Sunteți pe pagina 1din 60

Morometii, De Marin Preda

Despre Specie si Subspecie


Romanul este specia genului epic, in proza, de mare intindere, cu o actiune complexa ce
se poate desfasura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a caror personalitate
este bine individualizata si al caror destin este determinat de trasaturile de caracter si
intamplarile ce constituie subiectul operei.
Realismul este curentul literar in care se sustine crezul ca arta este chemata sa
reflecte realitatea obiectiv, veridic, fara sa o infrumuseteze. Ca doctrina estetica si
modalitate artistica, realismul s-a nascut ca o reactie impotriva romantismului. In
literatura romana, creatia de tip realist corespunde celei de a doua jumatati a secolului al
XIX-lea si primei jumatati a secolului XX (partial.
Caracteristicile unui roman realist
!. sunt omniscienta, omniprezenta si obiectivitatea naratorului,
". tema sociala (parvenitism, inavutire s.a.,
#. motive literare precum cel al parvenitului sau avarului, subiect inspirat de realitate,
$. actiune desfasurata pe mai multe planuri,
%. prezenta conflictelor (sociale, psihologice s.a.
&. 'ersonajele(
i. intruchipeaza mai multe categorii sociale,
ii. complex caracterizate sau reprezinta tipuri umane,
iii. utilizarea tehnicii detaliului si relatia mediu ) personaj, in cadrul
careia personajul este influentat de mediu.
Introducerea operei
Romanul *+orometii,, de +arin 'reda este compus din doua volume aparute la mare
distanta unul fata de celalalt, in !-%%, respectiv !-&.. /pera a reprezentat un progres
important al literaturii romane intrucat, dupa aproape zece ani in care literatura a fost un
mijloc de propaganda pentru statul comunist, a fost publicat romanul care nu numai ca nu
avea o tema impusa de regim, dar care a avut inclusiv teme care sfidau politica vremii
respective.
Tema operei
Tema romanului este sociala, cartea fiind o monografie a vietii rurale in Campia
0unarii inaintea celui de-al doilea Razboi +ondial si pana in perioada instaurarii
regimului comunist. 'reda urmareste raportul dintre individ si istorie, dorind sa
prezinte modul in care evenimentele sociale influenteaza viata unui om. Criticul 1ugen
2imion afirma ca tema romanului este libertatea morala in lupta cu fatalitatile
istoriei. In plus, romanul aduce in prim-plan si tema familiei, sugerata chiar prin forma
de plural a titlului.
Sursa de inspiratie
2ursa de inspiratie a romanului este autobiografica, autorul marturisind in volumul
*Imposibila Intoarcere, ca modelul personajului Ilie +oromete a fost chiar tatal sau,
3udor Calarasu.
Structura
Romanul este alcatuit din doua volume aparute la mare distanta unul de celalt si care
sunt legate intre ele de personaje.
Incipit si final
Incipitul volumului intai este simetric cu finalul, aparand procedeul circularitatii. 4stfel,
romanul debuteaza cu observatia ca *in Campia 0unarii timpul avea cu oamenii
nesfarsita rabdare,. 'ropozitia finala *3impul nu mai avea rabdare, prefigureaza
schimbarile politice care aveau sa schimbe pentru totdeauna viata in mediul rural
(colectivizarea. 5olumul al doilea incepe cu o interogatie retorica prin care naratorul
surprinde modificarea comportamentului lui +oromete dupa fuga baietilor la 6ucuresti(
*in bine sau in rau se schimbase +oromete, parca ii zburase mintea din cap,. Romanul se
incheie cu visul simbolic pe care il are 7iculae in ziua inmormantarii tatalui. Imbratisarea
dintre cei doi sugereaza ca de fapt opiniile lui +oromete fata de comunism fusesera in
sfarsit acceptate si de fiul sau.
Timp si spatiu
Reperele temporale si spatiale ale actiunii sunt bine precizate, ca in orice roman realist. In
volumul intai, actiunea se desfasoara in satul 2ilistea-8umesti din Campia 0unarii, cu
trei ani inaintea izbucnirii celui de-al doilea Razboi +ondial. In volumul al doilea exista
si secvente plasate in 6ucuresti si in satul 'alamida (unde 7iculae devine activist de
partid, iar reperele temporale se refera la perioada instaurarii regimului comunist si a
reformei agrare.
Subiect/Actiune (rezumat)
Constructia subiectului in volumul intai are la baza tehnica decupajului, existand o serie
de scene aparent disparate, dar care, de fapt, alcatuiesc o imagine complexa a lumii
rurale( scena cinei, cea a discutiilor in poiana lui Iocan, secerisul, sezatorile etc. Ritmul
actiunii este foarte lent, mai ales in prina jumatate a volumului. 4ctiunea are la baza
conflictul din sanul familiei +oromete( cei trei baieti din prima casatorie a lui +oromete
sunt instigati de matusa lor, 8uica, impotriva mamei vitrege, Catrina, si a copiilor
acesteia. 'rimul care pleaca la 6ucuresti, luand o parte din turma de oi a familiei, este
4chim, acesta pacalindu-si tatal ca va face negot cu lapte si va trimite familiei acasa o
parte din bani pentru plata funciirii. +oromete afla de la un vecin ca si ceilalti baieti
intentioneaza sa fuga la 6ucuresti si incearca sa previna aceasta situatie, dar este
iminenta. 6aietii iau oile, caii si toata zestrea surorilor.
In cel de-al doilea volum, Ilie +oromete pleaca la 6ucuresti incercand sa-si convinga fiii
sa se intoarca, promitandu-le ca le va da tot ce mai are. Catrina afla de promisiunea facuta
si se supara atat de tare incat pleaca de acasa, mutandu-se la fiica ei din prima casatorie,
+aria. 7iculae incearca sa isi impace parintii, insa ura catrinei este atat de mare incat isi
doreste ca sotul ei sa moara. In cele din urma +oromete moare, avand-o alaturi doar pe
ilinca, iar romanul se sfarseste cu intoarcerea lui niculae acasa pentru inmormantarea
tatalui.
'rotagonistul celui de-al doilea volum este 7iculae, care, dupa terminarea liceului, se
inscrie in 'CR si se implica in procesul de colectivizare in satul 'alamida. 0esi pe
parcursul romanului +oromete incearca sa il convinga ca socialismul are multe
dezavantaje, totusi 7iculae considera ideologia comunista *o noua religie a binelui,.
7iculae incepe sa-si puna intrebari in momentul in care un taran isi pierde viata pentru a
scapa de colectivizare. Conflictul se rezolva prin scena finala a visului in care 7iculae
intelege cata dreptate avusese tatal sau.
Conflictele
In primul volum conflictele sunt prefigurate inca din scena de grup, cina la care participa
membrii familiei +oromete. 0in asezarea personajelor in jurul mesei reies neintelegerile
dintre cele doua parti ale familiei. In partea dinspre iesire stateau baietii din prima
casatorie a lui +oromete (4chim, 'araschiv, 7ila, iar in partea opusa stateau Catrina si
copiii ei (Ilinca, 3ita si 7iculae. Conflictul dintre acestia este motivat de faptul ca Ilie
+oromete refuza sa faca actele necesare Catrinei pentru casa si este alimentat de sora lui,
+aria (8uica. 'e langa acest conflict exterior, in roman se contureaza si zbuciumul
interior al lui +oromete, care nu intelege unde a gresit in educarea copiilor si cum s-a
intamplat ca acestia sa fie atat de interesati de avere. Ilustrativa este scena meditatiei pe
piatra de hotar unde +oromete expune drama unei paternitati decazute.
In cel de-al doilea volum conflictul predominant este cel dintre doua mentalitati( pe de o
parte, +oromete reprezinta viziunea traditionala asupra vietii la tara (el se considera *cel
din urma taran,, iar, pe de alta parte, 7iculae este adeptul viziunii comuniste asupra unei
societati rurale moderne. In plan secundar apare conflictul dintre +oromete si Catrina,
care, in cele din urma, isi paraseste sotul.
Elemente de originalitate
Personajele
Moromete
Intr-o literatura dominata de tematica rurala, 'reda reuseste sa contureze un nou tip de
taran. +oromete se distinge, in primul rand, prin inteligenta sa si spiritul contemplativ de
care da dovada, el intelegand esenta din spatele aparentelor( *tatal avea ciudatul dar de a
vedea lucruricare lor le scapau, pe care ei nu le vedeau,. / alta diferenta majora intre
+oromete si alte personaje de aceeasi conditie sociala este dezinteresul pentru bani. /
scena ilustrativa este cea in care el pleaca la munte pentru a face negot cu cereale9 el se
multumeste cu un pret mai mic pentru ca ii place cumparatorul. 0esi prin statutul social
+oromete nu se deosebeste de majoritatea locuitorilor din 2ilistea-8umesti, totusi el este
unic prin statultul psihologic. Inteligenta si abilitatea personajului de a descoperi esenta
din spatele aparentelor se manifesta mai ales prin fragmentele de monolog interior. 0in
punct de vedere al moralitatii, personajul se ghideaza dupa un set de reguli si principii
proprii diferite de cele ale comunitatii( valoarea lui suprema este familia, nu banul.
Caracterizarea directa are la baza mai ales opiniile celorlalte personaje9 de exemplu,
baietii il numesc *lenes,, dar apreciaza, totusi, ciudatul dar de a vedea lucruri pe care ei
nu le vad. Caracterizarea indirecta se face prin mijloace specifice romanului realist( fapte,
vorbe, monolog interior, biografie si relatia cu alte personaje. 'rincipala trasatura a
personajuui este capacitatea de intelegere superioara, asa cum reiese, in primul rand, din
scena discutiilor din poiana lui Iocan. +oromete este singurul care citeste articolele din
ziar pentru ca doar el le intelege si le poate explica si celorlalti. 4ceeasi intuitie e
dovedita si in volumul al doilea, atunci cand +oromete isi da seama de capcanele noului
regim politic. Ilie +oromete este un om sociabil si comunicativ, placerea lui cea mai
mare fiind de a studia prin dialog gandirea celorlalti( *:ovi-o-ar moartea de vorba de care
nu te mai saturi, Ilie; 3oata ziua stai de vorba si bei tutun.,
Relatia dintre +oromete si cea de-a doua sotie, Catrina, se bazeaza, inca de la inceput, nu
pe iubire ci pe nevoile fiecaruia( el avea nevoie de o mama pentru copii, iar ea dorea sa-si
refaca viata si sa indrepte greselile trecutului. In volumul intai Catrina pastreaza
aparentele, parand ca are o situatie tipica femeii din mediul rural. 1a accepta autoritatea
sotului, are grija de familie, este foarte credincioasa, iar singurul motiv pentru care ea a re
o interventie este legat de studiile lui 7iculae. +oromete o considera naiva si o trateaza
cu ironie, condamnand mai ales apropierea ei de biserica. In al doilea volum, totusi,
Catrina devine un personaj cu identitate literara, schimbandu-si radical comportamentul
si intrand intr-un conflict puternic cu sotul ei. In primul volum, o scena ilustrativa pentru
conturarea relatiilor dintre cei doi este chiar scena cinei, in care Catrina se comporta in
concordanta cu rolul ei de femeie supusa, docila. 4utoritatea lui +oromete in familie
reiese din faptul ca *el statea bine pe locul lui,, pe pragul inalt al casei. In volumul al
doilea, scena in care ura Catrinei reiese cel mai bine este cea in care 7iculae incearca sa-
si impace parintii, convingandu-l pe +oromete sa o cheme pe sotia sa acasa.
Catrina
2tatutul social al Catrinei este caracteristic femeii din meidul rural9 ea fusese casatorita in
tinerete, ramasese vaduva, iar +oromete o ceruse in casatorie pentru ca avea nevoie de o
mama pentru fiii lui. 'rofilul psihologic aal personajului nu este bine conturat desi
Catrina participa la conflictul exterior central din volumul intai. Comportamentul ei se
dovedeste a fi imoral in mai multe scene, in soecial in pasajele in care naratorul povestste
desprecopilul pe care ea il avusese in urma relatiei cu primarul. Caracterizarea directa se
face mai ales prin opiniile altor pesonaje asupra ei( +oromete o ironizeaza in permanenta
pentru ca e prea *bisericoasa,, iar oamenii din sat spun ca degeaba merge la slujbe
intrucat pacatele tineretii sunt prea puternice. Caracterizarea indirecta se face prin
mijloace specifice romanului realist( biografie, fapte si vorbe. Catrina este avida dupa
avere (din inversunarea prin care isi cere drepturie asupra casei, orgolioasa (se supara
atunci cand +oromete trece casa pe numele Ilincai si refuza sa participe la nunta ei,
schimbatoare (abia in volumul doi isi arata adevarata personalitate.
Arta naratia
4rta narativa este specifica realismului( narator obiectiv, omniscient, relatare la persoana
a III-a in ordinea cronologica a secventelor, limbaj popular, stilul anticalofil.
Concluzie
In concluzie, romanul *+orometii, este reprezentativ pentru literatura realista si
postbelica datorita urmatoarelor trasaturi(
.. omniscienta, omniprezenta si obiectivitatea naratorului,
<. tema sociala ( inavutirea, viata taranului roman
-. subiect inspirat de realitate,
!=. actiune desfasurata pe mai multe planuri,
!!. prezenta conflictelor (intre Catrina si +oromete
!". 'ersonajele(
iv. intruchipeaza mai multe categorii sociale,
v. complex caracterizate sau reprezinta tipuri umane,
vi. utilizarea tehnicii detaliului si relatia mediu ) personaj, in cadrul
careia personajul este influentat de mediu.
MOARA CU OROC,De !oan "lavici
Despre Specie si Subspecie! Introducerea operei
7uvela este o specie a genului epic, >n proz?, de >ntindere medie, cu ac@iune
desf?Aurat? pe un singur fir narativ, cu intrig? riguroas? Ai conflict puternic, accentul
c?zBnd pe construc@ia personajelor.
7uvela psihologica a fost introdusa in opera romana in epoca marilor clasici prin
operele lui Ioan :uca Caragiale si ale lui Ioan 2lavici. 2pre deosebire de alte tipuri de
nuvela, in aceasta subspecie accentul se pune pe conflictul interior al personajelor,
naratorul folosind o serie de tehnici de analiza psihologica.
Caracteristicile nuvelei psihologice sunt(
!. prezenta monologului interior,
". evolutia raporturilor dintre personaje,
#. rolul conflictului interior (plasarea situatiei conflictuale in constiinta personajului,
$. prezenta tensiunilor sufletesti ,
%. utilizarea de catre narator a stilului indirect liber (C8hi@? credea c?,, a tehnicii detaliului
smnificativ, a notarii reactiilor psihologice si a tehnicii cinematografice a prim-planului,
&. personajul principal nu este unul tip ci este privit in involutie.
Incadrarea nuvelei de fata in realism se face prin(
!. obiectivitatea si omniscienta nararii,
". utilizarea persoanei a III-a,
#. inlantuirea cronologica a evenimentelor,
$. stilul anti-calofil (realist,
%. plasarea actiunii in mediul rural
&. prezenta unor personaje rotunde, oameni obisnuiti in situatii obisnuite si care au
deopotriva calitati si defecte.
Tema operei
3ema textului se poate stabili din mai multe perspective. 0in perspectiva sociala, nuvela
prezinta incercarea lui 8hita de a-si schimba statutul social (din cizmar vrea sa devina
hangiu9 din perspectiva moralizatoare , prezinta consecintele dorintei de a avea bani. 0in
perspectiva psihologica, nuvela prezinta conflictul interior trait de 8hita, care, dornic de
prosperitate economica, isi pierde pe rand siguranta in sine si in familie. 1pilogul prezinta
implinirea destinului, sub semnul caruia este pusa intreaga actiune.
Structura
7uvela este realista, de factura clasica, avand o structura riguroasa unde fiecare episod
aduce elemente esentiale si absolut necesare pentru firul epic, conflictul se desfasoara
liniar si ascendent, faptele fiind distribuite in cele !. capitole respectandu-se ordinea
cronologica a desfasuririi actiunii.
Incipit si final
!ncipitul nuvelei are statultul de prolog si surprinde relatiile din familia lui 8hita,
personajul principal. 4cesta e casatorit cu 4na, impreuna cu care are un copil, si locuieste
cu soacra sa. Cei patru au un trai modest, caci 8ita este cizmar si nu are suficienti clienti
in sat pentru a-si imbunatati starea gospodariei. Ca urmare, el planuieste sa ia in arenda o
carciuma, numita Moara cu noroc , deoarece oamenii isi duceau initial granele acolo
pentru macinat. Incipitul este simetric cu finalul, circularitatea fiind realizata prin vorbele
moralizatoare ale batranei soacre, care sintetizeaza de fapt mesajul intregului text( *Omul
sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te
face fericit.. Cu toate acestea, 8hita nu tine cont de avertismentul ei si hotaraste sa ia in
arenda carciuma.
#inalul o readuce in prim-plan pe batrana. 4ceasta incheie simetric nuvela,
printr-o replica privitoare la destinul implacabil( ... asa le-a fost dat!.... 4vertismentul
initial isi confirma astfel valoarea de adevar universal, de neevitat in ordinea unei lumi
ordonate conform unor principii morale solide. Cei doi soti au murit in conditii
dramatice, Ana ucisa de $%ita, iar $%ita ucis de Raut, partenerul lui &ica. 'anul de
la Moara cu noroc a ars, intreaga avere, castigata atat prin munca, cat si prin mijloace
necinstite, se risipeste. 0estinul nu iarta. 2unt salvati doar cei inocenti ) copiii celor doi
soti ) si cei virtuosi ) batrana.
Timp si spatiu
Timpul desfasurarii actiunii este a doua jumatate a secolului XIX, moment al aparitiei si
dezvoltarii relatiilor capitaliste, iar din perspectiva momentului concret, dupa 2fantul
8heorghe( abia trecusera doar cateva luni de la SF. Gheorghe.
4ctiunea nuvelei se desfasoara intr-un spatiu real, transilvanean, aproximativ in
zona comunei 2iria, fapt indicat de secventele descriptive de la incepultul capitotlului al
doilea de la Ineu, drumul de tara o ia rintre aduri si este tarini....
Subiect/Actiune (rezumat)
()po*itiunea il prezinta pe 8hita alaturi de familia sa,infruntand situatia sociala
si economica gri in care se afla.7emultumit de statutul sau de cizmar, in imposibilate de a
asigura un trai decent familiei, el decide, impotriva sfatului soacrei ,sa ia in arenda hanul
C+oara cu noroc, . Dn timp afacererile prospera, iar familia pare sa traiasca idilic in
acest nou mediu, neprimitor (Cpusta aradeana,insa cu potential.
!ntriga este reprezentata de aparitia lui :ica 2amadaul, pesonaj negativ, care va
declansa un sir de evenimente ,in urma carora 8hita se va degrada pana la dezumanizare,
si va sfarsi tragic.
!onflictele nuvelei isi au punctul de plecare in acest episod9 se contureaza atat cel
exterior intre 8hita si :ica, cat si cel interior, al constiintei carciumarului.
2etea de inavutire isi pune amprenta din ce in ce mai mult asupra lui 8hita, care
este vazut intr-o continua evolutie, indepartandu-se de familie si luand parte la afacerile
necurate ale 2amadaului care exercita o dominatie fascinanta asupra hangiului. 'e rand,
arendasul hanului este jefuit si batut, o femeie in doliu si copilul sau sunt omorati , iar
toate drumurile par sa duca spre :ica, pe urmele caruia se afla de mult timp jandarmul
'intea. :ica il manipuleaza pe 8hita in asa fel incat acesta este de acord ca 4na sa il
insele. Cand realizeaza gravitatea faptelor, merge la 'intea cu gandul de a-l demasca pe
:ica, ceea ce si face.
3otusi, cel care va cadea in propria cursa va fi 8hita, care,atunci cand se intoarce
la han o omoara pe 4na pentru fapta necugetata de a se fi aruncat in bratele 2amadaului,
iar apoi este omorat de Raut, omul samadaului.
:ipsit de puteri in fuga de 'intea, :ica se sinucide izbindu-se cu capul de un
copac. 4cesta este punctul culminant al nuvelei, asistam la pedeapsa data de destin
fiecaruia, pe masura faptelor.
'entru a dramatiza scena si a accentua ideea de final grandios, autorul se foloseste
de metafora focului purificator care cuprinde moara, stergand urmele faradelegilor.
4stfel, toate conflictele romanului se termina, se mistuie in foc alturi de
protagonisti, lasand loc cortinei, vocei naratorului care prezinta de*nodamantul cu
valoare de sentinta finala, data prin batrana, care, contempland scena dezastrului, afirma(
asa le-a fost dat.
Conflictele
Conflictele e)terioare din nuvela au rol de prete)t pentru adevaratul conflict, cel
interior al lui $%ita care se vede pus sa aleaga intre linistea si siguranta caminului si
imbogatire. 4stfel, el sfarseste prin a alege bogatia si de aici pornesc alte conflicte. 1l se
distanteaza treptat de familie, cazand in capcana 2amadaului si, desi stie ca nu este corect
ceea ce face din punct de vedere moral, el alege sa continue sa faca afaceri cu :ica. 'rin
urmare, el ajunge intr-un conflict tacit cu 4na, care nu realizeaza ce se intampla cu sotul
ei si isi doreste ca lucrurile sa revina la normal. In acelasi timp se dezvolta si conflictul
dintre el si 2amadau intrucat 'intea, jandarmul si fost partener al lui :ica, il convinge pe
8hita sa il ajute sa il demaste. :ica totusi reuseste sa il distruga pe 8hita, asa cum a facut
si cu fostii carciumari de la +oara cu noroc. 3reptat, :ica ajunge sa o faca pe 4na sa il
insele pe 8hita cu el, iar cand 4na moare ucisa de 8hita, acesta, impreuna cu Raut, da
foc morii. Cu toate acestea, si :ica isi gaseste sfarsitul, sinucigandu-se. 0e-a lungul
operei se observa un raport de inversa proportionalitate( cu cat 8hita intra mai mult in
cardasia cu :ica, cu atat se dezumanizeaza9 pe langa asta, cu cat se ridica din punct de
vedere financiar-social, cu atat se indeparteaza de familie.
Personajele
'ersonajele sunt tipice pentru realism intrucat sunt oameni obisnuiti in situatii obisnuite,
sunt personaje complexe avand deopotriva calitati si defecte, mediul social le
influenteaza personalitatea si destinul si sunt vazute ca reprezentand fie o tipologie fie in
involutie.
0in punct de vedere al statutului social se observa o evolutie( daca la inceput
8hita este cizmar intr-un sat de oameni saraci, ulterior, ajungand hangiu, reuseste sa
asigure un trai indestulat familiei sale.
In ceea ce priveste statutul moral, se poate observa in nuvela o degradare foarte
accentuata si rapida a personajului. Intr-un singur an, tatal si sotul iubitor se transforma
intr-un om lipsit de principii si capabil de crima.
4tentia naratorului cade pe conflictul interior al personajului, care este redat prin
mijloacele specifice realismului obiectiv (monolog interior, prim-plan, detaliu
semnificativ.
'rincipala trasatura de caracter a protagonistului este incapacitatea sa de a lua
decizii corecte. 'atima pentru bani este atat de puternica incat il dezumanizeaza pe omul
mult prea slab pentru a se impotrivi. / scena ilustrativa in acest sens este cea in care
8hita se hotaraste sa i-o lase pe 4na lui :ica, crezand ca e mai importanta razbunarea.
4ceeasi trasatura reiese si din intriga, 8hita acceptand mult prea usor darurile din partea
2amadaului si lasandu-se atras in capcana banilor.
Caracteri*area directa a personajului se face prin toate cele trei mijloace
specifice. 4utocaracterizarea apare in secventa de dupa proces in care 8hita refuza sa-si
recunoasca vinovatia si pune totul pe seama destinului( *!e-s eu vinovat... nici cocosatul
nu are vina entru ovara ce-o oarta. Caracterizarea directa facuta de narator apare in
special in incipit, acolo unde este ilustrata prima ipostaza a lui 8hita( om harnic si
sarguitor. Celelalte personaje il portretizeaza pe 8hita in mod diferit9 daca soacra il
considera un om caruia ii rade sufletul cand isi vede sorul, 4na ajunge in final sa fie
dezamagita e lasitatea lui( *"u esti om, #ica, dar Ghita nu e decat o muiere in haine
barbatesti, ba chiar mai rau decat atata.. Caracteri*area indirecta se realizeaza prin
mijloace traditionale si din ea reies urmatoarele trasaturi( lasitate (refuza sa-si accepte
propria vina, slab, usor de manipulat (de catre :ica, om care doreste bunastarea familiei
sale, si harnicie.
In relatia dintre 8hita si 4na observam o involutie. 0aca la inceput 8hita era un
sot iubitor si care punea relatia cu ea si cu familia pe primul loc, dupa ce ajunge hangiu
incepe sa se distanteze de ea si , oricat de mult ea incearca sa se apropie de el, nu are
succes. 'ana la finalul nuvelei vedem cum singurul sentiment ce supravietuieste in 8hita
este cel de furie fata de fapta petrecuta intre ea si :ica si cel de gelozie fata de sotie.
4cesta nu realizeaza propria vina si faptul ca prin minciunile spuse ei si momentele de
violenta a facut el insusi in asa fel incat sotia sa il insele si sa moara amandoi la +oara cu
noroc.
Arta naratia
7aratorul nuvelei este omniscient, omniprezent si obiectiv, relatarea facandu-se la
persoana a III-a, in stilul anticalofil, iar registrul utilizat este colocvial presarat cu
regionalisme.
Concluzie
In concluzie, *+oara cu noroc, este o nuvela realista psihologica deoarece are conflict
predominant interior, sunt folosite tehnici de analiza psihologica, personajul este privit in
involutie, predomina caracterizarea indirecta, personajul este rotund, mediul influenteaza
viata personajelor, tema este sociala, iar stilul este obiectiv.
U&T!MA OAPT( D( DRA$O"T(+ !TA!A OAPT( D( RA,-O!, de
Camil Petrescu
Despre Specie si Subspecie
Romanul este specia genului epic, >n proza, de mare >ntindere, cu o aciune complexa ce
se poate desf?ura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a c?ror personalitate
este bine individualizata i al c?ror destin este determinat de tr?s?turile de caracter i
>ntBmpl?rile ce constituie subiectul operei.
+odernismul apare >n literatura secolului al XX-lea si cuprinde toate acele
miscari artistice care exprima o ruptura de traditie, negand, in forme uneori extreme,
epoca ori curentul care le-a precedat. 0esprins din miscarea simbolista, modernismul a
>ncearcat sa puna de acord expresia artistica cu viata moderna, cu sensibilitatea epocii si a
contribuit la >mbogatirea mijloacelor de creatie artistica.
Ideea modernizarii literaturii romane aparuse in scrierile lui 1ugen :ovinescu,
acesta lansand asa-numita *3eorie a sincronismului, prin care se evidentia necesitatea
sincronizarii literaturii romane cu cea europeana.
Romanul modern are drept caracteristici(
!. relatarea actiunii la persoana I,
". naratorul este personaj, subiectiv, si non-omniscient,
#. mediul desfasurarii actiunii este urban,
$. protagonistul se incadreaza in tipul intelectualului,
%. conflictul predominant este cel interior,
&. cronologia nu e respectata (apare fluxul constiintei
.. limbajul e savant.
Introducerea operei
Camil 'etrescu se inspira in constituirea romanelor sale din opera scriitorului francez
+arcel 'roust. 'entru a pregati publicul sa recepteze acest nou tip de roman, 'etrescu
scrie doua studii in care explica procedeele prozei moderne( *7oua structura si opera a lui
+arcel 'roust, si *3eza si antiteza,.
Romanul modern de tip proustian promovat de Camil 'etrescu impune un nou
univers epic, o alta perspectiva narativa si un nou tip de personaj, o constiinta lucida,
analitica, intelectualul, inadaptatul superior. Innoirea romanului romanesc interbelic se
produce prin sincronizare cu filozofia si stiinta, dar si cu literatura universala, potrivit
conceptiei lui 1ugen :ovinescu. 'rintre mutatiile aduse de modernism se numara
intelectualitatea prozei, schimbarea mediului rural cu cel urban si dezvoltarea romanului
de analiza.
0aca &iviu Rebreanu afirma( m-am sfiit intotdeauna sa scriu entru tiar la
ersoana intai, Camil Petrescu se situeaza pe o pozitie diametral opusa, sustinandu-si
pozitia ferm( eu nu ot vorbi onest decat la ersoana intai, din mine insumi, eu nu ot
iesi. 4stfel, in romanul sau naratorul isi asuma si rolul de personaj, confesandu-se intr-o
naratiune la persoana intai.
4dept al principiului autenticitatii, adica al trairii in constiinta, opteaza ca formula
narativa pentru analiza lucida si subiectiva a evenimentelor din lumea exterioara. 0e
altfel, scriitorul afirma ca singura realitate pe care o poate povesti este realitatea
constiintei mele, continutul meu sihologic. 'entru realizarea autenticitatii, autorul
introduce in romanele sale documente suflestesti, precum jurmalul. 'rincipiul de
realizare al materialului epic nu mai este cel cronologic, ci apare memoria afectiva,
memoria involuntara sau voluntara, flu)ul constiintei, trecutul si prezentul contopindu-se
intr-un timp subiectiv, cel al prezentului constiintei.
'entru Camil 'etrescu, scriitorul are rolul de a exprima cu sinceritate experientele
traite, promovand anticalofilismul, adica este impotriva scrisului frumos, caracterizat de
artificii si ornamente stilistice. 1l impune un stil narativ rafinat, spiritual, analitic si
natural.
Tema operei
Dragostea si ra*boiul reprezinta temele romanului, acestea fiind precizate in titlu si in
structura cartii. 0e asemenea, iubirea si razboiul constituie cele doua experiente
fundamentale de cunoastere traite de protagonist, un tanar intelectual cu nostalgia
absolutului.
Titlul "perei
3itlul cartii si faptul ca exista doua teme total diferite, iubirea si razboiul, au
condus la ideea ca ar fi vorba de fapt despre doua romane independente. In realitate insa,
caracterul unitar al romanului reiese din existenta unei constiinte unice care descopera
lumea si se descopera prin intermediul a doua experiente de viata. In plus, se foloseste un
artificiu compozitional, 'artea I incepand cu o scena petrecuta in !-!&, pe front, si
continuand cu rememorarea unor intamplari din intervalul !-!$-!-!&. In volumul al
doilea se revine la momentul !-!&, continuandu-se povestirea.
Structura
Romanul este alcatuit din doua parti si treisprezece capitole cu titluri sugestive. 0aca
prima parte a romanului, *Dltima noapte de dragoste,, reprezinta rememorarea iubirii
matrimoniale esuate dintre 2tefan 8heorghidiu si 1la, partea a doua, *Intaia noapte de
razboi,, construita sub forma jurnalului de campanie al lui 8heorghidiu, urmareste
e)perienta de pe front, in timpul Primului Ra*boi Mondial. 'rima parte este in
intregime fictionala, in timp ce de-a doua valorifica jurnalul de campanie al autorului
insusi, articole si documente din epoca, ceea ce ofera autenticitate textului.
Incipit si final
Chiar daca este vorba de un roman modern, in incipit sunt fixate cu precizie realista
coordonatele spatio-temporale( In rimavara lui $%$&, ca sublocotenent roasat,
intaia data concentrat, luasem arte, cu un regiment de infanterie din caitala, la
fortificarea vaii 'rahovei, intre (usteni si 'redeal.
!ncipitul romanului are un rol dublu. 'e de o parte se creeaza un portret
psihologic al protagonistului, sugerandu-se faptul ca e mai inteligent decat altii pentru ca
e singurul ofiter care isi da seama de superficialitatea pregatirilor armatei romane pentru
intrarea in razboi. 'e de alta parte, incipirul ofera pretextul rememorarii( aflandu-se la
popota ofiterirol, 8heorghidiu asista la o discutie despre un barbat care isi ucisese sotia
infidela si fusese achitat de jurati.
1pisodul discutiei de la popota, adica un eveniment exterior, declanseaza,
intocmai ca la 'roust, rememorarea unor intamplari sau stari traite intr-un *timp pierdut,,
un timp psihologic, dar spre deosebire de fluxul memoriei involuntare proustiene, in
cartea lui Camil 'etrescu evenimentele din trecut sunt ordonate cronologic si analizte in
mod lucid, fiind vorba de memoria voluntara. :a 'roust, personajul-narator retraieste
trecutul, la Camil 'etrescu, acesta analizeaza si interpreteaza trecutul.
0aca incipitul este construit in maniera realista, cu detalii de timp si spatiu,
finalul deschis lasa loc interpretarilor multiple, asa cum se intampla in general in proza
de analiza psihologica. 4stfel, 8heorghidiu, obosit sa mai caute certitudini si sa se mai
indoiasca, se simte detasat de tot ceea de il legase de 1la, hotaraste sa o paraseasca si sa ii
lase tot trecutul.
Timp si spatiu
4ctiunea romanului se petrece atat in mediu citadin (6ucuresti, Campulung, cat si pe
front, si cuprinde evenimentele traite de protagonist cu aproximativ doi ani si jumatate
inainte de !-!&, anul intrarii romaniei in razboi, cat si din timpul desfasurarii acestuia.
Insa timpul si spatiul sunt reunite intr-un prezent al trairilor si framantarilor interioare, in
confesiunea personajului narator.
Conflictele
2pre deosebire de romanele traditionale in care conflictul se desfasoara la nivel exterior
intre diverse personaje, in romanul lui Camil 'etrescu, conflictul este interior si se
produce in constiinta personajului narator, 2tefan 8heorghidiu, care traieste stari si
sentimente contradictorii in ceea ce o priveste pe sotie sa, 1la. 4cest conflict interior este
generat de raporturile pe care protagonistul le are cu realitatea inconjuratoare.4sa cum a
remarcat si critica literara, 8heorghidiu traieste cu iluzia ca s-a izolat de realitatea
inconjuratoare, insa tocmai aceasta realitate in care nu vrea sa se implice va produce
destramarea cuplului. Implicarea 1lei in lumea mondena pe care eroul o dispretuieste si
fata de care tine sa se detaseze reprezinta principalul motv al rupturii dintre 2tefan si sotia
sa. 4sadar, conflictul interior trait de protagonist se produce din cauza discrepantei dintre
aspiratiile lui 8heorghidiu si realitatea lumii inconjuratoare.
Conflictul e)terior pune in evidenta relatia personajului cu societatea,
accentuand acelasi orgoliu al respingerii si plasandu-l in categoria inadaptatului social.
Subiect/Actiune (rezumat)
Romanul este construit pe baza unui artificiu compozitional, cartea incepand cu o scena
ulterioara desfasurarii actiunii din primul volum. 0iscutie de la popota ofiterilor este
pretextul rememorarii celor doi ani de casnicie dintre studentul la filosofie 2tefan
8heorghidiu si 1la. :a baza casatoriei statuse orgoliul lui 2tefan care fusese flatat de
atentia pe care i-o acorda cea mai frumoasa dintre studente. 0upa casatorie, cei doi au
petrecut cateva luni fericite pana cand o neasteptata mostenire din partea unchiului 3ache
a facut ca 1la sa apara intr-o noua lumina( a intervenit in discutiile pentru avere si a
inceput sa fie interesata de moda si de lumea mondena. In timpul unui picnic la /dobesti,
comportamentul nepotrivit al 1lei fata de domnul 8rigoriade atrage banuielile lui 2tefan.
'e parcursul mai multor luni cei doi se cearta si se impaca de mai multe ori fara ca 2tefan
sa primeasca vreodata dovada clara a adulterului. 4tunci cand el e trimis la 'iatra
Craiului, 1la se muta la Campulung si, in timpul unei permisii, 2tefan il intalneste in
acelasi oras pe domnul 8. Convins ca are dovada infidelitatii, el se hotaraste sa ii omoare
insa este rechemat pe front.
In volumul al doilea sunt descrise cateva scene de razboi, urmarindu-se traseul
plutonului lui 8heorghidiu pana la 2ibiu. 2unt inserate aici pagini intregi din jurnalul de
front al lui Camil 'etrescu, ceea ce sporeste autenticitatea romanului.
Eiind ranit in razboi, 2tefan este trimis intr-un spital din 6ucuresti si aici primeste
o scrisoare anonima care pare sa contina dovada adulterului. 1l nu da curs acestei scrisori
ci ii cere 1lei divortul, lasandu-i cea mai mare parte a averii.
Personajele
In conformitate cu rigorile romanului modern, protagonistul reprezinta tipul
intelectualului atat prin statutul sau social .student la #ilosofie/ cat si prin statutul
psi%ologic .intelectual lucid, %ipersinsibil, capabil de introspectie/. 0in punct de
vedere al statutului moral el se ghideaza dupa o serie de principii pe care le considera
absolute, dar care ii fac pe ceilalti sa il priveasca drept un inadaptat social (pentru el nu
conteaza valorile materiale ci numai cele spirituale.
Caracteri*area directa a personajului se realizeaza prin autocaracterizare
deoarece textul e scris la persoana I. 8heorghidiu este suficient de lucid pentru a-si defini
singur personalitatea. /rgoliul personajului se manifesta mai ales prin portretul fizic pe
care si-l realizeaza( "receam rintre studentii bine. )ram inalt si elegant.. 4celasi
orgoliu este si principala trasatura de caracter pe care si-o descopera( acest orgoliu a
constituit ba*a viitoarei mele iubiri. 2tefan e constient ca ceialalti il vad ca pe un
inadaptat, il considera rautacios si il ocolesc( n-ai sirit ractic... !u +ant ala al
dumitale si cu Schoenhauer nu faci in afaceri nici o bran*a. (unchiul 7ae.
0in caracteri*area indirecta aflam ca este gelos si posesiv (scena de la
/dobesti, dezinteresat de valorile materiale, are demnitate (apara onoarea tatalui sau,
este influentabil si usor de manipulat (unchiul 3ache il atrage in afacerea cu armament.
In relatia cu 1la, ea e privita exclusiv din perspectiva naratorului-personaj. 4stfel,
la inceput, cand e indragostit, ii realizeaza un portret angelic, spunand ca ea ii
luminea*a viata. In final insa, cand iubirea dispare, 1la i se pare o fiinta banala,
respingatoare.
Arta naratia
7arator subiectiv si nonomniscient
Relatare la persoana >ntBi, f?cut? de un narator-personaj
7u se p?streaz? cronologia (fluxul conAtiin@ei
Registrul stilistic este cel literar, vorbirea personajelor fiind corect?, elevat?, iar lexicul
este pres?rat cu neologisme sau cu termeni din alte limbi.
Concluzie
4sadar, putem afirma despre romanul *Dltima noapte de dragoste. Intaia noapte de
razboi,, scris de Camil 'etrescu, ca poate fi considerat un roman modern intrucat
intruneste calitatile acestuiia( relatarea actiunii se face la persoana I, naratorul este
personaj, subiectiv, si non-omniscient, mediul desfasurarii actiunii este urban,
protagonistul se incadreaza in tipul intelectualului, conflictul predominant este cel
interior, cronologia nu e respectata (apare fluxul constiintei iar limbajul e savant.
(!$MA OT!&!(!, De $eorge Calinescu
Despre Specie si Subspecie
Romanul este specia genului epic, in proza, de mare intindere, cu o actiune complexa ce
se poate desfasura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a caror personalitate
este bine individualizata si al caror destin este determinat de trasaturile de caracter si
intamplarile ce constituie subiectul operei.
Realismul este curentul literar in care se sustine crezul ca arta este chemata sa
reflecte realitatea obiectiv, veridic, fara sa o infrumuseteze. Ca doctrina estetica si
modalitate artistica, realismul s-a nascut ca o reactie impotriva romantismului. In
literatura romana, creatia de tip realist corespunde celei de a doua jumatati a secolului al
XIX-lea si primei jumatati a secolului XX (partial.
Introducerea operei
0up? ce literatura romBn? interbelic? ajunsese la nivelul celei europene, prin intermediul
operelor care au pus >n practic? ideile lui 1ugen :ovinescu despre "incronism , o serie de
critici promoveaz? re>ntoarcerea la romanul realist. 8eorge C?linescu argumenteaz?
aceast? opiune prin faptul c? cititorul mediu nu ar putea recepta corect un roman bazat
pe fluxul contiinei i care aborda problematica legat? de condiia intelectualului. 'rin
urmare, se pornete de la ideea c? trebuie preluate din literatura occidental? acele modele
care s? fie potrivite atept?rilor i modelului de percepere a fenomenului literar specifice
romBnului.
InspirBndu-se din procedeele narative utilizate de scriitorul francez Fonore de
6alzac, 8eorge C?linescu scrie romanul G1nigma /tilieiG vrBnd s?-i demonstreze teza.
1lemente >mprumutate de la 6alzac(
!.
3ema motenirii
".
+otivul orfanului
#.
0escrierea casei sau a camerei unui personaj este f?cut? foarte minu ios i are un rol
foarte important >n caracterizarea acestuia. Casa devine aadar, ,un document sociologic
i moral, (7icolae +anolescu >ntrucBt aspectul ei ofer? informaii asupra statutului
personajului.
$.
'roblematica alegerii >ntre iubire i bani.


Dtilizarea tipologiilor, a personajelor tip(
! tipul avarului -H +o Costache.
" tipul parvenitului, arivistului -H 2t?nic? Raiu.
# tipul fetei b?trBne -H 4urica.
$ tipul Gbabei asolute f?r? cusur >n r?uG -H 4glae.
$ tipul soiei umile -H /limpia
Tema operei
3ema romanului ilustreaz? via@a burgheziei bucureAtene de la >nceputul secolului al XX-
lea, societate degradat? sub puterea mistificatoare a banului, >ntreaga ac@iune a romanului
construindu-se >n jurul averii lui moA Costache 8iurgiuveanu, care concentreaz? faptele Ai
reac@iile tuturor celorlalte personaje, interesate mai mult sau mai pu@in de moAtenire.
Titlul "perei
3itlul iniial al acestui roman a fost G'?rinii /tilieiG, autorul vrBnd s? accentueze faptul
c? soarta /tiliei este influen at? de cei din jur care se erijeaz? (preiau rolul >n protectorii
ei.
Dlterior, C?linesu a modificat titlul din dorina de a accentua faptul c? protagonista
romanului r?mBne un mister atBt pentru personaje cBt i pentru cititori.
Structura
Cele " planuri narative ale romanului se dezvolt? prin alternarea secven elor
narative iar leg?tura dintre ele este f?cut? prin intermediul personajului Costache
8iurgiuveanu care, >n mod indirect influeneaz? destinele tuturor celorlalte personaje.
4stfel, planul principal descrie lupta pentru averea b?trBnului implicBndu-i >n primul rBnd
pe membrii familiei 3ulea.
Cel de-al doilea plan narativ prezint? povestea de dragoste dintre Eelix i /tilia i
conflictul interior al fetei, dintre iubirea oferit? de tBn?r i viaa lipsit? de griji materiale
reprezentat? de 'ascalopol.
Incipit si final
Ca i >n romanele lui Rebreanu, se utilizeaz? procedeul narativ al circularit? ii
incipitului cu finalul, opera >ncepBnd i terminBndu-se cu aceeai scen?( descrierea casei
lui Costache 8iurgiuveanu v?zut? de fiecare dat? prin ochii tBn?rului Eelix.
0ac? >n romanul GIonG, Rebreanu apelase la o scen? de grup ca pretext pentru a
introduce >n scen? toate personajele, C?linescu procedeaz? >n acelai mod. 4tunci cBnd
intr? in casa unchiului s?u, Eelix >i g?se te pe to i membrii familiei >n camera de zi a
b?trBnului jucBnd c?ri i table. 2cena este un prilej pentru narator de a face un portret
fizic al fiec?rui personaj.
Timp si spatiu
!ndicii temporali i spaiali sunt bine preciza i,aciunea petrecBndu-se >n 6ucure ti ,
majoritatea scenelor avBnd loc >n casa b?trBnului Costache 8iurgiuveanu de pe strada
4ntim.
4ciunea debuteaz? >n vara anului !-=- i se incheie la cB iva ani dup?
terminarea 'rimulu i R?zboi +ondial.
Subiect/Actiune (rezumat)
Construcia subiectului este specific? romanului realist, aciunea fiind structurat?
pe doua planuri.
In centrul romanului este tema mo tenirii , surprinzBndu-se >ncerc?rile familiei
3ulea de a ob ine averea lui Costache 8iurgiuveanu . 0ei motenitorul legal este 4glae,
b?trBnul amenin? c? o va >nfia pe /tilia, ceea ce determin? invidia i >ncerc?rile lui
4glae de a o discredita pe aceasta.
In cele din urm?, averea rBvnit? de toi ajunge la 2t?nic? Ra iu , ginerele lui
4glae, acesta provocBndu-i moartea b?trBnului i furBndu-i to i banii . 'ierderea
motenirii >i anuleaz? 4uric?i 3ulea ultima ans? de a se mai c?s?tori vreodat? i, pe de
alt? parte este i motivul divorului dintre /limpia i 2t?nic?.
In al doilea plan narativ, este descris? venirea la 6ucure tia tBn?rului Eelix 2ima ,
al c?rui tutore fusese desemnat +o Costache9 >nscriindu-se la facultatea de m edicin? ,
Eelix are ambiia de a-i respecta cuvBntul dat tat?lui s?u pe patul de moarte( c? va
deveni un bun chirurg. In casa b?trBnului o revede pe /tilia +?rculescu, a c?rei fire
enigmatic? >l face s? se >ndr?gosteasc? i s? >i declare sentimentele. 0ei la >nceput >l
respinge, /tilia > i m?rturise te i ea dragostea , dei continu? s? se >ntBlneasc? des cu
:eonida 'ascalopol, prietenul lui +o Costache. 0up? moartea lui Costache, /tilia fuge
la 'aris i se c?s?torete cu 'ascalopol, >ns?, dup? cBiva ani divoreaz? i se m?rit? cu
un conte din 4merica de 2ud. Eelix devine un medic celebru i se c?s?torete din interes9
iar 2t?nic? Raiu se c?s?torete cu 8eorgeta i, cu ajutorul acesteia, intr? >n politic?,
devenind prefect.
Conflictele
In planul principal, pedominant este conflictul exterior motivat de lupta pentru
avere i desf? urat de familia 3ulea i +o Costache pe de-o parte i respectiv familia
3ulea i 2t?nic? pe de alt? parte. 2ingurul personaj ca dezvolt? un conflict interior >n
acest plan este +o Costache, acesta dorind s? o >nfieze pe /tilia dar amBnBnd >n
permanen? momentul din pricina avariiei.
In planul secundar, accentul cade pe conflictele interioare(

Eelix are de ales >ntre a termina facultatea, a deveni medic i, pe de alt? parte, a
r?mBne al?turi de /tilia, ceea ce ar fi propus abandonarea visului s?u.

'ascalopol nu > i poate da seama dac? iubirea lui pentru /tilia este una patern? sau
viril?. :a >nceput el insist? c? /tilia >i este ca o fiic? i c? singura lui fericire este de a-i
face cadouri i de a o r?sf?a. Dlterior >ns?, 'ascalopol >i devine so i descoper?r c?
/tilia nu mai este o feti?, ci o femeie de care este interesat.

/tilia are de ales >ntre iubirea ideal? despre care vorbete Eelix i via a lipsit? de
orice griji reprezentat? de 'ascalopol. 1a >ncearc? s?-i motiveze hot?rBrea de a fugi la
'aris i de a se c?s?tori cu moierul ca pe un gest de altruism9 >n scrisoarea pe care i-o
trimite lui Eelix dup? desp?rire, ea >ncearc? s?-l conving? de faptul c? p?r?sindu-l i-a
f?cut un bine.
Personajele
In conformitate cu formaia de critic i istoric literar a lui C?linescu, >n roman se folosesc
mai multe modalit?i de a construi personajele, distingBndu-se cBteva categorii.
! o serie de personaje sunt construite dup? metoda realist0clasic1 , reprezentBnd
tipologii( Mo Costac%e, tipul avarului, "t1nic1 Raiu, tipul arivistului,tipul
parvenitului, Aglea Tulea, tipul Gbabei absolute f?r? cusur >n r?uG, Aurica, tipul fetei
b?trBne, Olimpia, tipul soiei supuse.
" C?linescu utilizeaz? un procedeu specific prozei naturaliste >n construirea personajelor
"imion i Titi Tulea. Eactorul ereditar este cel care determin? comportamnetul lui Titi,
naratorul >nregistrBnd modul >n care treptat, tBn?rul se degradeaz? psihic.
# >n cazul personajului #eli) , C?linescu a inten ionat s? urm?reasc? evoluia acestuia de
la adolescen1 la maturitate, cartea devenind din acesat? perspectiv? un
-ildungsroman.
$ >n construirea personajului Otilia , C?linescu utilizeaz? dou? procedee specifice
modernismului . / asemenea modalitate inovatoare este reflectarea poliedric sau -ntre
oglin*i aralele (imaginea /tiliei este format? din totalitatea p?rerilor, uneori
contradictorii pe care celelalte personaje le au despre ea.
0e exemplu, +o Costache o consider? pe /tilia o feti? inocent? iar 'ascalopol
c? ea ,e un temerament de artist. care simte nevoia lu/ului,. 4glae consider? c? /tilia e
doar o profitoare, 4urica este invidioas? pe frumuse ea ei iar 2t?nic? o laud? pentru c? e
materialist? i > i conoa te bine interesul.
Cel de- al doilea procedeu modern prin care se adBnce te misterul personajului
este lipsa total1 a monologului interior al /tiliei.
Costac%e $iurgiuveanu
2tatutul social al personajului este chiar intriga romanului. Costache ii
mo tenise averea de la so ie , i o sporise de-a lungul anilor cump?rBnd imobile pe care le
>nchiria i >mprumutBnd bani de la c?m?t?rie.
2tatutul psihologic se explic? prin >ncadrarea lui >n tipologie. 1l are o tr?s?tur?
fundamental? c?ruia i se subordoneaz? >ntregul s?u portret, singura form? de umanizare
fiind sentimentele pe care le are fa? de /tilia. 3otui, nici m?car aceasta nu este
suficient de puternic? >ncBt s?-l fac? s? o >nfieze pe /tilia.
Imoralitatea personajului este >n discret? leg?tur? cu avari ia lui , reieind din
scenele >n care face c?m?t?rie sau >l minte pe Eelix >mprumutBndu-l din proprii lui bani.
Caracteri*area direct1 a lui +o Costache debuteaz? cu un portret fizic f?cut de
narator >n scena de grup, detaliile vestimentare sugerBnd indirect avari ia i del?sarea
personajului.
G caul -i era atins de o calvi ie total. 0...1 bu*ele -i erau -ntoarse -n afar. i
galbene de rea mult fumat, acoerind numai 2 dini vi*ibili.,
'ersonajele reflector surprind avari ia lui +o Costache, 2t?nic? fiind cel care >i
reproeaz? de cele mai multe ori b?trBnului acest defect.
4utocaracterizarea este extrem de redus? i apare >n momentul >n care b?trBnul se
>ntreaba dac? a fost un tat? bun pentru /tilia.
C?linescu opteaz? pentru mijloacele tradiionale de caracteri*are indirect1,
toate tr?s?turile reieite din vorbele, faptele i gesturile b1tr2nului trimiBnd la
>ncadrarea lui >n tipologie.
Imprumutat? de la 6alzac, apare >n incipit caraterizarea prin intermediul descrierii
casei al c?rei exterior denot? nu doar zgBrcenie ci i nep?sare( ,*id.ria era cr.at. i
scoro3it. i din cr..turile dintre faa casei i trotuar ieeau -ndr.*ne buruienile,.
Interiorul locuinei lui Costache denota lipsa bunului gust prin >ncercarea proprietarului
de a imita elemente decorative specifice unor stiluri diferite, cu materiale foarte ieftine.
0in dialogul iniial cu Eelix reiese spaima b?trBnului de a nu fi jefuit9 bBlbBiala
este o arm? de ap?rare pe care Costache o folesete pentru a sc?pa de necunoscui,
percepBndu-i pe toi ca pe poteniali hoi( ,nu st. nimeni aici,.
Romanul este pres?rat cu scene >n care avariia personajului devine evident?(
Costache >l >mprumut? pe Eelix din proprii lui bani, >i cere >mprumuturi servitoarei i >n
mod repetat lui 'ascalopol.
2pre deosebire de clasicism, unde personajele aveau o tr?s?tur? de caracter
dominant? c?reia i se subordonau toate celelalte, C?linescu introduce i o dimensiune
realist?, umanizBndu-l pe +o Costache prin sentimentele pe care le are fa ? de /tilia .
'entru Costache, /tilia este o feti ? i >ncurajeaz? vizitele lui 'ascalopol pentru c? acesta
o r?sfa? pe /tilia >n locul lui. :a rBndul ei, fata este singura dezinteresat? de averea
b?trBnului i singura care se preocup? de s?n?tatea lui.
Otilia M1rculescu
5orbind despre protagonista romanului s?u, C?linescu recunoate c? modelul de
la care a plecat a fost eroina romanului +adame 6ovarJ de 8ustave Elaubert.
In construirea personajului se folosesc " procedee moderne( lipsa monologului
interior i reflectarea poliedric1, >ntre oglinzi paralele.
3ocmai prin utilizarea acestor procedee statutul psihologic al eroinei se
contureaz? cu dificultate ap?rBnd indici contradictorii uneori. 1a >ns?i recunoate >ntr-
un scurt pasaj de aurocaracterizare c? firea ei este schimb?toare( Geu sunt o *..cit., nu
tiu ce vreau 0...1 sunt foarte caricioas., vreau s. fiu liber.G.
2tatutul social al personajului intr? oarecum >n contradic ie cu stilul de via ? pe
care i-l dorete ea9 faptul c? este orfan? i c? b?trBnul Costache 8iurgiuveanu amBn?
momentul adopiei, constituie constrBngerea pe care mediul o manifest? asupra destinului
protagonistei.
0in punct de vedere al statutului psihologic, /tilia r?mBne o enigm?, tocmai
pentru c? naratorul evit? s? foloseasc? monologul interior sau chiar stilul indirect liber ,
urm?rind-o pe /tilia exclusiv prin manifest?rile ei exterioare. +oralitatea protagonistei
este discutabil? tocmai pentru c? adev?ratele ei intenii nu sunt accesibile cititorului9 ea
poate fi acuzat? c? alege banii >n locul iubirii i c? opteaz? pentru valori materiale >n
defavoarea celor spirituale, >ns? finalul este deschis.
Caracteri*area direct1 a /tiliei este redus? >n ceea ce prive te observaiile
f?cute de narator i de protagonsit? >ns?i. 7aratorul se limiteaz? la portretul fizic pe care
>l realizeaz? >n scena iniial? de grup i >n care insist? pe frumuse ea, elegan a i
delicate ea fetei.
4utocaracterizarea apare >ntr-o singur? secven? atunci cBnd,dorind s?-l conving? pe
Eelix de nepotrivirea dintre ei, /tilia afirm?( ,eu sunt o *..cit., nu tiu ce vreau,.
C?linescu folosete tehnica reflect1rii poliedrice drept principal mijloc de
caracterizare direct?, opiniile celorlalte personaje despre /tilia fiind complementare dei
pot p?rea uneori contradictorii.
Caractri*area indirect1 se realizeaz?rin mijloace specifice romanului realist. 0e
la 6alzac, este >mprumutat procedeul caracteriz?rii unui personaj prin descrierea camerei
sau a casei acestuia. Camera /tiliei, v?zut? prin ochii lui Eelix denot? chiar contradiciile
din personalitatea ei. 0ezordinea care domnea >n camer?, amestecul de c?ri i partituri
dar i de obiecte ce in de cochet?ria feminin?, >i stBrnesc uimirea i interesul tBn?rului
neiniiat.
Tr1s1turi3

!. +obilitatea psihologic?. /tilia > i schimb? convingerile i interesele . 0ac? la >nceput
declar? c? este dezinteresat? de averea lui Costache, sfBrete prin a >nelege c? viaa pe
care i-o dorete presupune o stabilitate material? pe care doar 'ascalopol i-o poate oferi.

". Caracterul schimb?tor al /tiliei se reg?sete i >n scenele >n care >i g?sete o
preocupare nou? pe care >ns? o abandoneaz? foarte repede pe motiv c? se plictisete.
1xist? o serie de scene in care /tilia pare naiv1 i se comport? ca un copil care se
joac?, ilustrativ fiind episodul c?l?toriei la moia din 6?r?gan a lui 'ascalopol unde fata
are exuberana i vitalitatea unei adolescente.
Relaia dintre Otilia i #eli) adBnce te i mai mult misterul protagonistei.
4dolescentul se las? prins >ntr-un joc al seduc iei , este >n permanen? atras i respins iar
faptul c? se >ndr?gostete provine tocmai din incapacitatea lui de a-i l?muri cine este
/tilia cu adev?rat. 4tunci cBnd Eelix >i interzice din gelozie /tiliei s? se mai >ntBlneasc?
cu 'ascalopol, fata accept? la >nceput umil? aceast? condiie >ns? >i d? seama c? Eelix
nu >i poate oferi ceea ce ea >i dorete pentru a fi fericit?. 1xperiena iubirii >l
maturizeaz? pe Eelix care >n final renun? la idealul de iubire pe care i-l formase i se
adapteaz? i el la mediul social.
Arta naratia
1ste specific? realismului(

7arator omniscient i obiectiv

Relatare cronologic? la perlsoana a treia.
C?linescu utilizeaz? o tehnic? narativ? >nprumutat? de la 6alzac( prezen a unui personaj
narator prin ochii c?ruia este prezentat? la persoana a treia o suit? de >ntBmpl?ri.
I s-a repreoat autorului c? nu a f?cut o diferen? stilistic? >ntre modul de a vorbi al
personajelor9 registrul general este cel literar, ap?rBnd chiar o serie de pasaje >n care sunt
inserate neologisme sau termeni specializa i din arhitectur?.
Concluzie
4n conclu*ie, G1nigma /tilieiG este manifestarea balzacianismului >n literatura romBn?,
reunind elemente specifice realismului dar aducBnd i cBteva elemente de modernitate(
reflectare poliedric?,
caractrizare indirect? prin descrierea casei,
mediul urban,
personajul narator
prezena personajului intelectual.
!O,de &iviu Rebreanu
Despre Specie si Subspecie
Romanul este specia genului epic, in proza, de mare intindere, cu o actiune
complexa ce se poate desfasura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a caror
personalitate este bine individualizata si al caror destin este determinat de trasaturile de
caracter si intamplarile ce constituie subiectul operei.
Realismul este curentul literar in care se sustine crezul ca arta este chemata sa
reflecte realitatea obiectiv, veridic, fara sa o infrumuseteze. Ca doctrina estetica si
modalitate artistica, realismul s-a nascut ca o reactie impotriva romantismului. In
literatura romana, creatia de tip realist corespunde celei de a doua jumatati a secolului al
XIX-lea si primei jumatati a secolului XX (partial.
!. Caracteristicile unui roman realist sunt(
". omniscienta, omniprezenta si obiectivitatea naratorului,
#. tema sociala (parvenitism, inavutire s.a.,
$. motive literare precum cel al parvenitului sau avarului,
%. subiect inspirat de realitate,
&. actiune desfasurata pe mai multe planuri,
.. prezenta conflictelor (sociale, psihologice s.a.,
<. 'ersonajele(
!. intruchipeaza mai multe categorii sociale,
". complex caracterizate sau reprezinta tipuri umane,
#. utilizarea tehnicii detaliului si relatia mediu ) personaj, in cadrul careia personajul este
influentat de mediu.
Introducerea operei
In perioada interbelica, in literatura romana au existat doua directii diferite manifestate
mai ales in realizarea romanului. 'e de o parte, romanul realist-obiectiv cu tematica
sociala a cunoscut apogeul prin reactiile lui :iviu Rebreanu si ale lui 8eorge Calinescu.
'e de alta parte, apare in aceasta perioada si romanul modern-subiectiv care abordeaza o
problematica noua( conditia intelectualului, reprezentat prin operele lui Camil 'etrescu si
+ircea 1liade.
Intr-un articol intitulat *Cred,, :iviu Rebreanu isi exprima optiunea pentru
realism considerand ca literatura trebuie sa fie o creatie de oameni si de viata. In plus,
autorul considera ca un scriitor nu poate crea o fresca sociala decat daca isi pastreaza
obiectivitatea, naratiunea realista presupunand omniscienta si relatare cronologica la
persoana III. In ceea ce priveste constructia personajelor, se opteaza pentru oameni
obisnuiti, pusi in situatii tipice de viata9 personajele au deopotriva calitati si defecte,
facand concurenta starii civile. Rebreanu considera ca un roman realist trebuie sa aiba
un stil anticalofil.
Tema operei
3ema romanului este sociala, urmarindu-se prezentarea vietii rurale din 4rdeal la
inceputul secolului XX. +acrotema sociala este sustinuta de o serie de teme subordonate(
tema inavutirii, a iubirii, a familiei, conditiei femeii si a conditiei intelectualului
(invatatorul. Romanul prezinta drama taranului ardelean, care traieste intr-o societate
pentru care pamantul este mai mult decat un mijloc de subzistenta, un criteriu al valorii
individuale.
Sursa de inspiratie
In realizarea romanului *Ion,, publicat in !-"=, Rebreanu a pornit de la o serie de
intamplari reale. Prima dintre ele a avut loc in timpul unei plimbari a autorului, cand
acesta a vazut pe camp un taran imbracat in straie de sarbatoare care a ingenuncheat si a
sarutat pamantul. Ce0a de0a doua este reprezentata de publicarea intr-un ziar a unui
articol despre un taran foarte bogat care a fost silit sa isi dea toata averea pentru a o scapa
de rusine pe fiica lui, Rudovica, care ramasese insarcinata fara sa fie casatorita, iar cea
de0a treia intamplare reprezinta o discutie a lui Rebreanu cu un taran din 'rislop (in
roman( 'ripas care vorbea cu atata patima despre pamant incat autorul s-a gandit sa
imprumute numele lui pentru personajul principal. 0intre cele trei scene, realitatea s-a
transformat in fictiune, printr-o distorsionata legatura intre momente( tanarul indragostit
de pamant ia locul flacaului care sucise capul Rudovicai, intr-o incercare disperata de a
intra in posesia zestrei, si tot el, devenit stapan al pamantului, il va saruta drept simbol al
posesiunii.
4cest prim schelet de roman, cu titlul *Kestrea,, a fost abandonat dupa doua luni,
pentru ca i se parea banal, marunt, fara axa coeziva a unui personaj reprezentativ, fara
motivatii puternice si fragil in insasi logica estetica, deoarece nu putea admite inselaciuea
nepedepsita, chiar daca asemenea situatii sunt prezente in viata reala.
In planul epic principal a aparut solutia salvatoare( iubirea, mai uternica in
sufletul omului decat toate celelalte asiuni. In linii mari, romanul *Ion, gasise nucleul
epic pe care l-a dezvoltat ulterior, dar era necesar un plan epic secundar, care sa dea
operei aspectul monografic visat de autor.
/ serie de evenimente converg la constituirea materialului romanului( parte din
destinul familiei autorului se revarsa in soarta familiei Ferdelea, nunta unei surori devine
sursa de inspiratie pentru nunta :aurei, personajele se diversifica si isi ramnifica neamul
prin toate provinciile romanesti, pregatind terenul pentru proiectata trilogie pe tema
pamantului (*Ion,, *Rascoala, si un roman ramas la stadiu de proiect. Dn rol tot mai
important dobandeste 3itu Ferdelea ) gandit ca personaj-liant, capabil sa circule cu
usurinta si in ierarhia satului 'ripas sau un tinului 4rmadiei, dar si in saloanele
6ucurestiului sau la mosia 4mara, in romanul Rascoala.
/ importanta deosebita pentru raportul realitate-fictiune prezinta structura si
compozitia romanului, raporturile de simetrie si de opozitie care se stabilesc intre partile
si capitolele operei.
8andit ca lume noua, cosmos nou si corp sferoid, romanul se constituie ca
univers secund, tridimensional,care urmareste sa genereze o intensa iluzie a realului, sa
creeze un analogon al realitatii.
Titlul "perei
Titlul romanului este o referire la personajul eponim, >n timp ce subtitlurile celor "
volume au structur? metaforic?, sugerBng alegerile pe care le are de facut Ion( 4Glasul
amantului, respectiv 4Glasul iubirii. 7ici structura nu e >ntamplatoare, cele !#
capitole avBnd titluri-sinteza (Ltreangul, Copilul, >ncadrandu-se simetric >ntre capitolele
intitulate 54nceputul 6i 5"f2r6itul.
Structura
Cele treisprezece capitole ale romanului urmareasc odiseea personajului in lumea nedrept
alcatuita, zbaterea disperata de a avansa de la marginea societatii rurale spre centrul ei,
unde considera ca i-ar fi locul, dupa calitatile cu care a fost harazit. Conceptia despre
roman ca *lume noua, si cor sferoid determina simetria ilustrata in titlurile *Inceputul,
si *2farsitul,, care sugereaza bucla de timp in care se inscrie actiunea si, mai ales,
destinul personajului principal. Dnele titluri de capitole poarta numele personajelor
situate in prim-plan (*5asile,, *Copilul,, *8eorge,, altele au rol de sinteza pentru
actiunea petrecuta in interiorul lor (*7unta,, *2arutarea,, *2treangul,, altele au caracter
simbolic (*Kvarcolirea, *7oaptea,, *6lestemul,, care marcheaza deschiderea romanului
catre parabola vietii si a mortii.
Inciit si final
Incipitul si finalul, construite pe motivul drumului, evidentiaza aspectul de cor sferoid al
romanului, care inchide in sine un bogat univers rural, stratificat social si economic
(saraci-bogati, dar si cultural (tarani ) intelectualitatea satului.
Romanul incepe cu descrierea drumului, care intra in satul 'ripas si se incheie cu
aceeasi descriere, dar in sens invers, aceasta alegere simbolizand intrarea si iesirea din
lumea fictionala. In incipit, prezentarii drumului ii este asociat un alt simbol( o cruce
ruginita cu un 5ristos rasturnat (se sugereaza faptul ca lumea in care urmeaza sa intram
nu mai are nimic sfant, este o lume lipsita de valori spirituale. 3ot in incipit apare o
scena de grup, cea a horei, care introduce personajele si conflictele intre ele( scena horei
de duminica, cand 5asile 6aciu, cel mai bogat om din sat vine la hora cautandu-si fata,
pe 4na, insa, atunci cand descopera ca acesta se retrasese cu Ion 'op al 8lanetasului, il
umileste pe acesta in fata intregului sat, numindu-l sarantoc si talhar. Romanul se
incheie cu uciderea lui Ion de catre 8eorge, naratorul folosind un simbol( el este ucis cu o
sapa. "cena finala a romanului este simetrica cu cea dintai, prezentand drumul care iese
din sat.
Timp si spatiu
'entru a creea impresia de verosimil, timpul 6i spa7iul sunt bine precizate( ac@iunea se
desf?Aoara >n satul 'ripas din 6istri@a 7?s?ud, >n primul deceniu al secolului XX.
Subiect/Actiune (rezumat)
Planul principal al romanului prezinta incercarile lui Ion 'op al 8lanetasului, un taran
sarac din 'ripas de a se imbogati. In acest scop el o lasa insarcinata pe 4na, fiica
bogatului gospodar 5asile 6aciu, desi aceasta ii era promisa lui 8eorge 6uluc, iar Ion era
indragostit de Elorica /prea. 'entru a-si scapa fata de rusine, 5asile 6aciu accepta sa-si
dea toata averea, insa trece totul pe numele copilului, 'etrisor.
0upa ce Elorica se casatoreste cu 8eorge, Ion isi reia relatia cu aceasta, dar
adulterul este deconspirat de 2avista. 4tunci cand afla de infidelitatea sotului, 4na se
sinucide, lasand copilul in ingrijirea bunicilor care il neglijeaza, astfel incat 'etrisor
moare la scurt timp. 3ot 2avista ii povesteste de relatia dintre Elorica si Ion lui 8eorge,
care pune la cale un plan pentru a-i surprinde pe cei doi impreuna. In final, 8eorge il
ucide pe Ion si isi recunoaste vina. Planul secundar al romanului cuprinde povestea
familiei invatatorului Kaharia Ferdelea, care este silit sa faca unele compromisuri pentru
a asigura viitorul copiilor lui :aura, 3itu, 8highi.
Conflictele
In planul principal al romanului predomina conflictele e)terioare motivate de interesele
materiale ale personajelor. 4stfel, inca din scena horei se remarca conflictul exterior
principal dintre Ion si 5asile 6aciu9 in realizarea temelor apar si conflicte subordonate(
Ion-8eorge, 4na-Elorica. In planul secundar al romanului (familia Ferdelea exista
deopotriva un conflict intre invatatorul Kaharia Ferdelea si preotul 6elciug, dar si unul
interior, in inima lui Ferdelea, intre convingerile patriotice si siguranta materiala a
familiei.
Personajele
Dtilizand tehnicile realiste de construire a personajelor, Rebreanu inten@ioneaz? s? ofere
>n romanul s?u o imagine monografic? a satului ardelenesc, surprinzBnd tipuri de
personaje reprezentative pentru >ntreaga ierarhie sociala( 71ranii boga7i (5asile 6aciu,
8eorge 6ulbuc, 71ranii lipsi7i de p1m2nt (Elorica, 71ranii s1raci (Ion Ai
intelectualitatea (Ferdelea, 6elciug. In aceeaAi inten@ie se >nscrie Ai interesul pe care
autorul >l acord? conturarii condi@iei femeii, ap?rBnd $ ipostaze diferite ale feminitatii(
fata bogata, dar urat? (4na9
fata s?rac?, dar frumoas? (Elorica9
tBn?ra educata , reprezentanta al mediului intelectualilor (:aura9
femeia ajuns? la maturitate , >nraita de greuta@ile vie@ii (Kenobia.
Indiferent de tipologia pe care o reprezint?, aceste femei au >n comun " aspecte ilustrative
pentru lumea lor( trebuie s? fie supuse ta@ilor, respectiv so@ilor Ai totodat? trebuie s?
accepte c? via@a Ai destinul lor este dictat de interesele materiale.
In privinta personajului Ion 'op al 8lanetasului au existat doua mari controverse critice
din momentul aparitiei romanului (!-"=. 'rima e reprezentata de imposibilitatea
criticilor de a cadea de acord asupra incadrarii persona8ului !on in tipologia
parvenitului.
'e de o parte, criticul (ugen &ovinescu considera ca !on repre*inta tipul
parvenitului deoarece el pune la cale un plan pe baza caruia intentioneaza sa
dobandeasca averea de la 5asile 6aciu. In plus, :ovinescu face o paralela intre
personajul lui Rebreanu si prototipul parvenitului din literatura europeana, Mulien :olle
din *Rosu si 7egru,. 'e de alta parte, $eorge Calinescu considera ca !on nu poate fi
incadrat in tipologie, deoarece el nu are de ales, iar societatea nu-i lasa alta cale de a se
imbogati. Calinescu da exemple din roman pentru a-si sustine ideea ca, in lumea rurala,
singura modalitate accesibila pentru imbogatire era casatoria cu o fata bogata.
Ce-a de-a doua polemica e legata de inteligenta persona8ului. 'rima varianta ii
apartine lui (ugen &ovinescu, care afirma( Ion este e/resia instinctului de staanire a
amantului, in slu3ba caruia une o ca*uistica stransa, o viclenie rocedurala si o vointa
imensa. $eorge Calinescu totusi, pare sa afirme contrariul( *Ion nu este decat o bruta
careia siretenia ii tine loc de destetaciune 0..1. 6u din inteligenta a iesit ideea seducerii,
ci din viclenia instinctuala caracteristica oricarei fiinte reduse.. Ce-a de-a treia varianta
ii apartine lui icolae Manolescu( !ritica moderna considera ca Ion nu este un
agresor ci o victima a societatii care refu*a sa accete calitatile individului, 3udecandu-l
e/clusiv in functie de avere.. 7u putem defini concret tipul de personaj in care s-ar
incadra Ion deoarece, dupa cum este ilustrat mai sus, critica literara nu poate hotari acest
lucru intrucat nu s-a ajuns inca la un consens intre marii critici literari.
0in caracteri*area directa putem extrage cateva trasaturi ale personajului. Prin
prisma celorlalte persona8e observam cum Ion este numit sarantoc si talhar, iar
invatatorul il considera cel mai bun elev al sau, de aici rezultand o oarecare inteligenta.
7aratorul ne mai spune ca Ion era iute si harnic ca ma-sa, unde unea el mana, unea
si dumne*eu mila si ca 'amantul i-a fost mai drag ca o mama, de aici rezultand atat
harnicia cat si lacomia personajului. 0in autocaracterizare aflam de la Ion( 7ragostea
nu-mi a3unge in viata, dragostea e doar adaosul, rezultand din afirmatia sa ca el pune
fericirea emorionala pe un loc inferior celorlalte aspecte ale vietii.
Caracteri*area indirecta este realizata prin mijloacele romanului traditional(
fapte, vorbe si gesturi. 4stfel, din scena sarutarii pamantului si din furtul unei brazde de
pamant din lotul vecinului 2imion :ungu vedem pana unde poate ajunge dragostea sa
pentru pamant si avere impreuna cu lacomia. 0in scena nasterii rezulta o dezumanizare a
personajului intrucat acesta considera ca 4na si-a gasit nepotrivit momentul nasterii,
aceasta nascand pe camp, iar impulsivitatea sa este rezultata din violenta pe care o
manifesta fata de sotie, pe care o bate frecvent.
Relatia dintre !on si Ana ilustreaza conditia femeii la tara si greutatile prin care
aceasta trebuie sa le depaseasca. 1l nu o iubeste, dar se casatoreste cu ea din dorinta
inavutirii. 1 violent cu ea constant si au un copil impreuna pe care Ion nu il iubeste ci e
doar pentru o clipa mandru ca e baiat. 0eoarece o insala cu Elorica, femeia frumoasa, dar
saraca, pe care el o iubeste, 4na ajunge sa se sinucida pentru a scapa de durerea
emotionala pricinuita de el.
Arta naratia
7aratorul este omniscient si obiectiv deoarece pe parcursul romanului acesta se situeaza
de cealalta parte a baricadei fata de care sunt personajele. 1venimentele sunt redate prin
alternanta planurilor narative, printr-o tehnica numita contrapunct. 7aratiunea este
cronologica, la persoana a III-a. Conform programului realist pe care il exprima in
articolul *Cred,, scriitorul refuza 3ongleria cu fra*e si extravagantele stilistice, preferand
e/resia e/acta, bolovanoasa, dar capabila sa exprime adevarul. :imbajul operei contine
calitati specifice unui discurs de factura realista( precizia, proprietatea termenilor,
claritatea si concizia. 4rmonizarea continutului cu expresia artistica creeaza o constructie
polifonica, in ritmuri alternante si cu tonalitati variate.
Concluzie
In concluzie, putem afirma despre romanul *Ion,, scris de :iviu Rebreanu, ca este un
roman realist, obiectiv si interbelic datorita trasaturilor sale specifice(
!. prezenta unui narator omniscrient, omniprezent si obiectiv,
". naratiunii cronologice la persoana a III-a,
#. stilului anticalofil,
$. prezenta personajelor care sunt oameni obisnuiti in situatii obisnuite,
%. tema sociala,
&. prezenta a doua planuri narative.
.. Inspiratia din realitate a romanului,
<. prezenta conflictelor exteroare in favoarea celor interioare,
-. precum si a circularitatii incipitului cu finalul.
A&(9ADRU &APU"(AU&, de Costac%e egru**i
Despre Specie si Subspecie
D(#!!T!(3 uvela este o specie a genului epic >n proza, de >ntindere medie, cu
aciune desf?urat? pe un singur fir narativ, cu intriga riguroas? Ai conflict puternic, la
care participa o serie de personaje bine construite.
In funcie de tematic? se disting mai multe categorii de nuvele( istorice, psihologice Ai
fantastice.
uvela istoric1 este o subspecie ap?rut? >n literatura romBna >n epoca romantic? avBnd
urm?toarele tras?turi definitorii( surs? de inspira@ie este reprezentata de faptele reale, din
trecutul istoric9 protagonistul are >ntotdeauna un echivalent real9 se acord? o atenie
deosebit? contur?rii unui cadru specific epocii >n care este plasat? aciunea (culoare de
epoc?, prin limbaj adecvat Ai arhaisme, prin elemente de vestimenta@ie Ai decor legate de
mentalitatea din epoc?9 accentul nu cade pe conflictul interior ci pe cel exterior care, de
obicei presupune o implicare multipla.
Introducerea operei
7uvela G4lexandru :?puAneanulG de Costache 7egruzzi a fost publicat? >n !<$= >n
primul num?r al revistei G0acia :iterar?G, fiind prima nuvela istorica scris? vreodat? >n
limba romBn?. In cadrul operei este respectat adevarul istoric, personajele sunt inspirate
din realitate, iar sursa de inspiratie este trecutul istoric.
Tema operei
Tema operei este istoric?, urm?rindu-se cea de-a doua domnie a lui :?puAneanul >n
+oldova (!%&$-!%&-. In conformitate cu specificul nuvelei istorice, se dezvolta un
singur fir narativ care urmareste exclusiv conflictul exterior.
Sursa de inspiratie
2ursa de inspira@ie folosit? de 7egruzzi a fost G:etopise@ul ?rii +oldoveiG de 8rigore
Dreche, de unde sunt preluate informatiile despre cea de-a doua domnie a lui 4lexandru
:apusneanu in +oldova, precum Ai motourile capitolelor unu (G0aca voi nu ma vreti, eu
va vreauG Ai patru (G0e ma voi scula, pe multi am sa popesc si eu din acesta. +ai apare
o scen? inspirat? Ai din letopisetul lui +iron Costin, si anume cea a uciderii lui +otoc de
catre multimea infuriata9 in textul lui Costin aceasta scena este pusa pe seama boierului
6atiste 5eveli, insa 7egruzzi o utilizeaza pentru a surprinde capacitatea domnitorului de
a manipula masele.
"cene adev1rate(
cele trei domnii ale lui :?puAneanul >n +oldova.
>nlaturarea lui :?puAneanul de la prima domnie, prin complotul boierilor conduAi de
+o@oc Ai >nlocuirea lui cu 0espot 5od?.
recastigarea domniei cu sprijin turcesc.
c?s?toria lui cu 0oamna Ruxanda, nepoata lui tefan cel +are.
incendierea tuturor cet?@ilor din +oldova, cu excep ia Fotinului care devine cetatea lui
de scaun.
omorBrea la un osp?@ a celor $. de boieri.
>mboln?virea lui de lingoare Ai cererea de a fi c?lug?rit.
otravirea lui de c?tre so ie.
(lemente de fictiune(
construirea unei piramide din capetele oaspe@ilor.
este adev?rat c? la intrarea >n +oldova este >ntBmpinat de solia celor patru boieri, >ns?
dup? scena comfruntarii, acei boieri fug >n 'olonia unde sunt ucii de oamenii trimii de
:?puAneanul.
Structura
7uvela are o structura riguroas?, cele patru capitole avBnd cBte un moto, cu rol de sintez?.
Capitolul !( G0ac? voi nu m? vre i, eu v? vreuG
Capitolul "( G4i s? dai sama doamn?G
Capitolul #( GCapul lui +o@oc vremG
Capitolul $( G0e m? voi scula pre mul i am s? popesc Ai euG.
Incipit si final
!ncipitul operei are rol clasic de expozitiune si este redactat >n stil cronic?resc, naratorul
oferind o serie de informaii despre modul >n care :?puAneanul pierduse tronul prin
complotul boierilor, se refugiase in Imperiul /toman si hotarase sa se intoarca in
+oldova cu spirit armat turcesc pentru a-si recastiga domnia.
#inalul nuvelei surprinde otr?virea lui :?puAneanul de c?tre so ia sa Ai revenirea
boierilor 2pancioc si 2troici, care asista la moartea acestuia. 'rin sintagma Glas? o pata de
sange >n istoria +oldoveiG, naratorul >i pierde obiectivitatea, exprimBnd o p?rere
personal?.
Timp si spatiu
Timpul 6i spa iul sunt bine precizate, >n conformitate cu apartenen@a la subspecia nuvel?
istoric?. 4stfel, sunt narate evenimentele din intervalul !%&$-!%&-, principala scena fiind
cetatea Fotim din +oldova.
Conflictele
Conflictul cenatral al operei este cel dintre 4lexandru si +otoc. +otoc a fost printre cei
care l-au alungat pe domnitor prima oara de la domnie, iar scopul lui :apusneanul este de
a-l pedepsi. 2ingurul conflict interior, desi foarte redus, apare in cazul personajului
doamna Ruxanda.
Subiect/Actiune (rezumat)
Constructia subiectului este cronologica, facuta prin naratiune si dialog si respectandu-se
momentele subiectului. /pera este constituita din patru parti, ficare avand cate un moto
cu rol de titlu. 4utorul utilizeaza procedeul compozitional numit elipsa. Intre capitolele
unu si doi, respectiv trei si patru omite in mod voit sa relateze intamplarile petrecute.
Capitolul intai al nuvelei surprinde momentul in care :apusneanul intra in tara insotit de
o oaste turceasca pentru a-si recupera tronul. 1l este intampinat de o solie de patru boieri
care ii cer sa renunte la planurile sale. 0omnitorul refuza, punand interesul propriu mai
presus de al tarii si pleaca mai departe numindu-l pe +otoc sfetnicul sau.
In cel de-al doilea capitol, dupa ce isi redobandeste tronul, incepe o campanie impotriva
boierilor care il tradeaza, torturandu-i cu sau fara vina. 2otiile lor ii cer doamnei Ruxanda
sa intervina, iar aceasta incearca sa isi convinga sotul sa inceeteze omorurile. 1l ii
promite ca a doua zi ii va da un leac de frica.
Capitolul trei debuteaza cu scena de la mitropolie, atunci cand :apusneanul tine un
discurs, incercand sa ii convinga pe boieri ca vrea sa se schimbe si promitandu-le ca toate
crimele vor inceta. Ca semn de impacare, ii invita la un ospat pe boieri, singurii care
inteleg pericolul fiin 2pancioc si 2troici. In timpul ospatului, cei $. de boieri sunt ucisi
sub privirea inspaimantata la lui +otoc, pe care domnitorul il sileste sa asiste la scena.
2lujitorii boierilor aduna in curtea palatului o multime de oameni de care domnitorul
scapa cu viclenie dandu-li-l pe +otoc. 0in capetele celor $. de boieri 4lexandru
construieste o piramida, leacul de frica pentru sotie.
Capitolul patru prezinta imbolnavirea lui :apusneanul si cererea de a fi calugarit si
inlocuit la tron de catre fiul sau, 6ogdan. 3rezindu-se dupa boala, acesta uita ce chiar el
hotarase si crede a ca fost victima unui complot al boierilor, amenintand ca ii va ucide pe
toti cei iplicati, inclusiv pe fiul sau. 0oamna Ruxanda are, asadar, de ales intre sot si fiu
si, incurajata de mitropolit, isi ucide sotul. In final, 2pancioc si 2troici se reintorc si il
silesc pe domnitor sa bea otrava, privindu-l cum moare.
Personajele
'rotagonistul operei se >ncadreaz? >n tipului tiranului, 7egruzzi utilizBnd procedee
romantice de construcie(
!. este un erou de excepie care ia parte la >ntBmpl?ri ieAite din comun9
". are o ascensiune spectaculoas? Ai o c?dere pe m?sur?9
#. este construit pe baza unei antiteze angelic-demonic9
$. se folosete tehnica basoreliefului.
Te%nica basoreliefului( Rolul tuturor celorlalte personaje este exclusiv de a scoate >n
eviedn@? tras?turile protagonistului. 3otui, >n construirea personajului apare Ai o
dimensiune realist?, :?puAneanul avBnd deopotriv? Ai calit?@i Ai defecte, asemeni
oamenilor obisnuiti.
Defecte(
cruzime - construirea piramidei.
egoism - G0ac? voi nu m? vre i eu va vreuG.
impulsivitate - scena cu cu@itul. (caracterizare prin gesturi
Calit17i(
bun actor, stapanind arta disimularii - scena de la +itropolie.
cunoaAterea psihologic? a adversarilor, fin psiholog.
iscusin@?, inteligen@?, intui@ie - scena cu mul@imea.
Caracteri*area directa este f?cut? prin toate cele trei mijloace tradi ionale.
Caracterizare directa este realizara prin personaje-reflector ( Gcrud 8i nemilos este omul
acestaG, mitropolitul9 G-nva. a muri tu care tiai numai a omor-G, 2pancioc Ai 2troici.
In scena de la +itropolie, autorul folosete adjectivul Gnenorocitul domnG Ai, in final,
Gdomnia lui 9le/andru #.u8neanul a fost o ata de sange -n istoria MoldoveiG.
4utocaracterizarea este foarte redus? Ai apare >n capitolul al doilea, >n discuia cu
0oamna Ruxanda cBnd :?puAneanul afirma c? e stapan pe soarta tuturor.
Caracteri*area indirecta reiese din faptele personajului. 4cesta omoara toti boierii si isi
terorizeaza sotia. 0e asemenea, doreste sa isi ucida propriul fiu. 0in faptele sare rezulta
incadrarea in tipul tiranului.
Relatia sa cu celelalte personaje lasa de dorit din cauza comportamentului sau tiranic.
Casatoria lor este aranjata de c?tre boieri, iar iubirea lipseste. 2otia sa este ingrozita de el
si alege sa isi salveze fiul, ucigand tatal. Cuplul lor este un exemplu al antitezei angelic-
demonic.
Arta naratia
7aratorul este ominscient Ai >n cea mai mare parte obiectiv, cu exceptia remarcii de la
finalul operei, relatarea facBndu-se la persoana a treia, prin >nlantuirea cronologic? a
evenimentelor. 4pare procedeul compozi@ional 1:I'24, >ntre capitolele ! Ai ", # Ai $.
7egruzzi a insistat pe realizarea culorii de epoc?.
IntrucBt nuvela este scris? >n perioada paAoptist?, are elemente din trei curente literare
diferite.
(lemente de clasicism (
structurat? >n $ p?r i Ai motoul de la >nceputul unui capitol.
rigoarea Ai sobrietatea stilului (f?r? figuri de stil.
(lemente de realism (
construc ia personajului, avBnd deopotriv? calit?@i Ai defecte.
obiectivitatea stilului.
(lemente romantice (
tema istoric?.
personaj exceptional.
interes pentru culoarea de epoc?.
scene romantice, cum ar fi otravirea din final, piramida construit? din capete.
antiteza angelic - demonic.
Concluzie
4sadar, datorita trasaturilor enumerate mai sus( fir narativ unic, intriga riguroasa,
conflict puternic, personaj principal bine construit, timp si spatiu bine definite,
respectarea adevarului istoric, personaje inspirare din realitate, sursa de inspiratie fiind
trecutul istoric, putem afirma ca opera de fata este o nuvela istorica.
Povestea lui 'arap0Alb, de !on Creanga
Despre Specie si Subspecie
Definitie3 6asmul este o specie a genului epic de intindere medie, in care personajele
supranaturale, reprezentand 6inele, se lupta cu forte potrivnice pe care, de obicei, le
inving. :a baza acestei specii st? categoria estetic? numita *fabulos,, a c?rei apari@ie se
justific? prin Cconven@ia basmului,. 0in punct de vedere al modalit?@ii de transmitere,
basmul poate fi popular (are caracter oral, colectiv Ai anonim9 cules Ai prelucrat9 cult.
0eAi pleac? de la modelul popular, basmul cult devine unic Ai irepetabil prin " aspecte
esen@iale( viziunea despre lume a autorului Ai stilul individual al acestuia.
2pecia basm prezinta o serie de particularitati indiferent de tipologie(
!. 3ema este lupta dintre bine Ai rau9
". 5ictoria finala a 6inelui se explic? prin scopul moralizator al operei9
#. 4par formule ini@iale Ai finale care marcheaza intrarea Ai ieAirea din fabulous9
$. 7umere magice9
%. 4temporalitate Ai aspa@ialitate9
&. Caracter de bildungsroman9
.. 'rezenta celor $ categorii de personaje( protagonist, antagonist, adjuvanti Ai donatori
Introducerea operei
'ublicat? >n CConvorbiri literare,, C'ovestea lui Farap-4lb, este un exemplu ilustrativ
pentru demonstrarea transform?rii modelului schematic popular >ntr-un basm cult
original. 0eAi opera con@ine toate tras?turile speciei, Creang? inoveaz? atBt >n privinta
ac@iunii, cBt Ai >n ceea ce priveste personajele.
Tema operei
3ema operei este lupta dintre 6ine Ai Rau, cu victoria 6inelui, prin care se explic?
scopul moralizator al basmului.

Titlul "perei
3itlul operei este un oximoron prin intermediul caruia este ilustrata natura dubla a
protagonistului. 'e de o parte, referitrea se face la faptul ca, desi e fiu de imparat si are
origine nobila, totusi, Farap-4lb devine slujitor. 'e de alta parte, numele atrage atentia
asupra faptului ca protagonistul nu mai este un ideal, ci are si defecte.
Incipit si final
In privin@a incipitului Ai a finalului, se poate remarca faptul c?, deAi prin intermediul
cuvBntului Codata, se activeaz? Cconven@ia basmului,, totuAi Creang? aduce o inova@ie
major?( termenul popular Ccic?, are rolul de a sugera refuzul naratorului de a-Ai asuma
responsabilitatea asupra textului, lasBnd impresia c? basmul ar putea fi unul popular.
Eormula median? Cc. cuv:ntul din oveste, -nainte mult mai este, realizeaz? trecerea de
la o secven@? narativ? la alta Ai >ntre@ine suspansul cititorului.
Einalul marcheaza sfBrAitul maturizarii protagonistului prin simbolul nun@ii.
Creang? nu se limiteaza la a marca ieAirea din lumea fabuloas?, ci reintroduce ironic
cititorul >n lumea reala( CIar e la noi, cine are bani bea 8i m.n:nc., iar. cine nu, se uit.
8i rabd..,.
Timp si spatiu
4c@iunea se desfaAoar? liniar, iar rela@iile temporale Ai spa@iale sunt tipice acestei
specii, ac@iunea basmului fiind plasat? >n Cillo tempore, (timp mitic. Inc? din incipit
apare o determinare spa@ial? menit? s? accentueze dificultatea maturizarii eroului( C;ara
-n care -m.r.;ea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a .m:ntului, 8i cr.ia
istuilalt la o alt. margine,.
Subiect/Actiune (rezumat)
0in punct de vedere structural, C'ovestea lui Farap-4lb, urm?reAte cele $ secven@e din
modelul narativ al basmului (
!. +omentul ini@ial, al echilibrului9
". 4pari@ia momentului perturbator (scrisoarea primit? de la Imp?ratul 5erde9
#. 4c@iunile reparatorii ale eroului (drumul Ai probele9
$. Restabilirea echilibrului prin r?splata eroului Ai pedepsirea antagonistului.
4c@iunea fiind liniara, putem identific? cu uAurin@a momentele subiectului(
In e)po*i7iune , ne este prezentat craiul care avea # feciori Ai un frate mai mare, care era
>mp?rat >ntr-o @ara >ndepartat?.
!ntriga este marcat? de scrisoarea lui 5erde-Imp?rat c?tre Crai, prin care cere s?-l
trimit? pe cel mai viteaz dintre fii s?i pentru a-l urma la tron, el avBnd numai fete.
Desf16urarea ac7iunii prezinta probele prin care trece eroul. 1l alege armele tat?lui s?u
de cBnd era mire, ascult? sfatul 2f. 0uminici, >l >nfrunt? pe urs Ai se >ntov?r?AeAte cu
2pBnul. 4jungBnd la curtea >mp?ratului 5erde, >n rol de slug? a 2pBnului, el reuAeAte s?
culeag? s?l?@i Ai s? ia pielea b?tut? cu pietre pre@ioase a cerbului. In continuare, >n
c?utarea >mp?ra@iei lui RoA, el ajut? furnicile, albinele Ai se >mprieteneste cu % f?pturi
himerice, care >l vor ajuta s? treac? de probele lui RoA Ai ale fetei lui. In final, el se
>ntoarce cu aceasta la >mp?ratul 5erde Ai adevarata lui identitate este descoperit?.
Punctul culminant este atins cBnd eroul este pedepsit de c?tre 2pan, dar >n
de*nod1m2nt, Farap-4lb re>nvie cu ajutorul obiectelor miraculoase, se c?s?toreste Ai
este rasplatit cu scaunul >mp?ra@iei.
Elemente de originalitate
Cele mai mari elemente de originalitate aduse de autor sunt referitoare la construc@ia
personajelor.
!. 2pre deosebire de personajele de basm popular, construite schematic, pe " coordonate
antitetice, eroii lui Creang? par oameni adevarati, avBnd Ai calita@i, dar Ai defecte. 2pre
exemplu, pe lBng? o serie de calit?@i evidente, Farap 4lb este un personaj superficial,
naiv Ai impulsiv.
". 'e de alta parte, inova@ia se refera Ai la apari@ia conflictului interior( niciun personaj de
basm popular nu are zbucium l?untric, >ndoieli. Farap 4lb este un personaj sensibil,
capabil de empatie, aAa cum reiese din scena >n care el se simte ruAinat de suferin@a tat?lui
s?u.
#. / alta noutate adus? de Creang? este alegerea unui antagonist atipic9 2pBnul este un om
ca oricare altul, lipsit de puteri supranaturale Ai chiar umanizat pe alocuri. 0e exemplu, >n
scena de la fBntBna, el >i cru@a via@a lui Farap-4lb, fiindu-i mil? de acesta.
In concluzie, >n construirea personajelor, Creang? utilizeaza un procedeu numit
autohtonizarea fantasticului (toate personajele se comporta Ai vorbesc asemeni unor @?rani
din FumuleAti.
Personajele
In acest basm, accentul nu cade pe vitejia sau curajul protagonistului, ci pe o serie de
tras?turi de ordin moral. 0rumul ini@iatic >l face pe Farap)4lb s?-Ai >nsuAeasc? o serie de
valori, precum prietenia, compasiunea, auto-sacrificiul Ai altruismul.
'rotagonistul basmului parcurge un drum ini@iatic fiind prezentat >n text >n # mari
ipostaze(
7ein@iatul, imaturul, fiul de Crai9
7ovicele, ucenicul, Farap-4lb9
/mul matur, >mp?ratul.
In text apar toate cele # modalitati de caracteri*are direct1 , deAi
autocaracterizarea este mai redus?. (C)u sunt derins a-l asculta e tata.,. 7aratorul
renun@? uneori la obiectivitate, ironizBndu-Ai protagonistul CEiul craiului, boboc -n felul
lui la treburi de aieste., 'asajele de caracterizare direct? facut? prin vorbele altor
personaje arat? c?, pe de o parte, Farap-4lb este considerat Cslab de -nger, mai fricos
dec:t o femeie,, iar pe de alta parte mai multe personaje accentueaz? calit?@ile morale ale
protagonistului C'uterea milosteniei 8i inima ta cea bun. te a3ut. 5ara-9lb.
Caracteri*area indirecta este facut? prin fapte, gesturi, limbaj Ai nume.
Impulsivitatea eroului reiese din scena >n care >Ai bate calul Ai d? dovad? de
superficialitate atunci cBnd rBde de aspectul fizic al f?pturilor himerice. 0e asemenea, el
este naiv crezBnd c? este >n @ara spBnilor.
'e de alta parte, d? dovad? de empatie atunci cBnd sufera de ruAinea tatalui, iar
loialitatea reiese din rela@ia cu 2pBnul. 1ste totodata milos Ai drept, fiind atent la dorintele
celor din jur.
Rela7ia dintre protagonistul 6i antagonistul basmului este Ai ea un element de
originalitate. 2pre deosebire de basmul popular, unde conflictul cu for@ele r?ului era
evident de la >nceput, >n povestea lui Creang?, 2pBnul pare la >nceput un alt adjuvant.
Rela@ia dintre cei " este una de subordonare invers?. Critica literar? a considerat c?
2pBnul are Ai rolul ini@iatorului, fiind un Crau necesar,.
Arta naratia
Arta narativ1 a basmului se caracterizeaz? prin prezen@a unui narator omniscient,
omniprezent Ai, >n linii mari, obiectiv9 exist? totuAi pasaje de implicare a naratorului, fie
>n mod direct, fie prin ironie.
4c@iunea se dezvolt? prin >nlantuirea cronologic? a secven@elor narative, povestea
fiind narat? >ntr-un registru popular , cu un vocabular pres?rat cu regionalisme
moldovenesti. 7ota original? a lui Creang? const? >n utilizarea oralitatii Ai a umorului
(C<i odata ornesc ei, telea, telea, telea!,, CS. traiasc. trei *ile cu cea de-alaltaieri,.
Concluzie
In concluzie, C'ovestea lui Farap-4lb, pleac? de la modelul popular al basmului
>ns? devine o opera originala, cult?, prin inova@iile aduse de Creang? >n privin@a
incipitului, finalului, construc@iei personajului Ai a stilului.
!OA, de Marin "orescu
-drama postbelica, forme ale dramaturgiei in teatrul modern-
Despre Specie si Subspecie
8enul dramatic cuprinde totalitatea operelor literare scrise cu scopul de a fi puse in scena
si in care principalul mod de expunere este dialogul.
3rasaturile genului dramatic sunt(
- structura specifica
acte (schimbare decor
scene (schimbare personaje
tablouri (se schimba ideea
- prezenta didascaliilor (indicatii scenice ) care ofera informatii despre scenografie
(decor, costume, sonorizare sau despre regie (jocul actorilor si desfasurarea
evenimentelor
- modurile de expunere sunt dialogul si monologul
- conflict dramatic (interior si exterior
- specii de baza( comedie, tragedie, drama
- replica este unitatea minimala a textului dramatic, avand dublu rol(
caracterizarea personajelor
dezvoltarea actiunii
0rama este o specie a genului dramatic, in versuri sau in proza, caracterizata prin
ilustrarea vietii reale printr-un conflict complex si puternic al personajelor individualizate
sau tipice, cu intamplari si situatii tragice, in care eroii au un destin nefericit. 0rama are o
mare varietate tematica( sociala, istorica, mitologica, psihologica. :imbajul solemn
alterneaza cu cel familiar, fiind deseori presarat cu elemente comice.
Introducerea operei
In piesele sale de teatru din trilogia *2etea muntelui de sare,, +arin 2orescu depaseste
schema dramatica traditionala, aducand o serie de inovatii in planul structurii si al
compozitiei. In primul rand, se renunta la dialog, acesta fiind inlocuit cu solilocviul
(monologul dialogat( *Ca orice om foarte singur, Iona se dedubleaza,. In al doilea rand,
absenta altor personaje anuleaza conflictul exterior9 nu se poate poate vorbi de nici un
conflict exterior, Iona fiind o victima a absurdului existential si nu este inchis din vina
lui. 'e de alta parte, 2orescu recurge la amestecul de genuri si specii( desi piesa are
subtitlul *tragedie,, este de fapt o drama a singuratatii si a luptei individului cu soarta.
Tema operei
3ema piesei este de factura filozofica( singuratatea, autorul insusi marturisind ( Stiu
numai ca am vrut sa scriu desre un om singur, nemaiomenit de singur. In plus, opera
abordeaza si problematica absurdului existentei, a destinului asupra caruia omul nu are
control.
Sursa de inspiratie
:a baza operei a stat mitul biblic al porocului Iona, trimis de 0umnezeu in cetatea 7inive
pentru a propovadui cuvantul acestuia. 'rorocul incearca sa fuga, se ascunde pe o
corabie, dar 0umnezeu da porunca sa fie aruncat in valuri si inghitit de un chit. 2orescu
pastreaza din mit doar numele personajului si ideea inghitirii de catre un peste urias9 in
piesa inghitirea nu este o pedeapsa, iar Iona nu are nici o sansa sa fie eliberat prin cainta.
Titlul "perei
3itlul face trimitere la mitul biblic al lui Iona, prorocul revoltat care se intoarce la calea
sa dupa cele trei zile de pocainta si recluziune in burta unui chit. Insa pescarul Iona din
textul lui +arin 2orescu nu are un destin asemanator. 3eatrul modern valorifica si
reinterpreteaza miturile.
Structura
'iesa este alcatuita dintr-o succesiune de patru tablouri. Eiecare dintre acestea prezinta
un alt context in care se afla personajul. Rolul indicatiilor scenice este de a oferi un
sprijin pentru intelegerea problematicii textului.
Incipit si final
!ncipitul piesei il surprinde pe protagonist pescuind neasator in gura deschisa a unui
peste urias9 cuvantul neasator sugereaza ca omul are iluzia controlului asupra
destinului, desi realitatea este iminenta. 4par doua metafore-cheie simbolul acvariului cu
fate (iluzia omului ca are control asupra propriului destin si simbolul pierderii ecoului
(singuratatea absoluta. #inalul piesei surprinde momentul in care Iona, desi sperase ca s-
a eliberat, constata cu groaza ca orizontul nu e decat un sir nesfarsit de burti, ca niste
geamuri suprapuse. +omentul de amnezie in care Iona isi pierde chiar si identitatea
umana este urmat de hotararea de a se ucide9 acest gest nu trebuie privit ca o renuntare la
lupta, ci ca unica metoda de a-si dovedi superioritatea asupra destinului( Gata, Iona=
>isi desica burta? @a*bim noi cumva la lumina!
Timp si spatiu
In conformitate cu structura de parabola, indicii temporali si spatiali nu sunt preci*ati.
2ingura mentiune legata de tip apare in didascalia tabloului I5 prin referirea la barba
lunga si ascutita a lui Iona. 8eneralizarea ideii centrale a textului face din Iona un
personaj arhetip (reprezinta orice om care a trait vreodata( Omenirea intreaga este
Iona. Iona este omul in conditis lui umana in fata vietii si in fata mortii..
Subiect/Actiune (rezumat)
In conformitate cu structura de parabola, textul poate fi analizat in functie de doua
niveluri de interpretare. ivelul de suprafata reprezinta povestea propriu-zisa,
accesibila, subiectul fiind structurat pe cele patru tablouri. In timp ce pescuieste in gura
deschisa a unui peste urias, Iona este inghitit de acesta si incearca sa evadeze cu ajutorul
unui cutit, insa constata ca primul peste fusese, la randul lui, inghitit de altul mai mare.
0e-a lungul piesei Iona incearca de mai multe ori sa scape in acelasi mod, dar, in final,
observa ca nu se va putea elibera niciodata si ia hotararea de a se sinucide. ivelul de
adancime cuprinde semnificatiile filozofice ale textului, care se desprind prin
interpretarea simbolurilor si a metaforelor. Dna dintre metaforele centrale este apa, care,
in visiunea lui 2orescu, simbolizeaza viata, oamenii fiind comparati cu pestii care isi
petrec timpul cautand *nade,, idealuri, fara a realiza insa ca timpul este limitat( 9a
asta e lina de nade...noi, estii, inotam rintre ele atat de reede incat arem galagiosi.
6e unem in gand o fericire, o seranta..., dar, este cateva clie, observam mirati sa ni
s-a terminat aa. . o semnificatie aparte are, in tabloul al treilea, simbolul unghiei9 Iona
isi arunca arma si incearca sa evdeze strapunzand burta pestelui cu unghiile, simbol al
revoltei umanitatii impotriva constrangerii. In epoca aparitiei, aceasta metafora a fost
interpretata ca o chemare la lupta impotriva comunismului, din aceasta perspectiva pestii
reprezentand regimul socialist care ingradeste libertatile individuale( in loc de mine sunt
tot o unghie, o unghie care sarge incaltamintea si iese afara la lume ca o sabie goala.
In tabloul al doilea, Iona isi exprima dorinta de a construi *o banca de lemn in mijlocul
marii,, aceasta ilustrand nevoia omului de regasire si meditatie, de repaos in lupta
istovitoare a destinului.
Cei doi figuranti, pescarii care apar in tabloul al treilea si refuza comunicarea reprezinta
de fapt incapacitatea oamenilor de a fi solidari si de a-si impartasi problemele. 6arnele pe
care le poarta cei doi sugereaza, prin trimiterea biblica, pacatul originar, blestemul care
apasa asupra intregii umanitati.
3abloul I5 reprezinta o gura de grota, sartura ultimului este sintecat de Iona. #a
inceut scena e ustie. #iniste. (arba lui Iona care rasare la gura grotei, lunga si
ascutita, este un indice de timp( a trecut o viata de cand omul incearca zadarnic sa
gaseasca solutia.
Personajele
In conturarea personajului , +arin 2orescu a portnit de la ideea ca pentru a vorbi despre
conditia umana in general, trebuie sa renunte la individual. Iona este, asadar, un arhetip,
orice om care a trait sau va trai vreodata. 2tatutul social al personajului, cel de pescar, nu
este intamplator, ironia autorului manifestandu-se prin faptul ca Ion devine din vanator )
vanat. 2tatutul psihologic este foarte bine contural, iar folosirea solilocviului permite
deslusirea gandurilor si a tririlor personajului.
Caracteri*area directa a protagonistului se realizeaza, in primul rand, prin didascalii,
Iona fiind prezentat ca fiind un om foarte singur... se dedublea*a si se strange dua
cerintele vietii sale interioare.
Caracteri*area indirecta se face in special pe baza replicilor, atribuindui-se lui Iona
trasaturi ale umanitatii in genral. 4stfel, textul demonstreaza ca Iona este ambitios si
perseverent, petrecandu-si intreaga viata in lupta zadarnica, dar continua, cu destinul. /
dovada in acest sens este hotararea lui de a spinteca toti pestii, iar precizarea finala legata
de barba lunga si ascutita sugereaza ca refuza sa se lase invins. Ca om, Iona realizeaza ca
superioritatea lui in fata destinului reprezinta capacitatea de a gandi si de a-si decide
sfarsitul. Eirea lui meditativa, modul in care vorbeste cu el insusi pentru a nu inebuni, dar
si nevoia continua de comunicare il fac pe Iona sa inteleaga faptul ca in viata conteaza cu
adevarat doar cunoasterea de sine( 9m ornit-o bine, dar drumul, el a gresit. "rebuie sa
o iau in artea cealalta.
Concluzie
In concluzie, *Iona, reprezinta in literatura romana postbelica manifestarea teatrului
parabolic, inovatiile aduse de 2orescu constand in folosirea solilocviului, imbinarea
speciilor, eliminarea conflictului exterior si reinterpretarea unui mit din perspectiva
filosofiei moderne.
O "CR!"OAR( P!(RDUTA,De !on &uca Caragiale
-comedie-
Despre Specie si Subspecie
8enul dramatic cuprinde totalitatea operelor literare scrise cu scopul de a fi puse in scena
si in care principalul mod de expunere este dialogul.
3rasaturile genului dramatic sunt(
- structura specifica
acte (schimbare decor
scene (schimbare personaje
tablouri (se schimba ideea
- prezenta didascaliilor (indicatii scenice ) care ofera informatii despre scenografie
(decor, costume, sonorizare sau despre regie (jocul actorilor si desfasurarea
evenimentelor
- modurile de expunere sunt dialogul si monologul
- conflict dramatic (interior si exterior
- specii de baza( comedie, tragedie, drama
- replica este unitatea minimala a textului dramatic, avand dublu rol(
caracterizarea personajelor
dezvoltarea actiunii
Comedia este specia genului dramatic in care se ironizeaza aspecte sociale sau defecte
umane, folosindu-se mijloace de realizare a comicului. Comicul este o categorie estetica
provenita din discrepanta intre aparenta si esenta9 se disting patru tipuri de comic, acestea
actionand simultan (de limbaj, situatie, de moravuri, caracter. / alta trasatura a comediei
este prezenta conflictului exclusiv exterior care, insa, se rezolva in scena finala,
personajele implicate impacandu-se in fata publicului.
Introducerea operei
*/ scrisoare pierduta,, publicata in !<<#, este cea de-a doua comedie scrisa de Caragiale,
urmand */ noapte furtunoasa, si precedand *ConuN :eonida fata cu reactiunea, si *0-ale
carnavalului,.
Tema operei
3ema acestei comedii este ironizarea vietii politice si a moravurilor politicienilor. 4stfel,
se atrage atentia asupra adulterului, demagogiei, coruptiei si imoralitatii.
Titlul "perei
3itlul piesei sugereaza de fapt elementele din intriga si, prin forma articulata nehotarat a
substantivului, se creeaza generalizarea, astfel scrisoarea devine un simbol al coruptiei,
sugerand faptul ca functiile politice nu se obtin pe baza meritelor ci intr-o maniera
imorala.
Structura
3extul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene, fiind construit sub forma
schimbului de replici intre personaje.
Incipit si final
In construirea incipitului, Caragiale a folosit te%nica acumularilor succesive sau a
bulgarelui de zapada, oferind informatii incomplete publicului cu scopul de a capta
atentia acestuia. Inca din prima scena, 8hita 'ristanda il informeaza pe 2tefan 3ipatescu,
prefectul judetului, in legatura cu un document despre care adversarul lor politic, 7ae
Catavencu, afirmase ca ii asigura postul de deputat. 4bia in scena a III-a aparitia lui
Kaharia 3rahanache lamureste misterul asupra scrisorii. #inalul este specific unei
comedii, surprinzand rezolvarea conflictului exterior in momentul in care Koe
3rahanache isi recupereaza scrisoarea. 1a il pedepseste pe Catavencu, obligandu-l sa
organizeze petrecerea data in cinstea celui ales in locul sau, 4gamemnon 3rahanache.
Timp si spatiu
3impul si spatiul nu sunt preci*ati, in didascalia initiala aparand mentiunea in caitala
unui 3udet de munte, in *ilele noastre. 4stfel, actiunea si tipurile umane prezentate
capata valoare generala, conferind piesei un caracter pururi actual.
Subiect/Actiune (rezumat)
In cele patru acte ale piesei, actiunea se dezvolta prin inlantuirea secventelor, chiar daca
intriga este anterioara intamplarilor propriu-zise (Koe pierduse deja scrisoarea.. 4ctul I
prezinta modul in care o scrisoare compromitatoare de dragoste trimisa de 2tefan
3ipatescu lui Koe 3rahanache ajunge in mainile adversarului politic, 7ae Catavencu.
4cesta pune la cale un santaj, amenintand ca va publica in ziar scrisoarea daca nu
primeste sprijin politic din partea partidului condus de 3rahanache in vederea alegerii lui
in functia de deputat. Cel de-al doilea act surprinde incercarile celor implicati de a
rezolva problema( 3ipatescu ordona arestarea lui Catavencu si perchezitionarea casei lui9
Koe vrea sa accepte santajul, convingandu-si amantul sa negocieze cu 7ae Catavencu, iar
3rahanache gaseste o polita falsa prin care Catavencu fura din banii asociatiei si
intentioneaza sa-i raspunda acestuia tot printr-un santaj. 2edinta in cadrul careia urma sa
fie desemnat candidatul este prezentata in actul al III-lea. 0upa discursul lui Earfuridi si
Catavencu, o telegrama de la 6ucuresti anunta ca cel aes este un necunoscut(
4gamemnon 0andanache. In urma bataii iscate in sedinta, Catavencu isi pierde palaria in
captuseala creia ascunsese scrisoarea, aceasta fiind gasita de cetateanul turmentat, care i-
o inapoiaza lui Koe.
Conflictele
Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte
opuse( reprezentantii partidului aflat la putere (prefectul 2tefan 3ipatescu, Kaharia
3rahanache ) presedintele gruparii locale a partidului si Koe, sotia acestuia si gruparea
independenta constituita in jurul lui 7ae Catavencu, ambitios avocat si proprietar al
ziarului *Racnetul Carpatilor,. Conflictul are la baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea
ce vor sa para personajele, intre aparenta si esenta. Conflictul secundar este reprezentat
de grupul Earfuridi-6ranzovenescu, care se teme de tradarea prefectului.
Personajele
Constructia personajelor respecta modelul realist clasic, personajele incadrandu-se in
tipologii. 0e exemplu, Kaharia 3rahanache reprezinta tipul incornoratului, 7ae
Catavencu ) demagogul si ipocritul, Koe ) tipul femeii voluntare, 3ipatescu ) tipul
junelui prim si 8hita 'ristanda ) tipul politistului corupt. 4ceste personaje nu au conflict
interior, rar profilul lor psihologic nu este bine conturat.
/ particularitate a comediilor lui Caragiale este aceea ca nu exista un singur protagonist
ci mai multi, datorita faptului ca autorul considera la fel de grave defectele intruchipate
de celelalte personaje .
Dnul dintre personajele principale este ae Catavencu (al carui statut social reiese chiar
din tabla de personaje( avocat, director rorietar al *iarului @acnetul !aratilor,
re*ident al Societatii )ncicloedice !ooerative 9urora )conomica @omana.
2tatutul moral al personajului se defineste chiar prin tipologia pe care o reprezinta( tipul
demagogului, al politicianului lipsit de etica9 Catavencu fura, santajeaza, manipuleaza,
minte fara scrupule si fara mustrari de constiinta. Caracteri*area directa a personajului
se realizeaza atat prin vorbele celorlalti (*misel,, *nebun,, *canalie,, cat, mai ales, prin
autocaracterizare( Areau ceea ce merit in orasul asta de gogomani unde snt cel dintai...
dintre fruntasii olitici. Caracteri*area indirecta se face, in primul rand, pe baza
replicilor, limbajul lui denotand incultura si demagogie. 0e exemplu, el crede ca a fi
capitalist inseamna sa locuiesti in capitala si e convins ca industria romana e
admirabila, e sublima, dar liseste cu desavarsire. Ilustrativa este scena discursului din
actul III in care Catavencuvorbeste mult, joaca teatru, dar nu spune, in schimb, nimic.
Incadrarea in tipologie este sustinuta si prin faptele personajului, acestea dovedindu-si
imoralitatea si fatarnicia. 1l fura bani din fondurile asociatiei, il imbata pe cetateanul
turmentat si ii ia scrisoarea , doreste sa obtina o functie politica in urma unui santaj, iar,
in final, isi schimba radical comportamentul, acceptand sa organizeze festivitatile date in
cinstea lui 0andanache. Relatia dintre Catavencu si Koe 3rahanache denota caracterul
ambivalent al avocatului. 0aca la inceput, cand are scrisoarea, afiseaza o atitudine
superioara si o umileste pe Koe prin santaj, in final, pierzand biletul compromitator, se
arata sleit, cade in genunchi si isi cere iertare.
Arta naratia
/ caracteristica a acestei specii este prezenta celor patru tipuri de comic, care actioneaza
simultan si releva inclinatia lui Caragiale spre caricatura. Comicul de situatie se refera la
intamplarile care provoaca rasul prin caracterul lor neasteptat (bataia din sedinta,
aparitiile cetateanului turmentat, repetarea istoriei cu scrisoarea . Comicul de moravuri
(intentie se refera la aspectele socialeO defectele umane pe care autorul doreste sa le
ironizeze. 0e exemplu, prin intermediul personajului Catavencu se ironizeaza demagogia.
Comicul de caracter provine din discrepanta intre ce vor sa para personajele si ce sunt
de fapt. 0e pilda, 3rahanache este convins ca e un bun politician respectabil si un
cetatean onorabil, dar, de fapt, este un batran senil si incornorat. Comicul de limba8 se
manifesta prin greselile de exprimare care arata incultura personajelor. 4par deformari
fonetice >bamir, rintiuri, sotietate, famelie, etimologii populare
>renumeratie?, confuzii paronimice >Ghita se lauda ca e scrofulos la datorie?,
nonsensuri >sa unem unctele e i, dua lute seculare ce au durat tre*eci de ani,
ora $2 trecut de fi/, daca e anonima, o semne*?, truisme (*o societate care nu merge
inainte, sta pe loc,. / alta sursa de comic de limbaj sunt si ticurile verbale (3rahanache(
*aveti putintica rabdare,, 8hita( *curat,. Comicul de nume are rol si in caracterizare(
Catavencu vine de la cata sau cataveica (haina cu doua fete9 3rahanache( trahana (coca
moale9 'ristanda( dans moldovenesc in care se bate pasul pe loc9 4gamemnon
0andanache (dandanaPboacana.
Concluzie
In concluzie, */ scrisoare pierduta,, se incadreaza in specia dramatica a comediei prin
prezenta comicului, a finalului fericit, conflict exclusiv exterior si are ca tema moravurile
societatii.