Sunteți pe pagina 1din 30

UNIVERSITATEA din PITETI

FACULTATEA de MECANIC i TEHNOLOGIE


Programul de studii: INGINERIA TRANSPORTURILOR SI A TRAFICULUI









Tem de cas
LA:
Transport International





Indrumator: Student:
.. ..







Cerine:

Prezentarea unui nod de transport international:

Date generale
Descriere nod
Modul de amplasare
Din punct de vedere al retelei
Din punct de vedere al conexiunilor
Capacitate pentru mijloacele de transport
Caracteristici
Suprafata
Moduri de transport











CUPRINS:

Istoric ...................................................................................................................................................... 4
Prezentare Port Constana ..................................................................................................................... 5
Proiecte in dezvoltare ............................................................................................................................ 9
Navigatie .............................................................................................................................................. 11
Prezentare documente pentru toate navele ....................................................................................... 13
Documente necesare ........................................................................................................................... 15
Prezentare program de lucru ............................................................................................................... 17
Prezentare statistici generale............................................................................................................... 18
Trafic pe grupe de marfa ...................................................................................................................... 19
Traficul de nave .................................................................................................................................... 20
Conexiuni / Hinterland ......................................................................................................................... 21
Intermodalism ...................................................................................................................................... 22
Intermodalism cu calea ferata ......................................................................................................... 22
Intermodalism fluvial ....................................................................................................................... 23
Intermodalism rutier ........................................................................................................................ 24
Intermodalism prin conducte ........................................................................................................... 25
Servicii de linie...................................................................................................................................... 25
Terminalele vrac lichid ......................................................................................................................... 27
Terminalele marfuri generale .......................................................................................................... 28
Securitatea in porturile romanesti: .................................................................................................. 29







CAPITOLUL 1

Istoric

Istoria portului Constana este strns legat de cea a oraului Constana. Desi prima atestare
documentar a Constanei este trzie (sec.II d.Hr.) - anticul Tomis se descoper, prin mrturii
arheologice, nc din sec. VI i.d. Hr.
Orasul-port a fost organizat initial ca un emporion - centru de schimb intre comerciantii greci
si populatiile bastinase. Tomisul va adopta, cu timpul, toate caracteristicile evolutive ale unui polis
grecesc. Influenta greaca se mentine pana in secolul I i.d.Hr., cand teritoriul situat intre Dunare si
Marea Neagra intra sub stapanire romana.
Primii ani ai guvernarii romane au fost consemnati de poetul Ovidius, exilat la Tomis "inter
getesque", din motive ramase inca necunoscute.
Portul cunoaste o viata economica prospera in secolele urmatoare, iar orasul preia numele
imparatului Constantin. Schimburile comerciale se desfasoara cu precadere in "Edificiul roman cu
mozaic", admirabila constructie situata intre faleza orasului si instalatiile portuare.
n perioada bizantina, evolutia portului Tomis va fi marcata de numeroasele invazii ale
popoarelor migratoare.
Comertul este in scadere, negustorii cauta alte piete, dar portul nu este dat uitarii, el fiind
inregistrat, in continuare, in portulanele si hartile ragusane, venetiene sau genoveze. De altfel, portul
si alte constructii aferente vor pastra multa vreme denumirea de "genovez", in amintirea negustorilor
si navigatorilor proveniti din acest oras italian.
Dupa o scurta perioada de stapanire romaneasca, "pana la Marea cea Mare", teritoriul
dobrogean este ocupat de armatele Imperiului Otoman. Cronicarii turci, calatorii europeni sau din
Imperiu vor mentiona activitatea portului Kustendge (denumirea turceasca a orasului), care, desi
modesta, va contribui la cresterea comertului zonal.
In 1857 autoritatile turce concesioneaza construirea portului Constanta si a caii ferate
Cernavoda-Constanta companiei engleze "Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour
Company Ltd." Portul Constanta beneficiaza, pentru prima data, de amenajari si dotari relativ
moderne.
Dupa Razboiul de Independenta, in anul 1878, Dobrogea revine Romaniei si, odata cu
aceasta, apar primele preocupari pentru construirea unui port care urma sa fructifice pozitia
strategica a Constantei si avantul economic inregistrat de tanarul stat. In opinia Regelui Carol I,
portul Constanta "va deveni unul din cele mai insemnate ale Orientului si un izvor de bogatie pentru
tara intreaga". Nu fara greutate, Regele a convins politicienii de valoarea inestimabila a proiectului.
In aceste conditii, statul roman a rascumparat instalatiile portuare de la compania engleza, a
contactat specialisti straini pentru intocmirea unor proiecte de largire a portului si a investit in
construirea monumentalului pod de la Cernavoda.
La 16 octombrie 1896 a avut loc inaugurarea oficiala a lucrarilor de constructie si
modernizare a portului Constanta. In piatra de temelie a fost depus, de catre Regele Carol I,
documentul care consfintea "intemeierea unui port la tarmurile vechiului Pont Euxin, unde din
veacurile cele mai indepartate comertul a gasit un loc de adapost, unde atatea monumente istorice ne
aduc aminte vechea dominatie a stramosilor nostri romani si unde s-a sfarsit poetul Ovidiu."
Lucrarile de constructie au inceput dupa proiectul inginerului I.B. Cantacuzino si au fost
continuate cu modificarile propuse de alti doi ingineri romani de exceptie: Gheorghe Duca si Anghel
Saligny. In anul 1899, conducerea lucrarilor portuare a fost preluata de Saligny, constructorul
podului de la Cernavoda. Pana in 1909, cand a fost inaugurat oficial portul Constanta, s-au efectuat
lucrari de dragaj, au fost ridicate digul de larg, cel de intrare, cel de sud si cheurile, au fost construite
6 bazine, rezervoarele de petrol si, nu in ultimul rand, silozurile. Pornind de la aceste dotari, portul
Constanta a operat in 1911 peste 1,4 milioane tone marfuri.
In perioada interbelica se adauga platformei portuare noi elemente de infastructura, precum
uscatoria de porumb, cladirea administratiei portuare, bursa, docul plutitor s.a, iar traficul atinge 6,2
milioane tone in 1937, cifra care situa Constanta intre primele porturi europene.
In actul comemorativ din 1909 se exprima "nadejdea ca Dumnezeu va harazi Romaniei
liniste si imbelsugare, ca sa putem ispravi cat mai curand portul intreg, menit sa slujeasca la
propasirea economica a scumpei noastre patrii." Din nefericire, Constanta si tara intreaga aveau sa
sufere distrugerile provocate de doua razboaie mondiale, de ocupatia sovietica si de regimul
dictatorial comunist.
Incepand cu 1967 s-au demarat lucrarile de extindere a portului catre sud. Un rol important
pentru dezvoltarea portului l-a avut construirea Canalului Dunare - Marea Neagra, care a fost
inaugurat in anul 1984. Pe parcursul a doua decenii, portul Constanta a atins dimensiuni
impresionante, insumand o suprafata de peste 3900 ha. Varful de trafic a fost inregistrat in anul
1988, cand au fost operate 62,3 milioane tone marfuri.

Prezentare Port Constana

Portul Constanta beneficiaza de o pozitionare geografica avantajoasa, fiind situat pe rutele a 3
coridoare de transport pan-european: Coridorul IV, Coridorul IX si Coridorul VII (Dunarea) - care
leaga Marea Nordului de Marea Neagra prin culoarul Rhin-Main-Dunare. Portul Constanta are un
rol major in cadrul retelei europene de transport intermodal, fiind favorabil localizat la intersectia
rutelor comerciale care leaga pietele tarilor fara iesire la mare din Europa Centrala si de Est cu
regiunea Transcaucaz, Asia Centrala si Extremul Orient.
In apropierea Portului Constanta sunt situate cele doua porturi satelit Midia si Mangalia, care
fac parte din complexul portuar maritim romanesc aflat sub coordonarea Administratiei Porturilor
Maritime SA Constanta.
Portul Constanta este unul dintre principalele centre de distributie care deservesc regiunea
Europei Centrale si de Est, oferind o serie de avantaje, printre care cele mai importante sunt :
-Port multifunctional cu facilitati moderne si adancimi ale apei in bazinul portuar suficiente pentru
acostarea celor mai mari nave care trec prin Canalul Suez
-Acces direct la tarile Europei Centrale si de Est prin Coridorul Pan European VII - Dunarea;
- Centru de distributie a containerelor catre porturile din Marea Neagra;
- Conexiuni bune cu toate modalitatile de transport: cale ferata, rutier, fluvial, aerian si conducte;
- Terminale Ro-Ro si Ferry Boat care asigura o legatura rapida cu porturile Marii Negre si Marii
Mediterane;
- Facilitati moderne pentru navele de pasageri;
- Disponibilitatea suprafetelor pentru dezvoltari viitoare;
- Portul Constanta are statutul de Zona Libera, fapt care permite stabilirea cadrului general necesar
pentru facilitarea comertului exterior si a tranzitului de marfuri catre/dinspre Europa Centrala si de
Est.






Port Maritim

Portul Constanta este situat pe coasta vestica a Marii Negre, la 179 nM de Stramtoarea Bosfor si la
85 nM de Bratul Sulina, prin care Dunarea se varsa in mare. Acopera o suprafata totala de 3.926 ha,
din care 1.313 ha uscat si 2.613 ha apa. Cele doua diguri situate in partea de nord si in partea de sud
adapostesc portul, creand conditiile de siguranta optima pentru activitatiile portuare. In prezent,
lungimea totala a Digului de Nord este de 8,34 km, iar cea a Digului de Sud de 5,56 km. Portul
Constanta are o capacitate de operare anuala de aproximativ 120 milioane tone, fiind deservit de 156
de dane, din care 140 sunt operationale. Lungimea totala a cheurilor este de 29,83 km, iar
adancimile variaza intre 7 si 19 m.

Aceste caracteristici sunt comparabile cu cele oferite de catre cele mai importante porturi
europene si internationale, permitand accesul tancurilor cu capacitatea de 165.000 dwt. si a
vrachierelor cu capacitatea de 220.000 dwt.
In prezent, se afla in derulare mai multe proiecte care au in vedere atat construirea de noi
facilitati pentru operarea marfurilor, cat si imbunatatirea legaturilor de transport dintre Portul
Constanta si hinterland. Aceste proiecte sunt localizate in principal in partea de sud a portului.

Port Fluvial

Portul Constanta este atat port maritim, cat si port fluvial.
Facilitatile oferite de Portul Constanta permit acostarea oricarui tip de nava fluviala.
Legatura Portului Constanta cu Dunarea se realizeaza prin Canalul Dunare - Marea Neagra si
reprezinta unul dintre principalele avantaje ale Portului Constanta.
Datorita costurilor reduse si volumelor importante de marfuri care pot fi transportate, Dunarea
este unul dintre cele mai avantajoase moduri de transport, reprezentand o alternativa eficienta la
transportul rutier si feroviar congestionat din Europa.
Cantitati semnificative de marfuri sunt transportate intre Portul Constanta si tarile Europei
Centrale si de Est: Moldova, Bulgaria, Serbia, Austria, Slovacia si Germania. Pentru a face fata
cresterii viitoare a traficului fluvial, Administratia Porturilor Maritime SA
Constanta a finalizat realizarea unui Terminal de Barje, aceasta investitie avand in vedere
imbunatatirea conditiilor de navigatie si extinderea facilitatilor pentru acostarea navelor fluviale in
partea de sud a portului.
n figurile de mai jos sunt prezentate harti cu portul Constanta reflectand atat partea sudica cat si
partea Nordica:






Fig 1.1 harta ce indica partea sudica a portului Constanta


Fig 1.2 harta ce indica partea nordica a portului Constanta








Fig 1.3 harta intregului Port Constana





Proiecte in dezvoltare
Proiect 1: Prelungirea Digului de Larg in Portul Constanta extindere cu 1050 m
Necesitate: imbunatatirea conditiilor de exploatare prin diminuarea agitatiei valurilor in intreg
acvatoriul portuar, sporirea sigurantei navelor prin asigurarea unei protectii a senalelor de circulatie
a navelor si reducerea efectelor distructive ale valurilor asupra amenajarilor din incinta portuara.
Valoarea proiect: 616.104.412 lei
Finantare: Proiectul este finantat prin Programul Operational Sectorial in Transporturi (POS-T 2007
- 2013) din fonduri structurale ale Uniunii Europene si de la bugetul statului, in conformitate cu
Contractul de finantare nr. 29/29.01.2010. Finantarea se realizeaza din fonduri structurale (85%) si
de la bugetul de stat (15%).
Calendar: 2013-2015
Stadiu proiect: In data de 01.02.2013 s-au semnat urmatoarele contracte:
- contract de executie lucrari incheiat cu firma Van Oord Dredging and Marine Contractors,
cu o valoare de 420.451.165 lei (fara TVA) si o durata de executie de 23 de luni;
- contract de consultanta de supervizare a executiei lucrarilor incheiat cu Haskoning DHV
Netherlands BV este de 9.077.463,37 lei (fara TVA)
In data de 01.03.2013 Consultantul a emis ordinul de incepere a lucrarilor incepand cu data de
08.03.2013.
In prezent proiectul se afla in implementare, stadiul fizic al executiei lucrarilor pana la 31.12.2013
fiind de aprox. 46%.
Proiect 2: Pod Rutier la km 0+540 al Canalului Dunare - Marea Neagra
Necesitate: Proiectul a aparut ca o necesitate, datorita, pe de o parte, posibilitatii conectarii portului
Constanta la Autostrada Bucuresti-Constanta, prin varianta ocolitoare a Municipiului Constanta si
crearea unei alternative prin executarea unei bretele de conectare la soseaua nationala existenta, iar
pe de alta parte, asigurarii unei legaturi directe dintre zonele de Nord si de Sud ale portului
Constanta, fara tranzitarea orasului.
Podul rutier la km 0+540 al Canalului Dunare - Marea Neagra are o structura de tip hobanat si va fi
cel mai mare pod de acest gen din Romania. Acesta va avea o lungime totala de 360 metri, o
deschidere centrala de 200 metri, iar latimea podului va fi de 17,4 metri, permitand circulatia pe 4
benzi. Inaltimea libera sub tablierul podului in axul Canalului Dunare - Marea Neagra va fi de 18,4
metri. Pilonii de pe maluri care vor sustine tablierul podului prin fascicule de hobane vor avea o
inaltime de 66 metri deasupra nivelului marii.
Valoare proiect: 191.797.112 lei.
Finantare: Proiectul este finantat prin Programul Operational Sectorial in Transporturi (POS-T 2007
- 2013) din fonduri structurale ale Uniunii Europene si de la bugetul statului, in conformitate cu
Contractul de finantare nr. 18/11.09.2009. Finantarea se realizeaza din fonduri structurale (85%) si
de la bugetul de stat (15%).
Descriere: Investitia cuprinde doua obiective:
Obiectivul 1 - Pod rutier la km 0+540 al CDMN si lucrari aferente infrastructurii rutiere si de acces
in Portul Constanta
Contract de asistenta tehnica - S.C. POYRY S.A. (actual SC Luca Way SRL) - valoare
contract: 4.331.974,22 lei (fara TVA) (50 luni)
Contract de executie lucrari (Pod rutier) - S.C. APOLODOR COMIMPEX S.R.L. - valoare
contract: 121.536.898 lei (fara TVA)
Obiectivul 2 - Bretea de acces la DN39
Valoarea devizului general: 31.779,28 mii lei (inclusiv TVA), echivalentul a 7.712,107 mii euro
(inclusiv TVA).
Obiectivul 1: in curs de executie, stadiul fizic la data de 31.12.2013 fiind de aprox 78%.
In data de 28 iulie 2013, pe malul dinspre Agigea al Canalului Dunare - Marea Neagra a inceput
montajul primului tronson de tablier metalic. Acesta are o lungime de 58 m si o greutate totala de
aproape 600 tone si a fost transportat pe apa la locul de montaj cu macaraua plutitoare Neptun, cu
care s-a realizat si montajul tablierului pe grinda pilonului de pe mal la o inaltime de 17 metri
deasupra Marii Negre. Tehnologia de montaj dinspre apa este o premiera in Romania.
Termenul de finalizare: 30.06.2014.
Obiectivul 2: - procedura de licitatie este suspendata pana la solutionarea de catre instantele de
judecata a contestatiilor aferente acestei proceduri de achizitie publica
Finalizare: termenul asumat de catre ofertanti este de 12 luni.
Traseul spre sudul litoralului si detaliile tehnice ale podului rutier
Viitorul pod hobanat peste Canalul Dunare-Marea Neagra

Proiect 3: Dezvoltarea Capacitatii Feroviare in Zona Fluvio-Maritima a Portului Constanta
Necesitate: Proiectul consta in realizarea unui complex feroviar sistematizat in Sectorul Fluvio-
Maritim al Portului Constanta, care sa asigure deservirea optima si unitara a actualilor si viitorilor
operatori portuari. In prima etapa, care face obiectul acestui proiect, se vor executa doar liniile CF
care deservesc actualii operatori, pe baza previziunilor de trafic pana in anul 2020.
Finantare: Proiectul este finantat prin Programul Operational Sectorial in Transporturi (POS-T 2007
- 2013) din fonduri structurale ale Uniunii Europene si de la bugetul statului, in conformitate cu
Contractul de Finantare nr. 192/23.09.2013. Finantarea se realizeaza din fonduri structurale (85%) si
de la bugetul de stat (15%).
Valoare proiect: 94.779.144 lei
Calendar: 2012 - 2014
Stadiu proiect: Valoarea contractului de executie lucrari este de 54.294.348,88 lei (fara TVA),
antreprenor general fiind Asocierea dintre S.C. Consal Trade S.R.L. - S.C. Livarom PREST S.R.L. -
S.C. Elcomex IEA S.A. si S.C. VIO TOP S.R.L. In prezent proiectul se afla in implementare, stadiul
fizic al executiei lucrarilor este de aproximativ 42%, iar stadiul decontarilor este de 41,42% (la
30.11.2013).
Valoarea contractului de asistenta tehnica de supervizare a executiei lucrarilor este de 819.975
lei (fara TVA), Consultant fiind Asocierea dintre Systra S.A. - S.C. Metroul S.A. Bucuresti.

Proiect 4: Extinderea spre sud a danei de gabare din Portul Constanta
Necesitate: Proiectul consta in realizarea unui cheu in lungime 170 ml, in vederea eficientizarii
activitatii portuare desfasurate in zona. ntre latura de sud a teritoriului existent aferent danei de
gabare si noul cheu se vor realiza umpluturi, obtinndu-se astfel un teritoriu suplimentar de 10.900
mp, creandu-se conditii pentru realizarea unor lucrari de suprastructura care vor conduce la cresterea
traficului ce se va derula prin dana de gabare. Lucrarile au ca scop imbunatatirea infrastructurii
portuare si eficientizarea operatiunilor portuare, in vederea sporirii atractivitatii fata de utilizatori si
cresterea traficului de nave in porturile dunarene si maritime.
Finantare: Proiectul este finantat prin Programul Operational Sectorial in Transporturi (POS-T 2007
- 2013) din fonduri structurale ale Uniunii Europene si de la bugetul statului, in conformitate cu
Contractul de finantare nr. 115/13.07.2012 si Actului aditional nr.1 la Contractul de finantare.
Finantarea se realizeaza din fonduri structurale (85%) si de la bugetul de stat (15%).
Valoare proiect: 24.496.819 Lei
Calendar: 2012 - 2014
Stadiu proiect: Valoarea contractului este de 12.744.039,72 lei (fara TVA), contractor fiind
Asocierea SC Argos Industrial SRL Cernavoda - SCIM SA Constanta - SC Tractebel Engineering
SRL Bucuresti.
In data de 27.02.2013 a fost incheiat contractul de consultanta pentru supervizarea executiei
lucrarilor cu Asocierea SC Cinnamon project Bucuresti - MH Poly Consultants & Engineers BV
Olanda cu o valoare de 288.395 lei (fara TVA).
Pana in prezent s-a acordat constructorului avansul de 15% conform clauzelor contractuale, stadiul
fizic realizat fiind de 41 % iar cel al decontarilor de 40,66%.

Navigatie
Delimitari: Portul Constanta este delimitat de digurile de Nord si de Sud.

Geamanduri, senalul navigabil si canale:
Schema de separare a traficului pentru sosirea si plecarea din port este urmatoarea:

1. Zona de separare are urmatoarele delimitari:
4404.75'N 02843.77'E
4404.44'N 02843.22'E
4359.40'N 02848.60'E
4359.70'N 02849.17'E












Fig 1.4 Delimitarea Portului Constanta


2. Culoarul de intrare in port are directia generala NV, drumul exact este 322
4400.19'N 02850.04'E
4405.24'N 02844.65'E.
3. Culoarul de parasire a portului are directia generala SE, drumul exact este 142
4403.96'N 02842.35'E
4358.90'N 02847.74'E.
Respectarea Conventiei ColReg 1972 este obligatorie. Lungimea culoarului de acces este de 6,4 nm,
adancimea de 21 m. Latimea culoarului este de 0,8 nm. Zona de separare are o latime de 0,5 nm.
Pilotaj:
Obligatoriu pentru toate navele, cu exceptia navelor militare, navelor pentru servicii publice cum ar
fi intretinerea, controlul si supravegherea navigatiei, navelor de salvare, navelor scoala, navelor
sanitare si de agrement. Pilotajul este obligatoriu la intrarea, parasirea portului si manevrele in
interiorul portului, timp de 24 de ore/zi. Comandantul navei trebuie sa instiinteze pilotii cu cel putin
12 de ore inainte de sosirea in rada. Comandantul trebuie sa contacteze Serviciul Dirijare Trafic la
intrarea in zona de jurisdictie (un cerc cu raza de 12 Mm cu centrul in punctul 4410'20N
02839'60E), anuntand in canalul VHF 67. Contactarea serviciului de pilotaj trebuie realizata prin
chemarea pe canalul VHF 14. Limba folosita este engleza. Zona obligatorie de imbarcare/debarcare
a pilotului este urmatoarea:
Timp favorabil (vant pana la gradul 4), in raionul cu raza 0,5 Mm de 4405'06N 02843'06E. Timp
nefavorabil (vant peste gradul 4), aproape de pozitia 4406'24N02842'30E.
Salinitatea:
Media 1014
Vremea:
Vanturi predominante: Incepand cu luna octombrie si pe tot parcursul iernii, vanturi puternice din
sector nordic ce pot avea intensificari pana la gradul 9 si 10 (20 pana la 30 noduri) pe scala
Beaufort. Pe timpul verii, vanturi cu caracter variabil, uneori precipitatii sub forma de ploaie.
Mijloace principale de semnalizare maritima:
Porturile maritime romanesti sunt dotate cu mijloace moderne de semnalizare maritima: geamanduri
luminoase si reflectoare radar.
Mijloace de navigatie de coasta in tabelul 1.1
Tabelul 1.1
Localizare
Portul Constanta
Caracteristici Distanta(nm) Structura / Inaltime (m)
Farul principal
Constanta
4409.5'N
02837.9'E
FI (2) W 29
8s
24
Turn piramidal de beton cu
cupola albastra (58)
Far pe digul de NE
4408.6'N
02840.5'E
FI W 4 5s 10 Turn de granit (18)


Harti maritime:
BA 2284. Admiralty Pilot NP19
Planuri de trafic:
Comandantul navei are obligatia de a fi in contact permanent cu Serviciul Dirijare Trafic, din
momentul intrarii navei in zona supravegheata de acesta, cat si pe timpul stationarii la ancora.
Manevrele de intrare in port si cele din interiorul zonei de ancoraj se executa numai cu aprobarea
Serviciului Dirijare Trafic.
Radar:
Supravegherea radar este intretinuta permanent de catre Serviciul Dirijare Trafic pe un sector cu o
raza de 12 nm.
Restrictii:
Intrarea in port pe timp de noapte este strict interzisa pentru tancurile cu un pescaj de peste 11 m.
Asistenta la remorcaj este obligatorie in interiorul portului pentru orice nava peste 1.000 nt.
Interventie si salvare:
In zona porturilor romanesti aflate la Marea Neagra, operatiunile de cautare si salvare (SAR) sunt
asigurate de catre ARSVOM (Asociatia Romana de Salvare a Vietii Omenesti pe Mare Constanta),
societate ce are in dotare 2 remorchere: ''Hercules'' (6.600 cp) si ''Viteazul'' (2.400 cp), precum si un
numar de 11 salupe SAR.
Date de contact:
AGENTIA ROMANA DE SALVARE A VIETII OMENESTI PE MARE CONSTANTA
Telefoane: 0241/67.27.28, 0341/48.82.26, 0341/48.82.27 Fax: 0241/61.61.11 E-mail:
arsvom@intersat-telecom.ro


ANCORAJ

Ancoraj. Limitele radei Constanta sunt
desemnate astfel:
(A) 4410.50'N 02844.00'E
(B) 4410.50'N 02849.50'E
(C) 4406.50'N 02849.50'E
(D) 4406.50'N 02844.00'E.

Fig 1.5 Limitele radei Constanta
Meridianele 02846.7'E si 02848.2'E impart zona de ancoraj in 3 zone, de la V la E:
Zona 1 : Pentru nave pana la 40.000 TB (cu exceptia tancurilor)
Zona 2 : Pentru nave peste 40.000 TB (cu exceptia tancurilor)
Zona 3 : Pentru tancuri, nave de gaz lichefiat, nave ce transporta marfuri periculoase.
Adancimile in zona de ancoraj sunt cuprinse intre 25 m si 30 m, rada permite ancorajul in siguranta
pentru 40 pana la 50 nave mari, cu posibilitatea efectuarii unui balans complet (full swing) in cazul
schimbarii directiei vantului sau curentului. Pe vreme rea, navele mici pot intra in rada interioara,
numai cu aprobarea Autoritatii Navale Teritoriale Constanta.
Maree: Variatiile mareei sunt nesemnificative. In cazul vanturilor persistente, mareea poate atinge
un max. de 0,5 m. Curentii bat de la N spre S cu o viteza de aprox. 1 nod.

Prezentare documente pentru toate navele
Urmatoarele informatii trebuie comunicate prin radio Capitaniilor de catre o nava care face escala
in porturile maritime si fluviale romanesti, cu 24 ore inaintea sosirii lor in port:
A. Informatii Generale pentru toate tipurile de nave:
ETA (timpul estimat de sosire)/ETD (timpul estimat de plecare)
Numele navei/denumiri anterioare/indicator de apel/pavilion
Numar IMO/numar MMSI
Tipul navei/anul de constructie
Tonaj Registru Brut / Tonaj Registru Net / DWT / LOA, pescaj


Pescaj maxim, Pescajul la sosire, Pescajul estimat la plecare
Numele si adresa armatorilor/operatorilor/navlositorilor
Numele si adresa agentului
Numele intreg al capitanului
Numarul membrilor echipajului (inclusiv capitanul)/numarul pasagerilor
Scopul escalei
Ultimul port din care a plecat/urmatorul port de destinatie
Cantitatea de marfa aflata la bord, cantitatea de marfa care va fi descarcata/incarcata,
distributia in hambare (daca este marfa periculoasa, numarul de cod conform
instructiunilor NU/clasa in concordanta cu IMDG sau IBC, BCH, IGC, codul INF trebuie
specificate)
Cantitatea de balast care va fi debalastata sau balastata
Capacitatea de stocare/reziduuri de santina, cantitatea de reziduuri aflata la bord
Certificatele statutare ale navei care sunt expirate la sosire
B. Informatii suplimentare referitoare doar la tancuri
1. Daca tancurile sunt degazate
2. Valabilitatea Certificatului de raspundere civila (pentru tancuri care depasesc 2.000 dwt)
3. Cantitatea de ape reziduale sau alte reziduuri aflate la bord
4. Cantitatea de balast care va fi debalastata
5. Capacitatea/cantitatea tancurilor de reziduuri de santina
6. Timpul COW, in cazul in care se realizeaza.

Tabelul 1.2 caracteristici dane



Documente necesare

La sosirea/plecarea navelor in/din porturile romanesti, autoritatile publice solicita urmatoarele
documente:
Declaratia Generala, 5 exemplare
Declaratia de Marfa, 5 exemplare
Declaratia privind proviziile navei, 3 exemplare
Declaratia privind efectele si bunurile echipajului, 2 exemplare
Lista cuprinzand echipajul, 5 exemplare
Lista cuprinzand pasagerii, 5 exemplare
Cargo Plan, 2 exemplare
Declaratia Maritima de Sanatate, 5 exemplare
Certificatul de deratizare/Certificatul de exceptare de la deratizare, 1 exemplar
Declaratie fitosanitara, 2 exemplare
Declaratia sanitar-veterinara, 2 exemplare (in cazul in care nava are marfuri perisabile,
agricole, animale vii etc.)
Documentatia FAL este datata si semnata de catre comandantul navei, de agentul sau ofiterul
autorizat.
Pe langa documentele prevazute mai sus, urmatoarele documente si certificate trebuie sa existe in
permanenta la bordul navelor:
1. Pentru toate navele:
o Certificat de nationalitate
o Certificat international de tonaj al navelor (1969)
o Certificat international de bord liber sau Certificat international de scutire pentru
bordul liber
o Informatii asupra stabilitatii la navele de pasageri si la navele de marfuri
o Certificat pentru echipajul minim de siguranta
o Certificate pentru comandanti, ofiteri si nebrevetati
o Certificat international de prevenire a poluarii cu hidrocarburi, care trebuie sa fie
obligatoriu insotit de una din urmatoarele fise:
Fisa de constructie si echipament pentru nave, altele decat petroliere
Fisa de constructie si echipament pentru petroliere
o Plan de urgenta de bord contra poluarii cu hidrocarburi
o Document de conformitate (copie)
o Certificatul managementului sigurantei
2. Suplimentar cerintelor din sectiunea 1, navele de pasageri trebuie sa mai detina la bord:
o Certificat de siguranta pentru nava de pasageri
o Lista echipamentului pentru Certificatul de siguranta pentru nava de pasageri
o Certificat de scutire
o Certificatul de siguranta pentru nava de pasageri care executa transporturi speciale
o Certificatul de spatiu pentru navele de pasageri care executa transporturi speciale

3. Suplimentar cerintelor mentionate la sectiunea 1, navele de marfuri trebuie sa mai detina la
bord:
o Certificat de siguranta a constructiei pentru nava de marfuri
o Certificat de siguranta a echipamentului pentru nava de marfuri, suplimentat cu:
Lista echipamentului pentru Certificatul de siguranta a echipamentului pentru
nava de marfuri
o Certificat de siguranta radio pentru nava de marfuri, suplimentat cu:
Lista echipamentului pentru Certificatul de siguranta radio pentru nava de
marfuri
o Certificat de scutire
o Document de conformitate pentru navele care transporta marfuri periculoase
o Manifest sau plan de arimare marfuri periculoase
o Document privind autorizarea transportului de grane
o Certificat de asigurare sau alta garantie financiara in legatura cu raspunderea civila
pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi
4. Suplimentar cerintelor enumerate la sectiunile 1 si 3, toate navele care transporta substante
chimice lichide nocive in vrac trebuie sa detina la bord:
o Certificat international de prevenire a poluarii pentru transportul substantelor lichide
nocive vrac (Certificat NLS)
o Jurnalul de inregistrare a marfii
5. Suplimentar cerintelor mentionate in sectiunile 1 si 3, dupa caz, toate navele tanc pentru
produse chimice trebuie sa mai detina la bord:
o Certificat de conformitate pentru transportul produselor chimice periculoase lichide
in vrac sau
o Certificat international de conformitate pentru transportul produselor chimice
periculoase in vrac
6. Suplimentar cerintelor mentionate in sectiunile 1 si 3, dupa caz, toate navele tanc pentru gaze
lichefiate trebuie sa mai detina la bord:
o Certificat de conformitate pentru transportul gazelor lichefiate in vrac sau
o Certificat international de conformitate pentru transportul produselor chimice
periculoase lichide in vrac
7. Suplimentar cerintelor mentionate in sectiunile 1 si 3, dupa caz, toate ambarcatiunile de mare
viteza trebuie sa mai detina la bord:
o Certificat de siguranta pentru ambarcatiuni de mare viteza
o Permis de exploatare a unei ambarcatiuni de mare viteza
Alte certificate
Nave speciale
Certificat de siguranta pentru nave speciale
Certificat suplimentar pentru nave de servitute in larg care transporta cantitati limitate de
NLS
Sisteme de scufundare
Certificat de siguranta pentru sisteme de scufundare
Ambarcatiuni cu portanta dinamica
Permis de operare pentru ambarcatiuni cu portanta dinamica
Unitati mobile de foraj in larg
Certificat de siguranta pentru unitati mobile de foraj marin
Nivele de zgomot
Raport privind masurarea zgomotelor
Nota: Toate certificatele care trebuie sa existe in permanenta la bordul navelor trebuie sa fie
originale.
Prezentare program de lucru
Program de lucru
Luni - Vineri: prima tura 07.00-19.00 si a doua tura 19.00-07.00.
Sambata, Duminica si de Sarbatori: Este posibil sa se lucreze si tarifele de operare sunt
negociabile.
Totusi, programul de lucru, turele, orele suplimentare si pauzele la operatorii portuari
difera, astfel incat se sugereaza contactarea surselor locale pentru fiecare programare.



Sarbatori legale
1 si 2 ianuarie
Pastele ortodox (doua zile)
1 Mai
Adormirea Maicii Domnului (15 August)
Sfantul Apostol Andrei (30 Noiembrie)
Ziua Nationala a Romaniei (1 Decembrie)
Craciunul (25 si 26 Decembrie)
Sambata si duminica

CAPITOLUL II


Prezentare statistici generale

Tabel 2.1 statistici 2005-2013
Date de trafic
Anul
2005
Anul 2006
Anul
2007
Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
Trafic total (tone)
60.631.7
37
57.126.389
57.779.91
5
61.837.716 42.014.178 47.563.879 45.972.095 50.584.662 55.138.057
Vrac lichid
15.393.7
09
14.731.819
14.066.52
3
14.444.476 11.810.554 11.210.940 10.616.509 10.014.672 10.090.966
Vrac solid
31.367.3
49
28.023.866
25.281.75
0
30.303.512 21.150.690 27.157.391 24.732.592 29.657.012 34.906.181
Marfuri generale (tone)
6.426.90
0
4.554.946 5.788.639 4.059.746 3.154.924 3.307.669 4.105.327 4.232.871 3.597.556
Cantitate (tone)
7.443.77
9
9.815.758
12.643.00
3
13.029.982 5.898.010 5.887.879 6.517.667 6.680.107 6.543.354
Numar 495.068 672.443 912.509 894.876 384.076 353.711 414.096 423.081 399.372
TEU 771.126 1.037.066 1.411.414 1.380.935 595.303 556.694 662.796 684.059 661.124
Numar escale nave
maritime
5.511 5.771 5.760 5.950 4.959 5.202 4.874 5.057 4.833
Numar escale nave
fluviale
8.778 8.180 7.240 8.030 6.823 7.945 7.829 9.312 9.233




Trafic pe grupe de marfa
Tabelul 2.2 prezinta traficul pe tipuri d emarfa intre 2005-2013
Tip marfa Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
tone tone tone tone tone tone tone tone tone
Animale vii, sfecla de zahar
19.849 40.784 75.599 20.246 10.918 35.065 22.817 49.245 64.993
Articole diverse
7.752.639 9.978.988 12.723.548 13.086.768 5.904.481 5.884.885 6.529.296 6.958.497 6.544.679
Articole fabricate din metal
12.308 8.903 6.129 6.610 514 20.119 1.558 2.833 7.485
Cartofi, alte legume si fructe proaspete sau
congelate
169.190 180.565 179.650 132.658 81.361 71.107 38.062 20.604 15.171
Celuloza si deseuri de hartie 5.441 9.201 4.831 0 500 4.103 7.639 25.832 45.684
Cereale
6.009.885 7.168.508 4.257.869 6.670.362 10.418.679 12.061.966 9.534.972 12.628.340 15.261.789
Ciment, var nestins, materiale prefabricate
pentru constructii
2.302.130 1.605.608 1.133.729 953.531 321.114 280.477 328.160 547.769
349.422

Combustibili minerali solizi
3.472.333 3.411.631 4.798.222 7.109.433 2.731.656 2.988.594 3.151.964 3.504.331 2.890.793
Echipamente, masini
92.445 88.314 137.000 178.670 243.747 265.858 355.904 369.418 437.955
Ingrasaminte (naturale si chimice)
2.310.446 2.093.175 1.863.531 1.896.207 1.344.468 1.765.865 2.015.114 2.153.597 1.763.452
Lemn si pluta
1.011.969 906.363 971.432 836.120 838.430 961.855 941.453 928.522 1.053.601
Minerale brute sau prelucrate
651.152 610.511 671.614 505.474 304.418 221.291 218.748 318.400 304.694
Minereuri de fier, deseuri de fier si otel,
zgura de furnal
12.626.119 8.670.017 10.794.034 11.379.572 3.843.098 5.354.094 4.731.028 6.888.094 9.676.268
Minereuri si deseuri neferoase
3.441.604 3.127.305 998.924 693.818 550.249 2.560.682 2.609.918 2.643.509 2.325.828
Petrol brut
8.682.951 8.567.459 8.543.066 8.814.892 6.919.543 5.501.108 5.534.289 5.042.697 5.396.525
Piele, textile si confectii
1.144 6.197 815 14.300 18.690 73.482 64.825 172.811 398
Produse alimentare si nutreturi pentru
animale
551.210 537.579 302.755 432.859 303.011 368.935 525.758 497.245 563.137
Produse chimice altele
1.354.450 1.039.723 1.561.487 1.291.080 828.403 1.543.533 1.484.861 1.029.540 906.680
Produse chimice derivate din carbuni si
gudron
252.625 410.149 371.902 367.585 243.996 186.520 115.487 131.411 134.144
Produse metalice
4.163.025 2.804.711 3.693.890 2.133.042 1.525.155 1.471.640 2.189.071 1.871.458 1.593.497
Produse petroliere
5.295.163 4.978.253 3.772.324 4.135.239 3.954.104 4.107.660 3.600.332 3.999.621 3.820.247
Seminte uleioase, fructe oleaginoase si
453.659 877.076 895.629 1.131.469 1.567.059 1.759.849 1.932.248 736.300 1.932.875

Traficul de nave
In cadrul acestuia avem doua cazuri:
In functie de tipul navii;
In functie de capacitate.
Tabelul 2.3 in functie de tipul navii:
Tip nava
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Nr. escale Nr. escale Nr. escale Nr. escale Nr. escale Nr. escale Nr. escale Nr. escale Nr. escale
Cargou 2.810 2.862 2.935 2.881 2.748 3.145 2.879 2.692 2.525
Pasager 85 75 75 81 51 57 44 52 68
Portcontainer 759 841 1.059 1.201 694 523 577 651 579
Tanc 994 1.129 958 957 724 647 632 673 636
Vrachier 501 472 360 415 386 419 401 439 533
Altele 361 392 373 415 356 411 341 550 492
TOTAL 5.510 5.771 5.760 5.950 4.959 5.202 4.874 5.057 4.833

Tabelul 2.4 in functie de tipul navii:
Capacitate
Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 Anul 2008 Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013
Nr.escale Nr.escale Nr.escale Nr.escale Nr.escale Nr.escale Nr.escale Nr.escale Nr. escale
pana la 5.000 2.965 3.199 3.176 3.050 2.648 2.919 2.687 2.557 2.329
5.001 - 10.000 685 718 806 812 538 512 530 561 502
10.001 - 20.000 568 447 448 468 430 389 329 343 408
20.001 - 45.000 615 518 463 593 442 497 515 600 525
45.001 - 90.000 76 121 153 231 129 75 93 102 103
90.001 - 180.000 40 44 86 69 42 77 76 107 130
Total 4.949 5.047 5.132 5.223 4.229 4.469 4.230 4.270 3.997
grasimi
Sticla, sticlarie si produse ceramice
0 5.369 21.935 47.781 60.584 75.191 38.591 64.588 48.740
Total 60.631.737 57.126.389 57.779.915 61.837.716 42.014.178 47.563.879 45.972.095 50.584.662 55.138.057

Conexiuni / Hinterland

Hinterlandul Portului Constanta sprijina portul in privinta marfurilor produse, consumate si expediate catre/dinspre port si include
o regiune vasta in zona Europei Centrale si de Est.
De-a lungul ultimului deceniu, Portul Constanta a deservit in mod eficient fluxurile de marfuri care vin/pleaca spre tarile Europei
Centrale si de Est, care includ: Austria, Bulgaria, Ungaria, Moldova, Slovenia, Slovacia, Ucraina si Serbia.
Desi in aceasta zona s-au intamplat multe schimbari politice si economice, care au influentat evolutia intregii regiuni, vechile rute
de transport ce folosesc Portul Constanta au ramas neschimbate, datorita avantajelor competitive ale portului. Cresterea economica
inregistrata in ultimii ani de tarile Europei Centrale si de Est indreptateste Portul Constanta sa serveasca drept centru principal de
depozitare si distributie pentru aceasta regiune.



Fig 2.1 hinterlandul Portului Constanta
Intermodalism
Intermodalism cu calea ferata

Reteaua de cale ferata din Portul Constanta este in legaturi excelente cu sistemul de retele de
cale ferata national si european, Portul Constanta reprezentand atat un punct de pornire, cat si un
punct final pentru Coridorul de Transport Pan European IV. Serviciile permanente de cale ferata
asigura transportul volumelor mari de marfuri catre cele mai importante zone economice din
Romania si Europa de Est, de asemenea, Portul Constanta reprezentand un important nod de
transport al Coridorului TRACECA.

Fig 2.2 conexiunea cu calea ferata
Fiecare terminal portuar are acces direct la sistemul de cale ferata fig 2.2, asigurandu-se un transport
sigur si eficient al marfurilor. In fiecare zi, trenuri-naveta asigura transportul rapid al containerelor
catre destinatii nationale pentru livrarea la timp. Lungimea totala de cale ferata in port ajunge la 300
km.
Datorita cresterilor actuale ale traficului pe caile ferate in partea de sud a portului Constanta
si tinand cont de traficul de marfuri estimat si de perspectivele de dezvoltare din aceasta zona, C.N.
APM S.A. Constanta promoveaza, pentru o deservire feroviara optima a actualilor operatori si o
dezvoltare a sistemului feroviar, urmatoarele proiecte : "Dezvoltarea capacitatii feroviare din partea
de sud a portului Constanta", "Dezvoltarea capacitatii feroviare in sectorul fluvio-maritim (danele 86
- 103)".

Fig 2.3 transcontainer







Intermodalism fluvial
Portul Constanta este conectat la Coridorul de Transport Pan-European VII - Dunarea,
care leaga cei doi poli comerciali europeni: Rotterdam si Constanta, creand o cale navigabila
interioara de la Marea Nordului pana la Marea Neagra. Lungimea acestei cai navigabile este de
2414 km de la Sulina, unde Dunarea se varsa in Marea Neagra, pana la Kelheim, de unde
continua prin Canalul Main-Rin, traversand Europa pana la Marea Nordului. Pe teritoriul
Romaniei, lungimea caii navigabile este de 1075 km.
Legatura Portului Constanta cu Coridorul VII prin Canalul Dunare-Marea Neagra
creeaza o alternativa de transport cu 4000 km mai scurta pentru marfurile care vin din Orientul
Indepartat si Australia prin Canalul Suez si au destinatie Europa Centrala.



In conformitate cu standardele Uniunii Europene si ale Natiunilor Unite, Canalul Dunare-
Marea Neagra este un canal de clasa VI si un canal fluvial de clasa "F". Canalul, care intra in
administrarea C.N. Administratia Canalelor Navigabile S.A., are o lungime de 64,4 km, latimea de
90 m, adancimea apei de 7 m si 17,5 m sub poduri.
Situat la 35,4 km de Dunare, bratul de nord al Canalului Dunare-Marea Neagra asigura
legatura cu Portul Midia prin doua ecluze, la Ovidiu si Navodari. Bratul de nord are o lungime de
27,5 km si o latime de 45-50 m, cu adancimi minime ale apei de 5,5 m. Accesul facil spre Europa
Centrala este asigurat de bunele conditii navigabile ale Dunarii de Jos si numarul redus de ecluze
(doar 4 ecluze) pe sectorul dintre Constanta si Budapesta.

Fig2.4 canal de navigatie
Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta promoveaza o serie de proiecte care
vizeaza imbunatatirea conditiilor de operare in sectorul fluvio-maritim al portului. Cel mai
important dintre acestea este proiectul "Terminalul de barje", Etapele I si II, prima etapa fiind
finalizata in luna mai a anului 2008. De asemenea, mai pot fi mentionate si alte proiecte, printre
care se numara : "Modernizarea infrastructurii portuare", "Dezvoltarea capacitatii feroviare din
partea de sud a portului Constanta", "Dezvoltarea capacitatii feroviare in sectorul fluvio-maritim
(danele 86 - 103)", "Podul rutier la gura de acces a Canalului Dunarea - Marea Neagra" si "Podul
peste canalul de legatura dintre bazinele maritim si fluvial in zona de sud".








Intermodalism rutier

Cele 10 porti ale Portului Constanta sunt bine conectate la reteaua nationala si europeana de
sosele. Conexiunea cu Coridorul de Transport Pan-European IV (rutier si cale ferata) si apropierea
de Coridorul Pan-European IX (rutier), care trece prin Bucuresti, au o importanta strategica,
realizandu-se astfel legatura intre Portul Constanta si tarile fara acces la mare din Europa Centrala si
de Est.
Lungimea totala a soselelor in Portul Constanta este de aprox. 100 km.
Exista o preocupare permanenta pentru imbunatatirea retelei portuare de sosele si pentru
intensificarea traficului rutier in Portul Constanta. Mii de autocamioane beneficiaza de facilitatile
oferite de Portul Constanta, asigurandu-se un transport rapid si flexibil pentru toate tipurile de
marfuri in sistemul de transport "door to door". Autostrada A2, cunoscuta si sub numele de
Autostrada Soarelui leaga Bucurestiul de orasul port Constanta si are o distanta de 203 km.
Constructia Autostrazii A2 intre Bucuresti si Constanta a inceput in perioada comunista.
Primul segment, Fetesti-Cernavoda (aproximativ 18 km), a fost inaugurat in 1987. Acest segment
include un sistem complex de poduri si viaducte rutiere si feroviare, ce traverseaza Dunarea si unul
din bratele sale la Cernavoda. Podul rutier trece pe langa cel feroviar construit de Anghel Saligny in
1886.

Fig 2.5 conexiunea cu reteaua rutiera











Intermodalism prin conducte
Terminalul petrolier este alcatuit din 7 dane operative; danele permit acostarea navelor cu o
capacitate pana la 165.000 tdw; legatura dintre depozite si danele de acostare se realizeaza printr-o
retea de conducte subterane si supraterane de 15 km, iar lungimea totala a conductelor este de 50
km. Portul Constanta este conectat la reteaua nationala de conducte, astfel asigurandu-se legatura
ideala cu
principalele rafinarii
romanesti.











Fig 2.6 coxiunea prin conducte
Servicii de linie
Cele mai importante linii de containere asigura o legatura rapida si eficienta intre Portul Constanta si
cele mai importante porturi ale lumii.
Transportul containerizat realizat de serviciile de linie care fac legatura intre Portul Constanta si
porturile din Orientul Indepartat a avut ca efect transformarea Portului Constanta intr-un port de
distributie atat pentru regiunea Marii Negre, cat si pentru Europa Centrala si de Est.
Distantele intre porturile din Orientul Indepartat si Portul Constanta sunt mai scurte comparativ cu
distantele dintre acestea si Marea Nordului. Evident, un parcurs maritim mai scurt inseamna costuri
si durate de transport mai mici
In Portul Constanta exista patru terminale de containere, care ofera clientilor sai o serie de facilitati
pentru operare, precum si adancimi naturale care permit operarea celor mai mari nave care pot trece
prin stramtoarea Bosfor.
Incepand cu anul 2005, pe Dunare functioneaza doua linii de transport containere : tranzit domestic
Constanta - Giurgiu si tranzit international Constanta - Belgrad.
Crt Denumire linie regulata Ruta linie regulata Agent local
1 BSF (BLACK SEA
FEEDERING)
Port Said - Ashdod - Istanbul - Constantza - Odessa - Istanbul - Ashdod - Port Said HUB DACIA SRL
2 X PRESS FEEDERS Pireu - Novorossiysk - Odessa - Constantza - Varna HUB DACIA SRL
3 ABX (ASIA - MAREA
NEAGRA) - YANG MING
LINE
Shanghai - Ningbo - Shekou - Singapore - Port Kelang - Pireu - Istanbul - Constantza -
Ilyicevsk - Port Kelang - Shanghai
TEAM LOGISTIC SPECIALISTS SRL
4 ABX (ASIA - MAREA
NEAGRA) - CSCL
Shanghai - Ningbo - Shekou - Singapore - Port Kelang - Pireu - Istanbul - Constantza -
Ilyicevsk - Port Kelang - Shanghai
CHINA SHIPPING(ROMANIA)AGENCY
CO LTD
5 GLOBAL SHIPPING Limas - Constantza - Limas DTS LOGISTIC SERVICES SRL
6 MAERSK LINE AP MOLLER
MAERSK AS DENMARK
Izmit - Ambarli - Constantza - Odessa - Ilyicevsk - Ambarli - Port Said - Port Klang -
Singapore - Dalian - Xingang - Kwangyang - Busan - Shanghai - Ningbo - Chiwan - Yantian
- Tanjung
APM TERMINALS ROMANIA SRL
7 CMA CGM FRENCH LINE Hamburg - Antwerpen - Southampton - Tanger Med - Malta - Salonic - Haydarpasa - Gebze
- Samsun - Novorossiysk - Constantza - Gebze - Gemlik - Aliaga - Malta - Tanger -
Casablanca - Hamburg
CMA CGM ROMANIA SA
8 CMA CGM FRENCH LINE/
AZOV - BLACK SEA
Constantza - Mariupol -Taganrog-Constantza CMA CGM ROMANIA SA
9 CMA CGM FRENCH LINE Dalian - Tianjin - Pusan - Shanghai - Ningbo - Taipei - Chiwan - Yantian - Tanjung Pelapas -
Port Kelang - Izmit- Mardas - Constantza - Odessa - Ilyicevsk - Mardas - Damietta
CMA CGM ROMANIA SA
10 ABX (ASIA - MAREA
NEAGRA) - PIL
Shanghai - Ningbo - Shekou - Singapore - Port Kelang - Damietta - Istanbul - Constantza -
Ilyicevsk - Damietta - Shanghai
ROMAR SHIPPING AGENCY SRL
11 EMES FEEDERING SAM Cagliari - Izmir - Marport - Constantza - Odessa - Varna - Constantza - Marport - Cagliari ROMAR SHIPPING AGENCY SRL
12 TAVRIA LINE Kherson - Constantza - Dnepropetrovsk ECONOMU INTERNATIONAL SHIPPING
AGENCY S.R.L.
13 ZIMROM INTEGRATED
SHIPPING SERVICES
Haifa - Ashdod - Limassol - Novorossiysk - Constanta - Gemlik - Thessaloniki - Izmir - Pireu
- Liamassol - Haifa
ZIMROM SHIPPING SRL
14 MSC Constantza - Istanbul - Gebze - Izmir - Mersin - Haifa - Ashdod - Alexandria - Pireu MSC ROMANIA SHIPPING SRL BUC.
15 MSC Constantza - Istanbul - Trieste - Koper - Ravena - Venetia - Gioia Tauro - Izmir - Evyap -
Gebze - Gemlik - Istanbul - Novorossiysk
MSC ROMANIA SHIPPING SRL BUC.
16 ICS DANUBE LOGISTICS Constantza - Giurgiulesti - Constantza C. STEINWEG ROMANIA SRL
17 BSF (BLACK SEA
FEEDERING)
Port Said - Ashdod - Istanbul - Constantza - Odessa - Istanbul - Ashdod - Port Said AMITY SHIPPING SRL
18 EVERGREEN LINE Pireu - Novorossiysk - Odessa - Constanta - Varna - Istanbul BOSPHORUS SHIPPING AGENCY
ROMANIA S.R.L.
19 ABX (ASIA - MAREA
NEAGRA) - WAN HAI
Shanghai - Ningbo - Shekou - Singapore - Port Kelang - Damietta - Istanbul - Constantza -
Ilyicevsk - Damietta - Shanghai
SILK ROUTE SHIPPING SRL

In tabelul de mai sus 2.5 este prezentata linia cu containere regulate.






Linii regulate / Ro-Ro/Ferry
Portul Constanta dispune de doua terminale Ferry-boat echipate corespunzator pentru operarea
oricarui tip de vehicul, operarea marfurilor incarcate in vagoane, acestea fiind transportate pe nave
ferry prin intermediul serviciilor de linie.
Exista, de asemenea, echipamente specializate pentru incarcarea si descarcarea trenurilor folosind
ecartamentul normal european de cale ferata.
Portul Constanta asigura facilitati de operare moderne la standarde internationale: suprafete mari de
stocare marcate corespunzator, paza asigurata de personal specializat, personal calificat care
gestioneaza operatiunile curente in dane, acces catre terminale pentru camioane, autoturisme, cat si
garnituri de tren. De asemenea, in anumite cazuri se practica reduceri tarifare, precum si unele
scutiri de plata pentru transporturile ferry-boat.
Serviciile Ferry reprezinta o conexiune directa si rapida pe axa vest - est, in cadrul Coridorului de
transport TRACECA, care leaga reteaua Europeana de transport de Asia Centrala

Fig 2.7 Ro-Ro/Ferry

Terminalele vrac lichid

Principalele marfuri vrac lichid sunt reprezentate de petrol brut si produse petroliere.
Terminalul de produse petroliere poate opera tancuri cu capacitati de pana la 165.000 dwt, fiind
echipat cu instalatii specializate pentru incarcare si descarcare si avand acces la reteaua de conducte.
Exista un terminal specializat pentru importul petrolului brut si benzinei, precum si pentru exportul
de produse petroliere rafinate, produse derivate din petrol si alte produse chimice lichide. Oil
Terminal si Rompetrol Logistics Sucursala Transport Constanta sunt cele mai importante companii
de operare pentru acest tip de marfa. De asemenea, marfurile vrac lichid pot fi transbordate pe barje
catre diferite destinatii europene sau transportate prin conducte in hinterland. Reteaua nationala de
conducte conecteaza portul cu principalele rafinarii din tara, asigurand un transport rapid si sigur.
Terminalul de petrol este echipat cu cele mai moderne si eficiente facilitati antipoluare si de stingere
a incendiilor.

Fig 2.8 terminale pentru vrac lichide

Terminalele marfuri generale

Marfuri generale Orice categorie de marfa poate fi operata de catre companiile specializate
din Portul Constanta. Din categoria marfurilor generale, in Portul Constanta sunt operate: produse
alimentare, bauturi si tutun, celuloza si hartie, laminate, piese de schimb, ciment, produse chimice si
ingrasaminte in saci, produse metalice, precum si alte marfuri.
Produse chimice si ingrasaminte Chimpex, Socep si Romtrans sunt principalii operatori
pentru acest tip de marfa, care dispun de suprafete dedicate operarii si depozitarii produselor
chimice in saci, ingrasamintelor, fosfatului si ureei. Pot fi acomodate nave pana la 30.000 dwt, iar
capacitatea totala de depozitare pentru fosfat este de 30.000 tone.
Portul Constanta pune la dispozitie facilitati competitive pentru depozitarea marfurilor
perisabile si containere frigorifice. Acestea pot fi depozitate in conditii adecvate in spatii frigorifice
si sunt de obicei operate de doua companii de operare specializate: Frial si Romned Port Operator.
Cherestea si alte produse din lemn
Importante cantitati de produse din lemn sunt operate de Decirom, Rotrac, Romtrans si Phoenix,
acestea fiind depozitate in spatii adecvate in vederea exportului.
Produse metalice
Romtrans, Minmetal, Socep si Umex sunt unele dintre cele mai importante companii specializate
care ofera servicii eficiente de operare a acestor marfuri.
Alte marfuri generale
Alte cantitati importante de marfuri generale sunt operate in Portul Constanta de catre: Decirom,
Umex, Romtrans si Nort h Star Shipping.












Fig 2.9 marfuri generale








Securitatea in porturile romanesti:
In momentul de fata, toti operatorii care au in administrare facilitati portuare in porturile maritime
romanesti Midia, Constanta si Mangalia sunt in conformitate cu reglementarile in privinta securitatii
maritime. Acestea au fost elaborate atat de catre Organizatia Maritima Internationala, si anume
Codul ISPS, adoptat de Romania prin Legea 484/2003, cat si de catre Uniunea Europeana -
Regulamentul (CE) 725/2004 si Directiva 65/2005 cu privire la securitatea portuara si care au intrat
in vigoare la data de 1 iulie 2004 si respectiv 1 ianuarie 2007. Legislatia romaneasca in domeniu
cuprinde HG 248/2004, HG 876/2007 si OMT 290/2007.
Nivelul de securitate in porturile romanesti este 1.
Situatia implementarii cerintelor actelor normative mai sus mentionate in porturile maritime
romanesti Constanta, Midia si Mangalia este urmatoarea: Total operatori (in exploatare): 42; Total
facilitati: 58; Total dane: 156; Operatorii economici care au solicitat si obtinut Declaratia de
Conformitate a facilitatii portuare: 42.
In prezent, dupa incheierea primului ciclu de 5 ani de la intrarea in vigoare a Codului ISPS,
operatorii portuari (prin Organizatiile de Securitate Recunoscute - OSR) realizeaza Evaluari de
securitate anuale, precum si reviziile anuale ale Planurilor de Securitate a facilitatilor portuare, in
vederea confirmarii anuale a Declaratiei de Conformitate a facilitatilor portuare pe care le
administreaza.
La sfarsitul anului 2011 a fost realizata, in conformitate cu prevederile legale, o noua Evaluare de
securitate a porturilor Constanta si Midia, care a fost aprobata prin Ordinul Ministrului
Transporturilor si Infrastructurii nr. 35 din 17.01.2012. Dupa aprobarea acestei evaluari s-a procedat
la o revizie a continutului Planului de securitate a porturilor Constanta si Midia, plan realizat inca
din anul 2010
























Bibliografie:

1. http://www.portofconstantza.com/apmc/portal/static.do?package_id=ist
oric_port&x=load;
2. http://www.rna.ro/servicii/riie.html
3. http://jurnalul.ro/webcam/constanta-portul-tomis-266.html
4. http://www.cugetliber.ro/portul-constanta
5. http://en.wikipedia.org/wiki/Port_of_Constan%C5%A3a
6. http://www.portofconstantza.com/apmc/index.jsp
7. http://www.wall-street.ro/tag/portul-constanta.html