Sunteți pe pagina 1din 17

Proiect

Motivaie, satisfacie i
performan
individual i de grup
Profesor: Student:

M.R.U.O.A. anul I

Universitatea de Vest din Timi oara, Facultatea de Sociologie i Psihologie,
Specialiare! Managementul resurselor umane "n administrarea organia iilor
Tema pe care am ales#o pentru acest proiect este $ Satis%actia la locul de munca.
Definirea temei de cercetare
Motivarea este pro&lema num'rul unu cu care se con%runt' ast'i mediul
economic. O organia(ie este competitiv' numai dac' e)ist' un management per%ormant
"n utiliarea resurselor. Pe lang' resursele materiale, resursele umane sunt la %el de
importante pentru orice organia(ie. Sistemul motivational poate sus(ine per%orman(a "n
sensul c' dac' anga*a(ii au parte de satis%ac(ii la locul lor de munc', ei vor lucra mai
&ine.
+re,terea satis%ac(iei "n munc' este important' at-t pentru valoarea ei umanitar'
c-t ,i pentru &ene%iciile %inanciare pe care le aduce datorit' e%ectelor pe care le are asupra
comportamentului anga*a(ilor. +omportamentul anga*a(ilor este un reultat comple) al
inten(iilor acestora, al percep(iilor lor immediate asupra situa(iei ,i al presupunerilor sau
al credin(elor lor despre o anumit' situa(ie ,i despre oamenii implica(i "n aceste situa(ii.
Aceste presupuneri sunt la r-ndul lor &aate pe e)perien(ele anterioare ale anga*a(ilor, pe
normele lor culturale ,i pe ceea ce cred c' se a,teapt' de la ei. .e toate aceste lucruri
tre&uie s' se (in' seama "n studiul comportamentului organia(ional ,i mai ales "n
cercetarea satis%ac(iei "n munc'.
/n studiul comportamentului organia(ional, pro&a&il, atitudinea care este de cel
mai mare interes pentru cercetare este atitudinea general' %a(' de munc' sau satis%ac(ia "n
munc'.
0Satis%ac(ia "n munc' se re%er' la reac(ia emo(ional' a anga*a(ilor %a(' de post ,i
activitatea des%',urat'. Per%orman(ele anga*a(ilor nu sunt urmarea e)clusiv' a satis%ac(iei
"n munc', dar sunt "n mare m'sur' in%luen(ate de ea.12Ra,c',3., .eaconu, A., 4554,
p.467.
/n opinia altor autori satis%ac(ia "n munc' este 0o colec(ie de atitudini pe care le au
lucr'torii re%eritoare la munca lor128. 9ohns, :;;<, p.:4<7. Totodat' satis%ac(ia este un
reultat al percep(iilor anga*a(ilor re%eritoare la gradul "n care slu*&a %urniea' lucruri
considerate ca importante sau sentimentul unui lucr'tor legat de e)perien(ele anterioare,
a,tept'rile actuale ,i alternativele viitoare.
O de%ini(ie opera(ional' a satis%ac(iei "n munc' g'sim "n cartea lui +. =am%ir
0.evoltarea umana a intreprinderii1 2:;<5, p. 46:7 unde satis%ac(ia apare ca %iind un
reultat al di%eren(ei dintre ceea ce indiviii o&(in ca recompens' a muncii ,i ceea ce ei
4
Universitatea de Vest din Timi oara, Facultatea de Sociologie i Psihologie,
Specialiare! Managementul resurselor umane "n administrarea organia iilor
estimea' c' ar tre&ui s' o&(in'. Satis%ac(ia muncii a %ost e)primat' ast%el!
Sm > 2Or # ?o7@ Or
unde! Or > ceea ce indiviii o&(in real "n munc' 2retri&u(ie, status, etc7A
?o > ceea ce indiviii estimea' c' ar tre&ui s' o&(in'.
.ac' ceea ce indiviii o&(in "n urma muncii prestate va corespunde "ntocmai
estim'rilor lor va reulta o stare de satis%ac(ie deplin'. /ns' dac' ceea ce o&(in ei "n mod
real este mai pu(in dec-t ceea ce au estimat c' vor o&(ine se va instala o stare de
insatis%ac(ie, care este cu at-t mai puternic', cu c-t di%eren(a este mai mare. +hiar ,i
atunci c-nd ceea ce anga*a(ii o&(in "n mod real "n urma activit'(ii de munc' este mai mult
dec-t estimau ei, acest lucru va avea tot e%ect negativ duc-nd la un sentiment de
discon%ort, de culpa&ilitate.
+u c-t contri&u(ia oamenilor "n munc' este mai mare 2su& aspectul cantitativ,
calitativ, al nivelului de cali%icare, al e%ortului de per%ec(ionare, al importan(ei sociale
etc.7, cu at-t compensa(ia a,teptat' va %i mai ridicat'. /n aprecierea echita&ilit'(ii sau
inechit'&ilit'(ii recompensei pentru munc' oamenii ",i iau ca sistem de re%erin(' al(i
oameni sau alte grupuri umane. +-nd propor(ia contri&u(ie@compensa(ie "n munc' este
di%erit' "n raport cu al(ii, se produce o stare de tensiune, de insatis%ac(ie generat' de
a&sen(a echit'(ii.
Bota comun' a acestor de%ini(ii este aceea c' satis%ac(ia satis%ac(ia este "ncadrat'
"n categoria reac(iilor emo(ionale pl'cute, poitive. Totodat' satis%ac(ia este de%init' ca!
0atitudinea1 sau 0reultatul percep(iilor1 %a(' de munc', iar di%eren(ele ce apar la nivel
individual "n ceea ce prive,te starea de satis%ac(ie sau de insatis%ac(ie se datorea' tocmai
acestor 0atitudini 0 di%erite.
Atitudinea %a(' de munc' este dependent' de o&iectivele cuprinse "n normele
2scrise ,i nescrise7 ale societ'(ii privind munca. /n %unc(ie de acestea, sunt %i)ate apriori
a,tept'ri privind valoarea muncii pentru individ ,i pentru ceilal(i! reultate dorite,
pre%erin(e pentru anumite tipuri de activit'(i, cu un mai mare sau un mai mic prestigiu.
Alte elemente importante care contri&uie la %ormarea acestor atitudini sunt
veniturile o&(inute prin munc' 2&ani ,i alte recompense materiale7 ,i competen(a.
Satis%actia muncii a devenit su&iect important de cercetare pentru specialistii
organiationali doar in urma cu trei decenii.
Au %ost ast%el studiate, la momente di%erite si de cercetatori di%eriti, su&iecte
precum antecedentele satis%actiei muncii, dimensiuni speci%ice ale satis%actiei muncii si
reultate ale satis%actiei muncii, in special %iind interesante legaturile dintre satis%actia
muncii si per%ormanta in munca, respectiv satis%actia muncii si %luctuatia de personal.
Incepand cu anii :;C5 a inceput sa se utiliee termenul de atitudine %ata de
munca pentru a e)prima inclusiv satis%actia individului in raport cu munca pe care o
des%asoara.
.upa anii :;D5#:;<5 in continutul conceptului de satis%actie se re%era la
evenimentele care dau nastere la un sentiment su&iectiv de usurare, de placere, ce poate %i
e)primat sau descris de individul care il traieste, dar care nu poate %i direct o&servat din
e)terior de catre o alta persoana.
Satis%actia in munca este inteleasa ca Eatitudine pe care o au lucratorii re%eritor la
munca lor EF9ohns,:;;<,p.:4<G, Hdrept stare emotiva poitiva care reulta din opinia
6
Universitatea de Vest din Timi oara, Facultatea de Sociologie i Psihologie,
Specialiare! Managementul resurselor umane "n administrarea organia iilor
personala a unui anga*at asupra muncii sale sau climatului de munca1
FT.+onstantin,455I,p.:<CGsau ,,reactia pe care cineva o are %ata de slu*&a sa12?dJin
A.3ocKe7.
Satis%actia muncii este asadar de%inita ca %iind, suma a reactiilor a%ective ale unui
anga*at %ata de slu*&a sau mai simplu spus, satis%actia in munca, repreinta gradul de
multumire sau deamagire 2reactie emotionala, asadar7 provenita din depasirea
asteptarilor 2satis%actie7 sau din neatingerea acestora 2insatis%actie7. Aceasta de%initie
incura*eaa cercetatorii sa tratee satis%actia muncii ca pe un construct emotional,
monolithic, caracteriat doar de cele doua dimensiuni pentru orice relatie emotionala!
intensitatea si polaritatea2directie7.
Autori, precum Porter si Steers 2:;D67 au pledat pentru a trata satis%actia muncii
ca pe un construct generic, unidemensional, care re%lecta gradul cumulativ de realiare a
asteptarilor anga*atilor. In aceasta viiune anga*atii se asteapta, mai mult sau mai putin
constient si mai mult sau mai putin ver&aliat, sa primeasca din partea slu*&ei reultate.
Aceste asteptari pot %i ver&aliate si uneori pot %i chiar sta&ilite contractual. Asteptarile
anga*atilor sunt asadar %ie e)primate contractual, %ie %ac parte dintr#un set de asteptari
never&aliate, uneori chiar neconstiente, di%ue, dar asupra carora planeaa un sentiment
de legitimitate si normalitate 2entitlement7. Acestea se re%era la o ma)ima de caracteristici
di%erite, ca de e)emplu! salariu, promovare, autonomie.Pentru %iecare dintre acestea,
anga*atul are si o lista de valori pre%erentiale. Lineinteles ca importanta acestor valori
variaa de la un anga*at la altul, pentru unii %iind importanta salariarea, iar pentru ceilalti
relatiile interpersonale de la locul de munca.
A%irmatii ca, HImi iu&esc munca, dar imi urasc se%ul1 sau HLanii pe care ii iau de
aici nu repreinta mare lucru, dar oamenii cu care lucre sunt
minunati.1repreinta atitudini di%erite %ata de elemente separate ale muncii .
Se poate vor&i ast%el despre satis%actia a%ectiva care se &aeaa pe o evaluare
glo&ala, la nivel emotional, a slu*&ei si evaluarea acestei %atete se concentreaa asupra
gradului in care munca evoca pentru persoana evaluata sentimente poitive ori o stare de
&ine si satis%actia cognitiva care se &aeaa pe evaluari logice, rationale, ale slu*&ei,
&aate pe dimensiuni precum conditiile de munca, oportunitatile de promovare, relatiile
interpersonale.
Satis%atia muncii este cercetata de cei mai multi cercetatori drept un construct
multidimensional, care include realatii a%ective ale anga*atilor %ata de o multitudine de
elemente ale slu*&ei. Aceste elemente ale slu*&ei pot %i atat de natura intrinseca, cat si de
natura e)trinseca., satis%actia muncii depinand de caracteristicile individului, de
caracteristicile postului de munca , si conte)tului in care se des%asoara munca.
Tendinta unui anga*at de a %i mai mult sau mai putin satis%acut de
di%eritele elemente ale muncii sale a %ost numita de 8arM 9ohns satis%actie de %ateta .
Acelasi autor considera ca in plus %ata de satis%actia de %ateta putem concepe o satis%actie
generala, un indicator general insumat al satis%actiei unei persoane %ata de munca ei, care
traverseaa di%eritele %atete.
Se mentioneaa ca satis%actia generala %ata de slu*&a nu este cea mai adecvata
masura pentru ceea ce simt oamenii pentru munca. Oamenii putand %i satis%acuti cu unele
aspecte ale muncii si cu altele nu, o masura glo&ala a satis%actiei nu poate re%lecta clar
aceste di%erente.
I
Universitatea de Vest din Timi oara, Facultatea de Sociologie i Psihologie,
Specialiare! Managementul resurselor umane "n administrarea organia iilor
Pentru masurarea cat mai adecvata a satis%actiei este necesara investigarea tuturor
aspectelor de munca. Se precieaa ca numarul acestora variaa de la un tip de slu*&a la
altul. Anumite aspecte ale satis%actiei in munca se gasesc doar in anumite munci, in timp
ce in altele sunt comune pentru toate.
+ercetarea sugereaa %aptul ca cele mai relevante atitudini %ata de munca sunt
continute de un grup relativ mic de %atete! munca insasi, salariul, promovarile,
recunoasterea, &ene%iciile, conditiile de lucru, supravegherea, colegii de munca, politica
organiationala.
Satis%actia in munca se re%era asadar, la o colectie de atitudini pe care le au
anga*atii re%eritoare la munca lor si poate %i masurata in doua moduri! %ie cu re%erire la
aspectul general, %ie la aspecte particulare 2modul de realiare a renumeratiei, sarcini si
responsa&ilitati, posi&ilitati de promovare, calitatea relatiilor cu colegii, relatiile cu se%ii,
etc.7
Factori!
Satis%ac(ia este determinat' de %actori, cum ar %i!
:.Satis%ac(ia este o&(inut' atunci c-nd salariatul are impresia unui echili&ru "ntre ceea
ce el aduce "ntreprinderii 2competen(', e)perien('7 ,i ceea ce "i o%er' "ntreprinderea
2varietatea postului, nivelul de comple)itate7.Insatis%ac(ia apare atunci c-nd di%eren(a este
%ie poitiv'2aduc mai mult dec-t primesc7, %ie negativ' 2aduc mai pu(in deoarece nu
primesc7A
4.+u c-t munca apare mai important', cu at-t ea tinde spre satis%ac(ie ,i invers. +u c-t
a,tept'rile personale sunt mai puternice "n raport cu munca,
cu at-t insatis%ac(ia areconsecin(e mai puternice 2printre ele, a&senteismul7A
6.Se poate sta&ili o corela(ie "ntre samatatea mentala si satis%actie.
S'n'tatea mental' se di%eren(ia' prin %actori de an)ietate, de stim', de sensi&ilitate. Un
salariat Hechili&rat1 are mai multe ,anse s' %ie satis%'cut de munca sa.
Principalele teorii ale motivatiei si satisfactiei in munca
.e#a lungul timpului, motivati a %ost e)plicata din di%erite perspective ce au
accentuat %ie necesitatile sau instinctele &iologice ,%ie pe cele sociale, %ie scopurile sau
valorile pe care oamenii le devolta prin raportare la munca.Totodata unele teorii s#au
preocupat de descoperirea %actorilor ce genereaa atat motivatia cat si satis%actia in
munca, acordand un interes special analiei relatiei dintre motivatie#satis%actie#
per%ormanta.
+ele mai multe teorii au identi%icat si decris principalele conditii ce pot in%luenta
setul de necesitati ale unei persoana prin raportare la !
:7 mediul@ereditatea $ de e)emplu,calitatile %iice sunt mai de gra&a atri&uite ereditatii
pe cand nivelurile aspiratiilor sau idealurile sunt analiate ,in special, in legatura cu
mediul in care a evoluat o persoanaA
C
Universitatea de Vest din Timi oara, Facultatea de Sociologie i Psihologie,
Specialiare! Managementul resurselor umane "n administrarea organia iilor
47 nivelul de instructie@educatie $ acesta da seama,pa parcursul devoltarii individuale
si si al accesului@lipsei de acces la niveluri superioare de educatie, de schim&area ierarhiei
necesitatilorA
67 conceptia despre sine a persoanei $ raporta&ila la modul de autoevaluare a propiilor
capacitati,a locului in societate,a nivelului aspiratiilor.+onceptia despre sine este insa in
mare masura in%luentata de mediul in care a trait si evoluat o persoana,tipul de educatie
primita,oamenii pe care I#a ales drept modele,etc.
I7 e)perienta de viata $ respective varsta si perceptia privind gradul de
satis%acere a unor necesitati prin raportare la e)perienta de viata este de presupus ca vor
a%escta puternic setul actual de necesitati.
Factori di%eriti au %unctii de energiare a activitatii si ,in consecinta, se preinta ca
motive,adica impulsuri, im&olduri sau cause interne ale actiunii. Orice motiv se identi%ica
printr#o stare tensionala su&iectiva,care apare in ipostaa de caua a unei actiuni menite
sa eli&eree tensiunea atunci cand s#a o&tinut reultatul dorit2M.Vlasceanu,:;;67.
.e#a lungul timpului ,motivatia a %ost e)plicata din di%erite perspective ce au
accentuat %ie necesitatile sau instinctele &iologice ,%ie pe cele sociale, %ie scopurile sau
valorile pe care oamenii le devolta prin raportare la munca.Totodata unele teorii s#au
preocupat de descoperirea %actorilor ce genereaa atat motivatia cat si satis%actia in
munca, acordand un interes special analiei relatiei dintre motivatie#satis%actie#
per%ormanta.
O pro&lema care ii %ascineaa dar le da si &atai de cap psihologilor dar si
managerilor din organiatii,este e)primata de intre&area ! 0.e ce sunt oamenii motivati sa
%aca cevaN1.
Scopurile organiatiilor pot %i atinse doar prin e%ortul comun al mem&rilor lor.
Una dintre conditiile pentru care unele organiatii sunt mai e%iciente si mai productive
dacat altele o repreinta calitatea si cantitatea e%orturilor depuse de anga*ati e%orturi care
sunt legate de motivatie.Pentru a lucra &ine, oamenii tre&uie sa %ie puternic implicati in
munca lor si dornici sa atinga anumite scopuri, de la cele mai simple 2cum ar %i dorinta de
a %ace rost de &ani sau de a a*unge mai repede acasa7, pana la cele mai comple)e si utile
organiatiei 2a realia lucruri importante, a gasi metode noi si mai e%iciente.
Teoriile motivationale incearca sa e)plice cum incepe, cum este sustinut un
anumit comportament, cum este directionat si apoi oprit. Orientandu#se in principal spre
continut sau spre procesele motivationale, aceste teorii s#au diviat in!
# teorii orientate catre continutul motivatiei, care icearca sa raspunda la intre&arile 0+e ii
motiveaa pe oameniN Si .e ce se comporta oamenii intr#un anume %elN1A din aceasta
categorie %ac parte modelul ierarhiei tre&uinielor lui MasloJ, modelul motivatiei de
realiare al lui Mc+lelland, modelul ?R8 al lui Alder%er, teoria &i%actoriala a lui
Oer&ergA
# teorii orientate catre procesul motivational, care incearca sa raspunda la
intre&arile! 0+um apare motivatiaN, +are sunt modalitatile si relatiile dintre di%eriti %actori
implicatiN1A repreentative in acest sens sunt modelul asteptarilor 2Vroom7 si teoria
echitatii 2Adams72cit. in =.LogathM,455I7.
P
Universitatea de Vest din Timi oara, Facultatea de Sociologie i Psihologie,
Specialiare! Managementul resurselor umane "n administrarea organia iilor
Relaia dintre satisfacie i motivaie!
Miellu Slate :;<D considera ca pentru relatiile dintre motivatie si satis%actie
esentiale sunt trei enunturi!
:7 Starea de satis%actie @insatis%actie e un indicator al motivatiei mai precis al modului
acesteia de realiare e%icient sau nee%icient .
.in acest punct de vedere starea de satis%actie echivaleaa cu indeplinirea motivatiei ,
realiarea activitatii propuse a scopului, iar insatis%actia cu nerealiarea motivatiei.
?.A.3ocKe :;DP a%irma re%erindu#se la satis%actie ca ea pare sa apara cand munca e
inarmonie cu tre&uintele si valorile individului cum prin motivatie se urmareste
indeplinirea tre&uintelor individului, acest enunt e sustinut aici .
47 Motivatia si satis%actia apar intr#o du&la calitate de caua si e%ect.Martin Qol% :;D5
pornind de la conceptia ca motivul ia un impuls ce %ace pe individ sa urmareasca o
anumita satis%actie considera ca satis%actia e o stare %inala care e sustinuta pentru a %i
o&tinuta de motivatie Acest autor considera relatia %iind orientata intr#un singur sens de la
motivatie la satis%actie .Sensul invers al relatiei ilustrat de caurile in care satis%acta
intensa intinsa pe o perioada de timp se poate trans%orma in sursa motivationala,
satis%actia o&tinuta de individ este posi&ila sa motivee individul pentru a continua
activitatea si o&tine ast%el noi satis%actii ..up' o sinte' de C555 de studii cu privire la
psihologia muncii, 3aJler 2:;;P7 spune c' satis%ac(ia este un indicator al motiva(iei, dar
nu ,i caua acesteia. +ei mai mul(i autori "ns' corelea' at-t de paterni ace,ti doi termeni,
"nc-t a*ung s'#i identi%ice. +onsider'm c' a,tept'rile ,i aspira(iile di%eren(ia' motiva(ia
de satis%ac(ie. Aceast' teorie este apro&at' de mul(i autori! motiva(ia este legat' de un
calcul pro&a&ilistic ce are drept caracteristic' o evaluare a ceea ce va %i "n viitor.
Satis%ac(ia se a%l' "n leg'tur' direct' cu e)perien(a, av-nd rol esen(ial "n evolu(ia
scopurilor ,i a proiectelor.Motiva(ia precede satis%ac(ia, d-ndu#i acesteia semni%ica(ia ,i
ra(iunea de a e)ista./n general, se consider' ca evident %aptul c' individul caut' o
activitate care s'#l motivee din punct de vedere al "mplinirii pro%esionale. O ast%el
de opinie este "mp'rt',it' de to(i cei care conduc destinele unei "ntreprinderi ca ,i de o
&un' parte din salaria(i. /n realitate "ns', sunt mul(i indivii motiva(i de numeroase alte
activit'(i, dar nu ,i de munca pe care o depun "n calitate de salariat "n "ntreprindere. 3ocul
acordat muncii poate %i secundar "n ierarhia motiva(iilor, chiar dac' munca
este prima "n ordinea nevoilor materiale. A&sen(a con%lictelor, a stresului, competen(a pro
&at sunt su%iciente motive pentru a depune o munc' satis%'c'toare.Satis%ac(ia ,i
motiva(ia nu sunt identice "n interiorul comportamentului individual. Anumite tre&uin(e,
cum sunt cele sociale, se "mplinesc "n via(a pro%esional', dar multe din aspira(iile ,i
dorin(ele particulare nu#,i g'sesc locul "ntr#o ast%el de activitate.
Oiective si scop:
Scopul acestei cercetari este unul investigativ si urmareste gradul de satisfactie/insatisafactie
in munca a angajatilor organizatiei.
D
Universitatea de Vest din Timi oara, Facultatea de Sociologie i Psihologie,
Specialiare! Managementul resurselor umane "n administrarea organia iilor
Obiectivele studiului de caz:
Sa identifice gradul de satisfactie in munca a angajatilor
Sa masoare indicele concret si indicele global de satisfactie a muncii
Sa ilustreze satisfactia/insatisfactia angajatului cu privire la:
o Recompensa pentru munca pe care o presteza (salarizare, alte recompense
financiare, recunoastere si posibilitati de promovare).
o Climatul social si relatiile cu colegii/seful, cat si al atmosferei destinse,
nonconflictuale.
o Organizarea muncii: modul in care munca este organizata si realizata, definirea
sarcinilor, efort depus, comunicare, feedbac
o Satisfactie generala: masura in care angajatul este satisfacut de munca pe
care o realizeaza, atat sub aspectul modului ei de organizare, cat si sub cel al
recompenselor si al climatului interpersonal in care isi desfasoara munca.
+hestionarul a %ost aplicat unor anga*ati care compun personalul gradinitei
....pentru a prote*a identitatea si con%identialitatea anga*atilor chestionarul a %ost anonim.
Acest lucru a %ost necesar si pentru a ne asigura ca raspunsurile nu sunt viciate si sunt
date su& protectia anonimatului %ata de ceilalti anga*ati.
!nstrument de cercetare
"#$ST!O%&R D$ $'&()&R$ & S&T!SF&"*!$! +% M)%", P$RSO%&(
D!D&"T!"
-."um apreciati activitatea dumneavoastra in cadrul institutiei/
a.Interesanta
&.Ma simt prea putin solicitat
c.Schim&atoare
d.Ma simt prea soliciatat din caua ei
e.Imi %ace placere
<
Universitatea de Vest din Timi oara, Facultatea de Sociologie i Psihologie,
Specialiare! Managementul resurselor umane "n administrarea organia iilor
0."onsider ca ailitatile mele sunt folosite corespun1ator!
a.Asa este
&.Inclin sa cred ca asa este
c.Inclin sa cred ca nu este asa
d.Bu este asa.
2.Sunteti multumit de salariul actual/
a..a
&.Bu
3."astigati mai mult decat anul trecut/
a..a
&.Bu
4."um apreciati modul in care sunteti remunerat pentru munca dvs/
a.Sunt platit corect
&.+red ca ar tre&ui sa primesc mai multi &ani
c.Sunt platit in plus pentru activitatiile suplimentare
5.Daca un anga6ator v7ar propune un alt loc de munca ,pe un post similar ,pentru ce
suma fata de cat castigati acum7v7ati sc8ima locul de munca /
a.Pentru acelasi salariu,numai sa plec de la acest loc de munca
&.:55 lei in plus
c.655 lei in plus
d.C55 lei in plus
e.peste :555 lei in plus
9.!n momentul de fata ,cel mai mult va nemultumeste la locul de munca!
2ma)im 4 variante7
a.salariul
&.conditiile de munca
c.%aptul ca locul de munca nu vi se potriveste
d.atitudinea se%ilor
e.atitudinea colegilor
%.postul pe care il ocupi
g.altele.....
;
Universitatea de Vest din Timi oara, Facultatea de Sociologie i Psihologie,
Specialiare! Managementul resurselor umane "n administrarea organia iilor
:.!n momentul de fata ,la actualul loc de munca,apreciati ca :
;ifati la fiecare varianta ,Da sau %u, in functie de situatie<
a.Aveti sanse de promovare .A BU
&.Aveti echipament necesar pentru a va indeplini sarcinile .A BU
c.Aveti ocaia sa invatati lucruri noi .A BU
d.Stiti ce sarcini aveti de indeplinit .A BU
e.?ste apreciata munca pe care o des%asurati .A BU
%.?)ista o atmos%era placuta in colectivitate .A BU
g.Aveti un nivel de autoritate satis%acator .A BU
h.Postul pe care il aveti va pune talentul in valoare .A BU
i.Reultatele muncii dvs.se vad .A BU
*.+eea ce %aceti este important pentru institutie .A BU
K.Sunt cel putin doua ta&ere!noi si ei .A BU
l.Va sunt ascultate parerile in cadrul institutiei .A BU
m.+unoasteti o&iectivele institutiei in urmatorul an .A BU
n.Aveti un sistem salariall complet .A BU
o.Aveti un sistem salarial &aat pe per%ormanata .A BU
p.Va sunt ascultate si ascultate pro&lemele in timp util .A BU
R.Aveti colegi pe care ii considerati incompetenti .A BU
r.altele......
=.De oicei :
a.Intariati la serviciu .A BU
&.Respectai termenele limita .A BU
c.?%ectuati ore suplimentare .A BU
d.Urmati instructiunile care vi se dau .A BU
e.Va asumati raspunderea atunci cand gresiti .A BU
%.Prelungiti pauele cat puteti de mult .A BU
g.Va mani%estati disponi&ilitatea .A BU
h.+ereti se%ului sarcini suplimentare .A BU
i.Spuneti ca nu aveti timp,cand de %apt nu aveti che%. .A BU
*.alteleS.
->."e anume ati vrea sa sc8imati in institutia in care lucrati daca ati avea oca1ia /
.............................................
--.(ucruri care ati vrea sa fie pre1ente in institutie iar acum nu sunt:
a.un set de reguli %oarte clare
&.premierea meritelor deose&ite
c.respectarea personalului
d.altceva....
:5
Universitatea de Vest din Timi oara, Facultatea de Sociologie i Psihologie,
Specialiare! Managementul resurselor umane "n administrarea organia iilor
-0."e fel de stimulente credeti ca v7ar motiva si satisface in munca pe care o
depuneti :
a.cresterea salariului periodic
&.prime
c.&onusuri in %unctiei de per%ormanta
d.cursuride per%ectionare
e.altele....
-2.Pe o scara de la - la 4,unde - inseamana foarte putin important si 4 inseamna
foaret important,cat de importanti sunt pentru dvs. la momentul actual,urmatorii
factori motivatori:
?rad de importanta
- 0 2 3 4
Sta&ilitatea locului de munca
Salariul potential &un
Perspectiva avansarii pe scara ierarhica
Pachet atractiv de &ene%icii
Asigurarea transportului
Prime ,&onusuri
Atractivitatea muncii prestate
Autoritate,responsa&ilitate si autonomia pe
post
.evoltarea pro%esionala
+on%ortul la locul de munca
Implicarea parintilor
-3.(ucrati ine impreuna cu colegii dvs./
a..a
&.Bu
.aca nu ,ce anume impiedica &una des%asurare a cola&orariiN
..........................................................
::
Universitatea de Vest din Timi oara, Facultatea de Sociologie i Psihologie,
Specialiare! Managementul resurselor umane "n administrarea organia iilor
-4.&ti munci mai mult daca:
a.ar %i o atmos%era mai placuta in instituttie
&.si ceilalti colegi si#ar da un interes mai mare
c.vi s#ar delega mai multa autoritate si incredere
-5."at de multumit sunteti de organi1area locului dvs.de munca/
a.Ma simt &ine
&.Suntem prea multe persoane intr#un spatiu prea mic
c.suntem prea putine persoane intr#un spatiu prea mare
d.altele....
-9.!n ce masura sunteti nemultumit de actualul loc de munca/
a.%oarte nemultumit
&.oarecum nemultumit
c.neutru
d.oarecum multumit
e.%oarte multumit
-:.De cat timp lucrati in aceasta institutie/
......
-=.'arsta dvs. este:
a. 45#65 de ani
&. 65#I5 de ani
c. I5#C5 de ani
d. C5#P5 de ani
e. peste P5 de ani
0>. Se@ : M F
'a multumim pentru timpul acordatA
:4
Universitatea de Vest din Timi oara, Facultatea de Sociologie i Psihologie,
Specialiare! Managementul resurselor umane "n administrarea organia iilor
!nterpretare re1ultate:
.upa criteriul varstei, din cei :5 su&iecti, nici unul nu este su& 45 de ani, I
su&iecti au intre 45#4; ani, 6 su&iecti au varsta cuprinsa intre 65#6; ani, 6 su&iecti se
incadreaa intre I5#I; ani si nici un su&iect 25T7 nu are peste C5 de ani.
.atele au %ost analiate atat la nivel de individ, pe %iecare su&iect in parte, cat si la
nivel de organiatie.
Autorealiarea este una dintre nevoile umane a%late in var%ul piramidei lui
MasloJ, %acand re%erire la implinirea de sine, vieaa construirea unei imagini de sine
%avora&ile, precum si do&andirea capacitatii de auto#control. +on%orm .ictionarului
?)plicativ al 3im&ii Romane Hautorealiarea1 este de%inita ca %iind Hun proces educativ
a)at pe participarea individului la actiuni sustinute in scopul devoltarii propriei
personalitati1. Sarcinile de munca si tipul pro%esiei pot inlesni sau ingreuna creearea unei
imagini de sine poitive, resimtirea autorealiarii.
In randul celor :5 persoane anga*ate, 4 dintre ele resimt %aptul ca munca pe care o
realieaa nu le aduce nici un %el de satis%actie, nu contri&uie la autorealiarea lor. ?ste
vor&a de anga*atul . si anga*atul O. 3a polul opus lor, sunt 4 su&iecti care se simt pe
deplin impliniti cu munca pe care o %ac 2anga*atul 8 si I7. Marea ma*oritate a su&iectilor
se incadreaa in categoria de mi*loc, munca le aduce satis%actii, insa nu resimt ca munca
le permite sa isi realiee pe deplin personalitatea.
Pornind de la media aritmetica calculata concluionam ca personalul ocupa locuri de
munca care le aduc satis%actii, unii situandu#se la polul negativ, altii la cel poitiv, ast%el
creandu#se un echili&ru.
Satis%actia %ata de munca depusa di%era de la un anga*at la altul, nevoile si
aspiratiile lor %iind di%erite.
In ceea ce priveste remunerarea si sansele de promovare in cadrul gradinitei
ma*oritatea anga*atilor 2D7 se declara a %i satis%acuti la un nivel crescut %ata de modalitatea
de a %i platiti si %ata de sansele de promovare .Anga*atul A mani%esta o satis%actie medie,
iar anga*atul 8 este %oarte intens satis%acut. Aceste di%erente se pot datora atat %unctiilor
di%erite ocupate cat si aspiratiilor di%erite. Anga*atii ., F si U nu sunt deloc multumiti de
modul de a %i remunerati si %ata de sansele de promovare din cadrul organiatiei. In
medie, la nivel de organiatie, sunt intens satis%acuti %ata de remunerare si %ata de sansele
de promovare.
Un reultat surprinator se o&serva la relatii interpersonale .Toti anga*atii
%undatiei sunt %oarte intens satis%acuti in ceea ce priveste +onducerea si relatiile
interpersonale. Acest lucru denota %aptul ca atmos%era de lucru din cadrul organiatiei
este una rela)anta, relatiile dintre anga*ati sunt de prietenie, la %el si relatia su&ordonat $
conducere.
:6
Universitatea de Vest din Timi oara, Facultatea de Sociologie i Psihologie,
Specialiare! Managementul resurselor umane "n administrarea organia iilor
"onclu1ii si implicatii
.atorita naturii muncii in domeniul eductional este posi&il ca anga*atii sa
mani%este aceste scoruri medii pe satis%actie, avand in vedere ca ei tre&uie sa stea la
dispoitia parintilor si copiilor %oarte mult.
3a aceasta gradinita nu este %luctuatie de personal ,ma*oritatea anga*atilor sunt de multi
ani la aceasta unitate.
In vederea ameliorarii %actorilor de insatis%actie se pot %ace cateva recomandari pe
&aa %actorilor care sunt vii&ili pentru insatis%actia in munca. Ast%el pentru %actorul
remunerare care se a%la la un nivel mediu se poate %ace analia nivelului de remunerare
practicat pe piata in randul gradinitelor cu activitate similara. Acest lucru este util pentru
eliminarea sentimentului de inechitate, schim&area politicii si procedurii de remunerare
pentru ca anga*atii sa stie correct nivelul acestuia, realiarea sistemului de remunerare pe
&aa per%ormantelor o&tinute, cat si anga*area de personal pe anumite departamente
pentru impartirea sarcinilor mai concret cat si pentru diminuarea e%ortului depus de
anga*ati.
Pentru %actorul organiare si comunicare se recomanda de%inirea clara a sarcinilor
%iecaruia, volumul de munca, creearea unui liant de comunicare cu anga*atii atat pe nivel
vertical cat si oriontal, organiarea unor sedinte cu tematica la un interval de doua
saptamani, implementarea sistemului de o%erire de %eed&acK pros%esional si moral din
partea superiorilor. Pentru un manager conteaa mai putin sa cunoasca in amanunt %iecare
operatie e)ecutata de su&ordonati . Important este sa stie cum sa#i organiee si sa#i
determine realiee ceea ce institutia si#a propus.
Pentru %actorul motivational este recomandat sa se implementee un program de
consiliere al anga*atilor pentru a analia la nivel personal ceea ce este important pentru ei
ca sa se simta motivati la nivel pro%essional. ?ste cunoscut %aptul ca o mare parte din
anga*ati isi aduc la service pro&lemele personale care se re%lecta in atitudinea acestora, in
modul de relationare cu colegii si copii sau parintii cat si in randamentul muncii
Alte recomandari se re%era la programele de pregatire care pot devolta aptitudini
si a&ilitati necesare procesului de conducere, ast%el se amintesc cele legate de gandirea
strategica, devoltarea echipelor de lucru, comunicarea interpersonala, delegarea
e%icienta, sedinte e%iciente. Pentru a %ace munca actuala mai atractiva, motivanta, se
recomanda delegarea responsa&ilitatilor, implicarea anga*atilor in procesul decisional la
nivel de post.
Pentru %actorul promovare! sta&ilirea corecta a ierarhiei posturilor, crearea de noi
posturi pe care se poate %ace promovarea pe anumite criterii speci%ice ela&orarea unor
,programe de pregatire pentru anga*ati.
Oamenii sunt cei care genereaa valoarea unei organiatii, toti ceilalti %actori
avand doar potential latent.
Satis%actia in munca repreinta un mod comple) de raportare a %iecarui individ la
totalitatea situatiei sale de munca. ?a poate depinde de %actori individuali $ varsta, nivel
de instructie, nivel de cali%icare, vechimea in organiatie, vechimea in ramura, de %actori
organiationali, de climat # practicile de deciie, conditiile tehnico#materiale ale muncii,
preocuparea organiarii pentru im&unatatirea conditiilor sociale ale personalului, etc.,
:I
Universitatea de Vest din Timi oara, Facultatea de Sociologie i Psihologie,
Specialiare! Managementul resurselor umane "n administrarea organia iilor
plus %actorii de personalitate 2cum este ea traita su&iectiv7. ?a se re%era la o colectie de
atitudini pe care le au lucratorii %ata de munca lor. Orice anga*at poate resimti satis%actie
sau insatis%actie. Satis%actia se resimte ca un sentiment sta&il de rela)are, ca urmare a
unor asteptari si nevoi implinite, iar satis%actia ca un sentiment de tensiune, ca reultat al
neimplinirii unor nevoi si asteptari.
In urma aplicarii acestor chestionare privind satis%acta in munca am a*uns la
concluia ca in cadrul acestei organiatii gradul cel mai inalt de insatis%actie il preinta
anga*atul .. Acest anga*at este nemultumit de climatul social si relatiile cu colegii@se%ul,
de modul in care munca este organiata si realiata, de comunicare si %eed&acK.
Pentru a creste satis%actia in munca a anga*atului ., acesta tre&uie motivat
prin sarcini competitive care sa ii o%ere un sentiment de implinire, responsa&ilitate,
devoltare, si o perspectiva promitatoare de promovare, sa %ie incura*at si laudat atunci
cand %ace ceva &ine, deci sa i se o%ere un %eed&acK poitiv cand se o&serva o im&unatatire
a per%ormantei, iar greselile acestuia sa %ie tratate in mod constructiv. Toate aceste
modalitati de motivatie vor contri&ui la cresterea satis%actiei in munca pe termen lung.
3a polul opus se o&serva ca anga*atii 8 si I, preinta cel mai inalt grad de
satis%actie din organiatie.
Reultatele o&tinute privind satis%actia muncii in cadrul organiatiei nu di%era in
%unctie de niveluri ierarhice. Ast%el anga*atii 8 si I sunt anga*ati pe un post ierarhic
in%erior si au o satis%actie mai mare decat un anga*at care detine o %unctie superioara. Se
poate spune ca nivelul ierahic in organiatie, nu dicteaa asadar, nivelul satis%actiei.
Masura in care anga*atii organiatiei sunt satis%acuti de munca pe care o
realieaa, atat su& aspectul modului ei de organiare, cat si su& cel al recompenselor si al
climatului intrepersonal in care isi des%asoara munca este unul mediu, e)istand in acelasi
timp anga*ati nesatis%acuti 2anga*atul .7, dar si anga*ati care ating un nivel ma)im de
satis%actie in munca 2anga*atii 8 si I7.
Asadar, satis%actia in munca este structurata pe mai multe dimensiuni. Unele
includ satis%actia muncii prin ea insasi, altele includ salariile, loc de munca asigurat,
perspectiva de promovare, recunoasterea, raportul cu managerii si colegii, accesul la
luarea deciiilor, sentimentul e%ectuarii unei munci utile sau cel al muncii &ine %acute,
participarea la o activitate interesanta, atragatoare, cultura organiationala si %iloso%ia
organiatiei.
Toate aceste dimensiuni contri&uie mai mult sau mai putin la conturarea
sentimentului de satis%actie a muncii.
:C
Universitatea de Vest din Timi oara, Facultatea de Sociologie i Psihologie,
Specialiare! Managementul resurselor umane "n administrarea organia iilor
(imitele cercetarii si directive noi de cercetare
?santionul acestui studiu este unul mic, de doar :5 persoane, insa este cel
repreentativ pentru gradinita studiata. Un studiu de o amploare mai mare, care sa
utiliee un lot de su&iecti mai mare ar o%eri in%ormatii mult mai pretioase pentru
cercetari ulterioare.
Reultatele o&tinute in acest studiu de ca pot %i &aa pentru implementarea unui
program motivational care sa im&unatateasca satis%actia cu munca perceputa a anga*atilor
gradinitie.
.e asemenea, pe acelasi lot de su&iecti pot %i aplicate si alte tipuri de chestionare,
care sa %ie %ocusate pe alte aspecte! stresul perceput, per%omanta in munca, etc.
Reultatele ast%el o&tinute pot %i corelate cu satis%actia
Mentiuni:
Angajatii din unitatea de invatamant prescolar au fost receptivi si prietenosi , astfel
incat nu am avut dificultati in realizarea studiului.
:P
Universitatea de Vest din Timi oara, Facultatea de Sociologie i Psihologie,
Specialiare! Managementul resurselor umane "n administrarea organia iilor
Biliografie
.12Ra,c',3., .eaconu, A., 4554, p.467.
128. 9ohns, :;;<, p.:4<7.
+. =am%ir 0.evoltarea umana a intreprinderii1 2:;<5, p. 46:7
=late, M. 2455D7. Tratat de psihologie organiational#manageriala. 2vol. II7.
?ditura Polirom, Iasi.
JJJ.scri&d.doc.# satis%actia muncii
:D