Sunteți pe pagina 1din 39

Cap I

Introducerea
1.Importanta tehnicii
2.Motivarea alegerii temei
3.Aruncarile peste spate
4.Aruncarile peste piept(salturile)
Cap.II-Insusirea tehnicii si tacticii aruncarilor peste spate si piept
1.Metodologia antrenamentului
a)Perectionarea tehnicii
!)perectionarea tacticii
2."ariante ale aruncarilor peste spate
-aruncari peste spate cu luarea !ratului pe umar
-aruncarea peste spate cu inasurarea su! !rat
-aruncarea peste spate cu i#area am!elor !rate
3."ariante ale aruncarilor peste piept
-aruncari peste piept cu i#area unui !rat
-aruncari peste piept cu i#area am!elor !rate
-aruncari peste piept cu centurare
Incheiere
$i!liograie
Ane#e-Protocol de concurs
1
Cap 2
Introducerea
%uptele greco &romane sunt considerate ca iind cel mai idel
urmas al vechilor activitati ludice'al intrecerilor antice si
medievale'ce cunoaste in epoca moderna o de(voltare deose!ita.
)ehnica luptelor greco-romane este compus dintr-un larg
ansam!lu de miscari speciice' structurate si adaptate
corespun(ator regulilor acestei ramuri' vi(and trantirea
adversarului in po(itii care sa se poata reali(e i#area lui cu
spatele pe saltea. *e aprecia(a ca tehnica luptelor greco-romane
este comple#a si aciclica'cuprin(and un mare numar de
posi!ilitati de a actiona in vederea trantirii adversarului cu
spatele pe saltea sau in po(itii apropiate de aceasta'structurate in
elemente tehnice' procedee tehnice'variate sau com!inate
tehnico-tactice.


1.Importanta tehnicii
Importanta tehnicii nu poate i aceeasi in toate ramurile de
sport'acestea depin(and de+
-particularitatile calitatilor motrice
2
-criteriile de apreciere a perormantelor
,in punct de vedere al perormantelor se deose!este prin trei
grupe de ramuri sportive+
-sporturile in care perormanta depinde de o singura tehnica si
care se !a(ea(a pe o com!inatie si structura constanta a
miscarii+
(aruncarea greutatii'haltere'atletism etc.)
-sporturile in care perormanta depinde de o serie intreaga de
tehnici deose!ite dar cu o compo(itie neschim!ata de miscari+
(gimnastica'sarituri in apa'patina- artistic'etc.)
-sporturile in care perormanta depinde de o mare varietate de
schim!ari dese ale actiunilor' in conditii
schim!atoare sau noi+ (!o#'-udo'lupte'etc.)



3.Motivarea alegerii temei
,eoarece practice aceasta ramura de sport' si cunoscand tehnica
si tactica luptelor greco-romane'mi-am ales aceasta grupa de
procedee tehnico-tactice'de aruncari peste piept si spate'
deoarece este cea mai spectaculoasa grupa de procedee si sunt
cele mai eiciente procedee pentru lupta din picioare si care
solicita in mod comple# vite(a'indemanarea'orta si mo!ilitatea.
4. Arunc.rile peste spate
Arunc.rile peste spate s/nt procedee inrudite cu procedeele de
aruncare peste 0old. Caracteristica comun. a celor dou. grupe
de procedee o constituie ac1iunile picioarelor' care reali(ea(.
r.sucirea cu spatele spre adversar.
3
5. Arunc.rile peste piept (salturile)
2rupa arunc.rilor peste piept /nglo!ea(. unele din cele
mai importante procedee de lupt.. Arunc.rile peste piept sau
salturile intr. /n r/ndul procedeelor de !a(. ale luptelor clasice.
)ehnica e#ecu1iei acestor procedee este complicat. 0i grea'
datorit. c.derilor care s/nt oarte grele' at/t pentru e#ecutant' c/t
0i pentru adversar' ceea ce /ngreuia(. 0i mai mult /nsu0irea
tehnicii e#ecu1iei lor. Pentru aceasta /n succesiunea /nv.1.rii
procedeelor salturile s/nt pe ultimul loc' deci se /nva1. numai
dup. ce- au ost /nsu0ite toate celelalte

procedee de !a(. 0i numai dup. ce antrenorul este convinsc.
sportivii cu care lucrea(. s/nt temeinic preg.ti1i 0i ap1i pentru
eortul la care s/nt solicita1i /n aceast. etap. de /nv.1are.
3#ecu1ia salturilor /ncepe tot din po(i1ia de gard.
4
astel + e#ecutantul av/nd un picior /n a1. 0i unul /n spate apropie
piciorul din spate de cel din a1. a0e(/ndu-l
paralel' pe aceea0i linie' 0i la o distan1. apro#imativ de
24536 cm. ,up. apropierea picioarelor' acestea r.m/n /n
continuare /ndoite din genunchi. Concomitent cu apropierea
picioarelor se e#ecut. rapid i#area trunchiului sau a !ra1elor
adversarului (pri(ele s/nt dierite 0i multiple).

,in aceast. situa1ie' adversarul iind !ine i#at' /ncepe e#ecu1ia
propriu-(is. a procedeului la care contri!uie /ntregul corp. Pentru
reu0ita ac1iunea determinant. este cea a picioarelor. Acestea
eectuea(. o ac1iune !rusc. de /ntindere' !ra1ele trag energic
adversarul /n sus ' simultan cu c.derea e#ecutantului /napoi. Prin
aceste ac1iuni com!inate adversarul este aruncat energic /n sus
0i o!lic /nainte /n lim!a-ul tehnic curent' aceste procedee
(arunc.rile peste piept) poart. denumirea de salturi. ,ieren1ierile
5
se ac /n unc1ie de pri(ele care se aplic. asupra adversarului.
,ac. se i#ea(. un !ra1 al adversarului' procedeul se nume0te
salt la un !ra1 . C/nd se i#ea(. am!ele !ra1e' procedeul poart.
denumirea de salt la ara!ele !ra1e .
C/nd se centurea(. trunchiul adversarului' procedeul poart.
denumirea de salt cu centurara (acest procedeu poate i cu
centurare din a1. sau din lateral). C/nd centurarea se e#ecut. din
spate' procedeul se nume0te supleu . /n unc1ie de elul /n care se
termin. procedeul' saltul poate i + cu intrare /n pod a
e#ecutantului' 0i /n acest ca( adversarul cade peste podul
atacantului 7 cu semipod' c/nd
8e#ecutantul /ncepe r.sucirea /n apropierea saltelei 0i atinge
salteaua numai cu um.rul 0i capul' adversarul c.(/nd l/ng. 9el /n
aceea0i po(i1ie 7 c/nd e#ecutantul' /n timpul c.derii /napoi' se
r.suce0te complet' /ntorc/nd adversarul su! el' .r. a atinge
salteaua cu capul.

6
Cap 2
1.M3):,ICA A;)<3;AM3;)=%=I
In lupte' la el ca 0i la celelalte ramuri de sport' antrenamentul
este un proces pedagogic orientat spre perec1ionarea
cuno0tin1elor 0i deprinderilor tehnico-tactice' de(voltarea
calit.1ilor i(ice 0i educarea calit.1ilor psihice necesare o!1inerii
re(ultatelor sportive.
:!1inerea re(ultatelor sportive /n lupte 0i asigurarea sta!ilit.1ii lor
este posi!il. numai printr-o preg.tire temeinic.. Aceasta se
reali(ea(. prin intermediul unei preg.tiri de mai mul1i ani'
des.0urarea /n mod sistematic' 0i av/nd la !a(. o orientare
metodic. adecvat.. Antrenamentul va avea eectul dorit /n ca(ul
c/nd se olosesc /n mod ra1ional mi-loace variate' metode de
preg.tire 0i tipuri de lec1ii care 1in seama de condi1iile e#istente 0i
de particularit.1ile individuale ale sportivilor.
)o1i actorii antrenamentului /n lupte (preg.tirea tehnic.'
tactic.' i(ic. 0i psihic.) s/nt str/ns lega1i /ntre ei. ,in aceast.
cau(.' perec1ion/ndu-1 pe unul din ei' lupt.torul tre!uie s.
urm.reasc. >m!un.t.1irea /n acela0i timp 0i a celorlal1i.
a) P3<?3C@I:;A<3A )3A;ICII
7
Preg.tirea tehnic. multilateral. constituie !a(a m.iestriei
sportive /n lupte.
A cunoa0te perect toate procedeele 0i contraprocedeele este
practic imposi!il. ,in /ntreaga tehnic.' din num.rul mare de
procedee care se /nva1.' lupt.torul tre!uie s. aleag. pe cele care
corespund c/t mai !ine particularit.1ilor sale morounc1ionale
individuale 0i s. le perec1ione(e /n a0a m.sur.'
/nc/t s. le poat. utili(a /n condi1ii de concurs cu orice adversar.
Cu toate acestea sportivul tre!uie s. se str.duiasc. s.-0i
/nsu0easc. principalele procedee 0i contraprocedee de atac care
se olosesc cel mai des /n lupte. ,e asemenea tre!uie s. /nve1e
perect ap.r.rile pentru toate procedeele de !a(..
In practica luptelor sportivii nu tre!uie s. se m.rgineasc.
numai la procedeele /nsu0ite 0i perec1ionate' ci s. se
str.duiasc. s.-0i complete(e /n mod continuu arsenalul ethnic cu
noi procedee 0i contraprocedee. ,e asemenea' procedeele
cunoscute tre!uie perec1ionate 0i completate cu noi
variante'/m!in/nd elementele noi cu cele de-a cunoscute. In
alegerea noilor elemente s. se 1in. seama de +
1. Isu0irea 0i perec1ionarea /n primul r/nd a procedeelor
0i contraprocedeelor care s/nt utile /n competi1ii' pe care
lupt.torul nu le cunoa0te 0i le simte lipsa /n cadrul anga-.rilor.
2. Alegerea procedeelor tehnice care permit cre0terea
superiorit.1ii /n lupt.. ,e e#emplu' dac. lupt.torul cunoa0te
erect rostogolirile' /ns. nu cunoa0te /n suicient. m.sur.
rocedeele de ducere la parter' tre!uie s. urm.reasc.
perec1ionarea cestora' /n vederea asigur.rii po(i1iilor de lupt. n
care este avanta-at.
3. Completarea continu. a cuno0tin1elor tehnice cu procedee i
contraprocedee de !a(.' deoarece cu c/t cuno0tin1ele upt.torului
s/nt mai variate' cu at/t se l.rgesc mai mult osi!ilit.1ile tactice.
4. Acordarea cu prioritate a procedeelor tehnice care
pot i incluse /n com!ina1ii cu procedeele de-a cunoscute. ,e
#emplu' dac. sportivul e#ecut. !ine aruncarea peste 0old u
i#area capului 0i !ra1ului (turul de cap)' este indicat s. nve1e 0i
arunc.rile peste piept' cu i#area !ra1ului 0i trunchiului salt la un
!ra1)' deoarece se pot eectua com!ina1ii icace /ntre cele dou.
procedee. <espectarea acestei indica1ii -ut. la olosirea
procedeului /nv.1at anterior' d. posi!ilitatea . se utili(e(e noul
procedeu 0i cel vechi /n com!ina1ii ehnico-tactice' l.rgind
posi!ilit.1ile de lupt. ale sportivului.
8
4. %uarea /n considera1ie a particularit.1ilor 0i cuno0tin1elor
rincipalilor adversari 0i perec1ionarea procedeelor tehnice ele
mai eicace' adecvate pentru lupta cu ace0tia. Ce0terea m.iestriei
sportive a lupt.torului nu se reali(ea(. umai pe seama /nsu0irii
elementelor tehnico-tactice oi' ci 0i prin perec1ionarea continu. a
procedeelor /nv.1ate nterior' prin /m!un.t.1irea g/ndirii tactice'
perec1ionarea
e#ecu1iei procedeelor din dierite po(i1ii ini1iale 0i corectarea
re0elilor /n e#ecu1ie.
Perec1ionarea unui element tehnic se reali(ea(. 0i prin
de(voltarea unor calit.1i i(ice. ,e e#emplu' de(volt/nd vite(a si
orta picioarelor care e#ecuta mai usor procedeele de aruncar
peste piept (salturile)' ridic.rile din parter etc.
Activitatea antrenorului 0i elevului tre!uie s. ie orientat. /n
primul r/nd asupra e#ecu1iei ra1ionale a iec.rui procedeu'
urm.rind o!1inerea celui mai mare eect' cheltuind c/t mai pu1in.
energie. %upt.torul /0i /nsu0e0te mecanismul de !a(. al
procedeului' .r. a-i modiica structura' /ns. /l adaptea(.
particularit.1ilor sale individuale. 3#ecu1ia tre!uie .cut. din c/t
mai dierite po(i1ii 0i olosite /n timpul anga-.rilor
/n situa1ii dinamice schim!ate' utili(/ndu-se 0i ac1iuni
tactice potrivite.
Antrenorul tre!uie s. veghe(e ca a!aterile .cute de
sportiv de la structura de !a(. a procedeului s. ie ra1ionale'
adecvate particularit.1ilor sale individuale 0i situa1iei concrete de
lupt.. ;u este permis ca prin schim!.rile utili(ate s. se strecoare
gre0eli de e#ecu1ie 0i s. ie omise elemente din structura de !a(.
a procedeului' apt care ar duce la denaturarea acestuia.
In procesul perec1ion.rii tehnice tre!uie olosite e#erci1ii
speciice (de imitare a procedeului cu 0i .r. partener)' anga-.ri
condi1ionate 0i li!ere' urm.rindu-se /nsu0irea variat. a
procedeelor sau a unor elemente componente ale acestora.
,up. /nsu0irea lor /n condi1ii mai u0oare se trece la anga-.ri
li!ere /n vederea perec1ion.rii lor /n condi1ii apropiate de
concurs. In procesul de /nv.1are 0i perec1ionare a procedeelor
noi 0i a celor de-a perec1ionate (cele preerate de sportivi)
se utili(ea(. anga-.ri cu dierite teme. 3le vor i corespun(.toare
nivelului de cuno0tin1e al elevilor 0i particularit.1ilor lor
individuale.
;u este indicat. prelungirea e#agerat. a repet.rilor .r.
9
re(isten1a partenerului' deoarece acestea nu a-ut. sportivul s.
simt. unele detalii ale elementelor care se /nva1.' pu1ind duce la
artiiciali(area procedeului.
Pentru perec1ionarea cu succes a tehnicii lupt.torilor'
o importan1. deose!it. o are olosirea dieritelor grade de
re(isten1. opus. de partener. Aceasta necesit. pentru cei ce
e#ersea(. o gradare dierit.' condi1iile iind adecvate
posi!ilit.1ilor sportivului care /nva1. noile procedee tehnice.
Perec1ionarea procedeelor 0i a altor elemente speciice se ace in
anga-.ri /n care partenerul opune o re(isten1. oarte mic. (se
opune cu -um.tate or1.) sau opune re(isten1. total.. ,eose!it de
importante s/nt anga-.rile cu parteneri dieri1i
din punct de vedere al calit.1ilor individuale. Aceste
dieren1ieri se reer. la /n.l1imea partenerilor' la greutatea lor
corporal.' la temperament' stilul lor de a duce lupta (garda pe
dreapta' pe sting.' /nalt.' -oas. etc.)' toate acestea contri!uind la
/nsu0irea unor deprinderi de lupt. c/t mai variate. /nsu0irea
e#erci1iilor speciice 0i perec1ionarea procedeelor prin anga-.ri
dierite se reali(ea(. /n condi1ii !une dac. sportivul nu este
o!osit. )otu0i este necesar s. se ac. periodic
anga-.ri repetate' astel /nc/t sportivii s. ie pu0i /n
situa1ia de a e#ecuta procedeele perec1ionate 0i /n condi1ii mai
grele' de e#emplu /n stare de o!oseal.. Acest lucru a-ut. ca
procedeele s. ie /nsu0ite /n a0a el' /nc/t sportivul s. le poat.
utili(a 0i /n condi1ii grele de concurs' situa1ii care apar spre
s/r0itul repri(elor' c/nd o!oseala este mai accentuat..
In m.iestria tehnic. a lupt.torului un rol deose!it de
important /l are vite(a cu care se e#ecut. procedeul. ,a aceea
perec1ion/nd elementele tehnice /n condi1ii apropiate de concurs'
sportivul tre!uie s.-0i perec1ione(e deprinderea de a e#ecuta
rapid ac1iunile 0i procedeele' /ns. .r. a le deorma structura.
3#cep1ie ac unele procedee tehnice din cadrul luptei la sol' de
e#emplu rostogolirile cu !ra1ul /n cheie. ;u
este indicat s. ie gr.!it. perec1ionarea procedeelor /n tempou
rapid' deoarece aceasta poate duce la deormarea procedeelor'
apari1ia gre0elilor 0i a traumatismelor.
/ncep/nd /nv.1area procedeului /ntr-un tempo lent' lupt.torul
poate s.-0i /ndrepte aten1ia asupra e#ecu1iei corecte a tuturor
elementelor ce compun procedeul sau asupra acelora pe care le
e#ecut. deectuos. Cre0terea tempoului de e#ecu1ie a
procedeului sB ace treptat' de la un antrenament la cel.lalt' de
10
iecare dat. atCt cit permite gradul de preg.tire a elevului' .r.
/ns. a genera deormarea elementelor tehnice.
In aar. de aceasta' din c/nd /n c/nd tre!uie s. se revin. ia
e#ecu1ia /ncetinit. a procedeelor' apt care permite preci(area
dieritelor detalii 0i /nsu0irea perect. a deprinderilor motrice' /n
cadrul lec1iilor tehnice' procedeele ce se repet. tre!uie e#ecutate
de 253 ori oarte /ncet' de 454 ori /ntr-un tempou mediu 0i apoi
/n vite(. mare.
In tehnica luptelor e#ist. unele procedee care nu se
pretea(. la o e#ecu1ie lent.' /n special arunc.rile peste 0old'
peste spate' peste piept etc. Perec1ionarea acestor procedee
tre!uie s. se eectue(e de la /nceput /ntr-un tempo apropiat de cel
normal' e#ecut/ndu-se relativ rapid.
/nv.1area procedeelor ca 0i perec1ionarea tehnicii se reali(ea(.
pe seama repet.rilor multiple 0i sistematice.
/n practic. se /nt/mpl. recvent ca unele procedee !inecunoscute
de sportiv s. ie uitate. Cau(ele principale constau /n aptul c.
lupt.torul sau nu a repetat mult timp acel procedeu /n anga-.ri'
sau nu a acordat o aten1ie suicient. pentru repetarea lui. ,ac.
sportivul caut. s. oloseasc. asemenea procedee /n anga-.rile de
concurs risc. s. nu-i reu0easc. 0i poate i contracarat de
adversar. Acest lucru duce la nesiguran1.'
team. /n e#ecu1ie' iar dac. insuccesul se repet.'
sportivul va /nceta s. oloseasc. acel procedeu. ;umai printr-o
repetare sistematic. 0i /ndelungat. deprinderea poate deveni din
nou tactic.' procedeul din nou la gradul de automati(are.
@in/nd seama de toate acestea' se desprinde necesitatea
ca lupt.torul s. repete procedeele sale preerate de c/teva ori /n
iecare lec1ie.
;um.rul repet.rilor care se ac pentru iecare procedeu
nu s/nt egale' ele dier. /n unc1ie de importan1a 0i comple#itatea
procedeului. 3ste necesar s. se repete de mai multe ori
procedeele 0i elementele tehnice care s/nt mai sla! /nsu0ite' cele
/n care se produc gre0eli de e#ecu1ie sau s/nt nesigure.
Pentru to1i lupt.torii s/nt oarte importante c.derile /n
pod' 0i de aceea tre!uie s. se repete la iecare lec1ie.
/n procesul de perec1ionare a tehnicii lupt.torii nu /nregistrea(.
progrese evidente dac. lipse0te o!serva1ia antrenorului'iindc.
sportivul nu 0tie cu e#actitate dac. e#ecut. !ine un procedeu sau
nu 0i care s/nt gre0elile pe care le ace.
11
Antrenorul 0i chiar coechipierii cu e#perien1. ac o!serva1iile
necesare' a-ut/ndu-i pe sportivi s. se corecte(e.
Pentru /nl.turarea gre0elilor depistate tre!uie s. se sta!ileasc. /n
primul r/nd cau(ele care le generea(.. ;umai dup. aceasta se pot
alege corect c.ile 0i mi-loacele pentru /nl.turarea lor. A0a' de
e#emplu' or1a insuicient. la arunc.rile peste 0old' cu i#area
capului 0i !ra1ului' poate i determinat. de vite(a cu care se /ntind
picioarele' de amplitudinea r.sucirii' de coordonarea deectuoas.
a lucrului !ra1elor 0i picioarelor' de r.sucirea suicient. /n direc1ia
arunc.rii etc.
Pentru toate aceste ca(uri tre!uie s. se aleag. e#erci1iile
speciice adecvate' care s. duc. la remedierea deicien1elor
constatate. ,ac.' de e#emplu' cau(a gre0elii const. /n lipsa de
coordonare a ac1iunii m/inilor care trag de !ra1 cu cea a ac1iunii
picioarelor' iar lupt.torul va lucra pentru de(voltarea or1ei
!ra1elor' desigur c. nu se vor remedia deicien1ele /n e#ecu1ie.
In practic. e#ist. multe e#erci1ii metodice care a-ut. la
lichidarea lipsurilor 0i a gre0elilor ce apar /n e#ecu1ia procedeelor
tehnice. Pentru a o!1ine re(ultate po(itive' nu tre!uie s. se
urm.reasc. eliminarea deodat. a tuturor lipsurilor.
Intr-o asemenea /ncercare aten1ia lupt.torului va i distri!uit. in
prea multe direc1ii 0i nu se va putea concentra suicient asupra
nici uneia dintre lipsurile semnalate. /nl.turarea gre0elilor 0i
lichidarea lipsurilor necesit. o concentrare 0i o mo!ili(are
corespun(.toare. ,eci re(ultatele devin po(itive dac. acest lucru'
este urm.rit /n mod treptat. /n primul r/nd tre!uie
descoperit. gre0eala principal.' urm.rindu-se lichidarea
ei' 0i numai dup. aceasta s. se treac. la depistarea altora.
3ectul cel mai mare /n corectarea unei deicien1e se
o!1ine /n ca(ul c/nd antrenorul reu0e0te s. g.seasc. elemental
pe care lupt.torul /l e#ecut. gre0it. ,e e#emplu' dac. aruncarea
peste 0old (turul de cap) e#ecutantul o eectuea(. pe o traiectorie
gre0it.' apt datorat unei insuiciente r.suciri cu spatele c.tre
adversar' 0i /n urma mai multor o!serva1ii
el continu. s. repete gre0eala' se va da ca tem. eectuarea unei
r.suciri mai mari cu spatele dec/t este necesar /n condi1ii
normale.
Iv.1area 0i perec1ionarea tehnicii /n cadrul perioadelor
0i etapelor antrenamentului este indicat a se ace astel +
12
5 Int/i tre!uie /nv.1ate procedeele tehnice noi. Planiicarea lor s.
ie .cut. /n perioada preg.titoare' /n etapele care preced
perioada competi1ional..
Perec1ionarea tehnicii se reali(ea(. /n condi1ii !une /n
perioada competi1ional. /n partea undamental. a lec1iilor.
Pentru acest lucru se olosesc lec1ii de /nv.1are' de antrenament
0i de control. 3lementele care contri!uie la perec1ionarea
deprinderilor tehnice tre!uie incluse 0i /n partea a doua a
gimnasticii de diminea1.' precum 0i /n e#erci1iile de /nc.l(ire
olosite /naintea anga-.rilor.
Perec1ionarea tehnicii la cel mai /nalt grad se reali(ea(.
/n cadrul concursurilor. Cu c/t concursurile s/nt mai diicile' cu c/t
s/nt mai puternici sportivii care particip. /n competi1iile
respective' r.spunderea lupt.torului este mai mare' iar
perec1ionarea procedeelor se va reali(a /n condi1ii mai grele' mai
comple#e.
3ste necesar. continua perec1ionare a deprinderilor tehnice'
repetarea sistematic. a procedeelor' chiar dac. ele s/nt oarte
!inecunoscute de lupt.tor 0i le olose0te /n concursuri.
<epetarea lor se ace nu numai /n lec1iile de instruire (/nv.1are)' ci
0i /n anga-.rile de antrenament 0i cele de veriicare dinaintea
competi1iilor.
a) P3<?3C@I:;A<3A )AC)ICII
Perec1ionarea tacticii tre!uie reali(at. /n mod sistematic'treptat
0i /ntr-o str/ns. leg.tur. cu cea a tehnicii.
)actica luptelor se /nva1. 0i se perec1ionea(. /n cadrul instruirii
0i antrenamentului' olosindu-se pentru aceasta anga-.ri de
/nv.1are' antrenamente de control 0i concursuri.
Antrenorul tre!uie s. se str.duiasc. ca elevii s.i D.-0i
/nsu0easc. o diversitate de procedee tehnice' care s. le permit.
des.0urarea cu succes a planurilor tactice' cu adversari dieri1i
din punct de vedere constitu1ional (lungimea mem!relor' /n.l1ime'
greutate)' privind preg.tirea lor i(ic.' psihic. 0i tehnico-tactic..
In timpul concursurilor' iec.rui procedeu tactic tre!uie
s. i se dea o importan1. deose!it. privind preg.tirea lui
mascat.' lucru ce tre!uie .cut cu deose!it. m.iestrie. Mascarea
se reali(ea(. cu a-utorul ac1iunilor /n0el.toare' care se eectuea(a
astel adversarul sa nu se indoiasca nici o clipa de hot.r/rea
lupt.torului.
13
In ca(urile c/nd adversarul nu sesi(ea(. inten1iile adev.rate ale
atacantului' el va reac1iona a0a cum este necesar pentru
des.0urarea procedeului de atac ini1iat. Mascarea se preg.te0te
0i se prelucrea(. prin antrenamente sistematice' special
organi(ate. /n acest timp' antrenorul tre!uie s. urm.reasc.
ca lupt.torul s. g.seasc. metodele cele mai !une
de mascare a ac1iunilor /n0el.toare' e#ers/ndu-le cu partenerii /n
anga-.rile de /nv.1are 0i antrenament.
/n situa1ia /n care lupt.torul vrea s. treac. rapid de la
o ac1iune /n0el.toare la cea adev.rat.' nu poate da aten1ia
cuvenit. modului de e#ecutare a ac1iunilor preg.titoare. ,ac. nu
se acord. de la /nceput aten1ia cuvenit. acestui lucru' gre0eala se
/nr.d.cinea(.' se transer. 0i /n anga-.rile de concurs' iar
adversarul /i va ghici u0or g/ndurile' destr.m/ndu-i inten1iile
tactice. <eali(area situa1iilor convena!ile preg.tite
prin procedee tactice devine posi!il. numai atunci c/nd
se trece nemi-locit /n timpul atacului rapid 0i la timp de la
ac1iunea tactic.' la cea tehnic..
In toate e#ers.rile .r. nici o dieren1iere' un rol mare
in perec1ionarea tacticii revine partenerului. /n lec1iile de /nv.1are
0i uneori /n cele de antrenament' /n cadrul anga-.rilor de concurs
este necesar deci s. se dea teme nu numai celui care e#ersea(.'
ci 0i partenerului s.u. %a aceasta se recurge /n special /n
/mpre-ur.rile /n care antrenorul nu are la dispo(itie parteneri
dieriti'pentru al allege pe cel care poseda calit.1ile necesare
ca(ului ales. Prin teme adecvate care se dau partenerului' se
poate suplini lipsa partenerilor dieri1i ca stil de lupta.
Metoda distri!uirii diverselor sarcini lupt.torilor le oer.
posi!ilitatea s.-0i de(volte 0i s.-0i perec1ione(e g/ndirea tactic..
)emele care se dau s/nt olositoare /n aceea0i m.sur.'
atit pentru cel ce e#ersea(.' c/t 0i pentru partenerul s.u.
)emele se aleg /n a0a el' /nc/t s. contri!uie la perec1ionarea
tacticii lupt.torului 0i /n acela0i timp la /nl.turarea lipsurilor pe
care le are.
Principalele teme olosite pentru perec1ionarea tacticii
de lupt. s/nt +
I
1. Conducerea corect. a tacticii cu adversari dieri1i +
5 olosirea tacticii de atac' contraatac 0i de ap.rare 7
5 conducerea luptei cu gard. pe sting. sau pe dreapta 7
5 atacarea adversarului cu predilec1ie la marginea saltelei7
14
5 olosirea sistemelor de lupt. !a(ate pe vite(.' re(isten1.'
/ndem/nare 7
5 perec1ionarea procedeelor 0i contraprocedeelor de-a
/nsu0ite.
2. Perec1ionarea dieritelor scheme tactice de conducere a
luptei +
5 reali(area unui avanta- clar 0i conducerea luptei /n
continuare similar situa1iei /n care adversarul ar conduce la
puncte 7'
5 ducerea adversarului /n po(i1ie de parter pentru des.0urarea
ac1iunilor tehnice 0i tactice preerate 7
5 men1inerea adversarului la marginea saltelei 7
5 olosirea numai a acelor sisteme tactice care-1 avanta-ea(. pe
sportiv 7
5 conducerea anga-.rii /n a0a el' /nc/t s. se depun. un
minimum de eort' ca 0i c/nd la scurt timp ar urma o nou.
lupt..
Alc.tuirea planurilor tactice se ace de c.tre sportiv' care ulterior
le discut. /n am.nunt cu antrenorul. Astel se reali(ea(.
participarea activ. a lupt.torului la preg.tire.
,e mare eect /n perec1ionarea tacticii de lupt. s/nt
e#emplele alese cu gri-. de antrenor 0i apoi ilustrate.
/n stadiile mai avansate se recomand. s. se dea posi!ilitatea
sportivilor s.-0i des.0oare anga-.rile dup. planurile tactice
concepute de ei' iind apoi anali(ate /mpreun. cu antrenorul.
Aceasta permite sportivilor s. simt. toate avanta-ele
0i lipsurile concep1iilor lor tactice.
Pentru perec1ionarea deprinderii de a schim!a planul
ini1ial olosind mi-loace potrivite situa1iilor noi neprev.(ute'
tre!uie pus sportivul s.-0i alc.tuiasc. un plan tactic pentru un
partener cunoscut' iar acestuia s. i se dea sarcina s. lupte /ntr-o
maniera discordant. cu ac1iunile preconi(ate ini1ial ale celui care
e#ersea(.. ,up. /nsu0irea sistemelor tactice' predate /n lec1iile
de instruire' se trece la perec1ionarea lor /n condi1ii mai
comple#e' olosindu-le /n anga-.rile de antrenament' de control 0i
ulterior /n concursurile oiciale.
In lec1iile de instruire 0i perec1ionare tactic. un loc
determinant de1in temele adecvate particularit.1ilor concursurilor
0i scopului de atins /n acestea. Asemenea teme pot i +
1. Preg.tirea planurilor tactice pentru anga-.ri cu adversari dieri1i
+
15
a) ormularea unor planuri tactice pentru anga-.ri cu
dieri1i adversari 7
!) /nv.1area de noi elemente tactice adecvate procedeelor
preerate 7
c) perec1ionarea planurilor tactice concepute pentru principalii
adversari cunoscu1i 7
d) perec1ionarea unor sisteme tactice de ducere a luptei
cu adversari cunoscu1i.
2. /nl.turarea lipsurilor constatate /n preg.tirea tactic..
Pornind de la sarcinile ce stau /n a1a procesului de instruire 0i
antrenament' lupt.torul va /ndeplini sistematic dierite teme de
perec1ionare a tacticii. *e recomand. ca in preg.tirea pentru
/ntreceri cu adversari cunoscu1i' lupt.torul s. se antrene(e
pentru iecare concurs /n parte. Pentru iecare competi1ie de
r.spundere s. caute s.-0i perec1ione(e un
mi-loc sau o alt. variant. de des.0urare a atacului' de e#ecu1ie a
procedeelor' a contraprocedeelor preerate sau noi com!ina1ii
/ntre acestea.
Preg.tindu-se pentru o /nt/lnire cu un adversar cunoscut'
0tiindu-se 0i reac1iile acestuia a1. de procedeele preerate'
lupt.torul /0i poate modiica atacul. Put/ndu-se prevedea reac1ia
adversarului' se poate perec1iona din timp procedeul preerat'
schim!/ndu-se structura lui 0i preg.tind com!ina1ii tactice
potrivite (1in/nd seama de riposta de ap.rare concret. a
adversarului). /n cadrul preg.tirii cu adversari necunoscu1i'
lupt.torul tre!uie s. acorde o mare aten1ie perec1ion.rii
capacit.1ii
de a duce lupta c/t mai dierit' s. utili(e(e scheme
.tactice variate' olosind c/t mai avanta-os cuno0tin1ele 0i calit.1ile
sale.In timpul perec1ion.rii tacticii s/nt contraindicate
o!serva1iile e#agerate' mustr.rile din partea antrenorului' sau
interven1iile repetate. ,ac. lupt.torul e#ecut. mecanic toate
procedeele' iind /mpiedicat s. participe activ la re(olvarea
dieritelor situa1ii' nu va maniesta ini1iativ. 0i nu va olosi
e#perien1a do!/ndit. anterior. ,e asemenea nu va evolua
progresiv' nu-0i va ampliica treptat capacitatea de orientare
tactic. independent. 0i nu va re(olva sarcini tactice tot mai
comple#e.
In etapele preg.titoare' /n cadrul instruirii tactice' antrenorul
tre!uie s. acorde o aten1ie deose!it. tacticii conducerii luptei'
e#ecu1iei dieritelor procedee 0i com!ina1iilor dintre ele.
16
M.iestria tactic. a lupt.torului se perec1ionea(. /n principal /n
perioada competi1ional.' /n cadrul anga-.rilor de concurs.
?oarte important pentru perec1ionarea tacticii s/nt particip.rile la
competi1ii /n calitate de spectator 0i o!servarea tacticii celor mai
!uni lupt.tori.
Pentru veriicarea stadiului de /nsu0ire a elementelor
tactice este indicat s. se organi(e(e antrenamente comune cu
sportivi din alte colective (s. ie invita1i lupt.tori din alte sec1ii
sau sportivii /mpreun. cu antrenorul' s. participe la concursuri
de cas. ale altor sec.
2."A<IA;)3 A%3 A<=;CA<I%:< P3*)3 PI3P)
Aruncarea peste spate cu luarea !ra1ului pe um.r
?i#/nd un !ra1 al adversarului (cel din direc1ia de e#ecu1ie)'
e#ecutantul eectuea(. mi0c.rile picioarelor
descrise la arunc.rile peste 0old 0i-0i a0a(. !ra1ul pe um.rul
s.u . Pentru e#ecutarea procedeului' din po(i1ia de gard. tre!uie
s. se ac. o r.sucire de 1E6F' urmat. de o aplecare accentuat. 0i
o /ntindere energic. a picioarelor. Prin aceste ac1iuni adversarul
este aruncat /n sus 0i' /n ultim. instan1.' printr-o /ngenunchere
!rusc. 0i prin aplecarea trunchiului (p/n. /n momentul c/nd capul
atinge salteaua)' adversarul este aruncat peste spate pe saltea.
17


/n ca(ul e#ecut.rii acestor procedee' tr/ntirea adversarului este
puternic. 0i numai lupt.torii e#perimenta1i care Gau un podH
e#cep1ional pot para prin acesta c.derea pe spate. ?i#area
adversarului /n pod se ace e#ecut/nd o pri(. cu m/na neomonim.
deasupra cotului adversarului 0i centur/nd peste a!domenul
acestuia cu cel.lalt !ra1 . Aceast. i#are este cea mai indicat.'
deoarece astel prins' adversarul are cele mai pu1ine 0anse de a
se eli!era din pri(e 0i de a sc.pa din pod.
18

Aruncarea peste spate cu /n.0urare su! !ra1
,ac. adversarul i#ea(. cu m/na ceaa e#ecutantului (ceea ce se
/nt/mpl. oarte recvent /n timpul luptei)' acesta prinde cu m/na
neomonim. ante!ra1ul adversarului' /n regiunea articula1iei
pumnului' 0i cu m/na cealalt. !ra1ul drept al adversarului '
r.sucindu-se cu spatele spre aceasta prin ac1iunea de aducere a
piciorului din spate l/ng. cel din a1. (ve(i ac1iunile picioarelor de
la arunc.rile peste 0old). Prin aceast. /ntoarcere e#ecutantul
a-unge /n po(i1ie prielnic. pentru e#ecu1ia procedeului. Pentru a
i#a 0i mai !ine !ra1ul adversarului care a-unge pe um.rul
e#ecutantului' iind /n.0urat /n -urul g/tului s.u' acesta /i prinde
cu m/na omonim.
0i cotul (cu m/na dreapt. !ra1ul drept)' dup. care /ncepe
19
ac1iunea de aruncare. Acesta este aruncat /n sus prin /ntinderea
picioarelor 0i apoi adus pe saltea prin ghemuirea trunchiului 0i
/ngenunchere.
?i#area adversarului /n pod se ace tot prin schim!area
pri(elor ca 0i la procedeul anterior. *e schim!. /nt/i pri(a
de la ante!ra1. /n acest interval tre!uie men1inut. pri(a asupra
cotului' iar dup. schim!area sistemului de i#are se centurea(.
adversarul cu cel.lalt !ra1 (cu !ra1ul drept dac. adversarul a ost
tr/ntit spre dreapta).

Aruncarea peste spate cu i#area am!elor !ra1e
20
Acest procedeu se poate e#ecuta /n lupta la sol /n ca(ul
c/nd adversarul atac. /n a0a el /nc/t i se pot i#a !ra1ele care s/nt
a0e(ate pe umerii e#ecutantului. ?i#area se ace cu miinile la
nivelul coaielor sau pu1in mai sus .Aruncarea

adversarului pe saltea se eectuea(. prin trac1iunea
energic. a !ra1elor acestuia' prin aplecarea !rusc.'
ghemuireatrunchiului 0i /mpingerea /n sus a !a(inului.
Pentru i#area adversarului /n po(i1ie periculoas. se eli!erea(. un
!ra1' iar cu cel.lalt r.mas li!er se i#ea(. capul' /n.0ur/ndu-1 /n
-urul ceei oponentului 0i introduc/ndu-i mina pe su! cea.. Cu
cel.lalt !ra1 se i#ea(. pe deasupra !ra1ul omonim al
adversarului' reali(/ndu-se astel i#area /n pod din a1..
Ac1iunile picioarelor in arunc.rile peste spate
%a aceste procedee mi0c.rile picioarelor s/nt la el ca 0i
la arunc.rile peste 0old (din elan 0i din or1.). Pentru eectuarea
procedeului din or1. se e#ecut. mi0carea corespun(.toare a
picioarelor 0i a trunchiului. Picioarele se a0a(. parallel 0i oarte
aproape' t.lpile iind /n contact cu salteaua pe toat. supraa1a lor.
Aceasta permite /ntinderea picioarelor cu toat. or1a' olosind
ac1iunea de spri-inire puternic. /n saltea. Ac1iunea nu este
posi!il. c/nd se e#ecut. procedeul din elan 0i cu r.sucire pe
v/ruri' contactul cu salteaua iind mai redus (numai pe v/ruri)'
ceea ce scade or1a de /ntindere a picioarelor. /n al doilea r/nd'
21
distan1a dintre picioare iind mult mai mare' ac1iunea de ridicare a
adversarului este mult
mai diicil.. Pentru acest motiv' procedeele din elan tre!uie
e#ecutate cu vite(. oarte mare' proit/ndu-se de iner1ia
oponentului' care tre!uie s. ie /n deplasare spre e#ecutant. ,eci'
pentru e#ecutarea procedeului din elan' este a!solute necesar.
deplasarea adversarului spre e#ecutant. */nt recvente ca(urile
c/nd unii lupt.tori e#ecut. totu0i mult mai !ine procedeul din
elan. Astel' lupt.torul tre!uie s. eectue(eH /n preala!il o smuci
re de !ra1ul i#at' determin/ndu-0i adversarul s. se deplase(e'
condi1ie prielnic. e#ecu1iei arunc.rii.
Ap.rarea
%upt.torul atacat' pentru a se ap.ra de acest procedeu'
le#ea(. energic !ra1ul i#at 0i e#ecut. o genule#iune rapid.'
/mpiedic/ndu-0i astel adversarul s.-1 ridice de pe saltea 0i s.
inali(e(e procedeul (cu genunchiul se ac1ionea(. asupra
piciorului corespun(.tor al adversarului' pres/ndu-1 /n spa1iul
popliteu al acestuia).

Contraatacul
In ca(ul c/nd prin ac1iunile mai sus-amintite lupt.torul
22
/n ap.rare a reu0it s.-0i /mpiedice adversarul s. e#ecute
procedeul' /l poate i#a pe acesta la parter. =n alt
procedeu de contraatac poate i e#ecutat prin centurarea
adversarului cu !ra1ul li!er' ridic/ndu-1 de pe saltea 0i e#ecut/nd
o aruncare peste piept' cu. r.sucire /n aer (cu semipod).


Com!ina1ii
Aruncarea peste spate se com!in. mai !ine cu procedeele
de trecere la spate prin trac1iune de !ra1. 3#ecutantul i#ea(.
!ra1ul adversarului 0i trage de el /n vederea trecerii la spate ' dac.
acesta' se retrage 7 pentru a /npiedica aplicarea procedeului' se
poate e#ecutaI aruncarea peste spate men1in/nd acelea0i pri(e.
Cu eect deose!it se poate e#ecuta aruncarea peste spate /n
ca(urile c/nd adversarul /ncearc. s. treac. la spatele
e#ecutantului' prin trac1iune de !ra1. 3#ecutantul
contraatac. i#/nd ante!ra1ul drept al adversarului cu mina sting.'
iar cu m/na dreapt. i#ea(. !ra1ul la nivelul articula1iei cotului 0i
e#ecut. aruncarea peste spate /n momentul c/nd acesta ace
pasul pentru a trece la spate.
2."A<IA;)3 A%3 A<=;CJ<I%:< P3*)3 PI3P)
a) Aruncarea peste piept cu i#area unui !ra1(salt la un !ra1)
KAcest procedeu are mai multe variante' dintre care cea
mai utili(at. este urm.toarea + 3#ecutantul i#ea(. pe deasupra
cu !ra1ul neomonim
23
-unul din !ra1ele adversarului' c/t mai str/ns' /ntre !ra1ul 0i
ante!ra1ul e#ecutantului. Pentru a asigura 0i mai mult pri(a'
atacantul /0i str/nge energic !ra1ul la piept. /n continuare
centurea(. cu !ra1ul li!er adversarul.
)oate aceste pri(e se eectuea(. sInnultan' cu aducerea piciorului
din spate l/ng. cel din a1.. Av/nd i#ate astel pri(ele atacantul
poate e#ecuta aruncarea peste piept cu intrare /n pod ' iar
adversarul cade peste el /n po(i1ie periculoas. . Pentru a-1 i#a /n
po(i1ie periculoas.' e#ecutantul se r.suce0te 0i iese din pod /n
direc1ia /n care are adversarul i#at. <.sucindu-se 0i tr.g/nd de
!ra1ul i#at' este rostogolit /n pod' pe care e#ecutantul tre!uie s.-l
rup. pentru a o!1ine victoria prin tu0. Atacantul' av/nd un !ra1 al
adversarului prins' ac1ionea(. cu cel.lalt !ra1' i#/ndu-i centura.
Aceste
pri(e' dup. ce adversarul a-unge /n pod' s/nt cele mai indicate
pentru i#area podului din lateral.
/n ca(ul c/nd procedeul se e#ecut. cu semipod' at/t e#ecutantul'
c/t 0i adversarul cad pe saltea /n spri-in pe cap 0i um.r.
Pentru a inali(a procedeul' ca 0i /n ca(ul anterior''
e#ecutantul trage de !ra1ul i#at al adversarului 0i51 or1ea(. /n
pod . ,ac. /n timpul e#ecu1iei mi0carea nu
este continu.' /ntrerup/ndu-se /n momentul c/nd am!ii lupt.tori
s/nt /n spri-in cu capul 0i cu um.rul pe saltea' adversarul poate
termina el procedeul' r.sucindu-se spre e#ecutant 0i or1/ndu-l /n
pod.
24

,eci' pentru a putea eectua procedeul
cu inalitate' e#ecutantul tre!uie s.-1 eectue(e cu vite(. 0i s. nu
se opreasc. /n momentul critic c/nd are po(i1ie la el de
de(avanta-oas. ca 0i adversarul.
Avanta-ul e#ecutantului a1. de adversarul s.u este urm.torul+
c/nd e#ecut. cu vite(. procedeul' adversarul nu poate s.-0i
reac. sta!ilitatea /n momentul c.derii pe saltea (acest lucru
numai /n ca(ul c/nd e#ecutantul nu se opre0te /n momentul critic).
/nc. un avanta- re(ult. din aptul c. atacantul i#ea(. !ra1ul
adversarului 0i are astel o superiorit a t e de pri(. asupra
acestuia. )r.g/nd de !ra1ul i#at' adversarul este rostogolit /n pod.
25

C/nd procedeul se e#ecut. .r. pod sau semipod' e#ecutantul' /n
timpul c.derii pe saltea' tre!uie s. r.suceasc. energic adversarul
su! el.
<.sucirea se ace apro#imativ la -um.tatea distan1ei /nt
re po(i1ia vertical. 0i saltea' sau ceva mai t/r(iu (ig. 33)'
/n nici un ca( mai devreme' deoarece adversarul' sco1/nd piciorul
/n spri-in /n direc1ia ac1iunii' poate eectua oarte u0or-un
contraprocedeu (contrasalt).
Ap.rarea. *e /ndoaie !ra1ul i#at !alans/ndu-se /n a1a
pieptului adversarului 0i se smuce0te /n sus' eli!er/ndu-1 din
pri(..
Contraatacul. /n momentul /nceperii e#ecu1iei arunc.rii
9contraatacantul !alansea(. piciorul din direc1ia de aruncare'
mult /n sus 0i /nainte' 0i pun/ndu-1 /n spri-in pe saltea /0i prinde
adversarul /n pod. i
=n alt procedeu de contraatac const. /n i#area (cu
H!ra1ul li!er) !ra1ului adversarului cu care centurea(.' reali
7(/ndu-se pri(e identice .cu ale acestuia. Av/nd i#ate pri(ele se
eectuea(. un !alans /nainte cu piciorul (din direc1ia de aruncare)
0i /n momentul atingerii saltelei cu acesta se e#ecut. un
contrasalt printr-o r.sucire energic. a trunchiului.
26
)ehnica de e#ecu1ie a contraatacului este asem.n.toare cu cea a
saltului ini1iat de adversar' olosindu-se elanul creat de acesta /n
timpul arunc.rii.
Com!ina1ii. Aruncarea peste piept cu i#area unui !ra1 se
olose0te cu eicien1. mare /n com!ina1ie cu de(echili!r.rile prin
trac1iune de cap 0i trac1iunile de cap-!ra1 7 /n urma acestora de
o!icei adversarul /ntinde un !ra1 sau /l las. li!er'' permi1/nd
i#area lui 0i e#ecu1ia arunc.rii peste piept.
Aruncarea peste piept cu i#area am!elor !ra1e
(salt la am!ele !ra1e)
In ca(ul c/nd atacantul e#ecut. un salt cu i#area am!elor
!ra1e ale adversarului' i#area !ra1elor se ace la el ca 0i la Gsaltul
la un !ra1H. Pri(a tre!uie .cut. c/t mai scurt. (!ra1ele
adversarului s. ie su! a#ilele e#ecutantului).
Ac1iunea picioarelor este aceea0i ca 0i /n situa1iile
anterioare' cu deose!irea c. la acest procedeu picioarele tre!uie
s. ie pu1in mai apropiate.
Apropiind piciorul din spate l/ng. cel din a1. (am!ele
picioare s/nt /ndoite)' se e#ecut. o /ntindere energic. a p i
cioarelor 0i astel /ncepe c.derea spre pod.
*pre deose!ire de procedeele descrise mai sus' saltul
la am!ele !ra1e nu se e#ecut. dec/t cu trecerea prin pod
0i semipod' r.sucirea complet. /n timpul c.derii Leiind posi!il.'
deoarece adversarul nu poate i ridicat suicient de pe sol. ?inalul
procedeului este 0i el dierit a1. de cel de la salturile la un singur
!ra1' 0i anume + dup. c.derea /n pod sau semipod (adversarul
iind aruncat peste pod sau /n lateral) e#ecutantul /ncepe
r.sucirea' de data aceasta indierent /n ce direc1ie' am!ele !ra1e
ale adversarului iind i#ate /n timpul arunc.rii' !ra1ul opus
direc1iei de r.sucire eli!erea(. !ra1ul adversarului i#/ndu-i ceaa
/ntre !ra1 0i ante!ra1. )r.g/nd de cea. /n sus' adversarul este
/mpiedicat sa eectue(e podul. Mi /n acest ca( poate i utili(at.
conturarea adversarului cu !ra1ul li!er.
Ap.rarea. 3li!erarea !ra1elor din pri(. este principala
ac1iune de ap.rare. Aceasta se reali(ea(. prin le#area
ante!ra1elor pe !ra1 0i smucirea lor !rusc. 0i energic. pe ling.
pieptul adversarului.
27
: alt. ac1iune de ap.rare const. din ridicarea !ra1elor
adversarului mai sus de linia umerilor' prin /ndreptarea
trunchiului 0i le#area ante!ra1elor pe !ra1 (se poate reali(a' cu
adversari mai scun(i).

Contraatacul. ,up. ridicarea !ra1elor adversarului' e#ecutantul /0i
prinde miinile /n c/rlig' apoi ace un !alans energic /n lateral'
a-ung/nd /n lateral sau /n spatele acestuia.
Centur/nd adversarul din lateral sau din spate poate e#ecuta
ducerea lui la sol sau o aruncare peste piept cu centurare.
Com!ina1ii. 3#ecutantul /0i las. (centura) trunchiul descoperit
pentru a determina pe adversar s.-1 centure(e. >n momentul c/nd
adversarul /ntinde !ra1ele i le i#ea(. 0i e#ecut. aruncarea peste
piept. <eu0ita e#ecu1iei depinde de vite(a de e#ecu1ie 7 o
/nt/r(iere c/t de mic. poate pre-udicia atacul.
Aruncarea peste piept cu centurare (salt cu centurare)
Pentru a putea e#ecuta acest procedeu' e#ecutantul tre!uie s.
centure(e adversarul indierent din ce parte. %a centurarea din
a1. se eectuea(. dierite ac1iuni /n0el.toare' din care cele mai
utili(ate s/nt +
1. )rasul /n -os de cap' situa1ie /n care adversarul caut.
s. se /ndrepte' iar e#ecutantul' schim!/nd !rusc direc1ia !ra1elor
de la cea. la mi-loc' /l centurea(..
2. *imularea trecerii la spate prin /ndoirea pronun1at.
28
a genunchilor 0i /mpingerea unui !ra1 al adversarului /n sus.
Adversarul Naut. s. pare(e trecerea la spate 0i astel r.m/ne
descoperit la centur..
3.*imularea e#ecut.rii pri(ei la cea.' /n momentul
apropierii adversarului 0i schim!area !rusc. a direc1iei !ra1elor la
centur..
,up. derutarea adversarului 0i e#ecutarea pri(ei (centurarea din
a1.)' procedeul se e#ecut. ca 0i cele
anterioare' cu apropierea piciorului din spate l/ng. cel din



29
a1. 0i /ntinderea energic. a picioarelor. *altul cu centurare din
a1. nu se e#ecut. dec/t cu r.sucire /n timpul c.derii sau cu
trecere prin semipod. Cu intrare direct. /n pod nu se e#ecut.'
deoarece /n acest ca( este imposi!il. i#area adversarului /n
po(i1ie periculoas.. 3#ecut/ndu-se procedeul cu r.sucire /n
timpul c.derii sau cu semipod' adversarul cade /n pod sau este
r.sucit /n pod (al doilea ca( c/nd procedeul se eectuea(. cu
trecerea prin semipod). ,up. ce adversarul a a-uns /n pod' se
caut. i#area acestuia' care nu este suicient. numai prin
centurare. ,in acest motiv e#ecutantul tre!uie s. urm.reasc. s.
i#e(e 0i un !ra1 al adversarului. /n momentul /n care a ost i#at 0i
un !ra1' posi!ilit.1ile de sc.pare ale adversarului s/nt oarte
reduse.
Centurarea se poate ace cuprin(/nd 0i unul din !ra1ele
oponentului. Aruncarea /n acest ca( se eectuea(.
peste pod' semipod sau /n timpul c.derii' cu r.sucire /n direc1ia
!ra1ului i#at.
*pre deose!ire de cea de mai sus' dac. centurarea se
e#ecut. din spate (supleul)' procedeul se aplic. cu intrare
In pod. Acesta se e#ecut. mai rar /n timpul luptei de sus 0i mai
recvent /n lupta de -os' prin ridicarea adversarului.
Ap.rarea. Cea mai eicace ap.rare const. din /mpiedicarea
adversarului de a i#a pri(ele. Acest lucru se reali(ea(. plas/nd un
ante!ra1 su! unul din !ra1ele adversarului (/n momentul c/nd vrea
s. e#ecute centurarea) 0i' ridic/ndu-l /n sus' se /mpiedic.
eectuarea pri(elor.
30

Contraatacul. C/nd adversarul se apleac. pentru a centura'
e#ecutantul /i cuprinde capul cu !ra1ul (pe deasupra) i#/ndu-i
!.r!ia' iar cealalt. m/n. /i i#ea(. cotul neomonim din e#terior. In
continuare e#ecutantul trage /nainte 0i /n -os de !ra1ul i#at 0i de
cap olosind 0i greutatea corpului propriu pentru a ampliica
ac1iunea. Astel adversarul /0i pierde echili!rul 0i este
/ngenunchiat' iar e#ecutantul are posi!ilitatea s. treac. la spate
0i s.-1 i#e(e la sol.
Com!ina1ii. Arunc.rile peste piept cu centurare se olosesc
cu mult. eicacitate /n com!ina1ie cu trecerea la spate pe su!
!ra1. ,up. /mpingerea cotului adversarului /n sus nu se trece /n
spatele lui' ci se centurea(. din
a1. sau din lateral' apoi se arunc.' iar e#ecutantul se r.suce0te
/n timpul c.derii.
31




32
Dragi oaspeti,
Botosani,oras cu traditie in sportul
luptelor Greco-romane este onorat, stimati
participanti, de prezenta dumneavoastra la
Finala Campionatului National Individual-
Cadeti de lupte Greco-romane editia 2009
si faptul ca Ministerul Educatiei si
Cercetarii ne-a onorat cu acordarea
oranizarii acestei competitii!
"peram ca serviciile oferite pe perioada
oranizarii concursului sa fie la nivelul
e#ientelor dumneavoastra astfel sa va
amintiti de se$urul petrecul in orasul
nostrum!
Ceea ce ni se pare celmai important este ca
tinerii care azi se intrec in %&upta
dreapta'sa fie performeri de maine ai
marilor competitii europene si mondiale care
sa duca sim(olurile eterne ale
Binelui,)devarului si Fumosului in e#istenta
unei lumi mai drepte si mai (une!
*a dorim tuturor mult
succes+
33
Briada de ar(itri,
-!)r(itri Internationali
-&azar .vidiu -Bucuresti
-/orvat ti(eriu -0r!1r!"everin
-Gui *asile -Baia Mare
-Mreana Cristian -Botosani
-1ipa )drian -"uceava
2!)r(itri Nationali
-Berceanu G2eor2e -Bucuresti
-Iordan Mircea -Bucuresti
-Minea G2eor2e -Bucuresti
-Florea G2eor2e -Bucuresti
-Giulea Ion -Constanta
-Mita &iviu -Constanta
-Iaco( 0an -Botosani
-3nureanu Cristian -Botosani
-4adutescu Ion -"latina
-&upu Nicolae -Buzau
-&upu Cornel -4m!*alcea
-Iordac2e "orin -Brasov
-Botoiu 4omulus -"atu Mare
-5andor Mi2ai -.radea
Biroul federal
)ntrenor Federal, *asile )ndrei
5resedinte, 5oteras Constantin-Cristian
34
*icepresedinte, 5arcala(u 4azvan
Botila Mi2ai
Mem(ri, 0acica )drian
&uca &ucian
&azar .vidiu
Butucaru Ion
Berceanu G2eor2e
G6armati Ferencz
5resedinte de onoare, 5rof!3niv!0r! G2eor2e
Cismas
In concurs s-au inscris peste 700 de
sportive de la urmatoarele clu(uri,
-! Css-)stra )rad
2! Cs Botosani
8! C!"!M Bucovina 4adauti
9! C!"!M 4esita
:! Css 0inamo Bucuresti
7! Css "teaua Bucuresti
;! C!"!M 0anu(iu 1ulcea
<! C!"!M "uceava
9! C!"!M &uo$
-0!Css : Bucuresti
--!Css Metrore#
-2!&ps "latina
-8!&ps Botosani
-9!&ps-C!"!M 5itesti
-:!&ps "uceava
-7!C!"!M Campulun Muscel
-;!C!"!M C2imia 4m!*alcea
-<!Cs "atu Mare
-9!&ps Constanta
20!Css 0ro(eta 1urnu "everin
2-!Css Medidia
22!Css Buzau
35
28!Css C!F!4 Brasov
29!C!"!M Bacau
2:!Css "i2etul Marmatiei
5roram desfasurare concurs
*ineri
.ra -:,00--;,00 -*alidarea concurentilor
.ra -;,00--<,00 -Comisia te2nica
.ra -<,00--<,80 -Cantarul official
Cat!92=,:0=,:<=,79=,<:=,-00=
"am(ata
36
.ra 09,00--8,00 -4euniunea I si II
.ra -8,00--8,80 -Cantar official
Cat!97=,:9=,78=,;7=
.ra -8,80--7,00 -5auza
.ra -7,00--<,80 -4ecalificari si finale
.ra -<,80--9,00 -Festivitatea de premiere
0uminica
.ra 09,00--8,00 -4euniunea I
.ra -8,00--9,00 -4ecalificari si finale
.ra -9,00--9,80 -Festivitatea de premiere
Informatii
&!5!" -028->:88!990
0!?!1!" Botosani -028->:--!092
I!"!" Botosani -028->:<9!0:0
)!1!1!" )afton -028->:-9!99:
)!1!1!" "ediu -028->:-7!2:2
)entia C!F!4 -028->:-;!:2-
Informatii C!F!4 -9:2
"tatii 1)@I -028->:-00-0
-028->:8:8:8
37
"alvare,5olitie ---2
5ompieri
.(iective turistice
Muzeul ?udetean -5ietonalul 3nirii
Muzeul de etnorafie -5ietonalul 3nirii
Muzeul N!Iora -str!Nicolaie Iora
Biserica %3spenia' -Centrul *ec2i
Biserica "f!G2eor2e -Centrul *ec2i
Manastirea 5opouti -str!0o(osari
Comple# Muzeistic Ipotesti
Galeriile de arta "t!&uc2ian -5iata
4evolutiei
Concluzii
2rupa procedeelor de aruncari peste piept este una dintre
cele mai eiciente procedee' deoarece necesita
vite(a'orta'indemanare si nu in cele din urma mo!ilitate.
Procedeele de aruncare peste piept si spate intra in
componenta celor mai diverse com!inatii. A ceste procedee sunt
38
considerate procedee de risc dar sunt din ce in ce mai recvent
utili(ate in timpul luptelor.
Procedeele tehnice care intra in componenta aruncarilor
peste piept sun cele mai spectaculoase'prin proiectarea
adversarului pe o traiectorie de (!or ' prin caderea propriului corp
(suspendat) de segmentele corpului adversarului.
3icienta aruncarilor peste piept si spate re(ulta din
caderea adnersarului in po(itie periculoasa (tus)' dar totodata
eicienta acestor procedee scade odata cu lunecarea pri(elor
datorita transpiratiei de pe adversar.
2heorghe Cismas- )ehnica %uptelor 2reco-romane
3ditura *port &)urism $ucuresti 1OEE
39