IMPACTUL EDUCAIEI CIVICE LA CLASELE I-IV

Educaia civic, ca obiectiv i dimensiune fundamental a socializrii, nu poate lipsi din oferta de educaie,
concretizat n moduri diferite n cadrul colii.
Se vorbete despre educaia civic implicit care, prin atmosfera i practica democratic din coal, susine
formarea elevilor n spiritul valorilor i principiilor democratice. Participarea la luarea deciziilor n cadrul
consiliului colii, posibilitatea elevilor de a-i exprima opiniile n revista colii sau implicarea lor n structuri
reprezentative ale elevilor sunt vzute ca mijloace prin care copiii i tinerii vin n contact direct cu forme i
coninuturi ale practicilor democratice. Astfel educaia civic implicit ar cuprinde tot ceea ce viaa colii, n
legtur cu viaa comunitatii poate oferi ca model al unei democratii participative.
Deoarece educaia pentru democraie este un proces lung i complicat, este bine ca o aciune n acest sens s
nceap devreme. Elevii mici nu sunt izolai de lumea n care triesc, cu att mai puin de viaa ,,ceteneasc. Ei
sunt implicai n viaa social prin familiile lor, prin grupele de joac i de nvtur i prin relaii specifice pe
care le au cu diferite instituii (coala, biserica, policlinica,poliia, cluburi, organizaii, etc.). Educaia civic
explicit vizeaz dobndirea de ctre elevi a cunotinelor (concepte, noiuni, date) despre societate, transmiterea
valorilor sociale i abilitatea elevilor pentru a se raporta critic la acestea, formarea i dezvoltarea atitudinilor i
comportamentelor democratice.
Cadrele didactice, nvtorii ar trebui s ia n considerare i s discute cu copiii, n cadrul fiecrei teme abordate,
n funcie de specificul acesteia, cteva concepte fundamentale ale democraiei. Aceste concepte i valori sunt:
autoritatea, puterea, drepturile, ndatoririle, responsabilitile, tolerana, respectul, diversitatea, diferena,
egalitatea, valori, norme, reguli, comunicarea, dreptatea, libertatea, proprietatea, prietenia, spaiul public, spaiul
privat.

. P r i ma s i t u a t i e e s t e c e a a me d i u l u i e d u c a t i v , c a r e , p r i n a t mo s f e r a s i
p r a c t i c a democratica din scoala, sustine formarea elevilor n spiritul valorilor si principilor democratice.
Astfel, participarea la luarea deciziilor n cadrul consiliului scolii, posibilitatea acordata elevilor de a-si exprima
opiniile n revista scolii sau implicarea lor n structuri reprezentative ale elevilor sunt vazute c a mi j l oace pr i n
car e copi i i s i t i ner i i vi n n c ont act di r ect cu f or me s i c ont i nut ur i al e
pr act i ci l or democratice.
Desigur ca educatia civica nu se realizeaza numai n scoala si numai n cadrul orelor de Educatie
civica, dar acestea pot avea un rol decisiv pentru ntelegerea de catre elevi a mecanismului democraticsi pentru
exersarea practicilor democratice, de la comunicarea sociala pna la participarea la decizia politica.O car t e
f oar t e c unos cut a n Eur opa , r ef er i t oar e l a e ducat i a ci vi ca , e s t e " Ens ei gner l a
s oci et e, transmettre les valeurs", a specialistului francez n didactica, Francois Audigier. Cartea,
editata decatre Consiliul Europei, constituie o reflectie extinsa asupra statutului educatiei civice n scoala:
dupacum se afirma deja in titlu, ar fi vorba, n esenta, de a-i nvata pe copii ce este si cum
functioneaza societ atea si de a le transmite acestora valorile consensuale care fundamenteaza
normele sociale(democratice). Definitia poate fi acceptata aproape fara comentarii pentru
educatia civica intr-o democratie consolidata, in care mediul social sustine puternic, prin context
si situatii exemplare, la ndemna tuturor, efortul scolii de educare democratica a elevilor. Lucrurile se
complica nsa cnd este vorba despre tari ale Europei Centrale si de Est, precum Romnia, in care societatea
democratica este de-abia la inceputurile constructiei ei, astfel nct elevilor nu li se pot transmite valori
consolidate. In t ar i pr ecum Rom ni a, educ at i a ci vi ca i n s c oal a ar e r ol ul de a cont r i bui l a
ci r c ul at i a i dei l or s i practicilor care pot sustine cu toata forta instaurarea unei mentalitati democratice in
cadrul societatii.De mocr at i a nu es t e un bun c s t i gat o dat a pe nt r u t ot de auna ni ci i n t ar i l e
occi de nt al e. Ea es t e o constructie fragila, al carei succes depinde de implicarea si de calitatea
actiunii publice a fiecarui cetatean. Superioritatea democratiei in raport cu totalitarismul rezida si
in faptul ca acest tip de regim politic contine premisele si mecanismele de corectare pasnica a erorilor.
Cetatenilor le este permis exercitiul critic si controlul puterii, inclusiv prin faptul ca intr-o democratie autentica
este acceptata si stimularea critica asupra valorilor si normelor sociale. Din acest punct de vedere,
educatia civica nu inseamna doar "transmiterea valorilor", ci abilitarea elevilor de a se raporta critic la acestea;
a critica nu inseamna a nega sau a desfiinta, ci, n sens kantian, a compara si a cauta ntemeieri.Daca
ntemeierea unei norme nu mai este corespunzatoare nevoilor unui grup, unor persoane etc. acestea
pot actiona pentru schimbarea ei, schimbare realizata prin mecanisme pasnice.C a d e me r s e x p l i c i t ,
e d u c a t i a c i v i c a v i z e a z a d o b n d i r e a d e c a t r e e l e v i a
c u n o s t i n t e l o r (concepte/notiuni si date factuale despre societate, transmiterea valorilor sociale (inclusiv si
mai alesmorale) si abilitarea elevilor pentru a se raporta critic la acestea, formarea si dezvoltarea atitudinilor
sicomportamentelor democratice.ntre aceste obiective si dimensiuni ale educatiei civice in scoala este nevoie de
o articulare flexibila,n functie de clasa, de o anumita situatie de nvatare, de specificul unei comunitati etc.
Echilibrul, insituatia unui demers didactic ncununat de succes, este obtinut cnd dobandirea de
cunostinte nudevine unica sau principala tinta, ci este vazuta ca suport sau mijloc pentru reflectia
critica asupravalorilor si nor melor si pentru formarea si dezvoltarea de atitudini si
comportamente. Cunostintelesunt extrem de importante n definirea si in exersarea competentelor asociate
cetateniei, dar un "buncetatean" nu este doar persoana ce stie multe n mod temeinic.A fi cetatean ntr-o societate
democratica nseamna a te implica in viata comunitatii din care faci parte,a dori si a fi in masura sa influentezi n
mod competent decizia politica luata la diferite niveluri, a te purta intr-un anumit mod cu celelalte persoane, pe
baza unor atitudini precum respectul, toleranta,deschiderea catre opiniile celorlalti etc.Democratia, ca regim
politic, este ncercarea (reusita) de a gestiona n mod pasnic diferentele dintre oameni, astfel nct,
prin acceptarea pluralismului, urmarirea intereselor personale sa poata coexistacu urmarirea a ceea ce se cheama
interes sau bine general.Formarea atitudinilor si comportamentelor democratice, n special n ceea ce
priveste comunicareasociala, trebuie si poate sa nceapa de la vrste mici, astfel nct deprinderi pozitive sa fie
exersate ncontexte diferite si consolidate in timp. A sti sa-i asculti pe altii, a sti sa-ti exprimi
ideile/opiniile personale n mod argumentat, a participa la dialog in mod decent, a face fata conflictelor si a le
gasiacestora o rezolvare constructiv nu sunt lucruri usor de nvatat. Competentele de acest gen au nevoiede o
formare sistematica, n timp, care sa permita actualizarea lor flexibila, n functie de situatie.
2 . Ce nu ar trebui sa fie educatia civica in scoala?
Educatia civica poate fi nteleasa n sensul larg al termenului "civic' sau n sensul sau restrns. In senslarg,
educatia civica nseamna educatia persoanei pentru a trai alaturi de ceilalti n societate, ceea ceinclude
comportamentul politicos, normele de igiena, de circulatie publica, de paza contra incendiilor et c. I n s ens
r es t r ns , educat i e ci vi c a ns ea mna dobndi r ea de cat r e el e vi a unei
culturi politiceparticipative
, respectiv dobndirea cunostintelor si competentelor necesare unui cetatean pentru participarea la
viata publica. In acest sens, educatia civica, ca disciplina, este inevitabil un demersinterdisciplinar, deoarece ea
reflecta, la nivelul curriculum-ului, articularea complexa a domeniilor siaspectelor: politic, juridic,
filosofic, politologic, economic, istoric, sociologic, de la nivelul vietii sociale.

Specificul educatiei civice. ca disciplina, consta in primul rnd in acest caracter interdisciplinar, care otransforma
intr-o zona extrem de complexa si de dificila a curriculum-ului. In ciuda parerii comune caorice cetatean poate
sa predea educatie civica fara vreo pregatire speciala, deoarece si cunoastedrepturile si
ndatoririle, profesorii si nvatatorii care si asuma acest demers pot sa confirme ca aunevoie de o
formare adecvata acestui domeniu, fara de care actiunea didactica ramne la
nivelulamatorismului.Cele doua sensuri ale termenului "civic" nu se exclud, dar n definirea
curriculara a educatiei civicetrebuie precizate extrem de bine obiectivele si accentele acestei
discipline.As t f el , dac a pr i n educat i e ci vi ca nt el e ge m doar educat i a r ut i er a , pe cea a
" mi ci l or s ani t ar i " s i a "micilor pompieri", nseamna ca nu vom ajunge niciodata sa realizam prin educatie
civica n scoalaeducatia reala pentru democratie. Aceste "educatii" si au locul foarte bine si n
sistemele totalitare, dupa cum stim bine si din experienta noastra de dinainte de l989.De asemenea, educatia
civica nu nseamna moralizare ieftina, inocularea de valori si norme de pe pozitia de superioritate a
adultului, realizata pe un ton dulceag, sfatos si suficient. Este adevarat ca inr el at i a pr of es or / nvat at or -
el e v exi s t a as i met r i e, ca el e vi i s unt di n ma i mul t e punct e de ve der e "inferiori" adultilor,
dar este absolut fals sa credem ca vorbe mieroase, sfaturi ntelepte si indicatii pretioase vor duce
automat la comportamente morale pozitive. Asa cum a demonstrat in mod stralucit,ntre altii, psihologul
american Lawrence Kohlberg, copii judeca moral in mod personal, fiecare infelul sau, n functie de
repere independente de "frumusetea" unui discurs exterior lor. Daca elevul nueste ajutat sa progreseze n judecata
morala si sa ajunga, n mod real, pe aceeasi lungime de unda cuadultii care i cer sa se poarte frumos, discursul
exterior moralizant nu are cum sa-si faca efectul.In sfarsit, educatia civica nu ar trebui sa promoveze prejudecati,
clisee, stereotipuri, in loc sa sprijinedezvoltarea unei gndiri deschise si flexibile.
3. Despre curriculum-ul de educatie civica in invatamantul primar
Din anul 1995, a intrat in vigoare noua programa de educatie civica pentru clasele I-IV. Ea a
fostaplicata la clasa incepand cu anul scolar 1997-1998, in contextul folosirii manualelor
alternativecorespunzatoare. (Programa pentru clasa a IV-a si manualele alternative pentru aceasta
clasa vor fifolosite pentru prima data in anul scolar 1998-1999). In anul scolar 1996-1997, autorii programei
ausustinut cateva sesiuni de formare a invatatorilor pentru aplicarea noului curriculum, precum sesiuneadin
septembrie 1996 la Timisoara si noiembrie 1996 la Iasi (organizate de Casele corpului Didactic),sau sesiunile din
perioada ianuarie-iunie 1997 din Bucuresti, organizate de Fundatia pentru o societatedeschisa, in colaborare cu
Casa Corpului Didactic din Bucuresti.De oar ec e e ducat i a pent r u de mocr at i e es t e un pr oces l u ng
s i compl i cat , es t e bi ne ca o act i une sistematica in acest sens sa inceapa devreme. Elevii mici
nu sunt izolati de lumea in care traiesc, cuatat mai putin de viata "cetateneasca". Ei sunt implicati in viata
sociala prin familiile lor, prin grupelede joaca si de invatatura si prin relatii specifice pe care le au cu diferite
institutii si organizatii (ca, de pilda, scoala, biserica, policlinica, politia, primaria, cluburi, organizatii non-
guvernamentale etc.). Lavarsta de 8-10 ani, corespunzatoare claselor a III-a si a IV-a, este extrem de
important ca temele si strategiile de lucru in cadrul educatiei civice sa fie alese tinand cont de experienta
sociala a elevilor side posibilitatile deja existente in aceasta perioada de
resemnificare prin integrare
a cunostintelor dobandite de catre elevi la alte discipline.De altfel, curriculum-ul de educatie civica pentru clasele
III-IV pune un accent deosebit pe demersurilede tip interdisciplinar, din perspectiva unei resemnificari de tip
filosofic a ceea ce formeaza orizontulde cunoastere si de actiune a elevilor la aceasta varsta. Aceasta
resemnificare de factura filosofica anotiunilor, datelor si faptelor implica o abordare
comprehensiva a laturilor cognitiva, emotionala siatitudinal -comportamentala a personalitatii
elevilor, astfel incat sa fie stimulata reflexia critica, participarea si comunicarea in clasa, de asa maniera
incat fiecare copil in parte sa fie inclus acestor activitati si procese. Conceptia curriculum-ului permite
scolii, ca sistem social, sa reproduca i n micatmosfera democratica si sa contribuie la dezvoltarea
comportamentelor democratice.
Obiectivele predarii/invatarii educatiei civice in clasele a III-a si a IV-a sunt:- cunoasterea de catre elevi a
valorilor si practicilor democratice de baza;
-
formarea la elevi a competentelor si atitudinilor solicitate de exercitarea cetateniei intr-o societatedemocratica,
precum competentele de comunicare, de participare sociala si atitudinea toleranta;- cunoasterea drepturilor
copilului si a institutiilor/organizatiilor implicate in respectarea acestorea;- dezvoltarea capacitatii de a face
deosebirea, in raport cu un anumit context, intre "bine si rau", intre"practici democratice" si "practici
nedemocratice", pornind chiar de la activitatile de educatie civicarealizate in clasa.In clasa a III-a, curriculum-ul
de educatie civica propune, prin obiectivele, continuturile si strategiileavansate, ca elevii:- sa se gandeasca pe sine
si pe ceilalti in termeni de persoana;- sa discute despre asemanari si deosebiri intre persoane;- s a
de mons t r e ze r es pect de s i ne s i r es pect f at a de al t i i , ca s i gr i j a f at a de s i ne s i f at a de
cei l al t i (persoane, elemente ale mediului natural sau social);- sa discute despre efectele pozitive ale
respectului, curajului, bunatatii, sinceritatii , demnitatii side s pr e ef ect el e s oci al e ne gat i ve l a
c or el at el or l or ne gat i ve ( di s cut i a va t i ne s ea ma t ot t i mpul de contexte);- s a s i f or me ze
s i s a de mons t r e ze at i t udi ni pozi t i ve f at a de obi ect e s i l ucr ur i , pl a nt e s i
a ni mal e, persoane.In clasa a IV-a, curriculum-ul de educatie civica propune, prin obiectivele, continuturile si
strategiileavansate, ca elevii:- sa inteleaga si sa aprofundeze notiunea de grup;- sa recunoasca si sa descrie
grupurile de care apartin (familia, grupul de joaca, grupul de invatare, grupul de prieteni etc.);- sa
discute despre rolul regulilor in grup;- sa cunoasca si sa discute despre diferite tipuri de relatii ingrup, atat
pozitive, cat si negative;- sa exerseze solutii non-violente pentru conflictele din interiorul grupului- sa discute
despre institutiile improtante ale statului roman si sa cunoasca simbolurile nationale.Curriculum-ul este axat
pe cateva concepte fundamentale ale democratiei, pe care invatatorii sunt invitati sa le ia in
considerare si sa le discute/problematizeze cu copii, in cadrul fiecarei teme abordate,i n f u n c t i e d e
s p e c i f i c u l a c e s t e i a . A c e s t e c o n c e p t e s i v a l o r i s u n t : a u t o r i t a t e a ,
p u t e r e a , dr e pt ur i l e/ i ndat or i r i l e/ r e s pons abi l i t at i l e,
t ol er ant a/ r e s pect ul / di ve r s i t at ea/ di f er ent a/ e gal i t at ea , valori/norme/reguli/comunicarea,
dreptatea, libertatea, proprietatea, prietenia, spatiul public/spatiul privat.