6.11 Schema sursei de alimentare n comutatie
Capitolul VI
122
Informatia FCS provine dintr-un cod ciclic calculat pe octetii de la adresa casei pn
la datele propriu-zise inclusiv. n cazul coincidentei codului FCS calculat pe bitii
receptionati cu cel transmis, aflat n ultimul cmp, mesajul este acceptat. n caz contrar el
este respins.
La nivelul fizic (transmisia pe cablul electric de alimentare), avnd n vedere
zgomotul foarte puternic de tip impulsiv generat de surse n comutatie, ntreruptoare,
triacuri etc., informatia este protejat cu o codare FEC (Forward Error Correction),
fiecare octet, ncepnd de la codul casei pn la finalul mesajului, fiind transformat ntr-un
cuvnt de 14 biti, prin adugarea a 6 biti suplimentari.
Se pot corecta astfel maximum 3 biti consecutivi. Dac este depsit capacitatea de
corectie a codrii FEC, erorile vor fi detectate de FCS.
Conectarea echipamentelor EHS este foarte simpl, asa cum se arat n figura 6.10.
Comunicatia cu aplicatia prin intermediul modemului de cablu ce lucreaz la 2400
biti/s n regim semi-duplex este gestionat de un microcontroler ce implementeaz
protocolul EHS.
Interconectarea modemului cu microcontrolerul se face pe 7 fire. Semnalele de clock
si reset sunt furnizate de modem pentru a reduce costurile implementrii. Alimentarea se
poate face direct din retea prin intermediul unei surse n comutatie prezentat n figura
6.11.
Pentru transmisia pe cablu UTP sau coaxial se foloseste un transceiver TP1, ce
lucreaz n codul AMI (Alternate Mark Inversion) la 9600 biti/s, ce asigur interfatarea
UART-cablu UTP de categoria 1 sau coaxial. Interfatarea cu microcontrolerul se face
printr-un cablu cu 3 fire, direct la SCI (Serial Communication Interface).
VI.2 Standardul KNX
Standardul KNX provine din standardul EIB (European Installation Bus), avnd adugiri
din standardele EHSA si BATIBUS si reprezint baza unui sistem de interconectare
inteligent a diverselor dispozitive electrice, electronice si electrocasnice, care s asigure
noi functii necesare n domotic.
Comunicatiile pot folosi 4 tipuri de medii:
1. Cablu UTP, denumit bus cable
2. cablurile de alimentare cu energie electric (powerline)
3. canal radio.
4. infrarosu
Protocolul folosit este standardizat (EN 50090) si este deschis si independent de
platforma software utilizat. El permite interconectarea si cooperarea entittilor implicate
pentru a realiza aplicatii distribuite. El foloseste un set economic, cu putine tipuri de date,
care pot fi folosite de toti membrii grupului.
Fiecare dispozitiv este caracterizat de un grup de obiecte de comunicatii GCO
(Group Communication Objects) care este comunicat sistemului. Coordonatorul
sistemului gestioneaz comunicatia, conectnd dou GCO-uri de acelasi tip la o adres de
grup.
Busuri i standarde
123
VI.3 Standardul CEBus
Standardul CEBus permite comunicarea ntre dispozitivele CEBus pe cablurile de
alimentare cu energie electric din locuinte la 120 V si 60 Hz, utiliznd tehnologia Power
Line Carrier, bazat pe tehnici spread spectrum cu baleiaj de frecvent.
Pe durata bitului se baleiaz domeniul de frecvente 100 - 400 Hz. n cazul proiectelor
mici si mai simple el nu necesit prezenta unui controler central care s coordoneze
reteaua. Prezenta unui controler central este necesar doar dac proiectul este complex.
Standardul CEBus HomePn
TM
foloseste un protocol bazat pe standardul EIA 600,
care nu este proprietatea unei companii, fiind accesibil tuturor (open-standard).
De asemenea, se prevede utilizarea protocolului SCP (Simple Control Protocol)
dezvoltat de Microsoft pentru standardul UPnP (Universal Plug and Play), conform
specificatiilor Home Plug & Play.
Standardul CEBus se bazeaz pe un limbaj de comunicare universal denumit CAL
(Common Application Language), care s fie nteles de toate aparatele electrocasnice.
Acesta este folosit si n afara acestui standard sub denumirea de standardul EIA 721.
Sub-sistemele definite prin standardul CEBus sunt listate n tabelul VI.1 mpreun cu
clasa/contextul aferent.
n figura 6.13 sunt prezentate cteva actiuni specifice clasei ILUMINAT, n care un
ntreruptor actioneaz unul sau mai multe becuri direct sau prin intermediul unor
variatoare de tensiune cu triac sau folosind controlere de iluminat.
Figura 6.12 Ilustrarea utilizrii standardului CEBus
Capitolul VI
124
TABELUL VI.1 Clase i contexte n standardul CEBus
GENERAL UTILITATI
00 Universal 50 Contor utilitti
02 Interfat utilizator 51 Monitor electric
04 Canal de date 52 Stare electric
05 Timp 53 Monitor gaz
0E Monitor de timp 54 Stare gaz
0F Mod casnic 55 Monitor
56 Stare ap
57 Monitor Service
AUDIO/VIDEO 58 Stare Service
10 Amplificator audio 5A Cerere sarcin
11 Transport mediu 5B Sarcin
12 Tuner 5C Cerere management de energie
13 Display video 5D Management de energie
14 Egalizor audio SECURITATE
15 Camer video 60 Senzor de securitate
17 Comutator 61 Zon de securitate
18 Sistem audio/video 62 Partitie de securitate
19 Controlul sistemului audio/video 63 Starea partitiei de securitate
64 Stare alarm
ILUMINAT 65 Alarm
20 Senzor de lumin 66 Cerere de partitie de securitate
21 Surs de lumin 67 Stare senzor de securitate
22 Zon iluminat 68 Stare zon de securitate
23 Starea senzorului de lumin 69 Incident
24 Cerere de zon iluminat 6.. Starea incidentului
25 Starea zonei iluminate APARATE ELECTROCASNICE
70 Masin de splat
COMUNICATII (n lucru) 72 Boiler
30-37 Telecomunicatii/comunicatii 73 Usctor
74 Frigider/congelator
CALCULATOR/BIROU (n lucru) 75 Domeniu
38-3F Calculator/Birou 76 Cuptor
77 Aparat de cafea
INSTALATII DE INCALZIT SI VENTILAT ACCESORII
40 Zon de ambient 80 Fereastr
41 Senzor de ambient 81 Control fereastr
42 Stare senzor de ambient 82 Us/poart
43 Cerere de zon de ambient 83 Control us/poart
44 Echipament de zon de ambient 84 Piscin/bazin
45 Starea zonei de ambient 85 Control piscin/bazin
46 Cerere de zon de umiditate 86 Baie
47 Zon de umiditate 88 Fntn
48 Echipament zon de umiditate 8A Lift
Busuri i standarde
125
n figura 6.14 sunt
ilustrate actiunile de
monitorizare descrise de
contextele 53 si 54 din
clasa UTILITATI.
Contextul 53 monitori-
zeaz functionarea
contorului de gaz sau a
unui dispozitiv ce
functioneaz cu gaz, gen
masin de gtit sau
usctor, putndu-se folosi
orice combinatie de
obiecte.
Lighting
"controller"
triac or
relay
Light
switch/
fixture
triac or
relay
triac or
relay
triac or
relay
triac or
relay
security
system
Light
fixture
Light
fixture
Light
fixture
Light
switch
Light
switch
Lighting
"controller"
house
state
Light
switch
A. Light switch
controlling one
(or more) light
fixtures
B. Light switch
controlling one (or
more) combined light
switch/fixtures
C. Light controller
controlling multiple light
fixtures (scene) based
on light switch input
D. Light controller
controlling multiple light
fixtures (scene) based
on house state input
from another sub-
system.
Figura 6.13 Ilustrarea clasei ILUMINAT si actiuni specifice
Gas Demand
Gas Interval Demand
53 Gas MONITOR
GasCum. Demand
GasPeak Demand
54
Gas STATUS
Gas preasure
Current Gas Rate
Gas Demand
GasInterval Demand
GasCum. Demand
GasPeak Demand
Gas preasure
02
03
04
05
06
07
02
03
04
05
06
07
Current Gas Rate
Figura 6.14 Folosirea contextelor 53 si 54
Capitolul VI
126
Iluminarea unei ncperi poate fi realizat cu contributii din mai multe surse, asa cum
se arat n tabelul VI.2
Tabelul VI.2 Contribuii ale surselor de iluminat n diverse ncperi
Scenarii Setarea contributiilor la iluminatul ncperii
Iluminat n
alveole
Lmpi de
tavan
Aplice n pereti Lumini n
rafturi
1. Reuniune de
familie
70% 10% 20% 20%
2. Iluminat de
atmosfer
0% 20% 80% 90%
3. Distractie 100% 50% 90% 40%
4. Pentru citit 10% 100% 70% 0%
n figura 6.15 se ilustreaz interconectivitatea contextelor n clasa ILUMINAT.
VI.4 Standardul Z_Wave
Standardul Z_Wave a fost introdus de compania danez Zensys si este promovat de ctre
consortiul Z-wave alliance. Recent a primit o sustinere substantial din partea companiei
Intel. El ar putea deveni noul standard pentru domotic, avnd n vedere c sistemul este
ieftin si sigur.
Occupancy
Light Level
20 LIGHT SENSOR
Scene Level
22 LIGHTING SCENE
Scene List
Scene Level
24 LIGHTING SCENE Req.
Scene Selection Scene Selection
Occupancy
Light Level
23
Occupancy
Light Level
23 LIGHT SENSOR Status
Non-lighting product
Lighting Scene Controller
0F House Mode
HM Status
HM Listener
25
LIGHTING SCENE Status
Current Scene
Current Scene
LIGHT SENSOR Status
Llight and/or occupancy
sensing device
Zone List
Figura 6.15 Ilustrarea interconectivittii contextelor n clasa ILUMINAT
Busuri i standarde
127
El permite realizarea de aplicatii de consum mic (low-power) si band ngust, n
special n domotic si retele de senzori RF, avnd n vedere banda ngust si viteza redus
de transmisie, dar nu poate asigura transmisii audio/video n timp real.
Banda de frecvente utilizat este cea ISM de 868.42 MHz n Europa si 908.42 MHz
n SUA, iar modulatia utilizat este GFSK. Se realizeaz o vitez de transmisie a datelor
de 9600 biti/s, iar btaia atins este de circa 100 m n exterior si 30 m n interiorul
cldirilor.
n Europa sunt impuse limitrile ca
dispozitivele s poat emite maximum 1% din
timp, iar puterea de emisie s fie limitat la 25
mW.
n SUA nu exist limitri privind programul
de emisie, dar puterea de emisie este limitat la
doar 1 mW. Avnd n vedere c n general
dispozitivele Z-wave sunt n modul power-save de
consum redus de putere circa 99.9% din timp,
durata de viat a bateriilor este foarte mare, de
ordinul anilor.
Topologia este de tip plas (mesh), fr noduri
master, o retea putnd cuprinde pn la 232 de
entitti (figura 6.16). Acestea pot raporta starea lor
destul de rapid. Mai multe retele pot fi interconectate prin bridge-uri. Comunicatia are loc
din nod n nod, mesajele fiind retransmise (rutate), astfel c se pot realiza legturi la
distante mai mari dect btaia specificat, independent de obstacolele existente n
interiorul cldirilor, printr-o dispunere adecvat a dispozitivelor. Timpul de reactie al
retelei este suficient de rapid, un semnal de control ajungnd dup circa 21 ms, iar unul de
achitare dup circa 18 ms.
Pentru eliminarea interferentelor din locuintele vecine, fiecare entitate primeste un
cod de identitate unic n momentul constituirii retelei (set up) si fiecare locuint primeste
alt cod de cas (home ID). Sistemul este comandat prin cel putin o telecomand manual,
fiecare cu un cod home ID unic. Dintre acestea numai una este master sau primar, din
motive de securitate, ea putnd memora un plan (master copy) al entittilor conectate n
retea prin intermediul lor si calculnd traseele de rutare ntre dispozitive. Aceste
informatii pot fi copiate pe celelate telecomenzi, denumite secundare, care pot controla
entittile, dar nu pot extinde reteaua prin adugare de noi module sau entitti. Din motive
de sigurant, se recomand ca telecomanda primar s fie pstrat sub cheie, la loc sigur,
si folosit doar pentru noi configurri, modificri sau extinderi ale retelei.
n toamna lui 2006 se va lansa o interfat USB pentru Z-wave. n prezent exist
urmtoarele dispozitive principale:
q module de lamp
q module de aparate electrocasnice
q telecomenzi
precum si multe alte module produse de diverse companii. Sistemul poate coexista si
coopera cu module X-10, dac dispune si de interfat X-10.
Figura 6.16 Topologie mesh
Capitolul VI
128
Retelele Z-wave sunt instalate n locuinte cu suprafata tipic de 150-600 m
2
si contin
un numr de noduri relativ redus (20-200), care comunic ntre ele o dat la 5-15 minute
sau mai rar. Mesajele transmise sunt de obicei scurte, de 4-6 octeti, reprezentnd comenzi,
citiri de parametri,
citiri de stri ale
modulelor etc.
Nodurile pot fi cu
pozitie fix (aparatur
electrocasnic), mo-
bile (PDA, telefoane
mobile etc.), cu
alimentare n c.a. sau
de la baterii.
Gestionarea lor
se face cu un protocol
cu mai mult de o stiv
(stack).
Nodurile, dup
posibilittile lor de
comunicare, se mpart n 3 categorii:
q controlere, care initiaz comunicatii cu multe alte noduri si care tin cont de
schimbrile dinamice ale pozitiei
q sclavi pentru rutare, care initiaz comunicatii cu un set bine definit de noduri
si care pot redescoperi nodurile care sunt mobile n reteaua cu topologia
stabilit
q sclavi, care nu initiaz comunicatii dar reactioneaz la cereri din partea altor
noduri.
Ele sunt interconectate si pot fi combinate n diverse moduri. Un exemplu de
functionare a unui termostat alimentat de la baterii, care comunic din cnd n cnd cu
sistemul de reglaj al
temperaturii, transmitnd
temperatura ambiant si
interogndu-l dac sunt
schimbri ale setrilor sale este
ilustrat n figura 6.18.
Procesul de instalare este
ilustrat in figura 6.19. El
constituie un compromis ntre
usurinta adugrii de noi
elemente si identificarea
acestora, combinnd elemente plug&play cu setri manuale, implicnd introducerea de
numere. Aceasta depinde de mrimea retelei (numrul de module interconectate).
Figura 6.17 Diverse noduri din standardul Z-wave
Figura 6.18 Comunicatie controler - sclav
Busuri i standarde
129
Fiecare nod si descoper vecinii, fie n procesul de instalare sau la cerere, aceast
informatie fiind transmis la un controler denumit Static Update Controller (SUC). Acesta
permite si altor noduri s cear sau s transmit informatii referitoare la topologia retelei.
Figura 6.19 Ilustrarea procesului de instalare
Figura 6.20 Refacerea topologiei (update)
Capitolul VI
130
Reteaua Z-wave prezint proprietatea de auto-organizare, comunicatiile ntre noduri
se realizeaz oricum, utilizatorul neavnd nevoie s stie dac toate nodurile din locuint
pot comunica ntre ele sau necesit rutare, sarcina aceasta fiind rezolvat de protocolul de
rutare.
Retelele Z-wave se pot auto-repara (self-healing), un exemplu fiind ilustrat n figura
6.21, unde n cazul deschiderii unei usi metalice (de exemplu de frigider) se poate
obstructiona vizibilitatea direct, caz n care reteaua gseste alt rut ntre nodul care a
initiat comunicatia si cel destinatar.
O ilustrare a interoperabilittii diverselor subsisteme implicate n domotic este
prezentat n figura 6.22.
Figura 6.22 Ilustrarea aplicatiilor Z-wave
Figura 6.21 Ilustrarea ocolirii unui obstacol n Z-wave
Busuri i standarde
131
n figura 6.23 se prezint schema bloc a unei platforme RF minimale pentru
implementarea comunicatiei Z-wave.
Pentru a exemplifica situatia curent n
domeniu, un exemplu tipic ar fi modulul ZM
2102 avnd cele mai mici dimensiuni (vezi
figura 6.24), realizat pe baza circuitului
integrat ZW0201. Circuitul integrat
ZW0201 prezint urmtoarele caracteristici:
q microprocesor 8051 optimizat
q memorie flash de 32 kiloocteti
q memorie SRAM de 2 kiloocteti
q timer pentru iesirea din hibernare
q clock intern de 16 MHz
q tensiune de alimentare 2,1 -3,6 V
Modulul ZM 2102 prezint urmtoarele
caracteristici:
q clock de 32 MHz
q frecvente RF 868,42 MHZ (EU), 908,42 (SUA)
q Vitez de date 9,6 kbiti/s
q Modulatie FSK
q Sensibilitate receptor -101 dBm
q Nivel de emisie programabil ntre -20 si +5 dBm
q Consum de putere EMISIE 23 mA la +5 dBm RECEPTIE 21 mA
POWERDOWN 2,5 A la 25
o
C
q Interfete disponibile prin conectorul aplicatiei: UART, SPI, Control triac,
PWM (Pulse Width Modulation), 4 intrri multiplexate de convertor A/D pe
12/8 biti
Figura 6.24 Mrime modul
Figura 6.23 Platform RF minimal pentru implementarea Z-wave
Capitolul VI
132
Figura 6.25 Schema bloc a modulului Z-wave ZM-2102
Interfee
133
CAPITOLUL VII
INTERFEE
VII.1 Introducere
Legtura dintre calculatoare si periferice implic un mediu de transmisie (cablu, fibr
optic, canal radio) si interfetele care asigur conectarea la mediul de transmisie. Alegerea
interfetei si mediului depend de cerintele legturii (vitez de transmisie, calitatea
serviciului, ntrzierea cu care soseste semnalul, numrul de noduri, acces multiplu etc.).
Tabelul VII.1 Interfee ntlnite n industrie i domotic
Interfat Format
Numr (maxim)
de dispozitive
Distant
(maxim)
[m]
Vitez
(maxim)
[biti/sec]
RS-232
(EIA/TIA-232)
Asincron serie 2 16-35
20k
(115 k)
RS-485
(TIA/EIA-485)
Asincron serie
32 unitti de
sarcin
1300 10 M
IrDA
Asincron serie
infrarosu
2 3 115 k
Microwire Asincron serie 8 3 2 M
SPI Asincron serie 8 3 2.1 M
C I
2
Asincron serie 40 6 400 k
USB Asincron serie 127 5 12 M
Firewire Serie 64 5 400 M
IEEE-488
(GPIB)
Paralel 16 20 1 M
Ethernet Serie 1024 500 10 M
MIDI
bucl de
curent serie
2 5 31.5 k
Portul paralel
PC
Paralel
2 sau 8
(daisy-chain)
3-10 1 M
Cele mai populare interfete seriale sunt:
RS-232 utilizat pentru viteze de transfer si distante mici ntre dou entitti (2
calculatoare, calculator-modem,etc.).
RS-485 utilizat pentru viteze de transfer si distante mai mari ntre dou sau mai
multe entitti.
Denumirea de RS vine de la Recommended Standard si a fost introdus initial de
Electronic Industries Association (EIA). Standardele elaborate apoi de EIA si
Capitolul VII
134
Telecommunications Industry Association (TIA) au nlocuit prefixul RS cu EIA/TIA, dar
denumirea de RS s-a pstrat, n virtutea traditei.
n tabelul VII.1 sunt prezentate diverse tipuri de interfete ntlnite n practic, cum ar
fi: IrDA (Infrared Data Association), MIDI (Musical Instrument Digital Interface),
Microwire, SPI si I2C , unele din ele fiind ntlnite n microcontrolere.
Interfetele USB (Universal Serial Bus) si Firewire (IEEE-1384) lucreaz la viteze
mult mai mari si sunt inteligente. Firewire a fost dezvoltat pentru transferuri rapide de
informatii video, audio si de alte naturi.
Interfetele permit conectarea terminalelor de date la linia de transmisie prin
intermediul modemurilor si sunt definite conform standardelor specifice. Denumirile
entittilor implicate sunt urmtoarele:
DCE Data Communications Equipment - de exemplu un modem
DTE Data Terminal Equipment - de exemplu computer, imprimant etc.
Semnalele vehiculate printr-o interfat sunt date mai jos.
CTS Clear To Send [DCE DTE]
DCD Data Carrier Detected (Tone from a modem) [DCE --> DTE]
DSR Data Set Ready [DCE DTE]
DSRS Data Signal Rate Selector [DCE DTE] (Not commonly used)
DTR Data Terminal Ready [DTE DCE]
FG Frame Ground (screen or chassis)
NC No Connection
RCk Receiver (external) Clock input
RI Ring Indicator (ringing tone detected)
RTS Ready To Send [DTE DCE]
RxD Received Data [DCE DTE]
SG Signal Ground
SCTS Secondary Clear To Send [DCE DTE]
SDCD Secondary Data Carrier Detected (Tone from a modem)
[DCE DTE]
Figura 7.1 Semnale implicate ntr-o legtur RS-232
Interfee
135
SRTS Secondary Ready To Send [DTE DCE]
SRxD Secondary Received Data [DCE DTE]
STxD Secondary Transmitted Data [DTE DTE]
TxD Transmitted Data [DTE DTE]
O ilustrare a semnalelor implicate ntr-o legur RS-232 este prezentat n figura 7.1.
Conectarea dispozitivelor implicate n legtura de date se poate face n serie, situatie
denumit daisy-chain, dac semnalul receptionat de un receptor este transmis mai departe
printr-un emittor, aceast configuratie repetndu-se n cascad. O problem major apare
la ntreruperea liniei de transmisie, care datorit conexiunii serie paralizeaz legtura.
Pentru solutionarea acestei probleme se folosesc iesiri de putere, care pot comanda mai
multe dispozitive n paralel, tehnica fiind denumit multi-drop.
Tehnicile de transmisie a datelor folosesc fie reprezentarea prin nivele a bitilor, un
exemplu fiind interfata RS232, fie reprezentri diferentiale, de exemplu interfetele RS-
422, RS-485 sau standardul PROFIBUS.
Emittoarele sau driver-ele de linie pot fi neechilibrate sau echilibrate. Pentru cele
neechilibrate, specifice interfetei RS-232, semnalele apar ca nivele de tensiune pe pinii de
interfat, nivele definite n raport cu masa de semnal. n situatia de asteptare (Idle)
tensiunea pe pinul TD (Transmit Data) este negativ, iar n situatia cnd se transmit date
nivelul variaz ntre nivele pozitive sau negative cu mrimi cuprinse ntre 5V si 15V .
O ilustrare a acestei situatii este prezentat n figura 7.3.
Figura 7.2 Conectarea master-slave tip daisy chain
Figura 7.3 Ilustrarea ideii de driver neechilibrat
Capitolul VII
136
Driverele echilibrate transmit informatia pe o pereche de fire A si B, fcnd ca un fir
s fie pozitiv sau negativ n raport cu cellalt. Tehnica de transmisie este astfel diferential
si nu depinde de tensiunea de mod comun. Driverul este legat cu receptorul prin firul de
mas de semnal C. Exist drivere cu 3 stri (tri-state), care pot fi conectate n paralel pe
linia de transmisie, dar lucreaz pe rnd, avnd o intrare de comand denumit Enable,
care le scoate din starea de impedant ridicat (High-Z), n care practic sunt deconectate
de la linia de
transmisie.
O ilustrare a
functionrii driverelor
echilibrate, specific
interfetelor RS-422 si
RS-485 este
prezentat n figura
7.4. Dac tensiunea
diferential
AB
V la
bornele receptorului
este mai mare de
200mV + se obtine o anumit stare logic la iesire (bit), iar dac ea este mai mic dect
200mV se obtinea cealalt stare logic (bitul negat). Pentru atenuarea semnalului pe
linia de transmise rezerva este de la 6 V nivel de tensiune emis la 200 mV.
n functionarea driverelor echilibrate se manifest o zon de histerezis cu valori tipice
de 50mV .
VII.2 Interfaa RS232
Interfata RS232 contine un pin de mas (power/logic ground), iar semnalele implicate
sunt definite prin nivele de tensiune n raport cu masa.
n transmisia asincron linia de transmisie se afl de obicei ntr-o stare inactiv
(IDLE) de asteptare sau veghe (MARK) reprezentat de un nivel negativ de tensiune.
nceputul transmisiei de date este semnalizat prin trecerea liniei n starea activ (SPACE),
reprezentat de un nivel pozitiv de tensiune. Primul interval pe acest nivel nu semnific
date ci doar nceputul transmisiei (START), urmtoarele nivelele vor reprezenta date.
Figura 7.4 Nivele de semnal pentru interfetele RS 422 si 485
Figura 7.5 Ilustrarea tensiunilor de mod comun
Interfee
137
Bitii transmisi sunt reprezentati polar sau dublu curent, bitul 0 (SPACE) sau starea
ON printr-un nivel de tensiune cuprins ntre +3 si +15 V, iar bitul 1 (MARK) sau starea
OFF printr-un nivel de tensiune cuprins ntre -3 si -15 V. Zona moart ce se ntinde ntre -
3 V si +3 V are scopul de a elimina efectele zgomotului prezent pe linie asupra
transmisiei. De obicei nivelele utilizate sunt de +12 V si 12 V.
Tabelul VII.2 Caracteristicle transmisiei prin RS-232
Maximum Data Rate 20 kb/s
Maximum Driver Output Voltage +/- 25 V
Driver Output Signal Level (Loaded
Min.)
Loaded +/- 5 V to +/- 15 V
Driver Output Signal Level
(Unloaded Max)
Unloaded +/- 25 V
Driver Load Impedance (Ohms) 3 k to 7 k
Max. Driver Current in High Z State Power On N/A
Max. Driver Current in High Z State Power Off +/- 6 mA @ +/- 2 V
Slew rate (Max) 30 V/uS
Receiver Input Voltage Range +/- 15 V
Receiver Input Sensitivity +/- 3 V
Receiver Input Resistance (Ohms) 3 k to 7 k
Deoarce multe computere lucreaz cu tensiunea de alimentare de +5V, exist interfete
RS232 care lucreaz cu nivelele 0 si +5 V, dar care asigur o btaie mult mai mic.
Figura 7.6 Interconectare RS-232
Capitolul VII
138
n tabelul VII.2 sunt prezentate cteva caracteristici ale transmisiei ce utilizeaz
interfata RS-232.
Datele sunt emise prin pinul 2 si receptionate prin pinul 3. Acestea pot fi inversate
ntre ele, depinznd de situatia dac dispozitivul este DCE sau DTE. DTR activ arat
modemului c DTE e gata de transmisie. DSR semnalizeaz DTE c modemul este activ.
DCT indic faptul c nivelul semnalului receptionat este suficient de bun, ca s nu apar
erori.
Male Female
Pentru controlul transmisiei se utilizeaz semnalele RTS (pinul 4) de la DTE, si CTS
(pinul 5) de la DCE. n transmisiile asincrone ambele semnale sunt active (on).
Dac DTE
transmite pe o linie
la care sunt
conectate si alte
dispozitive (multi-
point line), atunci
prin RTS se poate
conecta (RTS High)
si deconecta (RTS
Low) purttoarea
emis de modem,
astfel ca la un
moment dat s
transmit un singur
modem. La un RTS
pe nivelul High modemul emite purttoarea si dup un interval de timp scurt, necesar
pentru intrarea n regim, semnalizeaz cu CTS pe nivelul High, c poate ncepe transmisia
de date. Terminarea transmisiei se face cu RTS pe nivelul Low, modemul rspunznd cu
CTS pe nivelul Low si deconectnd purttoarea.
Interfata RS232 poate fi implementat pe cteva tipuri de conectori cu 8 sau 25 pini.
Figura 7.7 Diferite configuratii de conectori RS232
Figura 7.8 Interfat EIA - 561
Interfee
139
EIA/TIA defineste dou versiuni denumite RS232C si RS232D implementate pe Sub-
D25 si respectiv RJ45, pentru transmisii asincrone.
RS-232 D
Verificarea local a transmisiei impune conectarea emittorului cu receptorul propriu.
Legtura se face printr-un cablu denumit nul modem, n care apar legturi n cruce, asa
cum se arat n figura 7.10, pentru diverse configuratii cu 9, 20 si 25 pini.
n figura 7.11 se ilustreaz transmisia asincron a unui octet.
Pin No. Signal Description Abbr. DTE DCE
1 DCE Ready, Ring Indicator DSR/RI
2 Received Line Signal Detector DCD
3 DTE Ready DTR
4 Signal Ground SG
5 Received Data RxD
6 Transmitted Data TxD
7 Clear To Send CTS
8 Request To Send RTS
Figura 7.9 Ilustrarea interfetei RS-232D
Figura 7.10 Cabluri nul modem
Capitolul VII
140
Pentru interconectarea prin cablu a unui conector RS-232 avnd 9 pini cu unul cu 25
de pini, situatie ntlnit la calculatoarele PC, se foloseste corespondenta dat mai jos.
Tabelul VII.3 Coresponden 9-25 pini
Descriere Semnal
DTE
9-pin
DCE
25-pin
Surs DTE sau DCE
Carrier Detect CD 1 8 de la Modem
Receive Data RD 2 3 de la Modem
Transmit Data TD 3 2 de la Terminal/Computer
Data Terminal Ready DTR 4 20 de la Terminal/Computer
Signal Ground SG 5 7 de la Modem
Data Set Ready DSR 6 6 de la Modem
Request to Send RTS 7 4 de la Terminal/Computer
Clear to Send CTS 8 5 de la Modem
Ring Indicator RI 9 22 de la Modem
VII.3 Interfaa RS-485
Standardul RS-485 asigur o transmisie bidirectional de tip semi-duplex pentru mai
multe emittoare (drivere) si receptoare conectate la acelasi bus de date. Interfata RS-422
asigur legtura unui singur driver cu mai multe receptoare (pn la 10), la distante de
pn la 1300 m cu viteze de 100 kbiti/s, dar driverele sale nu pot fi folosite n cazul RS-
485, deoarece nu pot controla busul n mod adecvat.
Avantaje:
Figura 7.11 Ilustrarea transmisiei asincrone a unui octet
Interfee
141
q Raz de actiune mai mare (1300 m)
q Imunitate mai mare la zgomote
q Poate comanda mai multe emittoare si receptoare
q Este utilizat de mai multe standarde si busuri de transmisie pe cablu
Dezavantaje :
q Specificatiile sunt limitate la nivelul fizic, protocoalele de transmisie nu sunt
reglementate
q Nu prezint izolare galvanic, n acest scop fiind necesare alte circuite
Standardul RS-485 foloseste o tehnic de transmisie diferential pentru a elimina
influenta semnalelor de mod comun asupra liniei de transmisie, care pot fi produse prin
cuplaj inductiv sau de interferente. El poate folosi cel mult 32 de drivere si 32 de
receptoare pe un bus bifilar.
Figura 7.12 Legtura RS-485
Capitolul VII
142
Prin utilizarea de repetoare si drivere de impedant ridicat se pot realiza retele cu mii
de noduri. Pentru a asigura accesul unui singur driver la linie ntr-un anumit interval de
timp, driverele sunt tri-state, dispunnd de o a treia stare de impedant ridicat (High Z).
Ele sunt rezistente la coliziuni ale datelor sau defecte ale busului de transmisie.
Tabelul VII.4 Specificaii interfee RS-232, RS-422 i RS-485
SPECIFICATII RS-232 RS-422 RS-485
Functionare Single-ended diferential diferential
Numrul de dispozitive 1 driver
1 receptor
1 driver
10 receptoare
32 drivere
32 receptoare
Distanta 15 m 1300 m 1300 m
Viteza maxim de transmisie 20 kbiti/s 0.1-10 Mbiti/s 0.1-10 Mbiti/s
Tensiunea de iesire maxim 25V (-0.25, +6 V) (-7 V, +12
V)
Nivelul minim al semnalului
de iesire din driver (ncrcare
minim)
( 5 , 15 ) V V 2V 1, 5V
Nivelul maxim al semnalului
de iesire din driver
25V 6V 6V
Impedanta de sarcin driver 3-7 kohmi 100 ohmi 54 ohmi
Curentul maxim prin driver n
High Z (power on)
100 A
Curentul maxim prin driver n
High Z (power off)
6mA la 2V 100 A 100 A
Slew Rate (maxim) 30 V/s
Domeniul tensiunii de intrare
n receptor
15V -10 la +10 V -7 la +10 V
Sensibilitatea receptorului +3V/-3V +/- 200 mV +/- 200 mV
Rezistenta de intrare a
receptorului
3 7 kohmi Min. 4 kohmi 12 kohmi
Figura 7.13 Interconectri cu RS-422
Interfee
143
Rezolvarea coliziunilor este asigurat de o structur de control cu un master unic.
Dispoziti-
vele slave
sunt n
stare de
receptie si
intr n
stare de
emisie doar
n urma
interogrii
de ctre
master,
transmitnd
un caracter,
dup care intr din nou rapid si automat n modul de receptie.
Figura 7.14 Interconectri n standardul RS-485
Figura 7.15 Legtur multi-point cu RS-485
Capitolul VII
144
In acest mod nu sunt necesare introduceri de ntrzieri, ca n tehnica CSMA-CD.Un
driver poate controla 32 de receptoare, avnd impedanta de intrare de 12 kohmi, denumit
ncrcare unitar, iar impedanta de sarcin fiind n acest caz 375 ohmi.
Receptoarele RS-485 moderne pot prezenta o impedanta de intrare de 48 kohmi (1/4
din ncrcarea unitar) sau chiar 96 kohmi (1/8 din ncrcarea unitar). In acest caz un
driver poate controla pn la 128 sau 256 de receptoare, cu conditia ca impedantele lor
conectate n paralel s dea o rezultant mai mare de 375 ohmi (sub 32 x ncrcarea
unitar).
Transmisiile diferentiale de tip RS-485 produc pe busul bifilar curenti si cmpuri
magnetice asociate n opozitie, ceea ce conduce la reducerea interferentelor
electromagnetice.
Transmisia poate utiliza si 4 fire plus un fir de mas separat, cum se arat n figura
7.15. n aceast variant un nod joac rolul de master, comunicnd cu toate celelalte, care
sunt sclavi si nu comunic dect cu nodul master, neexistnd comunicatie ntre ele.
Figura 7.16 Convertor RS 232- RS 485 cu CI MAX3162
Interfee
145
De o deosebit important este controlul interferentelor electromagnetice (EMI
Electromagnetic Interference) produse de vitezele de crestere (slew rate) ridicate associate
transmisiilor de mare vitez.
Acest control se realizeaz prin
limitarea vitezei de crestere si
minimizarea reflexiilor prin
introducerea de rezistori de
adaptare la ambele capete ale
cablului, de exemplu cu valoarea
de 120 ohmi pentru cablurile 24
AWG.
Introducerea de rezistori de
adaptare este esential pentru
determinarea comportrii fail-safe
a interfetei. Considernd cele
dou fire ale busului A si B, dac
A este mai mare ca B cu cel putin 200 mV, iesirea receptorului va semnaliza un bit 1, iar
dac B este mai mare ca A cu cel putin 200 mV, se obtine un bit 0.
Regimul semi-duplex foloseste cea de a treia stare, de impedant ridicat, pe care
masterul o imprim busului dup transmisia unui mesaj spre sclavi. n cea de a treia stare,
dac nu exist semnal pe bus, iesirea receptorului este nedefinit, deoarece nu exist
Figura 7.17 Terminarea liniei pe rezistori
Figura 7.18 Convertor bidirectional ntr-o schem multipunct
Capitolul VII
146
diferent de potential ntre fire. Dac accidental iesirea receptorului este 0, sclavii l pot
interpreta ca un nou bit de start si ncearc s citeasc starea busului, care este n zero.
Octetul astfel citit nu are bit de stop, ceea ce face ca transmisia s fie blocat.
Pentru a elimina aceast problem se utilizeaz o polarizare a busului, astfel ca
acesta s rmn n 1 n starea High-Z, situatie cunoscut ca Multidrop/Fail-Safe
Termination.
Unele receptoare RS-485, precum cele din familiile MAX3080 (5 V si MAX3070
(3 V) asigur receptorului iesirea pe 1 n urma trecerii intrrii pe 0 V n starea H igh-Z,
folosind un prag al comparatorului de 50 mV.
Desi tehnica diferential ofer protectie la zgomote si o bun rejectie a semnalelor de
mod comun, trebuie luate msuri speciale de protectie contra tensiunilor mari produse prin
atingerea circuitelor de ctre om (ESD - Electrostatic Discharge), sarcina electrostatic
producnd tensiuni mari pe capacitatea mic de intrare a circuitelor. Prin msuri
constructive se pot proteja circuitele (iesiri drivere, intrri receptoare, conexiuni
analogice si digitale de interfat) pn la tensiuni de 15 kV, produse prin ESD.
Avnd n vedere faptul c interfata RS-232 este foarte popular si o gsim
implementat n calculatoare si multe microcontrolere, pentru realizarea comod a unei
comunicatii de tip RS-485 au fost dezvoltate circuite integrate speciale denumite
translatoare de protocol RS-232/RS-485.
Un exemplu este circuitul MAX3162, care contine ambele tipuri de circuite si
permite conversia comunicatiei n ambele sensuri, de la RS-232 la RS-485 (intrare single-
ended receptor RS-232 iesire diferential emittor RS-485) sau invers (intrare
diferential receptor RS-485 - iesire single-ended emittor RS-232). Aceasta situatie este
exemplificat n figura 7.16 pentru o transmisie ntre dou puncte.
n figura 7.18 se prezint un exemplu de utilizare a circuitului pentru o translare de
protocol RS-232/RS-485 ntr-o transmisie multipoint.
Sensul conversiei este determinat de semnalul RTS aplicat pe intrarea R1 IN. Datele
RS-232 receptionate pe intrarea R2 IN sunt convertite n semnal diferential RS-485 si
aplicate pe iesirile Z si Y (pinii 6 si 7). Invers, semnalele RS-485 receptionate pe ntrrile
A si B (pinii 17 si 18) sunt convertite n semnal RS-232 la iesirea T1OUT (pinul 5).
Pentru a fi siguri c octetii de date aflati n buferul UART au fost convertiti, nainte
de schimbarea sensului transmisiei, se monitorizeaz intrarea DI (pinul 23) a driverului
Figura 7.19 Exemplu de interconectare a dispozitivelor I2C
Interfee
147
RS-485 sau se asteapt un anumit timp. Schimbarea sensului transmisiei se face prin
intrarea DE (pinul 22).
O mare parte a convertoarelor RS-232/RS-485 sunt cu alimentare din port (port-
powered), tensiunea fiind luat din linia RTS a lui RS-232 sau din combinatia RTS cu
CTS. Aceasta limiteaz tensiunile RS-485 dac se lucreaz cu multe dispozitive, de
exemplu de ordinul sutei. Tehnica d rezultate n cazul liniilor scurte si fr rezistori
terminali conectati la capetele A si B, avnd n vedere tensiunea mic de prag (200 mV).
VII.4 Standardul PROFIBUS
Profibus este un standard de comunicatie bazat pe interfata RS-485, utilizat n
automatizrile industriale. El defineste protocolul de comunicatii, conectorul si terminatia
retelei, cu acceasi impedant caracteristic, ca si cablul.
VII.5 Interfaa I2C
I2C vine de la Inter Integrated Circuit si a fost dezvoltat de firma Philips n anii 1980
pentru a interfata o unitate CPU cu perifericele dintr-un receptor TV.
Figura 7.20 Utilizarea interfetei I2C n microcontrolerele Philips
Capitolul VII
148
Aceast interfat este implementat n majoritatea microcontrolerelor, n
comunicatiile sau automatizrile bazate pe microprocesoare, fiind o interfat simpl de tip
master/sclav si cu un protocol asociat, de asemenea simplu. De obicei microcontrolerul
este master iar perifericele implicate sunt sclavi. Se pot folosi mai multi masteri. Semnalul
de clock este generat de master. Sclavii au posibilitatea de a mentine linia de clock SCL n
starea Low pentru a genera o stare Wait.
Ea utilizeaz o linie de clock bi-directional SCL (Serial Clock Line) si o linie de
date serial SDA (Serial Data), de asemenea bi-directional, precum si o linie de mas.
Liniile sunt active n starea Low si pasive n starea High.
Vitezele de transmisie a datelor sunt specificate pentru trei moduri:
q Standard 100 kbiti/s
q Fast 400 kbiti/s
q High speed 3.4 Mbiti/s
si o capacitate maxim a busului de 400 pF.
Capacitatea tipic a unui dispozitiv este de 10 pF iar numrul maxim de dispozitive
ce pot fi conectate la bus este limitat de capacitatea maxim a bus-ului de 400 pF, precum
si de adresa de 14 biti (16 k) utilizat de protocol. n protocol sunt specificate 127 de
adrese distincte.
Avantajul principal este cel al simplittii, ea implicnd doar trei fire. Fiecare circuit
integrat conectat la busul I2C are o adres unic si poate functiona ca emittor si/sau
receptor.
n figura 7.20 este exemplificat existenta interfetei I2C n microcontrolerele de
ultim generatie, cum ar fi P89LPC921/922 produse de Philips.
Protocolul I2C asigur si detectia coliziunilor, sincronizarea de clock si schimbul de
semnale (hand-shaking) n cazul sistemelor multi-master. Formatul general al unui
transfer de date este prezentat n figura 7.21.
Prin combinarea mai multor masteri si sclavi, se poate forma un sistem multi-master.
n cazul unui conflict, cnd mai multi masteri ncearc s controleze simultan busul, se
recurge la o procedur de arbitrare, care decide ce master are prioritate.
Procedura de comunicare ncepe cu plasarea adresei sclavului cu care se doreste
comunicarea de ctre master pe bus, care este monitorizat de sclavi, iar sclavul destinatar
este singurul care poate comunica. Uneori sunt necesare circuite suplimentare, de exemplu
pentru detectia bitilor de START si STOP.
VII.6 Interfaa IrDA
Interfata IrDA era initial numit IrBus si este definit la nivel fizic (optic), MAC (Media
Access Control) si LLC (Logical Link Control). Ea foloseste aceleasi viteze de transmisie
Figura 7.21 Formatul transferului de date I2C
Interfee
149
ca si RS-232 (2400, 9600, 19200, 38400, 57600, 115200 si 400000 biti/s), denumite SIR
(Serial Infrared), pornind de la viteza de 9600 biti/s pn la determinarea vitezei de
transfer dorite. Se foloseste n calculatoarele de tip laptop si PDA, imprimante si alte
periferice, telecomanda aparatelor TV etc.
Ea are avantajul consumului redus de putere si simplittii, translatia de frecvent,
modularea, amplificarea si antena fiind realizate cu un LED, iar receptorul cu functiile
sale de anten de band ngust, amplificator cu zgomot redus si demodulator fiind
realizat cu un fototranzistor cu o capsul din plastic adecvat benzii de frecvent utilizate.
Dezavantajele principale se refer la raza redus de actiune, necesitatea vizibilittii
directe si susceptibilitatea la interferente produse de dispozitivele de iluminat cu halogen
sau fluorescente sau de lumina solar.
Transmisia este de tip semi-duplex si este controlat de dispozitivul principal,
participantii trecnd pe rnd de la emisie la receptie, cu intervale de gard ntre emisii.
Pentru mentinerea legturii sincrone se foloseste procedeul de dopare a bitilor (bit
stuffing), cu exceptia vitezei de 4MB/s, care utilizeaz modulatia PPM (Pulse Position
Modulation).
Semnalul emis de LED trebuie s se nscrie ntr-un con cu deschiderea la vrf de 30-
60
0
, iar semnalul trebuie s poat fi receptionat la minimum 1 m distant cu o rat a
erorilor inferioar lui 10
-8
. Domeniul de frecvent utilizat este n infrarosu cu lungimea de
und ntre 0.85 si 0.9 m.
Pentru vitezele de transfer de date de 9600, 19200, 38400, 57600 si 115200 biti/s,
transmisia ncepe cu cel mai putin semnificativ bit si este de tip standard, cu un bit de
start, 8 biti de date, un bit de stop, fra bit de paritate. Pachetele de date sunt protejate
contra erorilor cu un cod ciclic scurt (CRC-8) sau pe 16 biti (CRC-16), n functie de
lungimea pachetului. Codul de linie utilizat este RZI (Return-to-Zero Inverted), pe durata
bitului zero transmitndu-se un impuls cu ltimea minim de 3/16 din durata bitului, si
nivelul zero pe durata bitului 1. S-a recurs la acest cod pentru a limita consumul de putere
al LED-ului si a creste raportul putere de vrf / puterea medie.
Pentru transmisiile la 0,576 Mbiti/s si 1,152 Mbiti/s, denumite MIR (Medium
Infrared), nu se folosesc biti de start si stop, transmisia fiind sincron la fel ca n
protocolul HDLC, codul de linie fiind RZI, bitul zero fiind codat de aceast dat printr-un
impuls cu ltimea din durata bitului.
n cazul transmisiilor la 4 Mbiti/s denumite Fast Infrared (FIR) se foloseste o metod
de modulatie a impulsurilor n pozitie de tip 4-PPM, fr biti de start si stop.
Figura 7.22 Exemplu de codare RZI
Capitolul VII
150
La nivelul fizic se realizeaz codarea datelor, se adug flagurile de nceput (BOF) si
sfrsit ale cadrelor (EOF) si codul ciclic CRC (Cyclic Redundancy Check).
Negocierea si descoperirea dispozitivelor participante la schimbul de date ncepe la
viteza de 9600 biti/s, care este comun tuturor vitezelor SIR.
VII.7 Interfaa SPI
Interfata SPI (Serial Peripheral Interface) este de tip master/sclav cu transmisie serie pe 4
fire si este utilizat de microprocesoarele si perifericele Motorola precum si n echipa-
mentele mobile de
radiocomunicatii.
Ea asigur legturi
serie de tip sincron pe
un semnal de clock,
care deplaseaz blocuri
de 8 biti cu viteze de
ordinul a 1 MBauds.
Functionarea are
loc n regim duplex
(full-duplex).
Cu ajutorul semna-
lelor Chip Select (CS)
se pot conecta mai
multe circuite la acelasi
bus SPI. De exemplu,
pentru 4 circuite
distincte vor fi necesare
4 semnale CS (SS0 -
SS3 n figura 7.23).
Liniile de control
utilizate n aceast
interfat sunt urmtoarele:
SCLK clock serie
MISO Master-in slave out data - iesire de date serie
MOSI - Master-out slave in data intrare de date serie
n continuare este prezentat un exemplu de interfat SPI utilizat cu senzorii din
seriile SCA61T, SCA100T, SCA103T, SCA1000 si SCA1020. Transmisiile ncep pe
frontul negativ al liniei CSB (Chip Select) si se termin pe cel pozitiv.
Semnalele de control si date (figura 7.24) sunt vehiculate si controlate de SCK si CSB
n felul urmtor :
-transmisia bitilor are loc n ordinea MSB LSB
- emisia bitilor pe linia serial MISO se face deplasnd cte un bit pe frontul negativ
al lui SCK
- receptia bitilor pe linia MOSI se face strobnd linia pe frontul pozitiv al lui SCK
- dup selectia dispozitivului pe frontul negativ al lui CSB se trimite un cuvnt de
comand de 8 biti ce specific operatiile care trebuie executate
Figura 7.23 Exemplu de conectare master 4 sclavi SPI
Interfee
151
Tabelul VII.5 Specificaii pentru interfaa SPI digital
Parametru Conditie Minim Tipic Maxim Unitti
Sarcin de iesire digital @ 500 kHz 1
Frecventa de clock SPI 500 kHz
conversie AD intern 150 s
timp transfer date @ 500 kHz 38 s
- pe frontul pozitiv al lui CSB se termin transferul de date si se reseteaz
numrtoarele interne si registrul de comenzi
- dac se receptioneaz un semnal de comand care nu este valabil, nu se face transfer
de date, iar linia MISO rmne ntr-o stare High Z pn la aparitia frontului negativ al lui
CSB, care reinitializeaz transmisia
- transferurile de la iesirea MISO ncep pe frontul negativ al lui SCK, dup citirea
comenzii pe frontul pozitiv al lui SCK
Cuvintele de comand SPI sunt organizate pe 8 biti si sunt listate mai jos
Tabelul VII.6 Organizarea cuvintelor de comand SPI
Comand
Format
comand
Descriere
MEAS 00000000 Mod de msurare
RWTR 00001000 Read & write temperatur n registru date
STX 00001110 Activare Self test pentru canalul X
STY 00001111 Activare Self test pentru canalul Y
RDAX 00010000 Citire acceleratie canal X prin SPI
RDAY 00010001 Citire acceleratie canal Y prin SPI
Figura 7.24 Transmisia semnalelor de comand si date n SPI
Capitolul VII
152
VII.8 Interfaa Firewire
Aceast interfat este definit de standardul IEEE-1394, care stabileste mediul fizic,
topologia si protocolul asociat. Ea mai este cunoscut si sub numele de High Performance
Serial Bus (HPSB). Pentru versiunea pe cablu sunt cunoscute 3 viteze de transmisie de
100, 200 si 400 Mb/s. Varianta
1394b lucreaz la 800 Mb/s
utiliznd codul de linie 8B/10B.
Avantajul principal este acela al
costului sczut.
Conexiunea pe cablu ntre dou
dispozitive poate avea o lungime
maxim de 4.5 m si se pot
interconecta 16 dispozitive pe
acelasi bus, lungimea total fiind de
72 m. Se pot interconecta pn la 63
de dispozitive pe acelasi bus, fr a
se realiza bucle. Fiecare nod are 3
conectori si se pot conecta pn la
16 noduri n tehnica daisy-chain..
Dac se utilizeaz pentru
transmisie cablu UTP din categoria 5 si o vitez de 100 Mb/s, se poate atinge o distant de
100 m. Fiecare dispozitiv are o adres proprie, care se obtine la punerea sub tensiune a
sistemului, la comand (bus reset) sau la
adugarea unui nou dispozitiv n retea.
Cteva exemple de utilizare pot fi
vzute n figura 7.25. Utilizarea principal
este n aplicatiile video, interfata Firewire
asigurnd controlul dispozitivelor
audio/video, rutarea semnalelor, editarea
semnalelor video digitale, retele video,
mixare video pn la 32 de canale.
Transferul de date ntre calculatoare,
camere video, aparate TV, difuzoare si
video-recordere se poate realiza sincron sau asincron. Semnalul de clock se obtine din
semnalul de date si cel de strobare, eliminnd-se astfel necesitatea de extragere a sa cu
circuite PLL.
Dispozitivele echipate cu interfata Firewire sunt hot-pluggable si 'Plug and Play', la
fel ca si cele USB, deci nu necesit oprirea si repornirea dispozitivului la conectarea n
retea sau butarea calculatorului.
Structura cablurilor Firewire este prezentat n figura 7.26.
Cablurile Firewire au 2 conectoare cu 4 si respectiv 6 pini (figura 7.27) si contin dou
perechi de cabluri torsadate ecranate individual, denumite TPA si TPB. Ele asigur
transmisia n ambele sensuri si pot lucra tri-state.
Perechea TPA transmite semnalul de strobe si receptioneaz datele, n timp ce
perechea TPA receptioneaz semnalul de strobare si transmite semnalul de date.
Figura 7.26 Structura cablului Firewire
Figura 7.25 Interconexiuni Firewire
Interfee
153
Pentru transmisia
datelor se foleste tehnica
strobe encoding, pe un
canal transmitndu-se
datele d, iar pe cellalt
semnalul de strobare
obtinut din cel de date
sumat modulo-2 cu
semnalul de tact c. Prin
sumarea cu operatia
SAU-EXCLUSIV a
celor dou semnale se
obtine semnalul de clock
c, (figura 7.28) conform
relatiei:
( ) d c d c =
Semnalul de clock este obtinut foarte simplu, fr necesitatea utilizrii unei bucle PLL si
cu jitter mai mic dect n cazul solutiei clasice de sincronizare de tact. Aceast solutie este
n acelasi timp si foarte ieftin, motiv pentru care interfata Firewire a devenit foarte
popular.
Interfata Firewire este implementat pe 3 straturi ale modelului OSI: stratul fizic, de
legtur si de tranzactie. Stratul de legtur gestioneaz emisia si receptia pachetelor de
date si transmisia sincron sau asincron a datelor. Nivelul de tranzactie implementeaz
protocolul de transmisie de tip cerere-rspuns (request-response).
n continuare se prezint un exemplu de utilizare a interfetei Firewire n automobile
(figura 7.29). Sistemul telematic al automobilului combin comunicatiile prin radio cu
sistemul de radionavigatie GPS si cu calculatorul de bord cu scopul de a furniza
conductorului auto informatii
referitoare la pozitie si
orientare, indicatii asupra rutei
de urmat, informatii referitoare
la functionarea motorului si
sistemelor asociate, consumul
si rezerva de combustibil,
viteza, starea automobilului
(presiunea si temperatura
rotilor) precum si muzic sau
programe distractive
(entertainment) nregistrate pe CD-ROM n format MP3.
Figura 7.28 Semnale SPI
Figura 7.27 Conectori Firewire
Capitolul VII
154
Prin interfata USB, Bluetooth sau Ethernet se pot conecta dispozitive de calcul
suplimentare (PDA, laptop) pentru a accesa toate informatiile disponibile n sistem, iar
prin Firewire se pot conecta playere DVD portabile sau alte aparate audio sau muzicale
.prevzute cu aceast interfat.
Figura 7.29 Controlerul Telematics/Entertainment pentru automobile
Sisteme RFID
155
CAPITOLUL VIII
SISTEME RFID
VIII.1 Introducere
Sistemele RFID (Radio Frequency IDentification) au o multitudine de domenii de
aplicatie cunoscute, si probabil nc multe care nu au fost descoperite, datorit posibilittii
de a transmite informatii de la o anumit distant fr a fi necesar un contact galvanic
ntre purttorul informatiilor (transponder) si destinatarul acestora (dispozitivul de citire).
RFID reprezint o tehnologie automat de colectare a datelor - ADC (Automated
Data Collection) care foloseste comunicatii radio pentru transferuri de date ntre un cititor
(reader) si o entitate mobil (marf, persoane, autovehicole) dotat cu un tag pentru
identificarea, clasificarea si urmrirea acestora.
Tag-ul este un circuit de comunicatii de dimensiuni mici si mobil cu o anten
incorporat si reprezint dispozitivul de identificare atasat obiectului ce se doreste a fi
Figura 8.1 Schema de principiu a unui sistem RFID
Figura 8.2 Sistem de taxare pe autostrad de tip RFID
Capitolul VIII
156
urmrit sau identificat. Reader-ul este un dispozitiv ce recunoaste prezenta tag-urilor si
citeste continutul lor.
n figura 8.2 se ilustreaz un exemplu de utilizare a sistemelor RFID pentru taxarea
automat a camioanelor pe autostrad.
Avantajele principale ale sistemelor RFID sunt:
q Rapiditate si posibilitatea de a citi informatii de la mai multe obiecte dintr-o
singur scanare
q Nu necesit contact fizic, galvanic sau vizibilitate direct ntre cititor si
entitatea marcat (tagged)
q Utilizeaz componente cu cost sczut astfel c implementarea si exploatarea
sistemului sunt mai putin costisitoare
q Se preteaz la o gam larg de aplicatii
q Flexibilitate si capacitatea de actualizare a informatiilor prin operatii de
citire/scriere (read/write)
q Identificarea individual a fiecrui obiect sau entitti
q Durat de viat nelimitat pentru tag-urile pasive
q Citirea de la distant a tag-urilor
active
q Posibilitatea de combinare cu
tehnologia codurilor de bare.
Prtile principale ale unui tag (figura 8,3) sunt
urmtoarele :
q Antena care colecteaz energia
undelor radio de la cititor si emite
semnalul propriu
q Un microcip care stocheaz datele si
demoduleaz semnalul RF
q Un strat de protectie care poate asigura si rolul de etichet
q Un substrat de plastic
Figura 8.4 Constructiea tag-ului
Figura 8.3 Structura unui tag RFID
Sisteme RFID
157
Tag-urile pot fi folosite pentru urmrirea obiectelor din procesul de fabricare,
mrfurilor, containerelor, autovehicolelor, bunurilor de inventar etc. Ele se mpart n dou
categorii : active si pasive.
Tag-urile pasive au cost sczut (de ordinul zecilor de centi) si nu au nevoie de surs
de alimentare (baterii), ele lundu-si energia din cmpul electromagnetic al cititorului cu
care sunt interogate (figura 8.5).
Memoria proprie (figura 8.6) este mai mic dect a celor active, de la ctiva octeti la
un kilooctet. Distantele de la care pot fi citite sunt ntre 10 cm si 4-5 m. De obicei sunt de
tipul Write-Once-Read-Many/Read-Only (sunt nscrise o singur dat si pot fi citite fie
de mai multe ori, fie o singur dat).
Tag-urile active au costuri mai ridicate (50 250 USD) si necesit baterii de
alimentare. Ele pot fi citite de la distante mai mari (circa 100 m). Memoria proprie este de
circa 512 kocteti. Ele pot fi renscrise cu noi date prin dispozitive denumite RF
Interrogators.
Ideea de a folosi un cip electronic pentru realizarea unui card de identificare a fost
brevetat de doi cetteni germani n anul 1968, iar introducerea cardurilor inteligente s-a
produs abia peste 15 ani, cnd compania francez PTT a introdus primele cartele
telefonice cu memorie, acestea realiznd transferul de date pe cale galvanic.
n anii 1980
s-a ncercat
introducerea
cardurilor
inteligente fr
contact galvanic
ntre dispozitivul
de citire si
mediul de
stocare a datelor
ce foloseau frecventa de 135 kHz.
Aceast frecvent era insuficient pentru alimentarea cu energie a unui microprocesor
(aflat n stadiu de dezvoltare). La nceputul anilor 90 s-a trecut la utilizarea frecventei de
13.56 MHz, frecvent care permitea alimentarea unui microprocesor prin utilizarea unor
bobine cu spire mult mai putine. Citirea este influentat de materialul pe care este aplicat
tag-ul, sau de obiectele din apropierea sa.
Figura 8.6 Schema bloc a unui tag RFID
Figura 8.5 Interogarea tagului si transferul de date
Capitolul VIII
158
Factorii care pot influenta functionarea sistemelor RFID sunt:
q Produsele ambalate n metal sau folii metalizate produc reflexia undelor
electromagnetice
q Ambalajele de hrtie umede, produsele cu mult ap si lichidele produc
absorbtia undelor electromagnetice si determin micsorarea domeniului
activ de citire
q Echipamentele radio si motoarele electrice, n special cu colector, pot
produce interferente, perturbnd functionarea cititoarelor (readers).
Aceste probleme pot fi nlturate sau ameliorate printr-o proiectare adecvat a
sistemului RFID:
q Utilizarea unor benzi ale spectrului electromagnetic care nu sunt alocate
altor comunicatii radio
q Ecranarea motoarelor
q Proiectare adecvat a tag-urilor si plasarea cititoarelor la distante adecvate
q Plasarea tag-ului n mod adecvat pe produs, astfel ca influenta acestuia s
fie minim.
Materialele au diferite influente asupra procesului de transfer al datelor RFID. De
exemplu ambalajele de carton pot produce absorbtii, datorit umezelii sau decalarea
frecventei de acord, prin propriettile dielectrice. Metalele produc reflexie, plasticul
conduce la decalarea frecventei de acord, iar lichidele conductoare, de exemplu samponul,
produc absorbtie.
n momentul actual principalele aplicatii ale cardurilor fr contact sunt sistemele de
plti sau de control al accesului, pe viitor prevzndu-se o nlocuire total a cardurilor
care utilizeaz contactul galvanic.
3 2 4 5 6 7
8
Sis-
teme
si apli-
catii
R
F
Scrier
e date
n tag
RF
Sisteme
parteneri
comert
Read
Man
ager
Memora
re
tranzacti
i
Produs
e cu
Tag
RF
Reader
Antena
Antena
E
10
1
Baz Date
relatie
Tag/produ
s
9
Intern
et
Serv
er
ONS
Informatie
produs
(Format
PML)
Internet
11
Figura 8.7 Procese ntr-un sistem RFID
12
Sisteme RFID
159
Tag-urile realizate pe 13.56 MHz furnizeaz cteva beneficii extinse pentru
aplicatiile curente si, de asemenea, satisfac necesittile multor aplicatii noi. Acestea
asigur standarde noi si sigure pentru market-uri, dau posibilitate utilizatorului de a
programa scrierea si actualizarea datelor pe card, asigur o rat foarte rapid de transfer a
datelor si de citire a cardurilor, au o memorie de 2 kbiti pentru stocarea datelor si o vitez
de scriere de 50 de ori mai mare fat de cardurile de proximitate curente.
n figura 8.7 sunt exemplificate procesele care apar n sistemele RFID, ncepnd cu
nscrierea tag-ului
Serverul ONS (Object Name Service) are un rol similar cu cel DNS (Domain Name
Service) din Internet. El permite accesul la baza de date care detine toate informatiile
despre produsul care are atasat tag-ul.
Tag-ul contine un numr de identitate unic, denumit cod EPC (Electronic Product
Code), format din 96 de biti. Primii 8 biti sunt denumiti antet (header) si definesc tipul de
date. Urmtorul cmp are lungimea de 34 de biti si este denumit EPC Manager. El descrie
pe productorul produsului, cel care a generat si atribuit codul EPC. Urmtorii 20 de biti
formeaz cmpul Object Class, care descrie tipul produsului. Ultimii 34 biti reprezint
seria produsului (Serial Number), care este unic pentru produsul respectiv.
De exemplu 613.23000.123456.123456789 (96 biti)
Exist posibilitatea de mapare a unor identificatori existenti, cum ar fi GTIN (General
Trade Identification Number) sau codul de bare, SSSC (Serial Shipping Container Code),
GLN (Global Location Number), GRAI (Global Returnable Asset Identifier) si GIAI
(Global Individual Asset Identifier) n codul EPC.
Datele stocate pe tag pot contine:
q Identitatea produsului
q Bit antifurt
q Informatii referitoare la plasarea n raion si pe raft a produsului (ntr-un
supermagazin)
q Data la care a intrat n circulatie
Codul EPC este asemntor cu codul de bare, avnd n plus digiti pentru identificarea
unor articole unice. Cnd tag-ul este citit de reader, computerul asociat va primi informatii
legate de produsul cu numrul serial respectiv, stocate ntr-o baz de date securizat de pe
Internet. Aceasta permite urmrirea unui produs pe tot lantul de fabricatie, transport si
distributie, de la productor pn la client.
Pentru asigurarea securittii sistemul RFID a fost prevzut initial cu un algoritm de
cifrare cu o cheie de 40 de biti, care ns poate fi spart destul de usor. S-a sperat initial c
puterile mici si distantele mici de citire n-ar introduce probleme de securitate. S-a
constatat ns c este necesar un algoritm de cifrare cu o cheie de 128 de biti.
n componenta cititorului intr urmtoarele blocuri :
q un procesor digital de semnal si un microcontroler
q o anten intern sau extern
q o interfat pentru retea sau un port serial
q porturi de intrare/iesire pentru conectarea cu alte dispozitive.
Capitolul VIII
160
VIII.2 Aplicaii RFID
Tehnologia cardurilor si cititoarelor realizate pe 13.56 MHz (conform ISO 15693) este
ideal pentru aplicatiile specifice din campusurile mari (oficii juridice, scoli, centre de
sntate si spitale), unde utilizarea unui singur card permite conectarea angajatilor,
studentilor, pacientilor si personanlului la sistemele de securitate, autorizare, acces,
informare si tranzactie.
Utilizarea frecventei de 13.56 MHz n RFID ofer, de asemenea, posibilitatea citirii
simultane a mai multor carduri, interoperabilitate pentru aplicatii curente si de urgent,
coduri ID sigure si unice.
Tabelul VIII.1 Caracteristici Tag-uri i aplicaii
Domeniu
de frecvent
LF
12 kHz
HF
13,56 MHz
UHF
868-915 MHz
Microunde
2,45 si 5,8 Ghz
Distanta maxim
de citire d
2 - 30 cm 5 - 60 cm 2 - 25 cm 2 - 40 cm
Sursa de
alimentare
a tag-ului
Tag pasiv
CI
Tag pasiv
CI sau
CC
Tag activ
cu baterii
Tag pasiv cu
cuplaj electric
CS
Tag activ
cu baterii
Tag pasiv cu
cuplaj electric
CS
Viteza transfer
de date
Lent Medie Rapid Cea mai rapid
Citirea n prezenta
metalelor sau apei
Bun Medie Slab Cea mai slab
Aplicatii Control acces
Identificare
animale
Biblioteci
Legitimatii personal
Control acces
Tag taxare
autostrad
Tag taxare
autostrad
Identificare
autovehicole
CI - Cuplaj inductiv CC Cuplaj capacitiv CS Condensator de stocare
Figura 8.8 Citirea automata a mrfurilor transportate
Sisteme RFID
161
Se pot citi simultan mai mult de 35 de carduri de acelasi cititor, prin trecere foarte
rapid, eliminndu-se si interferenta ce apare la dou sau mai multe carduri de
proximitate, care se afl n acelasi cmp de citire.
Un exemplu este prezentat n figura 8.8, referitor la citirea mrfurilor aflate ntr-un
camion de aprovizionare. n acest fel se poate asigura numai livrarea acelor mrfuri care
au fost cerute si evitarea ncrcrilor/descrcrilor inutile.
Memoria extins ofer posibilitatea utilizrii tag-urilor pentru purtarea si accesarea
informatiilor vitale cum ar fi codurile de acces si certificatele medicale. Se pot realiza
astfel aplicatii de ultim or cum ar fi criptarea datelor si identificarea biometric.
Aplicatiile RFID n domotic pot fi urmtoarele:
A. Frigider inteligent
Acesta recunoaste alimentele stocate n el si tine evidenta acestora, debitnd stocul de
alimente cu cele scoase din frigider si consumate, creaz automat liste de cumprturi cu
alimentele necesare pentru rennoirea stocului si semnalizeaz produsele care au expirat.
De asemenea pot indica retetele adecvate pentru produsele care sunt disponibile.
B. Garderob inteligent
Aceasta tine evidenta hainelor, a celor duse la curtat, ofer indicatii asupra toaletei
indicate pentru o anumit ocazie, etc.
C. Masini de gtit inteligente
Acestea cunosc automat retelele de preparare a hranei semi-preparate sau congelate,
orarul de pregtire a mesei etc.
Figura 8.9 Exemplu de utilizare a sistemelor RFID ntr-o ntreprindere
Capitolul VIII
162
D. Produse inteligente
Acestea stiu automat data la care trebuiesc returnate, de exemple casete sau DVD-uri
mprumutate de la un centru de nchirieri, bilete de avion care indic localizarea
pasagerului n aeroport, bani inteligenti care nu pot fi falsificati, dar pot fi urmriti,
medicamente care indic bolnavului ora la care trebuie luate si data expirrii etc.
E. Mentenant inteligent
Aparatura electrocasnic, centrala de nclzire, instalatiile de aer conditionat etc. pot
fi monitorizate automat, pentru evitarea defectrii lor, sau pentru micsorarea intervalului
de timp de nefunctionare. Se poate urmri, de exemplu, evitarea supranclzirilor,
suprancrcrilor, durata acestora n caz c se produc, respectarea orarului de revizie sau
de nlocuire a unor subansamble.
Pentru a permite verificarea n orice conditii a acestor informatii, inclusiv cu
echipamentul deconectat sau fr alimentare electric, n cazul unei pene de curent, solutia
optim este utilizarea de tag-uri RFID. n acest fel se pot obtine informatiile necesare,
chiar dac calculatorul central, care gestioneaz sistemul domotic, este inoperabil.
VIII.3Comunicaii RFID
Comunicatiile RFID sunt gestionate de microcontrolerul sau calculatorul denumit host,
care d comenzile necesare. Comunicatia este ilustrat n figura 8.10.
Comunicatiile au
loc pe canal radio (RF),
purttoarea fiind
generat de reader si
emis prin anten ca
semnal de interogare.
Dac tag-ul se afl
la o distant
convenabil pentru
citire, el rspunde
trimitnd un semnal de
rspuns (Passive
Backscatter sau field disturbance device), care este captat de anten, si trimis reader-
ului. Acesta decodeaz datele transmise de tag si le transmite calculatorului host.
Puterea semnalului receptionat de tag depinde de puterea emis, frecventa utilizat si
distanta d ce separ tag-ul de reader.
n UHF, la frecvente n jur de 900 MHz, puterea receptionat este proportional cu
2
d

. n HF, la 13,56 MHz, datorit


cuplajului inductiv, puterea
semnalului receptionat este
proportional cu
6
d

.
Reader-ul are puterea de emisie
si cstigul antenei limitate prin
reglementrile autorittii de
telecomunicatii. Tag-ul are cstigul antenei limitat de dimensiunile fizice, iar puterea
Figura 8.11 Btaia legturii RFID
Figura 8.10 Ilustrarea comunicatiei radio RFID
Sisteme RFID
163
minim a semnalului receptionat depinde de sensibilitatea receptorului, care este limitat
de costul mic impus tag-ului , ceea ce impune o suprafat mic a circuitului integrat, adic
mai multe circuite pe acelasi wafer de siliciu.
n UHF, datorit dependentei tip
2
d

, o dublare a domeniului d de citire implic


cvadruplarea puterii reader-ului sau a cstigului antenei. La distante mai mari, limitarea
principal este dat de sensibilitatea reader-ului.
VIII.4 Sisteme RFID pentru controlul accesului n biblioteci
Cititorul portabil, ilustrat n figura 8.12, este compus din: un PDA, o anten portabil si o
baterie. Acest echipament se poate utiliza pentru inventarierea crtilor, dar si pentru
gsirea rapid a unui obiect (carte, CD, caset video etc.) din rafturile bibliotecii.
Figura 8.13 Senzori BiblioGate
Figura 8.12 Cititorul portabil de tip BiblioWand
Capitolul VIII
164
Scanerul portabil mai poate fi utilizat si pentru reprogramarea datelor nscrise n
BiblioChip. Raza activ a scanerului este limitat, si din acest motiv nu poate localiza si
identifica dect un singur obiect din raft, doar acela aflat n fata antenei. Obiectele aflate
nainte, respectiv dup obiectul localizat nu vor fi identificate.
De asemenea, cu ajutorul acestui scaner, se pot identifica obiectele asezate n locuri
gresite. n acest caz, n momentul n care se identific un astfel de obiect, scanerul emite
un semnal acustic si vizual. Un avantaj l constituie si faptul c majoritatea comenzilor
scanerului pot fi introduse direct, utiliznd touch screen-ul.
Senzorii RFID pentru controlul accesului si mprumutului crtilor, figura 8.13, sunt
plasati la intrarea n cldire si pot fi cu unul sau dou coridoare de trecere.
Cu ajutorul acestor senzori se creste gradul de securitate al bibliotecii ntruct se face
automat citirea tuturor articolelor (crti, CD-uri etc.) ce trec prin dreptul acestora.
Acuratetea cu care se face identificarea articolelor este apropiat de 100%, de unde
rezult un randament bun al acestora.
Deseori, n industrie, acolo unde se utilizeaz sistemele RFID, sunt necesare si
cititoare portabile, pe lng cele fixe utilizate. Firma Awid, de exemplu, realizeaz dou
cititoare ce se conecteaz la echipamente portabile prin interfata PCMCIA (laptop, IPAQ,
figura 8.14, etc) si anume: MPR-1230 ce are ncorporat antena si MPR-1231 la care
antena este extern.
Ambele cititoare
au algoritmi de anti-
coliziune ce permit
comunicarea (citirea/
scrierea) cu mai multe
tag-uri n acelasi
timp. Frecventa de
lucru a acestor cititoa-
re este de 13,56 MHz
iar raza activ de
citire de 1012,7 cm,
Figura 8.14 Cititori portabili RFID produsi de firma AWID
Figura 8.15 Cititor RFID cu Bluetooth
Sisteme RFID
165
respectiv 56 cm.
Ele pot functiona cu mai multe protocoale, cum ar fi: EPCTM, ISO-15693, I-
CodeTM, MicroIDTM, PerformaTM si Tag-ItTM, iar n functie de protocolul utilizat se
pot citi 2050 tag-uri pe secund.
n figura 8.15 se prezint un cititor RFID (realizat de firma Baracoda), ce este dotat cu
sistem de comunicatie de tip Bluetooth. Dup cum se vede si din figura 8.16, acest cititor
poate comunica cu alte sisteme ce au ncorporat comunicatia Bluetooth, cum ar fi
calculatoare (portabile, desktop sau server), PDA-uri, telefoane mobile, tablete PC, etc.
Distanta activ a acestui cititor este 23 cm si poate fi utilizat, att pentru citire, ct si
pentru scriere.
Aceste echipamente si au aplicabilitate n: managementul ntretinerii, urmrirea si
identificarea bunurilor de valoare, managementul inventarierii, coletrie, telecomunicatii,
spitale, etc.
VIII.5 Utilizarea sistemelor RFID n medicin i monitorizare
Un sistem bazat pe principiul RFID (bazat pe tehnologia TI-RFID
TM
) pentru msurarea
timpului n sport a fost implementat pentru colectarea datelor n timp, cu privire la timpii
realizati la majoritatea maratoanelor din ntreaga lume. Transponderul se fixeaz (figura
8.17) pe unul din pantofii sport.
Procesul de actualizare a datelor este complet cnd sportivul trece pe lng antena
plasat la linia de la sfrsitul cursei.
Figura 8.16 Posibilitti de comunicare a cititorului RFID
Capitolul VIII
166
Acelasi tip de sistem RFID poate fi utilizat si la alte activitti sportive cum ar fi
triatlon, ciclism, schi, etc. Cu acest sistem se permite ncrcarea datelor prin Internet de
ctre orice persoan cu privire la timpii realizati de ctre fiecare sportiv.
Spre exemplu utiliznd tehnologia TI-RFID
TM
, la Maratonul din Boston s-au putut
oferi, pentru prima dat n 1999 date pe Internet actualizate cu privire la pozitia n curs a
fiecrui sportiv, fiecare avnd atasat un transponder. Astfel, prietenii sau familia au avut
posibilitatea s se conecteze pe site-ul oficial al Maratonului de la Boston, s introduc
numele persoanei sau numrul de participare si s vizualizeze timpii obtinuti, actualizati la
fiecare 3 mile parcurse
Figura 8.17 Sistem RFID pentru aflarea timpilor la maraton
a) b) c)
Figura 8.18 Implantarea unui tag la un pacient
Sisteme RFID
167
Sistemele RFID pot s monitorizeze un pacient si s-i salveze viata, n situatii
extreme, de exemplu cnd este n stare de inconstient si nu se poate exprima. Un
exemplu este cel al unui pacient cu diabet, care uit s-si ia insulina, si ajunge la spital
inconstient cu hiperglicemie (o cantitate sczut de zahr n snge). Fr interventie,
starea pacientului s-ar nrutti continuu. Dar, dac el are aplicat un tag, iar personalul
spitalului este echipat cu cititoare RFID, atunci medicul poate citi ntreaga fis medical
prin simpla citire a datelor nregistrate n tag. Astfel, diabetul pacientului ar putea fi
detectat imediat si el ar primi tratamentul corect imediat, ceea ce va determina reducerea
considerabil a timpului pe care ar trebui s-l petreac n camera de gard, pn la
primirea tratamentului.
VeriMed, figura 8.18a este un tag RFID de dimensiuni foarte mici, comparabile cu
mrimea unui bob de orez, care poate fi implantat n muschiul triceps de la mn n zona
cotului. Cipul tag-ului contine un numr unic de identificare, cu ajutorul cruia se
acceseaz informatii medicale dintr-o baz de date extern. Astfel, dac pacientul este
inconstient si tag-ul functioneaz, atunci se poate citi codul cu cititorul.
n figura 8.18.a se prezint tag-ul ce poate fi implantat n bratul pacientului, n figura
8.18.b se observ cum se citesc cu ajutorul cititorului datele din tag, si cum apare fisa
medical a pacientului pe ecranul calculatorului (figura 8.18.c).
n figura 8.19 se prezint o alt aplicatie pe 13,56 MHz, referitoare la utilizarea tag-
urilor RFID pe ambalajele medicamentelor, fiolelor sau seringilor. Dimensiunile acestui
tag (realizat de firma Avante) sunt de 1/2x1/2. Fiecare medicament este etichetat cu un
astfel de tag n care sunt scrise date cum ar fi: numrul NDC, lotul/data, dozarea corect,
instructiunile speciale, pacientul care le cumpr, medicul care le-a prescris, farmacistul,
etc. S-a ajuns astfel la notiunea de etichet inteligent (smart label), care poate fi
considerat a fi un tag de identificare de grosime mic, din care se pot citi informatii sau
n care pot fi nscrise informatii folosind radiatii electromagnetice.
Figura 8.19 Utilizarea tag-urilor n domeniul farmaceutic
Capitolul VIII
168
VIII.6 Legtura RFID
Schema bloc a unei legturi RFID este prezentat n figura 8.20. Ea cuprinde reader-ul
care citeste tag-ul, asigurnd energia pentru alimentarea acestuia si extrgnd informatiile
stocate n tag, transponderul si.antenele acestora. Functiile asigurate de tag sunt emisia
radio, receptia radio si decodarea datelor, comunicatia cu calculatorul host, de obicei cu
interfata RS-232.
Dac reader-ul este fix, el lucreaz n conditii stationare, intensitatea cmpului
electromagnetic receptionat fiind aproximativ constant. Reader-ele mobile lucreaz cu
intensitti variabile ale cmpului, acestea depinznd de distanta reader-transponder.
Raza de actiune a legturii este determinat, n general de transmisia reader-
transponder, avnd n vedere c pe sensul invers, transponder-reader, sensibilitatea
receptorului reader-ului este mult mai mare dect cea a transponderului si poate asigura
raze de actiune mai mari. Ea depinde si de circuitul
antenei si mrimea sa, de frecvent, puterea
emittorului, protocolul de comunicatie folosit,
consumul circuitului integrat, etc. Bilantul de
putere al legturii este ilustrat n figura 8.21.
Legturile n LF la 125 kHz si HF la 13,56
MHz folosesc cmpul apropiat (distant mic
emittor-receptor), intensitatea cmpului descres-
cnd cu cubul distantei. Distantele implicate sunt
de obicei sub 1 metru. Legturile n UHF la 433
MHz, 868 MHz, 915 MHZ si. 2.45 GHz folosesc
cmpul ndeprtat. Distanta de lucru, sau raza de
actiune a legturii, este de ordinul metrilor.
Transmisia n cmpul apropiat este influentat
de variatia propriettilor materialelor utilizate
pentru ambalaje sau marf si de transponderele
nvecinate, lucrndu-se cu intensitti variabile ale
cmpului receptionat.
Antena reader-ului foloseste n majoritatea
cazurilor o polarizare circular, evitnd astfel
pierderile mari datorit polarizrii, avnd n vedere
polarizarea liniar a antenei transponderului.
Figura 8.21 Bilant de putere
Figura 8.20 Legtur RFID
Sisteme RFID
169
Antena tag-ului poate fi un circuit rezonant LC, dac frecventa de lucru este sub 100
MHz, sau un dipol. La frecvente sub 100 MHz, comunicatia reader-transponder are loc
prin cuplajul magnetic al celor dou antene aflate n cmpul magnetic, iar antenele sunt
cunoscute sub denumirea de dipoli magnetici.
Pentru eficientizarea transmisiei si obtinerea unui distante de citire ct mai mare,
circuitul LC trebuie s fie acordat pe frecventa de lucru si s aib un factor de calitate Q
maxim, iar antena s aib dimensiuni maxime posibile. La frecvente peste 100 MHz,
lungimea de und scade sub 0,3 m, iar valorile lui L si C fiind mici, nu mai pot fi realizate
cu componente discrete. Antena se poate realiza dintr-un conductor de lungime mai mic
sau egal cu /2. Cmpul electric incident produce o tensiune proportional cu nltimea
efectiv a antenei si intensitatea cmpului electric recetionat, care alimenteaz tag-ul.
Memoria read/write a tag-urilor RFID poate fi realizat constructiv n dou variante:
a. memorie CMOS
b. retea FRAM
De obicei, nscrierea se face
o singur dat, iar citirea de mai
multe ori.
Varianta CMOS este
utilizat pe o scar mai larg, dar
necesit tensiuni mai mari la
nscriere dect la citire, ceea ce
se realizeaz cu redresoare n
varianta multiplicatoare de
tensiune pentru tag-urile pasive.
n plus sunt necesare circuite de decodare (de linie si coloan) si circuite logice de
control (numrtoare), ceea ce scumpeste costul memoriei.
Retelele FRAM nu necesit tensiuni mai mari la nscriere dect la citire, dar sunt mai
scumpe.
VIII.7 Calcule privind antenele bobin
Cmpul magnetic produs de o bobin circular la distanta s este dat de
2
0 2 2 3 / 2
2( )
r
B N I
r s
=
+
C (8.1)
unde
7
0
4 10

= Henry/metru permeabilitatea vidului
Figura 8.23 Interogare tag
Figura 8.22 Tag cu anten dipol
Capitolul VIII
170
I intensitatea curentului ce strbate
bobina
N numrul de spire al bobinei
r raza bobinei
s distanta msurat din centrul
bobinei.
La distante mari fat de raza bobinei, se
poate aproxima r s s + , iar ec.(8.1) devine
2
0 3
2
r
B N I
s
= (8.2)
adic intensitatea cmpului scade
proportional cu cubul distantei.
Considernd dou antene tip bobin, una
a reader-ului, notat cu 1, cealalt a tag-ului RFID, notat cu 2, aflate n proximitate,
situatie ilustrat n figura 8.25, procesul de energizare al tag-ului este urmtorul. Antena
reader-ului produce un cmp magnetic B variabil n timp, care induce n antena tag-ului o
tensiune electromotoare (t.e.m), conform legii lui Faraday
d
V N
dt

= (8.3)
unde este fluxul magnetic
B dS =

(8.4)
iar dS este diferentiala suprafetei, si B si S sunt mrimi vectoriale, punctul
semnificnd produs vectorial. Mrimea fluxului depinde de orientarea antenelor, fiind
maxim cnd ele sunt paralele si devine zero dac sunt perpendiculare.
Din ecuatiile (8.1) si (8.3), particularizate pentru antenele 1 si 2, rezult
( )
21
2
2
2
1
2 0 1 2 2 3/ 2
1
2( )
d
V N
dt
d
V N B dS
dt
r d
V N N I dS
dt r s

=
=

=

+

(8.5)
Figura 8.24 Cmp creat de bobin
Figura 8.25 Cuplaj ntre antenele reader-ului si tag-ului
Sisteme RFID
171
sau
1
di
V M
dt
= (8.6)
unde
1
r si
2
r sunt razele celor dou bobine
s distanta ntre cele dou bobine
M este inductanta mutual ntre cele dou bobine 1 si 2, dat de
2
1 2
0 1 2 2 2 3/ 2
1
( )
2( )
r r
M N N
r s
=
+
(8.7)
Tensiunea indus n bobina tag-ului poate fi
exprimat ca
2 cos
i i
V f NSQB = (8.8)
unde f frecventa semnalului de citire
N numrul de spire al bobinei tag-ului
S suprafata antenei [m
2
]
Q factorul de calitate al bobinei
i
B - intensitatea cmpului n bobin
- unghiul de incident al semnalului ce
intr n bobin
Inductanta este definit ca raportul dintre
fluxul total produs si curentul care l-a generat,
pentru o bobin cu N spire, care produc fiecare un flux , rezultnd
N
L
I

= (8.9)
Inductanta unei bobine circulare cu un singur strat (figura 8.29) poate fi calculat ca
2
( )
[ ]
22.9 25.4
rN
L H
r l
=

(8.10)
unde l si r, lungimea si respectiv raza bobinei sunt exprimate n centimetri..
n cazul unei bobine cu mai multe spire, inductanta este cu att mai mare, cu ct
distanta dintre spire este mai mic. Din acest motiv antenele tag-urilor se realizeaz n mai
multe straturi, pentru a putea realiza valoarea dorit a inductantei ntr-un volum ct mai
mic.
Figura 8.27 Bobin circular Figura 8.28 Bobin multistrat
Figura 8.26 Orientarea antenelor
Capitolul VIII
172
Inductanta unei bobine circulare cu mai multe
straturi poate fi calculat ca
2
0.31( )
[ ]
6 9 10
r N
L H
r h b
=
+
(8.11)
mrimile r, h si b fiind exprimate n centimetri, iar
semnificatia lor poate fi nteleas din figura 8.28.
Inductanta unei bobine n form de spiral (figura
8.29) poate fi calculat cu formula
2
( )
0.3937 [ ]
8 11
r N
L H
r b
=
+
(8.12)
unde r si b sunt exprimate n centimetri, iar
int
2
ext
r r
r
+
= (8.13)
int
2
ext
r r
b

= (8.14)
Figura 8.29 Anten spiral
Senzori
173
CAPITOLUL IX
SENZORI
IX.1 Introducere
Senzorii, sau traductoarele, sunt dispozitive care asigur convertirea energiei semnalelor
de diverse naturi (termic, luminoas, acustic, mecanic, hidraulic, cinetic) n semnal
electric. Aplicatiile lor principale sunt n robotic, msurtori si automatizri.
n literatura tehnic se face distinctia ntre un senzor (sensor), traductor (transducer)
si emittor (transmitter). Vom folosi n continuare generic denumirea de senzor.
Senzorul este un traductor simplu, cu iesiri de nivel mic, n general de ordinul
milivoltilor, care se poate afla la distante mici, de ordinul metrilor, fat de blocul
electronic de prelucrare si transmisie a semnalului electric.
Traductorul produce semnal de iesire de nivel mai mare si se poate afla la distante
mai mari, de ordinul a 10 metri, fat de blocul electronic de prelucrare si transmisie a
semnalului electric.
Senzorul cu emittor are de obicei iesirea nu n tensiune, ci n curent, standarizat,
curentul variind n gama 4-20 mA. Aceast solutie se aplic n mediu industrial, ea
asigurnd imunitatea la zgomot si transmisii la distante mari.
Mrimile caracteristice sau parametrii senzorilor sunt :
q sensibilitatea
q domeniul de lucru
q precizia
q acuratetea
q rezolutia
q ofsetul
q eroarea de liniaritate
q timpul de rspuns
q histerezisul.
Sensibilitatea este dat de nivelul minim al parametrului corespunztor al semnalului
de intrare monitorizat (de exemplu temperatur), care produce la iesire o variatie ce poate
fi decelat. Sub pragul de sensibilitate, care defineste rezolutia, nu se mai pot distinge
dou stri vecine. Rezolutia este dat deci de cea mai mic valoare detectabil n
incrementarea semnalului de intrare, care poate fi decelat la iesire.
Domeniul de lucru reprezint diferenta dintre valorile minime si maxime ale
parametrului semnalului de intrare, care pot fi msurate.
Precizia este dat de eroarea de msurare sau diferenta dintre valoarea real si cea
indicat de aparatul de msur.
Acuratetea este dat de valoarea maxim a erorii de msur.
Capitolul IX
174
Ofsetul este indicatia diferit de zero a senzorului, n situatia cnd ar trebui s indice
zero (de exemplu valoare zero a mrimii de intrare).
Eroarea de liniaritate indic gradul de abatere al caracteristicii msurate fat de cea
teoretic (ideal).
Histerezisul se manifest prin diferenta rspunsului la valori cresctoare si respectiv
descresctoare ale parametrului monitorizat.
Timpul de rspuns reprezint timpul necesar ca semnalul de iesire s ating valoarea
final, n limitele unei tolerante impuse n jurul acesteia.
n figura 9.1 sunt ilustrate ideile de precizie si acuratete. Figura 9.1.a ilustreaz un caz
de msurtori caracterizate de precizie redus (valori mprstiate) si acuratete redus
(diferent mare ntre valoarea real si cele msurate). Figura 9.1.b ilustreaz un caz de
msurtori caracterizate de precizie ridicat (valori grupate) si acuratete redus (diferent
mare ntre valoarea real si cele msurate). Figura 9.1.c ilustreaz un caz de msurtori
caracterizate de precizie ridicat (valori grupate) si acuratete bun (diferent mic ntre
valoarea real si cele msurate).
IX.2 Clasificarea senzorilor
C Cl la as si if fi ic ca ar re ea a s se en nz zo or ri il lo or r s se e f fa ac ce e d du up p m ma ai i m mu ul lt te e c cr ri it te er ri ii i. . A As st tf fe el l, , d du up p a al li im me en nt ta ar re ea a l lo or r, , s se e
d di is st ti in ng g : :
q q S Se en nz zo or ri i a ac ct ti iv vi i
q q S Se en nz zo or ri i p pa as si iv vi i. .
S Se en nz zo or ri ii i p pa as si iv vi i n nu u n ne ec ce es si it t a al li im me en nt ta ar re e, , e ei i g ge en ne er r n nd d s se em mn na al lu ul l e el le ec ct tr ri ic c c ca a r r s sp pu un ns s l la a u un n
s st ti im mu ul l e ex xt te er rn n. . D Di in n a ac ce ea as st t c ca at te eg go or ri ie e f fa ac c p pa ar rt te e t tr ra ad du uc ct to oa ar re e d de e t ti ip pu ul l t te er rm mo oc cu up pl lu ul lu ui i, ,
s se en nz zo or ri il lo or r d de e p pr re es si iu un ne e p pi ie ez zo oe el le ec ct tr ri ic ci i e et tc c. .
S Se en nz zo or ri ii i a ac ct ti iv vi i f fu un nc ct ti io on ne ea az z p pe e b ba az za a e en ne er rg gi ie ei i p pr re el lu ua at te e d di in n s su ur rs sa a d de e a al li im me en nt ta ar re e, , s sa au u d di in n
s se em mn na al lu ul l c cu u c ca ar re e s su un nt t e ex xc ci it ta at ti i, , e en ne er rg gi ie e c ca ar re e c co on nt tr ri ib bu ui ie e l la a c ce ea a a a s se em mn na al lu ul lu ui i d de e i ie es si ir re e d di in n
s se en nz zo or r. .
D Du up p n na at tu ur ra a s se em mn na al lu ul lu ui i d de e i ie es si ir re e s se e m mp pa ar rt t n n
q q s se en nz zo or ri i c cu u i ie es si ir re e a an na al lo og gi ic c
q q s se en nz zo or ri i c cu u i ie es si ir re e d di ig gi it ta al l . .
Figura 9.1 Ilustrarea notiunilor de precizie si acuratete
Senzori
175
C Ce ei i c cu u i ie es si ir re e a an na al lo og gi ic c p pr ro od du uc c u un n s se em mn na al l, , c ca ar re e i ia a v va al lo or ri i n nt tr r- -u un n c co on nt ti in nu uu um m d de e v va al lo or ri i, ,
p pr re ez ze en nt t n nd d c co on nt ti in nu ui i- -
t ta at te e n n a am mp pl li it tu ud di in ne e, ,
p pr re ec cu um m s si i n n t ti im mp p
s sa au u s sp pa at ti iu u. . n n g ge en ne e- -
r ra al l, , m m r ri im mi il le e f fi iz zi ic ce e
m m s su ur ra at te e s sa au u m mo on ni i- -
t to or ri iz za at te e ( (t te em mp pe er ra at tu u- -
r r , , p pr re es si iu un ne e, , d de ep pl la a- -
s s r ri i) ) s su un nt t a an na al lo og gi ic ce e. .
S Se en nz zo or ri ii i c cu u
i ie es si ir re e d di ig gi it ta al l
p pr re ez zi in nt t o o v va ar ri ia at ti ie e
d di is sc cr re et t ( ( n n t tr re ep pt te e) ) a a
s se em mn na al lu ul lu ui i d de e i ie es si ir re e, ,
u un n e ex xe em mp pl lu u f fi ii in nd d
t tr ra ad du uc ct to or ru ul l d de e
t to or rs si iu un ne e p pr re ez ze en nt ta at t n n
f fi ig gu ur ra a 9 9. .2 2. .
P Pe e u un n p pr ri in nc ci ip pi iu u
s si im mi il la ar r, , b ba az za at t p pe e c co on nv ve er rs si ia a d de ep pl la as s r ri ii i n n n nu um m r r d de e i im mp pu ul ls su ur ri i f fu un nc ct ti io on ne ea az z d di is sp po oz zi it ti iv ve el le e d de e
t ti ip p m mo ou us se e a al le e c ca al lc cu ul la at to oa ar re el lo or r P PC C. . S Se em mn na al le el le e d di ig gi it ta al le e p pr ro od du us se e d de e s se en nz zo or ri i s su un nt t m ma ai i u us so or r d de e
p pr re el lu uc cr ra at t s si i t tr ra an ns sm mi is s s si i c co on nd du uc c l la a o o c ca al li it ta at te e m ma ai i b bu un n a a t tr ra an ns sm mi is si ie ei i. .
U Un n e ex xe em mp pl lu u d de e t tr ra ad du uc ct to or r d de e t to or rs si iu un ne e c cu u i ie es si ir re e a an na al lo og gi ic c e es st te e p pr re ez ze en nt ta at t n n f fi ig gu ur ra a 9 9. .3 3. .
E El l c co on nt ti in ne e 2 2 m m r rc ci i t te en ns so om me et tr ri ic ce e c ca ar re e t tr ra ad du uc c v va ar ri ia at ti ii il le e d de e l lu un ng gi im me e d da at to or ri it te e t to or rs si iu un ni ii i n n
v va ar ri ia at ti ii i d de e r re ez zi is st te en nt t , ,
c ca ar re e s su un nt t c co on nv ve er rt ti it te e n n
t te en ns si iu un ne e c cu u o o p pu un nt te e
W Wh he ea at ts st to on ne e. .
D Du up p n na at tu ur ra a
m m r ri im mi ii i f fi iz zi ic ce e
m mo on ni it to or ri iz za at te e s se en nz zo or ri ii i
s su un nt t d de e t ti ip p
q q m me ec ca an ni ic c
q q t te er rm mi ic c
q q m ma ag gn ne et ti ic c
q q d de e r ra ad di ia at ti ie e
q q c ch hi im mi ic ci i e et tc c. .
A Av v n nd d n n v ve ed de er re e p pr ri in nc ci ip pi iu ul l d de e f fu un nc ct ti io on na ar re e s si i v va ar ri ia at ti ia a p pa ar ra am me et tr ru ul lu ui i f fi iz zi ic c u ut ti il li iz za at t, ,
s se en nz zo or ri ii i p po ot t f fi i c cl la as si if fi ic ca at ti i c ca a f fi ii in nd d d de e t ti ip p
q q r re ez zi is st ti iv v
q q i in nd du uc ct ti iv v
q q c ca ap pa ac ct ti iv v e et tc c. .
D Du up p o or rd di in nu ul l p pr ro oc ce es su ul lu ui i d di in na am mi ic c, , s se en nz zo or ri ii i s su un nt t d de e: :
q q o or rd di in nu ul l z ze er ro o
q q o or rd di in nu ul l n nt t i i
Figura 9.2 Traductor de torsiune cu iesire digital
Figura 9.3 Traductor de torsiune analogic
Capitolul IX
176
q q o or rd di in nu ul l a al l d do oi il le ea a e et tc c. .
S Se en nz zo or ri ii i s se e c cl la as si if fi ic c s si i d du up p t ti ip pu ul l a ap pl li ic ca at ti ie ei i s sa au u m m r ri im mi ii i f fi iz zi ic ce e m mo on ni it to or ri iz za at te e. . S Se e d di is st ti in ng g
a as st tf fe el l s se en nz zo or ri i d de e: :
q q t te em mp pe er ra at tu ur r
q q p pr re es si iu un ne e
q q u um mi id di it ta at te e
q q d de eb bi it t
q q a ac cc ce el le er ra at ti ie e
q q v vi it te ez z
q q f fo or rt t
q q d de ep pl la as sa ar re e
q q t to or rs si iu un ne e
q q v vi ib br ra at ti ie e
q q p po oz zi it ti ie e
q q g gr ro os si im me e
q q g gr re eu ut ta at te e
q q n ni iv ve el l
q q d de en ns si it ta at te e
q q c cu ul lo oa ar re e
q q r ra ad di ia at ti ie e
q q l lu um mi in n
q q s su un ne et t
q q v v n nt t
q q e ef fo or rt t
q q p pr ro op pr ri ie et t t ti i e el le ec ct tr ri ic ce e
q q p pr ro op pr ri ie et t t ti i m ma ag gn ne et ti ic ce e
q q p pa ar ra am me et tr ri i f fi iz zi io ol lo og gi ic ci i ( (p pu ul ls s, , t te en ns si iu un ne e a ar rt te er ri ia al l e et tc c. .) )
Figura 9.4 Tipuri de senzori
Senzori
177
IX.3 Senzori de deplasare, poziie i micare
Senzorii de deplasare convertesc schimbarea pozitei sau deplasarea n semnal electric.
Senzorii de pozitie reactioneaz la poztia unui obiect fat de o referint. Senzorii de
proximitate sunt un caz particular mai simplu de senzori de pozitie, ei reactionnd la
intrarea unui obiect ntr-o zon aflat la o anumit distant, considerat critic, fat de
senzor.
Cu ajutorul senzorilor de deplasare se pot construi traductoare de msur pentru :
q pozitie
q efort mecanic
q fort
q presiune
q vitez
q acceleratie
q torsiune.
IX.3.1 Tipuri de senzori de deplasare
Senzorii de deplasare pot fi realizati n urmtoarele
variante:
q cu mrci tensometrice
q cu potentiometru
q cu transformator diferential
q cu traductor capacitiv
q cu traductor electro-optic
q pe baz de curenti turbionari
q pe baza efectului Hall.
IX.3.2 Senzor de deplasare cu mrci
tensometrice rezistive
Marca tensometric este un traductor de deplasare, care converteste variatiile de
lungime produse de forta aplicat n variatii de rezistent.
Ea este format dintr-o folie metalic, o srm bobinat ntr-un anumit fel, sau o
bucat de material semiconductor, izolat pe ambele fete si solidarizat, dup o prealabil
pretensionare, pe obiectul studiat cu ajutorul unui adeziv (figura 9.5). Pentru msurare, ea
se conecteaz ntr-un brat al unei punti Wheatstone echilibrate, tensiunea de dezechilibru
fiind proportional cu variatia rezistentei, respectiv
deplasrii n cazul liniar.
1 R l
R l G

= = (9.1)
G fiind cstigul mrcii tensometrice,
l - lungimea probei,
l - alungirea probei,
R - variatia rezistentei si
R rezistenta mrcii tensometrice pretensionate.
Figura 9.5 Marc tensometric
Figura 9.6 Ilustrarea alungirii
Capitolul IX
178
Presupunnd c pe proba de sectiune transversal A se aplic forta F, volumul probei
rmnnd constant, putem scrie:
( ) ( ) A l A A l l = + (9.2)
variatia sectiunii este dat de
l
A A
l l

=
+
(9.3)
iar variatia rezistentei de
l l l
R
l
A
A
l l

+
=
+
sau
2
( ) l l l
R
Al A

+
=
Dezvoltnd si neglijnd
2
l
n raport cu l , se poate scrie
2 2
l l
R R
A l


= (9.4)
adic variatia rezistentei este proportional cu alungirea relativ si valoarea initial a
rezistentei.
Legea lui Hooke spune c:
F l
E
A l

= (9.5)
unde E este modulul de elasticitate, sau modulul lui Young. Se noteaz:
Figura 9.7 Caracteristici de deformare
Figura 9.8 Constructia mrcilor tensometrice
Senzori
179
F
A
= - efortul n material (9.6)
iar cu
l
l


= - alungirea relativ (9.7)
n figura 9.7 se evidentiaz comportarea materialelor si implicit liniaritatea
traductorului pentru diverse materiale. n figura 9.8 se prezint diverse variante
constructive ale mrcilor tensometrice.
IX.3.3 Senzor de deplasare cu mrci tensometrice piezoelectrice
n acest caz, plecnd de la rezistenta unei fsii de material de lungime l, sectiune
transversal A si rezistivitate , se poate scrie
l
R
A
= (9.8)
Prin diferentierea acetei relatii se obtine
2
dl l d dA
dR l
A A

+
= (9.9)
Volumul probei este V A l = si prin diferentiere se obtine
dV l dA Adl = + (9.10)
P Pr ri in n a al lu un ng gi ir re e, , l lu un ng gi im me ea a d de ev vi in ne e
1
l
l
l

+


(9.11)
i ia ar r s se ec ct ti iu un ne ea a t tr ra an ns sv ve er rs sa al l s sc ca ad de e, , d de ev ve en ni in nd d
2
1
l
A v
l



(9.12)
u un nd de e v e es st te e f fa ac ct to or ru ul l P Po oi is ss so on n, , c ce e d de et te er rm mi in n c co om mp pr ri im ma ar re ea a p pe e d di ir re ec ct ti ia a p pe er rp pe en nd di ic cu ul la ar r p pe e c ce ea a
a a e ef fo or rt tu ul lu ui i. . V Va ar ri ia at ti ia a d de e v vo ol lu um m i in nf fi in ni it te ez zi im ma al l d de ev vi in ne e a at tu un nc ci i
2
1 1
l l
dV l A v Al
l l

= +


(9.13)
C Co om mb bi in n n nd d c cu u p pr ri im ma a e ec cu ua at ti ie e p pe en nt tr ru u dR , ,
dR dl d dA
R l A

= + (9.14)
2 2
1 2
l l l
A A v A A v v
l l l


= = +




(9.15)
N Ne eg gl li ij j n nd d ( )
2
/ l l n n r ra ap po or rt t c cu u / l l s se e o ob bt ti in ne e
2
dA l
v
A l

= (9.16)
Capitolul IX
180
s si i n n f fi in na al l
(1 2 )
R l
v
R l


= + + (9.17)
Cstigul mrcii este n acest caz
/
/
dR R
G
dl l
= (9.18)
Mrcile fcute din
constantan au G aproximativ
egal cu 2. Cele din materiale
semiconductoare au G n jur de
200, dar sunt mult mai sensibile
la variatii de temperatur.
E Ex xi is st t s si i m m r rc ci i t te en ns so o- -
m me et tr ri ic ce e, , c ca ar re e n nu u s su un nt t f fi ix xa at te e c cu u
a ad de ez zi iv v d de e u un n s si in ng gu ur r c co or rp p, , c ci i d de e
u un nu ul l f fi ix x s si i u un nu ul l m mo ob bi il l, , p pr ri in n f fi ir re e f fl le ex xi ib bi il le e, , a as sa a c cu um m s se e a ar ra at t n n f fi ig gu ur ra a 9 9. .9 9. .
IX.3.4 Senzor de deplasare cu poteniometru
Principiul de functionare este foarte simplu,
potentiometrul convertind o miscare liniar sau
de rotatie ntr-o tensiune, obiectul n miscare
fiind legat de cursorul potentiometrului.
Un exemplu este traductorul de nivel al
combustibulului din rezervorul automobilelor.
Tensiunea de iesire este direct proportional
cu deplasarea x a cursorului. Dezavantajele
principale al acestui senzor sunt
q este afectat de uzura mecanic
q poate deveni neliniar ca urmare a
ncrcrii iesirii cu o rezistent
comparabil cu cea proprie
q rezolutie nu foarte bun,datorit numrului limitat de spire pe centimetru si
ltimii cursorului
q zgomot propriu, datorit miscrii neuniforme a cursorului, care poate clca
prost pe spire, murdriei, plasrii neuniforme a spirelor si rezonantelor.
Performantele sale pot fi
mbunttite printr-o constructie cu
dou cursoare si folosirea de
materiale speciale (elastomeri).
IX.3.5 Senzor de deplasare
capacitiv
Semnalul de iesire produs de senzorul
capacitiv este proportional cu variatia
Figura 9.11 Senzor capacitiv
Plac
fix
Figura 9.9 Fixarea mrcii tensometrice
Figura 9.10 Senzor cu potentiometru
Senzori
181
capacittii, care n cazul condensatorului plan depinde de distanta dintre plci.
o r
A
C
d
= (9.19)
unde A este suprafata unei plci,
0
- permitivitatea vidului,
iar
r
- permitivitatea electric relativ a dielectricului dintre plci.
La o variatie cu d a distantei dintre plci apare o variatie de capacitate
o r
A A
C
d d d


=

+

Domeniul de variatie al distantei d este de ordinul milimetrilor, iar functionarea
senzorului este afectat de variatiile de temperatur si umiditate din aer. Senzorul
capacitiv se preteaz la msurarea presiunilor si st la baza constructiei microfoanelor de
tip condensator.
Aplicatiile tipice se refer la msurarea nivelului lichidelor n rezervoare,
monitorizarea ritmului respirator sau miscrilor pacientilor aflati n pat etc.
IX.3.6 Senzori de micare capacitivi
Senzorii de miscare pot fi realizati pe baza traductorului capacitiv, asa cum se arat n
figura 9.12.
V Va ar ri ia at ti ia a s su up pr ra af fe et te ei i n n v vi iz zi ib bi il li it ta at te e d di ir re ec ct t d di in nt tr re e p pl l c ci i, , a a d di is st ta an nt te ei i s sa au u d di ie el le ec ct tr ri ic cu ul lu ui i
d di in nt tr re e p pl l c ci i c co on nd du uc c l la a v va ar ri ia at ti ia a c ca ap pa ac ci it t t ti ii i, , c ca ar re e e es st te e c co on nv ve er rt ti it t n n t te en ns si iu un ne e. .
S Se en nz zo or ri ii i d de e a ac cc ce el le er ra at ti ie e ( (f fi ig gu ur ra a 9 9. .1 13 3) ) s su un nt t r re ea al li iz za at ti i c cu u u un n s sa an nd dv vi ic ci i, , f fo or rm ma at t d di in n p pl l c ci i f fi ix xe e
i in nt te er rc ca al la at te e c cu u p pl l c ci i m mo ob bi il le e. . D Da ac c d di is st ta an nt ta a d d e es st te e m mi ic c , , s se en nz zo or ri ii i d de e a ac cc ce el le er ra at ti ie e p po ot t a av ve ea a
s se en ns si ib bi il li it ta at te e r ri id di ic ca at t , , r r s sp pu un nz z n nd d l la a v va al lo or ri i m mi ic ci i a al le e a ac cc ce el le er ra at ti ie ei i. .
A Ap pl li ic ca at ti ii il le e t ti ip pi ic ce e s se e r re ef fe er r l la a a au ut to om mo ob bi il le e, , d de e e ex xe em mp pl lu u s si is st te em mu ul l d de e p pr ro ot te ec ct ti ie e c cu u a ai ir r b ba ag g- -
u ur ri i, , c ca ar re e e es st te e d de ec cl la an ns sa at t d de e s se es si iz za ar re ea a u un ne ei i
d de ec ce el le er ra at ti ii i m ma ar ri i, , s si is st te em mu ul l d de e s st ta ab bi il li it ta at te e
e el le ec ct tr ro on ni ic c ( (E ES SP P E E l le ec ct tr ro on ni ic c S St ta ab bi il li it ty y P Pr ro og gr ra am m) )
s si i s su us sp pe en ns si ii il le e i in nt te el li ig ge en nt te e, , c ca ar re e s se e a ad da ap pt te ea az z l la a
t ti ip pu ul l s si i s st ta ar re ea a d dr ru um mu ul lu ui i. . D De e a as se em me en ne ea a, , s su un nt t
f fo ol lo os si it ti i p pe en nt tr ru u m mo on ni it to or ri iz za ar re ea a m mi is sc c r ri il lo or r
p pa ac ci ie en nt ti il lo or r a af fl la at ti i n n p pr ro og gr ra am me e d de e r re ec cu up pe er ra ar re e d du up p
a ac cc ci id de en nt te e, , m mo on ni it to or ri iz za ar re ea a p pe er rs so oa an ne el lo or r n n v v r rs st t , ,
e et tc c. .
Figura 9.13 Senzor de acceleratie
Figura 9.12 Tipuri de senzori capacitivi
Capitolul IX
182
Pentru micsorarea influentelor factorilor exteriori, se prefer schema n semi-punte
sau push-pull, prezentat n figura 9.14,
unde variaz capacitatea ambelor
condensatoare sau numai a unuia. Senzorii
capacitivi contin de obicei un oscilator si
un demodulator, pentru a da iesiri n
tensiune. Din acest motiv, domeniul lor de
functionare este limitat ntre -40
o
C si +
120
o
C.
Pe baza acestei constructii n semi-
punte cu variatia ambelor capacitti, una
crescnd, iar cealalt descrescnd cu
variatia presiunii pe armtura central, se
pot realiza senzori de deplasare, presiune
sau acceleratie.
Senzorii de presiune au partea
central elastic conductoare sau cu
suprafete conductoare, iar armturile
exterioare sunt izolate electric si
construite din ceramic pe baz de oxizi
de aluminiu, sau compusi din sticl, care
au coeficient de dilatare cu temperatura foarte mic, rigiditate si stabilitate bun si pierderi
mici datorit histerezisului, pentru a nu influenta semnificativ capacitatea.
Oxidul de aluminiu are si stabilitate chimic foarte bun si nu este poros, ceea ce
asigur etanseitate. Carcasele sunt si ele izolate electric, iar capacittile pot fi realizate
prin depunere n faz de vapori sau prin imprimare.
Unele variante au armtura central mobil din metal flexibil iar cavittile sunt
umplute cu unsoare siliconic, astfel nct capacittile s nu fie influentate de mediul
nconjurtor. n unele cazuri se izoleaz un singur condensator, cellalt servind drept
referint, dar performantele sunt mai slabe.
IX.3.7 Senzori de deplasare inductivi
Senzorii de deplasare inductivi (LVDT - Linear
Variable Displacement Transformer) sunt realizati
pe baza unui transformator simetric, cu dou
nfsurri secundare identice, conectate n serie n
antifaz, ca n figura 9.15.
Primarul este alimentat cu un semnal de
frecvent cuprins ntre 50 Hz si 20 kHz si tensiune
ntre 3 si 15 V. Domeniul de msur este cuprins
ntre 0,1 mm si 75 mm si depinde de lungimea
bobinelor secundare. n cazul variantelor cu oscilator
integrat, alimentarea se face n curent continuu.
Avantajele acestui tip de senzor se refer la
faptul c nu prezint uzur mecanic, ceea ce l face
fiabil, si c asigur separare galvanic, datorit
Figura 9.15 Senzor inductiv
Figura 9.14 Senzor capacitiv semipunte
Senzori
183
transformatorului.
Ca urmare a deplasrii
ntre nfsurrile secundare a
unei tije din material feromag-
netic, cu permeabilitate magne-
tic ridicat, se produce o
variatie a inductantei mutuale.
Datorit simetriei schemei
si conectrii n opozitie a
secundarelor, tensiunea de
iesire este zero, dac tija este
centrat si diferit de zero, la
deplasarea ei din pozitia central. Practic, datorit imperfectiunii bobinelor, schema
prezint o tensiune de ofset, diferit de zero, n pozitia central.
Cele dou semnale din secundar sunt date de
1 1 0
cos( ) V a t = + (9.20)
2 2 0
cos( ) V a t = + (9.21)
iar semnalul de iesire este
0 1 2 1 2 0
( )cos( ) V V V a a t = = + (9.22)
Evident, n pozitia central
1 2
a a = , iar tensiunea de iesire este zero. Dac tija se
deplaseaz din pozitia central,
1 2
a a , iar tensiunea de iesire este diferit de zero.
Sensul deplasrii tijei este dat de faza semnalului de iesire.
Aplicatiile tipice ale acestui tip de traductor privesc robotica.
IX.3.8 Senzori de deplasare electro-optici
Acestia sunt, n general, traductoare de pozitie absolut si sunt realizati pe baza unor
fsii imprimate cu dungi albe si negre si un cititor electro-optic cu fotodiode, care se
misc n raport cu fsiile.
Dungile pot fi marcate ntr-o combinatie particular, astfel ca pentru fiecare pozitie
discret a capului de citire s se obtin un cod unic, asa cum se arat n figura 9.16.
Figura 9.16 Senzor electro-optic
Figura 9.17 Traductor electro-optic cu numrare
Capitolul IX
184
O alt variant are dungile plasate
echidistant n alternant alb-negru, caz n care
pozitia este dat prin numrarea numrului de
dungi fat de pozitia de referint (figura 9.17).
Numrarea se face cu incrementare-
decrementare, n functie de sensul deplasrii.
Alte tipuri de senzori folosesc numrarea
gurilor plasate echidistant spre periferia unui
disc (figura 9.19), variant ntlnit si la
dispozitivele de tip mouse, sau a numrului de
dinti dintr-o roat dintat din material
feromagnetic, care induc impulsuri ntr-o bobin
(figura 9.20).
IX.3.9 Senzori de vitez i acceleraie
Acestia pot fi realizati pe baza traductorilor de deplasare, tinnd cont c viteza este
derivata spatiului n raport cu timpul, iar acceleratia este derivata a doua a spatiului n
raport cu timpul, sau pe alte principii, astfel nct s indice direct mrimea de interes. De
exemplu, varianta de traductor electro-optic cu disc cu guri poate indica viteza prin
msurarea numrului de impulsuri obtinute ntr-un anumit interval de timp.
Varianta cu derivare poate introduce probleme, avnd n vedere c diferentierea
semnalului introduce zgomote de nalt frecvent.
Senzorii de acceleratie pot fi realizati si n varianta capacitiv cu o schem n semi-
punte prezentat n figura 9.21, care este mai putin sensibil la variatii lente ale
temperaturii, deoarece ele afecteaz n mod egal ambele capacitti.
Amortizarea miscrii armturii centrale se realizeaz prin umplerea cu gaz a cavittii i
realizarea de guri cu un anumit numr si diametru, variant mai putin sensibil la variatii
de temperatur dect cea cu fluid.
Figura 9.19 Senzor optic Figura 9.20 Traductor inductiv
Figura 9.18 Senzor cu numrare
Senzori
185
Un exemplu de senzor de acceleratie este circuitul integrat ADXL 330, produs de
Analog Devices, care reprezint un accelerometru pe cele 3 axe ce msoar acceleratii n
domeniul 3g . Banda accelerometrului poate fi aleas prin montarea de condensatori
, ,
x y z
C C C la cele 3 iesiri (figura 9.22), ce produc tensiuni analogice proportionale cu
acceleratia. Pentru axele X si Y banda poate fi aleas de la 0,5 Hz la 1600 Hz, n timp ce
pentru axa Z domeniul este de la 0,5 Hz la 550 Hz.
Figura 9.21 Constructia unui senzor capacitiv
Figura 9.22 Schema bloc a accelerometrului ADXL 330
Capitolul IX
186
Senzorul de acceleratie propriu zis este o structur micro-prelucrat din polisiliciu
montat prin arcuri polisiliconice pe suprafata unui cip din siliciu. Acceleratia se msoar
evidentiind deplasrile si respectiv variatiile de capacitate ce apar n structura de
condensator dife-
rential (2 condensa-
toare montate n
semi-punte).
Structura unui
senzor de acceleratie
este prezentat n
figura 9.23.
Cele 2 condensa-
toare sunt atacate pe
armturile fixe cu 2
unde rectangulare n
antifaz, iar
deplasarea masei
mobile produce
variatii n sens
contrar ale celor 2
capacitti, care sunt
convertite n tensiuni
folosind redresoare sensibile la faz pentru a determina att mrimea ct si sensul
acceleratiei.
IX.4 Senzori de debit
Traductorul de debit de tip electromagnetic se bazeaz pe forta exercitat asupra unei
sarcini n miscare de un cmp magnetic extern.
( ) F q u B =
r r
r
(9.24)
Acest tip de traductor poate fi
folosit pentru msurarea vitezei
sngelui, avnd n vedere c acesta
contine ioni negativi si pozitivi
(anioni si respectiv cationi).
Cmpul magnetic de inductie B
produce deflexia ionilor spre
periferia vasului de snge, exercitnd
forte de semn contrar asupra ionilor
negativi si pozitivi.
V
F q
l
=
r
(9.25)
La echilibru se stabileste o tensiune proportional cu viteza sngelui prin vas.
V Blu = (9.26)
B
F
Figura 9.24 Traductor de debit sanguin
Figura 9.23 Structura unui senzor de acceleratie
Senzori
187
IX.5 Senzori de temperatur
Traductorii de temperatur pot fi realizati n mai multe variante constructive.
IX.5.1 Termistorul
Termistorii sunt rezistori neliniari, a cror rezistent depinde de temperatur. Factorul
de conversie (temperature coefficient) poate fi pozitiv sau negativ. Exemple tipice de
aplicatii sunt msurarea temperaturii corpului uman, sau monitorizarea regimului termic al
ncperilor, al aparatelor electrocasnice si instalatiilor.
Pentru cei cu factor de conversie negativ, variatia rezistentei cu temperatura este
descris de relatia neliniar
0 0
0
( )/ T T TT
R R e
T

= (9.27)
Pentru domenii mici de variatie a temperaturii se poate admite c variatia este liniar.
IX.5.2 Senzor de temperatur pe baz de siliciu
Acesta se bazeaz pe principiul c tensiunea pe o diod polarizat direct depinde de
temperatur conform relatiei
0
0 0
0 0 0
1 ln ln
C
BE G BE
C
T I T T nkT kT
V V V
T T q T q I

= + + +


(9.28)
T fiind temperatura msurat n grade Kelvin
0
V
G
- diferenta de potential ntre benzi la zero absolut
0 BE
V - diferenta de potential ntre benzi la temperatura
0
T si curentul
0 C
I
Figura 9.25 Schema bloc a circuitului integrat LM 75
Capitolul IX
188
k constanta lui Boltzmann
23
1, 37 10 /
o
J K

q - sarcina electronului
19
1, 6 10 C

n o constant ce depinde de
dispozitivul electronic considerat
Se poate arta c pentru doi curenti
diferiti
1 C
I si
2 C
I se obtine relatia
1
2
ln
C
BE
C
I kT
V
q I
= (9.29)
Se observ c diferenta tensiunilor
pe jonctiune n polarizarea direct este
direct proportional cu temperatura.
Prin fortarea valorilor curentilor de
colector cu suficient precizie se poate
determina temperatura T pe baza
tensiunii
BE
V msurate, fr a fi
influentat semnificativ
de tensiunea de
polarizare direct si
dimensiunile jonctiunii..
Un exemplu de
senzor de temperatur
modern este circuitul
integrat LM75 (Digital
Temperature Sensor and
Thermal Watchdog with
Two-Wire Interface).
Schema sa bloc este
prezentat n figura
9.25.
Circuitul integrat
LM75 este un senzor de
temperatur de tipul
band-gap. Iesirea
senzorului este digital,
semnalul analogic fiind
convertit n digital pe 9
biti, cu ajutorul unui
convertor A/D de tip
delta-sigma, si este
transmis n exterior pe
un bus I
2
C.
Comanda de citire
determin oprirea
conversiei A/D si reluarea ei de la zero, dup operatia de citire. Utilizatorul poate
Figura 9.27 Schema Brokaw
Figura 9.26 Utilizarea CI LM75
Senzori
189
programa histerezisul si pragul unui comparator intern de tip digital si selecta numrul de
citiri, care urmeaz a fi comparate ntre ele. Comparatorul determin aplicarea semnalului
la iesirea O.S, a crei polaritate poate fi programat. De asemenea, se poate programa
modul de conectare cu microcontrolerul extern (de exemplu SAU-cablat (wired OR),
pentru a permite actionarea n regim de ntreruperi a microcontrolerului de mai multi
senzori). Un exemplu de utilizare este prezentat n figura 9.26.
Circuitul de msur se bazeaz pe schema Brokaw (Brokaw bandgap reference),
utilizat n majoritatea senzorilor de temperatur de tip band-gap, precum si n toate
circuitele de startup ale CI digitale sau analogice. Schema functioneaz bine pn la
temperaturi de circa 250
o
C, cnd curentii inversi ncep s afecteze semnificativ rezultatul
msurtorii, avnd n vedere c intensitatea lor se dubleaz la o crestere a temperaturii cu
10
o
C . La temperaturi mai mari, n locul siliciului se foloseste carbura de siliciu.
Schema Brokaw (figura 9.27) se bazeaz pe fortarea unor curenti diferiti prin
perechea de tranzistoare Q1, Q2, mentinnd raportul intensittilor lor la valoarea 16.
Reactia negativ realizat de amplificatorul IC1 face ca functionarea perechii s fie
echilibrat. iar diferenta tensiunilor baz-emitor apare pe rezistenta R1.
Tensiunea de iesire este n jur de 1,25 V, foarte apropiat de valoarea benzii interzise,
pentru siliciu la 0
o
K.
Diferenta tensiunilor baz-emitor a tranzistoarelor T1 si T2 genereaz un curent prin
rezistorul R1, a crui intensitate variaz proportional cu temperatura. Acesta este convertit
ntr-o tensiune la bornele rezistorului R2. Dac raportul dintre R1 si R2 este ales n mod
adecvat, functionarea schemei este corect.
IX.5.3 Termometrul cu platin
Acesta este folosit pentru msurtori n domeniul de temperaturi cuprins ntre -200
o
C si
+650
o
C, fiind cel mai precis, liniar si fiabil dintre traductoarele de temperatur.
El este confectionat dintr-un fir de platin, cu diametrul n jur de 0,1 mm si rezistenta
de circa 10 ohmi, bobinat pe un corp de portelan izolator, cu sectiunea transversal n
form de cruce, astfel ca firul s-l ating doar n unele puncte.
Platina este un metal nobil stabil, cu temperatur ridicat de topire, iar peste
temperatura de 0
o
C, rezistenta sa variaz dup o lege ptratic, de forma
2
0
(1 )
t
R R A t B t = + + (9.30)
Figura 9.28 Termometre cu platin
Capitolul IX
190
unde
0
R , A si B sunt constante.
La temperaturi sub 0
o
C, rezistenta sa variaz dup o lege de forma:
2 3
0
(1 ( 100) )
t
R R A t B t C t t = + + + (9.31)
Determinarea celor 3 sau 4 constante se face msurnd rezistenta la 4 temperaturi,
printre care cele de topire a ghetii, de fierbere a apei si topire a sulfului, sau folosind
metoda Callendar-van Dusen.
IX.5.4 Senzori de temperatur cu IR
Acestia sunt formati din jonctiuni termice (thermojunctions) pe baz de stibiur de bismut
BiSb si Ni Cr, aflate pe un substrat de siliciu si conectate n serie, ansamblu cunoscut sub
denumirea de termopil (thermopile). Jonctiunile reci sunt izolate termic de cele calde
printr-o membran subtire, realizat prin procesul de fabricatie.
Jonctiunile calde sunt mbrcate cu un strat negru ce absoarbe cldura, astfel c ele
genereaz, prin efect termoelectric, o tensiune proportional cu radiatia incident. Senzorii
IR se utilizeaz cu diverse filtre, pentru a putea msura n diverse zone ale spectrului IR.
IX.6 Senzori de umiditate
Pentru o bun functionare, acestia trebuie s fie precisi, s asigure msurri repetabile, s
poat fi interschimbabili, s fie stabili, s poat functiona si dup eliminarea
condensrilor, s fie rezistenti la actiunea factorilor poluanti din mediul nconjurtor, s
fie usor calibrabili, s nu fie scumpi si s aib dimensiuni adecvate. Senzorii de umiditate
sunt de mai multe tipuri: capacitivi, rezistivi, cu unde RF etc.
Senzorii capacitivi au dielectricul format dintr-o pelicul subtire de polimeri sau oxizi
metalici si armturile conductoare. Suprafata sensibil a senzorului este acoperit cu un
strat de metal poros, care asigur protectia la agentii poluanti din mediul exterior si la
condensare. Variatia constantei dielectrice este proportional cu umiditatea relativ, iar
cea a capacittii senzorului este de circa 0,2 0,5 pF, pentru o crestere a umidittii
relative de 1 %. Capacitatea proprie a senzorului, pentru o umiditate relativ de 50 %, este
cuprins ntre 100 si 500 pF, la temperatura de 25
o
.C.
IX.7 Senzori de distan n infrarou
Senzorii de distant ce lucreaz n infrarosu
se bazeaz pe emisia unui fascicul de
radiatii infrarosii de o diod LED si
receptia energiei reflectate de tint.
Functionarea lor este limitat de puterea
emis, dimensiunile obiectelor ce urmeaz
a fi detectate si capacitatea lor de reflexie,
precum si de interferentele produse de
iluminarea mediului nconjurtor.
Aplicatiile lor principale sunt n robotic.
Variantele mai noi determin prezenta
obiectelor n domeniul de lucru si distanta
pe baza tehnicilor de triangulatie, folosind
Figura 9.29 Reflexii multiple
Senzori
191
o retea liniar de dispozitive CCD (Charge Coupled Devices), de dimensiuni mici. Ele
sunt insensibile la interferentele produse de
iluminarea mediului nconjurtor, sau
culoarea tintei, si pot lucra chiar n lumin
solar puternic.
La ntlnirea fascicolului IR emis cu un
obiect, el se reflect, conducnd la formarea
unui triunghi ntre emitator, tint si receptor.
Valorile unghiurilor triunghiului depind
de distanta la care se afl tinta.
Receptorul are n componenta sa o
lentil, care pozitioneaz raza reflectat pe
reteaua liniar de dispozitive CCD, n functie
de unghiul de incident la receptor, pe baza
acestuia putndu-se calcula distanta pn la
tint, care variaz neliniar cu unghiul de
incident si deci distanta, asa cum se arat n
figura 9.30.
Figura 9.30 Caracteristic de transfer
Capitolul X
192
CAPITOLUL X
SECURITATEA ACCESULUI, PERSOANEI I
LOCUINEI
X.1 Introducere
Securitatea locuintei este o problem foarte important privind siguranta indivizilor, a
bunurilor si a cldirii n general.
Locuinta poate fi monitorizat de un sistem de supraveghere sofisticat, care s
alerteze automat autorittile n cazul producerii unor evenimente nedorite: spargeri,
explozii de gaz, incendii, ntreruperi ale alimentrii cu energie electric, gaz sau ap,
inundatii prin spargerea conductelor de ap, functionarea anormal a instalatiilor de
nclzire etc. indiferent de prezenta n locuint a rezidentilor. Performantele sistemului de
supraveghere depind de senzorii si dispozitivele instalate, de capacitatea de procesare si
calitatea software-lui instalat.
Astfel, sistemul de calcul
poate trimite SMS-uri, mesaje e-
mail si declansa alarme, poate
izola conductele prin nchiderea
robinetelor prevzute cu
electrovalve, poate declansa
sprinklerele din instalatia de
protectie contra incendiilor, poate
deschide sau nchide usi si
ferestre etc. Actiunile exercitate
de sistemul informatic depind de
semnalele trimise de senzori, ce
pot semnala chiar si functionarea
anormal a sistemului domotic.
Alarma poate fi declansat si de un buton de panic, actionat de rezidentii n locuint.
De asemenea, prezenta unui sistem de alarmare poate descuraja pe eventualii
infractori s ptrund n locuint.
Pentru supravegherea locuintei se folosesc sisteme video cu camere de luat vederi,
inclusiv pe timp de noapte, sisteme de alarm, detectoare de incendii, detectoare de fum,
detectoare de gaz, senzori de miscare etc. Detectoarele pot fi setate s monitorizeze
anumite zone dup un orar dorit, s fie active tot timpul, sau numai n anumite transe de
timp, dup necesitti.
Figura 10.1 Actiunea detectorului cu microunde
Securitatea accesului, persoanei i locuinei
193
Sistemele de supraveghere video permit redarea pe un singur ecran TV a imaginilor
transmise de camerele de supraveghere, memorarea secventelor de imagini declansate de
senzorii de miscare, orientarea camerelor si comanda lor prin Internet, transmiterea de
mesaje de alertare, etc.
Detectoarele de miscare pot fi
cu functionare n infrarosu de tip
PIR (Passive Infrared), fiind
actionate cnd deplasarea
intrusului se face perpendicular pe
directia sensibilittii sale sau cu
microunde, declansarea lor fiind
determinat de deplasarea
intrusului pe directia fascicolului
de microunde emis.
Sistemele de alarm si
monito-rizare pot fi
q legate prin fir (cablate)
q radio (wireless).
Sistemele cablate au avantajul simplittii si costului sczut si al faptului c nu
necesit baterii pentru alimentare, ceea ce reduce costurile de exploatare. Pericolul de a fi
setate sau resetate de persoane ruvoitoare este practic zero, spre deosebire de cele radio,
unde mediul de transmisie este neprotejat, iar semnalele pot fi reproduse prin clonare.
Dezavantajele lor se refer la instalarea de cabluri, care sunt costisitoare si inestetice si
care trebuiesc protejate, astfel ca s nu fie la ndemna eventualilor infractori.
Sistemele radio au
avantajul c nu necesit
cabluri de interconectare,
ceea ce usureaz montajul si
ntretinerea.
n schimb alimentarea
de la baterii a camerelor
video si dispozitivelor poate
implica cheltuieli
suplimentare si probleme de exploatare, dac nu sunt prevzute cu alimentare de la celule
solare.
Armarea si dezarmarea dispozitivelor din sistemul de alarm se poate face cu ajutorul
unor telecomenzi, fr a recurge la tastarea de coduri pe o claviatur, ca n cazul
sistemelor pe cablu. Dezavantajul telecomenzilor este acela c ele ar putea fi clonate,
folosind echipamente specializate, ceea ce creeaz probleme de securitate. De asemenea,
functionarea unor senzori ar putea fi bruiat, astfel ca semnalele de alarm s nu fie
recunoscute.
X.2 Senzori de proximitate
Senzorii de proximitate sunt folositi n domeniul industrial si n robotic pentru detectarea
prezentei obiectelor, numrarea lor, msurare si monitorizare, protectie si alarme. De
obicei constructia lor integreaz un comutator, care este actionat de senzor, iar ansamblul
Figura 10.2 Actiunea detectorului PIR
Figura 10.3 Montarea detectorului cu microunde
Capitolul X
194
se numeste comutator de proximitate (proximity switch). Senzorii de proximitate sunt
realizati n mai multe variante, bazate pe principii de functionare diferite.
q senzori cu ultrasunete
q senzori cu efect fotoelectric
q senzori capacitivi
q senzori inductivi.
Senzorii cu ultrasunete nu necesit contact fizic cu obiectul de detectat si au avantajul
c nu necesit ntretinere, nu sunt afectati de praf si murdrire si pot fi folositi pentru
msurarea distantei ntre emitator (sonar) si obiect, msurtorile avnd un grad foarte bun
de reproductibilitate.
Senzorii fotoelectrici rspund la variatiile de iluminare produse de obiectele ce sunt
detectate si se bazeaz pe ntruperea unei raze de lumin vizibile, sau n infrarosu, ori pe
reflectarea luminii de ctre obiect.
Senzorii capacitivi pot detecta obiecte sau materiale sub form solid, lichid sau
pulberi, fie conductoare, fie neconductoare.
Senzorii inductivi sunt cei mai fiabili si rezistenti la actiunile mediului si au avantajul
c nu sunt influentati de variatiile de temperatur, prezenta luminii a lichidelor sau de
zgomote.
X.2.1 Senzori de proximitate capacitivi
Acesti senzori pot detecta materiale sub form solid, lichid sau pulberi, materiale de
natur ceramic, mase
plastice, lemn, ap, ulei,
carton sau hrtie, inclusiv
prin anumite ambalaje sau
materiale nemetalice.
Deoarece nu necesit
contact fizic, nu sunt
afectati de uzur si au o
durat mare de viat.
Aplicatiile tipice se
refer la controlul nivelului
lichidelor aflate n
rezervoare de sticl sau
plastic (de exemplu vasul
de expansiune din
instalatia de rcire a motoarelor cu ardere intern), numrri de obiecte etc.
Senzorul capacitiv se compune din doi electrozi metalici, sub form de plac, ce
formeaz un condensator aflat n circuitul oscilant al unui oscilator de nalt frecvent,
care nu oscileaz dac n cmpul senzorului nu se afl nici un obiect. Dac un obiect se
apropie de fata activ a senzorului, el modific capacitatea de cuplaj dintre electrozi si
amorseaz oscilatorul, activnd comutatorul asociat.
Raza de actiune a senzorlui s
r
depinde de constanta dielectric relativ a dielectricului
dintre electrozi.
Figura 10.4 Ilustrarea functionrii senzorului capacitiv
Securitatea accesului, persoanei i locuinei
195
X.2.2 Senzori de proximitate inductivi
Acestia sunt foarte fiabili, putnd functiona si pe autovehicole, unde pot fi stropiti cu ap
si noroi, benzin si
ulei, ncrcati cu
praf, unsoare, etc.
Functionarea
lor se bazeaz pe
producerea unui
cmp
electromagnetic de
nalt frecvent,
care este slbit de
prezenta si
apropierea unui
obiect din matrial
conductor sau
magnetic.
Raza de actiune
este determinat de
intensitatea
cmpului si
mrimea obiectului detectabil. Functionarea lor este protejat la scurt-circuite si
suprasarcin, alimentare n curent continuu, supratensiuni, inversarea conectorilor,
interferente radio, impulsuri parazite etc. n functie de tipul aplicatiei si caracteristicile
tehnice se clasific n :
q de uz curent
q de regim greu
q cu alimentare de la retea
q pentru functionare n conditii grele de mediu
q cu raz mare de actiune
q cu rezistent la presiuni mari (pn la 500 bari)
q cu iesire analogic.
X.2.3 Senzori de proximitate fotoelectrici
Acestia pot detecta diverse obiecte din metal, lemn sau plastic folosind un fascicul de
lumin sau laser. Exist si variante folosite pentru detectia obiectelor transparente sau
colorate, utiliznd senzori de culoare. Senzorii cu laser asigur msurarea precis a
distantelor sau monitorizarea pozitiei obiectului. Functionarea lor este ns afectat de praf
sau murdrie.
Aplicatiile principale se refer la controlul accesului, supravegherea obiectelor pe
benzile rulante, masini de tiprit si ambalat, procese industriale (fabricarea hrtiei,
maselor plastice si a textilelor) etc. Senzorii care lucreaz prin reflexie se clasific n:
q senzori cu difuzie
q senzori cu difuzie si suprimarea fondului
q senzori retro-reflectori
Figura 10.5 Senzori de proximitate inductivi
Capitolul X
196
q senzori thru-beam, sau cu vizibilitate direct.
Senzorii cu difuzie se bazeaz pe emisia unui fascicul de lumin care se refelect pe
obiecte ntr-un mod difuz si detectarea energiei semnalului reflectat. Dac partea din
lumina reflectat care ajunge napoi la senzor este suficient de mare, ea produce
actionarea comutatorului asociat senzorului, care poate actiona o alarm, aprinde o
lumin, actiona un emittor radio etc. Raza de actiune este determinat de mrimea si
culoarea obiectului detectabil, precum si de textura suprafetei acestuia. Ea poate fi reglat
printr-un potentiometru incorporat senzorului.
Senzorii cu difuzie si suprimarea fondului se folosesc pentru detectia obiectelor de o
anumit mrime aflate pn la o anumit distant. Fondul scenei este suprimat datorit
geometriei stabilite ntre emitor-obiect-receptor.
Senzorii retro-reflectori folosesc un sistem de lentile pentru focalizarea luminii emise
de dioda laser, care ajunge la reflector printr-un filtru de polarizare. O parte din lumina
reflectat soseste la receptor trecnd prin alt filtru de polarizare. Filtrele sunt astfel alese si
reglate nct la receptor s ajung doar lumina reflectat de obiectul reflector, excluznd
lumina reflectat de alte obiecte aflate n conul fascicolului.
Senzorii thru-beam au o constructie care s permit ca la receptor s ajung o
cantitate maxim de lumin produs de dioda laser, care este apoi separat de lumina din
mediul ambiant sau provenit din alte surse de lumin
X.2.4 Senzori de proximitate cu ultrasunete
Functionarea lor se bazeaz pe emiterea unui fascicul de ultrasunete sub form de con,
modulat n impulsuri. Semnalele reflectate pe obiectele nconjurtoare apar ca ecouri,
ntrzierea cu care soseste ecoul fiind proportional cu distanta. n mod obisnuit se pot
determina distante de circa 10 m, cu precizii de ordinul milimetrului. Ei pot detecta
materiale sub form solid, lichid sau pulberi.
Unii senzori dispun de iesiri de sincronizare, prin legarea acestora mpreun putndu-
se realiza o functionare fr interferente, chiar n cazul montrii senzorilor unul lng
altul.
Aplicatiile principale se refer la msurarea nivelului lichidelor, msurtori de
lungimi (rulete electronice), limitatoare de curs si detectarea prezentei.
X.3 Senzori de detecie a intrrii neautorizate i incidentelor
Acestia pot fi de diverse tipuri, cum ar fi :
q detectori de miscare (intruder detector) pentru interior sau exterior, cu
microunde sau ultrasunete, bazate pe efectul Doppler, care sesizez miscri
ale corpului uman sau animal ntr-o zon protejat, dar nu sesizeaz
persoane care sunt imobile.
q detectoare n infrarosu de tip pasiv sau P.I.R. (Passive InfraRed) penru
detectia miscrii
q detectori magnetici de sesizare a deschiderii usilor sau ferestrelor, magnetul
aflat pe obiectul mobil declansnd senzorul, care poate alarma instantaneu,
sau cu o anumit ntrziere
Securitatea accesului, persoanei i locuinei
197
q detectoare de geam spart, de obicei unul singur pentru o camer cu mai
multe ferestre, bazate pe detectia schimbrii de presiune a aerului si/sau
analiza sunetului
q detectoare de fum optice sau cu ionizare, care detecteaz nceputurile de
incendii si avertizeaz personalul prin declansarea unei sirene
q detectoare de gaz, care detecteaz amestecurile de aer cu gaz metan, propan,
butan, acetilen, gaz perolier lichefiat- GPL, hidrogen, aragaz, etc.
q detectoare de gaz/CO (monooxid de carbon), recomandate pentru instalarea
n garaje, buctrii si n camera unde se afl centrala termic
q detectoare de inundatii sau depsirea unui anumit nivel al apei (de exemplu
n cazul piscinelor).
Detectoarele de tip PIR sau piroelectrice se bazeaz pe detectia energiei termice
radiate de corpul uman cu temperatura peste 34
o
C, care are lungimea de und cuprins
ntre 9 -10 microni (m). Acesti senzori sunt activi n domeniul 8-12 m. Ei sesizeaz
schimbri ale energiei semnalului n infrarosu produse de corpurile umane sau animale
aflate n miscare, fat de un fundal care emite mai putin sau mai mult energie n
infrarosu.
Detectoarele PIR se realizeaz cu pelicule de materiale dielectrice, a cror sarcin de
suprafat se schimb odat cu iluminarea suprafetei. Materialele folosite pot fi plastice sau
mai recent LiTa (tantalat de litiu). Ele se realizeaz sub forma unui condensator cu o
armtur metalic, iar cealalt din material piroelectric, avnd o suprafat conductoare, a
crui sarcin si tensiune la borne variaz cu radiatia infrarosie incident. Condensatorul
este buffer-at cu un amplificator cu impedant mare de intrare, realizat cu un TEC-MOS,
ceea ce introduce o
constant de timp.
Evident
condensatorul blocheaz
componenta de c.c., ceea
ce face ca detectorul PIR
s nu poat detecta
emitatoare de IR fixe si s
rspund cu o constant
de timp de 1-5 s la
miscrile intrusilor. Un
detector piroelectric este caracterizat prin 3 parametri:
q puterea echivalent de zgomot (noise-equivalent power)
q factorul de conversie
Figura 10.7 Detector PIR
Figura 10.6 Montarea detectorului de geam spart
Capitolul X
198
q caracteristica de transfer
Puterea echivalent de zgomot d sensibilitatea detectorului pentru o anumit band
de frecvent, vitez de variatie a semnalului si anumit surs de energie IR, sub aceast
valoare semnalele fiind confundate cu zgomotul. De exemplu, detectorul cu LiTa are
puterea echivalent de zgomot de
9
10

W la frecventa de 10 Hz si o band de 1 Hz,


pentru o surs cu temperatura de culoare de 500
o
K.
Factorul de conversie este definit ca raportul dintre tensiunea sau curentul produs de
senzor, raportat la puterea sursei pentru o anumit lungime de und, sau temperatur de
culoare a ei. O valoare
tipic pentru factorul de
conversie n tensiune este
de circa 3200 V/W.
ntr-o configuratie
tipic senzorul PIR este
format din dou
condensatoare cu structura
descris mai sus, semnalul
sum fiind aplicat pe grila
unui TEC-MOS, care are
conectat n paralel un rezistor cu o valoare de 100-200 kohmi.
Radiatia IR este focalizat pe suprafatele active ale senzorului piroelectric propriu zis
cu ajutorul unui sistem optic cu lentile Fresnel. Sistemul optic este esential pentru
functionare si este cel care determin ungiul conului n care se poate face detectia.
Sistemul optic foloseste lentile plate sau sferice. Cele sferice au avantajul unei distante
focale uniforme pentru toate
zonele de detectie.
Detectoarele inteligente
folosesc un sistem automat de
reglaj cu temperatura, variindu-
si sensibilitatea n functie de
temperatura mediului ambiant.
Ele si pot verifica periodic
functionarea (self-check).
De asemenea, ele pot
detecta dac s-a ncercat sabotarea functionrii lor prin actiuni de acoperire cu pulverizare,
folosind o substant transparent sau opac, sau cu band adeziv opac sau transparent,
sau prin prezenta unui corp negru n fata lor, la distante peste 30 cm.
La montarea senzorilor PIR trebuie avute n vedere urmtoarele precautii:
q evitarea prezentei curentilor de aer cald sau rece
q evitarea expunerii la lumin solar direct sau reflectat
q s existe o distant suficient fat de surse de cldur cu functionare
intermitent
q s nu existe animale de cas de talie mare.
Figura 10.8 Focalizarea fascicolului IR
Figura 10.9 Barier optic cu 2 raze
Securitatea accesului, persoanei i locuinei
199
Detectoarele mai perfectionate au un sistem dual de detectie, combinnd un senzor
PIR, care reactioneaz la temperatur, cu unul bazat pe efect Doppler, pentru detectarea
corpurilor n miscare, cele dou functii fiind combinate printr-o operatie de tip SI logic.
Detectoarele cu microunde emit n spatiu nchis, astfel nct in incint s se poat
stabili unde stationare. La miscarea unui obiect se ntrerup undele stationare, ceea ce poate
fi sesizat cu un detector
sensibil la faz.
Detectoarele cu
microunde sunt ntlnite si la
usile nzestrate cu sisteme
automate de deschidere, la
intrrile n magazine, cldiri
etc., pentru detectia prezentei
persoanelor care intr sau ies
din cldire si pentru comanda
de deschidere a usii. Ele emit
un fascicul de microunde,
care ajunge napoi prin
reflexie pe o persoan sau grup de persoane.
Folosirea lor n locuinte implic folosirea de filter, pentru a nu fi declansate de
animalele de companie (cini, pisici), avnd n vedere sensibilitatea lor ridicat. De
asemenea, diverse aparate electrice sau electronice pot interfera cu acestea, producnd
alarme false.
Detectoarele de miscare pot fi realizate si cu barier optic, ce functioneaz cu dou
raze de lumin invizibile ochiului uman, de obicei n domeniul sub infrarosu, folosind o
lungime de und cuprins ntre 0.75 si 1 microni. Lumina aceasta este emis n impulsuri,
iar ntreruperea unei raze sau a a ambelor
raze pentru configuratiile cu 2 raze (twin
beam) de un corp n miscare declanseaz
alarma, dac ntreruperea este ntre anumite
limite prestabilite.
Configuratiile cu 2 raze au avantajul
unei mai mari flexibilitti si sigurante n
functionare, chiar n conditii meteo grele,
datorit cantittii mai mari de energie emis.
Astfel, pentru declansarea alarmei este
necesar ntreruperea ambelor raze, iar
plasarea lor pe vertical la nltimi diferite
permite evitarea alarmelor false produse de
psri, animale, hrtii sau alte deseuri luate de vnt.
De obicei, timpul de ntrerupere la care reactioneaz alarma este reglabil ntre
anumite limite. Ele pot fi prevzute si cu circuite care detecteaz conditiile adverse meteo,
prevenind declansarea alarmei n aceste cazuri.
Detectoarele cu barier optic pot fi construite pentru protejarea ncperilor, lucrnd
la distante de pn n 20 metri sau a spatiilor deschise sau nchise, de dimensiuni mari
(figura 10.11), raza de actiune fiind pn n 400 metri.
Figura 10.10 Ilustrarea nedeclansrii la obstacole mici
Figura 10.11 Barier plan IR
Capitolul X
200
Se pot monta mai multe emittoare, realizndu-se un pienjenis de raze, n asa fel
nct o zon s fie complet acoperit, fcnd imposibil ptrunderea oricrei persoane si
asigurnd gradulul maxim de protectie zonei.
Cteva exemple sunt prezentate n figurille 10.11 si 10.12 pentru spatii exterioare.
Sistemele de supraveghere pot detecta persoane n zona monitorizat si rspunde cu
un mesaj de anuntare c persoanele se afl n zon supravegheat. La traversarea a mai
mult de dou zone ntr-un timp prestabilit (de exemplu 30 de secunde) sistemul transmite
un mesaj de avertizare, care poate fi repetat dup un anumit timp, dac persoana rmne n
zon.
Detectorii de tip acustic folosesc tehnici de procesare digital a semnalelor pentru a
identifica diferite tipuri de sunete, de exemplu cele produse de spargerea unui geam. In
exploatarea lor trebuiesc luati n consideratie diversi factori, cum ar fi distanta senzor-
obiect, filtrarea zgomotelor de fond si efectele produse de alte surse de zgomot posibile
(aparate de aer conditionat, frigidere, ventilatoare, televizoare etc.).
Detectoarele de geam spart se monteaz la ferestre, usi prevzute cu geamuri,
luminatoare etc. Ele pot folosi nu numai senzori acustici ci si senzori de presiune, care
detecteaz diferenta de presiune a aerului produs de spargerea geamului si incorporeaz
de obicei si un reglaj al sensibilittii, pentru a se putea adapta la zgomote de diverse
intensitti, produse de spargeri de geamuri de mrimi diverse.
Detectoarele de geam spart nu trebuie instalate n apropierea usilor de intrare,
deoarece deschiderea usii ar putea declansa alarma prin senzorul de presiune sau prin
zgomotul produs de scrtitul usii sau de chei, dac usa este prevzut cu geam. Prin
constructie ele detecteaz dou tipuri de sunete: cel produs de flexiunea geamului nainte
de a se sparge, care nu este audibil si cel al geamului spart. Si n acest caz cele dou
Figura 10.12 Barier optic IR
Securitatea accesului, persoanei i locuinei
201
detectii sunt combinate printr-o operatie de tip SI logic. Achizitia lor are n vedere tipul si
mrimea geamului, grosimea si distanta la care s fie efective.
Detectia accesului se poate realiza si cu detectoare de prezent, bazate pe senzori de
presiune, montate n podea (figura 10.13), pe scri sau sub mochet.
Avantajul senzorilor de presiune este acela c nu sunt sensibili la ploaie, temperatur,
lumina solar sau vnt si nu sunt declansati de animale cu greutate mic, de obicei sub 25
kg.
n timpul noptii, mesajele de ntmpinare din timpul zilei declansate de senzorul de
prezent, pot fi nlocuite de mesaje de avertizare.
Figura 10.13 Senzor montat n podea
Figura 10.14 Senzor GMR cu si fr cmp magnetic exterior aplicat
Capitolul X
202
X.4 Senzori magnetici i cu efect Hall
Senzorii magnetici GMR (Giant Magneto Resistive) sunt formati pe baz de materiale
magneto-rezistive, a cror rezistent este modificat de prezenta unui cmp magnetic
exterior. Tehnolgia GMR este relativ nou, fiind introdus n 1998. Structura senzorilor
GMR este de tip sandvici (figura 10.14), compus din straturi alternative de materiale
magnetice conductoare si
materiale nemagnetice.
La aplicarea unui cmp
magnetic exterior, de exemplu un
magnet montat pe rama usii sau
ferestrei, cuplajul
antiferomagnetic din straturile B
este suprimat, momentele
magnetice se aliniaz si se obtine
o scdere a rezistentei electrice
cu 10- 15 %. Variatia de rezistent este transformat n variatie de tensiune cu ajutorul
altor 3 rezistori de tip GMR conectati ntr-o punte Wheatstone, aceasta fiind sesizat de un
comparator.
Dac nu se aplic un cmp magnetic exterior, momentele magnetice din straturile B
sunt aliniate n sensuri opuse prin
cuplajul anti-feromagnetic, iar rezistenta
stratului conductor A este de valoare
ridicat,
Efectul Hall apare ntr-un obiect
conductor sau semiconductor parcurs de
curent si care se afl ntr-un cmp
magnetic. Forta Lorentz conduce la
deflexia purttorilor de sarcin pe o
directie perpendicular pe cea a
curentului si a cmpului magnetic de
inductie B aplicat, ntre fetele opuse ale
obiectului aprnd o tensiune electric
proportional cu B (figura 10.15). Efectul
Hall este mai puternic la semiconductoare
dec.t la metale.
Avantajele senzorilor de tip GMR
sunt prezentate n tabelul X.1 comparativ cu senzorii cu efect Hall sau de tip AMR
(Anisotropic Magneto Resistive).
X.5 Sisteme de alarm i alarme medicale
Sistemele de alarm, desi sunt relativ complicate si uneori dau rateuri, sunt esentiale
pentru detectia intrusilor, a tentativelor de spargere si protectia locuintei.
Butonul de panic, care este declansat n cazul unui eveniment nedorit poate fi folosit
si n cazul unei alarme medicale, fiind ns necesar o distinctie ntre cele dou tipuri de
alarme. Un sistem de alarm realizeaz trei tipuri de actiuni:
Tabelul X.1 Comparare caracteristici senzori
Caracteristici GMR Hall
Mrime Mic Mic
Nivel semnal Mare Mic
Sensibilitate Mare Mic
Stabilitate cu temperatura Bun Mic
Consum de putere Mic Mic
Cost Mic Mic
Figura 10.15 Ilustrarea efectului Hall
Securitatea accesului, persoanei i locuinei
203
q Declansarea alarmei de ctre senzorii utilizati de sistem
q Transmiterea semnalelor de alarmare prin sistemele de comunicatii pe cablu,
radio, etc.
q Prelucrarea alarmei si luarea de msuri de companiile de securitate,
serviciile medicale sau alte institutii abilitate (pompieri, politie companii de
utilitti etc.).
Cresterea nivelului de
trai si a ngrijirii medicale,
precum si controlul
nasterilor, a condus la
probleme demografice, o
pondere tot mai mare n
societate detinnd-o
persoanele n vrst.
Pentru asistarea
acestora la domiciliu, a
persoanelor bolnave sau cu
handicap, exist alarme
medicale, care reduc la
minim riscul accidentelor
casnice si cheltuielile
necesitate de prezenta
personalului de
supraveghere.
Se vorbeste n acest caz de tele-
asistent (tele-assistance).
n acest sens exist diverse
sisteme mobile de comunicare prin
voce sau ncercri de sisteme de
detectie video a cderilor persoanelor
si transmiterea automat, sau la
actionarea unui buton, a unui semnal
de alarm, dac se detecteaz ceva
anormal.
Pentru protectia btrnilor sau a
persoanelor cu probleme de sntate
aflate la domiciliu, solutia optim
combin un buton de panic, care ns
nu poate fi actionat ntotdeauna,
datorit pierderii cunostintei, panicrii
sau problemelor de memorie la
persoanele vrstnice, cu o interogare
de la distant periodic si
monitorizarea functiilor vitale ale
persoanei n cauz (puls, tensiune,
ritm respirator etc.).
Figura 10.16 Inel pentru monitorizarea persoanelor
Figura 10.17 Retea corporal de senzori
Capitolul X
204
Dispozitivele de monitorizare sau comunicare pot fi sub form de pandantiv, inel,
brtar etc. si sunt purtate permanent. Dispeceratul aferent poate trimite pe cineva care s
intervin si s ajute persoana n cauz.
Dispozitivele de monitorizare sau comunicare pot fi integrate n mbrcminte,
vorbindu-se astfel de mbrcminte inteligent.
n prezent se fac cercetri pentru realizarea de retele corporale de senzori (figura
10.17) care s monitorizeze permanent starea de sntate a individului si s-i asigure
confort termic.
Echipamentul purtat de cei n vrst sau bolnavi devine un nod mobil ntr-o retea. El
monitorizeaz permanent parametrii fiziologici si locatia persoanei, transmitnd informatii
personalului de supraveghere sau medical, care pot lua decizia unei interventii, limitnd
efectul colapsurilor sau accidentelor.
X.6 Securitatea accesului
Accesul n cldiri sau ncperi se face prin usi, protejate cel putin cu sisteme mecanice de
nchidere (broaste) sau electronice.
Usile pot fi automate, fiind
deschise si nchise cu ajutorul unor
servomotoare de actionare,
comandate de senzori, care
detecteaz prezenta persoanelor ce
se apropie de us.
Senzorii utilizati pot fi de
diverse tipuri: un senzor de
presiune localizat n podea, sub
mochet, care reactioneaz la
greutatea persoanei care l-a clcat,
un senzor sau barier cu infrarosii
care reactioneaz la ntreruperea
fascicolului IR, un senzor de
miscare sau proximitate, o
telecomand radio sau n infrarosu
care comand de la distant
actionarea usii (de exemplu usi de
garaje), un tag RFID, care este citit
n apropierea usii.
Securitatea accesului se
bazeaz pe identificarea persoanei si a drepturilor de acces de care se bucur. Deschiderea
usii se face dup o verificare bazat pe :
q Obiecte (de exemplu o cheie, un tag sau un card de acces magnetic sau
cu cod de bare)
q Informatii secrete (parol de acces, cod tastat la claviatur etc.)
q Date biometrice (amprente, scanare iris, detectie voce, etc.)
Usile sunt prevzute si cu senzori de sigurant care s previn deschiderea sau
nchiderea usii, dac n raza ei de actiune se afl un obstacol material sau uman.
Figura 10.18 Us cu verificarea amprentelor
Securitatea accesului, persoanei i locuinei
205
Un exemplu de us care asigur accesul persoanelor prin veriificarea amprentelor
(maximum 78 amprente), cheie mecanic si cod de la tastatur este prezentat n figura
10.18. Folosirea ei implic un proces de antrenare-nvtare, utilizatorii trebuind s
determine ce pozitie si nivel de presiune sunt necesare pentru detectie corect. Degetul a
crui amprent este scanat trebuie plasat n centrul ferestrei si mentinut ferm n aceeasi
pozitie, fr a se misca.
Pentru securitatea accesului se pot utiliza sisteme RFID, n special la controlul
accesului n cldiri publice.
Sistemele de control electronic al accesului sunt utilizate pentru verificarea automat
a autorizatiilor de acces individuale n cldiri, imobile sau birouri. Exist dou feluri de
sisteme electronice de acest tip: sisteme online si sisteme offline.
Sistemele online tind s fie folosite acolo unde se face verificarea autorizatiilor de
acces ale persoanelor doar la cteva intrri (intrrile principale la birouri si locatii
comerciale). n acest tip de sistem, toate terminalele sunt conectate la un calculator central
prin intermediul unei retele.
Calculatorul central ruleaz baza de date, n care fiecrui terminal i se atribuie datele
pentru autorizarea accesului la terminalul respectiv. Datele de autorizare sunt ncrcate n
terminale prin retea si salvate ntr-un tabel.
Figura 10.19 Exemple de identificare a unor persoane folosind tehnici RFID
Figura 10.20 Schema bloc a unui sistem de control al accesului
Capitolul X
206
Schimbarea autorizatiei individuale de acces poate fi fcut direct de la calculatorul
central, fr a avea cardul la dispozitie. De exemplu, se poate elimina accesul neautorizat,
n cazul pierderii cardurilor de acces. Cardurile de acces din sistemele online pot stoca
doar un numr mic de date (numr unic de trecere). Este posibil a se utiliza transponderele
de tip read-only. nregistrarea timpului de intrare si controlul accesului sunt realizate
printr-un singur terminal. Functiile cardului de acces fr contact (figura 10.21) pot fi
realizate de un ceas cu transponder.
Sistemele offline sunt folosite n situatiile cnd se lucreaz cu un numr mare de
camere echipate cu sisteme electronice de acces, la care au acces doar ctiva oameni.
Fiecare terminal salveaz o list cu cheile de identificare, pentru care accesul la acest
terminal este autorizat. Nu exist cuplare n retea cu alte terminale sau cu un calculator
central.
Informatiile cu privire la camerele la care cardul de acces permite intrarea sunt
stocate pe card sub forma unui tabel, ce contine cheile de identificare. Terminalul compar
toate cheile de identificare stocate pe card cu acelea din lista lui si permite accesul, de
ndat ce gseste una la fel.
Transponderul este programat la o statie de programare central, cum ar fi de
exemplu la receptia de la hotel (odat cu sosirea clientilor). Transponderul poate fi
programat s fie valabil doar pe o anumit perioad (de exemplu cheile de la hotel pot fi
automat invalidate la plecarea clientilor).
n cazul pierderii cardului purttor de informatii, cheile de identificare trebuie s fie
sterse din terminal, utiliznd un program specializat.
n figura 10.22 este prezentat un terminal offline integrat n mnerul de la us.
Zvorul este deblocat prin mentinerea transponderului n fata lui.
Sistemele RFID de la Texas Instruments sunt fcute pentru multe aplicatii pe 13.56
MHz (n concordant cu ISO 15693) asigurnd nivele foarte ridicate de securitate n
Figura 10.22 Terminal offline
integrat n broasca usii
Figura 10.21 Card de acces RFID
Securitatea accesului, persoanei i locuinei
207
controlul accesului, timpului, prezentei, autorizrii, n urmrirea bunurilor, n accesul
vehiculelor, n plata cu ajutorul cardului a notei de plat din restaurante sau la automate.
Un numr mare de companii utilizeaz sisteme RFID de la Texas Instruments ntr-un
perimetru larg al sistemelor de securitate din cldiri precum si n aplicatiile care tin de
accesul si parcarea autovehiculelor.
Transponderele pot fi montate n parbrizele masinilor, n ecusoanele angajatilor, n
inelele de prindere a cheilor. Cititoarele pot fi montate n interiorul zidurilor, pe usile de
intrare si de iesire, de-a lungul cilor de acces n locurile de parcare si n garajele auto.
n figura 10.23 este ilustrat o aplicatie simpl, de data aceasta pentru identificarea si
urmrirea persoanelor fr orice interventie manual, utiliznd sistemul RFID SMART-
PORTAL
TM
.
Aceasta este conceput s permit citirea automat a tag-urilor, (chiar dac acestea
sunt n orice pozitie sau orientare), cnd ele se afl n zona activ a antenei cititorului.
Antena reader-ului este plasat n partea stng si partea dreapt a zonei pe unde trec
persoanele. Cnd una sau mai multe persoane trec prin aceast zon, se face automat
comunicatia ntre tag-ul (aflat n posesia persoanei respective) si reader.
Usile automate sunt actionate electric sau, n unele cazuri, hidraulic. Activarea lor se
face cu un senzor de presiune, cu barier de raze infrarosii, un senzor de miscare, un tag
RFID, un card, un buton, sau cu o telecomand. n plus, se monteaz senzori suplimentari,
care s asigure securitatea persoanelor, blocnd nchiderea usii sau ncetinind miscarea,
dac n calea ei se afl o fiint, sau un obiect.
Figura 10.23 Identificarea persoanelor cu sistemul RFID Smart-Portal
Capitolul X
208
X.7 Securitatea locuinei i a bunurilor
Locuinta trebuie protejat contra incendiilor, inundatiilor, exploziilor si altor evenimente
nedorite. Se folosesc n acest scop sisteme si detectoare adecvate.
Detectoarele de fum sunt fotoelectrice sau cu ionizare. Cele fotoelectrice folosesc un
LED si o fotocelul si reactioneaz la slbirea razei de lumin de ctre fum. Ele detecteaz
foarte bine fumegrile, produse de crpe arse, de exemplu de un fier de clcat uitat n
priz sau o tigar czut pe pat, si reactioneaz, n general, n situatiile cnd focul e
incipient si nu degaj cldur.
Cele cu ionizare folosesc o surs radioactiv (Americium-241) slab (0,8 Ci) ntr-o
camer de ionizare, care determin stabilirea unui curent, de ordinul picoamperilor, ntre
doi electrozi de metal. Particulele de fum determin micsorarea curentului si declansarea
alarmei. Timpul de njumttire al americiului este de 458 de ani, ceea ce determin o
durat de viat considerabil senzorului.
Detectoarele cu ionizare detecteaz nceputurile de incendii fr fum sau cu putin
fum, dar cu degajare de cldur. Ele pot fi declansate n mod fals de variatii ale
temperaturii sau umidittii, dac exist o proiectare neadecvat a camerei de ionizare.
O sigurant n functionare mai bun se obtine cu un detector combinat de fum si
cldur, reprezentat n figura 10.24. Aceste detectoare au o siren incorporat, care
alarmeaz rezidentii n cazul detectiei nceputului de incendiu si un buton de test, pentru
verificarea functionrii.
Structura unui detector de fum cu ionizare este prezentat n figura 10.25. Spatiul
dintre placa de baz si electrod contine particule alfa produse de sursa radioactiv si ca
urmare n circuit apare un curent de circa 10 pA. Aceasta face ca s fie necesar o izolatie
de foarte bun calitate, curentul de fug prin izolator trebuind s nu depseasc 0,5 pA. De
asemenea sunt necesare precautii la instalare, izolatorul nu trebuie s fie atins cu mna sau
Figura 10.24 Detector de nceput de incendii
Securitatea accesului, persoanei i locuinei
209
murdrit cu diverse substante. Dac n camera de ionizare ptrund particole de fum,
particolele alfa se fixeaz pe ele, iar masa mai mare astfel rezultat conduce la scderea
mobilittii si prin urmare a intensittii curentului.
Prevenirea exploziilor de gaz se face folosind detectoare de amestecuri de aer-gaz
combustibil (aragaz, metan, propane, butan, acetilen, GPL, hidrogen etc). Unele
detectoare (figura 10.26) au dou praguri de detectie a concentratiei gazelor, reactiile lor
fiind diferite n cele dou situatii critice si
reactioneaz n mod diferit la depsirea unuia
din cele dou praguri.
De asemenea, se recomand instalarea de
detectoare de monooxid de carbon (CO) n
apropierea centralelor termice, arztoarelor cu
gaz, sobelor, cminelor sau boilerelor.
Detectoarele de inundatii (figura 10.27) se
plaseaz pe jos, de obicei lng sorbul
(sifonul) de evacuare din buctrii, bi sau alte
ncperi unde exist conducte de ap camera
centralei termice de exemplu) si reactioneaz
la prezenta apei.
n tabelul X.2 se prezint particularittile
de montare ale diferitilor senzori si
componente utilizate n sistemele de asigurare
a securittii locuintei.
Tabelul X.2 Localizarea componentelor sistemului de alarm
Componente Localizare
Panou de control Se monteaz ntr-un loc mai greu accesibil si uscat gen cmar sau
dressing.
Console de
comand
Se monteaz lng usile folosite mai des si n dormitorul principal,
pentru a putea activa si dezactiva usor alarma la intrarea/iesirea
din cas, la culcare sau trezire.
Detectori de
miscare
Se monteaz n locurile care nu pot fi evitate de intrusi: holuri,
living, n dreptul usii de intrare, etc.
Figura 10.27 Senzor de inundatii
Figura 10.25 Detector de fum cu ionizare Figura 10.26 Senzor de gaz
Capitolul X
210
Senzori de
us/geam deschis
Se monteaz la intrarea n locuint si la usile si ferestrele ce pot
oferi acces n locuint.
Detectori de CO Se monteaz n ncperile importante, dormitoare si n camerele cu
foc (buctrie, camera centralei termice, living cu semineu, etc.).
Senzori de geam
spart
Se monteaz lng ferestre si usi cu geam.
Detectori de fum Se monteaz la fiecare etaj si n fiecare dormitor.
Camere de
supraveghere
Se monteaz acolo unde se consider important.
Sirene de interior
sau exterior
Sirenele de interior se monteaz ct mai sus, pentru ca accesul
intrusului la ele s fie ct mai dificil.
Cele de exterior se monteaz n nise sau n pod, n apropierea unei
grile de ventilatie.
Detectori de
inundatie
Se monteaz lng sorburi sau masina de splat, n subsol si n
locurile unde poate ptrunde apa.
X.8 Managementul cldirii
n prezent sistemele de control ale aparatelor electrocasnice si instalatiilor, senzorii si
actuatoarele ncep s fie integrate ntr-un sistem unitar de management al locuintei sau
cldirii, avnd ca scop reducerea consumului de energie si al costurilor aferente, cresterea
confortului si securittii locatarilor.
Figura 10.28 Managementul cldirii
Securitatea accesului, persoanei i locuinei
211
O ilustrare a acestui concept este prezentat n figura 10.28. Cldirile devin
inteligente (smart buildings), asigurnd un mediu adecvat cu cheltuieli minime prin
optimizarea structurii lor, a sistemelor, serviciilor si managementului si a conlucrrii
acestora.
Senzorii necesari ntr-o cldire inteligent asigur informatiile privind functionarea
optim a sistemelor de nclzire, ventilatie si conditionare a aerului (temperatur,
umiditate relativ, viteza curentilor de aer), calitatea aerului (continutul de bioxid de
carbon, monooxid de carbon etc.), securitatea cldirii si locatarilor (alarme de incendiu,
detectoare de miscare, senzori de efractie etc), eficienta energetic (senzori ai nivelului de
iluminare, senzori de prezent, senzori de temperatur), automatizarea locuintei (senzori
de proximitate, detectoare de miscare, detector de sunete, telecomenzi etc.).
X.9 mbrminte inteligent
mbrcmintea inteligent (smart clothes) este un nou concept, aprut ca urmare a
dezvoltrii senzorilor, retelelor de comunicatii corporale, alarmelor medicale, GPS-ului si
comunicatiilor radio. Ea se bazeaz att pe utilizarea materialelor inteligente (smart
textiles), ct si pe o parte electronic de control cu senzori si actuatori atasati. n cazul
includerii de aparate electronice portabile n mbrcminte se vorbeste de electronic
purtabil (wearable electronics).
Textilele inteligente pot fi clasificate n 3 categorii:
q textile inteligente pasive
q textile inteligente active
q textile ultrainteligente (Ultra smart textiles).
Textilele inteligente pasive reactioneaz la starea mediului ambiant sau la stimuli. Ele
pot contine fibre optice incorporate n testur sau fibre conductoare (fire din otel
inoxidabil, aur, argint, cupru, polimer conductor, fibre de carbon).
De exemplu, materialele multistrat (multilayer) pot contine un strat cu materiale
poroase, care absorb transpiratia, contribuind la senzatia de confort si rcoare a celui care
le poart. Prin structura lor capilar si forma fibrelor n form de Y, umezeala este condus
eficient spre exterior, unde se evapor.
Materialele textile pot fi combinate cu ceramic, utiliznd rsini acricile speciale si
microgranule de siliciu ceramic, pentru a asigura protectia la cldur, radiatii solare sau
frig, rezistent chimic si rezistent la murdrire.
Materialele ce nglobeaz fibre optice pot fi folosite pentru realizarea de uniforme
militare pentru cmpul de lupt, fibrele putnd sesiza eforturi, temperaturi, deplasri,
acceleratii, presiuni, concentratii de substante chimice, curenti electrici, cmpuri
magnetice. Fibrele optice pot fi aranjate sub form de retea, ntreruperile sau bresele din
retea pot semnala localizarea unor rni. Firele metalice sau conductoare pot fi si ele
aranjate sub form de retea, la aplicarea unei presiuni realizndu-se contactul ntre linii si
coloane. Se pot construi astfel costume sau mnusi sensibile la presiune, folosind aceast
tehnic sau materiale piezorestive, care pot transmite informatii spre un sistem de calcul.
Textilele inteligente active contin senzori si actuatoare care reactioneaz independent,
sau la comanda unui microcontroler. n aceast categorie intr materialele cu memorie,
cele care-si schimb culoarea precum cameleonul, cele impermeabile sau permeabile la
vapori, cele care absorb vapori, cele care acumuleaz cldura sau cele cu nclzire
electric.
Capitolul X
212
Un exemplu sunt fibrele inteligente pe baz de materiale conductoare electric, de
exemplu granule de grafit si materiale care si schimb faza (PCM - Phase Change
Materials). Acestea si modific rezistenta odat cu temperatura. Modificndu-se volumul
fibrei rezistivitatea scade, iar materialul poate comanda astfel sistemul de reglare al
temperaturii (conectare/deconectare), de exemplu la costumele de explorare spatial
Un alt exemplu de material inteligent activ este
cel produs de Mitsubishi Rayon, care converteste
lumina n cldur folosind fibre acrilice, ce au n
structura lor particole ceramice si oxizi de antimoniu
sau staniu. Pe baza lor s-au realizat jachete de ski cu
un sistem de nclzire integrat si control precis al
temperaturii, purtate la Jocurile olimpice de iarn din
1998 de echipa Elvetiei.
Materialele inteligente pot avea si memorie, ele
fiind stabile n dou zone de temperatur Ele sunt
realizate pe baz de polimeri SMP (Shape Memory
Polymers), care sunt compuse din zone tari alternnd
cu zone moi (poliuretan, eter poliesteric, copolimer
stiren-butadien) si si schimb densitatea straturilor cu temperatura, creind un strat de aer
intermediar, care poate fi folosit pentru cresterea izolatiei termice.
Textilele cameleon si schimb culoarea, avnd n structura lor microcapsule cu culori
sensibile la cldur, sau materiale care reactioneaz la radiatiile ultraviolete sau care
absorb radiatii din infrarosul apropiat.
Textilele ultrainteligente sunt de ultim generatie si sesizeaz starea mediului
ambiant, reactionnd si realiznd adaptarea la mediu. Ele sunt comandate de un sistem de
calcul si nglobeaz tehnici diverse de procesare de semnale, telecomunicatii, inteligent
artificial etc.
mbrcmintea inteligent sesiseaz si reactioneaz la conditiile de mediu sau la
stimuli proveniti din diverse surse de natur chimic, termic, mecanic, electromagnetic
etc. ntr-un mod predefinit. De exemplu, ea poate contribui la ventilarea sau rcirea unor
prti ale corpului, sau la transferul de cldur din interior n exterior, sau invers.
Ea monitorizeaz starea fizic a celui care o poart, localizarea lui si mediul
nconjurtor si transmite aceste informatii la o destinatie stabilit. De exemplu se poate
monitoriza starea de sntate a unei persoane, transmitnd informatii privind tensiunea
arterial, pulsul, temperatura, echilibrul mineralelor, continutul de zahr n snge, pozitia
pacientului la un centru de sntate sau spital, pentru asigurarea de interventii rapide si
eficiente, n caz de deteriorare a snttii, colaps, accident etc.
Se poate detecta astfel imanenta unui atac, se poate face un diagnostic pe loc si chiar
recomandri de tratament. Totodat, se mbuntteste confortul psihic al bolnavului sau
pacientului, stiind c va primi rapid ajutor.
mbrcmintea inteligent poate ajuta pompierii n interventii, ei primind informatii
despre temperatura mediului nconjurtor, pozitie si sunt preveniti dac starea lor fizic
este aproape de limit (colaps).
n cazul sportivilor antrenorul poate urmri localizarea lor, starea fizic, viteza si
modul cum alearg etc. Ea poate asigura urmrirea si localizarea turistilor n locuri mai
Figura 10.29 Costum de baie
Securitatea accesului, persoanei i locuinei
213
putin circulate (munti, pduri, cmpii), evitnd rtcirile sau usurnd salvarea acestora n
caz de accidente.
Un exemplu de mbrcminte inteligent este un costum de baie SmartSwim, inventat
n Marea Britanie, care sesizeaz intensitatea radiatiei ultraviolete solare cu un sensor
integrat n costum, prevenind asupra riscului de
cancer de piele.
O jachet inteligent realizat din nailon
impregnat cu oxid de azot, bioxid de sulf si
substante care monitorizeaz ozonul si schimb
culoarea de la albastru la oranj n prezenta
agentilor poluanti, prevenind pe cel care o poart.
Pentru culegerea datelor din mbrcmintea
inteligent se poate folosi tehnologia SOFT switch,
care permite utilizarea materialelor textile
ultrainteligente ca interfete electronice.
Ea foloseste fibre conductoare de greutate
redus avnd un strat foarte subtire din material
compozit elasto-rezistiv sau QTC (Quantum
Tunneling Composite). Acesta este n stare normal izolator, dar prin compresie sau
torsiune devine conductor.
Mecanismul de variatie a rezistentei electrice se bazeaz pe existenta unor particule
metalice din material compozit, asezate ntr-o structur de tip matrice, care nu sunt n
contact fizic. Prin compresie sau torsiune distanta dintre particule scade si se produce un
efect tunel cuantic indus prin cmp, electronii trecnd de la o particul la alta si stabilindu-
se un curent electric. Variatia rezistentei este proportional cu tensiunea aplicat.
mbrcmintea inteligent va fi o parte component a locuintei inteligente, a spitalului
inteligent, a sistemelor de monitorizare a mediului nconjurtor, a sistemelor de salvare si
limitare a efectelor dezastrelor, va contribui la cresterea calittii si eficientei sistemelor de
asistare a persoanelor vrstnice. Deocamdat ea se afl nc n faza de pionerat, cu timpul
ns vor apare noi si noi aplicatii, devenind o parte important a societtii bazate pe
cunoastere, participnd nemijlocit la schimbul de informatii dintre oameni, om si mediu
etc. prin integrarea mijloacelor de comunicatie.
n prezent exist costume de schi cu GPS integrat si cu senzori de temperatur
dezvoltate de Philips, care n cazul detectrii scderii temperaturii corpului sub un anumit
prag declanseaz sistemul de nclzire si transmit un semnal de alarmare continnd
coordonatele pozitiei. Se evit n acest fel pericolul de degerare si se usureaz salvarea
accidentatilor. De asemenea, exist n prezent mbrcminte de copii cu GPS si camer
video, pentru urmrirea si supravegherea copiilor.
Figura 10.30 Structura QTC
Reele radio de senzori i senzori inteligeni
214
CAPITOLUL XI
REELE RADIO DE SENZORI I
SENZORI INTELIGENI
Progresele n tehnologia de fabricatie a circuitelor integrate au condus la realizarea de
circuite care pe o suprafat mic de siliciu pot realiza functii foarte complexe.
Cercetrile efectuate n ultimele decenii si progresele nregistrate n procesarea
digital a semnalelor si tehnologiile radio au determinat producerea de senzori
inteligeni care pot fi interconectati si transmite informatii importante prin radio. S-au
realizat astfel retele de senzori inteligenti (smart sensors), care pot schimba radical modul
nostru de viat.
Figura 11.1 Ilustrarea conceptului de senzori inteligenti
Dup F. L. Lewis, Wireless Sensor Networks
Capitolul XI
215
Scenarii mai mult stiintifice dect fantastice prevd incorporarea de senzori si
dispozitive de actionare (actuators) minuscule n vesminte, n cldiri si locuinte si chiar n
mediul nconjurtor pentru culegerea de date si realizarea de actiuni comandate de om.
Prin aceasta trsturile inteligente (inteligenta artificial) sunt deplasate spre punctul de
msurare, ceea ce micsoreaz costul dispozitivelor si al ntretinerii sistemului.
Se vorbeste n acest caz de calcul dominant (pervasive computing) realizat de
numeroase dispozitive de calcul personale, mobile, sau aflate n mediul nconjurtor,
interconectate prin radio la o retea cablat.
Retelele de senzori inteligenti sunt reglementate prin standardul IEEE 1451
((Standard for Smart Sensor Networks) care se refer la interconectarea de senzori de
naturi diverse, cu capacitti interne de procesare a semnalelor, cu alimentare proprie si
interconectare radio, care pot schimba date numai local. Ele trebuie s satisfac
urmtoarele cerinte:
q auto-identificare
q usurinta instalrii
q auto-diagnostic
q fiabilitate.
Senzorul inteligent este un senzor virtual, care poate comunica radio conform
protocoalelor IEEE prin interfete standard. O alt ilustrare a conceptului de senzor
inteligent este prezentat n figura 11.3.
Aplicatiile principale ale retelelor de senzori inteligenti se refer la:
a. aplicatii de mediu (detectia incendiilor, n special de pduri, detectia
inundatiilor, agricultur de precizie- monitorizarea culturilor, recoltelor si a septelului,
dozarea cu precizie a ngrsmintelor, monitorizarea presiunii atmosferice, umidittii,
temperaturii si a radiatiilor infrarosii)
Figura 11.2 Retele de senzori inteligenti
Reprodus dup Akyildiz et al., IEEE Comm. Mag., Aug. 2002
Reele radio de senzori i senzori inteligeni
216
b. explorarea planetei n locuri greu accesibile, puternic poluate sau neospitaliere
(zone nelocuite, deserturi, zone polare)
c. detectia activittilor seismice si prevenirea populatiei, descoperirea
supravietuitorilor etc.
d. monitorizarea calittii apelor, n special n zone greu accesibile sau neospitaliere,
prevenirea nnottorilor n cazul apelor poluate
e. monitorizarea migratiei animalelor slbatice si a miscrilor acestora ntr-o arie
dat; de exemplu proiectul Zebranet al Universittii Princeton, de urmrire a zebrelor n
Africa
f. monitorizarea de la distant a parametrilor fiziologici ai persoanelor, n scopuri
medicale
g. realizarea de microoperatii chirurgicale folosind microroboti
h. case inteligente (smart homes, offices and environments)
i. monitorizarea structurilor metalice, cldirilor, rezervoarelor, barajelor, a
rezistentei la uzur si oboseal a acestora
j. planificare urban, monitorizarea apelor de suprafat si subterane, a nivelului de
bioxid de carbon, etc.
k. aplicatii militare (monitorizarea trupelor si logisticii, supravegherea cmpului de
lupt, ghidarea atacurilor, detectarea atacurilor cu arme chimice, bacteriologice si
nucleare, protejarea obiectivelor proprii de important)
l. aplicatii n industria automobilelor pentru cresterea sigurantei n functionare si a
traficului, a confortului pasagerilor si manevrabilittii
m. aplicatii n industria aeronautic pentru scderea rezistentei la naintare a
avioanelor, folosind senzori si actuatori montati pe aripi, care s modifice geometria
aeronavei n timpul mersului
n. aplicatii industriale n liniile de roboti
o. urmrirea mrfurilor pe tot lantul lor, de la fabricare la distributie
p. urmrirea pachetelor, containerelor si a altor obiecte transportate
q. studii sociologice, urmrirea comportrii si interactiunii oamenilor
r. cresterea securittii cldirilor si a sigurantei cetteanului
Avnd n vedere distribuirea neregulat a senzorilor ntr-un spatiu larg si c sistemul
trebuie s functioneze fr interventia omului, apar probleme n special de alimentare.
Bateriile, n general sunt scumpe, au o durat de viat limitat, iar nlocuirea lor cere
Figura 11.3 Ilustrarea conceptului de senzor radio
Capitolul XI
217
interventia omului. Alimentarea retelelor de senzori radio, n afara bateriei proprii, poate
recurge la utilizarea energiei mecanice, termice, a radiatiilor sau energiei electromagnetice
radiate de posturile radio, TV etc.
Arhitectura sistemelor de senzori, conform IEEE 1451 este prezentat n figura 11.4,
preluat din [Conway si Hefferman 2003].
Retelele de senzori sunt n general de tipul ad hoc, formate din noduri fixe sau
mobile, distribuite aleator, care se auto-organizeaz. Comunicatia unui senzor se
realizeaz prin radio cu cel mai apropiat vecin, informatia ajungnd n final la o statie
central. Din acest motiv senzorii trebuiesc plasati destul de des si aproape unul de
cellalt.
Senzorii mai apropiati de statia central pot deveni foarte aglomerati, motiv pentru
care sunt necesare strategii de rutare inteligente. Se poate recurge si la combinarea datelor
de la mai multi senzori (data fusion), astfel nct s se recurg la mai putine transmisii.
Legturile sunt n general asimetrice, iar btaia lor depinde de puterile de emisie,
antenele folosite si conditiile de propagare, mai ales de prezenta sau absenta fading-ului.
Puterea de emisie este limitat de standarde, dar si de necesitatea de a functiona ct mai
mult, fr a se recurge la schimbarea sursei de alimentare (baterie), avnd n vedere c
aceast operatie este foarte costisitoare.
Din cauza defectrii sau
limitrilor energetice, sau chiar a
consumrii bateriei, senzorii pot
intra si iesi din retea temporar sau
permanent, ceea ce conduce la o
topologie n continu schimbare.
Defectrile pot apare chiar din faza
de depunere a acestora n teritoriu.
Numrul senzorilor dintr-o
retea inteligent este de obicei foarte
mare, mult mai mare dect cel al
entittilor dintr-o retea ad-hoc. La
fel si n ceea ce priveste densitatea
lor geografic.
Figura 11.4 Arhitectura sistemelor de senzori radio inteligenti
Figura 11.5 Schema bloc functional a
sistemului IEEE 1451
Reele radio de senzori i senzori inteligeni
218
De remarcat deci c exist limitri foarte severe, n ceea ce priveste alimentarea cu
energie, puterea de calcul si capacitatea de memorie disponibil.
Schema bloc a sistemului de culegere a datelor si transmisie conform standardului
IEEE 1451 este ilustrat n figura 11.5 . Aici STIM nseamn Smart Transducer Interface
Module, TBIM Transducer Bus Interface Module iar MMI - Mixed Mode Interface.
Pentru prelungirea duratei de viat a bateriilor si implicit a retelei se recomand ca
nodurile s stea ct mai mult n starea de hibernare (sleep), n care consumul de curent
este de ordinul microamperilor, din care s ias doar pentru a emite informatii.
In modul
activ de receptie,
sau emisie,
consumul de
energie este mult
mai mare, impli-
cnd curenti de
ordinul zecilor
de mA. De
remarcat c
tranzitiile din
starea de
deconectare n
cea de hibernare
consum mai
mult energie dect altele, cum ar fi din starea de hibernare n cea activ. Ca urmare, sunt
necesari algoritmi de control performanti, care s conduc la realizarea unui compromis
ntre economia de energie, latent sau timpul de reactie, consumul de putere si tranzitiile
dintre stri.
De asemenea, se recomand ca achizitiile de date s se fac numai cnd sunt strict
necesare, precum si utilizarea tehnicilor de compresie a informatiei, pentru a micsora
durata emisiilor. Uneori este mai important s se primeasc informatii dintr-o anumit
zon si nu de la fiecare nod al retelei.
TABELUL XI.1 Strile nodurilor reelei de senzori
Numr Starea nodului MCU Memorie
Senzor
si A/D
Radio
S0 Emisie Activ Activ Deschis Emittor
S1 Receptie Activ Activ Deschis Receptor
S2 Gata Inactiv Hibernare Deschis Receptor
S3 Observare Hibernare Hibernare Deschis Receptor
S4 Asteptare Hibernare Hibernare Deschis Inchis
S5 Hibernare Hibernare Hibernare Inchis Inchis
S6 Inchis Inchis Inchis Inchis Inchis
Senzorii, pe lng traductorul propriu zis, mai au o parte electronic cu urmtoarele
proprietti
q pot comunica cu alte noduri pe baza unui ceas propriu
Figura 11.6
Capitolul XI
219
q au capacitti de conditionare si procesare digital a semnalelor si sunt
gestionati de un program propriu care s poat lua decizii si s dea alarme
se numesc senzori vituali (virtual sensors).
Standardul IEEE 1451 prevede 4 nivele, primele 3 se refer la interfete digitale, iar
cel de al 4-lea la o interfat mixt, avnd att semnale analogice ct si digitale.
Conform standardului fiecare senzor contine informatia organizat ntr-un fisier
electronic TEDS (Transducer Electronic Data Sheet), datele fiind clar definite si
formatate, astfel ca un senzor individual s poat fi identificat din multimea senzorilor din
retea, sistemul fiind flexibil si putnd lucra cu diferite tipuri de senzori.
Datele continute n TEDS se refer la codul de identificare al senzorului, de exemplu
codul su de catalog, tipul, sensibilitatea si unitatea de msur, data ultimei calibrri si
factorii de corectie, aplicatia unde este folosit (identitatea canalulului) si coordonatele
msurtorii .
Standardul IEEE 1451 mai defineste si procesorul asociat, denumit NCAP (Network
Capable Application Processor), prin care senzorul sau un grup de senzori sunt conectati
la reteua extern cablat sau radio.
Varianta IEEE 1451.1 asigur definirea clar si complet a traductorului si a
componentelor sale, recurgnd la un model orientat pe obiect, care contine o descriere
abstract a interfetei pentru senzor si actuator, ce nu depinde de partea de hardware.
Figura 11.8 Procesor NCAP (Network Capable Application Processor)
Figura 11.7 Ciclu de activitate al unui senzor inteligent
Reele radio de senzori i senzori inteligeni
220
Modelul este compus din clase de obiecte cu atribute, actiuni si comportri bine
specificate. Modelul poate fi asociat cu diverse tipuri de retele folosind o interfat API
(Application Programming Interface) standard. Tipurile de retelele mai importante sunt
Ethernet, DeviceNet, LonWorks si SDS (Smart distributed System). Interfata API poate
lucra cu toate modulele de comunicatii ale interfetelor din standardul IEEE 1451, de tipul
STIM, TBIM, MMT (Mixed Mode Transducer).
Varianta IEEE 1451.2 defineste fisierul TEDS cu formatul aferent, modulul STIM
(Smart Transducer Interface Module), ce permite conectarea oricrui tip de traductor,
specificatiile interfetei d.p.d.v. electric, precum si semnalele de scriere/citire pentru
accesul la TEDS si traductoare.
Figura 11.9 Exemplu de interconectare prin TII la NCAP
Figura 11.10 Interfat fizic multi-drop conform IEEE 1451.3
Capitolul XI
221
Modulul STIM realizeaz conditionarea, conversia si liniarizarea semnalului produs
de traductor. El cuprinde o interfat digital si protocolul de comunicatie aferent pentru
senzorii ce comunic prin aceeasi interfat cu microprocesorul sistemului, denumit TII
(Transducer Independent Interface). Aceasta are un bus I/O serial cu 10 linii, similar cu
cel definit de IEEE 488, si poate lucra cu schimb de semnale de tip handshake si n regim
de ntreruperi. Modulele sunt de tip plug&play si pot fi conectate n timpul functionrii.
Conform IEEE 1451.2 fisierele TEDS trebuie s fie incluse fizic n traductoare ca o
parte a modulului STIM.
Varianta IEEE 1451.3 defineste interfata fizic ce permite conectarea a mai multor
traductori, aflati n locatii fizice diferite, ntr-o configuratie multi-drop, folosind un bus
denumit TBIM (Transducer Bus Interface Module), de dimensiuni mici si necostisitor,
astfel ca s poat fi implementat n fiecare senzor.
Varianta IEEE 1451.4 defineste interfata si comunicatia aferent pentru a permite
lucrul cu traductori analogici n format digital, care s se poat identifica si configura n
retea. Protocolul utilizat este denumit MMCP (Mixed-Mode Communiication Protocol),
modul mixt referindu-se la faptul c senzorul poate functiona ca traductor analogic, dar
poate fi reconfigurat sau citit n regim digital, inclusiv fisierele TEDS.
Operatiile de ntretinere a retelelor de senzori inteligenti se rezum la reprogramare,
care se efectueaz prin radio. Pot apare probleme de securitate, tinnd cont de faptul c
implementarea algoritmilor de criptare pe procesoarele din retea este costisitoare,
implicnd resurse sporite. Schema bloc a unui senzor radio inteligent este prezentat n
figura 11.11.
Retelele de senzori inteligenti pot fi folosite n diverse activitti utile ca:
q supravegherea mediului nconjurtor si detectia agentilor poluanti, chimici
sau biologici
q prevenirea urmrilor cutremurelor prin detectarea activittii seismice
q urmrirea procesului de fabricatie, desfacere, livrare etc.
q explorri interplanetare
q monitorizarea lucrilor agricole
Figura 11.11 Schema bloc a unui senzor radio inteligent
Reele radio de senzori i senzori inteligeni
222
q supravegherea rezistentei podurilor, cldirilor si a constructiilor
q cldiri inteligente
q cercetri medicale
q asistenta medical
q aplicatii militare si actiuni de supraveghere, paz si securitate
q prevenirea actiunilor teroriste
q recunoasterea accidentelor
q monitorizarea persoanelor n vrst
O deosebit important prezint retelele de senzori pentru realizarea de cldiri
inteligente (smart buildings). Ele pot monitoriza continuu rezistenta cldirii, utiliznd
mrci tensometrice si senzori de acceleratie, sau pot contribui la asigurarea unui
microclimat adecvat, cu confort maxim si cheltuieli minime de energie.
Senzorii inteligenti pot realiza comunicatiile pe cale optic sau prin radio, ambele
variante avnd att avantaje ct si dezavantaje. De exemplu, tinnd cont de volumul
limitat, este foarte greu a realiza antenele radio la frecvente mai joase, deci functionarea
este posibil doar n benzile superioare.
Atenuarea mai mare a
semnalelor la frecvente mai
ridicate impune fie o raz de
actiune foarte mic, fie
compensarea acesteia prin
cresterea puterii de emisie,
adic timp de functionare
sczut.
Sistemul de comunicatii
radio este n general complex,
necesitnd circuite de
modulare/demodulare, filtre
trece band, circuite de
multiplexare/ demultiplexare,
conform tehnicii de acces
multiplu cu multiplexarea
Figura 11.13 Bratar electronic (RFID si senzor)
Figura 11.12 Implementarea senzorului Mica Mote (Universitatea Berkeley)
Capitolul XI
223
canalelor n frecvent, timp sau cod utilizate. Un exemplu de senzor inteligent cu
comunicatii radio este MicaMote.
Universitatea Berkeley a realizat un modul de a doua generatie de senzori inteligenti
MicaMote, prezentat n figura 11.12, care foloseste sistemul de operare Tiny OS.
Comunicatia radio are loc la 916,5 MHz iar senzorul este controlat de un microcontroler
Atmel Atmega 128L, cu frecventa de clock de 4 MHz, avnd o memorie SRAM de 4
kiloocteti si memorie nevolatil de 128 kiloocteti.
Un exemplu de utilizare al senzorului inteligent MicaMote este prezentat n figura
11.13, el fiind integrat ntr-o brtar electronic, cu care se pot detecta diverse obiecte
echipate cu tag-uri RFID.
Un senzor inteligent cu comunicatii optice este cel denumit Smart-Dust. Proiectantii
modulului Smart-Dust si-au propus ca ntr-un volum de siliciu de un milimetru cub, sau
mai mic, s realizeze functiile unui senzor inteligent: senzorii propriu zisi, circuitele de
comunicatie bi-directionale si de alimentare cu energie.
Un exemplu de realizare a unui asemenea senzor inteligent, care poate culege date si
le poate transmite, cu consum de putere foarte mic, denumit smart dust mote este
prezentat n figura 11.14. Acesti senzori sunt att de mici, nct lansati din aer, pot fi
purtati de curentii de aer la distante foarte mari.
Figura 11.14 Structura senzorului inteligent Smart Dust
Reele radio de senzori i senzori inteligeni
224
El contine senzori de tip MEMS, o diod laser semiconductoare, o oglind comandat
cu actuatoare MEMS, pentru transmisia optic activ si un retroreflector MEMS, pentru
transmisia optic pasiv (doar reflexie), un receptor optic, circuite de procesare digital si
control si un bloc de alimentare cu celule solare si baterii pe pelicul groas (thick film).
Energia stocat n baterie prin celulele solare este de circa 1 Joule, care ar ajunge
pentru functionare continu n 24 de ore, dac puterea medie este de 10 microwati. O
functionare pe un interval de timp mai mare presupune functionare intermitent,
gestionat de un program de management al energiei, activnd diversele blocuri
componente ale senzorului inteligent doar atunci cnd este necesar si rencrcarea bateriei
de la celulele solare n perioadele cnd soarele este pe cer (1 Joule/zi). Dac energia este
preluat de la iluminatul electric, energia captat este cu trei ordine de mrime mai mic.
Cercetrile urmresc acum realizarea de senzori de dimensiuni si mai mici
(nanosenzori), care pot fi transportati de insecte, cu aplicatii de interes militar evidente.
Aparate inteligente
225
CAPITOLUL XII APARATE INTELIGENTE
XII.1 Introducere
Dezvoltarea industriei de senzori, telecomunicatii si a Internetului, precum si a tehnicilor
de inteligent artficial a condus la aparitia ideii de aparate (electrocasnice) inteligente
(smart appliances), cu o cerere tot mai mare din partea consumatorilor.
n aceast categorie intr acele aparate care pot avea acces direct la Internet pentru a-
si remprospta memoria si programele rezidente, sau care pot fi controlate de la distant.
Ele sunt caracterizate de urmtoarele:
q Pot genera si stoca informatii
q Pot comunica cu celelate dispozitive din sistemul domotic si din afara lui
q Starea lor poate fi modificat cu ajutorul unui sistem de control electronic
incorporat.
Acest concept se refer deci la acele aparate care comunic cu celelalte aparate si care
se adapteaz la utilizarea de mai multi utilizatori, cu pretentii si cerinte diverse, folosind
dispozitive de intrare/iesire
inteligente (smart display). Evident,
un aparat cu telecomand (televizor,
instalatie de aer conditionat, DVD
player), sau care poate fi comandat
de la distant prin alte mijloace
(Internet), sau care are un
microcontroler incorporat, dar nu
satisface cele 3 cerinte de mai sus, nu
intr n aceast categorie.
Se deosebesc dou tipuri de
aparate inteligente:
q bunuri de larg consum
cu acces la Internet:
aparatur audio si
video, dispozitive de
comunicare e-mail
q aparate electrocasnice
(fixe si portabile).
Aparatura inteligent colecteaz
informatii de la senzorii proprii, sau
prin sistemul de comunicatii (radio), le stocheaz si le transmite n exteriorul casei prin
Internet si ctre celelalte aparate din sistemul domotic, contribuind la cresterea confortului
utilizatorilor si la o utilizare optim, cu economii de energie si timp si la o ntretinere
eficient, cu configurare si diagnosticarea de la distant (remote diagnosis) a eventualelor
disfunctii sau defectri.
Figura 12..1 Interfete ntlnite n domotic
(dup Ishihara e.a.)
Capitolul XII
226
Se deosebesc astfel trei sectiuni principale n comunicatiile cu exteriorul :
1. reteaua domotic din interiorul locuintei
2. gateway-ul aflat n locuint
3. legtura dintre gateway si Internet, ce utilizeaz protocoale IP si diverse nivele
fizice (cablu, cablu electric, ADSL, retea telefonic, radio, sateliti)
XII.2 Securitatea accesului
Aparatele electrocasnice inteligente vor fi conectate n retea si vor avea acces la Internet,
putnd fi comandate de la distant. Din motive de securitate accesul se face printr-un
gateway, fiecare aparat avnd interfata sa, asa cum este ilustrat n figura 12.1.
Aceast situatie, cnd se ntlnesc aparate electrocasnice inteligente cu diferite tipuri
de interfete, poate crea probleme, att la nivelul fizic ct si n stratul de control, avnd n
vedere c terminalul care acceseaz reteaua de la distant ar avea nevoie de diverse softuri
de aplicatie, iar utilizatorul nu s-ar simti n largul su.
Deoarece aparatele electrocasnice inteligente sunt conectate la Internet, apar noi
servicii, ilustrate n figura 12.2, de conectare/deconectare a aparatelor, programare a
aparaturii audio/video, nchidere/deschidere a usilor, supraveghere video de la distant,
transmiterea alarmelor etc.
Conectarea clasic a echipamentelor aflate n cas, denumite pe scurt CPE (Customer
Premises Equipment), prin CPE router, care e setat s accepte acces din exterior prin
Internet, poate introduce riscuri de securitate, reteaua fiind vulnerabil la atacurile hacker-
ilor, situatie ilustrat n figura 12.3. Riscul este justificat de faptul c filtrul de adrese IP al
routerului nu poate distinge accesul autorizat de cel neautorizat, tinnd cont de
mecanismul de alocare dinamic al adreselor IP ctre calculatoare si de faptul c
terminalul mobil foloseste o adres IP de gateway comun mai multor terminale.
Figura 12.2 Accesarea prin Internet a dispozitivelor electrocasnice
Aparate inteligente
227
Chiar aplicatiile ce sunt proiectate cu logare si autentificare prin parol pot fi atacate
si eventual sparte.
O arhitectur ce asigur securitatea accesului din exterior si lucrul cu diverse aparate
electrocasnice, propus de Ishihara e.a.este ilustrat n figura 12.4. Ea se bazeaz pe un
gateway aflat n locuint si un server central care autentific utilizatorul si permite
stabilirea unei conexiuni securizate ntre gateway si un terminal exterior.
Stabilirea conexiunii securizate presupune logarea utilizatorului la serverul central
prin terminalul su mobil. Utilizatorul este autentificat de serverul central, care i atribuie
Figura 12.4 O arhitectur ce asigur securitatea accesului (dup Ishihara e.a.)
Figura 12.3 Evidentierea riscurilor de securitate
Capitolul XII
228
un cod de acces (acces permission code) generat aleator, valabil pentru sesiunea
respectiv, cod care este trimis si gateway-ului. Utilizatorul, prin terminalul mobil trimite
o cerere ctre gateway, nsotit de codul de acces pentru a se stabili o legtur securizat
denumit SSL (Secure Sockets Layer). Evident, gateway-ul accept conexiunea doar n
cazul identittii celor dou coduri, n caz contrar refuznd conexiunea (atacuri fr cod
sau cu un cod nevalabil).
Problema interfetelor diferite si a comenzilor diferite este rezolvat prin faptul c
gateway-ul lucreaz ca un server web si genereaz pagini de menu n HTML, astfel c
selectia comenzilor se poate face cu orice terminal avnd un browser web, fr a fi nevoie
de instalarea de software suplimentar. Arhitectura software a gateway-ului pentru a putea
lucra cu aplicatii diverse este prezentat n figura 12.5.
Gateway-ul trebuie s ndeplineasc functii complexe, avnd n vedere c pe lng
comenzile relativ simple ce se dau din exterior (nchidere deschidere de usi, aparate,
lumini, robinete etc.) el trebuie s gestioneze si descrcarea de filme (download) la cererea
utilizatorului (movies on demand) si ghiduri ale programelor TV sub form electronic -
EPG (Electronic Programming Guide). Ca urmare a situatiei existente, este foarte
probabil c ntr-o locuint vor exista diverse tipuri de retele de comunicatii, cu diverse
protocoale, iar gateway-ul va trebui s le acomodeze pe toate, realiznd un singur punct de
conexiune ntre Internet si locuint.
Pentru armonizarea cerintelor legate de gateway, un consortiu de companii a format
initiativa OSGI (Open Service Gateway Initiative). nc nu este clar dac gateway-ul va fi
sub forma unei cutii separate sau va fi integrat n aparate electrocasnice de tipul TV digital
(DTV) sau STB (Set-Top-Box), iar functionalitatea sa va fi concentrat ntr-un singur
aparat sau distribuit n mai multe.
Figura 12.5 Arhitectura software a gateway-ului pentru lucrul cu aplicatii diverse
Aparate inteligente
229
O problem important ce apare n legtur cu aparatele electrocasnice dintr-o
locuint este legat de faptul c locatia lor nu este fix, un aparat putnd fi mutat dintr-un
loc n altul sau schimbat cu un model mai nou. De asemenea, n cas pot exista diferite
terminale si sisteme de comunicatii pe cablu sau prin radio. Ca urmare, arhitectura
sistemului software domotic trebuie s fie compatibil cu toate tehnologiile utilizate si
independent de ele, permitnd combinarea acestora n orice mod dorit. Ea trebuie s se
adapteze n mod automat schimbrilor intervenite n continut si topologie, fr a recurge
la ajutor din exterior. Arhitectura trebuie s fie bine structurat, oferind drepturi depline
locatarilor si acces limitat pentru furnizorii de servicii externi.
n consecint se impune o divizare a managementului sistemului n sarcini mai mici si
mai dificile, cu doi factori de decizie: administratorul sistemului domotic (Home System
Administrator) si operatorul
(Operator) [Jormakka].
Drepturile de acces sunt
administrate de administrator,
avnd n vedere c accesul este
securizat cu parole sau chei de
criptare. Administratorul poate
aduga, schimba sau anula
drepturi ale utilizatorului si
ndeplini sarcini simple de
management.
Operatorul se ocup cu
instalarea si dezinstalarea de
software pentru aparate, cu
securitatea si integritatea
sistemului, avnd sarcini tehnice
mai complexe dect
administratorul. El poate fi un utilizator sau un tehnician de la o firm specializat, cu care
exist un contract de ntretinere a sistemului.
XII.3 Interfaa utilizatorului extern
Utilizatorii externi pot apela la diverse tipuri de interfete (remote user interface), ilustrate
n figura 12.6.
Exist dou tipuri principale de interfete:
q grafice
q bazate pe text
cele bazate pe text fiind mai putin complexe si mai ieftine.
Interfetele de retea cele mai rspndite sunt urmtoarele:
q Pe cablul de alimentare cu energie electric
o X10
o CEBus
o LonWorks
Figura 12.6 Interfete pentru utilizatorii externi
Capitolul XII
230
o SCP
o Ethernet
q Prin radio
o 802.11a
o 802.11b
o Bluetooth
o Home-RF-Lite (ZigBee)
q Serie pe cablu
o LonWorks (FFT)
o RS232
o RS485
q Ethernet
q Linie telefonic
o HPNA
o Prin modem
q Pager duplex
q modem radio (telefon celular)
Interfetele grafice de tip web browser pot fi de urmtoarele tipuri:
q HTML static
q DHTML-HTML dinamic
Figura 12.7 Arhitectur gateway
Figura 12.8 Schema bloc a sistemului Compuccino
Aparate inteligente
231
Varianta dinamic se realizeaz cu scripturi Java sau n Flesh. Dependenta de browser
(Internet Explorer, Opera, Netscape) poate fi eliminat cu appleturi Java, folosind ca agent
de redare Java Virtual Machine (JVM). Ca urmare, structura tipic a unui gateway este
cea reprezentat n figura 12.7.
Dac sistemul are versiunea cerut pentru JVM, lansarea unui applet din pagina
HTML determin actiunea solicitat.
Dac sistemul nu dispune de versiunea JVM implicat, utilizatorul primeste indicatia
de a aproba download-ul acesteia de la site-ul companiei Sun, fr a fi necesar a repeta
operatia n cazul unei comenzi ulterioare.
Pentru a nu micsora semnificativ viteza de lucru este necesar o proiectare corect a
applet-ului si un management adecvat al memoriei cache de ctre JVM.
O alt posibilitate de a realiza pagini dinamice este folosirea de scripturi pe server
(server-side scripting).
Figura 12.9 Schema bloc functional a proiectului Compuccino
Capitolul XII
232
XII.4 Proiectul Compuccino conectarea unui automat de cafea
la Internet.
Compuccino (http://ece-www.colorado.edu/~ecen4610/expof03/compuccino_pdr.ppt) este
un proiect al Universittii din Colorado ce urmreste realizarea unui automat de cafea
inteligent conectat la Internet, precum si realizarea de alte aparate inteligente (prjitor de
pine, cuptor cu microunde, robot de buctrie, sistem audio), comunicatia realizndu-se
cu dou procesoare.
Schema bloc de principiu a sistemului Compuccino este ilustrat n figura 12.8. Se
observ c, bazat pe aceleasi principii, se poate realiza comanda de la distant a diferitelor
aparate electrocasnice ntlnite ntr-o buctrie sau locuint.
Un procesor gestioneaz comunicatia cu automatul de cafea iar cellalt comunicatia
prin Internet, mai exact accesul din pagina Web. Automatul de cafea dispune de senzori si
sistem de control propriu, care permit stabilirea si reglarea temperaturii, controlul
elementului de nclzire, sesizarea si controlul nivelului si calittii apei, durata fierberii si
tria cafelei. Automatul dispune de un timer, ce poate fi reglat din exterior si care
stabileste durata fierberii si de o rsnit electric, ce controleaz tria cafelei prin
cantitatea de cafea mcinat.
Figura 12.10 Schema bloc a proiectului Smart Appliance
Aparate inteligente
233
Schema bloc functional a sistemului Compuccino este prezentat n figura 12.9,
unde se evidentiaz functiile individuale de control si monitorizare. Comunicatia cu
microcontrolerele locale incorporate se realizeaz prin standardul RS-232.
Procesorul 1 lucreaz n sistemul de operare TS-Linux, iar serverul Web este de tip
Apache. Procesorul 2 este inclus n placa demo Motorola HC12.
XII.5 Proiectul Smart Appliance
Proiectul Smart Appliance si-a propus comanda unor dispozitive prin standardul X-10,
realiznd att partea de hardware, pe baz de module comerciale X-10 si un modul
dezvoltat n cadrul proiectului, ct si cea de software.
Software-ul elaborat n cadrul proiectului se compune din trei prti
1. O aplicatie de tip interfat grafic pentru utilizator GUI (Graphical User
Interface) care ruleaz pe computerul aflat n locuint si care comand
dispozitivele X-10
2. Un applet Java care poate rula pe orice dispozitiv cu acces Web, care asigur
legtura cu computerul local aflat n locuint
3. Un server Java care comand dispozitivele X-10 cnd applet-ul s-a conectat
la calculatorul local.
Schema bloc a proiectului este prezentat n figura 12.10.
XII.6 Servicii inteligente i proiectul ELIMA
Aparatele inteligente integrate ntr-un sistem domotic pot asigura servicii inteligente
(smart services), cu referire n principal la:
q furnizarea de informatii privind consumul de energie;
q furnizarea de date privind noile interfete din sistemul domotic;
q asigurarea diagnosticrii si monitorizrii de la distant a aparatului n
vederea realizrii unei ntretineri rapide si eficiente.
Figura 12.11 Servicii inteligente furnizate de un sistem domotic
Capitolul XII
234
Pentru realizarea acestor deziderate OSGI (Open Services Gateway Initiative) a
propus un model, care s faciliteze realizarea de aparatur inteligent ce poate schimba
informatii n orice retea, indiferent de topologia acesteia. Modelul permite dezvoltarea de
servicii, pachete software si asigurarea confidentialittii pe serverul sistemului domotic,
conform standardelor OSGI.
Uniunea European a lansat un proiect n cadrul FP4, intitulat Environmental Life
Cycle Information Management and Analysis system, sau pe scurt ELIMA
(www.elima.org), pentru a studia impactul noilor servicii si tehnologii asupra societtii.
n figura 12.11 este ilustrat modelul unui sistem de comunicatie si control domotic,
conform recomandrilor OSGI, investigat n cadrul ELIMA evidentiind tipurile de
aplicatii si servicii ce pot fi realizate, n relatie cu aparatura si senzorii existenti n
locuint.
Figura 12.12 ilustreaz schema bloc a unui aparat inteligent, care lucreaz n cadrul
unui sistem realizat pe baza standardului OSGI. Comunicatiile aparatului inteligent
includ:
q descrcarea de software pentru upgrade-ul aparatului
q informatii privind functionarea aparatului: timp de lucru, parametri etc.
q consumul de energie al aparatului.
q informatii de diagnosticare a strii aparatului
n figura 12.13 se prezint schema bloc a sistemului ELIMA, n care un produs este
urmrit ncepnd cu fabricarea sa, continund cu distributia, utilizarea si ntretinerea si
terminnd cu reciclarea.
XII.7 Protocoale pentru lucrul n reea
Comunicatiile domotice sunt mai speciale, avnd n vedere c mediul e diferit,
utilizatorii pot s nu aib cunostinte de utilizare a calculatoarelor si de administrare a
retelelor de calculatoare, desi nu toate aparatele electrocasnice au complexitatea apropiat
de cea a unui calculator. Totusi, ele contin cel putin un microcontroler si ceva memorie.
Tehnologiile de comunicatie utilizate n domotic n legtur cu aparatele inteligente
trebuie s prezinte urmtoarele proprietti:
q implementare usoar cu procesoare ieftine, memorie de capacitate mic si
Ir hard disc, cu dispozitive suplimentare pentru comunicatii (middleware)
si un protocol, care s asigure att comunicatiile ntre aparate ct si accesul
la Internet.
Figura 12.12 Schema bloc a unui aparat inteligent
Aparate inteligente
235
q usurinta utilizrii, proprietti de tip plug and play, aparatele fiind capabile
s-si anunte prezenta, prin aceasta simplificndu-se configurarea si
instalarea.
q prezenta unui standard unic, care s asigure compatibilitatea aparatelor
produse de fabricanti diferiti, cu referire n special la protocoalele de
comunicatii si interfete.
q posibilitatea modernizrii aparatelor prin descrcarea de softuri noi si
realizarea de noi facilitti
q coexistenta cu aparatele vechi, mai putin inteligente, astfel ca cele fr
protocol de comunicatie s poat comunica prin intermediul celor mai
inteligente.
Problema principal privind adoptarea unui standard unic este lipsa consensului
privind tipul de retea agreat (Ethernet, linie telefonic, IEEE 1394, cablu electric, radio
etc.) si protocolul de comunicatie ntre aparate. Exist dou tendinte privind protocoalele
de comunicatie:
q varianta centrat pe calculator, promovat de Intel, Microsoft si alti
productori de tehnic de calcul
q varianta ce nu implic calculatorul, promovat de productorii de aparatur
electrocasnic (Sony, Panasonic, Whirlpool etc.).
Ca urmare, exist mai multe initiative, promovate de diverse grupuri si organizatii,
cela mai importante fiind prezentate n continuare.
XII.7.1 Iniiativa HAVi
Initiativa HAVi (Home Audio Video Interoperability) a fost adoptat n SUA si se
bazeaz pe stratul fizic definit de IEEE 1394. Ea asigur o serie de servicii pentru
realizarea interoperabilittii si dezvoltarea de aplicatii distribuite n retelele casnice, cum
ar fi:
q autoconfigurarea sistemului la instalarea unui nou aparat electrocasnic
q realizarea unei scheme de adresare si transfer de mesaje
Figura 12.13 Schema bloc a sistemului ELIMA
Capitolul XII
236
q cutarea si descoperirea de noi resurse
q postarea de evenimente si receptia evenimentelor locale sau distante
q organizarea datelor n fluxuri sincrone (streaming) si controlul acestora.
HAVi a standardizat interfetele API pentru functiile audio/video curente, iar fiecare
aparat, care intr n retea, si instaleaz automat software-ul de aplicatie si de interfat.
XII.7.2 Iniiativa Home RF
Home RF este o initiativ sustinut de Intel si alti productori de tehnic de calcul, bazat
pe dezvoltarea unui protocol de acces radio denumit SWAP (Shared Wireless Access
Protocol). Acesta permite accesul la Internet n locuint si n jurul ei folosind dispozitive
portabile, precum si schimbul de informatii de tip voce si date ntre calculatoare,
periferice de calculatoare, telefoane mobile si cordless avansate si alte dispozitive.
XII.7.3 Iniiativa HomePlug
Initiativa HomePlug se bazeaz pe utilizarea retelei de alimentare cu energie electric
pentru acces la Internet si comunicatii multimedia, avnd n vedere existenta acesteia n
fiecare cas si a prizelor de alimentare n fiecare camer.
XII.7.4 Iniiativa Home PNA
Ea este promovat de alianta Home PNA (Home Phoneline Networking Alliance) si se
bazeaz pe utilizarea liniilor telefonice, fr a perturba functionarea telefonului sau
faxului. In standardul HomePNA 3.0 se poate atinge o vitez de transfer a datelor de 180
Mbiti/s, sau 240 Mbiti/s cu extensii suplimentare.
XII.7.5 Iniiativa UPnP
Aceasta este promovat de Microsoft si se bazeaz pe o arhitectur ce permite
conectarea calculatoarelor, aparatelor inteligente si dispozitivelor radio. UpnP (Universal
Plug and Play) utilizeaz tipul de retea Ethernet la nivelul fizic si nu depinde de sistemul
de operare, limbajul de programare sau mediul fizic de transmisie utilizat.
Figura 12.14 Variante de protocoale de retea n domotic
Aparate inteligente
237
XII.7.6 Iniiativa OSGI
Ea a fost amintit anterior si defineste gateway-ul open service (Open Services Gateway) ,
care este implementat n cadrul stratului aplicatie din modelul OSI n limbajul Java, pentru
a permite transferuri de date de band larg si conectare la distant.
XII.8 Alternative de conectare la Internet
Pentru conectarea unui aparat electrocasnic, dotat cu un sistem de control propriu, la
Internet sunt necesare minimum trei componente:
q interfata cu reteaua (Network Interface)
q un sistemhost local (Local Host)
q interfata utilizatorului aflat la distant (Remote User Interface)
Proiectantul poate alege una din mai multe variante pentru fiecare component,
precum si diverse metode de interconectare.
Practic, nu se poate adopta o retet standard, avnd n vedere c fiecare component
poate fi un obiect fizic (cartel de retea, modem pe cablul de alimentare cu energie
electric, gateway rezidential, modem telefonic, pad Web cu comunicatii radio, server
Web), sau o functie realizat n software pe procesorul aparatului.
Comunicatia cu Internetul poate fi implementat n una din cele dou variante:
q client-server
Figura 12.15 Implementarea conexiunii la Internet
Capitolul XII
238
q multi-tier
Cele trei componente mentionate mai sus devin un client, un server si o interfat
fizic la aparat. La client se gseste software-ul pentru interfata utilizatorului aflat la
distant, sistemul putnd avea mai multi clienti. Hostul local poate fi integrat n aparat sau
se poate afla ntr-un calculator sau alt dispozitiv de calcul, aflat n cas sau n spatiul Web.
El asigur cele necesare pentru ca aplicatia inteligent s poat functiona.
Interfata cu reteaua poate fi realizat prin linia de alimentare cu energie electric,
legtura cu aparatul fiind serie, pe linia telefonic prin modem, sau prin pager duplex.
Hostul local poate fi realizat pe un gateway aflat n locuint, asigurnd platforma de
executie pentru noile servicii ale aparatului inteligent. Gateway-ul poate realiza si functia
de firewall, caz n care necesit dou cartele de retea, una pentru conexiunea la reteaua
local (LAN), cealalt pentru comunicatia cu exteriorul (WAN) printr-un modem de
band larg. n acest caz interfata utilizatorului aflat la distant poate fi realizat cu o
tablet Web (web tablet), deservit de un browser incorporat, astfel c orice utilizator
dotat cu un browser poate accesa gateway-ul.
n cazul conectrii prin modem pe linia telefonic mai trebuie adugat o stiv
TCP/IP (TCP/IP Stack). Aparatul inteligent poate fi propriul su host local, caz n care
poate transmite mesaje de tip text sau pagini HTML, sau poate comunica cu un host aflat
n spatiul web. n acest caz interfata utilizatorului aflat la distant este de tip text sau de tip
browser, vehiculnd mesaje despre despre starea aparatului (status messages).
Dezavantajul acestei variante este faptul c aparatul nu este conectat la linie tot timpul,
deci nu se poate exercita un control al lui n timp real.
Dac interfata cu reteaua se face printr-un pager duplex, hostul local va fi n spatiul
web, iar interfata utilizatorului aflat la distant va fi un browser incorporat ntr-un
calculator.
XII.9 n loc de concluzii
Exist n prezent multe aparate dotate cu un procesor incorporat (embedded
processor), cu memorie si facilitti de comunicare, dar aceasta nu le face automat
inteligente, chiar dac pot fi comandate de la distant.
Aparatul ntr-adevr inteligent este constient nu numai de contextul n care se afl,
comunicnd cu celelalte aparate, ci trebuie s fie constient si de prezenta unui sau mai
multor utilizatori, cu diverse preocupri si cerinte si s rspund adecvat nevoilor sau
preferintelor acestora. n acest mod mediul nconjurtor se adapteaz nevoilor omului.
Un proverb spune: nteleptul se adapteaz lumii, nebunul asteapt ca lumea s se
adapteze lui.
Desi pare foarte atrgtoare si tentant, inteligenta ambiental si aparatele inteligente
s-ar putea s aduc mai mult ru dect bine, pericolul principal fiind ca omul s creasc
precum o plant de ser, pierzndu-si capacitatea de adaptare la mediu. n plus,
proliferarea retelelor de senzori radio inteligenti, a retelelor radio domotice va creste si
mai mult poluarea cu unde electromagnetice, crescnd riscul de cancer, leucemie si alte
boli grave.