Sunteți pe pagina 1din 2

Aparut, in volum, in 1906, "Mara" este un roman realist, in care este zugravita lumea

targurilor transilvanene din zona Aradului, cu modul de viata, morala si datinile specifice
ei, la jumatatea veacului al XlX-lea.
otodata, "Mara" este un roman traditional. in care evenimentele se succed cronologic,
iar autorul este omniscient.
!volutia personajului principal este urmarita de-a lungul a "1 de capitole dintre care,
primul este intitulat "#aracutii mamei", iar ultimul - "$ace si liniste".
%upa moartea sotului ei, &arzovanu, Mara ramane vaduva, cu doi copii inca mici -
$ersida si rica.$entru a le asigura un viitor indestulat, Mara se ocupa cu mica
negustorie, alergand fara odi'na din (adna, la )ipova sau la Arad, traind modest si
adunand *anii cu multa c'i*zuinta.+and copiii mai cresc, $ersida este trimisa sa invete
la o manastire catolica din )ipova, iar rica devine ucenic la un cojocar.
,acandu-se foarte frumoasa, #idi atrage privirile teologului +odreanu, dar si pe ale unui
tanar neamt - -atl .u*ar. !a il alege pe al doilea, dar diferentele etnice si religioase
dintre cele doua familii vor genera neintelegeri si nefericire /cu toate ca, in zona, familiile
germane si cele romanesti traiau in concordie0.A*ia atunci cand $ersida naste un *aiat
/pe care Mara accepta sa-l *oteze in religia catolica0, intervine impacarea, um*rita insa
de moartea lui .u*ar *atranul1 uciderea acestuia, de catre fiul sau nelegitim, &andi,
arata ca pacatele se platesc, oricat de tarziu.
$ersonajul Mara este caracterizat prin mai multe mijloace2
$ortretul fizic este cel al unei femei ro*uste, pe fata careia se citesc semnele activitatii in
aer li*er2 "Muiere mare, spatoasa, greoaie si cu o*rajii *atuti de soare, de ploi si de vant,
Mara sta ziua toata su* satra, in dosul mesei pline de poame si de turta dulce".
,rumusetea .personajului deriva din necontenitul freamat de viata care o insufleteste,
animat de dorinta de a face din copiii ei, oameni de frunte in o*stea locala2 "Alerga *iata
de femeie greoaie de-ti parea usurica si unde n-o catai, acolo o gaseai, acum ici, apoi
colo si iar dincolo si pretutindeni rasuna glasul ei inasprit de vremuri..."
Mediul in care traieste Mara. Alcatuit din targoveti, *res-lasi, negustori etc, ii trezeste
dorinta de a-si depasi conditia si de a se face respectata.Astfel, atunci cand rica este
dat afara din scoala, Mara ii promite sa-l dea la o scoala mai *una2 "Am sa te scot om,
om de carte, om de frunte, ca sa nu mai fii ca tatal tau si ca mama ta, ci sa stea ei si
copiii lor in fat3 ta cum noi stam in fata lor.
4ntelegand ca mijlocul de a urca pe scara sociala este *anul, Mara isi organizeaza viata
in functie de aceasta "putere" care, in opinia ei, desc'ide toate usile2 in fiecare seara, "...
ea pune la o parte *anii pentru ziua de maine, se duce la capataiul patului si aduce cei
trei ciorapi2 unul pentru zilele de *atranete si pentru inmormantare, altul pentru $ersida
si altul pentru rica."
Adunand *ani din micul negot, din arendarea podului care traversa Muresul sau din alte
surse, Mara incepe sa-i iu*easca.Asa se face ca, la *otezul nepotului sau, le ofera
tinerilor opt mii /din zestrea de treizeci de mii de florini a $ersidei0, dar ii pastreaza tot
ea, pe motivul ca "mai *ine decat la mine, unde ar putea sa stea5"&anul devine astfel un
adevarat "personaj" al romanului, 6andurile, vor*ele si faptele Marei scot in evidenta
dragostea ei pentru cei doi copii /"saracutii mamei"0.
,aptul ca, mici fiind, $ersida si rica sunt, uneori, murdari, incapatanati si rai, constituie
un prilej de mandrie pentru mama2 "Mult sunt sanatosi si rumeni, voinici si plini de viata,
destepti si frumosi2 rai sunt, mare minune si e lucru stiut ca oamenii de dai %oamne
numai din copii rai se fac".
ot asa, intr-o zi, cand fratii pornesc, intr-o *arca, pe apele umflate ale Muresului, lumea
este inspaimantata, dar Mara e7clama2 "... copii ca ai mei nimeni n-are5"
,ire autoritara in relatiile cu ceilalti oameni, Mara isi asuma rolul %estinului in ceea ce-i
priveste pe copiii ei2 iu*irea $ersidei pentru .u*arnatl o supara pentru ca ii strica visul
de a-si marita fata cu un teolog.
#e vede insa ca #oarta are propriul sau drum2 $ersida se cununa, in taina, cu -atl, apoi
cuplul sta, catva timp, la 8iena. +and cei doi se intorc, Mara traieste o acuta
dezamagire, pentru ca i se naruisera visurile2"!rau duse, pierdute pentru totdeauna
gandurile frumoase pe care si le facuse despre viata fiicei sale..."
9data cu trecerea timpului, $ersida incepe sa semene tot mai mult cu Mara1 traiul fetei
sale, *atuta si umilita de -atl /repudiat si el de parinti0 trezeste, in sufletul mamei
sentimente diverse2 ura fata de *etivul ei ginere, speranta ca $ersida va renunta la el,
remuscarea fata de propriile greseli.
Moralistul #lavici ii acorda, in final, *ucurii compensatoare Marei2 rica devine "maiestru"
cojocar, -atl devine "maiestru" macelar, iar familiile se impaca.
4n critica literara, Mara a fost incadrata in mai multe tipuri2 al Mamei, al " vaduvei
intreprinzatoare si aprige" /+alinescu0, al primei femei-capitalist din literatura noastra
/cum scria -. Manolescu0, al avarului /discuta*il0.$ersonaj comple7, ea reuseste sa
corecteze destinul /care ii luase sotul0 si sa devina o "pater familias" demna de admi-
ratie.