Sunteți pe pagina 1din 8

Fractura de femur

Generalitati
Sus
Vezi galerie foto
Fractura de femur consta in ruptura portiunii superioare a membrului inferior (osul coapsei).
Majoritatea fracturilor de femur intervin la nivelul colului femural si in regiunea trohanteriana, chiar
sub colul femural.

Fracturile de femur sunt frecvente si pot fi foarte grave deoarece intervin adesea la batrani si de
obicei este nevoie de corectie chirurgicala care este urmata de o recuperare lenta. Studiile arata ca
adultii care isi fractureaza femurul si nu sunt deja internati intr-un azil sau spital, pot avea nevoie de
ingrijiri speciale pentru un an, in proportie de 25% din cazuri.

Deoarece batranii au adesea oasele fragile si asociaza alte afectiuni ei pot avea risc crescut pentru
complicatii ca infectiile, tromboflebita profunda (formarea unui cheag intr-o vena profunda)
sauembolie pulmonara (cheaguri in plamani), pneumonie si dureri datorita presiunii exercitate de
fractura. Aproape 30% din batranii cu fractura de femur decedeaza in timpul primului an de la
fractura.
Cuprins articol
1. Generalitati
2. Cauze
3. Simptome
4. Investigatii
5. Tratament
6. Profilaxie
7. Prognostic
Cauze
Sus
La copii si adultii tineri, accidentele severe ca cele de bicicleta sau masina, cele din sport si cele de la
inaltime, sunt cauzele cele mai frecvente.
La batrani, fracturile de femur sunt majoritatea date de caderi. Chiar si o cadere usoara poate duce la
fractura a unui femur demineralizat.

Motivul pentru care caderile sunt cauza majoritatii fracturilor, incluzand cele de femur, pe masura ce
oamenii inainteaza in varsta este faptul ca oasele devin mai fragile si se rup mai usor o data cu
inaintarea in varsta. Incepand cu varsta de 30 de ani, elementele osului incep sa fie resorbite de
organism mai rapid decat sunt inlocuite, astfel osul devine mai subtire si mai hipodens. Daca oasele
ajung la o anumita densitate ne putem gandi la osteoporoza. Osteoporoza si fractura de femur
afecteaza femeile mai mult decat barbatii, deoarece barbatii au densitatea osului mai mare decat
femeile si datorita scaderii cantitatii de hormoni estrogeni a femeii in menopauza.

Nivelele mai mici de estrogen duc la oasele fragile. Nivelele scazute de testosteron pot, de asemenea,
sa accelereze demineralizarea oaselor la barbati. In timp ce barbatii au o crestere a riscului de fractura
de femur pe masura ce inainteaza in varsta, femeile au din start o densitate osoasa mai mica,
demineralizari mai mari ale oaselor dupa varsta mijlocie si traiesc mai mult ca barbatii. Ca rezultat,
mai mult de 75% din toate fracturile apar la femei.


Alti factori care duc la fracturi de femur sunt:
- unele boli ca boala Meniere sau artrita
- ereditatea - talia inalta si greutatea mica sau membrii de familie care au avut fracturi o data cu
inaintarea in varsta sunt factori de risc pentru fracturi
- carentele alimentare - in principiu, factorii nutritionali cu Ca si vitamina D sunt importante pentru
rezistenta osului
- fumatul
- sedentarismul - exercitii moderate de miscare cu modificarea pozitiei corpului, ca mersul si dansul
pot mentine densitatea oaselor.
Simptome
Sus
Cel mai frecvent simptom al fracturii de femur este durerea severa in femur sau in regiunea
abdominala inferioara. Piciorul afectat poate fi orientat spre exterior, poate fi mai confortabila
indepartarea lui de celalalt membru si se poate observa faptul ca este mai scurt decat membrul
neafectat. De obicei este imposibila folosirea membrului la mers sau chiar pentru sprijin.

In multe cazuri se poate mentiona doar durere in coapsa sau genunchi. Mersul poate fi posibil, desi
foarte dureros, in fracturi prin tasare.
Simptomele se evidentiaza dupa o cadere, dar o fractura se poate produce fara un astfel de
eveniment, in special in cazul in care osul a fost afectat de osteoporoza sau alte boli.
Investigatii
Sus
Fracturile de femur sunt diagnosticate de obicei pe baza unui examen obiectiv si a unei radiografii
osoase. Semnele de fractura de femur includ durerea puternica, membrul inferior mai scurt decat cel
neafectat si rotatie externa a acestuia.

Uneori fractura nu este vizibila pe radiografia initiala (fractura oculta), dar medicul va suspecta in
continuare o fractura de femur datorita durerii de femur sau unui accident recent. In aceste cazuri,
un RMN (scanare prin rezonanta magnetica nucleara care ne ofera imaginile cele mai bune ale osului
si a tesutului moale), un CT (computer tomografia, alta metoda de a obtine imagini mai bune decat
radiografia) sau scanarea osului (ce presupune injectarea de substanta de contrast si apoi obtinerea
unor imagini amanuntite ale fracturilor) pot fi facute. Fracturile care nu se pot vizualiza pe o
radiografie simpla, pot fi observate pe un RMN sau CT.

Femeile care sunt la menopauza si au o fractura de femur, pot prezenta osteoporoza sau risc crescut
pentru osteoporoza. O osteodensitometrie (examinare ce masoara densitatea osului) este un test
pentru osteoporoza si o poate detecta precoce.


Tratamentul osteoporozei poate preveni fracturile.
Nivelul in sange al unei substante chimice, numita homocisteina, s-a considerat ca anticipeaza
aparitia unei fracturi asociate cu osteoporoza. Aceasta substanta se poate detecta in sange si poate fi
scazuta prin administrarea de acid folic.

Pentru prevenirea fracturii de femur, medicul trebuie sa intrebe persoanele in varsta cel putin o data
pe an daca au cazut. Pentru un raspuns afirmativ se poate face un test simplu pentru a aprecia riscul
unor caderi viitoare. Medicul va observa daca pacientul se poate ridica de pe scaun fara sa foloseasca
mainile, daca poate face cativa pasi si daca se poate intoarce. Daca se observa dificultati in miscare
sau dezechilibru, este nevoie de o investigare mai amanuntita. Aceasta include o anamneza, o
reevaluare a tratamentului si un examen oftalmologic, o examinare a echilibrului sau masurarea fortei
musculare.
Tratament
Sus
Tratament - generalitati

Scopul tratamentului este de a permite pacientului sa faca majoritatea miscarilor pe care le putea face
inainte de fracturare, fara durere. Cel mai utilizat si aproape intotdeauna cel mai bun tratament este
cel prin corectie chirurgicala. Interventia chirurgicala asigura alinierea oaselor in pozitia fiziologica
pentru o vindecare corecta.

Dupa fracturare este posibil sa fie nevoie de o reducere a oaselor prin tractiune continua pana la
interventia chirurgicala. Tractiunea se face cu greutati atarnate de picior cu benzi, panglici sau ghete
speciale care furnizeaza o tractiune constanta asupra piciorului. Ideea ar fi sa se manevreze usor locul
fracturii, cu scopul de a scadea durerea si spasmele musculare. Ajuta, de asemenea, la pastrarea
osului in pozitie fiziologica pana la operatie.

O fractura de femur se opereaza cat mai repede posibil dupa pronuntarea diagnosticului, de obicei in
urmatoarele 24 de ore. In unele cazuri poate fi amanata pentru o zi sau doua pentru rezolvarea altor
probleme medicale (ex. deshidratarea) si pentru reducerea complicatiilor ce pot interveni in timpul
operatiei.
Sunt mai multe tipuri de operatii pentru fractura de femur si depind de localizarea fracturii, de gradul
de fragmentare (fracturile cominutive) si de varsta.

Operatia fracturii de femur poate fi abordata astfel:
- fixarea interna implica stabilizarea oaselor fracturate prin suruburi, placute si tije. Aceasta metoda
se foloseste la persoanele care au fracturi cu oase care pot fi aliniate
- artroplastia consta in inlocuirea partiala sau totala a articulatiei cu parti artificiale, de obicei din
metal. O artroplastie partiala se poate face pentru inlocuirea portiunii superioare a femurului. O
artroplastie totala se poate face in cazul articulatiilor de femur care erau deja afectate inainte de
fractura de artrita sau alte leziuni si femurul nu functiona normal. In general, artroplastia se aplica in
situatia in care este implicat colul femural si oasele nu pot fi reduse la pozitia normala.

Unii chirurgi practica inlocuirea de femur minimal invaziva. Se face o incizie mica pentru a
minimaliza pierderile de sange, pentru scurtarea timpului de vindecare si pentru o cicatrice mai mica.
Totusi, aceasta procedura se poate solda cu mai multe complicatii de genul infectiilor, lezarii de nervi
si pozitionarii incorecte a componentelor articulatiei femurului.

O astfel de operatie promite mult, dar necesita un chirurg cu multa experienta si in momentul actual
exista putine studii care compara acest tip de operatie cu cea clasica. Pana cand riscurile si beneficiile
pe termen lung nu vor fi studiate, poate exista un risc mai mare in alegerea unei proceduri minimal
invazive executate de un chirurg cu mai putina experienta care ar lasa o cicatrice mica, decat unul cu
mai multa experienta care ar aplica o artroplastie clasica.
Reducerea (alinierea corecta a osului) si fixarea interna (stabilizarea osului rupt) sunt proceduri
utilizate in cazul persoanelor tinere, active, in timp ce artroplastia (inlocuirea articulatiei femurului)
este efectuata la persoanele in varsta, mai putin active. Decizia in privinta tipului de interventie va fi
luata de chirurg care va lua in considerare tipul fracturii, varsta, activitatea si optiunea pacientului.
Studiile pe cazurile de fractura de femur dezaxate, arata ca, pe termen lung artroplastia totala trebuie
refacuta in mai putine cazuri decat cea partiala, dar operatia necesita mai mult timp si sanse mai mari
de infectie precum si de deces.

Operatia este de obicei cea mai eficienta pentru fractura de femur, desi in majoritatea cazurilor, e
posibil sa nu-si recapete functia integrala dinainte de fractura. In general, daca pacientul era activ si
sanatos inainte de fracturare este recuperat mai repede dupa interventia chirurgicala. Daca a avut alte
probleme de sanatate si a dus o viata sedentara exista sanse crescute de complicatii dupa tratamentul
chirurgical.

Sunt putine cazuri in care nu se intervine chirurgical, de exemplu la oamenii care au risc crescut
pentru complicatii in timpul interventiei sau dupa si care nu ar beneficia de rezultate bune dupa
interventie, de exemplu cei care nu puteau merge inainte de operatie sau care aveau dureri mici. In
aceste cazuri se foloseste medicatia antialgica (pentru durere).

Tratament la domiciliu
Pentru recuperarea in urma unei interventii chirurgicale medicul va recomanda un program de
reabilitare in functie de partea de femur fracturata si tipul interventiei. Acest program va include
exercitii pentru tonusul muscular si pentru o mobilizare cat mai buna prin activitati de rutina si
comportament activ.

Medicul poate recomanda:
- exercitii de echilibru (cu un fizioterapeut de la spital sau unul voluntar)
- evitarea miscarilor care pot surmena articulatia femurului sau partile artificiale din articulatie.

Dupa o interventie pe femur persoana poate invata metode noi pentru a desfasura aceleasi activitati
simple de fiecare zi:
- este posibil sa aiba nevoie de un cadru sau un baston pentru cateva luni.
- gatitul si alte activitati zilnice, ca dusul zilnic, pot fi dificile de unul singur. Sunt tot felul de
aparaturi de sustinere care pot ajuta persoana.
- se pot face unele ajustari la domiciliu pentru a reduce accidentele casnice.

Evitarea acestei categorii de probleme se poate face prin:
- viata activa si exercitii zilnice
- alimentatie corespunzatoare
- evitarea alcoolului
- evitarea fumatului
- urmarea unui tratament corespunzator nevoilor personale si respectarea regulilor de administrare
- control oftalmologic regulat.
Profilaxie
Sus
Sunt pasi pe care-i putem urma pentru a preveni fractura de femur.

Pentru intretinerea sistemului osos se recomanda:
- o dieta echilibrata, care sa contina cantitatea necesara de calciu si vitamina D ajuta la intarirea
oaselor.
Cantitatea de calciu recomandata pentru adulti femei si barbati este intre 1.000 mg si 1.200 mg pe zi.
Toate femeile de peste 65 de ani precum si femeile peste 51 de ani care nu iau suplimente hormonale
(estrogeni) au nevoie de 1.500 mg de calciu pe zi. Femeile care nu-si pot asigura cantitatea de calciu
zilnica din alimente pot lua suplimente de calciu. Calciul poate fi gasit in lactate de exemplu laptele,
branza, iaurtul, legumele de culoare verde inchis, cu multe frunze ca broccoli si alte alimente.

Fundatia nationala de osteoporoza recomanda 400 pana la 800 unitati internationale (UI) de vitamina
D pe zi. A nu se administra mai mult de 800 UI de vitamina D pe zi decat daca doza este prescrisa de
medic, deoarece poate fi daunatoare. Doza zilnica de vitamina D poate fi luata dintr-un pahar de lapte
sau alte produse cu adaos de vitamina D. De asemenea, o alta sursa de vitamina D este lumina
soarelui pentru cel putin 15 minute pe zi.
Studii recente au aratat ca suplimentele de calciu si vitamina D nu vor preveni fracturile de femur la
oamenii care deja au risc crescut pentru fracturi de femur prin greutate mica sau fracturi in
antecedente. Oricum, o alimentatie bogata in calciu si vitamina D de-a lungul vietii va ajuta la
pastrarea unui sistem osos mai puternic.

Exercitiul fizic si activitatea zilnica ajuta la mentinerea rezistentei osoase. Exercitiile ca mersul,
alergatul, ridicatul de greutati mai mici ajuta la minimalizarea pierderilor osoase. Medicul va
recomanda exercitiul fizic corespunzator. Inceputul programului de exercitii se face usor, in special
daca pacientul a fost sedentar. Un studiu recent a aratat ca exercitiul fizic moderat ca mersul, a fost
asociat cu un numar mic de fracturi la menopauza.


Pacienta trebuie sa consulte un medic pentru o substitutie hormonala sau alt tratament daca are risc
crescut pentru osteoporoza.
Unii medici recomanda tratament hormonal, dar trebuie studiat raportul risc-beneficiu. Alte
medicamente ca bifosfonatii incluzand alendronatul (Fosamax) si risendronatul (Actonel), raloxifenul
(Evista), calcitonina (Calcimar sau Miacalcin) sunt, de asemenea, folosite pentru prevenirea sau
tratamentul osteoporozei.

Studiile arata ca in general, aceste medicamente, in special bifosfonatii, reduc semnificativ riscul
unei fracturi de femur la femeile in varsta.
A nu se consuma mai mult de o bautura alcoolica pe zi! Oamenii care consuma mai mult au risc
crescut pentru osteoporoza. Abuzul de alcool creste riscul de accidente si fracturi.
A nu se fuma! Fumatul implica un risc crescut pentru dezvoltarea osteoporozei si creste rata de
demineralizare a oaselor.

Evitarea accidentelor

Majoritatea fracturilor de femur au loc la o cadere. Factori care cresc riscul sunt:
- echilibrul si coordonarea scazute
- nesiguranta pe un membru sau pe ambele
- tratamentul cu medicamente care au ca efecte secundare somnolenta, ameteli sau astenia
- tulburarile de vedere
- abuzul de alcool
- confuzia sau rationamentul alterat (datorat varstei sau bolilor ca dementa).


Se poate minimaliza riscul caderilor prin:
- eliminarea obstacolelor din casa care ar putea conduce la un astfel de accident ca podele
alunecoase, lumina slaba, holuri aglomerate, mobila multa care nu permite o trecere fara dificultati si
carpete inghesuite
- utilizarea unor presuri speciale in baie si a barelor
- scari cu margine pentru maini
- lumina corespunzatoare in casa pentru a vedea obstacolele sau animalele de companie
- exercitiul pentru mentinerea tonusului muscular si a echilibrului
- administrarea tratamentului doar la sfatul medicului si reevaluarea acestuia de catre medicul curant,
in special daca pesoana are mai multi medici curanti.

Unele medicamente ca cele pentru somn sau cele pentru durere pot creste riscul accidentelor
- incaltamintea cu toc jos si comoda
- folosirea corecta a aparaturii de sustinere
- protezele de femur - Protezele de femur arata ca un corset cu captuseala pe ambele femururi pentru
a reduce impactul caderii. Studii recente au demonstrat ca protezele de femur reduc accidentele ce se
soldeaza cu fracturi de femur cu aproximativ 54% la persoanele peste 70 de ani, care au unul sau mai
multi factori de risc pentru fractura de femur. Multe persoane din studiu au refuzat sa le poarte. Alte
studii au concluzionat prin faptul ca protezele de femur nu previn fracturile prin cadere. Pot fi de
ajutor in mod special oamenilor din azile sau din alte institutii de asistenta sociala.
Prognostic
Sus
Imediat dupa interventie se vor administra medicamente care controleaza durerea si, daca este
cazul, anticoagulante. Pacientul poate avea o sonda urinara pentru a nu fi nevoie sa se ridice din pat
pentru a mictiona. De asemenea, se pot folosi pompe compresive ale membrului pentru circulatia
sangvina sau pentru a preveni trombemboliile si o perna intre picioare pentru mentinerea femurului
operat intr-o pozitie corecta. In cazul unei tulburari de tranzit intestinal, se solicita interventia
asistentei sau a medicului.

Medicul poate invata pacientul sa faca exercitii simple respiratorii pentru prevenirea congestiei
pulmonare in timpul repausului. Pacientul poate sa inceapa perioada de recuperare cu miscari de
ridicare si coborare, de flexie a membrelor (astfel incat sa mentina o circulatie buna a sangelui) si sa
pastreze o pozitie corecta a femurului in timpul miscarilor.


Mobilizarea precoce este esentiala dupa interventie. Va grabi recuperarea si va reduce complicatiile.
In prima zi dupa operatie, pacientul va fi mutat din pat pe un scaun, pe o durata scurta de timp si va
incepe sa faca exercitii usoare incepand cu a doua zi dupa operatie.
De obicei, spitalizarea dureaza o saptamana dupa operatie. In multe cazuri pacientul, este transferat
intr-o clinica de recuperare inainte de a merge acasa. Va fi probabil nevoie de un cadru sau un baston
pentru cateva luni si recuperarea completa va tine pana la un an de zile.

Sunt multe aspecte de luat in considerare dupa o operatie pe femur. Batranii au adesea nevoie de
ingrijiri speciale incluzand fizioterapie, asistenta la bucatarie, tratament asistat si igiena personala.
Medicamentele anticoagulante sunt prescrise pentru a reduce riscul trombemboliilor si accidentului
vascular cerebral asociat acestora, embolia pulmonara sau tromboflebita. Pacientul va lua acest
tratament pentru cel putin 3 saptamani, pana se va mobiliza complet si va avea o activitate normala.

Dupa interventie, medicul va incuraja pacientii sa participe la un program de reabilitare. Studii
recente au demonstrat ca 6 luni de reabilitare care include exercitii pentru tonusul muscular, pot
imbunatati calitatea vietii si ameliora incapacitatea functionala. Un program de reabilitare este foarte
important, va grabi recuperarea si va permite intoarcerea la activitatile zilnice normale mai rapid.

S-ar putea să vă placă și