Sunteți pe pagina 1din 59

Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de


Valori
Studiu de fezabilitate
S.C. AGRANA ROAN!A S.A.
C"#R!NS
!n Romania se inregistreaza o ade$arata %e&idemie% de diabet. .''
2
Ca&itolul () *ate de identificare ale agentului economic
Ca&itolul +) *iagnosticul situatiei actuale
2.(. Scurt istoric al societatii
Agrana Romania SA este cel mai important producator de zahar din Romania, avand
ca activitate principala producerea si comercializarea zaharului. Societatea a fost infiintata in
anul 1991.
Incepand cu Martie 1998, ARA!A a devenit actionarul ma"oritar al urmatoarelor
fa#rici romanesti de zahar$ %eta &andarei, 'aharul %uzau si (anu#iana Roman.
In cursul anului 2))* s+a finalizat procesul de fuziune dintre 'aharul Romanesc SA,
(anu#iana Roman SA si Agrana Romania ,olding and &rading -ompan. SR/. Adunarea
enerala 01traordinara a Actionarilor din 22 fe#ruarie 2))* a apro#at fuziunea dintre
(anu#iana Roman S.A. si Agrana Romania ,olding and &rading SR/ %ucuresti, in calitate
de societati a#sor#ite, cu 'aharul Romanesc %uzau S.A. cu sediul in %uzau, inmatriculata in
Registrul -omertului %uzau su#.nr. 31)4*8*42))2, in calitate de societate a#sor#anta, prin
dizolvarea fara lichidare a societatilor a#sor#ite si transmiterea universala a patrimoniului
acestora catre S.-. 'aharul Romanesc S.A. In conformitate cu ,otararile Adunarii enerale
01traordinare ale Actionarilor, 'aharul Romanesc S.A. si+a schim#at denumirea in AGRANA
ROAN!A S.A.
In cursul anului 2))* a fost achizitionat un teren in suprafata de 11.228,58 mp in
comuna 6antelimon, "udetul Ilfov. In anul 2))5 a fost inceputa constructia unui depozit de
zahar pe terenul din comuna 6antelimon "udetul Ilfov, constructie care va fi finalizata in
cursul anului 2))7. In cursul anului 2))5 S.-.Agrana Romania SA %uzau, a procesat 189.97)
tone zahar #rut importat,58.*)* tone zeama groasa si 29*.27* tone sfecla de zahar. 6rocesarea
zaharului #rut si a zemei groase s+a realizat in fa#ricile %uzau si Roman, iar a sfeclei de zahar
numai in locatia Roman. 6roductia totala de zahar al# o#tinuta a fost de 25).117 tone.
6rogramul de investitii si modernizari derulat in anul 2))5 in scopul eficientizarii
activitatii economice, a avut in vedere urmatoarele o#iective principale$
cresterea capacitatii de productie prin im#unatatirea schemelor tehnologice,prin
repararea si intretinerea mai #una a utila"elor si prin modernizarea acestora cresterea
calitatii produselor prin cresterea disciplinei tehnologice si a nivelului de pregatire
profesionala a personalului8
realizarea de investitii si reparatii pentru$
1. incadrarea in normele de igiena agroalimentara8
2. monitorizarea si arhivarea parametrilor tehnologici in perioada campaniei8
2. im#unatatirea calitatii zaharului al# produs8
9. cresterea capacitatii de am#alare si modernizarea spatiilor de depozitare a
zaharului al#8
*. eficientizarea si fluidizarea activitatii de livrare a produselor finite catre
clienti8
2
5. cresterea sigurantei in functionarea utila"elor.
+.+. *iagnosticul situatie ,uridice
6rin intermediul diagnosticului "uridic ne+am propus sa prezentam anumite informatii
pe care noi le consideram a relevante pentru aprecierea valorii firmei.
-onsiderat a fi cel mai profita#il grup cu capital strain din Romania la ora actuala,
ARA!A R:MA!IA este doar o mica parte a gigantului austriac Agrana 'uc;er M%,.
Societatea are o capacitate financiara sporita din doua motive intemeiate. In primul
rand se #ucura de spri"inul concernului austriac si ,cel mai important, este organizata ca fiind
o societate pe actiuni astfel ca, in cazul unei eventuale situatii de criza poate emite cu usurinta
o#ligatiuni pentru a atrage resursele necesare pentru a se autofinanta.
/a data de 21 dec 2))5 capitalul su#scris si varsat in intregime la Registrul -omertului
este de 19 .9*9. 21* lei, divizat in 199.*92.198 de actiuni nominative, fiecare avand o valoare
de ),1) lei noi, inregistrandu+se o crestere de 1)< fata de valoarea anului precedent.

Structura actionariatului este urmatoarea $

Actionari
Ca&ital social
-RON.
Nr. Actiuni #artici&are
Agrana 'uc;er m#, 12.171.288 121.712.877 91.12<
A=AS *8*.585 *.8*5.85* 9.)*<
Alti actionari 597.191 5.971.9)5 9.82<
/otal (0.010.+(1 (00.10+.(02 (33.334
(e+a lungul timpului au e1istat cateva litigii cu sindicatul societatii dar acestea au fost
solutionate fara nici un fel de urmare pentru Agrana S.A, cu atat mai putin asupra transferului
de actiuni.
+.'. *iagnosticul comercial
:#iectivul pe care ni l+am propus in prezentarea acestui diagnostic este cel de a estima
piata actuala si potentiala a intreprinderii si locul ei pe piata, prin analiza creditorilor si
de#itorilor societatii.
0ste foarte important pentru noi sa incepem prin a prezenta potentialul oferit de catre
produsele firmei care sunt de cea mai inalta calitate.
+.'.(. #rodusele firmei
(.5a6arul CR!S/A7 argaritar) care este disponi#il in doua feluri$
a>la plicuri de *) grame

9
#>la punga de 1 ;g
+.5a6arul #"*RA argaritar)

'.5a6arul C"B!C argaritar)

6rodusele firmei se adreseaza cu preponderenta consumului zilnic al populatiei
Romaniei.
+.'.+. #iata
(esi concurenta pe piata de zahar este una acer#a e1istand in "oc 2) de companii
producatoare de zahar, S.- ARA!A S.A se detaseaza clar, devenind lider de piata in anii
2))*+2))5.
*
6e piata zaharului, principalii competitori ai austriecilor de la Agrana sunt 'aharul
:radea, /emarco si 'aharul /udus.
?a#rica de la :radea este detinuta @*)<+*)<> de 6feifer A /angen ermania si
-ristal Bnion ?ranta, iar reprezentantii acestor companii spun ca nu au nici un interes sa+si
vanda afacerea. -ristal (iamant ocupa al treilea loc in piata, cu o cota de 18<, iar investitiile
totale depasesc 5 milioane de euro.
/emarco ocupa locul doi in piata si sustine ca nici nu vizeaza pozitia de lider$
Cpreferam sa fim profita#iliD, dupa cum spune directorul comercial, (an /iviu 6opovici, care
spune ca fa#rica de la /iesti are cel mai #un randament din tara, functionand noua luni pe an.
-ompania are capital mi1t, fiind detinuta, in proportie de *) + *)< de investitori romani si
grupul american Atalanta -orporation !E.
6rima fa#rica de zahar privatizata, cea de la /udus, este detinuta in proportie de 88<
de o companie franceza + Sucrerie de MarFuentere, iar Ioan Armenean, directorul general al
societatii, spune ca 2))* nu este un moment #un pentru a vinde o afacere cu zahar. Mai ales
ca francezii s+au implicat serios in afacere, prin investirea a peste 8 milioane de euro.
(in categoria celorlalte societati producatoare de zahar mai mentionam$ 'A,AR
%:( @care are actionariat roman>, 'A,AR -:RA%IA @societate cu actionariat strain>,
'A,ARB/ -A/ARASI @actionariat li#anez>, 'A,ARB/ S.A. A/A&I. Am luat in
considerare cele mai importante socetati intrucat nu am considerat necesar sa le mentionam pe
toate.
Bn ta#el prezantand pozitia pe piata a societatii comparativ cu principalele firme
concurente ar arata cam asa$
Societatea Pozitia pe piata Cota de piata Investitori Suma investita
S.C AGRANA S.A Lider de piata 30%
Agrana Zucer
G!"#$Austria
Peste %0 mi&ioane
euro
Lemoarco S.A Locu& II '(%
Inv. romani )0%
Ata&anta Corporation
N* )0%
Peste (' mi&ioane
euro
Za+ar ,RA-.A Locu& III (/%
P0ei0er 1 Langen
Germania si Crista&
2nion
Peste % mi&ioane euro
Za+ar L2-2S Locu& I3 (3%
Sucrerie de
!ar4uentere
Apro5 3 mi&ioane
euro
Sursa$ GGG.#ussinessmagazin.ro


+.'.'. Analiza furnizorilor
Structura furnizorilor firmei este urmatoarea$
Furnizori interni @inclusiv avansuri incasate> 1+.(18.13(
Furnizori e9terni (.'(+.:(;
Furnizori din gru& '.3(:.+;2
/otal furnizori 18.028.1(2
5
Am prezentat mai sus structura furnizorilor firmei pe anul 2))5 si in continuare pentru
calculul indicatorului voi folosi datele finale de pe ceilalti ani, intrucat structura furnizorilor
nu se schim#a.
6entru a reliefa importanta furnizorilor in cadrul societatii vom calcul un indicator
denumit (BRA&A (0 6/A&A A ?BR!I':RI/:R @(f>.

(BRA&A (0 6/A&A A ?BR!I':RI/:RH F"RN!5OR! 1 '83
CA
AN FURNIZORI C.A. VALOARE INDICATOR
'003 3/.'().600 (%7.37).//0 /' zi&e
'006 6'.3'(.6%3 (7%.8)/.00) /% zi&e
'00) 6).8)(.87' 600.73(./'( 6( zi&e
'00% )%.6/%.)(/ %08.'77.3/8 33 zi&e
+.'.0. Analiza clientilor
Structura sumelor de incasat este urmatoarea$
a. CREAN/E COERC!A7E$ ;1.8''.18:
+clienti terti :1.:3(.'(3
+clienti din cadrul grupului (;.;'+.+1:
b. A7/E CREAN/E +1.'+;.18:
/otal creante (+3.;8'.('0
6entru analiza clientilor se urmareste (BRA&A (0 I!-ASAR0 A -R0A!&0/:R
@(i>.
(BRA&A (0 I!-ASAR0 A -R0A!&0/:RH /O/A7 CREAN/E 1 '83
C.A.
AN TOTAL CREANTE C.A. VALOARE INDICATOR
'003 %%.//(.''/ (%7.37).//0 (66 zi&e
'006 3'.')6.607 (7%.8)/.00) %) zi&e
'00) )0.)/6.%'% 600.73(./'( 6) zi&e
'00% ('0.8%3.(36 %08.'77.3/8 7( zi&e

Ideal durata de incasare a creantelor ar tre#ui sa fie mai mica decat durata de plata a
furnizorilor.
(in ta#elele noastre reiese ca durara de incasare a creantelor este mai mica decat
durata de plata a furnizorilor numai pentru anul 2))9. Acesta este si anul in care firma a
inceput sa ai#a profit. In anii 2))* si 2))5 s+a inregistrat o durata de plata a furnizorilor mai
mica decat durata de incasare a creantelor ,totusi la o diferenta de zile mai mica decat cea din
2))2.

7
In continuare ne propunem sa calculam un alt indicator denumit si RA&A MAR30I
!0&0@ sau renta#ilitatea comerciala> pentru a sta#ili puterea de piata de societatii.

RA/A AR<E! NE/EH #ROF!/"7 NE/ 1 (33
C.A.
AN PROFITUL NET C.A VALOARE INDICATOR
'003 98.'%7.'36: (%7.37).//0 $);)3%
'006 (%.8(6.)(( (7%.8)/.00) 8;))%
'00) ).)3/.67) 600.73(./'( (;3/%
'00% ('.%%8.''6 %08.'77.3/8 ';07%
(in ta#elul de mai sus reiese ca rata mar"ei nete are o traiestorie ascendenta, cu un
ma1im atins in anul 2))9 cand s+a o#tinut o valoare de 9,**< si un minim in anul 2))2 cand
s+a o#tinut o valoare negativa pentru acest indicator, de +*,*2<. In urmatorii ani 2))*, 2))5
s+a inregistrat o descrestere fata de 2))9 dar in crestere fata de 2))2. : e1plicatie ar fi faptul
ca incepand cu anul 2))9 s+a inceput o#tinerea de profit. In anii 2))*, 2))5 a imceput
procesul de e1tindere al societatii, fiind achizitionate terenuri, depozite pe care s+a construit
ulterior.

+.0. *iagnosticul resurselor umane
: importanta ma"ora noi consideram ca o are in evaluarea unei intreprinderi
diagnosticul resurselor umane, pentru ca nu ai cum sa faci nimic intr+o intreprindere fara o
echipa de oameni care este de preferinta cat mai specializata si de pasionata pentru munca lor.
6ana acum am prezentat structura actionariatului in diagnosticul "uridic si acum vom
continua cu prezentarea organismului de conducere al societatii, care este consiliul de
administratie format din 12 mem#rii avand urmatoarea urmatoarea componenta$
3ohan 6atoc;a + presedinte
(ieter !efischer + vice presedinte
Silvia Scherleitner + mem#ru
,erGig SchGihla + mem#ru
,er#ert Iesner + mem#ru
-laudia Miruna &omescu + mem#ru
a#riela Iulia 6etrea + mem#ru
-atalin Adrian /im#idis + mem#ru
0milian (o#rescu + mem#ru
?ritz atterma.er + mem#ru
erhard Ro#l + mem#ru
Roman Jnotzer K mem#ru
8
(e mentionat este si faptul ca numarul mediu de anga"ati ai societatii a fost in anul
2))5 in numar de 722 fata de numai 7)9 in anu 2))*.
=om prezenta urmatoarea structura a situatiei legate de salariati a anului 2))5 pentru a
se o#serva dinamica fata de anul 2))*.

Anul 2005 Anul 2006
Total Salariati pr!annti Salariati "#oniri Total $
!uncitori )'0 366 (86 )3/ 76
Persona& te+nic
(/6 (/3 ( (/6 '%
Total %0& 5'( (%' %22 (00
In legatura cu dinamica salariilor avem urmatorul ta#el$

2005
)RON*

2006
)RON:
Salarii platit "au + platit a,rnt -r.itiului (%.5'/./&( (0.&&2.2'0
Sa&ariati permanenti ((.)0%.%'3 ('.6%3.'%7
Sa&ariati sezonieri (.70/.)38 '.6%(.'%7
Sa&ariati disponi<i&izati 3().))6 (.'3/
C1ltuili .u a"i2uraril "o.ial &.00/.(25 &.5(6.065
Sa&ariatii permanenti 3.630.80' 3./78.87(
Sa&ariati sezonieri )67.6(' %3).87/
Sa&ariati disponi<i&izati '8./(( ((%
(e mentionat este faptul ca pentru mem#rii consiliului de administratie nu s+au
acordat indemnizatii in 2))5. (e asemenea, structura costurilor salariale &entru
conducerea e9ecuti$a au fost in anul 2))5 de 2.)82.))5 lei din care$
Salarii brute) +.0'3.:(0
C6eltuieli anga,ator) 81(.+;+
=om incheia studiul cu un grafic care evidentiaza variatia numarlui de anga"ati pe anii
analizati$
9
+.1. *iagnosticul te6nologic
6rin intermediul acestui diagnostic ne propunem sa realizam o analiza cat putem de
detaliata a factorilor tehnici de productie,a tehnologiilor de fa#ricatie a produselor precum si
a organizarii productiei.
(iagnosticul domeniului tehnic si tehnologic are o importanta deose#ita datorita
faptului ca permite$
cuantificarea masurii in care sunt folosite capacitatile de productie si evaluarea
eficientei economice a tehnologiilor si echipamentelor utilizate de societate8
sta#ilirea nivelului calitatii produselor proprii in comparatie cu normele e1istente8
determinarea impactului organizarii activitatilor de reparare si intretinere a
utila"elor asupra eficientei societatii8
determinarea gradului in care este acoperit necesarul de resurse energetice si
utilitati.
+.1.(. *irectii general ale societatii

In scopul eficientizarii activitatii economice a societatii au fost avute in vedere
urmatoarele directii principale de actiune$
-resterea capacitatii de productie prin im#unatatirea schemelor tehnologice, prin
repararea si intretinerea mai #una a utila"elor.
-resterea calitatii produselor prin cresterea disciplinei tehnologice si a nivelului
de pregatire profesionala a personalului.
Realizarea de investitii si reparatii pentru$
o incadrarea in normele de igiena agroalimentara8
o im#unatatirea calitatii zaharului al# produs8
1)
o monitorizarea si arhivarea parametrilor tehnologici in perioada campaniei8
o cresterea capacitatii de am#alare si modernizarea spatiilor de depozitare a
zaharului al#.
o eficientizare si fluidizarea activitatii de livrare a produselor finite care
clenti
o cresterea sigurantei in functionarea utila"elor.
o
6rincipalele investitii realizate in anii 2))* si 2))5 in vederea indeplinirii o#iectivelor de
mai sus au fost$
achizitionarea in anul 2))* a unui teren in comuna 6antelimon8
construirea pe terenul mentionat mai sus a unui modern centru logistic8
achizitionarea de aparate de cristalizare cu agitator si automatizare8
achizitionarea de schim#atoare de caldura cu placi cu o eficienta ridicata8
achizitionarea de utila"e de paletizat, transportat si incarcat in mi"loace de transport
a produsului finit8
modernizarea depozitelor de produse finite din localitatile Roman si %uzau
@instalatii de incalzire, rampe, rafturi>8
achizitionarea de noi instalatii de am#alare zahar8
modernizarea cuptorului de var din fa#rica %uzau pentru reducerea consumurilor
energetice ca urmare a micsorarilor pierderilor de caldura8
modernizarea drumurilor interioare din fa#rica Roman pentru incadrarea in
standardele 0uropene8
+.1.+. Am&lasarea societatii AGRANA S.A
In primul rand tre#uie specificat faptul ca S.- ARA!A S.A are un sediu central in
%ucuresti Sector 1, soseaua Straulesti, nr.178 si mai multe fa#rici$de zahar @Roman, &andarei,
%uzau>, de amidon @&andarei> si de ciocolata @Roman>, si depozite raspandite in toata tara.
Bzura fizica a cladirilor detinute de societate Ln cadrul platformelor industriale este
redusa, datorita faptului ca e1ecutarea constructiilor puse Ln functiune @fa#rica de zahar,de
ciocolata si de amidon> a fost finalizata relativ recent sau ,in cazul unor structuri mai vechi,
avem de+a face cu lucrari de renovare, efectuate esalonat in anii 2))1+2))*.
In toate depozitele se asigura conditii optime de temperatura, ventilatie, umiditate si
iluminat pentru evitarea impurificarii si alterarii materiilor prime si produselor finite. (e
asemenea, se iau si masuri Lmpotriva aparitiei daunatorilor8 6ersonalul muncitor poarta
echipamente de protectie sanitara a alimentelor8 Suprefetele sunt atent dezinfectate si curatate
de catre anga"atii unei firme de specialitate.

+.1.'. Caile de acces
Accesul Ln cadrul sediului central al S.-. CAgroalimentaraM S.A. se efectueaza astfel$
pe cale rutiera8
pe cale feroviara, prin racordarea la liniile de cale ferata care traverseaza zonele
industriale din tara, depozitele fiind amplasate cu precadere in astfel de zone.
+.1.0. !ndicatori de referinta
11
=om incheia prin a calcula cativa indicatori pe care noi ii consideram a fi relevanti
pentru a caracteriza din punct de vedere sintetic potentialul tenologic.

(. Gradul de folosire a ca&acitatii de &roductie)

6R:(B-&IA :%&I!B&A 1 1))
-A6. (0 6R:(B-&I0

AN Prod. ,<tinuta 9tone:

Cap -e Productie
Gradu& de 0o&osire a cap de
productie9%:
'003 (83.'00 678.'(' 60;3(%
'006 (87.000 680.000 60;'0%
'00) '00.%00 680.000 60;83%
'00% '%0.((7 ))3.7)0 6%;87%
(in ta#elul precedent se remarca un trend ascendent al gradului de folosire a
capitalului de productie, de la 9),21< la aproape *)<. Se o#serva ca la nivelul anului 2))9 s+
a inregistrat o scadere cu 11< fata de anul 2))2. Acest trend ascendent este un lucru pozitiv
pentru societate deoarece denota o sporire a productiei o#tinute care va genera castig de pe
urma vanzarii si implicit o crestere a profitului, lucru dorit de societate

+. #onderea masinilor si a utila,elor in total mi,loace fi9e
MASI!I SI B&I/A30 1 1))
&:&A/ MI3/. ?IN0
MASI!I SI B!0/&0HInstalatii &ehnice Si Masini O Alte Instalatii, Btila"e Si Mo#ilier
An Inst.=e+n. Si !asini A&te Inst Si 2ti&a>e !asini si 2ti&a>e
'003 8.608.%68 360.(78 8.768./'/
'006 8.880.'/' 363.0%6 (0.333.36%
'00) (/.'0'.306 676.)6% (/.%7%./)0
'00% '0.73'.7/( ))0.)'' '(.'/3.303
6onderea$
An !asini si 2ti&a>e =ota& !i>&oace ?i5e Ponderea 9%:
'003 8.768./'/ 3%./''./8' '%;67%
'006 (0.333.36% 3(.807.6%/ 3';3/%
'00) (/.%7%./)0 )'.%/6.803 3);6)%
'00% '(.'/3.303 %(.)8/.778 36;))%
12
S+a o#servat o crestere la nivelul ponderii masinilor si utila"elor in total mi"loace fi1e
pana in anul 2))5, cand s+a inregistrat o scadere ),9<fata de anul 2))*. Aceasta scadere se
datoreaza ma"orarii Mi"loacelor ?i1e datorita achizitionarii de terenuri si construirii de noi
depozite si centre logistice in anul 2))*.
Avand in vedere cele prezentate in acest capitol, consideram ca avem de+a face cu o
firma foarte #ine utilata si care isi foloseste mi"loacele fi1e pentru a inregistra profit si a isi
mari capacitatea de productie. Aceste aspecte ne intaresc convingerea ca firma se poate
pregati fara pro#leme pentru o viitoare e1tindere sau diversificare a domeniului de activitate.
+.8. *iagnosticul financiar
Acest capitol urmeaza a prezenta o analiza financiara a activitatii companiei S.-.
ARA!A R:MA!IA S.A. in perioada 21 (ecem#rie 2))2+21 (ecem#rie 2))5. Scopul este
de a diagnostica Dstarea de sanatateM a intreprinderii.
Acest diagnostic va a"uta la intelegerea situatiei financiare a intreprinderii si la
realizarea proiectelor de investitii viitoare. Analiza financiara va pune in evidenta punctele
tari si cele sla#e ale gestiunii financiare si va oferi elemente de e1plicitare a cauzelor
dificultatilor e1istente, de asemenea va evalua capacitatea intreprinderii de a+si asigura
finantarea dezvoltarii si de a satisface e1igentele actionarilor sai cat si a celorlalte colectivitati
interesate in #una sa functionare @e1. creditori>.
Analiza financiara se a1eaza pe$
Studiul echili#rului financiar si al riscului de faliment@insolva#ilitate> K se
realizeaza prin analiza statica si dinamica a #ilantului
Studiul performantelor financiare K se realizeaza prin analiza contului de profit si
pierdere.
+.8.(. Analiza ec6ilibrului financiar
Analiza echili#rului financiar presupune impartirea elementelor prezente in #ilantul
conta#il in resurse permanente sau temporare si respectiv, nevoi permanente sau temporare.
12
Indicatorii de echili#ru financiar ce urmeaza a fi calculati sunt$
S! K Situatia neta
?R+ fond rulment
o ?R propriu
o ?R imprumutat
!?R K !evoia de fond de rulment
&! K &rezorerie neta
-? K -ash+floG.
!ndicatorii de ec6ilibru financiar

'(3+.32002 '(3+.3200' '(3+.3200& '(3+.32005 '(3+.32006
( SN ('.)(/./(' (0.67'.3/% '%.//3.070 6).))0.)/) )8.783.//0
2 FR 9/.)60.((/: (6.'3(.78% 96.)66.'08: 9).%3)./)3: (%).%/0.%76
' FR PROPRIU 9'0.')3.0(0: 9'%.3)3.'68: 9).06).%70: 97.'8%.36(: 9'.3)).(/(:
& FR I4PRU4UTAT ((.7('./8' 60.)/).06) )0(.6%( (.%%0.6// (%/.03)./))
5 NFR 9('.0(0.036: (3.%)8.%8/ 9(3.)'6./0%: 9/.360.306: (%'.338.%6/
6 TN 3.6%8.8(% )7'.08/ /.8/0.)8/ '.706.6)( 3.36(.0'%
% CF $ 9'./87./(/: /.60/.688 9%.'7%.(67: %3%.)7)
$R,N$
NEVOI5RESURSE
'(3+.3
2002
'(3+.3
200'
'(3+.3
200&
'(3+.3
2005
'(3+.3
2006

NP ACTIVE I4O6ILIZATE TOTAL '2.%%(./22 '6./25.6'5 '(.02/.%&0 52./&6.026 62.(&0.06(

AT CASA SI C,N=2RI LA "ANCI 3.6%8.8(% )7'.08/ /.8/0.)8/ '.706.6)( 3.36(.0'%

NT S=,C2RI 66.((6.))' 37./83.8)( 66.073.8)) (67.%0(./0/ (67.'8'.'(0

NT ACTIVE CIRCULANTE TOTAL %(.226.0/& (05.'&%.2%/ /5.2%0.060 200./00.//5 2%(.506.'%0

NT C7ELTUIELI IN AVANS 22/.(56 /(.00' 65.(%2 &00.'&0 (%0.&0/

RT
DATORII CE TRE6UIE PLATITE INTR3O PERIOADA DE (
AN
%0.005.25/ 0(.(0%.&%5 /0.//0.'&0 (//./20.6(0 06.6%'.060

RP
DATORII CE TRE6UIE PLATITE INTR3O PERIOADA 4AI
4ARE DE ( AN
(0.050.000 '0.0/%.6&' 3 3 (65.6%(./'/

RP PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI C7ELTUIELI (.662./02 50%.&02 50(.&6( (.660.&// 2.'6&.0(%

RT VENITURI IN AVANS 3 3 3 (/.00%.&50 0.&(2.225

RP R.Z2L=A=2L .@.RCI=I2L2I 9).'70.0)6: 98.'%7.'36: (%.8(6.)(( ).)3/.67) ('.%%8.''6

RP TOTAL CAPITALURI (2.5(/./(2 (0.&%2.'/6 26.//'.0%0 &5.550.5/5 50.%0'.//0
19
!ndicatorul SN @Situatia neta> reprezinta estimarea conta#ila a valorii drepturilor ce le
poseda proprietarii asupra intreprinderii si se identifica cu totalul capitalurilor intreprinderii.
Situatia neta a inregistrat pe parcursul perioadei analizate o valoare pozitiva si crescatoare,
semn al unei gestiuni economice sanatoase. -resterea anuala a capitalurilor intreprinderii este
rezultatul @ (ec 2))9 K (ec. 2))5> reinvestirii unei parti din profitul net.
Fondul de rulment arata raportul resurse permanente+nevoi permanente respectiv,
resurse temporare+nevoi temporare si arata surplusul activelor circulante nete in raport cu
datoriile temporare sau partea activelor circulante nefinantata de datoriile pe termen scurt.
?ondul de rulment al intreprinderii S.-. ARA!A R:MA!IA S.A. a inregistrat valori
negative in anii$ 2))2, 2))9, 2))* si valori pozitive in anii$ 2))2 si 2))5. Bn fond de rulment
negativ sugereaza un dezechili#ru financiar e1plica#il prin asimilarea resurselor permanente a
datoriilor fata de furnizori de marfuri. Bn fond de rulment pozitiv, ca cel din anii 2))2 si 2))5
arata faptul ca fondurile permanente finanteaza o parte a activelor circulante, dupa finantarea
completa a nevoilor permanente@imo#ilizarilor nete>. ?ondul de rulment poate fi structurat in
fond de rulment propriu si fond de rulment imprumutat. In cazul S.-. ARA!A R:MA!IA
S.A., fondul de rulment propriu este negativ in toti anii analizati si sugereaza o autonomie
financiara foarte limitata a intreprinderii, sursele principale de finantare a nevoilor fiind cele
imprumutate.
Ne$oia de fond de rulment arata echili#rul ce ar tre#ui sa e1iste intre nevoile
temporare si resursele temporare. !evoia de fond de rulment inregistreaza valori pozitive in
anii 2))2 si 2))5 ca rezultat al politicii de investitii privind cresterea nevoii de finantare a
ciclului de e1ploatare. !evoia de fond de rulment negativa din anii 2))2, 2))9, 2))* arata un
surplus de resurse temporare, in raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante. 0a
arata urgentarea incasarilor si rela1area platilor si finanteaza fondul de rulment si trezoreria.

Variatia In+i.atorilor + .1ili8ru ,inan.iar
$60.000.000
$'0.000.000
0
'0.000.000
60.000.000
%0.000.000
/0.000.000
(00.000.000
('0.000.000
(60.000.000
(%0.000.000
(/0.000.000
'00' '003 '006 '00) '00%
An ,inan.iar
In+i.ator
SN ?R N?R
/rezoreria neta reprezinta diferenta intre fondul de rulment si nevoia de fond de
rulment. Reprezinta e1presia cea mai concludenta a modului de desfasurare a activitatii
intreprinderii. S.-. ARA!A R:MA!IA S.A. a inregistrat in toti anii de analiza o &!
1*
pozitiva, semn al unei activitati eficienta a intreprinderii. 0a arata o autonomie financiara pe
termen scurt si o renta#ilitate economica ridicata. -u alte cuvinte, intreprinderea isi permite sa
ram#urseze datoriile financiare pe termen scurt, dar si sa efectueze plasamente eficiente si
sigure pe piata monetara si4sau financiara.
Cas6=flo>+ul arata cresterea trezoreriei nete. In consecinta, un -? pozitiv, ca cel
inregistrat in anii 2))9 si 2))5, arata o crestere a valorii intreprinderii, a capacitatii de
finantare a investitiilor. 6e de alta parte, -?+ul negativ din anii 2))2 si 2))* arata o scadere a
valorii intreprinderii si respectiv o capacitate redusa de finantare a investitiilor.
Variatia Tr#orrii
9/.000.000:
9%.000.000:
96.000.000:
9'.000.000:
$
'.000.000
6.000.000
%.000.000
/.000.000
(0.000.000
'00' '003 '006 '00) '00%
An ,inan.iar
In+i.ator
=N C?
+.8.+. Analiza structurii acti$ului?&asi$ului
Structura acti$ului
Analiza de structura a activului arata cum este repartizata valoarea totala a activelor pe
cele doua componente$ permanent si temporar. :#servam in cazul intreprinderii S.-.
ARA!A R:MA!IA S.A. faptul ca activele imo#ilizate detin din ce in ce mai putin din
totalul activului, in timp ce activele circulante ocupa un procent in crestere din 2))2 in 2))5
in totalul nevoilor intreprinderii. Acest lucru se poate e1plica prin usurinta companiei de a+si
finanta nevoile pe termen scurt si mai putin pe cele pe permanente.
Structura &asi$ului
RA=A S=R2C=2RA PASI3
'(3+.3
2002
'(3+.3
200'
'(3+.3
200&
'(3+.3
2005
'(3+.3
2006
-A=,RII =,=AL.A=,=AL PASI3 /%.38% 8'.''% 7%.%)% /0.00% /0./)%
-A=,RII P. =.R!.N L2NGA=,=AL PASI3 8.%6% '/.((% 0.00% 0.00% )(.0)%
CAPI=AL2RI =,=ALA=,=AL PASI3 ('.0(% 7.3%% ''.8'% (8.30% (/.63%
RA=A S=R2C=2RA AC=I3
'(3+.3
2002
'(3+.3
200'
'(3+.3
200&
'(3+.3
2005
'(3+.3
2006
AC=I3. I!,"ILIZA=.A=,=AL AC=I3 3(.)(% ').80% '7.'6% '0./3% (/.%'%
AC=I3. CIRC2LAN=.A=,=AL AC=I3 %/.68% 76.(0% 7'.7%% 78.(7% /(.3/%
S=,C2RIA=,=AL AC=I3 CIRC2LAN= %(.86% 3).87% )(.%/% 73.67% )6.'3%
-ISP,NI"ILI=A=IA=,=AL AC=I3 CIRC2LAN= 6./7% 0.)6% (0.)3% (.3)% (.'3%
15
Analiza structurii pasivului arata un procent foarte ridicat al datoriilor totale datorat in
principal datoriilor pe termen scurt. (atoriile pe termen lung, deci gradul de indatorare la
termen, reprezinta un procent mic din totalul pasivului, cu e1ceptia anului 2))5 cand s+a
contractat un credit #ancar pe termen lung. :#servam gradul de autonomie financiara scazut
al intreprinderii prin raportul capitalurilor proprii in total pasiv.
+.8.'. Analiza soldurilor intermediare de gestiune
Soldurile intermediare de gestiune pun in evidenta modul de functionare si
renta#ilitatea intreprinderii ca productie a e1ercitiului, valoare adaugata, e1cedent #rut de
e1ploatare, rezultat al e1ploatarii, rezultatul curent si rezultatul net al e1ercitiului.
#roductia e9ercitiului cuprinde productia vanduta@cifra de afaceri>, productia stocata
si productia imo#ilizata. Intreprinderea S.-. ARA!A R:MA!IA S.A. a inregistrat valori
pozitive si crescatoare pe perioada analizata, semn al eficientei activitatii.
Valoarea adaugata e1prima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de
productie, indeose#i a fortei de munca si capitalului, peste valoarea #unurilor si serviciilor
provenind de la terti. Acest indicator arata in cazul intreprinderii studiate cresterea
intreprinderii in perioada analizata, fiind un indicator mult mai cuprinzator decat cifra de
afaceri.
E9cedentul brut din e9&loatare -EBE. arata acumularea #ruta din e1ploatare. (e
asemenea in cazul intreprinderii S.- ARA!A R:MA!IA S.A. acest indicator cunoaste o
crestere pe perioada 2))2+2))5, semn al activitatii prospere a companiei.
/abloul soldurilor intermediare de gestiune
SI9
'(3+.3
2002
'(3+.3
200'
'(3+.3
200&
'(3+.3
2005
'(3+.32006

CI?RA -. A?AC.RI CA 86.3/%.)/'
(%7.37).//
(
(7%.8)/.00)
600.73(./'
(
%08.'77.3/8
3ARIA=IA S=,C2RIL,R B 9'('./86: (6.'37.7%% 9().)/3.8/): )(.'(0.66) 9(8.(0'.%%):
PR,-2C=IA I!,"ILIZA=A B $ $ $ $ 383.370
C#.L=2I.LI C2 !A=.RIIL. PRI!. SI
!A=.C,NS2!A"IL.
$ 70.0%8.7/'
(').()8.('
6
(06.70/.'87
330.787.3)
%
387.687.(%(
AL=. C#.L=2I.LI !A=.RIAL. $ (3).6%8 (.)%3.')8 %('.800 (.(').8// (.))'.380
AL=. C#.L=2I.LI .@= C2 .N.RGIA SI
APA
$ 6.6)(.3%8 /.%3'./86 %.)80.8(8 '8./7).6)7 6'.7%'.(03
C#.L=2I.LI PRI3IN- !AR?2RIL. $ (6.03%.8/7 (8.(%'.8%0 (%.863./'% '/.0%8.7%3 30.(7/.38'
:VA ).6/0.0/( '7.08).6(0 3'.)(/.07/ %'.073.70' ((/.)7/.06/
C#.L=2I.LI P.RS,NAL $ %.3'%./(6 6.7/8.3%) ).06'.6%8 (7.))/.638 (8.66'.'38
:E6E)E6ITDA* 9/6%.733: ''.30%.06) '7.67).%08 66.)().'%3 88.(3)./08
AL=. 3.NI=2RI .@PL,A=AR. B (0.3(%.7'% (3'.()6 '73.()' (6%.33) (.)03.)0%
A!,R=.SI PR,3.N.=. P=
-.PR.CIAR.A I!,"ILIZARIL,R
$ 6.30'.)8/ ).38(.6)' ).%0'.(/) %.'(%.'/% 3.8(3.076
AC2S=AR.A 3AL,RII AC=I3.L,R
CIRC2LAN=.
$ '.333.(7( '.(/8.(') %(.600 7.3%(./6% 9(/).)%):
AL=. C#.L=2I.LII .@PL,A=AR. $ ).()6.03% (0.7)(.'38 ).7'3.//) 3'.)38.6'' /7.7%(.%70
AC2S=ARI PRI3IN- PR,3. P= RISC2RI
SI C#.L=2I.LI
$ ').038 9(0.'3): 98).'7/: (77.8(8 70).''6
17
:RE)E6IT* 9'.366./)(: 6.((%.%(/ (%.6)%.)%8 9(.%33./7): /.666.8('
3.NI=2RI ?INANCIAR. =,=AL B ).0%3.%68 8.88/.%)6 ('.8(3.80) '3.0//.688 3).38).%/)
C#.L=2I.LI ?INANCIAR. =,=AL $ 7.8//./)' '3.377.38/ ('.6)).8%3 (6.%03./78 '8.''6.()%
:RC)E6T* 9).'70.0)6: 98.'%'.('%: (%.8(6.)(( %./)0.76) (6.%(%.66(
3.NI=2RI .@=RA,R-INAR. B $ '0.(') $ $ $
C#.L=2I.LI .@=RA,R-INAR. $ $ ').'33 $ $ $
I!P,ZI= PR,?I= $ $ $ $ (.3('.'70 (.867.'(7
:PN )5.2%0.05&* )0.26%.2'&* (6.0(&.5(( 5.5'/.&%5 (2.660.22&
Rezultatul e9&loatarii -EB!/. reprezinta rezultatul net al e1ploatarii, dupa deducerea
cheltuielilor cu amortizarile si provizioanelor. Acest indicator arata marimea a#soluta a
renta#ilitatii activitatii de e1ploatare si este asemenea indicatorilor anteriori in crestere in
perioada analizata.
Rezultatul curent -EB/. este determinat atat de activitatea de e1ploatare cat si de cea
financiara. 0l reprezinta rezultatul tuturor activitatilor curente ale societatii. Acest indicator
prezinta variatii datorate cheltuielilor financiare ale intreprinderii, insa prezinta o crestere
glo#ala.
Rezultatul net al e9ercitiul se o#tine dupa deducerea rezultatului activitatii
e1traordinare si al impozitului pe profit. Intreprinderea prezinta rezultat negativ in perioada
2))2+2))2, insa incepand cu anul 2))9 valoarea profitului inregistreaza o crestere foarte
mare.
+.8.0. Analiza ca&acitatii de autofinantare
-apacitatea de autofinantare@-A?> arata potentialul financiar dega"at de activitatea
renta#ila a intreprinderii destinat sa remunereze capitalurile proprii@ prin dividendele datorate>
si sa finanteze investitii viitoare.
DEDUCTIV


'(3+.3
2002
'(3+.3
200'
'(3+.3
200&
'(3+.3
2005
'(3+.3
2006
.".

E6E
9/6%.733: ''.30%.06) '7.67).%08 66.)().'%3 88.(3)./08
AL=. 3.NI=2RI .@PL,A=AR.

;
(0.3(%.7'% (3'.()6 '73.()' (6%.33) (.)03.)0%
AL=. C#.L=2I.LII .@PL,A=AR.

3
).()6.03% (0.7)(.'38 ).7'3.//) 3'.)38.6'' /7.7%(.%70
3.NI=2RI ?INANCIAR. =,=AL

;
).0%3.%68 8.88/.%)6 ('.8(3.80) '3.0//.688 3).38).%/)
C#.L=2I.LI ?INANCIAR. =,=AL

3
7.8//./)' '3.377.38/ ('.6)).8%3 (6.%03./78 '8.''6.()%
I!P,ZI= PR,?I=

3
$ $ $ (.3('.'70 (.867.'(7
R.Z2L=A=2L .@=RA,R-INAR

;
$ 9).(0/: $ $ $
CAF DEDUCTIV

:
(.'00.%5& )(.606./02* 22.&/2./(/ (0.20&.526 (%.(0(.05%

ADITIONAL


'(3+.3
2002
'(3+.3
200'
'(3+.3
200&
'(3+.3
2005
'(3+.3
2006
18
R.Z2L=A=2L .@.RCI=I2L2I

PN 9).'70.0)6: 98.'%7.'36: (%.8(6.)(( ).)3/.67) ('.%%8.''6
A!,R=.SI PR,3.N.=. P=
-.PR.CIAR.A I!,"ILIZARIL,R

; 6.30'.)8/ ).38(.6)' ).%0'.(/) %.'(%.'/% 3.8(3.076
AC2S=AR.A 3AL,RII AC=I3.L,R
CIRC2LAN=.

; '.333.(7( '.(/8.(') %(.600 7.3%(./6% 9(/).)%):
AC2S=ARI PRI3IN-
PR,3IZI,AN.L. P= RISC2RI SI
C#.L=2I.LI

; ').038 9(0.'3): 98).'7/: (77.8(8 70).''6
CAF ADITIONAL : (.'00.%5& )(.606./02* 22.&/2./(/ (0.20&.526 (%.(0(.05%
-apacitatea reala de autofinantare este evidentiata dupa distri#uirea dividendelor.
Intreprinderea analizata, S.-. ARA!A R:MA!IA S.A. a inregistrat o crestere a productiei
foarte mare in anii 2))9+ 2))5. Acest lucru se poate o#erva si in capacitatea de autofinantare a
acesteia. (e la o valoare negativa in 2))2 de K 1.595.892 la 17.1)1.9*7 arata o puterea firmei
de a sustine prin surse proprii un proiect de investitii. Insa cresterea nu este una de lunga
durata, nu se poate trage o concluzie pe termen lung legat de capacitatea firmei de a finanta
din surse proprii o investitie. 6utem spune, insa, ca intreprinderea este intr+o continua
dezvoltare si ca poate sustine proiectele de investitie in curs si proiecte viitoare nu foarte
ample.
+.8.1. Analiza &ragului de rentabilitate
#ragul de rentabilitate reprezinta volumul fizic al productiei vandute care acopera
totalul cheltuielilor, in conditiile in care rezultatul e1ploatarii este nul.



'(3+.32002 '(3+.3200' '(3+.3200& '(3+.32005 '(3+.32006
CI?RA A?AC.RI

CA
86.3/%.)/' (%7.37).//( (7%.8)/.00) 600.73(./'( %08.'77.3/8
C,S=2RI ?I@.

C?
6.6)(.3%8 /.%3'./86 %.)80.8(8 '8./7).6)7 6'.7%'.(03
C,S=2RI
3ARIA"IL.

C3
(0'.3)/./)7 (%8.00%.)'6 (3/.%86.8%' 6'3.%%8.(00 )60.()8.3%(
!ARCA C#.L=.
3ARIA"IL.

!C39%:
$/.6)% $0.87% '(.%'% $).7'% ((.36%
CI?RA A?AC.RI LA
PRAG

CA pr
)52.%0(.''(* )//6.((5.62&* '0.&/(.52& )52(.0&%.(0(* '%6.0&0.(5/
PRAG IN ZIL.

PRA9 ZILE
)20(.0(* )(.005.00* 62.0( )&6/./0* 222.%'
Analiza pragului de renta#ilitate ne arata ca acel volum fizic de echili#ru ar fi negativ
in 2))2, 2))2 si 2))* si pozitiv in 2))9 si 2))5. Acest prag de renta#ilitate negativ in anii
19
2))2 si 2))2 arata faptul ca intreprinderea nu isi acopera costurile si lucreaza in pierdere.
-ifra de afaceri la prag este pozitiva si arata acoperirea costurilor prin -A. 6utem aprecia
intreprinderea ca fiind relativ sta#ila, deoarece -A reala depaseste cu peste 2)< -A la prag.
6ragul de renta#ilitate in zile arata numarul de zile in care se atinge -A la prag.
L2atura CA3CA pra2
$(000000000.0
$/00000000.0
$%00000000.0
$600000000.0
$'00000000.0
.0
'00000000.0
600000000.0
%00000000.0
/00000000.0
'00' '003 '006 '00) '00%
An ,inan.iar
CA rea&a CA prag
CIFRA DE AFACERI LA PRA9
$(.000.000.000
$/00.000.000
$%00.000.000
$600.000.000
$'00.000.000
0
'00.000.000
600.000.000
%00.000.000
'00' '003 '006 '00) '00%
an ,inan.iar
$')00
$'000
$()00
$(000
$)00
0
)00
ci0ra a0aceri prag prag in zi&e



'(3+.32002 '(3+.3200' '(3+.3200& '(3+.32005 '(3+.32006

CA$ CA pr
(67.0/7.8(3 (.0)3.68(.)0) (6%.67%.6/( 8''.%7/.8'' '3'.3'/.'3(

D
E9CA$CA pr:ACA pr
$'.78 $(.(8 6./( $(.77 0.%'
6ozitia a#soluta a intreprinderii ,; arata pozitia fata de pragul de renta#ilitate.
:#servam ca acest indicator este foarte mare, lucru ce arata o fle1i#ilitate ridicata a
intreprinderii si un risc de e1ploatare mai redus.
-oeficientul de volatilitate sau pozitia relativa,
P
, inregistreaza valori mici, aratand
riscul minim asumat de intreprindere.
+.8.8. Analiza sensibilitatii rezultatului in ra&ort cu ni$elul de acti$itate
2)
'(3+.32002 '(3+.3200' '(3+.3200& '(3+.32005 '(3+.32006
CELE

RE(3RE0
$ %.6%(.6%8 ('.338.8)( 9(/.080.666: (0.07/.7/7


CA(3CA0
$ 7'.8/8.'88 8.)/'.('6 ''3.773./(% '0/.)6).)%/


:CELE
3 0.00 (.20 )0.0/* 0.05



CELF

RC(3RC0
$ 93.88'.07': '%.(7%.%37 9(0.0%3.7%%: 7.7%).%8%


RE(3RE0
$ %.6%(.6%8 ('.338.8)( 9(/.080.666: (0.07/.7/7


:CELF
3 )0.62* 2.(2 0.56 0.%%



CELC

:CELE<CELF
3 )0.05* 2.%' )0.0&* 0.0&
CE7E @coeficientul efectului de levier al e1ploatarii> evidentiaza sensi#ilitatea
rezultatului e1ploatarii la modificarea cifrei de afaceri. Se doreste ca -0/0 sa fie mai mare
decat 1, lucru care se realizeaza in 2))9. Aceasta valoare arata un risc scazut asumat de
intreprindere, in timp ce valori inferioare lui 1 arata un risc crescut. Apreciem, totusi, ca
valoarea este apropiata de 1, asadar intreprinderea se confrunta cu un risc de e1ploatare
scazut.
CE7F @coeficientul efectului de levier financiar> arata sensi#ilitatea rezultatului curent
inainte de impozit la modificarea rezultatului e1ploatarii. Asemenea indicatorului anterior,
o#servam o situatie mai #una a intreprinderii in anii 2))9 si 2))5 si un risc mai ridicat in anii
2))2 si 2))*.
CE7C @coeficientul efectului de levier com#inat> apare ca o compunere a efectului de
levier al e1ploatarii cu efectul de levier financiar.
INDICATORI SENSI6ILITATE
$(.00
$0.)0
0.00
0.)0
(.00
(.)0
'.00
'.)0
3.00
'003 '006 '00) '00%
AN FINANCIAR
C.L. C.L? C.LC
21
+.8.:. Analiza &rin rate de rentabilitate
: analiza prin rate permite o mai #una intelegere a gradului de independenta
financiara si economica, detectarea la momentul oportun a diferitelor cauze care genereaza
schim#ari nedorite in activitatea intreprinderii.
Ratele de renta#ilitate se determina ca raport intre efectele economice si financiare
o#tinute @mar"e de acumulare> si eforturile depuse pentru o#tinerea lor @activ total, capital
investit s.a.>.
Renta#ilitatea intreprinderii poate fi analizata prin trei categorii de rate$
rate de renta#ilitate comerciala
rate de renta#ilitate economica
rate de renta#ilitate financiara
RATE DE RENTA6ILITATE CO4ERCIALA


'(3+.3
2002
'(3+.3
200'
'(3+.3
200&
'(3+.3
2005
'(3+.3
2006
RA=Ae<e $0.80% (3.33% ().)3% ((.((% (%.'7%
RA=Amar>ei nete $).)/% $).)6% 8.)%% (.3/% '.0/%
RA=Amar>ei nete de e5p&oatare $'.6/% '.6%% 8.30% $0.6(% (.38%
RA=Amar>ei <rute de auto0inantare (.67% $(.0(% ('.7(% 6./(% './(%
RA=Amar>ei asupra va&.adaugate $().6)% /'.3'% /6.68% 7(.7(% /3.%0%

RATE DE RENTA6ILITATE ECONO4ICA
R.N=A"ILI=A=.Aec. <ruta $3.68% 63.%8% (00.33% 86.'8% 63.)(%
R.N=A"ILI=A=.Aec. neta $'(.7)% $(/.()% %(.77% ((.73% ).)%%

RATE DE RENTA6ILITATE FINANCIARA
R.N=A"ILI=A=.A0in. <ruta $6'.(0% $//.68% %'.8'% 8.'/% (7.83%
R.N=A"ILI=A=.A0in. neta $6'.(0% $//.68% %'.8'% ('.(%% '(.(8%
Rata mar,ei brute de e9&loatare sau RA&Ae#e arata aptitudinea activitatii de
e1ploatare de a dega"a profit. -resterea acestei rate in cazul intreprinderii S.-. ARA!A
R:MA!IA S.A. e1prima o crestere a productivitatii in perioada 2))2+2))5.
Rata mar,ei nete arata eficienta glo#ala a intreprinderii in perioada analizata.
:#servam o crestere a acestei rate, lucru ce arata o capacitate glo#ala sporita de a realiza
profit si de a face fata concurentei. Aceeasi crestere o putem o#serva si in cazul ratei mar,ei
nete de e9&loatare.
Rata mar,ei brute de autofinantare masoara surplusul de resurse de care dispune
intreprinderea pentru a+si asigura dezvoltarea si4sau remunerarea actionarilor sai. Rezultatele
acestei rate inregistreaza valori mici, lucru ce evidentiaza ca intreprinderea prefera a+si finanta
proiectele de dezvoltare din imprumuturi.
22
Rata mar,ei asu&ra $alorii adaugate arata rezultatul #rut de care dispune
intreprinderea dupa deducerea cheltuielilor de e1ploatare. =alorile inregistrate de aceasta rata
arata ca intreprinderea analizata isi o#tine o mare parte a rezultatului sau financiar din
activitatea de e1ploatare, aceasta fiind o activitate eficienta.
Rata rentabilitatii economice are o acceptiune mai larga si vizeaza, in principal,
eficienta capitalului economic alocat activitatii productive a intreprinderii. Renta#ilitatea
economica #ruta ia in considerare rezultatul #rut@ 0%0> iar cea neta rezultatul net al
e1ercitiului @profitul4pierderea net>. =alorile optime pentru aceasta rata ar fi peste 2*<, ceea
ce ar insemna ca in patru ani, ma1im, firma isi poate reinnoi capitalurile anaga"ate.
Intreprinderea analizata inregistreaza valori optime in cazul renta#ilitatii economice #rute,
insa pentru renta#ilitatea neta ratele sunt scazute. 01plicatia ar fi ca rezultatul e1ercitiului este
micsorat intr+o masura destul de mare de activitatea financiara, de a"ustari de valoare cat si de
impozitul de profit. (e asemenea, tre#uie luata in seama inflatia care influenteaza rezultatele
intreprinderii, prin efectele ei asupra intregii economice.
Rata rentabilitatii financiare arata capacitatea intreprinderii de a dega"a profit net
prin capitalurile proprii anga"ate in activitatea sa. Aceasta renta#ilitate se poate, asemeni celei
economice, calcula in forma #ruta @folosind rezultatul inainte de impozitare> si in forma neta
@folosind profitul net>. =alorile inregistrate de intreprinderea S.-. ARA!A R:MA!IA S.A.
sunt ridicate incepand din anul 2))9 si sunt superioare ratei medii a do#anzii de pe piata
monetara. Renta#ilitatea financiara arata o situatie mai dificila in primii ani analizati, insa
incepand cu anul 2))9 o ameliorare a situatiei companiei si o mai #una gestionare a fondurilor
investite de actionar.
RATE DE RENTA6ILITATE
$(00.00%
$/0.00%
$%0.00%
$60.00%
$'0.00%
0.00%
'0.00%
60.00%
%0.00%
/0.00%
'00' '003 '006 '00) '00%
An ,inan.iar
R
a
t
a
Renta<i&itatea economica neta Renta<i&itatea 0inanciara neta
+.8.2. Analiza &rin rate de lic6iditate
'(3+.32002 '(3+.3200' '(3+.3200& '(3+.32005 '(3+.32006
RA=A&ic+iditatii genera&e 0./806 (.())' 0.86/7 (.0%38 './086
22
RA=A&ic+idate intermediare 0.33/8 0.738% 0.6)/6 0.'/'' (.'/)/
RA=Aso&va<i&itatii pe termen &ung (.(380 (.078/ (.'88( (.'6(' (.''78
Rata lic6iditatii generale reflecta posi#ilitatea componentelor patrimoniale curente
de a se transforma pe termen scurt in lichiditati pentru a satisface o#ligatiile de plata e1igi#ile.
Se doreste ca aceasta rata sa fie supraunitara si mai mare ca 2. In cazul intreprinderii
analizate, putem o#serva o dificultate in a+si achita datoriile e1igi#ile pentru 2))2+2))9 insa
incepand cu anul 2))* intreprinderea arata o ameliorare indicatorul a"ungand in 2))5 la 2.8.
Aceasta valoare arata e1istenta unui fond de rulment necesar de mare pentru a face fata cererii
de ram#ursare a datoriilor.
Rata de lic6iditate intermediara-redusa. e1prima capacitatea intreprinderii de a+si
onora datoriile, pe termen scurt, din creante si disponi#ilitati. =aloare optima pentru aceasta
rata ar fi intre ).8 si 1. Acest lucru este realizat de intreprinderea analizata doar in anul 2))5.
Rata sol$abilitatii &e termen lung arata gradul in care intreprinderea face fata
datoriilor totale. Aceasta rata ar tre#ui sa depaseasca valoarea de 1.*. Intreprinderea S.-.
ARA!A R:MA!IA S.A. inregistreaza valori inferioare 1.* in toti anii de analiza, insa in
crestere. Acest lucru poate indica un risc de insolva#ilitate pe care si+l asuma furnizorii de
fonduri acordate intreprinderii.
+.8.;. Analiza &rin rate de indatorare
'(3+.32002 '(3+.3200' '(3+.3200& '(3+.32005 '(3+.32006
RA=A&evieru&ui 7.(83 ('.)'7 3.366 6.(6) 6.3//
RA=A datorii&or 0inanciare 0./03 3./(/ 0.000 0.000 '.77(
RA=Acapacitatii de ram<ursare %6.76% $77.308 3.88/ 8.7/7 ().360
RA=Ade pre&evare a c+e&tuie&i&or 0inianciare $8.63) (.06/ 0.6)3 0.3'/ 0.'8)
RA=A medie a do<anzii 0.0/8 0.(7/ 0.(38 0.077 0.(((
Rata le$ierului @coeficientul total de indatorare> reflecta gradul in care capitalurile
proprii asigura finantarea activitatii intreprinderii. =alorile inregistrate pentru acest indicator
arata o indatorare mare a intreprinderii, respectiv o capacitate redusa de a finanta activitati din
capitaluri proprii.
Rata datoriilor financiare e1prima gradul de indatorare pe termen lung. Acest
indicator ar tre#ui sa inregistreze valori su# ).* pentru a putea contracta noi credite de la
#anca. Indicatorul intreprinderii S.-. ARA!A R:MA!IA S.A. inregistreaza valori su# ).*,
chiar ) in 2))9 si 2))*, si peste ).* in 2))5 cand s+a contractat un nou credit.
Rata ca&acitatii de rambursare e1prima capacitatea intreprinderii de a ram#ursa in
totalitate creditele pe termen lung. Acest indicator arata ca intreprinderea analizata poate
ram#ursa creditul primit in 2))5 in 1* ani, lucru e1plica#il prin suma mare contractata.
Rata de &rele$are cheltuielilor financiare pune in evidenta capacitatea de plata a
costului indatorarii. : firma solva#ila va avea acest indicator su# ).5. Intreprinderea analizata
arata valori su# ).5, asadar arata o gestiune financiara sanatoasa.
Rata medie a dobanzii @costul indatorarii> arata daca este sau nu prefera#ila
finantarea prin imprumuturi. (aca aceasta rata este inferioara ratei de renta#ilitate economica
atunci este de preferat imprumutul.
29
Co!parar rnt..3 .o"t in+atorar
$0.300
$0.'00
$0.(00
0.000
0.(00
0.'00
0.300
0.600
0.)00
0.%00
0.700
'00' '003 '006 '00) '00%
An ,inan.iar
Costu& indatorarii Renta<i&itatea economica neta
!n urma analiziei financiare &utem concluziona$
Intreprinderea S.-. ARA!A R:MA!IA S.A. este o companie cu o cota destul
de mare din piata pe care opereaza. Acest lucru se o#serva in cifra de afaceri foarte
mare in toti anii de analiza.
Intreprinderea este in plina dezvoltare. &oti indicatorii indica faptul ca, incepand
cu anul 2))9, firma este intr+o continua dezvoltare revenindu+si dupa o perioada de
declin.
(esi este o firma cu un grad de indatorare ridicat si o autonomie financiara destul
delimitata, este o firma ce isi poate achita datoriile la termen si are un fond de
rulment realizat pe masura posi#ilitatilor de plata urgentata a datoriilor fata de
furnizori si actionari. Am o#servat de asemenea faptul ca intreprinderea prefera sa
se indatoreze pe termen scurt. Aceasta este o decizie #una avand in vedere tipicul
firmei si natura pietei pe care opereaza.
6entru planuri de investitii viitoare se prefera sursele imprumutate. Intreprinderea
are profit incepand cu anul 2))9 si nu poate acoperi costurile de investitie din
fonduri proprii. (e asemenea, am putut o#serva in analiza prin rate de indatorare,
2*
ca este in avanta"ul companiei de a se imprumuta pe termen lung, crescand
renta#ilitatea capitalurilor proprii.
Ca&itolul ') *escrierea &roiectului de in$estitii
'.(. Sco&ul &roiectului de in$estitii
=o#tinerea unui nou produs, zaharul DdietMsau DlightM, care va fi lansat pe piata
romaneasca, fiind primul produs de acest gen din Romania, menit sa satisfaca si clientii cu
nevoi mai speciale $ persoanele care sufera de dia#et sau de o#ezitate.
'.+. *escrierea &roiectului de in$estitie
Societatea Agrana Romania SA este cel mai important producator de zahar din
Romania, avand ca activitate principala producerea si comercializarea zaharului, in acest scop
folosind si investind importante sume de #ani.
(e aceea investirea intr+un nou produs care nu a mai fost prezent pana acum pe piata
romaneasca a zaharului si care va revolutiona viata multor persoane respectiv persoanele
dia#etice si cele o#eze este un punct tinta al firmei, un DtargetM.
!outatea produsului precum si nee1istenta unei concurente, ceilalti competitiori
concentrandu+se pe produsele e1istente si pe do#andirea unei cote de piata cat mai #une,
manifestata in cresterea cat mai accentuate a vanzarilor vor face din Agrana singurul
producator si distri#iutor autorizat de zahar DdietM oferindu+i un loc 1 fara echivoc si o pozitie
de monopol.
6entru atingerea acestui o#iectiv este insa necesara o investitie materializata su# forma
unui proiect de investitii, adica un suport in #aza caruia firma Agrana va stii necesarul, efortul
si va cunoaste si castigul, efectul scontat.
25
Astfel sunt necesare urmatoarele utila"e, personal, am#ala"e precum si o campanie
pu#licitara agresiva, toate aceste lucruri generand costuri suplimentare, ce nu pot fi acoperite
din fonduri proprii deci autofinantare ci doar apeland la un credit pe termen lung in valoare
de 2)).))) de euro pe o perioada de * ani din care se vor achizitiona cele necesare, precum$
+un utila" nou, instalatie de rafinare a zaharului, ce va fi cumparata de la Amann %rasov
importator de utila"e din ermania din #azinul Ruhr, Jrefeld, in valoare de 5).))) de euro, in
functie de evolutia produsului in urmatorii 2 ani si implicit de cererea populatiei urmand sa
achizitionam inca doua instalatii. 6articularitatile acestor utila"e, precum si e1perienta
nemteasca in producerea lor au determinat parafarea unui contract cu Amann, pentru produsul
nostru fiind necesara o instalatie speciala ce asigura o rafinare a zaharului superioara precum
si repetivitatea procesului de minim trei ori, altfel produsul o#tinut nu este via#il. Inainte de
semnarea acordului au mai e1istat discutii si cu Marcom un alt mare Importator de utila"e insa
produsul oferit de dumnealor, ce urma a fi adus din Italia, %ari nu intrunea toate cerintele
noastre. Mai mult prin contractarea Amann, dumnealor s+au o#ligat sa asigure transportul,
fracht+ul precum si toate costurile cu instalarea si reparatiile pe urmatorii 2 ani, perioada pe
care se intinde si garantia oferita de furnizor.
personal aditional necesar pentru a opera cu noul utila" precum si pentru a asigura
o #una functionare a capacitatilor de productie8 de asemenea este necesara
anga"area, instruirea si un scurt DtrainingM a unui inginer cu minim 2 ani
e1perienta in domeniu, cunoscator al utila"elor de rafinare. -osturile se vor ridica
la 9).))) de euro, costuri cu salariile, protectia sociala, prime, premii etc.
Am#ala"e, atat costurile directe din producerea4achizitionarea am#ala"elor precum
si efectuarea unui studiu de piata in vederea alegerii modelului si fundamentarea
deciziei. -osturile estimate sunt de 2).))) de euro.
6u#licitate, o campanie agresiva, spot+uri, pu#licitate atat prin intermediul
pu#licatiilor de mare tita" cat si prin intermediul &= si radio, campanie menita sa faca
cunoscut populatiei noul produs, practim dorim ca Dzaharul dietM sa fie o marca de
succes imposi#il de inlocuit sau comparat cu alte produse. (orim asocierea de Dzahar
dietM si chiar DzaharM cu Agrana. -osturile necesare 8).))) de euro.

40%
30%
20%
10%
Publicitate
Utilaje
Personal aditional
Ambalaje

27
-osturile totale, impartite pe destinatii sunt mai #ine prezentate in graficul D-osturile
proiectuluiM atat su# forma de cifra, costuri su# raport valoric cat si procentual.
(estinatie 6u#licitate Btila"e 6ersonal
aditional
Am#ala"e
-osturi@inclusive
&=A>
8).))) Q 5).))) Q 9).))) Q 2).))) Q
6rocentual @<> 9) 2) 2) 1)
Btila"ul care va fi achizitionat si va fi adus la fa#rica din %uzau la finele lunii iulie,
0&( @0stimated &ime of (eliver.> saptamana 2) adica intervalul 22+27 iulie 2))7, luna
cunoscuta in comert cat si in transporturi ca Dluna moartaM datorita faptului ca ma"oritatea
uzinelor4fa#ricilor4producatorilor din Bniunea 0uropeana inchid in aceasta perioada.
Momentul ales este chiar cu o saptamana inainte de declansarea vacantelor generale in
ermania vacante ce se intind de o#icei pe parcursul lunii august, conform %ursa &ransport,
GGG.#ursatransport.ro, informatii generale, este unul propice datorita faptului ca oferta de
marfuri este una relativ scazuta astfel pretul frachtului fiind scazut ceea ce determina o
valoare de tranzactie a utila"ului mai mica cu minim 9)) de euro ma1im 1))) euro, astfel
a"ungandu+se la pretul de 5).))) de euro al instalatiei pret Dall inD ceea ce inseamna ca el
cuprinde si transportul si instalarea precum si o serie de garantii. Marfa va fi adusa cel mai
pro#a#il cu ,ollemann transportator specializat in transportul de utila"e si aga#aritice. Btila"ul
va fi demontat astfel el se va incadra in dimensiunile camionului /1l1, 12,512,9712,)2 m.
'.'. #rodusele?ser$iciile noi -aferente in$estitiei.
28
29
2)
6e langa produsele de"a consacrate si cunoscute datorita unei e1celente campanii
pu#licitara vom mai adaugaunul care speram ca va avea cel putin acelasi efect asupra
clientilor daca nu si mai mare$ 'aharul DdietM, raspunsul nostru la consumul scazut de zahar
pe cap de locuitor, e1istenta unor persoane care nu consuma sau sunt nevoiti sa apeleze la
inlocuitori din cauza o#iective respectiv o#ezitate, dia#et, afectiuni cardio+vasculare etc. ?iind
prima tentativa aunei firme romanesti producatoare4distri#uitoare de zahar din Romania de a
aduce in prim plan si consumatorii ce prefera4sunt nevoiti sa accepte alternativele$ indulcitori,
zaharina etc. suntem nevoiti sa incepem la o scara mai redusa de productie dar prin calitatea
de a fi deschizator de drumuri in acest aspect si unic producator dar si in functie de
necesitatile populatiei vom hotari in viitorul apropiat daca este necesara im#unatatirea
capacitatilor de productie.
'aharul diet spre deose#ire de alte produse necesita o atentie deose#ita in procesul de
productie si numai utila"ele foarte performante si cu un randament si productivitate ridicata
pot asigura un produs in cantitati constante si in acelasi timp de calitate, astfel fiind nevoie de
minim trei rafinari consecutive pentru o#tinerea lui.
21
Spre deose#ire de zaharul DnormalM zaharul DdietM are insusirea ca poate fi consumat
de oricine, fiind un produs 1))< natural fara aditivi sau chimicale o#tinutprintr+un proces
industrial comple1 dar care asigura continutul optim de fructoza si de zaharuri astfel incat sa
fie in acelasi timp dulce dar si sanatos si conform cu cerintele si avizarile medicale de la
Ministerul Sanatatii.
'.0. #iata
Romania in sfera Bniunii 0uropene este deocamdata un pion dat asezarea sa precum
si conditiile geo+socio+demografice sunt propice unei dezvoltari care sa ne aduca aminte de
perioada inter#elica cunoscuta ca cea mai prolifica perioada a Romaniei, care a cunoscut un
adevarat D#oomM in tot sensul cuvantului devenind unul dintre statele fruntase in mai multe
domenii.
:data cu aderarea marile concerne europene intrezaresc capacitate deose#ite precum si
o piata care se afla in plina dezvoltare achizitiile de firme in toate domeniile strategice ale
Romaniei de catre companiile multiationale mai ales firmele austriece si germane care au luat
cu asalt sectorul financiar si al asigurarilor precum si productiile de piese si utila"e dar si
sectorul de materii prime care la noi se afla in plina reconstructie .
-resterile masive se manifesta de asemenea in 6I% 7< in anul 2))5 precum si in
indicele de crestere anual indice ce ne arata ca Romania se afla in plina dezvoltare spre
deose#ire de alte tari @SBA are un indice su#unitar ),25<> va fi centrul unor importante
achizitii si fuzionari in anii ce vor urma.
(e asemenea Agrana %uzau este mem#ru al grupului austriac Agrana fiind formata
prin fuzionarea 'aharul Romanesc SA, (anu#iana Roman SA si Agrana Romania ,olding
and &rading -ompan. SR/. Adunarea enerala 01traordinara a Actionarilor din 22
fe#ruarie 2))* a apro#at fuziunea dintre (anu#iana Roman S.A. si Agrana Romania ,olding
and &rading SR/ %ucuresti, in calitate de societati a#sor#ite, cu 'aharul Romanesc %uzau
S.A. cu sediul in %uzau, inmatriculata in Registrul -omertului %uzau su#.nr. 31)4*8*42))2, in
calitate de societate a#sor#anta, prin dizolvarea fara lichidare a societatilor a#sor#ite si
transmiterea universala a patrimoniului acestora catre S.-. 'aharul Romanesc S.A. In
conformitate cu ,otararile Adunarii enerale 01traordinare ale Actionarilor, 'aharul
Romanesc S.A. si+a schim#at denumirea in AGRANA ROAN!A S.A.
Astfel avand capital strain si traditia firmelor care au fuzionat in spate firma Agrana a
devenit cel mai mare producator si distri#uitor de zahar din Romania, iar mai nou isi propune
sa atace si acel segment de non+consumatori, cei a#soluti, caredatorita noului produs sunt
foarte aproape de a fi preschim#ati din statutul de non+consumatori a#soluti in clienti fideli ai
zaharului diet.Astfel noul produs ii vizeaza pe cei care din varii motive respective medicale $
dia#etici persoane care sufera de o#ezitate sau afectiuni cardio+vasculare oferindu+le o solutie
care sa vina in inatmpinarea dificultatilot lor.
Bn studiu efectuat in 199) si reluat in 2))* de dr. -ristiana lavce de la -entrul de
-ercetari Antropologice C?rancisc I. RainerD a luat masurile antropometrice a doua esantioane
de peste 2)) de copii si adolescenti, aflati in conditii socio+economice similare. -ercetarea,
intitulata CRelatia dintre stilul de viata si corpolenta la copiii si adolescentii din RomaniaD,
constata ca o#ezitatea este cel mai des intilnita la elevii de clasa I, tendinta in crestere in 2))*.
!u indiferent de gen insa, supraponderalitatea fiind mai accentuata la #aieti.
(iferentierea se mentine si in privinta celor aflati in clasa a =III+a, un alt grup de virsta cu
o#ezitatea in crestere. Spre deose#ire de cei din 199), aflati in e1trema cealalta, cind
su#ponderalitatea caracteriza am#ele se1e.
22
Actualul ritm de viata al romanilor va creste procentul o#ezilor, avertizeaza
endocrinologii. 6este 9)< dintre copiii din Romania sint supraponderali. C/a noi, procenta"ul
copiilor supraponderali sau chiar o#ezi a crescut ingri"orator. Bn procent de 9) este foarte
grav. Avem cazuri si de copii care, la o virsta de 12 ani, au 12) de ;ilogrameD, declara
-onstantin (umitrache, presedintele Societatii de 0ndocrinologie. In cazul adultilor,
procentul supraponderalilor este de 5), dintre care aproape "umatate sint o#ezi. Mai mult de
"umatate din populatia Romaniei este o#eza. -el putin unu din trei romani este supraponderal,
iar unu din patru romani este o#ez. Aceste statistici plaseaza Romania pe locul al treilea in
0uropa privind numarul o#ezilor.
!n Romania se inregistreaza o ade$arata %e&idemie% de diabet
Bn roman din cinci moare din cauza #olilor cardiovasculare, arata ultimele date
statistice. Situatia este cu atat mai grava, cu cat decesele apar tot mai frecvent la varste su# 9*
de ani. Romania se afla pe primul loc intre tarile Bniunii 0uropene la mortalitatea cauzata de
infarcturi si accidente vascular+cere#rale. 6otrivit rapoartelor Institutului !ational de
Statistica si a societatilor stiintifice de cardiologie si neurologie, la fiecare 1) minute, un
roman moare din cauza afectiunilor cardiovasculare. R(intre tarile B0, Romania sta cel mai
rau la acest capitol, cu peste 5)< din decese cauzate de #olile cardiovasculare, in conditiile in
care in 0uropa de =est mortalitatea cauzata de asemenea maladii este de doar 27<
/a sfSrsitul anului 1997 Ln RomSnia e1istau *7*.))) persoane #olnave de dia#et aflate Ln
evidenta centrelor specializate. Se estimeaza ca numarul celor cu dia#et nediagnosticat sau
latent este si mai mare, astfel LncSt apro1imativ un milion de romSni se confrunta cu aceasta
maladie de temut.
-auzele principale atat ale dia#etului cat si ale o#ezitatii si #olilor cardio+vasculare
sunt alimentatia nesanatoasa, alimente ce contin multe lipide sau sunt prea DdulciM si
sedentarismul. 6rin noul produs avem posi#ilitatea sa limitam aceste pro#leme cu care se
confrunta o mare parte din populatia Romaniei intr+un mod cum nu se poate mai dulce si
sanatos.
'.1. Concurenta
-ompania Agrana Romania, cel mai important "ucator din industria locala a zaharului,
prognozeaza pentru acest an o productie de zahar al# din sfecla de trei ori mai mare fata de
anul trecut, respectiv 29.))) de tone de zahar, fata de 1).*)) de tone. RAceasta prognoza de la
mi"locul campaniei are insa toate premisele sa fie depasita si cantitatea de zahar din sfecla
o#tinuta la finalul campaniei 2))5 sa a"unga la aproape 9).))) de toneR, spune 0milian
(o#rescu, reprezentant general al Agrana Romania. -ompania a cultivat in acest an circa
1).))) de hectare de teren, fata de suprafata de *.2)) hectare in 2))*.

-ompania a inregistrat in primul semestru o cifra de afaceri de 211,2 mil. lei @circa 5)
mil. euro>, in crestere cu 2*,*<, si un profit de 11,1 mil. lei, de circa patru ori mai mare decat
in primele sase luni ale anului trecut.
Cei mai im&ortanti com&etitori ai Agrana sunt 7emarco si 5a6arul Oradea.
22
CA/A7OG F!RE @@ 5a6ar
O7!VER .O.R.+ %acau
-:M0R& 44 'A,AR (I! &R0S&I0 (0 'A,AR, 'A,AR (I! S?0-/A (0
'A,AR, B/0I (B%/B RA?I!A& (0 ?/:AR0A S:AR0/BI, &:A&0 /A 6R0& (0
IM6:R&. 44 'A,AR, B/0I
lorA=srl+ -ampina
fa#rica de zahar 44 am#alari zahar 44 zahar
sc zimbru e9im srl+ %raila
firma de comert cu ridicata 44 zahar din import 44 zahar din trestie
VA7#RO* !m&e9 SR7+ %ucuresti
SR/ 44 6rivatizam fa#rica de zahar 44 'A,AR
banaBn+ /ugo"
distri#utie zahar, alimente, #auturi alcoolice si racoritoare 44 #ere ursus, timisoreana
zahar Agrana ulei Argus sare apa minerala sucuri 44
7aurus Srl+ &argu Secuiesc
Am#aleaza zahar cristal personalizat la in #aghete de 9+8 grame la cea mai #una
-alitate. 44 'ahar crista stic; personalizat 9+8g 44
BA7COEC /R"S/ SR7+ -lu"+!apoca
socieate de comert intern cu zahar si consultanta in afaceri 44 zahar import servicii de
consiliere generala in afaceri 44
5ADAR"7 S.A.+ alati
6R:(B-A&:R 'A,AR 44 'A,AR 44
COSE7!+ Iasi
Industrie alimentara 44 6roduse pream#alate uz casnic alimentar @esente alimentare,
coloranti alimentari, zahar pudra, zahar vanilinat, superesente, praf de copt>, melioratori
industria panificatiei si patiseriei 44
S!NA#SA /RA*!NG+ 6iatra !eamt
?irma privata, cu sediul social in 6iatra !eamt. 44 'ahar farin, 'ahar vanilat,
condimente am#alate diferite grama"e, cafea pra"ita, alune pra"ite, seminte de orice tip

s.c. romforest srl+ %rasov
Import zahar 44 Import zahar 44 zahar import polonia
mini&acE com s.r.l.+ Al#a Iulia
activitate de am#alare zahar la stic; 44 zahar la stic; de *g 44
Argirom International SA %ucuresti + Sucursala /echinta + 6roducator zahar.
29
Argus SA -onstanta + 6roductie de ulei alimentar.
Arianis 6rod -om SR/ &argu !eamt + 6roductie de ulei alimentar. 6roducator zahar.
%eta SA &andarei + 6roducator zahar.
?a#rica de 'ahar %od SA + 6roducator zahar.
?a#rica de 'ahar (raganesti+:lt + 6roducator zahar.
Imaculat /u;oserv SR/ &imisoara + 6roducator zahar. ?urnizor de zahar am#alat la
pliculet.
/aurus SR/ &argu Secuiesc + ?irma specializata in am#alarea zaharului in plicuri
personalizate.
/emarco SA + 'aharul /iesti + 6roducator zahar.
Marr Sugar Romania SR/ %ucuresti + 6roducator zahar.
Marr Sugar &rading Moldova + 6roducator zahar.
Siretul SA %ucecea + 6roducator zahar.
STd 'uc;er -hisinau + -oncern + 6roducator zahar.
'ahar SA -ora#ia + 6roducator zahar. (ulciuri.
'ahar SA /udus + 6roducator zahar.
'ahar SA :ltenita + 6roducator zahar.
'aharcom SR/ /udus + 6roducator zahar.
'aharul %uzau SA + 6roducator zahar. 6roducator si furnizor de produse agroalimentare.
2*
'aharul :radea SA + 6roducator zahar.
'aharul SA /iesti + 6roducator zahar.
'amur SA &argu Mures + 6roducator zahar.
In cazul zaharului diet firma nu are concurenta nici un alt competitor de pe piata
neaflandu+se in situatia de a cunoaste si produce.
#uncte tari)
este un produs nou, inovator8
nici un alt producator nu poseda posi#ilitatea de a procesa zahar diet, investitiile
necesare fiind foarte ridicate8
ofera un produs nou unei categorii numeroase ce nu are decat alternative modeste
intra pe o piata pe care poate deveni prinvipalul competitor in scurt timp8
foloseste tehnici si utila"e occidentale, avansate, posedand un personal instruit,
#ine pregatit8
se #ucura de #onitate financiara, prestigiu si solva#ilitate fiind in categoria
firmelor care sunt #ine cunoscute si appreciate
#uncte slabe$
costul destul de ridicat de procesare4producere a zaharului diet in raport cu puterea
de cumparare a populatiei, mai ales a segmentului de piata la care ne referim.
'.8. Strategia de marEeting -strategia de &ret, strategia de distributie, strategia de
&romo$are &entru noile &roduse ?ser$icii.
Strategia de &ret
Agrana isi propune un pret competitive care in primul an sa asigure o acoperire a
cheltuielilor dar si o mar"a de profit multumitoare . (atorita conditiilor economice din
Romania pretul fi1at tre#uie sa fie satisfacator pentru segmentul de piata vizat respectiv cel
format din persoanele dia#etice, o#ezsau care sufera de #oli cardio+vasculare. Astfel daca la
zaharul DnormalM pretul este cuprins undeva intre ),7* BS(+),8* BS(per ;g, pret de depozit
in cazul zaharului diet din cauza procesului comple1 de procesare si a costurilor ridicate de
intretinere a utila"elor respectiv de instruire a personalului un pret multumitor ar fi 1,)*
0BR:+1,1) 0BR: per ;g.
Strategia de distributie
25
Agrana isi propune sa limiteze la ma1im costurile aferente distri#utiei de aceea
apleaza la un canal scurt de distri#utie$ producator+intermediar+client. Astfel pentru
transportul intern al zaharului e1ista de"a contracte incheiate cu transportatori din zona care
livreaza marfa la pret de 2 ron per ;m O &=A spre toate destinatiile, respectiv toti clientii
Agrana care sunt atat firme de prestigiu $ Metro, Selgros cat si firme ce se ocupa cu comertul
cu amanuntul, en+gros si en+detail. -u multe din aceste firme e1ista contracte #ine sta#ilite si
organizate cu livrari la date e1acte, in special in cazul Metro sau Selgros. 01ista insa si firme
cu care Agrana lucreaza mai rar sau sporadic si unde livrarile de marfa sunt precedate de plati
facute in avans, datorate faptului ca insiguranta incasarii creantelor este o preocupare comuna
atuturor firmelor. -u marile lanturi de hiper+mar;et+uri e1ista contracte cu plata intre 5)+9)
zile.
(atorita faptului ca se apeleaza la un canal scurt firma Agrana limiteaza foarte mult costurile
interne, costuri c ear fi foarte mari in cazul unui sistem de distri#utie largit precedat de doi
sau mai multi intermediari.
Strategia de &romo$are a noului &rodus
6rima promotie nationala pentru #randul -oronita a fost realizata de agentia
%randstal; Advertising. 6romotia s+a #ucurat de o puternica sustinere la nivel national,
#eneficiind de spoturi &= si radio, precum si de machete in principalele ziare si pu#licatii cu
profil culinar.
&he Ad Store a inceput derularea unei noi campanii de imagini pentru contul
Margaritar de la Agrana. 6otrivit unor surse apropiate licitatiei de pu#licitate care a avut loc in
urma cu cateva luni, pe langa &he AdStore, la pitch au mai participat agentiile Starlin;,
%ridge -ommunication si &%IAU Merlin. Remus Frunza, anaging *irector, /6e Ad
Store declara ca decizia Agrana de a lucra cu agentia pe care o conduce a fost luata in urma
unei licitatii ce a desemnat agentia de pu#licitate care urma sa se ocupe de contul de
comunicare Margaritar$
F"n &rodus de succes &entru oameni de succesG
Dandit de echipa de creatie dupa conceptul Dun produs de succes pentru oameni de
succesM, precizeaza seful agentiei, Vmecanismele de comunicare ale spotului evidentiaza
zaharul Margaritar ca un produs premium, calitativ distinct fata de produsele asemanatoare,
un produs care devine un necesar in orice locuinta + ingredient indispensa#il al reusitei, ce te
a"uta sa imparti cu cei dragi micile satisfactii ale vietiiD, conchide el.
Ideea creativa accentueaza sentimentul realizarii, sustin creativii &he Ad Store,
apeland la emotiile consumatorului atat prin fondul vizual si cel sonor, cat si prin protagonisti.
01ecutia DcurataM, viziunea moderna si autentica, sunt de parere reprezentantii agentiei, aduc
un plus de valoare spotului video, iar protagonistul + (an -hisu, #inecunoscuta persoana
pu#lica este o personalitate reprezentativa pentru ideea de DsuccesM, mai adauga acestia.
6entru noul produs zaharul diet s+a optat pentru &he Ad store care avand un #uget de
8).))) de euro va folosi fiecare cent pentru a crea si a sustine o imagine #una noului produs.
Astfel, se va apela la o campanie agresiva atat prin presa scrisa, ziare de mare tira" si
pu#licatii culinare cat si prin spot+uri &= si radio care vor face cunoscut noul produs,
vizandu+se pentru primul an D#om#ardareaM pu#licului larg cu informatii despre zaharul diet,
crearea unei imagini pozitive, de unic produs ce poate satisfacaacest segment de consumatori
si o cota de piata de minim 2) <. 6entru urmatorii 9 ani se vizeaza o cota de piata care de la
27
an la an se va apropia de un incredi#il 9)<, pentru segmentul de piata vizat, statutul de unic
produs de pe piata romaneasca din gama diet practice determinand un monopol si deci
posi#ilitatea fi1arii unui pret putin mai ridicat in anii ce vor urma.
'.:. #rogramul de $anzari
(upa cum se poate o#serva si din grafic vanzarile firmei Agrana sunt in continua
crestere micile fluctuatii fiind datorate variatiilor sezoniere inerente de anotimpuri care isi pun
amprenta asupra cererii.
6entru noul produs firma isi propune o productie de 12tone adica numai *< din totalul
productiei, ceea ce inseamna ca se va genera un venit ma1im de 19,2 milioane de euro, un
venit deloc de negli"at in conditiile primului an pe piata. In urmatorii ani se doreste o crestere
cu minim 2* < anual dupa cum urmeaza$
28
Anu& Productie 9tone: 3enituri 9mi&. .uro:F
( (3 (6;3
' (%;') (7;/7)
3 '0;3(') '';3637)
6 ');380%') '7;8'8%/7)
) 3(;73/'/(') 36;8('(0837)
W6entru primul an se va opta pentru un pret de 1,1 euro per ;g, pretul pentru urmatorii 9 ani
depinzand de vanzarile care se vor inregistra astfel$ la un volum de 12 tone vandut in primul
an se va opta pentru o crestere cu 1) < a pretului8 in cazul unor vanzari mai mici de 12 tone
pretul va ramane constant sau chiar va fi micsorat la 1,)* euro per ;g.
'.2. Ca&acitatea te6nica aferenta &roiectului
-onform ta#elului de la punctul aferent productia va inregistra o crestere de 2* <
anual in conditiile unor vanzari ce indeplinesc minim pragul calculat.
!oul utila" va fi asam#lat chiar de furnizor de asemenea acesta oferind asistenta si in
cazul reparatiilor pe o perioada de 2 ani, perioade pe care se intinde garantia instalatiei de
rafinare. Spre deose#ire de instalatiile de rafinare pe care Agrana %uzau de"a le detine noul
utila" are o capacitate mai ridicata de productie, rafinand de pana la trei ori zaharul pentru
o#tinerea produsului$ zahar diet. :data cu avansarea proiectului se va apela la inca doua
utila"e, insa numai daca sunt indeplinite urmatoarele considerente$
productivitate ridicata si o capacitate de productie crescanda
mentena#ilitate #una8
utila"ul tre#uie sa raspunda cerintelor tehnice, sa nu dea DrateuriM, sa nu se
supraincarce sau sa com#ustioneze materia prima8
manevra#ilitate usoara, intertinere usoara.
Btila"ul va functiona zilnic in schim#uri de 9 ore cu pauza de o ora intre ele pentru a
evita supraincarcarea sau suprasolicitarea utila"ului, riscand o defectiune. =a fi manevrat
numai de personal special instruit.
'.;. #ersonalul
29
6entru operarea noului utila" precum si pentru manevra#ilitate si participarea la
productie este necesar sa se anga"eze un numar de cinci noi anga"ati, muncitori necalificati
precum si un sef de post de profesie inginer de preferat si cu e1perienta in domeniu, care va
#eneficia de un DtrainingM de doua saptamani pentru operarea noului utila", precum si pentru
solutionarea eventualelor pro#leme care pot aparea, respectiv supraincalzirea,
supraincarcarea sau pentru mentenanta cat mai #una a instalatiei de rafinare. %ugetul alocat
este de 9).))) euro, #anice vor acoperi atat salariile personalului nou nga"at precum si
premiile si primele dar si DtrainingulM si impozitele datorate statului in contul salariilor
platite.(atorita conditiilor geo+demografice, respectiv zonei in care se afla fa#rica, %uzau
salariile oferite sunt mult mai mici, in comparatie cu marile orase din Romania ceea ce
determina costuri directe, salariale mai scazute. (e asemenea pentru anga"area de muncitori
necalificati statul roman acorda deduceri la anumite impozite, oferind reduceri sau chiar
scutiri de la anumite plati fiscale.
'.(3. aterii &rime si utilitati -furnizori, calitate necesara, &ret.
Societatea Agrana Romania, mem#ra a grupului austriac Agrana, intentioneaza sa
achizitioneze in acest an zahar #rut in valoare de 52 de milioane de dolari @*2 de milioane de
euro> pentru a+si asigura materia prima, a declarat 0milian (o#rescu, reprezentantul general
al firmei in Romania.
RImporturile de zahar #rut acopera circa 9)< din necesarul de materie prima al
unitatilor din RomaniaR, a spus (o#rescu. 0l a precizat ca importurile vor fi efectuate in
special din %razilia, in conditiile in care pretul zaharului pe piata mondiala a crescut
semnificativ fata de perioada similara a anului trecut, a"ungand in prezent la circa 9)) de euro
pe tona.
(e asemenea foarte importante sunt culturile de sfecla de zahar in zona Roman, unde
s+a a"uns la o recolta de 5) tone pe hectar conform 3urnalul fermierului, in limitele unei
su#ventii de *) R:! pe tona de sfecla .
9)
(in ta#elul de mai sus reiese ca, cultura de sfecla de zahar esre cea mai profita#ila
cultura din Romania, solul din Moldova asigurand suportul necesar unor recolte foarte #une.
Aceste culture sunr asigurate de mici producatori si firme dupa cum urmeaza$
91
'.((. !nfluente asu&ra mediului
?irma Agrana prin activitatea sa nu polueaza datorita faptului ca ma"oritatea activelor
fi1e sunt noi incadrandu+se in normele B.0 privind emisiile de orice natura.
92
6reocuparile firmei Agrana privind aspectul ecologic sunt multiple si vizeaza$
incadrarea in normele de igiena agroalimentara8
monitorizarea si arhivarea parametrilor tehnologici in perioada campaniei8
cresterea sigurantei in functionarea utila"elor.
(e asemenea culturile de la Roman$ sunt numai cateva #eneficii care rezulta din
cultivarea sfeclei de zahar insa numai su# aspect ecologic, conform 3urnalului fermierului$
'.(+. #lanul de finantare
6entru realizarea proiectului firma apeleaza la un credit pentru investitii de la :&6
%an; Romania, sucursala Municipiului %ucuresti.
Acest credit este de tip cash, non K revolving si are ca destinatie fnanXarea activitYXilor
de investitii, astfel$
achiziXii de active imo#ilizate corporale
realizarea de noi capacitYXi de producXie
dezvoltarea 4 menXinerea capacitYXilor de producXie e1istente
modernizarea 4 retehnologizarea capacitYXilor de producXie, a utila"elor, maZinilor,
instalaXiilor, clYdirilor.
=aloarea ma1imY a facilitYXii ete dimensionatY Ln funcXie de cifra de afaceri netY,
declaratY Ln ultimul #ilanX conta#il, Lncheiat, depus Zi certificat de M?6, de cash+floG+ul
Lntocmit pentru perioada de creditare.
Rata de do#andY Zi comisioanele vor fi dimensionate Ln funcXie de$
cifra de afaceri anualY
analiza financiarY Zi calitativY a clientului
tipul garanXiei
Astfel creditul este in euro si este acordat pe o perioada de * ani, cu o do#anda fi1a de 8<.
92
arantii constituite$
+ terenuri si constructii evaluate la 55).))) R:!.
#7AN *E RAB"RSARE -E"RO.
Luna
Ram<ursare
capita& -o<anda
Rata
&unara
Rest de p&ata 0ara
do<anda
( '.7'(;8) (.333;33 6.0));'/ (87.'7/;0)
' '.760;08 (.3();(8 6.0));'/ (86.)37;8%
3 '.7)/;3% (.'8%;8' 6.0));'/ (8(.778;%0
6 '.77%;7) (.'7/;)3 6.0));'/ (/8.00';/%
) '.78);'% (.'%0;0' 6.0));'/ (/%.'07;%0
% './(3;/8 (.'6(;3/ 6.0));'/ (/3.383;70
7 './3';%) (.''';%' 6.0));'/ (/0.)%(;0)
/ './)(;)6 (.'03;76 6.0));'/ (77.708;)(
8 './70;)) (.(/6;73 6.0));'/ (76./3/;8%
(0 './/8;%8 (.(%);)8 6.0));'/ (7(.868;'7
(( '.80/;8) (.(6%;33 6.0));'/ (%8.060;3'
(' '.8'/;36 (.('%;86 6.0));'/ (%%.(((;8/
(3 '.867;/7 (.(07;6( 6.0));'/ (%3.(%6;((
(6 '.8%7;)' (.0/7;7% 6.0));'/ (%0.(8%;%0
() '.8/7;30 (.0%7;8/ 6.0));'/ ()7.'08;'8
(% 3.007;'' (.06/;0% 6.0));'/ ()6.'0';0/
(7 3.0'7;'7 (.0'/;0( 6.0));'/ ()(.(76;/(
(/ 3.067;6) (.007;/3 6.0));'/ (6/.('7;37
(8 3.0%7;7% 8/7;)' 6.0));'/ (6).0)8;%0
'0 3.0//;'( 8%7;0% 6.0));'/ (6(.87(;38
'( 3.(0/;/0 86%;6/ 6.0));'/ (3/./%';)/
'' 3.('8;)3 8');7) 6.0));'/ (3).733;0%
'3 3.()0;38 806;/8 6.0));'/ (3'.)/';%%
'6 3.(7(;38 //3;// 6.0));'/ ('8.6((;'7
') 3.(8';)6 /%';76 6.0));'/ ('%.'(/;73
'% 3.'(3;/' /6(;6% 6.0));'/ ('3.006;8(
'7 3.'3);') /'0;03 6.0));'/ ((8.7%8;%7
'/ 3.')%;/( 78/;6% 6.0));'/ ((%.)(';/)
'8 3.'7/;)3 77%;7) 6.0));'/ ((3.'36;33
30 3.300;3/ 7)6;8 6.0));'/ (08.833;86
3( 3.3'';38 73';/8 6.0));'/ (0%.%((;)%
3' 3.366;)6 7(0;76 6.0));'/ (03.'%7;0'
33 3.3%%;/3 %//;6) 6.0));'/ 88.800;(8
36 3.3/8;'/ %%% 6.0));'/ 8%.)(0;8(
3) 3.6((;/7 %63;6( 6.0));'/ 83.088;06
3% 3.636;%' %'0;%% 6.0));'/ /8.%%6;6'
37 3.6)7;)' )87;7% 6.0));'/ /%.'0%;80
3/ 3.6/0;)7 )76;7( 6.0));'/ /'.7'%;36
38 3.)03;77 ))(;)( 6.0));'/ 78.''';)7
60 3.)'7;(3 )'/;() 6.0));'/ 7).%8);66
6( 3.))0;%6 )06;%6 6.0));'/ 7'.(66;/0
6' 3.)76;3( 6/0;87 6.0));'/ %/.)70;6/
63 3.)8/;(6 6)7;(6 6.0));'/ %6.87';36
66 3.%'';(3 633;() 6.0));'/ %(.3)0;'(
99
6) 3.%6%;'/ 608 6.0));'/ )7.703;83
6% 3.%70;)8 3/6;%8 6.0));'/ )6.033;3)
67 3.%8);0% 3%0;'' 6.0));'/ )0.33/;'8
6/ 3.7(8;%8 33);)8 6.0));'/ 6%.%(/;%0
68 3.766;68 3(0;78 6.0));'/ 6'./76;((
)0 3.7%8;6) '/);/3 6.0));'/ 38.(06;%%
)( 3.786;)/ '%0;7 6.0));'/ 3).3(0;0/
)' 3./(8;// '3);6 6.0));'/ 3(.680;'0
)3 3./6);36 '08;83 6.0));'/ '7.%66;/%
)6 3./70;8/ (/6;3 6.0));'/ '3.773;//
)) 3./8%;78 ()/;68 6.0));'/ (8./77;08
)% 3.8'';7% (3';)( 6.0));'/ ().8)6;33
)7 3.86/;8' (0%;3% 6.0));'/ ('.00);6(
)/ 3.87);'6 /0;06 6.0));'/ /.030;(7
)8 6.00(;76 )3;)3 6.0));'/ 6.0'/;6'
%0 6.0'/;6' '%;/% 6.0));'/ 0
=,=AL &'.'(6=%( 2&'.'(6=/0
9*
Ca&itolul 0) #re$iziuni financiare &e durata de acordare a
creditului
0.(. Calculul indicatorilor s&ecifici studiului de fezabilitate
6entru a putea realiza o previziune financiara a proiectului de investitii al intreprinderii
S.-. ARA!A R:MA!IA S.A. este necesar ca initial sa punctam elementele dorite si
asteptate de firma.
Am considerat cifra de afaceri aferenta investitiei in primul an in cuantum de 1<
din cifra de afaceri asa cum apare la 21 (ecem#rie 2))5. Am luat in considerare
faptul ca este un produs nou ce va aduce in primul an o cifra de afaceri mult mai
mica decat aduc produsele de"a consacrate si uzuale. In plus, produsul este destinat
unei categorii aparte a populatiei, lucru ce va contri#ui la aceasta valoarea
vanzarilor.
/uand in considerare cresterea anuala a cifrei de afaceri in anii 2))2+2))5 am
considerat o rata de crestere anuala a cifrei de afaceri de 2)<.
Ci,ra A,a.ri
$
(00.000.000
'00.000.000
300.000.000
600.000.000
)00.000.000
%00.000.000
700.000.000
'00' '003 '006 '00) '00%
Ci0 ra A0aceri
CA '(3+.32002 '(3+.3200' '(3+.3200& '(3+.32005 '(3+.32006

3a&oareAan 86.3/%.)/' (%7.37).//( (7%.8)/.00) 600.73(./'( %08.'77.3/8

3ariatie 7'.8/8.'88 8.)/'.('6 ''3.773./(% '0/.)6).)%/

Variati $ &'.6($ 5.&($ 55./&$ '&.2'$

Variatia !+i '&.%%$
-osturile varia#ile au fost apro1imate la 8*< din cifra de afaceri. Am luat,
asemeni punctului anterior, in seama procentul anual din cifra de afaceri aferent
95
costurilor varia#ile. (atorita faptului ca procesul de productie al noului produs e
mai putin costisitor, intrucat este doar un proces au1iliar celor prin care trece si
zaharul normal.
'(3+.32002 '(3+.3200' '(3+.3200& '(3+.32005 '(3+.32006

Costuri varia<i&e (0'.3)/./)7 (%8.00%.)'6 (3/.%86.8%' 6'3.%%8.(00 )60.()8.3%(

=ota& C3 din CA (0/.6)% (00.87% 7/.3/% (0).7'% //.%%%

Pro.nt !+iu 06.&&$
-osturile fi1e au fost evaluate la 1)) ))) eur4an.
Amortizarea este liniara iar cheltuielile a"ung la 9)) eur4luna.
-heltuielile cu do#anda aferente creditului sunt prezentare in ta#elul de mai "os$
Luna Ra!8ur"ar .apital Do8an+a Rata lunara
R"t + plata ,ara
+o8an+a
Do8an+a p
an
( '.7'(.8) (.333.33 6.0)).'/ (87.'7/.0)
' '.760.08 (.3().(8 6.0)).'/ (86.)37.8%
3 '.7)/.3% (.'8%.8' 6.0)).'/ (8(.778.%0
6 '.77%.7) (.'7/.)3 6.0)).'/ (/8.00'./%
) '.78).'% (.'%0.0' 6.0)).'/ (/%.'07.%0
% './(3./8 (.'6(.3/ 6.0)).'/ (/3.383.70
7 './3'.%) (.'''.%' 6.0)).'/ (/0.)%(.0)
/ './)(.)6 (.'03.76 6.0)).'/ (77.708.)(
8 './70.)) (.(/6.73 6.0)).'/ (76./3/.8%
(0 './/8.%8 (.(%).)8 6.0)).'/ (7(.868.'7
(( '.80/.8) (.(6%.33 6.0)).'/ (%8.060.3'
(' '.8'/.36 (.('%.86 6.0)).'/ (%%.(((.8/ (&%%5.'2
(3 '.867./7 (.(07.6( 6.0)).'/ (%3.(%6.((
(6 '.8%7.)' (.0/7.7% 6.0)).'/ (%0.(8%.%0
() '.8/7.30 (.0%7.8/ 6.0)).'/ ()7.'08.'8
(% 3.007.'' (.06/.0% 6.0)).'/ ()6.'0'.0/
(7 3.0'7.'7 (.0'/.0( 6.0)).'/ ()(.(76./(
(/ 3.067.6) (.007./3 6.0)).'/ (6/.('7.37
(8 3.0%7.7% 8/7.)' 6.0)).'/ (6).0)8.%0
'0 3.0//.'( 8%7.0% 6.0)).'/ (6(.87(.38
'( 3.(0/./0 86%.6/ 6.0)).'/ (3/./%'.)/
'' 3.('8.)3 8').7) 6.0)).'/ (3).733.0%
'3 3.()0.38 806./8 6.0)).'/ (3'.)/'.%%
'6 3.(7(.38 //3.// 6.0)).'/ ('8.6((.'7 ((062.6'
') 3.(8'.)6 /%'.76 6.0)).'/ ('%.'(/.73
'% 3.'(3./' /6(.6% 6.0)).'/ ('3.006.8(
'7 3.'3).') /'0.03 6.0)).'/ ((8.7%8.%7
'/ 3.')%./( 78/.6% 6.0)).'/ ((%.)('./)
'8 3.'7/.)3 77%.7) 6.0)).'/ ((3.'36.33
30 3.300.3/ 7)6.8 6.0)).'/ (08.833.86
3( 3.3''.38 73'./8 6.0)).'/ (0%.%((.)%
3' 3.366.)6 7(0.76 6.0)).'/ (03.'%7.0'
33 3.3%%./3 %//.6) 6.0)).'/ 88.800.(8
36 3.3/8.'/ %%% 6.0)).'/ 8%.)(0.8(
3) 3.6((./7 %63.6( 6.0)).'/ 83.088.06
97
3% 3.636.%' %'0.%% 6.0)).'/ /8.%%6.6' /0(6.&0
37 3.6)7.)' )87.7% 6.0)).'/ /%.'0%.80
3/ 3.6/0.)7 )76.7( 6.0)).'/ /'.7'%.36
38 3.)03.77 ))(.)( 6.0)).'/ 78.'''.)7
60 3.)'7.(3 )'/.() 6.0)).'/ 7).%8).66
6( 3.))0.%6 )06.%6 6.0)).'/ 7'.(66./0
6' 3.)76.3( 6/0.87 6.0)).'/ %/.)70.6/
63 3.)8/.(6 6)7.(6 6.0)).'/ %6.87'.36
66 3.%''.(3 633.() 6.0)).'/ %(.3)0.'(
6) 3.%6%.'/ 608 6.0)).'/ )7.703.83
6% 3.%70.)8 3/6.%8 6.0)).'/ )6.033.3)
67 3.%8).0% 3%0.'' 6.0)).'/ )0.33/.'8
6/ 3.7(8.%8 33).)8 6.0)).'/ 6%.%(/.%0 56(%.5'
68 3.766.68 3(0.78 6.0)).'/ 6'./76.((
)0 3.7%8.6) '/)./3 6.0)).'/ 38.(06.%%
)( 3.786.)/ '%0.7 6.0)).'/ 3).3(0.0/
)' 3./(8.// '3).6 6.0)).'/ 3(.680.'0
)3 3./6).36 '08.83 6.0)).'/ '7.%66./%
)6 3./70.8/ (/6.3 6.0)).'/ '3.773.//
)) 3./8%.78 ()/.68 6.0)).'/ (8./77.08
)% 3.8''.7% (3'.)( 6.0)).'/ ().8)6.33
)7 3.86/.8' (0%.3% 6.0)).'/ ('.00).6(
)/ 3.87).'6 /0.06 6.0)).'/ /.030.(7
)8 6.00(.76 )3.)3 6.0)).'/ 6.0'/.6'
%0 6.0'/.6' '%./% 6.0)).'/ 0 20&&.%&
&'.'(6.%( 2&'.'(6./0 &'.'(6.%(
=aloarea activelor nete va ramane constanta, valoarea anuala fiind de 2) de zile de
rotatie din -A.
Rata de actualizare a flu1urilor de trezorerie este rata do#anzii la care s+a acordat
creditul, deoarece este singura sursa de finantare a proiectului de investitii$ 8<.
/uand in considerare aspectele prezentate am o#tinut un scenariu de #aza. 6e #aza
acestui scenariu am calculat indicatorii de eficienta ai investitiei$ valoarea actualizata net
@=A!>, rata interna de renta#ilitate @RIR>, termenul de recuperare @&R> si indicele de
profita#ilitate @I6>.
3EUR3
INVESTITIA

'00.000
An ( An 2 An ' An & An 5

CA crestere de (%0ata de '00% (./6%.'8) '.'().))6 '.%)/.%%) 3.(80.38/ 3./'/.67/
crestere anua&a de '0%

CV /)% din CA (.)%8.3)( (.//3.''( '.')8./%) '.7((./3/ 3.')6.'0%

CF (00 000 annua& (00.000 (00.000 (00.000 (00.000 (00.000

A4O 600Aan 600 600 600 600 600

DO6 ca&cu&at rate (6.77) ((.8%3 /.8(% ).%(/ '.06)

98
Pro,it 8rut (%(.7%8 '(8.870 '/8.6/3 37'.)6' 67(./'7

I!po#it
pro,it
E(%%Fpro0it <rut ').//3 3).(8) 6%.3(7 )8.%07 7).68'

Pro,it nt (3).//% (/6.77) '63.(%% 3('.83) 38%.33)

ACR nt '0 zi&e de rotatie din CA (0'.)7' ('3.0/% (67.706 (77.'66 '('.%83

ACR nt (0'.)7' '0.)(6 '6.%(7 '8.)6( 3).668

CFD EPNB-,"BA!,$-e&ta ACR 6/.6/8 (7%.%'3 ''7./%) '/8.6(' 3%3.330

VR 60.000
0.(.(. Valoarea actualizata neta -VAN.
Valoarea actualizata neta -VAN. este cel mai utilizat indicator folosit in evaluarea
performantei unui proiect de investitii. Indicatorul reprezinta surplusul de capital rezultat la
incheierea duratei de viata a investitiei. 0ste evident ca se doreste o valoare pozitiva si cat mai
mare. In cazul intreprinderii S.-. ARA!A R:MA!IA S.A. valoarea =A! este pozitiva si
depaseste valoarea cheltuielilor cu do#anda, asa cum se doreste in cazul investitiilor creditate.
-u alte cuvinte, analizand =A!+ul, proiectul este renta#il.
VAN 66&.&'6=00 >
0.(.+. Rata interna de rentabilitate -R!R.
Rata interna de rentabilitate -R!R. reprezinta rata de actualizare a flu1urilor de
trezorerie pentru care =A! este ). In cazul S.-. ARA!A R:MA!IA S.A. rezultatul este$
RIR 60$
Aceasta rata este evident superioara ratei do#anzii la care s+a acordat creditul, lucru ce
arata renta#ilitatea proiectului de investitii.
0.(.'. /ermenul de recu&erare -/R.
/ermenul de recu&erare -/R. e1prima intervalul de timp necesar recuperarii
capitalului investit prin intrarile nete de trezorerie medii anuale. Acest interval masurat in ani
se poate calcula pentru flu1uri de trezorerie actualizate sau nu.
6entru intreprinderea analizata s+au o#tinut$
CF CF CU4. CF ACT CF ACT CU4
9'00.000: $
6/.6/8 6/.6/8 66./87 66./87
(7%.%'3 '').((3 ()(.6'% (8%.3'6
''7./%) 6)'.87/ (/0.//7 377.'(0
'/8.6(' 76'.380 '('.7'7 )/8.837
3%3.330 (.(0).7'( '67.'77 /37.'(6
99
&ermenul de recuperare o#tinut este$ 1 ani si 2)9 zile iar termenul actualizat de
recuperare este de $ 2 ani si 7 zile. 6roiectul este unul renta#il deoarece investitia este
recuperata in prima "umatate a perioadei de creditare. 6roiectul arata astfel un risc minim iar
solva#ilitatea sa este sigura.
0.(.0. !ndicele de &rofitabilitate -!#.
Indicele de profita#ilitate @I6> reprezinta valoarea actuala neta scontata pentru o
cheltuiala initiala de investitie egala cu 1. 0l poate fi un indicator la fel de important ca si
=A!, deoarece e1prima castigul net o#tinut pentru o unitate monetara investita.
=aloarea inregistrata este supraunitara, ceea ce arata faptul ca proiectul este unul
profita#il.
0.+. Analiza de sensibilitate
6ornind de la scenariul de #aza prezentat in su#+capitolul anterior @9.1.-alculul
indicatorilor specifici studiului de feza#ilitate> vom face o analiza a sensi#ilitatii proiectului
de investitii la modificari ale elementelor prezentate in scenariu @cifra afaceri, costuri
varia#ile, amortizare s.a.>. -u alte cuvinte vom analiza mai multe scenarii optimiste si
respectiv pesimiste.
0.+.(. Scenariu o&timist
9.2.1.1. Scenariu optimist+cresterea cifrei de afaceri la 2)< pe an
=om lua in calcul cota de piata a firmei si in cadrul scenariului optimist vom
presupune cresterea cifrei de afaceri cu 1)< fata de perioada de #aza. -osturile varia#ile se
mentin a fi 8*< din cifra de afaceri, do#anda este aceeasi ca in perioada de #aza, si se
pastreaza amortizarea liniara.
3EUR3
INVESTITIA '00.000 An ( An 2 An ' An & An 5

CA (./6%.'8) '.600.(/6 3.('0.'38 6.0)%.3(0 ).'73.'03


CV /)% din CA (.)%8.3)( '.060.()% '.%)'.'03 3.667./%6 6.6/'.''3

CF (00.000 anua& (00.000 (00.000 (00.000 (00.000 (00.000

A4O 600Aan 600 600 600 600 600

DO6 Ca&cu& rate (6.77) ((.8%3 /.8(% ).%(/ '.06)

IP &.'22
*)
Pro,it 8rut (%(.7%8 '67.%%) 3)/.7(8 )0'.6'8 %//.)3%

I!po#it pro,it E(%%Fpro0it <rut ').//3 38.%'% )7.38) /0.3/8 ((0.(%%

Pro,it nt (3).//% '0/.038 30(.3'6 6''.060 )7/.370

ACR nt '0 zi&e de rotatie din CA (0'.)7' (33.366 (73.367 '').3)( '8'.8)%

ACR nt (0'.)7' 30.77' 60.003 )'.006 %7.%0)

CFD
EPNB-,"BA!,$-e&ta
ACR
6/.6/8 (/8.%30 '70.%3/ 37%.0)6 )(3.'(0

VR 60.000
In urma calculelor o#tinem$


6utem o#serva cu usurinta faptul ca o cresterea cifrei de afaceri cu 1)< fata de
scenariul de #aza a dus la o crestere su#stantiala a indicatorilor de eficienta a investitiei. =A!
a crescut de la %%6.63%;80 &a /7).'3(;(6 euro. Rata interna de renta<i&itate depaseste si in acest caz
rata do<anzii; aratand e0icienta proiectu&ui.
CFd CFd C". CFd AC/
CF AC/
C"
2)).)))
98.989 98.989 99.897 99.897
189.52) 228.119 152.*77 2)7.979
27).528 *)8.7*5 219.891 922.21*
275.)*9 889.81) 275.911 598.725
*12.21) 1.298.)2) 299.282 1.)98.))8
&ermenul de recuperare este de 1 ani si 287 zile pentru -?( neactualizat si 1 ani si
292 zile pentru -?( actualizat. In acest scenariu indicele de profita#ilitate a"unge la *,275,
fata de 9.222 cat era in scenariu de #aza.
!# *,275
-resterea cifrei de afaceri cu 2)< annual, fata de 1)< cat este in scenariul de #aza a
dus la cresterea indicelui de profita#ilitate, la scaderea termenului de recuperare, investitia se
recupereaza mai devreme de 2 ani si in cazul -?( actualizat.
VAN 2:1.+'(,(0 H
R!R :24
*1
9.2.1.2. Scenariu optimist+scaderea ponderii cheltuielilor varia#ile la 8)< din cifra de
afaceri
6ornim de la scenariu de #aza, cifra de afaceri creste cu 2)< anual, cheltuielile cu
do#anzile nu se modifica, se pastreaza amortizarea liniara, insa presupunem scaderea
cheltuielilor varia#ile, astfel ele vor fi 8)< din cifra de afaceri.
=E"R=
INVESTITIA '00.000 An ( An 2 An ' An & An 5

CA crestere de (%0ata de '00% (./6%.'8) '.'().))6 '.%)/.%%) 3.(80.38/ 3./'/.67/
crestere anua&a de '0%
CV /0% din CA (.677.03% (.77'.663 '.('%.83' '.))'.3(/ 3.0%'.7/'
CF (00 000 annua& (00.000 (00.000 (00.000 (00.000 (00.000
A4O 600Aan 600 600 600 600 600
DO6 ca&cu&at rate (6.77) ((.8%3 /.8(% ).%(/ '.06)
Pro,it 8rut ')6.0/6 330.76/ 6''.6(7 )3'.0%' %%3.')(
I!po#it pro,it E(%%Fpro0it <rut 60.%)3 )'.8'0 %7.)/7 /).(30 (0%.('0
Pro,it nt '(3.630 '77./'/ 3)6./30 66%.83' ))7.(3(
ACR nt '0 zi&e de rotatie din CA (0'.)7' ('3.0/% (67.706 (77.'66 '('.%83
ACR nt (0'.)7' '0.)(6 '6.%(7 '8.)6( 3).668
CFD EPNB-,"BA!,$-e&ta ACR ('%.036 '%8.%77 338.)'8 6'3.608 )'6.('7
VR 60.000
In urma calculelor o#tinem$
VAN 1.112.*89,*5 Q
R!R 1)7<
!# 5,*52
CF CF C". CF AC/
CF AC/
C"
2)).)))
125.)29 125.)29 115.598 115.598
259.577 29*.71) 221.2)9 297.9)2
229.*29 72*.229 259.*29 517.921
*2
922.9)9 1.1*8.598 211.218 928.5*)
*29.127 1.582.77* 2*5.712 1.28*.251
rata de actualizare 8<
In cazul modificarii cheltuielilor varia#ile o#servam o scadere a termenului de
recuperare astfel investitia se recupereaza intr+un 1 ani si 99 zile pentru -?( neactualizat si 1
ani si 129 zile pentru -?( actualizat.
Indicele de profita#ilitate a"unge la 5,*52, mai mare decat in cazul in care variaza cifra
de afaceri.
=aloarea actualizata neta creste si ea la 1.112.*89,*5 euro, ceea ce demonstreaza
sensi#ilitatea ridicata la modificarile costurilor varia#ile, si se constata ca este de preferat
scaderea costurilor varia#ile in detrimentul cresterii cifrei de afaceri.
0.+.+. Scenariu &esimist
9.2.2.1. Scenariu pesimist+scaderea cresterii cifrei de afaceri la 1)< pe an
$.2R$
INVESTITIA '00.000 An ( An 2 An ' An & An 5

CA crestere de (% 0ata de '00% (./6%.'8) '.030.8') '.'36.0(7 '.6)7.6(8 '.703.(%(
crestere anua&a de (0%

CV /)% din CA (.)%8.3)( (.7'%.'/% (./8/.8(6 '.0//./0% '.'87.%/%

CF (00 000 annua& (00.000 (00.000 (00.000 (00.000 (00.000

A4O 600Aan 600 600 600 600 600

DO6 ca&cu&at rate (6.77) ((.8%3 /.8(% ).%(/ '.06)

Pro,it 8rut (%(.7%8 (8'.'7% '').7/% '%'.)8) 303.0'8

I!po#it pro,it E(%%Fpro0it <rut ').//3 30.7%6 3%.('% 6'.0() 6/.6/)

Pro,it nt (3).//% (%(.)(' (/8.%%0 ''0.)/0 ')6.)6)

ACR nt '0 zi&e de rotatie din CA (0'.)7' (('./'8 ('6.((' (3%.)'3 ()0.(7%

ACR nt (0'.)7' (0.')7 ((.'/3 ('.6(( (3.%)'

CFD EPNB-,"BA!,$-e&ta ACR 6/.6/8 (%3.%(7 (/7.%86 '(6.(/% '63.337

VR 60.000
=aloarea =A! in scenariul pesimist este de +;(,830 H. Se o#serva o diminuare a
=A! fata de scenariul de #aza cand era de 880.0'8.;3 H cu ':+,2'+.+;. &otusi, si in acest caz
se o#tine pentru =A! o valoare pozitiva, mai mare decat valoarea cheltuielilor cu do#anzile,
lucru care este de dorit pentru o societate care recurge la un imprumut prin credit #ancar.
(eci, chiar si pentru acesta varianta este evident ca proiectul ela#orate de societate este unul
cat se poate de renta#il.
VAN &/&.&'/ >
*2
=aloarea R!R in scenariul pesimist a fost de 0:4 comparativ cu valoarea din
scenariul de #aza care a fost 8;4. Avand in vedere faptul ca rata do#anzii la care s+a acordat
creditul a fost de 8<, este evident ca valoarea RIR este net superioara ratei do#anzii.Si acest
lucru este de asemeni o dovada in plus care spri"ina renta#ilitatea proiectului, pe langa
valoarea lui =an, situatie analizata mai sus.
In acesta varianta a scenariului pesimist situatia cash floG+urilor a fost urmatoarea$


&ermenul de recuperare este de 2 ani si 229 de zile, iar cel actualizat este de 2 ani si 2*
de zile. -ifrele demonstreaza ca desi creditul este luat pe * ani, investitia se recupereaza in
apro1imativ lumatate de perioada, deci riscul este unul minim si cu solva#ilitate garantata.
Indicele de profita#ilitate, I6, inregistreaza valoarea de +.012.(esi este mai mica decat
valoarea indicatorului in scenariul de #aza este mai mare decat 1 deci, proiectul este unul
profita#il.
RIR 50$
CF
CF
Cumulat
CF actualizat CF act. Cum
6/;6/8 6/.6/8 66./87 66.&/87
(%3;%(7 '('.(07 (60.'7) (/).(73
(/7;%86 388./00 (6/.887 336.(70
'(6;(/% %(3.8/7 ()7.633 68(.%06
(0%;/(6 7'0./0( 7'.%8% )%6.'88
*9
9.2.2.2. Scenariu pesimist+cresterea ponderii cheltuielilor varia#ile la 9)< din cifra de afaceri
.2R,
INVESTITIA

'00.000
An ( An 2 An ' An & An 5

CA
crestere de (%0ata de
'00%
(./6%.'8) '.'().))6 '.%)/.%%) 3.(80.38/ 3./'/.67/
crestere anua&a de '0%

CV 80% din CA (.%%(.%%% (.883.888 '.38'.78/ './7(.3)/ 3.66).%30

CF (00 000 annua& (00.000 (00.000 (00.000 (00.000 (00.000

A4O 600Aan 600 600 600 600 600

DO6 ca&cu&at rate (6.77) ((.8%3 /.8(% ).%(/ '.06)

Pro,it 8rut %8.6)6 (08.(83 ()%.))0 '(3.0'' '/0.603

I!po#it pro,it E(%%Fpro0it <rut ((.((3 (7.67( ').06/ 36.0/6 66./%6

Pro,it nt )/.36' 8(.7'' (3(.)0' (7/.838 '3).)38

ACR nt '0 zi&e de rotatie din CA (0'.)7' ('3.0/% (67.706 (77.'66 '('.%83

ACR nt (0'.)7' '0.)(6 '6.%(7 '8.)6( 3).668

CFD
EPNB-,"BA!,$-e&ta
ACR
$'8.0)) /3.)70 ((%.'0( ()).6(% '0'.)36

VR 60.000
=aloarea VAN a fost in acesta varianta de +(8,+2; H. (esi mai mica decat celelalte
=A!+uri din scenariul de #aza si cel din varianta a> a scenariului pesimist, aceasta valoare are
aceleasi caracteristici ca si celelalte doua fiind dovada unui proiect renta#il.
=aloarea RIR+ului este de 28<, fiind mai mare decat rata do#anzii este un alt semn al
renta#ilitatii proiectului.
Se poate o#serva, asemeni scenariului optimist legat de scaderea ponderii cheltuielilor
varia#ile in cifra de afaceri, ca proiectul este mult mai sensi#il la variatia cheltuielilor
varia#ile decat la cea a cifrei de afaceri.
CF
CF
CU4ULAT
CF ACT=
CF ACT.
CU4
9'8.0)): 9'8.0)): 9'%.803: 9'%.803:
/3.)70 )6.)() 7(.%6/ 66.76)
((%.'0( (70.7(% 8'.'66 (3%.8/8
()).6(% 3'%.(3' ((6.'3) ')(.'')
'0'.)36 )'/.%%% (37./6( 3/8.0%%
**
&ermenul de recuperare este de 2 ani si 58 de zile, iar termenul de recuperare
actualizat este de 2 ani si 199 de zile.
Indicele de profita#ilitate, I6, are valoarea de +.32( care este evident mai mare decat
unu deci proiectul este unul profita#il.
0.+.'. /abloul $ariatiilor VAN si R!R
6rezentam un mic sumar al scenariilor de mai sus pentru e1plicarea variatiilor
indicatorilor de eficienta ai proiectului de investitie.
In+i.ator S.nariu opti!i"t S.nariu p"i!i"t
(. CA Creste cu 30% Creste cu (0%
2. CV Scad &a /0% CA Cresc &a 80% CA
&a#elul variatiilor lui =A! arata modificarile suferite de indicator in toate cazurile analizate.
TA6ELUL VAN3 urilor
In+i.ator S.nariu opti!i"t S.nariu + 8a#a S.nariu p"i!i"t
(. CA /7).'3( %%6.637 6/6.63/
2. CV (.(('.)/) %%6.637 '(%.'/8
6utem o#serva din acest ta#el faptul ca indicatorul =A! se modifica mult mai mult in
cazul in care costurile varia#ile se modifica. -u alte cuvinte investitia este mult mai sensi#ila
la aceste variatii si este necesara acordarea unei atentii sporite acestor cheltuieli.
TA6ELUL RIR3urilor
In+i.ator S.nariu opti!i"t S.nariu + 8a#a S.nariu p"i!i"t
(. CA 7/% %8% )8%
2. CV (07% %8% '/%
&a#elul variatiilor lui RIR arata aceleasi variatii ca si =A! la modificariile celor doi
indicatori. (e asemenea, se o#serva o rata de renta#ilitate mult mai mare atunci cand scad
cheltuielile varia#ile decat atunci cand creste -A.
Acelasi raport se poate o#serva si in cazul elasticitatiilor calculate mai "os pentru
=A!.
0lasticitati =A!
In+i.ator
S.nariu
opti!i"t
S.nariu
p"i!i"t
CA 3;(7 9';7(:
C3 (3;68 9(3;68:
: crestere cu 1)< a cifrei de afaceri duce la o crestere a =A!+ului cu 2.17<, in timp
ce o scadere a ponderii cheltuielilor varia#ile in -A 8a 8)< duce la o crestere a =A! cu
12.99<.
*5
Elasticitati R!R
In+i.ator
S.nariu
opti!i"t
S.nariu
p"i!i"t
CA (;30 9(;6):
C3 9((;0(: 9((;//:
Aceeasi variatie o o#servam si in ta#elul variatiilor indicatorului RIR. Investitia este
mult mai sensi#ila in cazul modificarii cheltuielilor varia#ile.
1
875.231
664.437
484.438
Variatia VAN la modificarea CA
Scenariu optimist Scenariu de baza Scenariu pesimist
1
1.112.585
664.437
216.28
Variatia VAN la modificarea CV
Scenariu optimist Scenariu de baza Scenariu pesimist
*7
Concluzii
S.-. ARA!A R:MA!IA S.A. este una dintre cele mai mari companii producatoare
de zahar din Romania, concentrand peste *)< din productia totala. (e asemenea,
intreprinderea face parte dintr+un grup foarte mare, Agrana 'uc;er M%, care este lider de
piata in ma"oritatea tarilor din 0uropa.
(esi compania are o gama de produse destul de diversificate, noul produs$ zaharul
ClightM sau CdietM va aduce un plus de notorietate companiei. Asa cum studiile arata Romania
este una din tarile cu un procent destul de ridicat din populatie care sufera de o#ezitate sau
dia#et. -u toate acestea nu e1ista pe piata romaneasca un astfel de produs pur romanesc. (e
aceea consideram ca acest produs ar fi e1act ceea ce piata are nevoie. 6retul acestuia va fi mai
scazut decat cel al produselor importate. In plus acest produs va veni de la un nume de"a
consacrat si va avea succes garantat.
Analizele situatiei actuale arata o situatie general #una, CsanatoasaM, a intreprinderii.
-ompania a avut o perioada mai dificila in anii 2))2+2))9 @asa cum reiese din analizele de la
capitolul 2> datorata, in mare parte, pregatirilor pentru fuziunea din 2))* intre 'aharul
Romanesc SA, (anu#iana Roman si Agrana Romania ,olding. Insa incepand cu anul 2))*,
situatia se amelioreaza, toti indicatorii indicand o stare de sta#ilitate a companiei.
-u toate ca firma este indatorata, analiza noastra a aratat ca este capa#ila sa isi
plateasca datoriile si ca se prefera o indatorare pe termen scurt, fiind mai usor de platit decat
cele pe termen lung. ?irma a avut contractate credite cu Raiffeisen %an; si %an; Austria
-reditanstalt A @Iien> insa acestea au fost achitate integral pana in 28 ?e#ruarie 2))7.
6roiectul de investitii propus nu este unul neaparat costisitor, in special daca luam in
considerare faptul ca suma investita se recupereaza in apro1imativ 2 ani. &oate scenariile
analizate, optimiste sau pesimiste au dus la valori pozitive ale indicatorilor de eficienta. Acest
lucru arata faptul ca investitia este foarte renta#ila, chiar si in situatia unor cresteri ale
cheltuielilor varia#ile sau scaderi ale cifrei de afaceri.
Succesul proiectului este garantat de notorietatea companiei, de produsul nou si
totodata necesar pe piata romaneasca dar si de campania pu#licitara menita sa atraga atentia
chiar si celor ca nu au pro#lemele vizate insa tin la sanatatea lor.
*8
Bibliografie
C0valuarea intreprinderiiM+=asile Ro#u,-laudia Ser#an,(aniela &utui8
CManagement financiarM+=ictor (ragota, /aura :#re"a, Anamaria -io#anu, Mihaela
(ragota8
Cestiunea financiara a intreprinderiiM K eorgeta =intila8
GGG.#usinessmagazin.ro
GGG.agrana.ro
GGG.#ursatransport.ro
GGG.theadstore.com
C3urnalul fermierului AgranaM
GGG.Gall+street.ro4articol4-ompanii417))94-ota+ii+duce+pe+producatori+cu+
zaharelul.html
GGG.#v#.ro4/isted-ompanies4Securit.(etail.asp1[sH%0&AAtH2
GGG.mfinante.ro4licitatii4iulie4#otosani\siretul.htm
GGG.prezentonline.ro4article\detail.php[idarticleH891i fa#rica de zahar de la %od.
GGG.zf.ro4articol\999)84o\afacere\de\peste\11)\mil\\euro\pe\piata\zaharului.htm
l
GGG.zahar.ro4anon.mous4default.asp14#uzau
GGG.sucrose.com4learn.html
(ocumentele intreprinderii
*9