1.

Introducere
Nanotuburile de carbon (CNT) sunt forme alotropice de carbon cu o nanostructura care poate
avea un raport lungime diametru de mai mare de 10000. Aceste molecule cilindrice de carbon
prezinta proprietati ce le fac utile in multe aplicaii n nanote!nologie" electronica" optica si alte
domenii de stiinta materialelor. Acestea manifesta o duritate si conductibilitate electrica foarte
bune si sunt deasemenea foarte buni conductori de caldura.
Nanotuburile fac parte din familia structurala a fulerenelor si se clasifica in nanotuburi cu un
singur perete si nanotuburi cu mai multi pereti.
Natura legaturilor dintr#un nanotub este descrisa de c!imia cuantica aplicata" in special prin
!ibridizare orbitala. $egaturile c!imice din nanotuburi sunt compuse in intregime din legaturi
sp% " similare cu cele de grafit. Acest tip de legaturi " care sunt mai puternice decat legaturile de
tip sp& gasite in structura diamantului asigura duritatea unica a moleculelor . Nanotuburile se
aliniaza natural in 'frang!ii( tinute la un loc de forte )an der )aals. *ub presiuni ridicate "
nanotuburile pot fuziona " cedand anumite legaturi sp% pentru legaturi sp& " dand posibilitatea
producerii unor fire dure si cu o lungime nelimitata .
2. Nanotuburi cu un singur perete

fotoliu (n"n) vectorul c!iral e indoit nanolegatura de grafin vectorul c!iral e indoit
in timp ce vectorul in timp ce vectorul
de translatie nu se de translatie nu se
modifica modifica

zigzag (n"0) c!iral (n"m) n si m pot fi numarate la nanolegatura de grafin
capatul tubului
Cele mai multe nanotuburi cu un singur perete (*+NT) au un diametru de aproape 1
nanometru " si o lungime a tubului care poate fi de mii de ori mai mare. *tructura unui *+NT
poate fi conceputa prin invaluirea cu un strat de grafit de grosime atomica numit grafin " intr#un
cilindru.
,odul in care stratul de grafin este invaluit este reprezentat de o perec!e de indici (n"m)
numit vectorul c!iral. Numerele intregi n si m dau numarul vectorilor unitate de#a lungul a doua
directii in structura cristalului !e-agonal al grafinului. .aca m/0 nanotuburile sunt numite
zigzag. .aca m/n" nanotuburile sunt numite 0 fotoliu(. 1n rest " acestea sunt numite 0c!irale(.
3.Nanotuburile cu mai multi pereti
Nanotuburile cu mai multi pereti (,N+T) sunt formati din mai multe straturi de grafin rulate
in 2urul propriei a-e pentru a realiza o forma de tub.3-ista doua modele ce pot fi folosite pentru a
descrie structurile ,+NT.
1n cazul modelului papusii rusesti(,atrios!4a) " straturi de grafit sunt aran2ate in cilindri
concentrici " de e-emplu un *+NT de (0"5) cu un *+NT de (0"10).
,odelul pergament este realizat dintr#un singur strat de grafit rulat in 2urul propriei a-e "
asemeni unui sul de pergament.
3ste necesar deasemenea ca nanotuburile cu pereti dubli (.+NT) sa fie mentionate in
aceaste introducere " deoarece acestea prezinta o morfologie si proprietati comparabile cu cele ale
*+NT " dar totodata o imbunatatire a rezistentei fata de materialele c!imice.Acest lucru este
foarte important cand functionalizarea este necesara pentru a conferi noi proprietati nanotuburilor
de carbon. 1n cazul *+NT" functionalizarea covalenta va rupe anumite legaturi duble C/C "
creand 0goluri( in structura nanotubului " astfel modificandu#i atat proprietatile macanice cat si
cele electrice "pe cand in cazul .+NT" numai peretele e-terior este modificat.
2.Rezistenta la tractiune a nanotuburilor de carbon sub actiunea
temperaturii si a tensiunilor reale
Nanotuburile de carbon prezinta proprietati mecanice e-ceptionale avand modulul lui 6oung
de apro-imativ 1 Tpa " si deasemenea fiind foarte bune conductoare de electricitate.
7rimele simulari dinamico#moleculare (.,) la scara atomica " realizata la nivele ridicate ale
solicitarilor " indica producerea unei solicitari de intindere a CNT care poate fi cu pana la 80 9
mai ridicata. 3-perimentele recente indica producerea unei solicitari de intindere mult mai mica "
intr#o varietate de scenarii.
Cedarea CNT depinde in principal de aparitia si propagarea defectelor cum ar fi rotatia *tone
+ales (*+) a legaturii sau tranzitia legaturilor sp
:
in legaturi sp
8
la locul cedarii.
7rimul caz s#a semenalat in principal in cazul CNT solicitate la intindere " pe cand ultimul s#a
semnalat in principla in cazul CNT comprimate a-ial.
*tudiile teoretice si numerice anterioare au aratat ca sub solicitari la intindere mari" rotatiile
legaturilor *+ duc la formarea de defecte de tip pentagon#!eptagon care sunt favorabile din
punct de vedere energetic la solicitari la intindere mai mici de ;9.
Totusi " barierele de energie mari (de apro-imativ5#< e)) de la formarea rotatiilor legaturilor
*+ in calculele statice nu e-plica intru totul solicitarile scazute la intindere (masurate
e-perimental) ale *+NT sau ,+NT.
= cale de a accelera procesele cinematice in simularea ., este de a mari temperatura
intervalului de tranzitie pentru un proces activ in acest caz este dat de relatia Arr!enius >
t/
unde > 3
v
/energia de activare
v/vibratia efectiva
$a temperatura ridicata " o energie cinetica ridicata creste rata procesului pentru a depasi
barierele " iar intervalul de tranzitie este scurtat . Acest lucru mareste eficienta simularii ., a
procesului activat.
*imularea ., pentru *+NT implica solutia ecuatiilor lui ?amilton de miscare pentru intreg
sistemul" in cadrul diferitelor ansambluri termodinamice.
1n acest studiu ., " sc!ema fortei de frecare $angevin este utilizata pentru a controla
temperatura cinetica si pasul temporal este fi-at la 0.; fs.
7otentialul Tersoff#@renner este utilizat pentru interactiuni C#C ce pot descrie formarea
legaturilor si dinamica ruperii in sistemele simetrice" care a fost parametrizat din grafit " diamant
si sisteme de !idrocarburi moleculare.
*imularea ., a solicitarilor de intindere implica intinderea continua a nanotuburilor prin
mutarea atomilor de la sfarsitul legaturii" urmata de rela-area lor dinamice la temperatura si nivel
de solicitare constante. = solicitare de intindere de 0.:;9 este aplicata intr#un singur pas ., si
nivelul de solicitare este mentinut de intervalul de timp necesar pentru rela-area sistemului
inainte ca urmatoarea solicitare de 0.:;9 sa fie aplicata. An nanotub (10"0 )de B0 C lungime cu
B00 de atomi este utilizat pentru studiile de simulare (cu D0 de atomi de sfarsit utilizati pentru
aplicarea solicitarilor) " si CNT#ul este solicitat la rate variind cu D ordine de marime (de la 10
#B
ps
#1
la 10
#:
ps
#1
) si la temperaturi variind de la 800 E la :D00E.
Configuratiile atomice si energetice ale CNT sunt monitorizate si inregistrate in timpul
simularii si este posibila observarea flua2ului nanotuburilor. intre nivelele si de solicitare si
temperaturile simulate.
3nergia de solicitare pe atom pentru temperaturi si rate de solicitare diferite " ca o functie a
solicitarilor la intindere " este indicata in figura :(a). .eviatia abrupta a energiei de solicitare de la
comportamentul elastic la valori ridicate ale solicitarilor este datorata aparitiei rotatilor *+ ale
legaturilor. Acest lucru este indicat in figura :(b) prin plotarea unei traiectorii a sc!imbarii
energiei de solicitare a CNT (10"0) ca o functie a evolutiei temporale a ., apropiata curgerii .
Formarea unui defect *+ intr#un nanotub sau retea de grafin implica o rotatie de legatura
similara cu ruperea a : legaturi de C#C e-istente si formarea altor : legaturi C#C noi. Numarul
atomilor de C impreuna cu cei 1 " : sau 8 vecini s#a sc!imbat in timpul traiectoriei de flua2.
Corelatia dintre energii si sc!imbarea numarului de vecini arata ca flua2ul CNT depinde de
rotatiile legaturii.
Gotatiile legaturilor multiple duc la defectele *+ multiple " ceea ce poate duce la eventuale
gatuiri si ruperi ale CNT.
3-emplul din figura :(b) este la T/500E cu o rata a solicitarilor de 8 H10
#;
ps
#1
. Traiectoriile
la alte temperaturi si rate de solicitare arata rezultate similare.
1n figura 8 este prezentata configurarea atomica a unui CNT (10"0) solicitat 11.;9 aproape de
limita de curgere la T/1B00 E
Configurarea din stanga arata un grup de pentagoane si !eptagoane centrate de un octogon
care rezulta din cateva rotatii *+ in regiunea conectata I cea din dreapta arata inceputul ruperii
CNT (10"0).
*olicitarea de curgere ca o functie a ratelor de solicitare si temperaturi diferite " este
prezentata in figura D (a).
Figura arata ca solicitarea de curgere scade la temperaturi ridicate si la rate de solicitare mai
scazute I acesta depinzand liniar de temperatura si logaritmic de rata de solicitare. 7anta
dependentei liniare creste odata cu temperatura (comportarea Arr!enius ca o functie de
temperatura este valabila).
Fenomenul de flua2 la intinderea CNT poate fi descrisa de o teorie a proceselor activate"
astfel tranzitia sistemelor de la starea initiala de pre#flua2 la starea finala de post#flua2 apare printr#
o serie de procese activate cu o bariera efectiva ce defineste caracteristicile intregului fenomen.
1n urmatoarea analiza" dezvoltam un model pe baza T*T si aratam ca timpul solicitarii de
flua2 " limitat in scara de timp ., si de timp" permite parametrizarea modelului la toate
temperaturile si ratele de solicitare e-perimentale.
Conform teoriei 3Jring " formula Arr!enius pentru un sistem solicitat poate fi modificata
astfel>

(1) t/
unde t/timpul de tranzitie
e/tranzitia locala
n
site
/numarul de faze valabile pentru o tranzitie
E/constanta de forta
v/volumul de activare
Gezulta>

(:) /
unde K/rata de solicitare
L/rata de solicitare intrinseca (constanta legata de vibratie)
*olicitarea la flua2 ca o functie de temperature si rata de solicitare poate fi e-primata astfel>
1
n
site
1
v
e
3
v
)E
e
( )
E
b
T
1
n
site
1

e
3
v
)E
e
( )
E
b
T

(8) e
6
/

7entru nanotuburi solicitate la intindere " se observa ca procesul de flua2 introduce o secventa
de rotatatie *+ de legaturi in intervalul regiunilor local conectate.
Aceste tranzitii duc la o activare cinetica colectiva a
mecanismului de cedare a solicitarii CNT dincolo de limita
elastic. Gata combinata pentru N tranzitii multiple poate fi
astfel de forma 1MNt unde 1Mt este rata unei singure tranzitii .
Astfel o energie de activare efectiva 3
a
pentru procese multiple inlocuieste 3
v
pentru un singur
proces>

(D) e
6
/
Gezulta>
(;) e
6
/
e
6
/A(T) N @(T)
unde
A(T)/ (E
a
MVK)#(K
B
TMVK)ln(n
site
L MNOe
step
)
@(T)/E
b
TM)E
sunt intersectia si panta a comportamentului liniar intalnit in figura D(a) si Oe
step
este
sc!imbarea de solicitare la fiecare pas utilizat in simulari.
.ependenta liniara a lui A(T) si @(T) fata de intreaga temperatura este obtinuta prin
compararea e-presiei de mai sus cu datele de la simularile la diferite temperaturi. Astfel " pentru
dependenta lui @(T) fata de T obtinem VK=15.0D e) .
3
v
)E
E
b
T
)E
ln
n
site

+
3
a
)E
E
b
T
)E
lnN
n
site

+
3
a
)E
E
b
T
)E
ln
n
site
Ne
step

E
b
T
GT
ln

e
step

+
ln

e
step

7entru CNT#uri unidimensionale " avand modulul lui 6oung de 1 T7a " volumul de activare
devine :.55C
8
.Compararea coeficientilor din A(T) da 3
a
M)E/0.:0 iar K
B

TMVK)ln(n
site
L MNOe
step
)/8.BB - 10
#;
.Aceste valori corespund unei energii cinetice de activare 3
a
de
8.B e)" care" in cazul unei rotatii *+ de legatura duce la cedarea nanotubului.1n simularile
noastre n
site
PB00 si Oe
step
/0.:;9 iar LMNP5 - 10
#8
ps
#1
. e
6
nu este dependent de Oe
step
" deoarece
efectele se anuleaza in A(T) si @(T).
*olicitarile de flua2 a CNT sub actiunea solicitarilor de intindere " cu rate de solicitare
e-perimental#fezabile poate fi estimat din modelul de mai sus. .e e-emplu " la T/800 E si la o
rata de solicitare de 19M! solicitarea de flua2 pentru un CNT (10"0) cu o lungime de 1B
micrometri devine 10Q1 9 conform e
6
/:0.:1 N (0.:1Q0.0:) lnL ps
#1
din datele indicate in figura
D. ,ai mult" efectele lungimii e-perimentale ale unui CNT conform valorilor prezise ale lui e
6
pot
fi>
(B) Oe/
unde n
site
este liniar dependent de lungimea CNT. 7entru un CNT (10"0) lung de un
micrometru solicitarea de flua2 scade cu pana la <Q19.
1n ecuatia (D) am notat ca solicitarea de flua2 al unui CNT zig#zag sau fotolui sunt calculate
cu a2utorul legaturii C#C care se roteste pe suprafata CNT#ului si care rela-eaza sistemul la
tensiune si temperature nule.Gezultatele sunt indicate in figura ; . *3 observa ca un CNT zig#zag
cu diametru mic are o energie de activare mai mica decat in cazul unui CNt zig#zag cu diametru
mare.Aceste diferente nu apar si in cazul CNT de tip fotoliu.
*olicitarea de flua2 a unui CNT solicitat la intindere depinde de temperatura si rata de
aplicare a solicitarilor.
*olicitarile de flua2 la rate de solicitare si temperature reduse sunt ec!ivalente cu solicitarile
la flua2 realizate la rate de solicitare si temperature ridicate.. .in ecuatia (D) reiese ca>

1
N
n
site

T
1
=

:
N
n
site

T
:
care arata ca procesul de producer poate fi accelerat prin realizarea simularilor ., la
temperature si rate de solicitare ridicate.
3.Concluzie
3-perimentul arata ce rezistenta la intindere este de D0#;0 Rpa pentru legaturile *+NT si
,+NT c!iar daca solicitaril de flua2 sunt diferite >;#B 9 pentru *+NT si 1:9 pentru ,+NT.
,ai mult" modelul indica faptul ca un *+NT fara defecte " lung de un micrometru" la 800
E " intins cu o rata de 19M! " curge la o solicitare de intindere de apro-imativ <Q19 " pentru un
CNT cu diametru mic " si cu :#8 9 mai ridicata pentru un CNT cu diametru mai mare.
Figura 1..efect de rotatie *tone#+ales pentru un CNT de tip fotoliu datorat intinderii
Figura :(a) 3nergia de solicitare pentru atom ca functie a solicitarii la intindere pentru CNT
(10"0) la temperature si rate de solicitare diferite.*olicitarea la care derivatia abrupta a energiei de
solicitare de la comportamentul elastic este definite ca solicitare de flua2 (b).
Figura 8.Configuratiile atomice ale CNT (10"0) solicitat in proportie de 11.;9 aproape de
punctul de flua2 la T/1B00 E. 1n stanga> un grup de pentagoane si !eptagoane centrate de un
octogon care rezulta din rotatiile *+ din regiunea conectata. 1n dreapta> inceputul cedarii CNT
(10"0).
Figura D. *olicitarea de intindere pana la flua2 pentru CNT (10"0) ca o functie a ratei de
solicitare la temperaturi diferite " care descreste odata cu cresterea temperaturii si scaderea ratei
de solicitare.Coltul de sus> A(T) si @(T) definite in ecuatia (;) ca functii de T.
Figura ; (a) 3nergia de activare statica a rotatiilor *tone +ales de legaturi ca o functie de
diametre pentru CNT#uri de tip zig#zag si fotoliu " folosind potentialele Teresoff#
@renner.Tuburile de tip zig#zag cu diametre mici cum ar fi (10"0) are o energie de activare mai
scazuta in comparatie cu tuburile cu diametre mari. (b) si (c)> solicitarea de flua2 a lui (10"0) (cerc
si linie ingrosata ) " (:0"0)(romb si linie punctata)" (;";)(cerc si linie punctata) si (10"10)(romb si
linie punctata).CNT#urile ca functii ale ratei de solicitare la T/:D00 E . $iniile sunt reprezentari
liniare a solicitarii de flua2 la logaritmul solicitarii de intindere pentru datele e-perimentale
indicate de cercuri si romburi..iferenta in energia de activare statica asa cum este aratat in (a)
este reflectata de solicitarea de flua2.