Sunteți pe pagina 1din 2

Felix Sima este cel de al doilea membru al cuplului adamic (alaturi de Otilia), cazut" in Casa cu molii" din

strada Antim, intr-o seara de iulie a anului 1909.


Portretul pe care autorul i-1 ace in desc!iderea romanului este acela al unui tanar in uniorma nea"ra, cu ata
juvenila si prelunga, aproape feminina din pricina suvitelor mari de par ce-i cadeau pe sub sapca, dar
culoarea maslinie a obrazului si taietura elinica a nasului corectau printr-o nota voluntara intaia impresie."
Orfan (ca si Otilia), tanarul #ede in aceasta un actor eminin care-i lipsise si care reunea unctia materna cu
aceea erotica.
Suflet cast si lipsit de ascunzisuri, $eli% traieste, la modul romantic, iubirea pentru Otilia, ara a indrazni sa i-o
marturiseasca& Se inchidea in odaie cu o fotografie a fetei si se lasa in voia visarii. O cuprindea de maini, o
tragea spre el, isi apropia buzele de urechea ei si-i soptea indefinit: e iubesc, te iubesc, te iubesc!".
Crescuta din minunatul #is adolescentin, iubirea de#ine suerinta dureros de dulce", in care mahnirea,
incertitudinea, amaraciunea, dezamagirea se impletesc cu iluzia fericirii.
Astel, daca o discutie sau o plimbare cu Otilia sunt nascatoare de sperante, in sc!imb, #izita la mosia lui
Pascalopol sau e%cursia pe care cei doi o ac la Paris, nasc dureroase nedumeriri.
$eli% iind persona'-martor si actor, intrea"a desasurare a actiunii este a%ata pe sc!imbatoarea psi!olo"ie a
acestui adolescent alat in epoca ormarii sale.
Ambitios, inteligent si muncitor, $eli% il reprezinta pe intelectualul autentic, situat deasupra omului comun.
Aceasta detasare de lumea proesionistilor obisnuiti apare inca din acultate si se #a #adi in cariera stralucita
de mai tarziu& "upa incheierea pacii, fu aproape numaidecat profesor universitar, specialist cunoscut, autor#
de memorii si comunicari stiintifice, colaborator la tratate de medicina cu profesori francezi". Coborat, ca
(uceaarul, in lumea eemera, el se intoarce in spatiul atemporal al stiintei.
Pe de alta parte, $eli% este Inocentul prin oc!ii caruia este inatisata lumea de masti care il incon'oara.
Naiv, generos, sincer si "ata oricand sa-i a'ute pe ceilalti, tanarul traieste intr-o lume mesc!ina si rapace care
si-a pierdut iremediabil insusirile umane.
)upa moartea lui Costac!e, timpul paradisiac al iubirii se ran"e, iar cuplul adamic decade in timpul proan&
$eli% se #a casatori cu o alta emeie, iar #isul de dra"oste se #a risipi in cur"erea #remii.
$eli% *ima, deinit c!iar de Calinescu "martor si actor", desc!ide romanul prin descrierea casei lui Costache
Giurgiuveanu, pri#ita in detaliu si il inc!eie cu aceeasi ima"ine a cladirii #azute din perspecti#a eroziunii
timpului. +omanul pune in central narati# al actiunii ormarea personalitatii lui $eli%, de aceea poate i
considerat, din acest un"!i, un bildun"sroman.
Ca participant direct la actiune, $eli% este persona' in roman, actiunile, aptele, situatiile in cae este pus
ar"umenteaza statutul de "actor". ,ot $eli% este cel care introduce cititorul intr-o lume necunoscuta - strada
Antim, casa lui -iur"iu#eanu, ma'oritatea persona'elor adunate la 'ocul de carti etc. - de care acesta ia act prin
ima"inile relectate in constiinta acestui persona'-martor. ,oate aceste ipostaze narati#e constituie te!nici de
caracterizare ar"umentati#e pentru care $eli% este un persona' realist modern.
$eli% *ima este iul doctorului .osi *ima, de la .asi, care murise si-l lasase pe baiat in "ri'a tutorelui
Costac!e -iur"iu#eanu. Acesta din urma, caruia $eli% obisnuia din amilie sa-i spuna "unc!iul", era cumnatul
tatalui sau, deoarece usese casatorit cu sin"ura lui sora, care murise cu multi ani in urma.
)upa moartea mamei, cu mai bine de zece ani in urma, dupa o lun"a si "rea suerinta si dupa moartea tatalui
in anul trecut, $eli% mostenise "o casa cam #ec!e, dar solida si rentabila" si "un oarecare depozit in bani", pe
care le administra mos, Costac!e de un an, de cand baiatul ramasese oran. )upa terminarea liceului, timp in
care locuise la internat, tanarul #enise la /ucuresti, ca sa urmeze cursurile acultatii de medicina, ca si tatal
sau.
Portretul fizic su"ereaza, prin detaliile descrierii directe, trasaturi morale, intre care #ointa si ambitia,
precum si o distinctie nati#a a persona'ului& "ata ii era 'u#enila si prelun"a, aproape eminina", cu "su#ite mari
de par ce-i cadeau de sub sapca", obrazul de "culoare maslinie", iar nasul "de o taietura elenica" ii dadea o
"nota #oluntara"& "un tanar de #reo optsprezece ani, imbracat in uniorma de licean, 0...1 stransa bine pe talie ca
un #esmant militar, iar "ulerul tare si oarte inalt si sapca umtlata ii dadeau un aer barbatesc 2i ele"ant. $ata
insa ii era 'u#enila si prelun"a, aproape eminina din pricina su#itelor mari de par ce-i cadeau de sub sapca,
dar coloarea maslinie a obrazului si taietura elinica a nasului corectau printr-o nota #oluntara intaia impresie".
Comportamentul, "esturile, atitudinile, aptele contureaza indirect, inca de la primele pa"ini ale romanului, o
ire rationala,lucida, cu o mare ne#oie de certitudini, o ire analitica si un spirit de obser#atie oarte dez#oltat.
)e la inceput, $eli% simte pentru Otilia o simpatie spontana, care se transorma in iubire, iind c!inuit de
lupta ce se da in suletul sau intre a crede barele clanului ,ulea si a pastra o dra"oste pura pentru ata. .l
descumpaneste comportamentul derutant al Otiliei, nu-si poate e%plica sc!imbarile bruste de atitudine ale etei,
trecerea ei de la o stare la alta. Plecarea Otiliei la Paris cu Pascalopol il deznada'duieste, insa nu renunta la
cariera, ba dimpotri#a, esecul in dra"oste il maturizeaza, $eli% pastrand in amintire o iubire romantica,
inaltatoare, care-i da putere, iind un corolar al muncii sale.
ediul ambiant este un alt procedeu artistic de caracterizare indirecta a unui persona' realist, $eli%
inscriindu-se in tipolo"ia societatii bur"!eze de la inceputul secolului al 33-lea. (ucid si rational, el intele"e ca
intr-o societate de"radata in esentcle ei morale, dra"ostea nu mai poate i un sentiment pur, casatoria
de#enind o aacere pentru supra#ietuire si nu o implinire a iubirii. )e#ine un medic #estit si bo"at, patrunzand
in lumea buna a /ucurestiului, deoarece s-a casatorit "intr-un c!ip care se c!eama stralucit si intra, prin sotie,
intr-un cere de persoane inluente".
.n relatiile cu celelalte persona'e, $eli% apare ca un intelectual superior, situandu-se deasupra supericialitatii si
mesc!inariei lumii bur"!eze, conducandu-se dupa un cod superior de norme etice& "sa-mi ac o educatie de
om. 4oi i ambitios, nu or"olios". Ambitios si inteli"ent, $eli% in#ata si ace eorturi deosebite de a se remarca
pe plan proesional. $erm si tenace, munceste cu seriozitate pentru a de#eni un nume cunoscut in medicina,
publica un studiu de specialitate intr-o re#ista ranceza si, cu indar'ire si prcocupare pentru cariera sa, de#ine
proesor uni#ersitar, o autoritate medicala, casatorindu-se, potri#it ambitiei sale, cu ata unei personalitati
politice a #remii, care-i asi"ura si un statut social superior.
Felix Sima evolueaza de la adolescenta la maturitate, traind e%perienta iubirii entuziaste si ambitia realizarii
in plan proesional. 5neori, tanarul se ima"ina "un medic mare, sa#ant, autor celebru, om politic", iar alteori,
dimpotri#a, era cuprins de un total dezinteres proesional, dc#cnca romantic si incarcat de "enerozitate
sentimentala, si-o ima"ina pe Otilia amenintata de banditi, de care o sal#a, iar ea "tremurand, il stran"ea cu
bratele ei subtiri de "at".
)ezama"irea si suerintele iubirii nu-l deprima, ci il otelesc, luciditatea il directioneaza catre intele"erea
aptului ca societatea este de"radata din cauza puterii pe care o are banul si ca nu e%ista alta sansa de
supra#ietuire decat adaptarea totala la re"ulile ei. )in acest punct de #edere, opera "6ni"ma Otiliei" poate i
considerata un bildun"sroman.
.postaza de !ersona"#martor este deinita printr-o serie de obser#atii pe care $eli% le ace prin descrierea
detaliata a e%terioarelor (strazi, cladiri), a interioarelor (case, incaperi) ori a inatisarii persona'elor. .ma"inile
relectate in constiinta lui $eli% sunt comunicate cititorului, care ia astel cunostinta de trasaturile izice,
imbracamintea sau coaura persona'elor, precum si de "esturile si atitudinile lor, prin te!nica detaliului. ,ot
$eli% descrie in amanunt strada Antim sau interiorul casei lui Costac!e -iur"iu#eanu ori a amiliei ,ulea,
aspecte care su"ereaza, indirect, trasaturi caracteriale comune locuitorilor strazii ori locatarilor respecti#elor
imobile.
In "$nigma Otiliei" Calinescu ilustreaza o conceptie de moralist clasic, o obser#atie atenta a eticii umane,
pe care o clasiica pe tipuri& "+omanul nu apare decat cand ne dam seama ca incepe sa se or"anizeze o lume
de tipuri si de caractere." (-eor"e Calinescu).