Sunteți pe pagina 1din 102

Capitolul 1: Receptorul radio

Introducere
Funciile ndeplinite de un receptor radio
Parametrii receptoarelor radio
Unele consideratii privind modulatiile semnalelor utilizate in
radiocomunicatii
Tipuri de receptoare radio
Structuri uzuale de receptoare radio; principiul superheterodinei
1
[Receptorul radio]:
introducere
RECEPTORUL RADIO:
reprezinta un ansamblu de circuite electronice
avand drept roluri:
recepionarea semnalelor de radiofrecven
prelucrarea acestora
prin:
selecie
amplificare
decodare
demodulare
conversie
in scopul redarii informaiei
2
[Receptorul radio]:
introducere
perfecionarea dispozitivelor electronice i a tehnologiei de realizare a circuitelor
electronice (LSI i VLSI) a permis evoluia i diversificarea tipurilor constructive
de radioreceptoare

multe din realizrile actuale conin, n esen, aceleai blocuri funcionale
caracteristice receptoarelor de-a lungul etapelor dezvoltarii lor
au aparut, totusi, imbunatatiri:
bucle de automatizare (RAA, CAF)
instrumente indicatoare de nivel
blocuri prin care se realizeaza, (cu ajutorul unor scheme de
automatizare care includ si circuite de tip microcontroler):
controlul funcionrii
efectuarea de reglaje

3
[Receptorul radio]:
introducere
d.p.v. al evoluiei constructive i al performanelor, receptoarele pot fi
grupate n mai multe generatii:

Generatia I: RADIORECEPTORUL CU TUBURI ELECTRONICE
masiv
mare consumator de energie
inerent staionar
calitate bun
panou de acionare mecanic
pre mare
fidelitatea receptorului, exprimat prin gradul de inteligibilitate, era
determinat n mare msur de caracteristicile difuzorului
4
[Receptorul radio]:
introducere
Generatia a II-a: RADIORECEPTORUL CU TRANZISTOARE
in perioada acestei generatii este realizat aparatul radio portabil
consum redus
fiabilitate mai mare

raportul performane pre al receptoarelor a crescut continuu odat
cu progresul tehnologic de fabricare a componentelor i circuitelor
electronice specializate

5
[Receptorul radio]:
introducere
Generatia a III-a: RECEPTOARE CU CIRCUITE INTEGRATE
Generatia a III-a A: RECEPTORUL CU TRANZISTOARE I CIRCUITE
INTEGRATE
Generatia a III-a B: - RECEPTORULUI CU CIRCUITE INTEGRATE
dotat cu faciliti auxiliare de comanda i control

se pune problema fidelitii reproducerii i a funcionrii corecte prin
afiaje de acord optim sau nivel de cmp
radioreceptoarele sunt prevzute cu
functia muting pe raport semnal - zgomot sau pe deviaia de
frecven
circuite de acord automat
decodarea stereo capt o larga rspndire
filtrele ceramice pentru frecvena intermediar (IF) sunt omniprezente
6
[Receptorul radio]:
introducere
Generatia a IV-a: RECEPTOARELE INTEGRATE

se pstreaz facilitile "artificiale" aparute la generatia a III-a
sunt modernizate unele elemente standard din structura
receptorului
scop: mbuntirea performanelor
modaliati:
utilizarea circuitelor integrate LSI i VLSI
prelucrarea numeric i circuitele DSP (Digital Signal
Processing)

7
[Receptorul radio]: funciile ndeplinite de un
receptor radio
INSTALAIA DE RECEPIE, mpreun cu celelalte elemente ale liniei radio,
ASIGUR REALIZAREA LEGTURII NTRE SURS I DESTINATAR, N VEDEREA
TRANSMITERII DE INFORMAII PRIN INTERMEDIUL UNDELOR
ELECTROMAGNETICE
radioreceptorul (receptorul) prelucreaz oscilaiile de radiofrecven
primite de la sistemul antena-fider n scopul extragerii semnalului
informaional modulator, pentru a putea fi furnizat sub o forma
convenabila dispozitivului final
dispozitivul final poate reproduce sau nregistra informaia transmis

8
[Receptorul radio]: funciile ndeplinite de un
receptor radio
tensiunea electromotoare indus n anten este produs de toate cmpurile
electromagnetice ce se gsesc la locul recepiei
printre aceste cmpuri se a i cmpul purttor de informaie
toate celelalte reprezinta pentru instalaia de recepie cmpuri parazite

pentru a fi posibil recepia semnalului util receptorul trebuie s e n primul rnd selectiv
capacitatea receptorului de a separa semnalul util din multitudinea de semnale i
perturbaii existente la intrarea sa

semnalul de radiofrecven selectat are un nivel sczut
trebuie amplificat n scopul prelucrrii ulterioare

receptorul trebuie s extrag informaia din semnalul de radiofrecvena modulat
aceast operaie se numete detecie sau demodulare

9
[Receptorul radio]: funciile ndeplinite de un
receptor radio
aadar, o instalaie de recepie ndeplinete urmatoarele funcii principale:
selecia semnal de radiofrecvena util
amplicarea semnalului
extragerea informaiei (prin detecie sau demodulare)
prelucrarea semnalului demodulat

Obs.:
toate aceste funcii trebuie s e ndeplinite fara alterarea (distorsionarea)
informaiei


10
[Receptorul radio]: funciile ndeplinite de un
receptor radio
funciile de selecie i amplificare sunt (n general) comune oricrui
tip de informaie i procedeu de transmitere
din aceast cauz ETAJELE N CARE SE OBIN ACESTE FUNCII SUNT
COMUNE TUTUROR TIPURILOR DE RECEPTOARE
ct privete celelalte funcii (respectiv extragerea informaiei prin
detecie i prelucrarea semnalului recepionat), acestea sunt
specice unui anumit tip de informaie i unui anumit procedeu de
transmitere
ETAJELE N CARE SE REALIZEAZ NU SUNT COMUNE TUTUROR TIPURILOR
DE RECEPTOARE, CI FAC PARTE DIN TIPURI PARTICULARE DE
RECEPTOARE
11
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
1. FACTOR DE ZGOMOT
2. SENSIBILITATE
3. SELECTIVITATE
4. FIDELITATE
5. LINIARITATEA (GAMA DINAMICA)
6. BANDA FRECVENTELOR DE LUCRU
7. PUTERE NOMINALA (PUTERE NOMINALA LA IESIRE)
8. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE SI DE EXPLOATARE
a) Siguran n funcionare
b) Stabilitatea funcionrii
1. cu temperatura
2. cu tensiunea de alimentare
c) Gabaritul instalatiei de receptie
12
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio

FACTORUL DE ZGOMOT
este o masur a cantitii de zgomot pe care un receptor o genereaz n
interiorul propriilor circuite (n opoziie cu zgomotul care vine din mediul
nconjurtor)
in general, cu ct un receptor produce mai puin zgomot interior, cu att
factorul su de zgomot este mai sczut i raportul S/N este mai bun
aceast specificaie devine tot mai important cu ct receptorul urca n
frecven
la frecvene foarte nalte (VHF) adic la mai mult de 30MHz, factorul de
zgomot este esenial
13
; ;
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
capacitatea unui receptor de a extrage i detecta un anumit semnal este
limitat de mai muli factori zgomotul etajelor de intrare
pentru receptorul digital raportul semnal zgomot (SNR) este determinat de
BER pentru care se mai poate realiza o reproducere satisfctoare a
semnalului
o msur a degradrii SNR o reprezinta: sau

14
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
asadar, prin definitie, FACTORUL DE ZGOMOT, in cazul unui circuit electronic,
REPREZINTA RAPORTUL DINTRE PUTEREA DE IESIRE IN CONDITII NORMALE (CU
ZGOMOT) SI PUTEREA DE IESIRE IN LIPSA ZGOMOTULUI

rezulta ca, pentru factorul de zgomot se poate scrie relatia:




dar, cum N
out
= G N
in
+ N
ad
, se poate scrie:




15
; ;
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio





pentru mai multe componente conectate n cascad, factorul de zgomot
al ansamblului este:
16
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
SENSIBILITATEA (S)
reprezint:
capacitatea receptorului de a asigura o recepie satisfctoare
pentru semnale din antena de valoare minima
nivelul minim al semnalului de intrare care poate fi prelucrat
corespunztor
depinde, n mare parte, de valoarea amplificrii totale a receptorului

Obs:
pentru a evita subiectivismul n aprecierea valorii minime a tensiunii, s-a introdus n mod convenional o
anumita valoare a puterii de iesire, numita putere standard
valorile puterii standard la care se determina sensibilitatea sunt:
500 mW - receptoarele cu putere de ieire mare
50 mW - majoritatea receptoarelor
1 mW - receptoarele cu audiie n casca



17
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
definitie alternativa:

SENSIBILITATEA reprezinta nivelul minim al semnalului necesar la
intrarea receptorului pentru ca la ieire s se obina
fie
nivelul specificat al semnalului
nivelul specificat al SNR [(S+N)/N)]
fie
rata erorii de bit (BER) impuse
atunci cand semnalul de la intrare este modulat la valoarea
standard specific tipului de modulaie cu care se lucreaz


18
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
sau, inca o definitie:
SENSIBILITATEA = NIVELUL MINIM AL PUTERII SEMNALULUI DE LA
INTRARE PE CARE RECEPTORUL L POATE DETECTA PENTRU A PUTEA
ASIGURA LA IEIRE (PENTRU DEMODULARE) UN RAPORT SEMNAL / ZGOMOT
IMPUS
pentru o detecie corect:

in acest caz, factorul de zgomot devine:

de unde rezult relaia ntre nivelul minim al semnalului de la intrare i
zgomot
19
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
pentru o temperatura de 17
o
C:


in aceste condiii, sensibilitatea receptorului se mai poate scrie sub forma:


se poate, astfel, defini nivelul de prag al zgomotului de la intrare ca:


denumire alternativa pentru sensibilitate - MDS (Minimum Detectable
Signal):

20
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
Exemplu

la receptoarele radio militare, n regim de voce
a) pentru MA (modulaie de amplitudine)
se folosete un semnal de intrare
modulat cu un semnal de 1 kHz
cu indice de modulaie de 30%
valoarea SNR, la nivelul specificat al semnalului de ieire, trebuie s fie egala
cu 3 (10 dB)

b) pentru MF (modulaie de frecven) de band ngust
se folosete un semnal de intrare
modulat cu un semnal de 1 kHz
cu deviaie de frecven nominal de 3 sau 5 kHz
valoarea SNR, la nivelul specificat al semnalului de ieire, trebuie s fie egala
cu 10 (20 dB)

21
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
Se folosesc DOUA MODURI DE DEFINIRE A SENSIBILITATII:
Sensibilitatea limitata de amplificare (S
A
)
reprezinta nivelul minim al semnalului de radiofrecventa de intrare
(tensiune [V], putere [pW, W], cmp electric [V/m]), n functie de
tipul receptorului, necesar pentru a produce la iesire un anumit nivel
de putere (de regula, puterea standard)

Sensibilitatea limitata de zgomot (S
N
)
reprezinta nivelul minim al semnalului de radiofrecventa de intrare
(tensiune [V], putere [pW, W], cmp electric [V/m]), n functie de
tipul receptorului, necesar pentru a produce la iesire un anumit
raport semnal zgomot (SNR)
22
Obs.:
se mai folosete si noiunea de sensibilitate maxim utilizabila (S
U
)
reprezint maximul dintre sensibilitatea limitata de
amplificare si cea limitata de zgomot care corespunde
semnalului de intrare minim necesar asigurrii simultane la
ieire a raportului semnal-zgomot si a unei puteri audio mai
mari sau egale cu puterea standard
practic: S
U
= max (S
A
,S
Z
)

23
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
24
ordinul de marime al sensibilitatii
difera de la un radioreceptor la altul
functie de calitatea receptorului
(clasa din care face parte)
este diferit de la o gama de
frecventa la alta
sensibilitatea receptorului se poate
exprima si prin curbe de sensibilitate:
receptoare obisnuite:
S = [zeci V - sute V]
receptoare profesionale:
S = [V - zeci V]
Curbe de sensibilitate pentru
receptoarele de radiodifuziune
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
SELECTIVITATEA

proprietatea receptorului de a
separa semnalul util din domeniul
de frecvente furnizate de antena

reprezint parametrul (sau
ansamblul de parametri) ce
caracterizeaz posibilitile
receptorului de a atenua
semnalele i perturbaiile cu
frecven diferit de cea a
semnalului util, permind astfel
separarea acestuia din urm din
multitudinea de semnale i
perturbaii din anten
25
;
util
t interferen
util
t interferen
V
V
P
P
atea Selectivit lg 20 lg 10 = =
;
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
Selectivitatea poate fi definit n dou situaii:
semnalele aplicate la intrare au niveluri mici
se consider valabil principiul suprapunerii efectelor
nu are importan dac este prezent un semnal sau mai
multe
se consider c semnalul i perturbaia nu acioneaz
simultan
semnalele aplicate la intrare au niveluri mari
ncep s se manifeste fenomene neliniare
prelucrarea unui semnal (nu oricare! ne intereseaza, evident,
semnalul util) poate fi influenat de nivelul celorlalte semnale

26
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
tipuri de selectivitate:
selecti vitatea fa de canalul adiacent: reprezint proprietatea receptorului
de a atenua semnalele din canalele alturate
selecti vitatea fa de frecvena imagine: reprezint proprietatea
radioreceptorului de a atenua semnalul cu frecvena imagine
selecti vitatea fa de frecvena intermediar: reprezint proprietatea
radioreceptorului de a atenua semnalele de frecven apropiat de frecvena
intermediar
27
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
FIDELITATEA
reprezinta o marime prin care se evalueaza calitatea reproducerii informaiei
calitatea reproducerii informatiei (deci si fidelitatea) sunt influentate de
distorsiunile introduse n procesul de recepie
poate fi apreciat cantitativ cu ajutorul coeficientului de distorsiuni
este pusa n evidenta prin forma caracteristicii amplificare - frecventa a
receptorului, a carei forma este prezentata n fig.:

28
; ;
Caracteristica de
fidelitate a unui
receptor
Banda de
lucru
(Zona 3)
(Zona 1)
(Zona 2)
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
caracteristica fidelitatii globale este determinata de caracteristicile etajelor
receptorului (ARF, AFI, Det, AV)
daca amplificatoarele ar fi ideale:
ar trebui sa amplifice uniform toate semnalele ale cror frecvente sunt
cuprinse n banda de trecere
curba de frecventa ar trebui sa fie uniforma pe ntreg domeniul de lucru
in realitate, semnalele cu frecvente diferite sunt amplificate neuniform
caracteristica reala difer de cea ideala, aprnd distorsiuni de neliniaritate
caracteristica de transfer prezinta trei zone distincte:
Zona frecventelor joase (condensatoare de cuplaj si de decuplare ale etajelor
amplificatoare)
Zona frecventelor nalte (etajele de putere ale amplificatorului video)
Zona benzii de lucru
caracteristica de transfer a unui amplificator se considera suficient de liniara
(uniforma), daca amplificarea variaz de cel mult doua ori (6 dB / tensiune) n
banda sa de trecere
29
; ;
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
Fidelitatea se exprim prin:
factorul de distorsiuni neliniare
distorsiunile liniare (de amplitudine)
factorul de distorsiuni neliniare se definete in felul urmtor:
se aplic un semnal modulator sinusoidal i se evalueaz
fundamentala i armonicele (A
1
,A
2
...A
n
):


distorsiunile liniare rezult din caracteristica de frecven global
a receptorului
reprezint variaia puterii de ieire a semnalului RF modulat
funcie de frecvena de modulaie
30
; ;
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio

caracteristica de frecven global a receptorului depinde de :
amplificatorul AF (cuplaje, decuplri) la frecvene joase
caracteristicile de selectivitate ale amplificatoarelor selective de IF
la frecvene nalte
31
; ;
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
LINIARITATEA









punctul de compresie la 1dB poate fi definit ca nivelul de putere
necesar pentru a produce o scdere cu 1 dB a ctigului datorit
neliniaritii:

CP
1dB out
= CP
1dB in
+ Gain 1dB


32
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
punctul de compresie
la 1dB:












pentru un amplificator, rspunsul din fig. este pentru fundamental
pentru mixer sau receptor, curba este pentru semnalul de FI
dac puterea de intrare este peste acest interval, ieirea ncepe s se satureze
dac puterea de intrare este sub acest interval, atunci domin zgomotul
33
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
dac la intrarea unui sistem se aplic la intrare semnalul:


atunci la ieire, datorit neliniaritilor, se obine semnalul:
v
o
= a
1
v
in
+ a
2
v
in
2
+ a
3
v
in
3






in aceste condiii se poate defini ctigul:
34
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor
radio
punctul de intercepie de ordinul 3, IP
3
, reprezint msura neliniaritii unui
receptor

fie situatia in care, la intrarea unui receptor se aplica un semnal suma a doua
armonice:
v
in
= A[cos (
1
t) + cos(
2
t)]

la iesire rezulta un semnal de forma v
o
= a
1
v
in
+ a
2
v
in
2
+ a
3
v
in
3,
din care, daca
se retin fundamentala si produsele de intermodulatie de ordinul al 3-lea, rezulta:



prin definitie, punctul de intercepie de ordinul al 3-lea (IP3) reprezinta
intersectia dintre graficele care reprezinta variatia amplitudinii produselor
de intermodulaie de ordinul al 3-lea (IM3) si respecti v, variatia amplitudinii
fundamentalei:




35
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor
radio

de ce produsele de intermodulatie de
ordinul trei?
deoarece exista o foarte mare
probabilitate ca sa se situeze n
banda de trecere a primului etaj
de FI
din ultima relaie rezult ptratul
amplitudinii tensiunii
prin mprirea acesteia la dublul
rezistenei sursei, R
s
, se obine
expresia puterii la care are loc
egalitatea produsului de
intermodulaie de ordinul al 3-lea
(IM3) cu fundamentala, respectiv
punctul de intercepie de ordinul
al 3-lea (IP3):

36
S
R c
c
IP
1
3
2
3
1
3 =
Fundamentala
I P
3
Produs de intermodulatie
de ordinul al 3-lea
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor
radio
IP3 poate fi determinat prin
simulare:
se aplic intrrii amplificatorului
dou semnale sinusoidale de
amplitudini egale dar frecvene
diferite (nu foarte mult)
se examineaz spectrul
semnalului de la ieirea
amplificatorului
se compar produsele de
intermodulaie de ordinul al
treilea cu fundamentala atunci
cnd amplitudinea semnalului
de intrare variaz
se poate apoi calcula IP3

37
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
punctele definite anterior (IP3 si CP1dB):
38
Puterea
de intrare
(dB)
Puterea
de ieire
(dB)
Punctul de
compresie cu 1 dB
(P
1dB
) [iesire]

Ieire de
ordinul 1
Punct de intercepie
de ordinul al 3-lea (IP
3
)
Termenul de ordinul al 3-lea
IP3
Punctul de compresie
cu 1 dB (P
1dB
) [intrare]
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
produsele de intermodulatie:

39
Produse de
intermodulaie
Frecvena Valoarea
frecvenei
ordinul 1 f
1
, f
2
2 GHz,
2,01 GHz
ordinul 2 2f
1
, 2f
2
4 GHz,
4,02 GHz
ordinul 2 f
2
-f
1
f
2
+f
1
0,01 GHz,
4,01 GHz
ordinul 3 3f
1
3f
2
6 GHz,
6,03GHz
ordinul 3 2f
1
-f
2
2f
2
-f
1
1,99 GHz,
2,02 GHz
ordinul 3 2f
1
+f
2
2f
2
+f
1
6,01 GHz,
6,02 GHz
f
1
= 2GHz
f
2
= 2,01 GHz
Exemplu:
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
dispunerea pe axa frecventelor a produselor de intermodulatie din
exemplul considerat :
40
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio

GAMA DINAMIC (LA INTRAREA IN RECEPTOR)

definitie 1: raportul dintre amplitudinea maxima si minima a
semnalului de intrare
valoarea maxima - limitata de distorsiunile de neliniaritate
maxim admise de receptor
valoarea minima - limitata de valoarea sensibilitatii

definitie 2: gama dinamic a semnalelor de radiofrecven cu care
poate opera un receptor, astfel nct raportul semnal/zgomot de la
ieire s fie ct mai puin alterat

definitie 3: abilitatea unui receptor de a detecta un semnal slab
deasupra pragului de zgomot i de a prelucra un semnal de nivel
ridicat fr distorsiuni:
DR [dB] = P
max
P
min

41
; ;
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
Domeniul dinamic de blocare al
receptorului BDR (blocking
dynamic range)
reprezinta un interval permis
pentru nivelul semnalului
interferent de la intrare, care
este cuprins ntre punctul de
compresie de -1dB i
sensibilitatea receptorului
se refera la punctul in care
semnalul slab (presupus dorit)
este redus cu 1 dB (blocat) de
catre semnal puternic
(presupus nedorit)
recepie sigur i lipsit de
armonici
42
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
grafic, gama dinamica, BDR si legatura dintre cele doua marimi pot fi
explicate conform fig.:
43

Gama dinamica
a semnalului de
iesire
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
un alt parametru din zona gamei
dinamice:
gama dinamica fara
perturbatii, SFDR (spurious
free dynamic range)
domeniul maxim al
semnalelor de intrare ce
poate fi suportat de un
receptor
acest domeniu este limitat
superior de un punct de
interceptie (uzual IP3) si
inferior, de pargul de
zgomot
uzual, insa, se considera
S
min
(si nu P
nf
) si atunci
relatia de calcul a SFDR
este:
SFDR = 2/3 (IP
3
- S
min
)

44
definitie alternativa: SFDR
reprezint diferena dintre puterea
fundamentalei i puterea
zgomotelor pentru care produsele
de intermodulaie devin egale cu
pragul de zgomot (v. fig.)
la o anumit valoare a puterii
fundamentale la ieire, definit ca
pragul de apariie a produselor de
intermodulaie de ordinul trei,
produsele de intermodulaie devin
egale cu pragul de zgomot

45
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
Exemple

la intrarea unui receptor radio nivelul semnalului se poate mri chiar cu 100 dB
peste nivelul sensibilitii acestuia, n timp ce BER (rata erorii de bit) maxim se
menine la valoarea de 10
-3

pe de alt parte, la receptoarele de radiodifuziune la care semnalul de intrare poate
varia rapid cu 60 80 dB peste nivelul sensibilitii, raportul semnal/zgomot nu se
modific cu mai mult de 1 dB
in cazul receptoarelor radio militare, gama dinamic a semnalelor de intrare poate
depi uneori 140 dB
uzual gama dinamica a receptoarelor este de 30 60 dB

marirea gamei dinamice:
cresterea sensibilitatii
folosirea RAA


46
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
BANDA FRECVENTELOR DE LUCRU
reprezinta domeniul de valori al frecventei semnalului purtator pentru
care acesta poate fi receptionat (de catre receptor)
se apreciaza cu ajutorul coeficientului de acoprerire:



unde:
f
max
frecventa maxima din banda
f
min
frecventa minima din banda


47
; ;
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
PUTEREA NOMINALA (PUTEREA NOMINALA LA IESIRE)

reprezinta puterea debitata de catre receptor pe dispozitivul final
(indicator, difuzor, display, etc.)
intre P
nom
si factorul de distorsiuni (), [care caracterizeaza fidelitatea
receptiei informatiei] exista o legatura stransa:
marirea puterii nominale la iesire duce la marirea factorului de
distorsiuni
din aceasta cauza, puterea nominala este definita pentru o valoare
precizata a factorului de distorsiuni (de regula, mai mic de 5% - 10%,
functie de destinatia si tipul receptorului)

48
; ;
[Receptorul radio]: parametrii receptoarelor radio
CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE SI DE EXPLOATARE
Siguran n funcionare (timpul mediu de functionare fara defectiuni al
instalatiei de receptie)
Stabilitatea funcionrii (capacitatea receptorului de a-si pastra
caracteristicile in conditiile variatiei parametrilor mediului inconjurator)
cu temperatura
cu tensiunea de alimentare
Gabaritul instalatiei de receptie (volum, masa)

49

50
[Receptorul radio]: unele consideratii privind
modulatiile semnalelor utilizate in radiocomunicatii

51
[Receptorul radio]: unele consideratii privind
modulatiile semnalelor utilizate in radiocomunicatii

52
[Receptorul radio]: unele consideratii privind
modulatiile semnalelor utilizate in radiocomunicatii

53
[Receptorul radio]: unele consideratii privind
modulatiile semnalelor utilizate in radiocomunicatii

54
[Receptorul radio]: unele consideratii privind
modulatiile semnalelor utilizate in radiocomunicatii

55
[Receptorul radio]: unele consideratii privind
modulatiile semnalelor utilizate in radiocomunicatii
[Receptorul radio]: tipuri de receptoare radio
tipurile de receptoare: rezulta conform unor criterii de clasificare
unele dintre aceste criterii (si tipurile corespunztoare de receptoare)
sunt prezentate in continuare

1. Criteriul 1: Destinaie
1. comerciale (radioreceptoare de larg consum)
2. profesionale:
1. radiotelefoane
2. radiorelee
3. radiolocaie
4. telecomand
5. telemetrie
6. sateliti
7. de trafic
56
[Receptorul radio]: tipuri de receptoare radio
2. Criteriul 2: Semnalul modulat recepionat
1. MA
1. P
2. PS
3. BLU
2. MF
3. MA-MF
4. MPh
5. MI-MF
6. ..

57
[Receptorul radio]: tipuri de receptoare radio
3. Criteriul 3: Structura (arhitectura interna)
1. receptor cu amplificare direct
2. receptor cu reacie
3. receptor cu super-reacie
4. receptor superheterodina
1. cu o schimbare de frecven (SF)
2. cu dou sau mai multe SF
5. receptor cu detecie sincron direct (sincrodin)
6. receptor cu rejectia imaginii
1. arhitectura Hartley
2. arhitectura Weaver
7. receceptor low-IF
8. receptor software
58
[Receptorul radio]: tipuri de receptoare radio
4. Criteriul 4: Gama de frecven
1. Radioreceptoare de radiodifuziune:
1. UL
2. UM
3. US
4. UUS
5. UM+UUS
6. UU+UM+UUS etc.
2. Radioreceptoare de radiolocatie:
1. gama metrica
2. gama decimetrica
3. gama centimetrica
4. gama milimetrica
59
[Receptorul radio]: tipuri de receptoare radio
5. Criteriul 6: Mobilitate
1. staionare
2. mobile
3. Portabile

6. Criteriul 6: Amplificarea semnalului demodulat
1. tuner (cu amplificator de putere exterior)
2. cu amplificator de putere ncorporat

7. Criteriul 7: Alimentare
1. de la acumulatori / baterii
2. de la reea
3. mixt
60
[Receptorul radio]: tipuri de receptoare radio
8. Criteriul 8: Performantele globale
din acest p.d.v., de ex., receptoarele de radiodifuziune se impart in urmatoarele
clase:

Receptoare radio de clasa I
au cele mai bune performane
sunt complexe
sunt prevzute cu dispozitive i circuite auxiliare de reglaj
performante
audiie de nalt calitate
puterea maxima audio: 510W sau mai mult
sensibilitatea: 50 mV

Receptoare radio de clasa a II-a
sunt de bun calitate
performante
audiie satisfctoare
puterea maxim audio este de 24 W
sensibilitatea: 100 mV

61
[Receptorul radio]: tipuri de receptoare
radio
Receptoare radio de clasa a III-a
au o construcie mai simpl
performante
audiie satisfctoare
dimensiuni mici
puterea maxim audio: 0,5 1,5 W
sensibilitatea: 200 mV

Receptoare radio de clasa a IV-a
sunt receptoare simple, cu detecie sau cu amplificare direct
performante
puterea maxim audio: 0,5 W
sensibilitatea :500 mV

62
[Receptorul radio]: structuri uzuale de
receptoare radio; principiul superheterodinei
analiza receptoarelor radio, pe baza structurii lor, permite o abordare
graduala a acestora, d.p.v. al complexitatii (de la scheme mai simple spre
scheme complexe)
totusi, stabilirea unor arhitecturi de receptoare implica luarea in
consideratie a mai multor factori
in acest mod, aplicand un criteriu combinat structura-tehnologie, rezulta
urmatoarele tipuri de radioreceptoare :
Receptoare fara schimbare de frecventa
Receptoare cu schimbare de frecventa
Receptoare digitale
63
[Receptorul radio]: structuri uzuale de
receptoare radio; principiul superheterodinei
detaliind, rezulta:
RECEPTOARE FARA SCHIMBARE DE FRECVENTA
cu amplificare direct
cu reacie si super-reacie
reflex

RECEPTOARE CU SCHIMBARE DE FRECVENTA (CU HETERODINARE)
cu o schimbare de frecven
cu dou sau mai multe schimbri de frecven

superheterodina
cu rejectia imaginii
Hartley
Weaver
homodina
low-IF

RECEPTOARE DIGITALE
cu esantionarea IF
cu subesantionare

64
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei

RADIORECEPTOARE FARA SCHIMBARE DE FRECVENTA
compuse, in principiu, din amplificatori RF (unde) si detectori
nu are loc nicio conversie in frecventa
nu sunt des folosite
greu de proiectat etajele de RF acordabile
dificil de obtinut (realizat) amplificatori RF (unde) de castig mare

tipuri de radioreceptoare fara schimbare de frecventa
radioreceptoare cu amplificare direct
radioreceptoare cu reacie
radioreceptoare cu super-reacie




65
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
RECEPTORUL CU AMPLIFICARE DIRECTA

este receptorul cu cea mai simpla constructie
are performante acceptabile
este destinat receptionarii semnalelor modulate n amplitudine, emise din
apropiere


66
Partea de joasa frecventa (jF)
Partea de RF (microunde - unde)

Detector

AV
(amplificator
video)
Dispozitiv
de iesire

Circuit de
acord (de
preselectie, de
intrare)


ARF
(amplificator de
radiofrecventa)


RAA
(reglarea
automata a
amplificarii)








Automatica receptorului
RECEPTORUL
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
ROLURILE BLOCURILOR FUNCIONALE:
CI - circuit de intrare
conectarea antenei la primul etaj activ din receptor
pentru a avea pierderi mici se folosete un circuit LC
are i funciuni selective:
se mai numete i circuit de preselecie
ARF - amplificatorul de radio frecven
realizeaz funcii de selecie i amplificare
semnalul este mic:
dac se dorete sensibilitate mare este necesar zgomot mic
Demodulatorul
extrage mesajul purtat de ctre semnalul RF
Amplificatorul de joas frecven
aduce semnalul demodulat la un nivel adecvat aplicaiei pentru care este destinat
Reglajul automat al amplificrii, RAA
nivel de intrare variabil
nivel de ieire ct mai constant
67
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
RECEPTORUL CU REACTIE SI SUPERRECTIE
ideea: cresterea sensibilitatii prin folosirea reactiei







68
Partea de joasa frecventa (jF)
Partea de RF (microunde - unde)

Detector

AV
(amplificator
video)
Dispozitiv
de iesire

Circuit de
acord (de
preselectie, de
intrare)


ARF
(amplificator de
radiofrecventa)


CR
(circuit de
reactie)

RECEPTORUL
AMPLIFICATOR CU REACTIE
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
principiul de functionare:
un amplificator cu reacie care n bucl deschis are ctigul A
0

i band B
0

iar
circuitul de reacie (CR) are factorul de transfer independent de frecven i
egal cu , n bucl nchis va fi caracterizat prin:




dac reacia este pozitiv (semnul -): A
0

1
=>A
r
, B
r

0
sensibilitatea i selectivitatea cresc
dezavantaje
pericolul permanent de intrare n oscilaie
funcionarea instabil



69
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
in cazul receptoarelor cu supra-reacie,
reacia pozitiv este supra-unitar (supra-
critic)
ARF (uzual doar cu un tranzistor) oscileaz
pe o frecven supra-audibil (40 - 100kHz),
n ritmul creia se produc si dispar oscilaiile
de RF pe o frecven foarte apropiat de a
semnalului de RF de intrare
semnalul de intrare, cu frecven foarte
apropiat de frecvena de rezonan a
circuitului selectiv din oscilatorul de RF,
amorseaz oscilaiile de RF
acestea exist pe o durat din una din
semi-perioadele semnalului supra-audibil
durata i amplitudinea oscilaiilor de RF
variaz n funcie de nivelul semnalului de
RF de intrare
curentul mediu prin dispozitiv reproduce
nivelul semnalului de intrare
70
aceste receptoare pot avea amplificri
foarte mari (peste 10
6
) i selectiviti
foarte bune, dar au funcionarea
nesigur i sunt zgomotoase
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
RECEPTORUL REFLEX

este un tip de receptor n care
acelai dispozitiv activ este
folosit att pentru amplificarea
semnalului de RF ct i a celui
de J F de fapt a semnalului
audio
pentru aceasta, semnalul AF
este reinserat n intrarea
dispozitivului amplificator
un exemplu este n fig. :
dup detecie, semnalul
este reintrodus n baza lui
Q1
semnalul AF este amplificat
i apoi aplicat la Q2
71
receptoarele reflex sunt foarte economice
(consum puin, au puine piese) dar sunt
instabile i acordabile n benzi nguste
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
RADIORECEPTORUL CU SCHIMBARE DE FRECVEN

am vzut c receptoarele cu amplificare direct (fr schimbare de
frecven) au performane bune dac lucreaz pe frecven fix i nu
prea mare
a aprut, natural, urmtoarea intrebare:
nu se poate face n aa fel nct s se foloseasc un asemenea
receptor dar cu posibilitatea aducerii (translatiei) diverselor
semnale pe frecvena central a acestui receptor?
rspunsul este afirmativ iar metoda folosit pentru realizarea
translaiei este cunoscut sub denumirea de schimbare de frecven
72
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
principiul acestei metode este ilustrat de urmatoarea schema-bloc









se poate scrie, succesiv:







73
Circuit de
inmultire
/produs
Oscilator
Amplificator pe
frecventa
translatata
s
s
(t)

s
SF
( t)

s
OL
(t)

Circuit de
selectie a
frecventei
translatate
Amplificator selectiv pe frecventa translatata
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
rezulta:













ambii termeni asigur o schimbare de frecventa (SF), adic apariia unui
semnal avnd frecvena purttoare diferit de cea a semnalului de
intrare
se constat c se conserv modulaia: U
s
(t),
s
(t)
74

OL

OL
-
s

OL
+
s

OL
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
DESPRE UNELE PERTURBATII CARE POT SA APARA IN SF

a) este necesar ca frecvena f
i

s nu fie n gama ocupat de semnal
in caz contrar:
semnalul avand aceast frecven va trece direct (fiind interpretata
de catre receptor drept de componenta pe frecvena f
s
)
se va suprapune peste toate celelalte semnale care trec prin
schimbare de frecven
rezultat: perturbarea semnalelor care trec prin SF
mod de evitare / eliminare:
se insereaza filtre inainte de SF
aceste filtre nu trebuie s afecteze semnalele utile
rezulta necesitatea condiiei f
i
f
s

, adic banda de intrare a
receptorului nu trebuie sa cuprinda frecven intermediar


75
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
b) trebuie, de asemenea evitat situaia n care, pentru unele semnale utile,
f
i
=nf
Het
dac nu se evit situatia mentionata:
armonicele semnalului OL vor introduce perturbatii
de ce?
semnalul local are nivel mare
armonice sale:
desi sunt mici fa de semnalul OL
pot fi relativ mari n raport cu semnalul recepionat
rezulta semnale perturbatoare de tipul f
i
=nf
Het
, care afecteaza
circuitele de FI

76
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
DESPRE VARIANTELE DE IMPLEMENTARE A SCHIMBARII DE FRECVENTA

in practica, schimbarea de frecven prin nsumare se folosete n
radioemitoare iar cea prin diferen n radioreceptoare

funcie de relaia dintre frecvena purttoare (f
s
) i frecvena semnalului
generat de catre oscilatorul local (notat f
OL
sau f
Het
) schimbarea de frecven
prin diferen poate fi de dou tipuri:
infraheterodin: f
OL
< f
s
(f
i
= f
s
-f
OL
)
superheterodin (supraheterodina): f
OL
> f
s
(f
i
=f
OL
-f
s
)

analiza acestor variante conduce la urmatoarele concluzii:
varianta a doua este preferabil a fi folosita la receptoarele MA
in cazul receptoarelor MF, la care frecvena purttoare este mare, se pot
folosi ambele variante


77
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
Justificare afirmatiilor anterioare cu privire la alegerea tipului de SF

se face pentru cazul unui SF real
SR real este diferit de un simplu circuit de produs (de inmultire)

semnalul obinut la ieirea SF real conine urmatoarele componente:
produsul celor dou semnale de intrare (asa cum am presupus si in
prima instanta, atunci cand am considerat circuitul de inmultire)
cele dou semnale de intrare
alte combinaii ale acestora
componente cu frecvenele kf
s
jf
OL

78
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
SF infraheterodin: f
i
= f
s
-f
OL
(f
OL
<f
s
)
=>f
i
<f
s

Exemplu
fie un receptor pentru semnale MA
care acopera gamele de unde
lungi, UL (150 290 kHz), unde
medii, UM (525 ... 1455 kHz) i
unde scurte, US (3 ... 30 MHz)
se disting doua soluii constructive
pentru a ndeplini cerinele
referitoare la evitarea perturbarii
functionarii circuitelor de FI,
respectiv conditiile a si b (slide 69
si 70):

79
mai multe AFI avnd frecvena f
i

mai mic dect fiecare frecvena
minim a fiecrei game (cu un
comutator)
un singur AFI avnd frecvena f
i
mai mic dect cea mai mic
frecven de lucru: f
i
150KHz

=> soluia cu un singur AFI este mai
convenabil (complexitate schema,
fiabilitate, costuri etc.)

[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
pot sa apara perturbaii datorate unor armonici ale OL:
fiind in cazul infraheterodina:
f
OL
<f
s
, f
i
= f
s
-f
OL
=>f
i
<f
s

pe de alta parte, este posibil ca f
i
>f
OL

chiar mai mult, se pot indeplini, simultan, conditiile:
f
i
=f
s
-f
OL
; f
i
= nf
OL
rezulta: f
s
= f
i
+ f
OL,
si mai departe: f
s
= f
i
+ (1/n) f
i

=> , frecvente de semnal care vor fi perturbate
aceste perturbatii pot fi evitate daca
80
(pentru n=2)
f
i
<100KHz (pentru cazul exemplului considerat)
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
se poate identifica o perturbaie foarte periculoas, cunoscut sub denumirea de
perturbaie pe frecvena imagine
se consider c la intrarea unui receptor exist dou semnale avnd spectrele n
relaia dat n fig.:







cele dou semnale sunt prelucrate de ctre SF, indiferent de tipul heterodinarii
(infra sau supra/super)
81
f
OL
f
imagine
pentru infraheterodina
f
imagine
pentru superheterodina
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
odat amestecate cele dou semnale nu mai pot fi separate i recepia este
puternic perturbat
perturbaia pe frecvena imagine trebuie s nu ajung la SF
trebuie eliminata de filtrele plasate naintea SF

atenuarea oricrui FTB este cu att mai mare cu ct ecartul relativ la care
se afl perturbaia este mai mare (cu cat ne aflam mai departe de frecventa
centrala a acestuia sau chiar cu cat mai departe de banda sa trecere)
asadar, f
imagine
trebuie sa fie cat mai departe de banda utila, deci f
i

trebuie
ales ct mai mare:
o valoare < 100 KHz ar putea s nu fie acceptabil
SF infraheterodin nu este acceptabil la R pentru semnale MA
(spectre inguste, in jurul lui f
s
) dar poate fi acceptat la R pentru
semnale MF (spectre mult mai largi in jurul lui f
s
)
82
[Receptorul radio]: structuri uzuale de receptoare radio;
principiul
superheterodinei
SF superheterodin: f
i
=f
OL
-f
s
;
f
h
>f
s


nicio restricie pentru valoarea lui f
i

fa de frecvenele recepionate
f
i

poate fi ales oriunde n afara gamelor de semnal
f
i

< f
h


nu pot aprea interferene cu nf
h

perturbaiile pe frecvena imagine exist i n acest caz
se impune alegerea unei valori ct mai mari f
i

nu exist restriciile de la cazul infraheterodina
se poate alege o valoare convenabil pentru f
i
SF superheterodin este cea mai puin restrictiv din punctul de vedere al
condiiilor de alegere a f
i
:
f
i
- n afara benzilor de lucru
f
i

valoare cat mai redusa, pentru AFI performant
f
i

valoare cat mai mare, pentru a putea rejecta convenabil f
imagine

83
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
schema unui RECEPTOR SUPERHETERODINA:











observnd schema de pricipiu, se constat c au aprut notiuni si blocuri
specifice asociate:
frecventa de heterodina (f
OL
, f
Het
) / oscilator local (OL)
frecven intermediar (f
I
) / amplificator de frecven intermediar (AFI)
schimbtor de frecven (mixer)


84
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
recepia cu schimbare de frecven are avantaje eseniale:
amplificarea semnalului de nalt frecven se face la cel puin dou
frecvene diferite (f
s
i f
i
)
se poate realiza o amplificare global foarte mare n condiii de foarte
bun stabilitate
AFI funcioneaz pe frecven fix
ca urmare, se pot realiza:
o amplificare foarte mare i constant pentru orice frecven de
intrare (din banda de lucru)
o selectivitate foarte bun fa de semnalele din canalele adiacente
practic, aproape toat amplificarea i selectivitatea sunt concentrate n
acest bloc
filtrele de frecven intermediar funcioneaz pe frecven central fix
pot fi realizate cu caracteristic apropiat de aceea ideal (maxim plat,
flancuri abrupte, simetrie bun)
85
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
dezavantaje:
schema este mai complicat
exist posibilitatea apariiei rspunsurilor parazite, adic pot
fi recepionate semnale cu alte frecvene dect aceea dorit
este necesar monoreglajul circuitelor selective de intrare i ale
oscilatorului local, ceea ce nu este ntotdeauna uor
86
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
Circuitul de intrare

realizeaza cuplarea cu pierderi minime ntre anten i primul etaj activ din
receptor

soluia constructiv: realizarea pe baza unui CO (Circuit Oscilant)
COD (Circuit Oscilant Derivaiie)
COS (Circuit Oscilant Serie)
acest circuit va fi acordat permanent pe frecvena de lucru
dac receptorul are acord variabil, atunci unul din cele doua elemente
reactive ale CO (condensatorul sau bobina) este reglabil

contributie la realizarea funciei de selectivitate
trebuie s atenueze ct mai mult posibil perturbaiile aflate pe frecvene
deprtate de frecvena de lucru:
frecvena intermediar
frecvena imagine

87
NU trebuie sa ajunga la SF
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
daca receptorul nu are ARF, atunci blocarea accesului frecventelor de semnal de
valori egale cu frecventa imagine si/sau frecventa intermediara este realizat de CI
pe de alta parte, CI, avand banda de trecere relativ larga, nu contribuie la
selectivitatea fa de canalul adiacent
88
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
Amplificatorul de Radiofrecven (RF&unde) [ARF&unde]

realizeaz amplificarea semnalului n banda originar
contribuie la mrirea ctigului global al receptorului deci a sensibilitii limitate
de amplificare
este, in principiu, un amplificator de semnal mic
poate fi proiectat pentru a lucra cu zgomot mic
zgomotul produs de acest bloc va fi mai mic dect cel produs de ctre
schimbtorul de frecven care este primul bloc activ atunci cnd ARF
lipsete
ARF va permite mrirea sensibilitii (limitate de zgomot)
datorita necesitatii eliminarii semnalelor perturbatoare din jurul frecvenei
intermediare i imagine, ARF este selectiv
va atenua ct mai mult posibil semnalele perturbatoare pentru a le
mpiedica s ajung la SF
89
dac RR are acord variabil acest bloc trebuie acordat pe frecvena
purttoare a semnalului util
rezulta o structur simpl: unul sau dou etaje de amplificare avnd
ca sarcin circuite rezonante sau cuplate
in anumite constructii de receptoare, ARF fie:
poate s lipseasc
are un singur etaj
motivul: condensatorul variabil asociat contribuie foarte mult
la creterea volumului i a preului de cost


90
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
daca, insa, pentru acord se folosesc diode varicap, problemele
volumului si pretului de cost dispar
ctigul realizat (10...30) dB se alege aa fel c s nu conteze
zgomotul etajului urmtor
ARF are un alt rol foarte important: izolarea dintre (Mx + OL) si
anten
se reduc:
radiaia semnalului local
influena antenei asupra acestui semnal
91
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
SF - schimbtorul de frecven
rol: transferarea semnalul de pe frecvena purttoare, f
s
,

n banda de
trecere a amplificatorului de frecven intermediar
este un bloc esenial neliniar
proiectarea SF: acest bloc nu trebuie sa introduca distorsiuni
neliniare asupra semnalului modulator
92
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
OL - oscilatorul local

rol: generarea unei oscilaii locale, cu un coninut ct mai redus de
armonici
nivelul semnalului generat este determinat de soluia aleas pentru SF
dac receptorul acoper o gam de frecven, atunci semnalul
generat de OL (semnalul de heterodina) trebuie s aib frecvena
variabil
valoarea frecvenei va fi controlat cu un circuit RLC (oscilator Hartley
sau Colpitts)
trebuie s existe un element variabil - de regul capacitorul
93
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
in cazul frecvenei variabile se impune i condiia ca amplitudinea
semnalului s fie constant cu frecvena
variante de realizare a ansamblului (Mx + OL):
cu un singur dispozitiv activ - schimbtor de frecvena auto-oscilant
solutie mai ieftina, dar cu performante reduse
Mx si OL = blocuri distincte
varianta preferata: asigura performane superioare
94
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
AFI - amplificatorul de frecven intermediar

are un rol decisiv pentru performanele RR:
realizeaz selectivitatea la canalul vecin
realizeaz cea mai mare parte din ctigul global
proiectarea si realizarea practica a AFI: mare atentie la conceptie si, in
egala masura, la detalii
soluii constructive:
a)mai multe etaje de amplificare avnd ca sarcin circuite oscilante
derivaie (COD)
b)mai multe etaje de amplificare avnd ca sarcin circuite cuplate de
ordinul II
c) variante mixte (combinatii ale primelor doua variante)
d)amplificatoare cu selectivitate concentrat

95
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
a) m.m. etaje de amplificare avnd ca sarcin COD:





dac acordul etajelor se face pe aceeai frecven: performantele sunt
acceptabile
daca se face acordul pe frecvente diferite:
se amelioreaz caracteristica de selectivitate
cresc complexitatea operaiunii i costul
performane acceptabile pentru receptoare radio MA (2-3 etaje)
caracteristica de faza are un grad scazut (insuficient) de liniaritate
nu se recomanda pentru receptoarele MF
alta problema ale acestui tip de AFI: stabilitate scazuta

96
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
b) m.m. etaje de amplificare avnd ca sarcin circuite cuplate de ordinul II






acest tip de AFI au:
selectivitate mai buna ca cea a AFI cu COD simple
stabilitate superioara (cauza: separarea mai buna ntre elementele active)
performane bune i pentru receptoare MA (2-3 etaje) i pentru receptoare
MF (3-4 etaje)
caracteristica de faz:
ce poate fi controlat prin indicele de cuplaj
pentru care poate fi gsit un optim (al liniaritatii) cu ajutorul reglajului
(variatiei) coeficientilor de cuplaj
97
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
c) variante mixte (combinatii ale primelor doua variante):

unele etaje folosesc ca sarcin circuite rezonante simple altele circuite
cuplate
de multe ori primele n-1 etaje sunt realizate cu circuite cuplate, iar
ultimul etaj - cu COD
98
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
N-1 etaje cu circuite cuplate etajul al N-lea (ultimul) - cu COD
d) amplificatoare cu selectivitate concentrat




funciile de amplificare si de selectivitate sunt separate
acest lucru se realizeaza prin structura acestui tip de AFI, care cuprinde:
un amplificator de band larg
un filtru trece banda
cel mai adesea filtrul este piezoceramic (455 kHz sau 10,7 MHz -
radiodifuziune)
n alte game de frecven sau pentru performane mai bune se folosesc
filtre cu cuar sau mai rar, filtre magnetostrictive, mecanoelectrice, etc.
se pot folosi si circuite cuplate de ordin superior (n=4...5...6), dar, desi
performantele sunt superioare, schema este (foarte) greu de reglat si,
de aceea, nepractica
circuite de adaptare

99
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
CA
1
BPF

CA
2
Amplificator de
banda larga

din punctul de vedere al selectivitii performanele AFI pot fi precizate
prin:
banda de 3 dB
atenuarea la canalul adiacent
coeficientul de dreptunghiularitate:
100
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
Reglajul automat al amplificrii RAA

rol: asigurarea unei amplificari constante a etajelor receptorului,
indiferent de valoarea amplitudinii semnalelor de intrare
asadar, RAA functioneaza in conditiile urmatoare:
nivel de intrare variabil
nivel de ieire ct mai constant
mod de rezolvare:
se extrage o informaie din semnalul recepionat:
o tensiune proporional cu nivelul acestuia
cu aceasta se comand n mod corespunztor ctigul ARF (si
al AFI)
la receptoarele MA-P aceasta informatie se poate extrage din
semnalul demodulat: este vorba de componenta de curent continuu

101
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei
n cazul receptoarelor cu o schimbare de frecven blocul RAA poate
fi mai eficient deoarece poate aciona asupra unui numr mai mare
de etaje (2-3 n AFI, 1-2 etaje n ARF)
avnd n vedere aceste aspecte RAA poate fi:
un LPF cu f
t
f
mmin
(frecventa minima din cadrul spectrului semnalului
modulator)
un ansamblu (LPF + amplificator de curent continuu)
102
[Receptorul radio]: structuri uzuale
de receptoare radio; principiul
superheterodinei