Fiscalitatea achizitiilor si fuziunilor

Curs 23.11.2011

1

Tratamentele fiscale ale fuziunilor in SUA si Franta


Tratamente fiscale in SUA

Optiunea pentru o procedura sau alta de tratament fiscal poate sa reprezinte chiar
motivatia alegerii caii de dezvoltare externe fuziuni si achizitii.
Reglementarile internationale sunt concentrate mai ales in directia impozitului/profit,
TVA si salariilor. Practic, se poate vorbi chiar de modele care, ulterior, prezinta interesul unei
armonizari in materie de fiscalitate a fuziunilor.
De exemplu, impozitul/profit imbraca forma unor facilitati fiscale daca sunt indeplinite
anumite conditii. In caz contrar, fuziunea poate sa genereze efecte intalnite in cazul dizolvarii.
Impozitul/profit luat in considerare este cel aferent din ultimul exercitiu, iar impozitul pe
plusvaloarea neta aferenta activelor si datoriilor care compun aportul la fuziune poate fi extins la
mai multe exercitii.
Pe piata americana, apreciata in general cea mai efervescenta, se observa in cazul
valorilor prezentate sub aspect fiscal, mai multe tendinte. Astfel, spre deosebire de anii 80 in
ultima decada, modalitatea preferata de plata a fost schimbul de actiuni.
Succesiunea de evenimente realizate in planul legislatiei fiscale americanre a scos in
evidenta impactul impozitelor asupra fuziunilor si achizitiilor din ultima jumtatate de secol,
perioada care se datoreaza politicilor fiscale promovate de guvernul american si de presedinte
incepand cu anii 1971 (Richard Nixon).
Efectul s-a manifestat mai ales asupra tacticilor de interventie a investitorilor in piata de
capital, dar si a posibilitatilor de aludare a unor reglementari in materie foarte strans
restrictionata.
Astfel, dupa 1960 a inceput sa se adopte o serie de reglementari prin care s-a determinat
inceperea unei oferte de preluare si s-a urmarit defavorizarea unei asemenea tip de operatiuni. Au
contribuit la aceasta si modificarile in plan contabil, prin principiile promovate in sensul
reducerii flexibilitatii cu care societatea-achizitoare putea sa intregistreze in contabilitatea
rezultatul achizitiei.
S-au introdus restrictii si in directia transferului pierderilor operationale nete reportate,
toate avand ca efect scaderea valorii achizitiei.
Dupa 1980, adoptarea succesiva a unor acte cand favorabile, cand nefavorabile
achizitiilor, au determinat inregistrarea unor fluctuatii ale intensitatii operatiunilor de
restructurare a societatii.
De exemplu: 1980 (an de criza) adoptarea unor reglementari privind vanzarea de active
cu plata in rate a facut ca valoarea achizitiilor sa se dubleze in decursul unui an.
In 1981, printr-o noua reglementare s-a permis reevaluarea bazei de amortizare si s-a
acceptat introducerea unui sistem de amortizare accelerat. Toate aceste avantaje s-au retras dupa
3 ani printr-un act normativ intitulat Reglementari de reducere a deficitului, s-au prelungit
perioadele de amortizare pentru anumite categorii de active, s-au anulat posibilitatile de
recuperare a amortismentelor trecute prin utilizarea metodei amintite (vanzare cu plata in rate).
Dar cele mai importante modificari le regasim in 1986 cand s-au introdus reglementarile
intitulate generic Reforma impozitelor. Prin aceasta noua reglementare s-au realizat in plan
fiscal modificari precum:
Fiscalitatea achizitiilor si fuziunilor
Curs 23.11.2011

2

1. programe de amortizare mai putin avantajoase (GAAP principii general admise de
contabilitate => IAS);
2. s-a majorat impozitul pe castigul de capital atat la nivelul societatii, cat si al
investitorilor;
3. s-a anulat doctrina numita a utilitatii generale care permitea evitarea
impozitelor/castigul din capital la nivelul societatii pentru diferenta dintre valoarea de piata si
baza fiscala a activelor ajustata in functie de risc in cazul unei lichidari calificate;
4. s-au redus posibilitatile de amanare a platii impozitelor prin intermediul modificarii
politicilor de vanzare cu plata in rate;
5. s-a majorat proportia din pretul de cumparare platit peste valoarea de piata a activelor
tangibile cumparate care trebuie recunoscuta de cumparatori ca si goodwill;
6. s-au introdus reguli mai restrictive privind posibilitatea folosirii in cazul fuziunii a
pierderilor operationale sau a altor attribute fiscale care se pot reporta;
7. s-a redus rata marginala de impozitare ceea ce a determinat o scadere a castigurilor
potentiale ce se pot realiza prin reevaluarea bazei de amortizare la active.
Implementarea acestui act a durat o perioada de timp mai indelungata, in ultimul
trimestru al anului 1986 inregistrandu-se un volum record de achizitii, iar in perioada imediat
urmatoare (primul trimestru 1987) scaderea a fost de 66,5%.
Modificarile de aceasta natura cu impact asupra fuziunilor si achizitiilor au avut o
influenta substantiala si la nivel international, intrucat descurajarea acestui fenomen intre
intreprinderile americane a determinat o crestere substantial sporita din partea celor straine, in
special in tarile in care fisclitatea permitea investitorilor evitarea platii unor impozite (a se vedea
si efectele concurentei fiscale).
Un aspect la fel de important al procesului de restrucurare prin intermediul fuziunilor si
achizitiilor se refera la modul de structurare a unei tranzactii care este calificata drept tranzactie
neimpozabila si care, in conceptia legii americane, o tranzactie neimpozabila nu are efecte fiscale
immediate daca sunt indeplinite anumite restrictii in momentul incheierii afacerii, nu poate fi
vorba nici de venituri impozabile, nici de deduceri fiscale.
Actionarii din societatea-tinta pot sa amane plata impozitului. In acest caz, vor avea
aceeasi baza fiscala atat societatea-tinta cat si actionarii ei.
Pentru ca fuziunea sa fie considerata neimpozabila rebuie indeplinite urmatoarele doua
conditii:
1. actionarii din societatea-tinta trebuie sa continue sa aiba un interes in societatea-
achizitoare;
2. trebuie sa existe un interes considerabil in ceea ce priveste activele nete ale societatii-
tinta.
O achizitie de actiuni este considerata ca fiind scutita de impozit daca sunt indeplinite
urmatoarele doua conditii:
1. actiunile societatii-tinta sa fie platiei doar cu actiuni cu drept de vot ale societatii-
achizitoare;
2. societatea achizitionata sa obtina un control statutar (80% din drepturile totale de vot
aferente tuturor categoriilor de actiuni cu drept de vot la care se adauga 80% din numarul total al
fiecarei grupe de actiuni fara drept de vot din societatea achizitoare).
O achizitie de active este considerata operatiune neimpozabila daca sunt indeplinite
urmatoarele conditii:
1. plata activelor sa se realizeze in actiuni ale societatii achizitionate;
Fiscalitatea achizitiilor si fuziunilor
Curs 23.11.2011

3

2. sa se transfere toate activele sau cea mai mare parte a lor. Aceasta conditie este
indeplinita daca:
- la nivelul societatii activele raman doar in masura in care acopera datoriile
companiei (a se retine preocuparea pentru politicile de trezorerie active si eficiente);
- catre societatea achizitionata trebuie sa se transfere cel putin 90% din valoarea
de piata a activelor nete sau 70% din valoarea de piata a activelor brute.

Tratamente fiscale in Franta

Reglementarile in materie sunt mai vizibile incepand cu anul 1966, cand s-a facut
aplicarea riguroasa a Directivei 855/78 (??) privind protectia interesului asociatiilor, salariatiilor
si tertilor cu ocazia fuziunilor realizate de societati anonime, precum si a Directivei 891/92 (??)
consacrata diviziunii societatilor, ale carei efecte le regasim in special din 1986.
Ca idee generala, in Franta procesul de realizare a unei fuziuni este considerat ca fiind
unul indelungat, ca urmare a unor prescriptii legale privind obligatiile financiare ale partilor
vizate, concretizate din punct de vedere financiar si fiscal intr-un document Protocol de
fuziune (comparabil cu proiectul de fuziune).
Reglementarile fiscale in materie de fuziuni vizeaza urmatoarele directii:
1. o eventuala optiune a societatii-absorbite pentru impozitare imediata la o cota redusa a
plusurilor de valoare pe termen lung privind activele amortizabile;
2. anumite angajamente in ceea ce priveste TVA.
Cu privire la executarea fuziunilor, exista diferentieri in privinta tipologiei societatilor
comerciale.
De exemplu: daca societatea-absorbanta este o SA sau o SRL, conducatorii sociali au
obligatia sa se adresez presedintelui Camerei de Comert cu o cerere de desemnare a unuia sau
mai multor comisari de fuziune. Daca societatea-absorbita este de tip SA sau SRL si este o filiala
100% a societatii-absorbante nu mai este nevoie de comisari de fuziune.
In practica cal mai frecvent societatile decid pentru supunerea lor unui control din partea
comisarilor, concretizat intr-un singur raport.
Daca societatilr participante apartin la camere de comert diferite este suficienta
depunerea unei cereri doar la una dintre camere, la alegerea partilor.
Comisarii de fuziune sunt alesi dintre comisarii de conturi sau dintre expertii inscrisi la
camerele de comert. Rolul lor este de a verifica daca valorile relative atribuite actiunilor sau
partilor sociale pentru societatile in cauza sunt pertinente su daca raportul de schimb este
echitabil.
Daca societatea-absorbanta este de tip SA sau SRl, conducatorii sociali cer presedintelui
Camerei de Comert desemnarea unuia sau mai multor comisari de aport. Ei intocmesc un raport
de proprie raspundere in care determina valoarea aporturilor in natura. In plus, ei verifica daca
totalul activului net aportat de catre societatile absrbite este mai mic sau egal cu cresterea de
capital a societatii-absorbante.
Comisarul descrie aproturile, modul de evaluare adoptat, motivele pentru care el afirma
daca valoarea aporturilor corespunde cel putin valorii nominale a actiunilor ce urmeaza a fi
emise plus prima de fuziune.
Raportul se prezinta actionarilor de comisarii de aport care hotarasc asupra fuziunii, iar
ulterior raportul se da publicitatii.
Fiscalitatea achizitiilor si fuziunilor
Curs 23.11.2011

4

Pentru societatile-absorbite se aplica regulile dizolvarii societatii, iar pentru societatea-
absorbanta, regulile cresterii de capital.
Condorm regulilor de drept comun, dizolvarea societatii-absorbite, respectiv cresterea de
capital a societatii-absorbante nu sunt opozabile tertilor decat in momentul in care se realizeaza
forma de publicitate prin Registrul Comertului.
Deci fuziunea este tratata ca un aport integral de active si pasive exigibile de la
societatea-absorbita catre societatea-absorbanta, urmat de o repartizare intre actionarii din
societatea-absorbita a actiunilor emise de societatea-absorbanta in scopul remunerarii aporturilor
lor.
Sub aspect fiscal, operatiunea de fuziune implica impozitarea profitului din lichidare
pentru societatea-absorbita, perceperea unui drept fix, a unui drept de partaj de 1% asupra
totalului activului net al societatii-absorbite la care se adauga si impozitarea plusvalorii latente.
In cazul actionarilor, plusvaloarea reprezinta obiect al impunerii fara ca fuziunea sa
determine intrarea de fonduri.
Printre consecintele fiscale privind fuziunea societatilor care platesc impozit/profit apare
necesitatea unui regim special ce prevede ca plusvaloarea degajata asupra elementelor de activ
imobilizat nu este impozabila in momentul fuziunii, dar acestea nu sunt de fapt exonerate de la
plata impozitului.
Plusvaloarea este tratata diferentiat, in functie de doua mari categorii de bunuri:
amortizabile si neamortizabile, astfel:
1. pentru elementele neamortizabile, impozitarea ste reportata asupra momentului in care
societatea va ceda bunurile primate, plusul sau minusul de valoare va fi calculate nu asupra
valorii de aport, ci asupra valorii fiscale a acestor bunuri la societatea-absorbita;
2. pentru elementele amortizabile, societatea-absorbanta trebuie sa reintegreze in
beneficial sau impozabil plusvaloarea la o rata normal, dar are posibilitatea de a reesalona
reintegrarea pe o perioada de 5 ani, perioada care poate fi prelungita in anumite conditii.
Societatea-absorbanta poate sa opteze intre impozitarea imdeiata a plusvalorii pe termen lung la
o rata redusa.
In cele doua cazuri, societatea-absorbanta poate sa aplice amortismente pentru valoarea
bunurilor aportate la valoarea de aport, adica reevaluata si nu la valoare contabila a bunurilor la
societatea-absorbita.
In aceasta situatie, pentru calculul amortizarii se tine seama de data intratii in patrimonial
absorbitului a imobilizarii si nu de data transferului la societatea-absorbanta.
Fuziunea are in cea mai mare parte un efect retroactiv, luandu-se ca timp ziua in care
operatiunea a fost incheiata. Prin urmare, rezultatul societatii-absorbite in perioada retroactivitatii
operatiunii se adauga, chiar daca este deficitar, la rezultatul societatii-absorbante (distinctie neta
fata de Romania).
Astfel, ca urmare a operatiunii de fuziune, societatea-absorbanta va trebuie sa procedeze
la:
1. integrarea in beneficial sau impozabil a plusvalorii pe termen scurt pentru care
societatea-absorbita a cerut ca impozitarea sa fie esalonata in timp;
2. preia in bilantul sau provizioanele pentru riscuri pe care si le va asuma efectiv,
provizioanele reglementate etc.;
3. beneficiaza de regimul societatii-mama in ceea ce priveste participatiile societatii-
absorbite;
Fiscalitatea achizitiilor si fuziunilor
Curs 23.11.2011

5

4. se substituie societatii-absorbite pentru executarea angajamentelor pe care
acestea/aceasta le-a contractat cu ocazia fuziunii sau pentru inlesnirile fiscale de care ea a
beneficiat, dar nu se vor putea deduce deficitele fiscale ale societatii-absorbite din beneficiul ei,
conform regulilor de drept comun, fara aprobarea organului fiscal.
In ce priveste actionarii societatii-absorbite, repartizarea titlurilor emise pentru a
remunera aportul nu poate fi considerata ca un venit mobiliar impozabil. De aceea nu se plateste
niciun impozit cu acest titlu, dar aceasta exonerare nu are loc decat daca fuziunea este plasata
sub regimul fiscal al fuziunii.
Impozitarea plusvalorii este reportata la momentul cesiunii titlurilor (evitarea
comportamentului speculativ).
Fuziunea beneficiaza de un regim special si in privinta dreptului de inregistrare, deci se
poate percepe un drept asupra diferentei intre valoarea activului net al societatii-absorbite si
marimea eliberata si neamortizata ca capitalului social, diferenta care mai este numita si profit de
fuziune.
Sub aspectul impozitarii titlurilor retinem faptul ca pentru actionarii societatii-absorbite
repartizarea titlurilor emise nu este considerata un venit mobiliar impozabil, in consecinta nu se
plateste niciun impozit pe acest titlu daca este vorba de o fuziune plasat sub regimul fiscal al
fuziunii.
Actionarii care detin direct sau indirect, in decursul celor 5 ani precedenti fuziunii, peste
25% din beneficiu, aceasta plusvaloare le este impozabila intr-o cota de 17%, dar la cererea
contribuabilului impozitarea poate fi esalonata pentru o perioada de 5 ani sau poate fi reportata la
momentul iesirilor titlurilor primite din patrimoniul actionarului, cu conditia ca acesta sa le fi
detinut cel putin 5 ani.
In ceea ce priveste TVA, societatea-absorbita are una din urmatoarele posibilitati:
1. in cazul imobilizarilor, fie aplciare regulilor de drept comun al cesiunilor, fie
impozitarea valorii de aprot, fie scutirea de impozit daca societatea-absorbanta se angajeaza sa
efectueze ulterior regularizarile la care societatea-absorbita ar fi trebuit sa se supuna daca ar fi
utilizat imobilizarile;
2. in cazul stocurilor, acestea se impoziteaza la valoare de aport, intocmindu-se un
document care tine loc de factura si pe care se mentioneaza valoarea TVA (se poate obtine
scutirea de impozit daca destinatarul stocurilor are intentia de a le revinde).
O alta situatie ste aceea a transferarii la societatea-absorbanta a TVA-ului de recuperat al
societatii-absorbite in limita TVA ce rezulta din impozitarea valorii de aport.
In concluzie, observam ca in Franta, in realitate este vorba despre o dualitate a regimului
fiscal:
1. un regim de drept comun;
2. un regim de favoare (mai putin constrangator).
Prin cel de-al doilea se face o mai buna aplicare a principiului de neutralitate fiscala. In
modul acesta, observam diferentele fata de legislatia romaneasca in materie de tratament asupra
deficitelor, asupra provizioanelor si deprecierilor, asupra plusvalorii de aport, asupra drepturilor
de inregistrare, precum si a TVA, taxei profesionale sau impozitarii personale a asociatilor.
De asemenea, intalnim aspecte diferite fata de legislatia romaneasca in cazul formelor de
control comun asupra societatilor si care se manifesta in special in materie de contabilitate
consolidata, prin extinderea puterii de a dirija politica financiara si operationala in vederea
obtinerii avantajelor (sinergiilor) asupra unor activitati ca urmare a:
1. detinerii directe sau indirecet a majoritatii absolute de vot;
Fiscalitatea achizitiilor si fuziunilor
Curs 23.11.2011

6

2. exercitarii unei influente dominante in virtutea unui contract continand clauze
statutare;
3. aplicarii guvernantei corporative in exercitii succesive, ceea ce inseamna desemnarea
organelor de directie administrative, supraveghere sau pur si simplu de influenta a
managementului ca urmare a detinerii unui procent confortabil de actiuni cu drept de vot (minim
20-25%).