CUPRINS

Capitolul I Noiuni generale despre ulcerul gastric.............................................................3

1.1. Sistemul digestiv.........................................................................................................3
1.2. Anatomia stomacului...................................................................................................6
1.2.1. Vasculariza ia stomacului ..................................................................................11
1.2.2. Inerva ia stomacului ...........................................................................................13
1.2.3. aporturile stomacului.......................................................................................1!
1.3. "lcerul gastric...........................................................................................................1#
1.3.1. $e%iniie..............................................................................................................1#
1.3.2. &tiopatogenie......................................................................................................16
1.3.3. $iagnostic clinic.................................................................................................16
1.3.!. $iagnostic paraclinic .........................................................................................1'
1.3.#. $iagnostic di%eren iat .........................................................................................1(
1.3.6. &volu ie .............................................................................................................1(
1.3.'. Complica ii ........................................................................................................1)
1.3.(. *ratament............................................................................................................2+
Capitolul II ,ngri-iri generale acordate pacien ilor .n ulcerul gastric ...............................2(
2.1. Internarea pacientei .n spital......................................................................................2(
2.2. Asigurarea conditiilor de spitalizare..........................................................................2)
2.3. Asigurarea conditiilor igienice /olnavilor internati .................................................31
2.!. Supraveg0erea %unctiilor vitale si vegetative............................................................!3
2.#. Alimentatia i 0idratarea /olnavului .........................................................................!(
2.6. Administrarea medicamentelor ................................................................................#1
2.'. ecoltarea produselor /iologice si patologice...........................................................#(
2.(. 1regatirea pacientului in vederea investigatiilor paraclinice.....................................#)
2.). 1regatirea preoperatorie si ingri-irile postoperatorii.................................................6+
2.1+. olul asistentului medical .n ulcerul gastric...........................................................63
1
2.11. &ducatia pentru sanatate..........................................................................................6!
2.12. &2ternarea /olnavului..............................................................................................6#
Capitolul III 1rezentare cazuri clinice...............................................................................66
3.1. CA3"4 I...................................................................................................................66
3.1.1. Culegerea datelor................................................................................................66
3.1.2. 14AN $& ,N5I6I& A4 1ACI&N*"4"I 5.A..............................................6(
3.1.3. &VA4"A&A 7INA4A....................................................................................'2
3.1.!. 89S"A&A SI N:*A&A *&81&A*"II...........................................'3
3.2. CA3"4 II................................................................................................................'6
3.2.1. Culegerea datelor................................................................................................'6
3.2.2. 14AN $& ,N5I6I&A4 1ACI&N*"4"I ;.8..............................................')
3.2.3 &VA4"A&A 7INA4A.....................................................................................(3
3.2.!. 1&7"3IA.........................................................................................................(!
3.3. CA3"4 III...............................................................................................................(6
3.3.1. Culegerea datelor................................................................................................(6
3.3.2. 14AN $& ,N5I6I& A4 1ACI&N*"4"I 8.C.............................................((
3.3.3. &VA4"A&A 7INA4A....................................................................................)2
3.3.!. 89S"A&A SI N:*A&A *&NSI"NII A*&IA4&..............................)3
;I;4I:5A7I&..................................................................................................................)6
2
Capitolul I Noiuni generale despre ulcerul gastric
1.1. Sistemul digestiv
Sistemul digestiv reprezinta ansam/lul mor%ologic si %unctional de
organe ce realizeaza digestia si a/sor/tia alimentelor ingerate precum si
evacuarea rezidurilor neasimilate.
7ig. 1. Sistemul digestiv
Structuri componente
Sistemul digestiv este alcatuit din<
3
= tu/ digestiv> o serie de organe tu/ulare de cali/ru di%erit?
= glande ane2e> ancorate la di%erite eta-e ale tractului digestiv.
Tubul digestiv masoara apro2imativ ) m lungime> de la cavitatea
/ucala pana la anus> constituind traiectul alimentelor ingerate pe parcursul
caruia acestea su%era trans%ormari necesare prepararii 0ranei pentru celulele
corpului> prin intermediul mi-loacelor digestive %izice si c0imice.
Cavitatea bucala este primul segment al tu/ului digestiv> reprezentand
locul unde digestia este demarata. Cavitatea /ucala cuprinde lim/a si dintii.
1rin intermediul lim/ii se distinge gustul> te2tura> dar si temperatura
alimentelor. $entia este implicata cu precadere in masticatie> care impreuna
cu digestia c0imica realizata prin actiunea salivei %ormeaza la acest
nivel /olul alimentar.
Faringele reprezinta canalul de legatura dintre cavitatea /ucala in
eso%ag.
so!agul este un conduct ce masoara apro2imativ 2# cm si stra/ate
gatul> de la cartila-ul cricoid ce il delimiteaza de %aringe> toracele si o portiune
mica din a/domen pana la ori%iciul cardia> unde se conecteaza la
stomac. 1eristaltismul eso%agian si secretiile de mucus sunt responsa/ile cu
transportul si respectiv alunecarea /olului alimentar catre stomac.
Stomacul este un organ cavitar> plasat in lo-a gastrica in a/domen si
reprezinta segmentul cel mai dilatat al tu/ului digestiv. &ste responsa/il cu
trans%ormarea /olului alimentar prin actiuni mecanice si c0imice in c0im
gastric> pe care il stoc0eaza pana cand acesta devine pregatit sa %ie evacuat in
intestinul su/tire.
Intestinul subtire este segmentul cel mai lung al tractului digestiv>
masurand un diametru de 2. # cm si o lungime de pana la 6 m> de la ori%iciul
pilor pana la valvula ileo=cecala. 4a nivelul intestinului su/tire> c0imul gastric
este trans%ormat in c0il intestinal prin intermediul unui comple2 de procese>
%iind a/sor/iti apro2imativ )+@ din nutrientii pe care organismul ii primeste
!
ulterior in urma digestiei. Intestinul su/tire este su/impartit induoden>
portiunea %i2a in care se secreta sucul 0epatic si pancreatic> -e-unul> portiunea
mi-locie> mo/ila> spiralata> care %ace legatura cu ileonul> portiunea %inala a
intestinului su/tire ce se intinde pana la valvula ileo=cecala> de unde tu/ul
digestiv se continua cu intestinul gros.
Intestinul gros este ultimul segment al tu/ului digestiv> avand un
cali/ru superior intestinului su/tire si o lungime de pana la 1. 6 m> cuprins
intre valvula ileo=cecala si anus. 4a acest nivel sunt preluati nutrientii ramasi
nea/sor/iti din c0ilul intestinal> trans%ormat si eliminat ulterior su/ %orma
de materii %ecale. Intestinul gros prezinta cecul cu apendicele piloric> colonul>
dispus su/ %orma unui cadru .n -urul intestinului su/ire> cuprinzAnd
poriunea ascendentB> transversB> descendentB Ci sigmoidB terminAndu=se cu
rectul> .n care materiile %ecale sunt stocate .nainte de a %i eliminate prin actul
de %ecaiei. Canalul anal> situat in%erior rectului se desc0ide prin ori%iciul
anal sau anus> nivel la care se termina tu/ul digestiv.
"landele ane#e ale sistemului digestive contri/uie la digestie prin
intermediul secretiilor.
"landele salivare sunt responsa/ile cu secretia salivei> o mi2tura de
apa> enzime si mucina> in cavitatea /ucala pentru a lu/ri%ica alimentele ce
urmeaza a %i ingerate. $e asmenea> enzimele din saliva interactioneaza cu
alimentele din cavitatea /ucala declansand procesul de digestie c0imica.
Ficatul este plasat in lo-a 0epatica> su/ dia%ragm si reprezinta cea mai
mare glanda din corp> cantarind apro2imativ 1. # Dg. 1e langa %aptul ca %icatul
reprezinta organul vital ce deto2i%ica sangele de agentii nocivi organismului>
acesta este implicat si in procesul de digestie prin secretia /ilei> un lic0id ce
actioneaza cu predilectie in dregradarea grasimilor. Intre mese /ila se
acumuleaza in vezicula /iliara sau colecist.
Pancreasul este o glanda mi2ta> retroperineala> situata inapoia
stomacului. 7unctia e2ocrina a pancreasului este implicata in digestie> %iind
#
responsa/ila cu ela/orarea si secretia sucului pancreatic> un lic0id care
contine ec0ipament enzimatic capa/il sa degradeze toate tipurile de su/stante
alimentare.
1.$. %natomia stomacului
Stomacul reprezintB cel mai dilatat segment constituitiv al tractului
digestiv> %iind .n acelaCi timp Ci cel mai pro2imal organ a/dominal. $e
asemenea> stomacul .ndeplineCte %uncii de importanB ma-ora .n derularea
procesului %iziologic al digestiei Ci con%orm ansam/lului diversi%icat de
a%eciuni pe care le poate dezvolta deine Ci o mare importanB clinicB.
Stomacul Eventriculus sau gasterF este amplasat .n lo-a gastricB> care
ocupB cea mai mare parte din regiunea su/%renicB stAngB Ci corespunde
epigastrului Ci 0ipocondrului stAng. 4a acest nivel> stomacul este %i2at .n
principal de presa a/dominalB e2ercitatB .n mod direct prin contracia
muCc0ilor pereilor a/dominali. $e asemenea> interpoziia delimitatB superior
de eso%ag Ci in%erior de duoden> pac0etele vasculo=nervoase ce traverseazB
regiunea precum Ci %ormaiunile peritoneale care leagB stomacul de organele
din pro2imitate constituie alte mi-loace de %i2are la acest nivel.
,n situaia indivizilor normostenici> .n ortostatism> stomacul gol are
%orma literei G6H> cu pereii reciproc aplicai> mBsurAnd apro2imativ 1( cm
lungime Ci ' cm lBime. ,n cazul stomacului plin> lungimea poate creCte pAnB
la 2# cm> iar lBimea la 12 cm. Capacitatea stomacului este evaluatB .ntre 1=
1># 4.
Con%iguraie e2ternB pune .n evidena stomacului douB margini Edreapta Ci
stAngaF> doi perei Eanterior Ci posteriorF Ci douB ori%icii Esuperior Ci in%eriorF.
6
7ig. 2. Stomacul Ci duodenul
&ica curbur' sau marginea dreaptB Ecurvatura ventriculi minorF
continuB marginea dreaptB a eso%agului. Concavitatea cur/urii mici este
descrisB de segmentul vertical Ci cel orizontal uCor ascendent cBtre partea
dreaptB> intersecia acestora identi%icAndu=se cu incizura angularB Eincisura
angularisF sau ung0iul gastric.
Segmentul orizontal prezintB succesiv incizura piloricB superioarB Ci
incizura duodenopiloricB superioarB> corespunzatoare limitei e2terioare dintre
stomac Ci duoden.
Cur/ura micB .mpreuna cu /ul/ul duodenal delimiteazB regiunea
celiacB a lui 4usc0Da. ,n plan posterior> prin intermediul peritoneului
posterior al vesti/ulului /ursei omentale> cur/ura micB corespunde venei cave
in%erioare> aortei a/dominale> trunc0iului celiac Ci ple2ului solar.
&area curbur' gastric' sau marginea stAngB Ecurvatura ventriculi
ma-orF continuB marginea stAngB a eso%agului. Iniial descrie o traiectorie
ascendentB> delimitAnd la e2terior versantul drept al %orni2ului gastric care
.mpreunB cu marginea stAngB a eso%agului constituie /raele incizurii
'
cardiace Eincisura cardicBF sau ung0iul lui Iis. "lterior> limiteazB pe rAnd
%orni2ul Ci corpul stomacului> avAnd un traiect descendent> dupB care de la
nivelul antrului se .ncur/eazB .ntr=o traiectorie uCor ascendentB cBtre partea
dreaptB. 4a acest nivel> sunt prezente succesiv incizura piloricB
in%erioarB Ci incizura duodenopiloricB in%erioarB> corespunzatoare limitei
e2terioare dintre stomac Ci duoden. 1rin intermediul ligamentului gastrocolic>
cur/ura mare vine .n raport cu colonul transvers.
8arginile stomacului reprezintB limitele de separaie .ntre peretele
anterior Ci cel posterior.
Peretele gastric anterior (paries anterior) priveCte .nainte> puin .n
sus Ci prezintB o poriune toracicB Ci una a/dominalB.
1oriunea toracicB este acoperitB .n cea mai mare parte de dia%ragm. 4a
acest nivel se de%ineCte spaiul semilunar *rau/e> corespunzator proieciei
toracice a %orni2ului gastric la /aza 0emitoracelui stAng. Ast%el> conve2itatea
limitei superioare des%BCoarB un arc de cerc care trece prin vAr%ul cordului
unind e2tremitatea anterioara a cartila-ului ( costal stAng de e2tremitatea
anterioarB a coastei 11 stAnga> iar in%erior> spaiul *rau/e este delimitat
rectiliniu de e2tremitBile liniei arcuate. 4a nivelul spaiului semilunar al lui
*rau/e> prin percuie este identi%icat timpanismul stomacal.
1oriunea a/dominalB este su/.mpBritB la rAndul sBu .n douB regiuni>
mediala acoperitB de %aa visceralB a %icatului> corespunzatoare lo/ului pBtrat
Ci stAng al %icatului Ci laterala> care vine .n raport direct cu %i/rele musculare
ce structureazB peretele a/dominal anterior la acest nivel. Clinic> zona lateralB
este recunoscutB ca triung0iul lui 4a//e> delimitat la stAnga de re/ordul costal
stAng> la dreapta de linia care se suprapune marginii in%erioare a %icatului> iar
in%erior corespunde liniei trasatB prin cartila-ul coastelor ) de %iecare parte.
Peretele gastric posterior (paries posterior) prive te .napoi> pu in .n
-os Ci constituie peretele anterior al /ursei omentale> prin intermediul cBreia
(
stomacul vine .n raport cu structurile prezente la acest nivel Ci peretele
a/dominal posterior.
Cardia *i pilorul
Stomacul comunicB superior cu eso%agul Ci in%erior cu duodenul prin
cAte un ori%iciu de %ormB circularB Ci anume ori%iciul cardic Eostium cardicumF
Ci respectiv ori%iciul piloricEostium pJloricumF.
,n mod conven ional> avAnd .n vedere criterii anatomice> %iziologice Ci
radiologice> stomacul este .mpBr it .n douB por iuni> verticalB Ci orizontalB>
separa ia dintre acestea %iind desemnatB de incizura angularB Ci depresiunea
%ormata de s%incterul antrului.
Por iunea vertical' sau regiunea !undico+corporeal' reprezintB
apro2imativ 2K3 din stomac Ci este la rAndul sau su/.mpBr itB .n %orni2 Ci
corpul stomacului. $e asemenea> la acest nivel este sesizatB por iunea
cardiacB Epars cardiacaF> nede%initB> ce corespunde ori%iciului cardic Ci se
caracterizeazB prin prezen a glandelor cardiace.
Forni#ul sau !undul stomacului (!undus ventriculi) reprezintB
camera cu aer a stomacului> orientatB catre dia%ragm> prin intermediul cBruia
vine .n raport cu cordul> pleura Ci plBmAnul stAng. $elimitarea in%erioarB a
acestuia se %ace prin linia orizontalB care strB/ate ung0iul cardic. $e la acest
nivel stomacul se continua cu corpul Ecorpus ventriculiF pAnB la nivelul de
separa ie cu por iunea orizontalB> indicat de linia apro2imativ verticalB trasatB
prin ung0iul gastric Ci depresiunea determinatB de s%incterului antrului.
Por iunea ori,ontal' sau regiunea antro+piloric' continuB corpul
stomacului de la planul ce intersecteazB ung0iul gastric Ci depresiunea
determinatB de s%incterului antrului pAnB la an ul duodenopiloric> .n care .n
mod inconstant se plaseazB vena prepiloricB Evena praepJloricaF ce marc0eazB
limita de separa ie dintre stomac Ci duoden. 4a rAndul sau> por iunea
orizontalB este divizatB .n antrul Ci canalul piloric.
)
%ntrul piloric (antrum p-loricum) este segmentul mai dilatat al
por iunii orizontale> iar canalul piloric Ecanalis pJloricusF este un tu/ cilindric
ce conduce cBtre pilor EpJlorusF> por iunea terminalB a stomacului prevazutB
cu s%incterul piloric. an ul piloric pus .n eviden B de incizurile pilorice
superioarB Ci in%erioarB reprezintB un reper prin care se constatB separa ia
dintre cele douB segmente ale por iunii orizontale.
Peretele gastric are o grosime de apro2imativ 3 mm> iar constitu ia sa
asigurB %unc ionalitatea stomacului de a se adapta .n vederea depozitBrii Ci
degradBrii alimentelor concomitent cu evacuarea acestora intermiten a cBtre
segmentul urmBtor al tractului digestiv.
Structura peretelui prezintB patru tunici> dispuse de la e2terior cBtre
interior ast%el< seroasB> muscularB> su/mucoasB> mucoasB.
*unica seroasB Etunica serosaF constB .n mezoteliul peritoneal ce
captu e te .ntreaga supra%a a e2terioarB> mai pu in %a a posterioarB a
%orni2ului prin care stomacul aderB la dia%ragm> men inAnd aceastB regiune
.ntr=o imo/ilitate aproape completB. Seroasa se aplicB de stomac prin
intermediul stratului su/seros Etela su/serosaF %ormat din esutul con-unctiv
ce prezintB ligamentele stomacului Eligamenta ventriculiF care contri/uie la
men inerea %ormei cur/ate a organului.
*unica muscularB Etunica muscularisF este responsa/ilB cu tranzitul
masei alimentare la acest nivel> %iind constituitB dintr=un strat e2tern cu %i/re
longitudinale> strat mi-lociu cu %i/re circulare> a cBror condensare realizeazB
s%incterul piloric> Ci un strat intern cu %i/re o/lice> prezent doar .n por iunea
digestorie a stomacului.
*unica su/mucoasB Etela su/mucosaF se .nterpune .ntre muscularB Ci
mucoasB> prile-uind adaptarea mucoasei la motilitatea gastricB. &ste alcatuitB
din estut con-unctiv la2> /ogat .n %i/re elastice Ci %orma iuni neurovasculare.
*unica mucoasB Etunica mucosaF din punct de vedere mor%o%unc ional
reprezintB componenta esen ialB a peretelui gastric. 8ucoasa este separatB de
1+
tunica su/muscoasB prin musculara mucoasei> iar din structura sa %ac
parte stratul epitelial Ci corionul Elamina propriaF. 4a rAndul sau> stratul
epitelial prezintB epiteliu de supra%a B simplu cilindric Ci aparatul glandular
intraepitelial reprezentat de glandele gastrice responsa/ile cu secre iile
digestive la acest nivel. Corionul se interpune .ntre epiteliul de supra%a B Ci
glandele gastrice pAnB la nivelul muscularei mucoasei Ci este alcBtuit din esut
con-unctiv Ci lim%oid. 1e supra%a a mucoasei se o/servB o serie de an uri
care delimiteazB ariile gastrice Earea gastricaeF corespunzatoare plicilor
viloase Eplicae villosaeF separate la rAndul lor de criptele sau %oveolele
gastrice E%oveolae gastricaeF la nivelul cBrora se desc0id glandele gastrice.
"landele stomacului
,n raport cu regiunile stomacului> glandele gastrice di%erB ca structurB
mor%o%unc ionalB> ast%el se de%inesc glande cardiale> gastrice propriu=zise Ci
pilorice.
5landele cardiale Eglandulae cardiacaeF individualizeazB regiunea
cardialB a stomacului Ci realizeazB /ariera alcalinB .ntre stomac Ci eso%ag prin
secre ia de mucus.
5landele gastrice propriu=zise Eglandulae gastricae propriaeF sau
glandele %undice sunt cele mai numeroase> rBspAndite .n %orni2ul Ci corpul
stomacului. Celulele %ormatoare sunt responsa/ile cu ela/orarea acidului
clor0idric> proenzime digestive Ci mucus.
5landele pilorice Eglandulae pJloricaeF sunt plasate .n regiunea antropiloricB
a stomacului Ci secreta mucus.
1.$.1. .asculari,a ia stomacului
Stomacul este cel mai /ogat vascularizat segment al tu/ului digestiv.
,n principal> circula ia arterialB este asiguratB de trunc0iul celiac prin
artera 0epaticB> splenicB Ci gastricB stAngB. $in artera 0epaticB se
desprind artera gastricB dreaptB> care dupB ce trece .naintea pilorului se
11
continuB ascendent pe cur/ura micB Ci artera gastroduodenalB> care trece
.napoia pilorului Ci emite artera gastroepiploicB dreaptB ce ascensioneazB pe
cur/ura mare. $in artera splenicB se %ormeazB artera gastroepiploicB
stAngB care are un traiect descendent .n lungul cur/urii mari> anastomozAndu=
se .n plin cu artera gastroepiploicB dreaptB %ormAnd arcul arterial al cur/urii
mari> Ci arterele gastrice scurte> ce se distri/uie %orni2ului stomacului> .nainte
de a patrunde prin ligamentul gastrolienal. Artera gastricB stAngB stra/ate
ligamentul gastropancreatic> ascensionAnd cBtre regiunea cardicB dupB care
descrie un traiect descendent .n lungul cur/urii mici> unde se anastomozeazB
.n plin cu artera gastricB dreaptB Ci %ormeazB ast%elarcul arterial al cur/urii
mici. $in arcurile arteriale corespunzBtoare cur/urilor se desprind ramuri
arteriale prin care sAngele iriga di%eritele tunici ale stomacului.
Circula ia venoasB gastricB corespunde .n general circula iei arteriale
de la acest nivel> venele .nso ind .ndeaproape arterele omonime. A adar>
venele gastrice ce acompaniazB arcul arterial al cur/urii mici sunt
tri/utare venei porte> iar venele gastroepiploice> dreapta Ci stAnga se dreneazB
.n vena mezentericB superioarB Ci respectiv vena splenicB.
,n sistematizarea circula iei lim%atice se disting patru teritorii lim%atice
al cBror drena- %inal conduce cBtre nodurile celiace. Cea mai .ntinsB regiune
lim%aticB este tri/utaraganglionilor lim%atici gastrici stAngi> preluAnd lim%a de
la nivelul micii %orni2ului> precum Ci din cea mai mare parte a corpului gastric
Ci mica cur/urB. 4im%a din partea in%erioarB a corpului gastric Ci regiunea
antro=piloricB este drenatB .n ganglionii lim%atici gastroepiploici drep i i
ganglionii lim%atici pilorici in%eriori. 3ona a treia cuprinde regiunea gastricB
corespunzatoare segmentului stAng al marii cur/urii> din care vasele lim%atice
se varsB .n ganglionii lim%atici gastroepiploici stAngi Ci splenopancreaatici.
1or iunea stomacului corespunzatoare segmentului drept al cur/urii mici
alBturi de o parte din regiunea piloricB constituie cea de=a patra arie lim%aticB>
12
la acest nivel> lim%a %iind drenatB de ganglionii lim%atici gastrici
drep i Ci ganglionii lim%atici pilorici superiori.
7ig. 3. Vascularizaia stomacului
1.$.$. Inerva ia stomacului
Inerva ia stomacului este realizatB pe cale intrinsecB Ci e2trinsecB.
Inerva ia intrinsecB este asiguratB de ramurile nervoase din vag Ci
ple2ul celiac care pBtrund .n peretele gastric la nivelul stratului muscular
13
alcBtuind ple2ul nervos mienteric Auer/ac0 Ci la nivelul stratului su/mucos
%ormAnd ple2ul nervos su/mucos 8eissner.
Inerva ia e2trinsecB este realizatB de %i/re parasimpatice din nervul
vag Ci %i/re simpatice din ple2ul celiac.
4a nivelul -onc iunii esogastrice> nervii vagi> stAng Ci drept a-ung su/
%orma trunc0iurilor vagale anterior> corespunzBtor vagului stAng Ci posterior>
corespunzator vagului drept. $in trunc0iul vagal anterior> care se continuB .n
lungul cur/urii mici prin nervul lui 4atar-et> se desprind ramuri gastrice
anterioare ce descind pe %a a anterioarB a stomacului dispersate pAnB la
nivelul regiunii pilorice. Imediat in%erior de ori%iciul cardic> trimite un ram ce
stra/ate partea superioarB a omentului mic pentru a patrunde .n pediculul
0epatic. *runc0iul vagal posterior urmareste> de asemenea> cur/ura micB pe
%a a ei posterioarB> distri/uind ramuri cBtre %a a posterioarB a stomacului.
$in lan ul ganglionar *#=*1+ a-ung la ganglionul celiac %i/rele
preganglionare din nervii splan0nici> iar %i/rele postganglionare a-ung sB se
distri/uie stomacului de la nivelul cur/urii mici> pe traiectul ramurilor
trunc0iului celiac> .n special prin intermediul ple2urilor periarteriale ce
acompaniazB arterele gastrice.
1.$./. Raporturile stomacului
1eretele anterior E%a a anterioarBF<
= $ia%ragma
= 4o/ul pBtrat Ci stAng al %icatului EmedialF Ci peretele a/dominal
anterior ElateralF
1eretele posterior E%a a posterioarBF<
= 7a a gastricB a splinei
= 5landa suprarenalB stAngB
= 1olul superior al rinic0iului stAng
= Artera lienalB
1!
= Corpul pancreasului
= 7le2ura duodeno-e-unalB Ci anse -e-unale Eprin intermediul
mezocolonului transversF
Cur/ura micB<
= :mentul mic cu vasele gastrice
= 4o/ul caudat al %icatului
Cur/ura mare<
= 4igamentul gastrolienal cu vasele gastrice scurte Ci artera
gastroepiploicB stAngB
= 4igamentul gastrocolic cu vasele gastroepiploice
1./. Ulcerul gastric
1./.1. 0e!iniie
"lcerul gastric este o eroziune intrun segment al mucoasei digestive
care penetreaza musculara mucoasei> in mor tipic acesta se dezvolta in gastric
sau duodenal.Aproape toate ulcerele au drept cauza in%ectia cu Ielico/acter
pJlori sau administrarea de AINS.
Simptomele includ senzatie de arsura epigastrica> si durere care se
remite la ingestia de alimente.
"lcerul poate avea diametrul de la citiva mm la cm> pot aparea la orice
virsta> c0iar si la copii> dar sunt mai %recvente la virsta a doua.
Cu citiva ani in urma se credea ca alimentele condimentate sau stressul
ar determina ulcerul peptic> astazi este demonstrat ca consumul de
antiin%lamatoare nesteroidiene si in%ectia cu I. pJlori sunt in realitate cauza.
iscul de a dezvolta ulcer peptic este crescut si in urmatoarele conditii<
=virsta=este mai %recvent peste 6+ de ani
=se2ul=apare mai ales la %emei
=utilizarea de corticosteroizi si AINS impreuna
=istoric medical pozitiv de ulcer.
1#
Complicatiile care pot aparea sunt<
=0emoragiile digestive superioare sau in%erioare
=per%oratia
=o/structia gastrica sau duodenala.
*ratamentul cuprinde %olosirea terapiei antiacide< in0i/itori ai pompei
de protoni> anti0istaminice I2> protectori gastrici> si terapia anti/iotica pentru
eradicarea in%ectiei cu I. 1Jlori.
1./.$. tiopatogenie
In%ectia cu I. 1Jlori si consumul prelungit de AINS altereaza /ariera
de protectie a mucoasei %acind=o succepti/ila la acid.I.pJlori este prezenta la
#+='+@ dintre pacientii cu ulcer gastric si 3+=#+@ la cei cu ulcer
duodenal.$aca aceasta ar %i eradicata> doar 1+@ dintre /olnavi ar su%eri
recurente ale /olii> comparat cu '+@ in lipsa tratamentului anti/iotic.
AINS sunt determinante in peste #+@ dintre ulcere.
7umatul este de asemeni un %actor de risc> acesta scade puterea de
vindecare si creste incidenta recurentelor.iscul este corelat cu numarul de
tigarete %umate pe zi.$esi alcoolul este un promotor al secretiei acide> nu
e2ista inca date re%eritoare la implicarea sa in etiologie.
7oarte putini pacienti au sindrom 3ollinger=&llison cu 0ipersecretie de
gastrina.
$esi stresul nu este un %actor cauzal al ulcerului peptic> el agraveaza
simptomele si in unele cazuri intirzie vindecarea.
1././. 0iagnostic clinic
$urerea este de tip visceral care ia na tere la locul leziunii i este
transmisB pe calea nervilor splan0nici. 8a-oritatea pacien ilor descriu durerea
ca %iind intensB i vie> asemBnBtoare cu arsuta> senza ia de Gs%redelireH> de
GroadereH internB.
16
4acalizare .n epigastru
itmicitate ingestia de alimente calmeazB durerea pentru L = 1 L ore
durerea calmare spontanB a durerii.
&pisodicitatea constB .n apari ia durerii cu orar zilnic.
1eriodicitatea constB .n reapari ia durerii atunci cAnd se produce
recuren a /olii> ceea ce coincide cu reapari ia ni ei. ecidivele periodice pot
avea o inciden B sezonierB> %iind mai %recvente vara i iarna.
Alte simptome .n ulcer sunt<
= vBrsBturile pot apBrea zilnic dupB ingestia de alimente> precedate de
senza ia de grea B i de durere. VBrsBtura este alimentarB> calmeazB durerea
i apare la pacient ii cu tul/urBri %unc ionale de evacuare gastricB.
= %oame> apetit
= anore2ie
= simptome dispeptice Emeteorism> eructa ii> sa ietate precoceF
1./.1. 0iagnostic paraclinic
1entru a detecta ulcerele peptice sunt necesare o serie de teste de
la/orator<
=teste de singe=detecteaza prezenta Ac antiI.pJlori
=testul respirator de detectie a in%ectiei cu I.pJlori=utilizeaza car/on
radioactiv in solutie de uree> se ingera iar dupa o ora se inregistreaza
eliminarea respiratorie a car/onului
=teste de detectie a /acteriei in scaun
=radiologie /aritata
=endoscopie=permite vizualizarea directa a leziunilor
=masurarea nivelului de gastrina pentru a e2clude sindromul 3ollinger=
&llison.
1'
7ig. ! &volu ia ulcerului privitB la endoscopie
1./.2. 0iagnostic di!eren iat
= dispepnie %unc ionalB
= colon trotalil
= cancer gastric
= /oli pancreatice EpancreatitB cronicB> cancer pancreaticF
= /oli colecistice
= /oalB Cro0n
= durere neuromuscularB Espasm muscular intercostalF
1./.3. volu ie
ata de vindecare a ulcerului gastric este direct propor ionalB cu
dimensiunea lui. ecuren a se %ace de o/icei .n acela i loc> iar dimensiunule
sunt relativ mai mari.
1(
1./.4. Complica ii
= per%ora ie = prezintB o rupturB .n peretele stomacului. "lcerul per%orat
permite alimentelor i sAngelui sB se scurgB .n a/domen> ast%el va%orizAnd
apari ia peritonitei. Simptomele unui ulcer pe%orat includ dureri a/domniale
severe> um%larea a/domenului> sensi/ilitate a/domnialB> grea B> vBrsBturi i
%e/rB.
= penetra ie leziunea ulceroasB poate interesa .ntreaga grosimea
peretelui gastric i> depB ind seroasa> creeazB o comunica ie .ntre lumenul
gastro=duodenal i mare cavitate peritonealB sau .ntre lumenul gastro=
duodenal i lumenul unui viscer cavitar din vecinBtate colecist> C;1> colon
transvers
= 0emoragie digestivB superioarB = se re%era la 0emoragiile tu/ului
digestiv care provin din treimea in%erioara a eso%agului> stomac si duoden>
indi%erent de etiologie se %orma de e2teriorizare
= malignizare se creezB o niCB .ncastratB cu rigiditate parietalB Ci
anar0ia pliurilor mucoasei din vecinBtate
1)
1./.5. Tratament
Tratament generalit' i
$acB pacientul a %ost diagnosticat cu ulcer peptic de cauza /acteriana
EIelico/acter pJloriF> va avea nevoie de un tratament cu anti/iotice al caror
spectru sa includa I.1Jlori E/actericide sau /acteriostaticeF.
$aca ulcerul este datorat utilizarii antiin%lamatoarelor nesteroidiene> se
incearca oprirea utilizarii lor pe cat posi/il. AINS pot incetini sau preveni
vindecarea unui ulcer.
8edicamentele care reduc cantitatea de acid secretata de stomac sunt
%olosite pentru tratamentul oricarei %orme de /oala ulceroasa peptica. Acestea
sunt antagonistii receptorilor I si in0i/itorii pompei protonice.
8odi%icari ale stilului de viata> renuntarea la %umat> limitarea
consumului de ca%ea si /auturi alcoolice> reducerea stresului pot accelera
vindecarea ulcerului si pot preveni recurenta ulcerului.
"lcerele care nu raspund la tratament pot %i ulcere complicate sau pot %i
cancere. Se recomanda e%ectuarea unei endoscopii> veri%icarea e2istentei I.
pJlori sau prelevarea de material pentru o /iopsie> pe /aza careia se poate
veri%ica e2istenta unui cancer.
$aca ulcerul erodeaza peretele stomacului sau intestinului pana la
per%oratie in cavitatea a/dominala sau daca ulcerul continua sa sangereze in
ciuda terapiei> este posi/il sa %ie nevoie de interventie c0irurgicala. *otusi> in
prezent> aceste complicatii sunt rare. 8a-oritatea cazurilor de /oala ulceroasa
peptica sunt cauzate de o in%ectie cu I. pJlori sau utilizarea medicamentelor
antiin%lamatoare nesteroidiene EAINSF. 8edicamentele care in0i/a secretia de
acid gastric sunt recomandate pentru toate %ormele de /oala ulceroasa peptica.
$aca se identi%ica prezenta I. pJlori sunt utilizate anti/ioticele care au
actiune asupra acestor /acterii> in com/inatie cu alte medicamente.
2+
8edicamentele eli/erate %ara prescriptie medicala si unele modi%icari la
stilul de viata> pot a-uta> de asemenea> la accelererea vindecarii unui ulcer si
pot reduce riscul de recurente.
$eoarece tratamentul %armacologic administrat in /olile ulceroase
peptice este atat de e%icient> interventia c0irurgicala este aplicata rar in
tratamentul /olii ulceroase peptice. In general> tratamentul c0irurgical este
rezervat oamenilor care %ac complicatii ale ulcerului> care pot %i %atale> ca
0emoragia severa> per%oratia> o/structia. In unele cazuri> c0iar si aceste
complicatii pot %i tratate %ara interventie c0irurgicala.
Tratament initial
*ratamentul initial depinde de cauza ulcerului.
In!ectia cu 6. p-lori. *ratamentul recomandat pentru distrugerea I.
pJlori include asocierea a doua anti/iotice cu un in0i/itor al pompei de
protoni sau cu un preparat din /ismut coloidal. &liminarea /acteriei
accelereaza vindecarea unui ulcer si previne reaparitia lui. &ste esential sa se
administreze com/inatia corecta de anti/iotice pentru eradicarea /acteriei.
$aca /acteria nu este eliminata de anti/ioticele %olosite> aceasta poate o/tine
rezistenta mai tarziu Eeste mai di%icil de distrusF.
%INS (antiin!lamatoare nesteroidiente). Se incearca stoparea
tratamentului cu antiin%lamatoare nesteroidiene. In unele cazuri> sunt inlocuite
cu alte antiin%lamatoare cu risc scazut de a produce ulcere. $aca pacientul
tre/uie sa continue tratamentul cu antiin%lamatoare> se pot asocia cu alte
medicamente %olosite pentru protectia stomacului.
6ipersecretia acida a stomacului. In0i/itorii secretiei acide sunt
%olositi %recvent in tratamentul ulcerului peptic de cauze 0ipersecretorii Ein
care stomacul are o secretie e2agerata de acid gastricF. 8edicul va %ace si alte
teste pentru determinarea altor cauze de ulcer.
Cau,e necunoscute. $aca nu se identi%ica nici o cauza Eulcer
idiopaticF> ulcerul va %i tratat cu un in0i/itor de secretia acida. *ratamentul de
21
lunga durata depinde de severitatea ulcerului si a altor %actori> ca marimea
ulcerului> prezenta complicatiilor si tratamentele de-a urmate.
:ricare ar %i cauza ulcerului> pacientului i se recomanda sa nu mai
utilizeze cantitati mari de AINS. S=a constatat ca AINS duc la ulcer peptic.
"nele modi%icari ale stilului de viata ca renuntatul la %umat> limitarea
consumului de ca%ea si alcool si reducerea stressului pot a-uta la accelerarea
vindecarii ulcerului si la prevenirea recidivei.
8a-oritatea tratamentelor se vor continua pentru !> ( saptamani si
perioada depinde de %actori variati> incluzand marimea ulcerului.
Tratament de intretinere
$aca tratamentul cu antiin%lamatoare nesteroidiene tre/uie continuat si
dupa diagnosticarea unui ulcer peptic> se recomanda cola/orarea cu medicul
curant pentru inlocuirea AINS cu alte medicamente. Continuarea
tratamentului cu AINS poate incetini vindecarea unui ulcer sau preveni
vindecarea completa. $aca se continua tratamentul cu AINS> medicul poate
recomanda un tratament asociat cu analogi de prostaglandine> ca
misoprostolul sau un in0i/itor de pompa de protoni. 8isoprostolul reduce
cantitatea de acid gastric si prote-eaza mucoasa gastrica %ara a reduce e%icienta
AINS in tratarea /olilor precum artrita.
$aca simptomatologia ulcerului nu cedeaza la tratament> tre/uie
investigata posi/ilitatea e2istentei si tratarii I. pJlori. 8a-oritatea ulcerelor
peptice sunt cauzate de in%ectia cu I. pJlori. In%ectia persistenta va %i tratata
cu asocieri de medicamente administrate alternativ. *ratamentul cu anti/iotice
tre/uie urmat e2act dupa indicatiile medicului curant> pentru a %i e%icient.
*estele> ca cel respirator la uree sau cel cu antigeni din scaun> pot determina
daca I. pJlori a %ost eliminat sau nu. $aca pacientul are antecedente %amiliale
de cancer gastric> se poate indica o endoscopie pentru ca medicul sa poata
vizualiza mucoasa stomacului si duodenului si un eventual ulcer. In timpul
unei endoscopii se poate preleva material /ioptic si se poate investiga
22
prezenta /acteriei I. pJlori sau a unui cancer gastric.
1e langa tratamentul %armacologic> anumite modi%icari ale stilului de viata ca
renuntatul la %umat> reducerea ca%einei si alcoolului> a stresului pot a-uta la
vindecarea rapida a ulcerului si pot reduce riscul recurentelor.
Tratament in ca,ul agravarii bolii
"lcerele recurente se trateaza cu asocieri alternative de medicamente.
8edicul poate continua cu unele investigatii pentru evaluarea stadiului
in%ectiei cu I. pJlori. *estele pentru I. pJlori includ cel respirator al ureazei>
antigenii din scaun si sange si /iopsia din mucoasa gastrica.
$aca ulcerul se complica cu o 0emoragie sau o/structie> pacientul va %i
supus unei endoscopii> c0iar daca a mai %acut una anterior. $aca stomacul sau
intestinul este per%orat si 0emoragia continua in ciuda tratamentului> se poate
interveni c0irurgical. *otusi> c0irurgia este %oarte rar %olosita in tratamentul
unui ulcer.
Riscurile unui ulcer netratat
8ulte ulcere netratate se vindeca in cele din urma. "lcerele recidiveaza
in cazul in care cauzele acestora nu au %ost eliminate sau tratate. $aca ulcerele
sunt recurente> pacientul poate avea un risc crescut pentru complicatii grave.
"n ulcer gastric> ce nu raspunde la tratament> poate %i in realitate un cancer
gastric. 8edicul va recomanda o /iopsie din ulcerul gastric inainte de
inceperea tratamentului. Aceasta metoda a-uta la eliminarea suspiciunii de
cancer gastric.
Cand se discuta inceperea unui tratament cu AINS in timpul
tratamentului pentru ulcer este mai importanta reevaluarea altor /oli pe care le
poate avea pacientul> cardiace> respiratorii sau renale. Aceste /oli pot creste
riscul de deces daca ulcerul este 0emoragic.
Tratament ambulator (la domiciliu)
$aca pacientul are sta/ilit un tratament pentru ulcerul peptic> medicul
de %amilie ii va prescrie medicamentele necesare si va incura-a initierea unor
23
metode de tratament la domiciliu. 8etodele recomandate %recvent pentru
stoparea simptomelor si pentru accelerarea vindecarii unui ulcer includ<
= evitarea consumului de tigari
= medicamente care nu au nevoie de prescriptie medicala> care reduc
secretia de acid gastric ca antiacidele. Se recomanda consultul medical pentru
sta/ilirea unui tratament corespunzator.
= modi%icarea dietei alimentare> ca de e2emplu alimentarea cu mese mai
mici si mai dese. Aceasta modi%icare va reduce simptomatologia> dar nu va
a-uta la vindecarea ulcerului
= evitarea consumului de alcool sau consumul moderat de alcool.
Consumul e2agerat de alcool poate incetini vindecarea unui ulcer si poate
accentua simptomatologia
8ulte persoane care au simptomatologie usoara incearca la inceput un
tratament la domiciliu pentru o perioada scurta de timp> %ara sa consulte un
medic. $upa 1+=1! zile de tratament la domiciliu %ara modi%icarea
simptomatologiei sau agravarea acesteia> ca de e2emplu scaderea in greutate>
greata postprandiala Edupa meseF sau durere insistenta> tre/uie consultat un
medic pentru sta/ilirea diagnosticului corect. &ste mai important la
persoanele de varsta mi-locie sau /atrani> deoarece riscul de a dezvolta un
cancer gastric sau alte /oli cu simptomatologie similara ulcerului peptic creste
o data cu varsta.
*ratamentul medicamentos> de o/icei> este %oarte e%icient pentru ulcere.
$ietele alimentare usoare care erau incluse in tratamentul pentru ulcer nu mai
sunt necesare. $eci> persoanele cu ulcer peptic nu mai au nevoie sa /ea mult
lapte si sa evite alimentele condimentate.
7ptiuni de medicamente
8a-oritatea ulcerelor peptice pot %i vindecate si recurentele pot %i
prevenite prin eliminarea in%ectiei cu I. pJlori si evitarea utilizarii
antiin%lamatoarelor nesteroidiene EAINSF.
2!
8edicamentele se %olosesc in<
= tratamentul /olii ulceroase peptice prin reducerea cantitatii de acid
gastric secretat de stomac
= ca /actericid pentru I. pJlori> cand se cunoaste prezenta acestei
/acterii in mucoasa gastrica
= prevenirea ulcerului peptic corelat cu AINS prin prote-area mucoasei
stomacului si a intestinului su/tire superior EduodenF de e%ectele
antiin%lamatoarelor.
&edicamente pentru reducerea secretiei de acid gastric
8edicamentele care reduc cantitatea de acid produsa de stomac sunt
%olosite in tratamentul oricarei %orme de ulcer peptic.
= antagonistii receptorilor I Ede e2 3antacF reduc cantitatea de acid
produsa de stomac
= in0i/itori ai pompei protonice Ede e2emplu :meprazol> Controloc>
Ne2iumF reduc cantitatea de acid secretata se stomac Esunt in general mai
e%iciente decat antagonistii de receptori IF
= antiacidele neutralizeaza acidul gastric.
Aceste medicamente se pot %olosi in asociere cu altele> in special daca
ulcerul este dat de in%ectia cu I. pJlori.
&edicamente bactericide pentru 6. p-lori
8edicul prescrie com/inatii de medicamente pentru vindecarea unei
in%ectii cu I. pJlori. *erapia include> de o/icei> cel putin doua anti/iotice si
un in0i/itor de acid gastric Ecare poate include un in0i/itor de pompa de
protoniF si uneori preparate de /ismut coloidal Ede e2emplu Amo2icilina plus
Claritromicina plus 4ansoprazolF.
Tratament pro!ilactic
"nele medicamente sunt %olosite pentru a prote-a stomacul de e%ectele
utilizarii prelungite de aspirina sau alte AINS. Aceste medicamente se numesc
2#
analogi de prostaglandine Ede e2emplu misoprostolulF. Se %olosesc uneori
pentru prevenirea unui ulcer.
Sucral%atul se poate administra de asemenea pentru tratamentul sau
prevenirea ulcerelor gastrice sau duodenale.
"lcerele gastrice se vindeca mai greu decat ulcerele duodenale.
Asocierea de medicamente> care include cel putin doua anti/iotice> un
in0i/itor de acizi Ede o/icei un in0i/itor de pompa de protoniF si uneori> un
preparat de /ismut coloidal> este recomandata persoanelor cunoscute cu /oala
ulceroasa peptica si in%ectate cu I. pJlori. Aceste terapii vindeca in%ectiile in
proportie de (+=)+@. Succesul tratamentului in%ectiei reduce sansa de
recurenta a ulcerului.
Tratament c8irurgical
Interventia c0irurgicala este %oarte rar necesara in tratamentul ulcerelor
peptice. &2ista o o%erta %oarte mare de medicamente care se compliaza la
tratamentul ulcerelor si eradicarea /acteriei I. pJlori reduce recurenta
ulcerelor.
Interventiile c0irurgicale sunt necesare in urmatoarele cazuri<
= ulcere care nu se vindeca dupa tratamente prelungite si modi%icari ale
stilului de viata Eulcere peptice neretracta/ileF
= complicatii posi/il %atale ale unui ulcer> ca 0emoragia severa>
per%oratia sau o/structia.
8etoda c0irurgicala in tratarea unui ulcer implica<
= sectiunea unuia sau mai multor nervi ai stomacului EvagotomieF
= largirea desc0iderii in%erioare a stomacului EpiloroplastieF
= sectionarea unei portiuni din stomac daca este nevoie Egastrectomie
partialaF
$eoarece tratamentele %armacologice pentru ulcerele peptice sunt atat
de e%iciente> c0irurgia este %oarte rar utilizata. $aca se recomanda interventia
c0irurgicala<
26
= pacientul poate consulta alt medic si poate intre/a daca au %ost
epuizate toate tratamentele %armacologice
= persoana poate compara costul unui tratament de lunga durata cu
costul unei interventii c0irurgicale
= tre/uie cunoscut %aptul ca nici o interventie c0irurgicala nu poate
preveni complet recurenta ulcerelor.
2'
Capitolul II 9ngri:iri generale acordate pacien ilor ;n
ulcerul gastric
$.1. Internarea pacientei ;n spital
1rimirea /olnavelor .n secie Ci iniierea lor .n o/iceiurile seciei
reprezintB un moment 0otBrAtor .n cACtigarea .ncrederii /olnavelor. Atitudinea
asistentei tre/uie sB %ie principalB Ci tovBrBCeascB %aB de /olnave independent
de starea lor socialB.$in potrivB ea tre/uie sB acorde o mai mare atenie
tocmai a celor /olnave care necesitB> %ie prin gravitatea /olilor> %ie prin gradul
lor mai scBzut de culturB> o preocupare mai atentB Ci mai sistematicB.
;olnava adusB .n secie va %i diri-atB .ntr=unul dintre
saloane.epartizarea ei va %i .n %uncie de /oalB> gravitatea /olii Ci strarea .n
care se gBseCte> tinAnd seama atAt de interesele /olnavei nou internatB> cAt Ci
de interesele celorlalte /olnave.;olnavele inconCtiente> comatoase> cu
e2citaii psi0omotorii> cele cu incontinenB de materii %ecale Ci urinB> precum
Ci cele suspecte de /oli in%ecioase vor %i repartizate .n rezerve.
1acienta va %i condusB de asistentB .n salon unde i se va arBta patul.Cu
aceastB ocazie> asistenta .i va prezenta colegele de camerB creAnd de la /un
.nceput o atmos%erB caldB .ntre /olnavele vec0i si cea nou intratB.
Scopul spitalizBrii /olnavelor> .n ma-oritatea cazurilor este
vindecarea.1entru a realiza acest lucru tre/uie create condiii prielnice>
necesare ridicBrii %orei de apBrare Ci regenerare a organismului Ci scoaterii lui
de su/ eventualele in%luene nocive ale mediului .ncon-urBtor.7unciile
.ntregului organism sunt controlate de scoara cere/ralB.Activitatea sistemului
nervos central realizeazB unitatea indisolu/ilB a organismului> precum Ci
legBturile lui cu mediul .ncon-urBtor> prin e2citaiile pornite de la terminaii
nervoase intero Ci e2teroreceptive> precum Ci prin rBspunsurile lui.
&2citaiile pornite din mediul .ncon-urBtor pot aciona de%avora/il
asupra sistemului nervos central> atAt prin numBrul> cAt Ci prin calitatea lor>
2(
ceea ce duce la suprasolicitarea Ci epuizarea celulelor corticale.Acestea la
rAndul lor eli/ereazB centrele su/corticale de controlul scoarei cere/rale>
dAnd naCtere la cele mai variate tul/urBri .n %unciile organismului> care cu
timpul pot duce la determinBri anatomopatoligice.
egimul terapeutic de protecie are scopul de a izola /olnava de
condiiile negative ale mediului .ncon-urBtor> care ar putea traumatiza>
suprasolicita sau epuiza scoara cere/ralB Ci de a %orma un antura- plBcut cu
aciune %avora/ilB asupra sistemului nervos central Ci deci asupra
organismului.
8ulte /olnave suportB cu greu c0iar Ci %aptul cB sunt internate .n
spital.Condiiile de mediu de aici le creeazB o oarecare tensiune nervoasB.
$.$. %sigurarea conditiilor de spitali,are
Spitalul cuprinde urmatoarele parti componente %unctionale <
= serviciul de primire unde incepe pregatirea psi0ica a pacientului. &l
este primit cu zam/etul pe /uze si cu cuvinte de incura-are> esentiala %iind
cucerirea increderii /olnavului in pro%esionalismul cadrelor sanitare. 1acientii
vor %i dez/racati si e2aminati. 4a nevoie pacientul este a-utat de asistenta si
asezat in pozitia necesara e2aminarii.
= prelucrari sanitare = aici se %ace deparazitarea si im/aierea /olnavului>
dupa care acesta va %i im/racat in len-erie curata si condusa pe sectia cu paturi
= sectia cu paturi este partea componenta a spitalului inzestrata cu paturi
si sala de tratamente> unde se asigura asistenta corespunzatoare a /olnavilor
spitalizati.
$upa ce medicul 0otaraste internarea /olnavului> asistentul
completeaza /iletul de internare> %oaia de o/servatie si trece datele pacientului
in registrul de internari.
;olnavul este condus de asistent in salonul preala/il 0otarat de catre
medic. Salonul se alege in %unctie de starea pacientului Ediagnostic> gravitatea
2)
si stadiul /oliiF si se2. Asistentul conduce /olnavul in salon> il a-uta sa=si
aran-eze o/iectele personale in noptiera si sa se instaleze comod si in pozitia
indicata de medic in pat.
;olnavului se aduce la cunostinta regulamentul de ordine interioara a
sectiei precum si indicatiile medicului re%eritoare la alimentatie> pozitie
indicata daca este cazul si scopul
acestuia. Asemenea i se e2plica necesitatea si modul recoltari de produse
/iologice si patologice in vederea e%ectuarii analizelor de la/orator indicate de
medic.
Se vor asigura conditiile de mediu necesare ameliorarii si vindecarii
/olii. 1entru a crea un mediu de securitate si con%ort si pentru a diminua
%actorii de stres este indicat ca saloanele sa ai/a o capacitate de ! > ma2. 6
paturi cu o temperatura de 1(=2+MC sa %ie curate> linistite si /ine aerisite cu
aer umidi%icat.
Asistentul va completa o ane2a la %oaia de alimentatie pe care o va
trimite la /locul alimentar> ast%el noul pacient va primi alimentatia necesara
inca in prima zi de internare. ;olnavilor l=i se acorda o pregatire preoperatorie
si postoperatorie in vederea asigurarii conditiilor optime necesare interventiei
si a procesului de vindecare precum si pentru evitarea unor complicatii grave
si nedorite.
Asistentul o/serva si este o/ligat sa consemneze aspectul general>
inaltimea> greutatea> varsta> aspectul tegumentelor si mucoaselor> %aciesul si
starea psi0ica a /olnavului. &a va urmarii necesitatile pacientului>
mani%estarile de dependenta in vederea satis%acerii acestora.
Se vor nota datele privind antecedentele %amiliale> c0irurgicale si patologice
ale pacientului precum si /olile care au in%luenta asupra anesteziei si
interventiei Ea%ectiuni pulmonare> cardiace> dia/et za0arat> epilepsie etc.F
3+
$./. %sigurarea conditiilor igienice bolnavilor internati
aF 1regatirea patului si accesoriului.
1atul tre/uie sa %ie comod> sa prezinte dimensiuni potrivite care sa
satis%aca atat cerintele de con%ort a pacientului> cat si ale personalului de
ingri-ire. *re/uie sa=i permita pacientului sa se poata misca in voie> sa nu=i
limiteze miscarile> sa poata la nevoie sa co/oare din pat> sa poate sta in
pozitie sezand> spri-inindu=si picioarele comod de podea. 1atul tre/uie sa
permita ca asistenta sa poata e%ectua te0nicile de ingri-ire> investigatie si
tratament cat mai comod. 1atul tre/uie sa %ie usor de manipulat si curatat>
prevazut cu rotite> dispozitiv de ridicare si la nevoie aparatoare.
1atul va %i acoperit cu un cearsa%> musama si aleza. 1acientului i se
o%era doua perne si o patura din lana moale> usor de intretinut. 4en-eria
tre/uie sa %ie din /um/ac cu cat mai putine cusaturi. Cearsa%ul tre/uie sa %ie
destul de mare pentru a intra su/ saltea.
/F Sc0im/area len-eriei de pat.
= 1regatirea patului %ara pacient < pentru sc0im/area len-eriei de pat
avem nevoie de cearsa% simplu> cearsa% plic> doua %ete de perna> una=doua
paturi> doua perne. $upa ce se indeparteaza noptiera de pe langa pat se aseaza
un scaun cu spatar la capatul patului. 1e scaun se aseaza> in ordinea
intre/uintarii> len-eria curata> pernele> patura> impaturite corect. Cearsa%ul se
aseaza la mi-locul saltelei? se des%ace si se intinde o parte a cearsa%ului spre
capataiul patului> cealalta spre capatul opus. Cearsa%ul se introduce adanc su/
saltea la am/ele capete. Se e2ecuta coltul apoi se introduce su/ saltea toata
partea laterala a cearsa%ului. Se intinde /ine cearsa%ul sa nu prezinte cute.
$aca este nevoie se aseaza musamaua si se acopera cu aleza.1ernele se
introduc in %etele de perna curate si se aseaza pe pat.
= Sc0im/area len-eriei cu pacientul in pat se e%ectueaza atunci cand
starea pacientului nu permite ridicarea acestuia din pat. Aceasta manevra se
e2ecuta de o/icei dimineata> inainte de curatenie> dupa masurarea
31
temperaturii> luarea pulsului si toaleta pacientului> dar la nevoie se e2ecuta de
mai multe ori pe zi. In %unctie de starea pacientului len-eria se poate sc0im/a
in lungime sau in latimea patului.
4en-eria de pat se aseaza pe un scaun in ordinea prioritatii> impaturite
in %elul urmator <
= patura si cearsa%ul de su/ patura se impaturesc %iecare in trei su/
%orma de armonica
= aleza se ruleaza impreuna cu musamaua %ie in latime> %ie in lungime in
%unctie de metoda aleasa pentru sc0im/area patului
= cearsa%ul se ruleaza in lungime K latime
1acientul se in%ormeaza asupra procedeului. Se linisteste si se asigura
ca manopera va %i %acuta cu /landete> ca nu va %i miscat inutil> ca manevrele
nu=i vor cauza dureri si i se cere cooperarea.Se asigura intimitatea pacientului>
un mediu securizat> evitandu=se curentii de aer.
Atunci cand sc0im/area len-eriei se %ace in lungimea patului pacientul
va %i intors in decu/it lateral. Cele doua asistente se aseaza de o parte si de
alta a patului. Asistenta din partea dreapta prinde pacientul cu mana dreapta in
a2ila dreapta> il ridica usor> iar mana stanga o introduce su/ umerii lui>
spri-inindu=i capul pe ante/rat. Apoi cu mana dreapta > retrasa de su/ a2ila>
trage usor perna spre marginea patului> pacientul %iind de asemenea deplasat
usor in aceeasi directie.
Se aseaza apoi in dreptul genunc0ilor pacientului> introduce mana
stanga su/ genunc0ii acestuia %lectandu=I putin> iar cu mana dreapta ii
%lecteaza usor gam/ele pe coapse. $in aceasta pozitie se intoarce pacientul in
decu/it lateral drept> spri-inindu=l in regiunea omoplatilor si a genunc0ilor.
1acientul se mentine acoperit. Asistenta din partea stanga ruleaza cearsa%ul
impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele pacientului> sulul de
len-erie murdara se a%la in acel moment alaturi de sulul len-eriei curate. 1e
-umatatea li/era a patului se deruleaza cearsa%ul curat> musamaua si aleza
32
pregatita mai inainte. Se intinde /ine cearsa%ul curat pe -umatatea li/era a
patului si se aseaza o perna im/racata in %ata de perna curata> apoi se aduce
pacientul in decu/it dorsal cu multa /landete> spri-inindu=l in regiunea
omoplatilor si su/ genunc0i. 1entru a introduce pacientul in decu/it lateral
stanga> asistenta din partea stanga procedeaza la %el ca si in cazul intoarcerii in
decu/it lateral drept < prinde pacientul de a2ila stanga> il ridica usor> introduce
mana dreapta su/ umerii lui> spri-ina capul pe ante/rat si dupa aceeasi
procedura intoarce pacientul in decu/it lateral stang aducandu=l dincolo de
cele doua suluri de len-erie. Asistenta ruleaza mai departe> din partea dreapta>
len-eria murdara> o indeparteaza> introducand=o in sacul de ru%e murdare> apoi
deruleaza len-eria curata si o intinde /ine> iar pacientul este readus in decu/it
dorsal> spri-init de cele doua asistente.
$upa acesta se e%ectueaza colturile. 1atura de deasupra pacientului se
impatureste in trei si se aseaza pe un scaun> pacientul ramane acoperit cu
cearsa%ul %olosit pana atunci. 1este aceasta asistenta aseaza cearsa%ul curat
impaturit anterior in trei> in %orma de armonica ast%el ca una din marginile
li/ere sa a-unga su/ /ar/ia pacientului. Colturile de sus ale cearsa%ului curat
se tin cu mana %ie de catre pacient> %ie de o alta persoana. Cele doua asistente>
care sunt de o parte si de alta a patului> prind cu o mana colturile in%erioare
ale cearsa%ului curat> iar cu cealalta mana colturile superioare ale cearsa%ului
murdar si> printr=o miscare in directia picioarelor pacientului> indeparteaza
cearsa%ul murdar si acopera> in aceeasi timp pacientul cu cearsa%ul curat. Se
aseaza patura peste cearsa%> ras%rangand marginea dinspre cap peste patura. Se
continua aran-area patului > se pliaza patura cu cearsa%ul deasupra degetelor de
la picioarele pacientului.
Atunci cand pacientul poate %i asezat in pozitie sezand> sc0im/area
len-eriei se %ace in latimea patului. 1rocedura se e%ectueaza de asemenea> de
catre doua persoane < una spri-ina pacientul> cealalta ruleaza len-eria murdara>
aseaza si deruleaza cearsa%ul curat.
33
$upa e%ectuarea %iecarei proceduri> asistenta tre/uie sa se asigure ca
pacientul este asezat cat mai con%orta/il. In unele cazuri> aleza tre/uie
sc0im/ata de mai multe ori pe zi> %ara sa %ie nevoie de sc0im/area cearsa%ului.
cF Asigurarea igienei generale si corporale
Inaintea interventiei c0irurgicale> /olnavul este capa/il sa isi e%ectueze
singur igiena corporala. In seara zilei precedente interventiei se %ace o /aie
generala a /olnavului si se va pregati tu/ul digestiv pentru interventie prin
e%ectuarea unei clisme evacuatoare urmata de un dus. 4a pregatirea
/olnavului pentru actul operator se va acorda atentie deose/ita cavitatii /ucale
mai ales la cei care urmeaza sa %ie intu/ati. Se pregateste tegumentul regiunii
pe care se va opera prin spalare cu apa si sapun> degresare si dezin%ectare cu
alcool. $aca regiunea prezinta pilozitati acestea vor %i rase cu aparat de ras
individual.
egiunea ast%el pregatita va %i prote-ata cu un pansament steril. Se
indeparteaza /i-uteriile /olnavului> proteza dentara daca e2ista. ;olnavul va %i
im/racat cu len-erie curata> se veri%ica starea de curatenie in regiunile <
= ing0inala
= om/ilic
= a2ile
= spatii interdigitale
= ung0iile
dF &%ectuarea toaletei generale si pe regiuni a /olnavului imo/ilizat
Asistenta va colecta date re%eritoare la starea pacientului> daca se poate
spala singur sau nu. Cu aceasta ocazie se o/serva si starea tegumentelor si
aparitia unor eventuale modi%icari. Se veri%ica temperatura am/ianta E2+=
21MCF si se evita curentii de aer. ;olnavul va %i izolat cu un paravan de
antura-ul sau. Se pregatesc in apropiere materialele necesare toaletei>
sc0im/area len-eriei patului> len-eriei /olnavului si materialele necesare
pentru prevenirea escarelor. *emperatura apei tre/uie sa %ie le 3'=3(MC.
3!
;olnavul va %i dez/racat complet si se va acoperii cu un cearsa% si
patura. Se descopera progresiv numai partea care se va spala. Se stoarce /ine
/uretele sau manusa de /aie pentru a nu se scurge apa in pat sau pe /olnav.
:rdinea in care se %ace toaleta este < spalat> clatit> uscat. Se sapuneste
regiunea dupa care se clateste %erm> dar %ara /rutalitate. Apa calda tre/uie sa
%ie din a/undenta> sa %ie sc0im/ata ori de cate ori este nevoie. Se insista la
pliuri su/ sani> la maini> la spatii interdigitale> la coate si a2ile. Se
mo/ilizeaza articulatiile in toata amplitudinea lor si se maseaza zonele
predispuse escarelor.
4a toaleta pe regiuni la patul /olnavului> patul va %i prote-at cu
musamaua si aleza in %unctie de regiunea pe care o spalam. 4a toaleta pe
regiuni cu /olnavul in pat se va respecta urmatoarea succesiune <
= %ata
= gat
= urec0i
= /rate si maini
= parte anterioara torace
= a/domen
= %ata anterioara coapse
;olnavul va %i intors in decu/it lateral si se vor spala <
= spatele
= %esele
= %ata posterioara a coapselor
;olnavul se aduce din nou in decu/it dorsal
= gam/ele si picioarele
= organele genitale e2terne
= ingri-irea parului
= toaleta cavitatii /ucale
*oaleta pe regiuni
3#
Ingri-irea oc0ilor are ca scop indepartarea secretiilor si prevenirea
in%ectiilor oculare . 8ateriale necesare <
= apa sau ser %iziologic
= tampon de ti%on
= comprese
= manusi de /aie
= prosop
= tavita renala
;olnavul va %i in%ormat de necesitatea te0nicii. Se spala oc0ii cu ser
%iziologic> cu mana acoperita cu manusa. Secretiile se indeparteaza de la
comisura e2terna spre cea interna. 4a pacientii inconstienti secretiile oculare
se indeparteaza in mod regulat> se aplica comprese im/i/ate in ser %iziologic
si se picura lacrimi arti%iciale in mod repetat.
Ingri-irea mucoasei nazale are ca scop < mentinerea permea/ilitatii
cailor respiratorii superioare> prevenirea in%ectiilor nazale si a leziunilor
mucoasei nazale in cazul in care pacientul prezinta sonda endo=nazala.
8ateriale necesare<
= tampoane sterile montate pe /astonase
= ser %iziologic
= apa o2igenata diluata
= tavita renala
= manusi de protectie
Se intoarce capul /olnavului usor intr=o parte. Se dezlipeste adezivul cu
care este lipita sonda. Sonda se retrage cu #=6 cm. 7osele nazale se curata
%iecare cu cate un tampon umezit cu ser %iziologic> iar crustele se curata cu
apa o2igenata diluata. Se curata si sonda> apoi se reintroduce si se %i2eaza. Se
supraveg0eaza %unctionalitatea sondei si pacientul.
Ingri-irea urec0ilor
Scop<
36
= mentinerea starii de curatenie a pavilionului urec0ii si a conductului
auditiv e2tern
= indepartarea depozitelor patologice din conductul auditiv e2tern si a
dopurilor de cerumen
8ateriale necesare<
= tampoane sterile montate pe /etisoare
= apa
= sapun
= manusa de /aie
= prosop
= tavita renala
Se intoarce capul /olnavului usor intr=o parte> se introduce tamponul in
conductul auditiv e2tern si se curata cu tamponul uscat. 4a introducerea
tamponului tre/uie avut gri-a de limita vizi/ilitatii. 1avilionul urec0ii se spala
cu mana cu manusa> cu apa si sapun curatand cu atentie santurile pavilionului
si regiunea retroauriculara. Se limpezeste si se usuca cu prosopul. 7iecare
urec0e se curata cu un tampon separat si daca din conductul auditiv e2tern se
scurge lic0id ce%alora0idian sau sange se va c0ema medicul.
Ingri-irea cavitatii /ucale
Scop<
= o/tinerea unei stari de /ine a /olnavului
= pro%ila2ia in%ectiilor cavitatii /ucale
= pro%ila2ia cariilor dentare
8ateriale necesare<
= la pacienti constienti<
= periuta
= pasta de dinti
= prosop
= tavita renala sau lig0ian
3'
= pa0ar cu apa
= la pacienti inconstienti<
= comprese
= tampoane sterile din ti%on
= desc0izator de gura
= spatula linguala
= pensa port=tampon
= glicerina /ora2ata 2+@
= tavita renala
= manusi sterile
1ozitia pacientului este in decu/it dorsal cu capul deoparte> cu prosopul
prote-and len-eria. Se introduce desc0izatorul de gura intre arcadele dentare>
se sterge lim/a> /olta palatina> supra%ata interna si e2terna a arcadei dentare ca
tampoane im/inate in glicerina /ora2ata cu miscari dinauntru in a%ara. Cu un
alt tampon se sterg dintii> apoi se ung /uzele. *oaleta se poate %ace si cu
inde2ul acoperit cu un tampon de ti%on> mana %iind acoperita cu manusa. 4a
pacientii care prezinta proteza dentara> acesta se va scoate> spala si pastra intr=
un pa0ar cu apa.
Ingri-irea ung0iilor
Scop<
= asigurarea igienei pacientului
= indepartarea depozitului su/ung0ial care contine germeni patogeni
8ateriale necesare <
= apa si sapun
= %or%ecuta> periuta de ung0ii
= pila
= prosop
"ng0iile se spala cu apa> sapun si periuta. 1entru spalarea piciorului
acesta va %i introdus intr=un lig0ian. $upa spalare se %ace taierea ung0iilor cu
3(
mare atentie pentru a nu leza tesuturile din -ur. Instrumentele dupa utilizare se
dezin%ecteaza.
Ingri-irea parului
Scop<
= pregatirea pentru operatii in zona %etei
= pregatirea pentru &&5
= spalare igienica la pacientul cu spitalizare indelungata
= pentru starea de /ine a pacientului
Contraindicatii<
= %racturi ale craniului
= politraumatizatii
= /olnavii cu %e/ra
= /oli ale pielii capului
8ateriale necesare<
= musama> aleza
= lig0ian
= apa calda
= sampon> sapun
= prosop
= piaptan
= uscator de par
*emperatura camerei tre/uie sa %ie intre 22=2!MC. 1ozitia /olnavului
este in %unctie de starea sa <
= sezand pe un scaun cu capul in %ata
= sezand in pat
= decu/it dorsal o/lic
Se prote-eaza patul cu musama si aleza. Se aseaza lig0ianul in %unctie
de pozitia /olnavului ast%el incat parul sa a-unga in lig0ian . se umezeste
parul> se samponeaza> se maseaza usor pielea capului> se limpezeste> se usuca>
3)
se piaptana. Se prote-eaza pielea capului cu un prosop si pacientul va sta
con%orta/il in pat.
*oaleta intima
Scop<
= igienic
= mentinerea unei stari de con%ort %izic
= in vederea e%ectuarii unor te0nici la acest nivel
= sonda-ul vezical la %emei si /ar/ati
= recoltarea de urina pentru urocultura
Se %ace de mai multe ori pe zi la pacientii inconstienti> la cei cu sonde
vezicale> inaintea interventiilor c0irurgicale in regiunea anala sau a organelor
genitale> a cailor urinare si in perioadele menstruale la %emei.
8ateriale necesare<
= paravan
= doua /azinete
= tampoane sterile din vata sau comprese
= pensa port=tampon
= cana cu apa calda
= sapun lic0id
= prosop
= manusa de cauciuc> manusa de /aie
= musama> aleza
Se controleaza temperatura apei> se pregateste patul cu musama si
aleza. Se asigura intimitatea /olnavului cu paravanul. ;olnavul se aseaza in
pozitie ginecologica> se serveste cu un /azinet pentru a urina. Se pune al
doilea /azinet> se im/raca manusa de cauciuc peste care se ia manusa de /aie.
Se spala regiunea dinspre sim%iza pu/iana spre anus turnand apa si sapun. Se
limpezeste a/undent> se indeparteaza /azinetul. Se usuca prin tamponare cu
prosopul. 1liurile se pudreaza cu talc.
!+
eF :/servarea pozitiei /olnavului in pat
Adus de la sala de operatie> /olnavul va %i asezat in pat si acoperit cu
paturi> %ara perna pana la trezire. &l va sta in decu/it dorsal> cu capul intors
intr=o parte cu tavita renala langa cap pentru a capta eventualele vomismente.
Asistenta va supraveg0ea /olnavul pana la completa sa trezire> tre/uie sa=si
dea seama daca operatul este prea palid> daca anormal agitat> daca operatul
este intr=o stare grava> daca prezinta transpiratii reci sau cianoza.
$upa trezirea /olnavului> asistenta ii va pune perna> il va servi cu ceai
sau apa daca nu este contraindicat. In caz de indicatii ii va umezi lim/a>
/uzele cu comprese ude.
$upa interventii intraa/dominale> in general> /olnavii tind sa adopte o
pozitie antalgica de decu/it dorsal cu genunc0ii %lectati> numita pozitie
7oNler> acesta %iind o pozitie care asigura rela2area musculaturii a/dominale
si deci amelioreaza durerea locala.
%F Sc0im/area pozitiei /olnavului si mo/ilizarea /olnavului
Sc0im/area pozitiei poate %i activa sau pasiva > cu a-utorul asistentei.
4a mo/ilizarea pacientului tre/uie respectate unele principii <
= sunt necesare doua asistente
= prinderea pacientului se %ace precis si sigur
= e2ercitiile se %ac intotdeauna inainte de mese
= aceste e2ercitii %izice tre/uie intercalate cu e2ercitii de respiratie
= mo/ilizarea se incepe incet si se continua in %unctie de raspunsul %izic
al pacientului
Scopul mo/ilizarii este miscarea pacientului in vederea prevenirii
escarelor ce pot sa apara din cauza imo/ilizarii si pentru recastigarea
independentei. Sc0im/area pozitiei pacientilor imo/ilizati se %ace din 2 in 2
ore> masandu=se zonele de presiune predispuse escarelor. 8o/ilizarea precoce
a pacientului %avorizeaza mentinerea mo/ilitatii articulare> normalizarea
!1
tonusului muscular si stimuleaza meta/olismul. $e asemenea %avorizeaza
circulatia sangelui> prevenind trom/o%le/itele si pneumoniile.
;olnavii operati vor %i mo/ilizati precoce si gradat. 4a inceput se va
e%ectua mo/ilizarea activa in pat inlaturandu=se ast%el contractura peretelui
a/dominal.
gF Captarea eliminarilor
Scop < o/servarea caracterelor %iziologice si patologice ale de-ectiilor
precum si descoperirea modi%icarilor lor patologice in vederea sta/ilirii
diagnosticului
1F Captarea materiei %ecale
Se separa patul de restul salonului cu paravan> se indeparteaza patura si
cearsa%ul care acopera pacientul. 1atul se prote-eaza cu musamaua si aleza.
1acientul se dez/raca si se introduce /azinetul cald su/ zona sacrala apoi se
acopera cu invelitoarea. Se e%ectueaza toaleta regiunii perianale si se
indeparteaza /azinetul cu atentie. $upa ce se acopera cu capacul se
indeparteaza din salon. Se im/raca pacientul> se re%ace patul. Salonul se
aeriseste si se spala mainile pacientului. Scaunul acoperit se pastreaza pentru
vizita medicala in locuri special amena-ate.
2F Captarea urinei
Servirea urinarelor se %ace in mod asemanator cu a /azinetelor. $upa
utilizare se golesc imediat> se spala la -et de apa calda si se dezin%ecteaza.
Nu tre/uie ignorat cantitatea> culoarea> mirosul urinei? poate indica unele
diagnostice.
3F Captarea sputei
Se %ace in recipiente spalate> sterilizate> uscate si in care se pune solutie
lizol 3@ sau %enol 2>#@> amestecata cu soda caustica. Atunci cand se
recolteaza in vederea unor analize de la/orator nu se %oloseste dezin%ectant.
Se instruieste pacientul sa nu ing0ita sputa> sa nu o imprastie> sa %oloseasca
recipientul dat. I se asigura scuipatori de rula- pentru a se putea sc0im/a la
!2
nevoie. $upa golire> se spala cu apa rece> apoi cu apa calda> cu perii special
tinute in solutie dezin%ectanta. Se sterilizeaza zilnic prin %ier/ere sau
autoclavare.
!F Captarea varsaturilor
1acientul se aseaza in %unctie de starea generala in pozitie sezand>
decu/it dorsal cu capul intors intr=o parte> decu/it lateral Epozitie de
sigurantaF. 4en-eria de pat se prote-eaza cu musama si aleza> iar pacientul cu
un prosop in -urul gatului. 1roteza dentara mo/ila se indeparteaza unde este
cazul si se o%era pacientului o tavita renala.
Se incura-eaza pacientul> i se o%era pa0ar cu apa sa=si clateasca gura. I
se o%era cu/uri de g0eata> lic0ide reci in cantitati mici.
Varsatura se pastreaza pentru vizita medicala. Caracterul varsaturii si
%recventa se noteaza in %oaia de temperatura. Se spala si se dezin%ecteaza
recipientele> se pregatesc pentru sterilizare prin %ier/ere sau autoclavare.
$.1. Supraveg8erea !unctiilor vitale si vegetative
Supraveg0erea %unctiilor vitale in 0emoragiile masive se %ace din ora in
ora. Asistenta supraveg0eaza /olnavul> va inregistra daca respiratia este
modi%icata> cu salturi sau daca se %ace cu di%icultate. ;una des%asurare a
evolutiei postoperatorii se urmareste dupa gra%icul temperaturii> al pulsului si
prin inregistrarea tensiunii arteriale.
aF espiratia se masoara in scopul evaluarii %unctiei respiratorii a
pacientului> %iind indiciu al evolutiei /olii> al aparitiei unor complicatii si al
prognosticului.
&lemente de apreciat sunt <
= tipul respiratiei
= amplitudinea miscarilor respiratorii
= ritmul
= %recventa
!3
8ateriale necesare < ceas secundar> creion de culoare verde> %oaie de
temperatura.
Asistenta aseaza pacientul in decu/it dorsal> %ara a e2plica te0nica ce
urmeaza a %i e2ecutat. 1laseaza mana cu %ata palmara pe supra%ata toracelui si
numara inspiratiile timp de un minut.
espiratia se noteaza cu culoare verde. 7iecare linie orizontala
corespunde la doua respiratii. Valorile normale a respiratiei sunt <
= la nou=nascut 3+=#+ respiratii K minut
= la 2 ani 2#=3# respiratii K minut
= la adulti 16=1( respiratii K minut
= la varstnici 1#=2# respiratii K minut
/F :rice operat poate prezenta in primele zile dupa operatie o usoara
ascensiune termica E3'>#=3(MCF. Aceasta cur/a este in descrestere incepand
din a treia = a patra zi. $aca aceasta descrestere nu se produce sau dimpotriva>
temperatura creste> e2plicatia consta de o/icei intr=o in%ectie la nivelul plagii
operatorii. *emperatura este rezultatul proceselor o2idative din organele
generatoare de caldura prin dezintegrarea alimentelor energetice. 8asurarea
temperaturii in a2ila < se aseaza pacientul in decu/it dorsal sau sezand. Se
ridica /ratul /olnavului> se sterge a2ila prin tamponare cu prosopul
pacientului. Se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul a2ilei
paralel cu toracele. Se apropie /ratul pe trunc0i cu /ratul %lectat pe supra%ata
anterioara a toracelui. *ermometrul se mentine timp de zece minute.
8asurarea temperaturii in cavitatea /ucala < se introduce termometrul in
cavitatea /ucala su/ lim/a sau pa latura e2terna a arcadei dentare. 1acientul
este rugat sa inc0ida gura si sa respire pe nas. *ermometrul se mentine cinci
minute. In cazul masurarii temperaturii pe cale rectala se lu/ri%iaza
termometrul. Se aseaza pacientul in decu/it lateral cu mem/rele in%erioare in
semi%le2ie asigurandu=i intimitatea. Se introduce /ul/ul termometrului in rect
prin miscari de rotatie si inaintare. Se mentine trei minute.
!!
$upa terminarea timpului de mentinere a termometrului acesta se
scoate> se sterge cu o compresa si se citeste gradatia la care a a-uns mercurul.
Se spala termometrul> se scutura si se introduce in recipientul cu solutie
dezin%ectanta Ecloramina 1@F.
In %oaia de temperatura> temperatura se noteaza cu pi2 de culoare
al/astra. 1entru %iecare linie orizontala a %oii de temperatura corespund doua
diviziuni de grad.
Valorile normale a temperaturii <
= copil 36=3'>(MC
= adult 36=3'MC
= varstnic 3#=36MC
cF 1ulsul tre/uie sa urmeze cur/a temperaturii. Cu cat temperatura este
mai mare cu atat pulsul este mai accelerat> pana la valoarea de 1++ /atai K
minut dar daca acest ritm se mentine si in zilele urmatoare> /olnavul tre/uie
tinut su/ supraveg0ere permanenta.
7actori care in%luenteaza pulsul sunt < %actori /iologici Evarsta>
inaltimea> greutatea> somnul> alimentatia> e%ortul %izicF> %actori psi0ologici
Eemotiile> plansul> maniaF> %actori sociali Emediul am/iantF. 1ulsul poate %i
luat la orice artera accesi/ila palpatiei care poate %i comprimat pe un plan
osos< radiala> temporala super%iciala> carotida> 0umerala> /ra0iala> %emurala .
In practica curenta pulsul se ia la nivelul arterei radiale.
8ateriale necesare < ceas cu secundar> creion sau pi2 rosu. 4a luarea
pulsului> /olnavul tre/uie sa %ie in repaus %izic si psi0ic cel putin #=1+ minute
inainte de numaratoare> intru=cat un e%ort sau o emotie oarecare in timpul sau
inaintea luarii pulsului ar putea modi%ica valorile reale. ;ratul /olnavului
tre/uie sa %ie spri-init> pentru ca musculatura ante/ratului sa se rela2eze. Se
repereaza santul radial pe e2tremitatea distala a ante/ratului> dam de un sant
marginit de tendoanele musc0ilor %le2or radial al carpului si /ra0ioradial in
pro%unzimea caruia se gaseste artera radiala. 1alparea pulsului se %ace cu
!#
var%ul degetelor inde2> mediu si inelar de la mana dreapta. $upa ce s=a reperat
santul lui> se va e2ercita o usoara presiune asupra peretelui arterial cu cele trei
degete palpatoare> pana la perceperea zvacuiturilor pline ale pulsului.
7i2area degetelor se realizeaza cu a-utorul policelui> cu care se
im/ratiseaza ante/ratul la nivelul respectiv.
Notarea pulsului se %ace cu pi2 sau creion rosu> %iecare linie orizontala
a %oii de temperatura corespunde la patru pulsatii. Valorile normale a pulsului
sunt <
= la nou=nascut 13+=1!+ pulsatii K minut
= la copil mic 1++=12+ pulsatii K minut
= la adult )+=1++ pulsatii K minut
= la varstnic (+=)+ pulsatii K minut
dF *ensiunea arteriala tre/uie controlata la toti /olnavii postoperator si
in special la cei 0ipertensivi. Scaderea tensiunii arteriale asociata cu alte
semne poate indica o complicatie 0emoragica.
Scopul masurarii tensiunii arteriale este evaluarea %unctiei
cardiovasculare E%orta de contractie a inimii> rezistenta determinata de
elasticitatea si cali/rul vaselorF.
8aterialele necesare sunt < aparat pentru masurarea tensiunii arteriale
Ecu mercur iva occi sau cu manometruF> stetoscop /iauricular> tampoane
de vata si alcool pentru dezin%ectarea olivelor stetoscopului si creion sau pi2
rosu pentru insemnarea valorilor in %oaia de temperatura.
&2ista doua metode de masurare a tensiunii arteriale < auscultatoric si
palpatoric.
8etoda auscultatorie < se e2plica pacientului te0nica si i se asigura un
repaus %izic apro2imativ 1# minute. Asistenta se spala pe maini> aplica
manseta pneumatica pe /ratul pacientului spri-init si in e2tensie. 8em/rana
stetoscopului se %i2eaza pe artera 0umerala> su/ marginea in%erioara a
mansetei. Se introduc olivele stetoscopului in urec0i. Se pompeaza aer in
!6
manseta pneumatica cu a-utorul perei de cauciuc pana la disparitia zgomotelor
pulsatile. Aerul din manseta se decomprima usor prin desc0iderea supapei>
pana cand se percepe primul zgomot arterial> care prezinta valoarea tensiunii
arteriale ma2ime EsistoliceF. Se retine valoarea indicata de coloana de mercur
sau acul manometrului pentru a %i consemnata. Se continua decomprimarea>
zgomotele arteriale devenind tot mai puternice. Se retine valoarea indicata de
coloana de mercur sau acul manometrului in momentul in care zgomotele
dispar acesta reprezentand tensiunea arteriala minima EdiastolicaF. Se noteaza
pe %oaia de temperatura valorile o/tinute.
4a metoda palpatorie determinarea se %ace prin palparea arterei radiale.
Nu se %oloseste stetoscopul /iauricular. &tapele sunt identice metodei
auscultatorii. Are dezavanta-ul o/tinerii unor valori mai mici decat realitatea>
palparea pulsului peri%eric %iind posi/ila numai dupa reducerea accentuata a
compresiunii e2terioare.
Se noteaza pe %oaia de temperatura valorile o/tinute cu o linie
orizontala de culoare rosie> socotindu=se pentru %iecare linie a %oii o unitate de
coloana de mercur. Se unesc liniile orizontale cu liniile verticale si se
0asureaza spatiul rezultat. Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt <
= la copil intre 1=3 ani '#K)+=#+K6+ mmIg
= la copil intre !=11 ani )+K1++=6+K6# mmIg
= la copil si la adolescenti 12=1# ani 1++K12+=6+K'# mmIg
= la adult 11#K1!+='#K)+ mmIg
= la varstnici O1#+KO)+ mmIg
eF "rmarirea diurezei este importanta in vederea sta/ilirii /ilantului
0idric. 8ai ales in cazul 0emoragiilor masive este importanta re0idratarea
organismului. 1entru masurarea diurezei urina se colecteaza pe 2! de ore in
recipiente cilindrice> gradate> cu gat larg> spalate si clatite cu apa distilata.
Colectarea se incepe dimineata la o anumita ora si se termina a doua zi la
aceeasi ora. 1entru prevenirea %ermentatiei se vor adauga la urina cristale de
!'
timol. $iureza se noteaza in %oaia de temperatura prin 0asurarea patratelelor
corespunzatoare cantitatii de urina si zilei respective. Spatiul dintre doua linii
orizontale a %oii de temperatura corespunde la 1++ ml de urina. Cantitatea de
urina eliminata in 2! de ore in mod normal este de apro2imativ 1#++ ml.
$.2. %limentatia i 8idratarea bolnavului
Alimentatia /olnavului tre/uie sa respecte urmatoarele principii<
= .nlocuirea c0eltuielilor energetice de /azB ale organismului cele
necesare cresterii Ela copiiF sau cele necesare re%aceri pierderilor> prin consum
E la adulti F.
= asigurarea aportului de vitamine si saruri mineralenecesare
meta/olismului normal> cresterii Ela copil F si celorlalte %unctii.
= %avorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor /olnave?
alimentatia rationalB poate in%luienta ta/loul clinic> caracterul procesului
in%ectios EpatologicF si ritmul evolutiei acestuiea> devenind ast%el un %actor
terapeutic.
= prevenirea unei evolutii ne%avora/ile in /olile latente> trans%ormarea
/olilor acute in cronice si aparitia recidivelor.
= consolidarea rezultatelor terapeutice o/tinute prin alte tratamente.
inand seama de aceste principii> regimul dietetic al pacientului tre/uie
ast%el alcatuit incat sa satis%acB atat necesitatile cantitative> cat si pe cele
calitative ale organismului.
0i!erite diete propuse de speciali ti pentru ulcerul gastic
"na dintre primele diete propuse in ulcer a %ost dieta lui 4eu/i.
1rincipiul ei de /aza este acela de e2cludere a alimentelor greu digera/ile.
S=a luat in consideratie si durata digestiei in stomac a di%eritelor
produse alimentare. Aceasta dieta presupune alimente cum ar %i carnea %ripta
la gratar> cior/a de carne etc.> care nu mena-eaza deloc mucoasa gastrica.
7iind saraca in calorii> aceasta dieta supune insa /olnavul la semiin%ometare.
!(
Autorul regimului de mai sus> 4en0artz> propunea> la inceputul
secolului> un regim alimentar mai larg? in prima zi> regimul era compus din
doua oua crude si 1++ ml lapte> administrate %ractionat> din ora in ora> de la
ora ' dimineata la ' seara Ecu repaus digestiv de 12 ore noapteaF. 1rogresiv> se
mareste cantitatea de lapte si oua> a-ungindu=se in 1! zile la ( oua> dintre care
! crude si ! %ierte> si la 1 litru de lapte pe zi. $upa '=1+ zile> el introduce
carnea si sunca cruda> presupunind ca aceastea ar %i2a mai /ine acidul
clor0idric.
"n alt specialist> Coleman> a propus regimul de repaus digestiv a/solut
de 2=3 zile? %oamea era calmata cu per%uzii de ser glucozat.
PalD a recomandat de asemenea o dieta de in%ometare de citeva zile>
pentru /olnavul a%lat in perioada acuta> dupa care administra o solutie
za0arata de # la suta la care adauga> treptat> lapte> mucilaginoase> terciuri>
oua> unt etc.
Alimentul principal intr=o dieta ramine laptele> iar acest principiu a %ost
sustinut de catre medical SippJ. egimul prescris de SippJ consta din
administrarea %unctionata> din ora in ora> a unei cantitati totale de 1+++ ml
lapte si #+ g smintina in timp de 12 ore. Intre doua administrari de lapte> se
prescrie un pra% alcalin. Noaptea> el recomanda golirea stomacului cu a-utorul
unei sonde. Cura de tratament dureaza 1+=2+ de zile.
8ulti /olnavi nu suporta insa laptele si au reactii speci%ice la
administrarea acestuia.
Fa,ele dietei de tratare a ulcerului
1I8A 7A3A. Acum regimul va %i mai mult lactat. ;olnavul consuma
numai lapte si anume cite 2++ ml la 2 ore interval> iar in cursul noptii la ! ore
sau ori de cite ori se trezeste din somn. "n /olnav poate ingera in 2! de ore
pina la 2 litri de lapte. 4aptele tre/uie %iert si se administreaza caldut sau rece.
I se poate adauga putina vanilie sau putin ceai. In caz de intoleranta la lapte>
se poate adauga> la %iecare cana de lapte> o lingurita de car/onat de calciu
!)
Ecare scade %ermentatiile intestinale produse de lactozaF sau # g de citrat de
sodiu Ecare impiedica coagularea /rusca a cazeinei in stomacF. $upa %iecare
pa0ar de lapte> este /ine ca /olnavul sa=si clateasca gura cu o apa alcalina.
4aptele se /ea neecremat. "neori> se poate adauga c0iar putina smintina
proaspata. 4aptele> %iind sarac in vitamina C si %ier> acestea vor %i administrate
separat. 1entru a preveni constipatia> se va administra ulei de masline.
&vitarea constipatiei are un important rol terapeutic la /olnavii de ulcer.
Acest regim se va prelungi pe durata a 3=# zile uneori c0iar mai putin> in
%unctie de gravitatea %ormei de /oala.
"nii medici recomanda suc de grep%rut ca antiacid mai puternic.
A $:"A 7A3A. Atunci se mai introduc in dieta supe de orez
strecurate> supe mucilaginoase> preparate cu lapte si unt> gris> %ulgi de ovaz>
arpacas> oua %ierte moi> %risca> gelatina de lapte> piureuri cu %oarte putin unt.
Acest regim dureaza pina '=1+ zile. Se administreaza ast%el< in -ur de 1'++=
1(++ calorii.
A *&IA 7A3A. In aceasta perioada> se pot consuma perisoare
dietetice> din carne sau peste> legate cu ou> supe de cereale pasate> piine al/a
vec0e> /rinza de vaci sau telemea desarata> %ainoase %ierte> supe de zarzavat
%ierte cu %ainoase si strecurate prin sita> pra-ituri de casa Eecleruri> /iscuitiF.
Carnea va %i %iarta si se adauga treptat. Se vor evita carnurile grase si cele
/ogate in tesut con-unctiv. Sarea se da in cantitate mica> %iind sursa de clor
pentru acidul clor0idric.
Cantitatile vor %i mici si de #=6 ori zilnic> %apt care are avanta-ul unui
aport caloric su%icient> %ara dilatarea stomacului.
0ieta ulcerului cronic
Alimentele permise sint urmatoarele< lapte dulce Esimplu sau indulcitF
asociat sau nu cu ceai> %ainoase %ulgi de ovaz> gris> %idea> taitei> orez>
spag0ete > crema de lapte> /rinzeturi proaspete de vaci> urda> cas? unt
proaspat si nesarat> oua %ierte moi sau oc0iuri in apa? lapte de pasare> supe
#+
mucilaginoase preparate din lapte> %ainoase si putin unt> supa=crema de
carto%i> carne de pasare> vaca> vitel> %iarta /ine sau coapta ina/usit la cuptor>
carne de peste sla/ salau> stiuca> lin> mreana> pastrav> calcan> supe de
legume? zarzavaturi si legume %ierte carote> morcovi> dovlecei> conopida>
pregatite cu unt sau untdelemn crud> /iscuiti> piine al/a vec0e de o zi>
pra-ituri de casa< gelatina> su%leuri> creme> tarte> compoturi> nu prea dulci si
trecute prin sita> sau %ructe coapte la cuptor> zeama de %ructe.
Sint interzise< laptele /atut> iaurtul> c0e%irul> /rinzeturile %ermentate>
ouale tari> maioneza> pestele gras< morun> nisetru> somn> cega> pestele
conservat> sardelele> racii> icrele> carnea de porc> slanina> untura> supele de
carne in care carnea a %ost pusa la %iert cu apa rece> cior/ele grase> carnea
conservata< mezeluri> a%umaturi> cirnati? zarzavaturile crude tari< andive>
gogosari> ridic0i> varza> castraveti> ardei? legumele uscate< %asole> /o/> linte>
mazare? ciupercile> telina> prazul> ceapa> usturoiul> condimentele< mustar>
0rean> piper> /oia> muraturi? %ructele crude oleaginoase< migdale> alune> nuci?
ciocolata> ca%eaua> marmelada> dulceturile> gemurile> ing0etata> piinea neagra.
A se evita preparatele culinare nedietetice precum pra-eli> rintasuri>
sosuri> alimentele prea %ier/inti sau prea reci> apele car/ogazoase.
;olnavul e /ine sa consume !=# mese pe zi. enuntarea la %umat si la
alcool este su/inteleasa. "n ast%el de regim se urmeaza cel putin 2=3 ani de la
ultima criza? si dupa acest timp ma-oritatea alimentelor interzise nu se vor
consuma. 1rimavara si toamna> perioade de recrudescenta a ulcerului>
/olnavul va tre/ui sa respecte o dieta mai severa.

$.3. %dministrarea medicamentelor
Cauzele leziunii ulceroase sunt pe deoparte creCterea secretiei de ICl>
iar pe de alta parte> scaderea cantitatii de mucus care prote-eaza mucoasa
gastrica sau duodenala. $aca ulcerul apare unde e2ista ICl in cantitate mare>
atunci inlaturarea lui duce la vindecarea ulcerului.
#1
&2ista 3 clase de medicamente <
I. Antiacide reactioneaza c0imic cu ICl Ci il neutralizeaza.
II. Antisecretoare scad secretia de ICl.
III. 1rotectoare ale mucoasei EcitoprotectoareF prote-eaza mucoasa
gastrica sau duodenala de agresiunea ICl Ci pepsinei.

I. &edicamente antiacide
Sunt su/stante c0imice simple care neutralizeaza ICl. Se %olosesc
compuCi de Ca
2Q
Eo2id de CaF> de 8g E0idro2id de 8g> o2id de 8g> car/onat
de 8g> trisilicat de 8gF> de Al E0idro2id de AlF> de Na E/icar/onat de NaF.
AceCti compuCi scad aciditatea gastrica Ci %avorizeaza vindecarea.
Se clasi%ica dupa mai multe criterii <
A. $upa rapiditatea de reactie <
antiacide rapide sunt cele solu/ile Ede e2. /icar/onatul de NaF.
antiacide lente sunt cele greu solu/ile EcompuCi de Ca> Al> 8gF.
;. In %unctie de capacitatea de a alcaliniza continutul gastric <
antiacide neutralizante care nu cresc pI=ul mai sus de '.
antiacide alcalinizante in cantitate mare pot creCte pI=ul mai sus de '
E/icar/onatul de NaF.
C. In %unctie de capacitatea de a produce modi%icari sistemice de pI <
antiacide sistemice sunt cele care se pot a/sor/i E/icar/onatul de NaF.
antiacide nesistemice EcelelalteF.
4atenta e%ectului este scurta Esu/ 3+ de min.F. $oza de antiacid se poate
calcula in %unctie de cantitatea de ICl secretata de /olnav. In mod normal>
indi%erent de antiacidul utilizat> 1!+ m&g sunt capa/ili sa neutralizeze acidul
clor0idric secretat pe parcursul a 2 ore.
$urata e%ectului acestor medicamente depinde de timpul cat raman in
stomac. &%ectul este varia/il> in %unctie de tranzitul gastric al pacientului. 4a
cei la care tranzitul este mai rapid> durata e%ectului este mai mica> in timp ce
#2
la cei la care tranzitul este mai scazut> durata e%ectului creCte. $e o/icei se
practica asocierea antiacidelor cu parasimpatolitice Epentru incetinirea
tranzituluiF.
1reparatele antiacide se administreaza singure sau se asociaza intre ele
in %unctie de ce alte e%ecte adverse au . $e o/icei modi%ica motilitatea tu/ului
digestiv< compuCii de Ca Ci Al au e%ect constipant> in timp ce compuCii de 8g>
e%ect la2ativ.
7ormulele magistrale asociaza antiacide cu e%ect constipant cu antiacide
cu e%ect la2ativ. In prezent> e2ista preparate industriale care contin diverCi
compuCi cu actiune antiacida in di%erite proportii> ast%el incat sa nu modi%ice
tranzitul.
<icarbonatul de Na se administreaza in doze mici pentru a nu produce
e%ecte sistemice legate de pI Eriscul de alcaloza este crescut cand se
administreaza indelungat in doze mariF. ;io2idul de car/on care se eli/ereaza
in urma reactiei poate da /alonare Ci eructatii.
Actioneaza de regula pe perioada a 2 ore R se administreaza la 1 ora
dupa masa cand secretia de ICl este ma2ima> apoi se administreaza alta doza
la 3 ore dupa masa Ela 2 ore dupa prima administrareF.
Sarurile de Ca pot produce pe termen lung 0ipercalcemie> stari de
ne%rocalcinoza> calculi renali.
&agne,iul se a/soar/e putin ? totuCi> daca /olnavul prezinta %enomene
de insu%icienta renala> 8g se poate acumula in organism provocand %enomene
de deprimare nervoasa centrala.
Antiacidele au o serie de avanta-e < sunt /ine suportate> sunt real e%icace
Ci sunt %oarte ie%tine.
In practica medicala actuala sunt putin %olosite datorita incomoditatii
lor Eeste di%icil de administrat pe o perioada lunga de timp datorita
intervalelor %recvente la care tre/uiesc administrateF.

#3
II. %ntisecretoare
1. Parasimpatolitice avand in vedere ca parasimpaticul E1SF are
e%ect stimulator asupra secretiei de ICl> administrarea de medicamente
parasimpatolitice duce la scaderea secretiei de ICl.
&2ista 3 %aze ale digestiei gastrice <
ce%alica provocata de vazul> mirosul sauKCi gandul legate de alimente ?
este a%lata su/ control nervos vagal.
gastrica provocata de contactul stomacului cu alimentele> iar
controlul este mi2t Enervos Ci umoralF.
intestinala controlul este dominant umoral.
1arasimpatoliticele EatropinaF scad secretia gastrica> in special in %aza
ce%alica Ci gastrica> Ci in%luenteaza putin %aza intestinala.
1arasimpatoliticele se administreaza inainte de masa.
1arasimpatoliticele au o serie de dezavanta-e <
au e%ecte nedorite < uscaciunea gurii> tul/urari de vedere> ta0icardie>
constipatie> etc.
ingreuneaza evacuarea stomacului prin creCterea tonusului s%incterului
piloric Ci prin scaderea motilitatii gastrice.
Se %ac asocieri intre atropina Ci antiacide < parasimpatoliticele
actioneaza inainte de masa Ci in timpul %azei gastrice> in timp ce antiacidele
scad secretia de ICl din timpul %azei intestinale. 1e de alta parte> datorita
%aptului ca parasimpatoliticele impiedica evacuarea gastrica se prelungeCte
durata de actiune a antiacidelor.
&2ista compuCi de sinteza care nu se a/sor/ in tu/ul digestiv < sunt
parasimpatolitice cu structura cuaternara de amoniu E1ropantelina>
8etantelina> ;utilscopolaminaF. Sunt /ine suportate Ci singura reactie adversa
pe care o mai au este contipatia.
Piren,epina E5astrozepinF se a/soar/e putin Ci este un antisecretor cu
actiune selectiva R actioneaza asupra su/populatiei de receptori 8
1
pe care=i
#!
/loc0eaza selectiv> Ci nu produce nici reactii adverse de tip atropinic> nici
constipatii. $ozele mari /loc0eaza toti receptorii muscarinici> ducand la
e%ecte adverse de tip atropinic.
1arasimpatoliticele sunt e%icace in ulcerele cu 0ipersecretie moderata.

2. <locantele receptorilor 8istaminergici 6
$
ECimetidina>
anitidina> 7amotidinaF. ;locarea acestor receptori duce la scaderea secretiei
de ICl atat in %azele controlate prin mecanism nervos> cat Ci in cele controlate
umoral. &%ectul acestor medicamente este mai intens.
Statistic> procentul de vindecari este mai mare decat cel al vindecarilor
cu antiacide Ci parasimpatolitice. In cazul ulcerelor o/iCnuite> e%ectele
antiacidelor sunt similare cu e%ectele medicamentelor care in0i/a receptorii
0istaminergici I
2
> daca se administreaza su%icient de des Ci in cantitate
su%icient de mare.
1entru ulcerele cu 0ipersecretie de ICl marita> e%ectele /locantelor
I
2
sunt net superioare %ata de antiacide.
Alte avanta-e ale utilizarii anti0istaminergicelor <
nu modi%ica evacuarea stomacului R pot %i administrate Ci la /olnavii
cu eso%agita de re%lu2 Eparasimpatoliticele> ingreunand evacuarea
stomacului> sunt contraindicate la aceCti /olnaviF
se administreaza comod E Cimetidina de ! oriKzi ? anitidina de 2 oriKzi>
dimineata Ci seara> iar ca tratament de intretinere se administreaza 1
data Kzi> seara> inainte de culcareF.
Sunt /ine suportate> in general. 1ot aparea %enomene de diaree> datorita
unei creCteri compensatorii de gastrina. S=au semnalat %enomene de
ginecomastie la /ar/ati> %recventa la Cimetidina Ci %oarte rara la anitidina Ci
7amotidina.
##
Cimetidina poate avea e%ect in0i/itor enzimatic R se impune prudenta
la asocierea cu *eo%ilina> anti/iotice macrolide> anticoagulante cumarinice>
7enitoina.
In cazul administrarii indelungate a /locantelor I
2
0istaminergice>
e2ista 2 riscuri teoretice> nedemonstrate prin e2emple in practica medicala <
1. Scaderea secretiei de ICl este atat de importanta> incat este posi/il sa
dispara %unctie stomacului de prote-are %ata de in%ectiile digestive.
Ast%el> pe termen lung> pot apare in%ectii enterale.
2. Scaderea secretiei de ICl duce la creCterea reactiva a secretiei de
gastrina ? celulele secretoare de gastrina Ecelulele 5F proli%ereaza
e2istand riscul de 0iperplazie Ci dezvoltarea de cancere.
Nu s=a citat nici un caz de cancer ca urmare a tratamentului cu aceste
medicamente.
Cimetidina este singurul medicament din aceasta clasa asupra caruia s=
au %acut studii prin care s=a demonstrat ca administrate pe o perioada lunga de
timp scade %recventa recaderilor in ulcer.
$e o/icei> este necesara /iopsie gastrica Ci numai dupa aceea se
urmeaza tratamentul antiulceros. *ratamentul antiulceros poate masca un
eventual cancer Ci impiedica diagnosticul precoce al lui. Acest lucru se
intampla mai ales in cazul unui cancer gastric ulcerat R daca tratam ulceratia>
ea se poate vindeca iar simptomatologia dispare.

/. <locantele pompei de protoni
Sunt in0i/itoare ale pompei ionice> care trans%orma ionii I
Q
din sange
in ICl> prin cuplarea cu ionii de Cl in canaliculele glandei secretoare.
7mepra,olul derivat de /enzimidazol> care nu este activ ca atare <
devine cu atat mai solu/il cu cat pI=ul este mai acid. Acolo unde este
aciditate ma2ima> se trans%orma in %orma activa care se %i2eaza ireversi/il de
pompele de protoni. $isparitia e%ectului se produce prin sinteza de noi
#6
molecule cu valoare de pompe de protoni. &%ectul este de lunga durata peste
2! de ore Ec0iar pana la 3 zileF. In0i/a secretia de ICl atat pe cea stimulata
cat Ci pe cea /azala. &%ectul este ma2im.
Studiile e%ectuate au aratat ca pentru ulcerele medii o/iCnuite e%ectul
o/tinut este similar cu e%ectul in0i/itorilor I
2
. $ar> au %ost semnalate rezultate
net superioare in caz de secretie e2agerata de ICl Ede e2emplu in sindromul
3ollinger=&llison> discrimii> mastocitoza F.
Sunt comod de administrat se administreaza o singura data pe zi.
Reactii adverse diaree> datorita creCterii re%le2e de gastrina.
Aceste medicamente au 2 riscuri teoretice <
1. $isparitia /arierei antiin%ectioase a stomacului.
2. isc de neoplazie.
$urata administrarii este limitata nu tre/uie sa depaCeasca 2 saptamani.
1.In8ibitorii an8idra,ei carbonice
Acetazolamida in0i/a an0idraza car/onica> enzima importanta in
secretia ionilor I
Q
. In tratament> se %ac asocieri de acetazolamida cu
antiacide.
Reactii adverse < astenie> somnolenta> dureri musculare> parestezii ale
e2tremitatilor.
1reparatul numit "lcosilvanil contine !++ mg acetazolamida K
comprimat intr=o asociatie comple2a.
III. Protectoare ale mucoasei gastrice

1. Compu*ii de bismut Ecar/onat /azic de ;i> %os%at> su/nitrat> su/citrat
de ;i coloidalF. ;ismutul reactioneaza cu proteine ale mucoasei digestive
%ormand proteinatul de /ismut care constituie o /ariera protectoare a
mucoasei tu/ului digestiv ? ast%el creCte rezistenta mucoasei la actiunea ICl.
#'
Sarurile de /ismut au Ci o capacitate sla/a de a neutraliza ICl. Au e%icacitate
compara/ila cu antiacidele. Se utilizeaza Ci in tratamentul unor leziune ale
mucoasei digestive in ansam/lu. $ozele mici produc constipatie> iar dozele
mari diaree. Coloreaza scaunul in negru> con%undandu=se cu melena. Se
administreaza in doze mici Ci pe perioade scurte. Se a/soar/e in cantitati mici
din tu/ul digestiv. Administrat in cantitati mari Ci mai ales la /olnavii cu
insu%icienta renala se acumuleaza provocand un sindrom neurologic grav R
ence%alopatie mioclonica.
2. Sucral!at este un compus care adera intim de zona lezata %ormand o
/ariera in calea ICl Ci pepsinei ? %ormeaza un %el de pansament gastric. &ste
real e%icace in ulcerele o/iCnuite.
3. Carbeno#olona este un alcaloid care stimuleaza secretia de mucus
crescand prote-area mucoasei Ci %avorizand vindecarea leziunilor ulceroase.
&ste real e%icace> dar este %oarte rar utilizat> deoarece are e%ect aldosteronic.
$.4. Recoltarea produselor biologice si patologice
&2aminarile de la/orator e%ectuate produselor /iologice si patologice
completeaza simptomatologia /olii> re%lecta evolutia acesteia si e%icacitatea
tratamentului aplicat> semnaleaza aparitia unor complicatii. ecoltarea
produselor este e%ectuata de asistenta in ma-oritatea cazurilor. Acesta tre/uie
sa respecte orarul recoltarilor> sa cunoasca te0nicile corecte de recoltare a
di%eritelor produse> sa completeze /uletinul de analize> sa etic0eteze produsul
rezultat pentru a evita inlocuirea rezultatelor intre ele> %apt ce poate duce la
erori grave.
Asistenta va instrui /olnavul privind comportamentul sau in timpul
recoltarii si comportamentul sau pentru reusita acestuia. 7izic /olnavul va %i
pregatit printr=o dieta adecvata> repaus la pat si asezarea lui in pozitia
necesara recoltarii.
#(
Se va avea gri-a la sterilitatea recoltarii pentru a evita suprain%ectarea
produsului recoltat. *ransportul produselor recoltate se e%ectueaza ast%el incat
acestea sa a-unga la la/orator cat mai repede si in starea in care au %ost
eli/erate din organism. &2ista o serie de e2amene de la/orator e%ectuate
inaintea tuturor interventiilor c0irurgicale indi%erent de timpul avut la
dispozitie pentru pregatirea pacientului si indi%erent de starea sa generala cum
ar %i <
= timpul de sangerare
= timpul de coagulare
= determinarea grupului sanguin
= 0ematocritul
= 0emograma
= glicemie
= uree sanguina
Se recolteaza scaunul pentru a=l trimite la la/orator in vederea punerii
in evidenta a sangelui din materiile %ecale Ereactia Adler sau 5regersenF.
In cazurile grave < stari de soc se determina azotemia> ionograma>
rezerva alcalina> testele de coagulare.
$.5. Pregatirea pacientului in vederea investigatiilor paraclinice
olul asistentei medicale in e%ectuarea radiogra%iilor> este acela de a
anunta pacientul asupra e2aminarii si de a=l in%orma ca este o pro/a
nedureroasa si a carei reusita rezulta din /una cola/orare a medicul radiolog.
&ste avertizat asupra necesitatii mentinerii unor pozitii speciale ale
mem/relor in%erioare timp limitat> %ara a e2ecuta miscari in acest timp.
Asistenta medicala intervine in situatii speciale> prin asezarea pacientului in
pozitia ceruta de medic> cand capacitatea de intelegere a acestuia este a%ectata.
Asistenta medicala are rol in pregatirea psi0ica si %izica a pacientului.
Asistenta medicala din sectie> asigura transportul si a-uta pacientul la
#)
radiologie> in raport cu posi/ilitatile acestuia de deplasare si mo/ilizare. $aca
acest lucru nu este posi/il> materialul necesar si radiogra%ia se va e2ecuta la
patul /olnavului> cu aparatele porta/ile> asigurand conditii prote-and ceilalti
/olnavi prin %olosirea paravanelor.
*ransportul se %ace cu caruciorul K /rancarda> in %unctie de gravitatea
a%ectiunii sale> trecerea din acestea pe masa de e2aminare %acandu=se cu
atentie si /landete pentru a nu creea alte su%erinte /olnavului.
In timpul e2aminarii asistenta medicala va purta ec0ipament de
protectie. 7ilmele vor %i pastrate in conditii optime prote-ate de zgarieturi sau
deteriorari si atasate la 7: a /olnavului.
Cu toate ca e2amenul cu /ariu este mai ie%tin decat endoscopia si mai
putin agresiv> el prezinta unele importante> ca instrument de diagnostic. In
primul rand> e2amenul cu /ariu nu %urnizeaza date atat endoscopia. Nu este
e%icace mai ales in evidentierea unor ulceratii %oarte mici> nici pentru
precizarea dimensiunii pro%unzimii unui ulcer. $urata iradierii depinde de
tipul de ulcer suspectat de radiolog> totusi intreaga procedura depasi 1+=1#
minute. $eoarece sul%atul de /ariu poate produce constipatie> se recomanda
de catre medic administrarea la2ative> sau se recomanda consumarea de
alimente /ogate in tesut %i/ros pentru a evita constipatia si cantitati mai mari
de lic0ide.
1entru e2amenul endoscopic> la recomandarea medicului> asistenta
medicala va administra anestezicul> pozitiona pacientul pe masa de
e2aminare> va pregati materialele si instrumentele sterile> va e%ectua clisma
seara precedenta e2amenului.
$.=. Pregatirea preoperatorie si ingri:irile postoperatorii
1regatirea preoperatorie a pacientului depinde de /olile insotitoare
Eanemie> dia/et za0arat> /oli 0epatice> pulmonareF si de timpul avut la
6+
dispozitie. 1regatirea preoperatorie a /olnavului consta intr=o pregatire locala
si generala .
aF 1regatirea generala preoperatorie <
= e2amenul clinic = se e%ectueaza de medicul c0irurg asistat de asistenta.
$episteaza de%icientele si /olile insotitoare completate de analize paraclinice
si de la/orator
= pregatirea psi0ica = /olnavul se in%ormeaza asupra interventiei> se cere
consimtamantul personal> iar pentru minori> cea a parintilor.
= ingri-iri igienice = se e%ectueaza /aia partiala pasiv Ea-utatF sau activ in
%unctie de starea pacientului.
= se urmaresc atent %unctiile vitale si vegetative
= regim dietetic preoperator < regim 0idro=lactat> lic0ide reci> g0eata>
lapte> /udinci> piureuri
/F 1regatirea din preziua operatiei
Se asigura repausul %izic> intelectual si psi0ic. Se incepe dieta
corespunzatoare. Seara se poate e%ectua o clisma evacuatoare.
1regatirea locala < se curata pielea cu apa> sapun> se va insista la pliuri>
om/ilic. 1ielea paroasa se rade> se vor evita micile taieturi EescoriatiiF> se
degreseaza pielea cu comprese sterile im/inate in eter. Se dezin%ecteaza cu
antiseptic E;etadina sau IodF si se acopera cu comprese sterile.
cF 1regatirea din dimineata zilei interventiei c0irurgicale
Alimentatia se intrerupe cu cel putin 12 ore inaintea interventiei
c0irurgicale. 1arul va %i legat su/ /oneta> iar protezele dentare se
indeparteaza. ;i-uteriile vor %i date %amiliei cu proces ver/al. In caz ca
pacientul nu are %amilie> /unurile se vor preda la secretariat sau asistentei se%e
sau medicului se% de garda> de asemenea insotit de proces ver/al de predare=
primire. Se indeparteaza lacul de pe ung0ii> %ardul de ten si /uze. 5olirea
vezicii urinare se %ace spontan sau cu a-utorul sondei 7oleJ sau $emeure.
Se administreaza medicatia in doze sta/ilite de anestezist <
61
= medicatia de inductie
= ;ar/iturice E*0iopentalF
= opioide E7entanJl> 8or%inaF
= /enzodiazepine E$iazepam> 8idazolam> 4orazepamF
= miorela2ante ESuccinilcolina> 1avulon> Arduan> *racrium>
&smeron> NorcuronF
= alte medicamente %olosite in inductie < &tomidat> 1ropo%ol>
Petamina
= vagolitice EAtropina = mai ales daca se administreaza PetaminaF
dF 1regatirea preoperatorie in cazul interventiilor de urgenta
Se incepe tratamentul socului inca din clipa in care /olnavul soseste la
spital. ;olnavul va %i dez/racat> la nevoie 0ainele vor %i taiate. 4a indicatia
medicului se %ace spalatura gastrica in vederea golirii stomacului. Se %ace
toaleta generala a pacientului> dezin%ectie tip III a regiunii operate < se curata
pielea cu apa si sapun> se epileaza> se degreseaza. Se aplica de doua ori
dezin%ectantul> la intervalul de 2S3+S.
Se urmaresc %unctiile vitale si vegetative. Se recolteaza sange pentru
analize de la/orator < VSI> grup sanguin> *S> *C> 0emograma.
Ingri-irea postoperatorie a /olnavului
Incepe imediat dupa interventie si dureaza pana la vindecarea completa
a /olnavului. Aceste ingri-iri se acorda in %unctie de natura interventiei> de
complicatiile care survin intraoperator> de %elul anesteziei si de starea generala
a /olnavului.
Scopul este resta/ilirea %unctiei organismului> asigurarea cicatrizarii
plagii si prevenirea complicatiilor postoperatorii. $upa interventie din sala de
operatie> /olnavul va %i transportat cu patul rulant sau caruciorul> acoperit
pentru a %i %erit de curentii de aer. :peratul va sta in decu/it dorsal> capul intr=
o parte pentru a nu aspira eventualele vomismente. Va %i urmarit aspectul
%etei> respiratia> pulsul> tensiunea> temperatura. 1atul tre/uie sa %ie accesi/il
62
din toate partile si la pat sa %ie instalatie de :2 si monitor pentru
monitorizarea %unctiei cardiace. *emperatura camerei tre/uie sa %ie intre 1(=
2+MC.
Sarcina asistentei este de a supraveg0ea pacientul pana la aparitia
re%le2elor de deglutitie> tuse> %aringiene sau corneene si pana la revenirea
completa a starii de cunostinta. *re/uie sa depisteze eventualele complicatii.
$urerile parietale pot aparea datorita tractiunii musculare asupra suturii
cand /olnavul se misca. 4a indicatia medicului se pot administra calmante>
anestezice. $urerile pro%unde pot avea cauza drenurile prea pro%unde sau
cudate. 8edicul c0irurg va indica conduita de urgenta.
:/servarea distensiei digestive < dupa interventia c0irurgicala poate
aparea retentie de gaze> de o/icei de scurta durata E3 zileF. $aca dureaza peste
3 zile pana la reluarea tranzitului intestinal se aplica tu/ul de gaze> se %ac
clisme evacuatoare> aspiratie continua. I se interzice pacientului sa consume
alimente peroral pana la aparitia %latulentei.
$.1>. Rolul asistentului medical ;n ulcerul gastric
= aprecieazB nivelul de cuno tin e al pacientului i dirintei acestuia de a
.nvB a
= %urnizeazB in%orma iile necesare legate de terapia> evolu ia i
prognosticul /olii ulceroase> avAnd gri-B sB %oloseascB termenii adapta i
nivelului de .n elegere al pacientului> alegAnd cu gri-B momentul discu iei cu
acesta i limitAnd e2plica iile la cel mult L orB
= reasigurB pacientul ca /oala ulceroasB este de %apt o pro/lemB de
sBnBtate ce poate %i tratatB i controlatB .n mod e%icient
= administreazB medicamentele prescrise< antiacide> antisecretorii>
protectoare gastrice
= recomandB evitarea medicamentelor iritante gastrice
= recomandB pacientului sB respecte un aport corespunzBtor de lic0ide
63
= .nva B pacientul sB mBnAnce .ncet> estecAnd /ine
= e2plicB pacientului importan a unui orar clar al meselor i gustBrilor
= s%Btuie te pacientul sB renun e la %umat
= .ncura-eazB pacientul sB= i e2prime .ngri-orarea> teama i sB .ntre/e
ori de cAte ori are nelBmuriri
= e2plicB pacientului motivele respectBrii planului terapeutic cu toate
aspectele sale< %armacologic> dietetic> stil de via B
= a-utB pacientul sB identi%ice situa iile stresante i .ncearcB sB=i e2plice
necesitatea depB irii acestora
= educB pacientul sB evite condimentele> alcoolul> ca%eaua> a%umBturile>
laptele acru> /rAnzeturile %ermentate> prB-elile> rAnta urile> apele minerale
car/ogazoase> %asolea> mazBrea> supele> sarea de /ucBtBrie
$.11. ducatia pentru sanatate
Se recomanda respectarea unor masuri pro%ilactice cum ar %i <
= dezvoltarea autocontrolului emotional> renuntarea la sentimentul de
vinovatie> impacarea cu sine si petrecerea timpului li/er cu persoanele dragi?
= ra/dare si perseverenta> constientizand ca scopul terapiei este ca
pacientul sa se simta mai /ine cu %iecare zi care trece?
8em/rii %amiliei tre/uie> de asemenea> sa sustina pacientul> intelegerea
/olii si a simptomelor acesteia %iind in %olosul intregii %amilii.
Se recomanda de asemenea<
= evitarea> controlul sentimentelor de vinovatie si rusine? incercarea de
a gasi un motiv responsa/il de aparitia /olii nu este utila> ci mai degra/a
a/ordarea unei atitudini pozitive> cu sc0im/area lucrurilor in /ine?
= o%erirea a-utorului psi0ic necesar persoanelor apropiate a%ectate de
/ulimie> in special in cazul acelora care necesita tratament de durata sau se
simt %oarte descura-ati.
6!
$.1$. #ternarea bolnavului
8edicul este cel care va 0otari momentul e2ternarii /olnavului cand
acesta nu mai necesita o supraveg0ere permanenta si poate continua
tratamentul prescris la domiciliu. Asistenta va pune la dispozitia medicului
documentele /olnavului necesare %ormularii epicrizei si completarii /iletului
de iesire si va asigura alimentatia /olnavului pana la e2ternare.
Asistenta va anunta %amilia /olnavului cu privire la e2ternarea acesteia>
va avea gri-a ca /olnavul sa=si primeasca lucrurile personale de la magazia
spitalului si sa ai/a o im/racaminte corespunzatoare anotimpului.
Va apro%unda cu /olnavul indicatiile primite de la medic si cuprinse in
/iletul de iesire. Asistenta va conduce /olnavul la iesire unde il lasa in gri-a
apartinatorilor.
6#
Capitolul III Pre,entare ca,uri clinice
/.1. C%?U@ I
/.1.1. Culegerea datelor
= Numele si prenumele< 5.A.
= Varsta< 36 ani
= Se2< masculin
= $omiciliu< ur/an
= :cupatie< electrician
= Conditii de viata< locuieste intr=un apartament cu doua camere impreuna
cu sotia si cei 3 copii
= :/iceiuri< %umeaza un pac0et de tigari pe zi> mese neregulate> mancaruri
condimentate.
=Antecedente 0eredo=colaterale<= mama a avut ulcer gastric
=8otivele internarii
= durere a/dominala in epigastrul mi-lociu su/ %orma de arsura
= varsaturi postprandiale
= inapetenta
= scadere in greutate
= calmarea durerii dupa ingestia de alimente
Istoricul /olii< $e apro2imativ trei saptamanii pacientul prezinta durere in
epigastrul mi-lociu su/ %orma de arsura> ce este calmata de ingestia de
alimente> inapetenta si o scadere in greutate. Se prezina la medicul de
%amilie unde i se da /ilet de trimitere la spital sectia /oli interne.
In urma controlului si a investigatiilor i s=a pus diagnosticul de<
"4C& 5AS*IC
&TA8IN9I C4INIC&<
66
= ecogra%ie a/dominala?
= radiogra%ie.
&T14:9I 1AAC4INIC&<
= e2plorarea sAngelui?
= sumar urina.
;"4&*IN ANA4I3&<
= 0ematocritU!6@
= 0emoglo/inaU 1#gK l::ml
= eritrociteU !>( milioaneK mm
3
= trom/ocite= 3++ miiK mm
3
= *CK *SU normal E(= 12 minK 3=! minF
= VSIU1+mmK0
= CalcemiaU 12 mg@
= Sumar urina= valori normale.
$A*& VAIA;I4&<
= 1 U '6 pul K min
= U 2+ resp K min
= *.A. U )+ K mm Ig
= 5 U #3 Pg
= *MC U 3(>#
6'
/.1.$. P@%N 0 9N"RIAIR %@ P%CINTU@UI ".%.
0iagnostic de
nursing
7biective Interven ii valuare
$e%icit nutritional
legat de teama de
durere la ingestia
alimentelor si datorita
tul/urarilor digestive
mani%estate prin
greturi> varsaturi.
=atingerea de catre
pacient a unui status
nutritional
optim>oprirea
varsaturilor.
=sa nu prezinte semne
de des0idratare.
=1acientul sa consume alimente
neiritante deoarece acestea reduc
durerile epigastrice.
=Sa ai/a mese regulate.
8esele regulate duc la neutralizarea
acidului gastric.
=Sa nu manance inainte de
culcare.Consumul de alimente inainte
de culcare mareste secretia de acid
gastric.
=Sa serveasca masa intr=un climat
destins> rela2ant care diminueaza
secretia de acid clor0idric.
=Se asigura un climat con%orta/il.
=Se indica pacientului in caz de greata
sa inspire pro%und.
=educa pacientul <
=sa nu utilizeze medicamente %ara
prescriptie medicala. 8edicamentele
care contin salicilati sunt iritanti ai
mucoasei gastrice.
=sa nu consume alimente care sa irite
1acientul este
alimentat si 0idrat
corespunzator.
6(
0iagnostic de
nursing
7biective Interven ii valuare
mucoasa gastrica
Eca%ea>alcoolF.Ca%eaua stimuleaza
secretia de IC4.
=sa mestece /ine alimentele.
=sa manance la ore regulate.
=sa nu %umeze> ta/agismul creste riscul
recidivei ulcerului.
=4a indicatiile mediculi se
administreaza protectoare gastrice
$urere legata de
iritarea mucoasei
gastrice si spasmul
musculaturii gastrice.
,ndepartarea durerii =asistenta evalueaza pacientul.
=asistenta asigura repaus la pat in
perioadele de criza.
=se urmareste e%ectul medicatiei asupra
organismului.
= asistenta plani%ica un regim de
e2ercitii moderate.
=asistenta indruma pacientul sa adopte
o pozitie care sa %avorizeze respiratia>
circulatia sangelui.
=recomanda pacientului sa respecte un
aport corespunzator de lic0ide
=as. administreaza medicatia prescrisa
de medic<antiacide>in0i/itori ai
receptorilor :2 ai 0istaminei>
,n urma ingri-irilor
acordate si a
medicatiei
administrate durerea
cedeaza in intensitate.
6)
0iagnostic de
nursing
7biective Interven ii valuare
anticolergenice.
Incapacitatea
pacientului de a =si
e%ectua igiena
personala
1acientul sa se poata
autoingri-i.
=a-uta pacientul in e%ectuarea ingri-irilor
igienice.
=asigura con%ortul si igiena pacientului.
=a-uta pacientul la spalatVsa se im/race>
sa se pieptene.
=ii e2plica importanta mentinerii unor
tegumente curate> pastrarea regulilor de
igiena ast%el incat pacientul sa nu
devina sursa de in%ectie.
1acientul coopereaza
respectand indicatiile
primite.
1otential de
des0idratare datorita
varsaturilor si a
scaunelor moi si
melenice.
1acientul sa %ie
ec0ili/rat
0idroelectrolitic.
=pacientul va %i ec0ili/rat
0idroelectrolitic si acido=/azic.
=asistenta cereceteaza sangerarile oculte
din scaun
=asistenta are in vedere interzicerea
clismelor.
=se indicW pacientului in cazul aparitiei
senzatiei de greatW sW inspire pro%und.
= administrarea tratamentului prescris
de medic
1acientul este 0idratat
corespunzator
An2ietate legata de
teama aparitiei unei
su%erinte
educerea an2ietatii =incura-eaza pacientul sa=si e2prime
ingri-orarea> teama si sa intre/e ori de
cate ori are nelamuriri.
=a-uta pacientul sa identi%ice situatiile
1acientul si %amilia
coopereaza>
respectand indicatiile
primite.
'+
0iagnostic de
nursing
7biective Interven ii valuare
stresante si incearca sa=i e2plice
necesitatea depasirii acestora.
=e2plica pacientului motivele
respectarii planului terapeutic cu toate
aspectele sale< %armacologic> dietetic>
stil de viata
'1
/.1./. .%@U%R% FIN%@%
1acientul 5.A. in vArsta de 36 de ani se e2terneazB> cu urmBtoarele
recomandBri medicale<
= respectarea regimului alimentar> prescris?
= evitarea condimentelor> alimentelor prB-ite si grBsimilor?
= evitarea viciilor< %umatul> consumul de alcool> ca%ea?
= evitarea pe cat posi/il a stresului si a surmena-ului %izic?
= respectarea cu strictee a tratamentului medicamentos> %ormat din
alcaline> pansamente gastrice si antiacide> timp de trei luni?
= prezentarea periodica la control medical pentru a supraveg0ea
evoluia sau involuia /olii ulceroase.
'2
/.1.1. &BSUR%R% SI N7T%R% T&PR%TURII
*emperatura este necesitatea organismului de a conserva o temperatura
apro2imativ constanta> pentru a=si menine o stare de /ine.
4ocurile de mBsurare a temperaturii<
=cavitBi inc0ise Erect> vaginF?
=cavitBi semiinc0ise Ea2ila> cavitate /ucala> plicB ing0inalaF.
8ateriale necesare<
X *ermometru ma2imal?
X Casoleta cu tampoane de vata?
X Comprese nesterile?
X 1rosop individual?
X SBpun?
X 1a0ar cu soluie de cloramina #@?
X *ava medicala?
X "lei de vaselina?
X *avita renala?
X Alcool medicinal?
X 1i2 al/astru?
X 7oaie de o/servaie sau carnet individual.
&tape de e2ecuie<
1.1regBtirea materialelor> se veri%ica termometrul Eintegritatea>
%uncionalitatea si coloana de Ig sa %ie co/orAta in rezervorF.
*ermometrul este spBlat la un -et de apa de soluia de cloramina Epentru ca
irita tegumentulF.
2.1regatirea psi0ica si %izica a /olnavului< i se e2plica ca este o te0nica
ino%ensiva> se aseaza /olnavul in decu/it dorsal cu capul pe perna sau in
poziie sezanda.
'3
3. *e0nica<
A. 8Bsurarea temperaturii in a2ila<
Se ridica /raul /olnavului> se tamponeazB cu prosop individual?
*ermometrul se tine in mana ca un creion in timpul scrisului> se aseaza
cu rezervorul de Ig pe piele in centrul a2ilei> paralel cu toracele Ese evita
len-eriaF> se apropie /raul de trunc0i> cu ante/raul %lectat pe supra%aa
anterioara a toracelui?
Se tine 1+ minute> se scoate termometrul> se aseaza pe tava medicala?
;olnavul se aseaza corespunzBtor?
Se Cterge termometrul cu o compresa si se citeCte rezultatul> apoi
se scutura cu miCcBri rapide> departe de o/stacole pentru ca Ig sa co/oare in
rezervor> se spalB si se aseaza in pa0arul individual.
8Bsurarea temperaturii in cavitatea /ucala< se %oloseCte termometrul
in acest scop<
Se scoate termometrul> se clBteCte?
Se introduce in cavitatea /ucala su/ lim/a> gura /olnavului va %i
inc0isa> iar /olnavul va respira pe nas?
Atenionam sa nu spargB termometrul in gura? S *ermometrul in
cavitatea /ucala se tine # minute?
Se scoate termometrul> se citeCte.
&ste o mBsurare neprecisa> metoda se aplica la /olnavii slB/ii> unde
a2ila nu poate %i su%icient inc0isa si a%eciuni dermatologice> a2ilare
/ilaterale.
Nu se recomanda la /olnavii cu a%eciuni ale cailor respiratorii
superioare> .a /olnavii neliniCtii> la copii.
*emperatura in cavitatea /ucala se mBsoarB cu 1+ minute inainte
ca /olnavul sa mBnAnce> nu va /ea nimic cald> rece pentru a nu in%luenta
temperatura locala si sa nu %umeze.
'!
C.8Bsurarea temperaturii in rect<
;olnavul este aCezat in decu/it lateral cu mem/relein%erioare in
%le2iune?
ezervorul termometrului va %i lu/ri%iat cu ulei sau vaselina si se
introduce in rect prin miCcBri de rotaie si .mpingere?
Se tine 3 minute?
Copiii sunt culcai in decu/it dorsal> li se ridica picioarele si se
introduce termometrul lu/re%iat in rect? pot %i aCezai si cu a/domenul pe
coapsele celui care mBsoarB?
Se scoate termometrul> se Cterge cu tampon de vata cu alcool?
Se citeCte gradaia.
Aceasta mBsurare este contraindicata> in a%eciuni rectale si la /olnavii
agitai.
Nu se lu/ri%iaza termometrul cu vata .m/i/atB in ulei pentru ca raman
%iriCoare de vata care introduse in rect> constituie corpi strBini si pot da
in%ecii.
!.Notarea ci%rica< se noteazB in caietul individual> data> salonul> numele>
valoarea o/inutB.
#.Notarea gra%ica< pentru %iecare linie orizontala se socotesc 2 diviziuni
de grad> se noteazB cu pi2 de culoare al/astra> se unesc valorile intre ele>
o/tinandu=se cur/a termica.
6.Interpretarea rezultatelor.
'.eorganizarea locului de munca.
'#
/.$. C%?U@ II
/.$.1. Culegerea datelor
= Numele si prenumele< ;.8.
= Varsta< #6 ani
= Se2 masculin
= $omiciliu< ur/an
= Antecedente personale = este alergica la produse din cauciuc si detergenti
= 8otivele internarii<
= durere in epigastru preponderent nocturne
= greturi> varsaturi
= inapetenta
= scadere in greutate
= tranzit intestinal greoi
= tegumente palide> uscate
=Istoricul /olii< $e apro2imativ 6 saptamani pacientul prezinta durere in
epigastru preponderent nocturna> greturi> varsaturi> inapetenta> astenie si o
scadere in greutate. Se interneaza in spital pentru investigatii si tratament.
In urma controlului si a investigatiilor i s=a pus diagnosticul de<
"4C& 5AS*IC
1acientul ;.8. se interneazB de urgenta in Secia de C0irurgie> avAnd
urmBtoarele mani%estBri de dependenta<
= alterarea pro%unda a stBrii generale?
= durere in epigastru cu iradieri in umeri?
= paloare?
= astenie?
= transpiraii reci?
= dispnee?
= 0ipotensiune arteriala?
'6
= lipotirnie.
1:;4&8&4& 1ACI&N*"4"I
= durerea
= alimentaie insu%icienta cantitativ si calitativ?
= greuri> vBrsaturi?
= inapetenta?
= circulaie inadecvata?
= 0ipotensiune arteriala?
= eliminare inadecvata=melena?
= di%icultBi in deplasare> datorita durerii?
= di%icultatea de a se odi0ni?
= comunicare inadecvata> la nivel a%ectiv?
= an2ietate?
= di%icultatea in a aciona dupB credina?
&TA8IN9I C4INIC&< >
= radiogra%ie a/dominala?
= e2aminBri paraclinice.
;"4&*IN $& ANA4I3&<
= 0ematocrit= 3'@
= 0emoglo/inaU 13 gKl::ml
= eritrociteU 3># milioane K mm
3
= leucociteU 3+++K nun
3
= trom/ociteU 1# miiK mm
3
= *C K *S = crescut normal
= VSIU3mmK0
= ;iliru/ina = crescutB
''
= Azotena = crescutB
= Sumar urina = valori normale.
$A*& VAIA;I4&<
= U 2+ respiratii K minut
= 1 U (+ pulsatii K minut
= *.A. U 1'# K (+ mm Ig
= *MC U 3'>2 MC
= 5 U (3 Pg
'(
/.$.$. P@%N 0 9N"RIAIR%@ P%CINTU@UI <.&.
$iagnostic de nursing :/iective Interven ii &valuare
Circulaie inadecvata>
datorata 0emoragiei
gastrice.
1acientul sa prezinte o stare
de /ine %izic si psi0ic?
:prirea 0emoragiei.
=am aplicat in regiunea
stomacului o compresa
rece?
=am administrat con%orm
recomandBrilor medicale>
0emostatice Evit.P3> iv>
!mgF?
=micro trans%uzii de sAnge
repetate E8:mlF> pana la
sta/ilizare?
=am recoltat produsele
necesare e2amenului de
la/orator?
=am in%ormat pacientul si i=
am cerut consimBmAntul
pentru e2amenele de
specialitate recomandate?
=am supraveg0eat %unciile
vitale ale pacientului?
=am transportat pacientul la
ca/inetele de specialitate=
radiogra%ie a/dominala.
In urma interveniilor> nu mai
prezintB 0emoragie masiva?
ecomandarea medicala>
%iind corectarea c0irurgicala
a ulcerului.
Alimentaie inadecvata? Sa nu prezinte semne de =ec0ili/rarea electrolitica
')
$iagnostic de nursing :/iective Interven ii &valuare
&liminBri inadecvate<
0ematcmcza si melcna.
dez0idratare. la recomandarea medicului?
=pe calc parenterala am
administrat< Ser %iziologic.
Alterarea psi0ica> datorata
%ricii de intervenia
c0irurgicala.
1acientul sa %ie in%ormat
asupra necesitBii interveniei
c0irurgicale? 1acientul sa
%ie pregBti %izic si psi0ic
pentru operaie. 1regBtirea
preoperatorie.
=am in%ormat si incura-at
pacientul cu privire la
des%BCurarea actului
c0irurgical?
=am %Bcut toaleta locala? =am
eliminate pilozitatea
a/dominala?
=i=am supraveg0eat %unciile
vitale Epuls> respiraie>
tensiune arteriala>
temperaturaF si le=am notat
in %oaia de o/servaie?
=i=am %Bcut clisma
evacuatoare?
=am rugat pacientul sa
meargB la /aie pentru a=si
goli vezica urinara.
$upa intervenia c0irurgicala>
pacientul prezintB o stare de
/ine? 1acientul se
con%ormeazB rugBminilor
mele> evoluia %iind
%avora/ila.
1regBtirea preoperatorie. =am administrat preanestezia
recomandata de medicul
anestezist con%orm %oii de
o/servaie< 8ialgin si
AtropinB?
=am transportat pacientul la
(+
$iagnostic de nursing :/iective Interven ii &valuare
/locul operator
$upB intervenia
c0irurgicala? Alterarea
%unciilor vitale? $urere>
imo/ilitate.
1ostoperator<
=sa nu prezinte complicaii
datorita anesteziei?
=calmarea durerii?
=pacientul sa meninB poziia
%oratB decu/it dorsal
=pozitia 7oNler de 120 dupB
actul c0irurgical.
=in primele ore dupB
intervenia c0irurgicala am
supraveg0eat si monitorizat
%unciile vitale pana cAnd a
devenit conCtient?
=le=am notat in %oaia de
o/servaie?
=am administrat calmante?
8ialgin im?
=am in%ormat pacientul ca
este necesara poziia %oratB
in decu/it dorsal pentru o
/una evoluie c0irurgicala.
$upa vizita medicala<
1ansament septic?
Alimentaie inadecvata?
Imo/ilitate? Incapacitate de
a=si %ace singur toaleta si
a=si satis%ace nevoia de
eliminare
1acientul sa ai/B
pansamentul de pe plaga
operata> curat? 1acientul sa
%ie ec0ili/rat
0idroelectrolitic? 1acientul
sa %ie mo/ilizat treptat?
1acientul sa prezinte o stare
de /ine %izic?
=am sc0im/at pansamentul
pacientului> veri%icAnd
totodatB .mpreuna cu
medicul si evoluia plBgii?
=mo/ilizat tu/ul de dren?
=am mBsurat cantitatea de
lic0id drenata> am notat=o in
%oaia de o/servaie?
=am dezin%ectat plaga cu
/etadina> alcool medicinal si
am aplicat pansament steril?
=am transportat pacientul in
1acientul prezintB o
evoluie %avora/ila.
(1
$iagnostic de nursing :/iective Interven ii &valuare
salon> intr=o poziie
con%orta/ila?
=am administrat iv ser
%iziologic?
=am mo/ilizat pacientul?
isc de complicaii 1acientul sa nu prezinte risc
de complicaii
=am sc0im/at len-eria de pat
si de corp?
=am aerisit salonul?
=i=am adus la cerere
/azinetul.
=i=am masat uCor zonele
predispose apariiei
escarelor?
=am administrat tratamentul
prescris< Ce%alosporin
=am reorganizat locul de
munca
(2
/.$./ .%@U%R% FIN%@%
1acientul ;.8. in vArsta de #6 de ani> de se2 masculine se e2terneazB
din secia c0irurgie> avAnd urmBtoarele recomandBri medicale<
= regim alimentar> %ara condimente> grBsimi> prB-eli?
= evitarea consumului de alimente prea reci sau prea %ier/ini?
= masticarea corecta a alimentelor?
= evitarea cBrnii roCii de vita si de porc?
= evitarea viciilor precum< %umatul> consumul de ca%ea si
/Buturi alcoolice?
= respectarea intocmai a tratamentului medicamentos prescris?
= evitarea e%orturilor %izice timp de o luna?
= prezentarea la sala de tratamente a seciei de c0irurgie>
pentru supraveg0erea evoluiei plBgii< Gsc0im/area
pansamentului si scoaterea %irelor de suturaY?
1acientul este e2ternat in stare ameliorta si prezintB o evoluie
%avora/ila> devenind treptat independent.
(3
/.$.1. PRFU?I%
0e!iniie<
&ste introducerea pe cale parenterala Eiv> se si %oarte rar intraosoasaF
a unei soluii medicamentoase sterile pentru reec0ili/rarea 0idroionica si
volemica a organismului.
Scop <
O Iidratarea si remineralizarea organismului?
O Administrarea medicamentelor la care se urmBreCte un
e%ect prelungit?
O $epurativ?
O Completarea proteinelor sau a altor componente sangvine?
O Alimentaie arti%iciala.
&ateriale necesare <
Z *ava medicala acoperita cu cAmp steril?
Z 1er%uzor?
Z Soluia de per%uzat .ncBlzita la temperatura corpului?
Z Stativ?
Z 5arou?
Z *avita renala?
Z 8uCama> aleza?
Z 1ernuta de nisip?
Z Vata> alcool medicinal?
Z 4eucoplast?
Z 7oar%ece.
Te8nica<
Z se veri%ica su/stana medicamentoasa> per%uzorul> se
.ndepBrteazB partea metalica de .a punga ce urmeazB a %i
administrata> se aseptizeazB cu un tampon .m/i/at in alcool?
Z se scoate per%uzorul> se adapteazB la punga ce urmeazB sa
%ie administrata?
Z se elimina aerul intr=o tavita renala. Se suspenda %laconul
in stativ cu capacul in -os. 1er%uzorul suspendat pe stativ>
avAnd prestu/ul inc0is.
(!
Preg'tirea psi8ica si !i,ica a bolnavului Erugam pacientul sa
meargB la toaletaF.
Z Se pune muCama> aleza?
Z Ne spBlam pe mAini> ne aseptizam> im/racam mAnuCile?
Z 1acientul in decu/it dorsal cu /raul in a/ductie> e2tensie
si supinatie?
Z Se veri%ica vena pe care vrem sa o a/ordam> dupB ce s=a
legat garoul?
Z ugam pacientul sa inc0ida si sa desc0idB pumnul de
cAteva ori si sa ramana cu el inc0is?
Z 7uncionam vena dupB ce am aseptizat> veri%icam daca
acul este in vena> %i2am acul cu leucoplast?
Z $am drumul la garou> pacientul va da drumul la pumn>
mai veri%icam o data daca acul este in vena si dam drumul
la prestu/?
Z NumBram picaturile E6+ picKminF> la indicaia medicului?
Z Se supraveg0eazB /olnavul?
Z 7laconul se sc0im/a cAnd mai e2ista putina su/stana in el.
Se intrerupe per%uzia cAnd s=a terminat su/stana de
administrat. Se inc0ide prestu/ul> su/ tampon de vata se
scoate acul.
Reorgani,area locului de munca.
Notarea te8nicii in F.7.
Nerespectarea normelor de asepsie poate produce contaminarea. Se rein
in %lacon cativa ml> pentru control in cazul in care s=ar produce un accident
postper%iizie. =lml soluie apoasa U 2+ picaturi? =lml sAnge U1# picaturi.
%ccidenteC
Iiper0idratarea prin per%uzie in e2ces la cardiaci determina
edem pulmonar caracterizat prin tuse> e2pectoratie> polipnee> I*A> se
reduce ritmul per%uziei sau se .ntrerupe complet si se administreazB la
indicaia medicului> parenteral cardiotonice.
&m/olie gazoasa prin pBtrunderea aerului in curentul circulator> se
previne prin eliminarea aerului din per%uzor> incidente de instalare a per%uziei
si .ntreruperea ei .nainte de golirea completa a %laconului.
(#
/./. C%?U@ III
/./.1. Culegerea datelor
= Numele si prenumele< 8.C.
=Varsta #6 ani
= Se2< %eminin
= $omiciliu<ur/an
=8otivele internarii<
= durere in epigastru preponderent nocturne
= greturi> varsaturi
= inapetenta
= scadere in greutate
= scaune moi melenice
= Istoricul /olii<$e apro2imativ 3 saptamani pacienta prezinta dureri in
epigastru preponderent nocturne> greturi> varsaturi> inapetenta> scaune moi
melenice si o scadere in greutate. Se interneaza in spital pentru investigatii si
tratament. In urma controlului si a investigatiilor i s=a pus diagnosticul de<
"4C& 5AS*IC 1&7:A*
Antecedente<
= ulcer gastric?
= luata in evidenta la vArsta de 32 ani.
Se interneazB de urgenta la Secia C0irurgie> avAnd urmBtoarele
mani%estBri de dependenta<
= dureri puternice in tot a/domenul> %e/ra> %risoane?
= sug0it> eructatii> vBrsaturi> /alonari?
= alterarea stBrii generale?
= %acies an2ios> paloare> transpiraii.
$iagnostic de internare< ulcer gastric per%orat
1:;4&8&4& 1ACI&N*&I<
(6
= durere?
= alimentaie insu%icienta cantitativ si calitativ?
= greuri> vBrsaturi?
= %e/ra> %risoane?
= di%icultatea de a %i curat?
= di%icultatea de a elimina?
= di%icultate de deplasare datorita durerii si stBrii generale
alterate?
= di%icultatea de a se odi0ni?
= di%icultatea de a comunica.
;"4&*IN $& ANA4I3&<
= I/ 11>( g @
= It 3'>3 @
= 4eucocite 6(++ mm3
= &ozino%ile ! @
= ;azo%ile 1># @
= "ree 1# mg K 1++ ml
= Creatinina 1>2 mg @
= Colesterol 1>'# g [
= 5licemia )+ mg @
= VSI 26 mm K 0
$A*& VAIA;I4&<
= U 1( respiratii K minut
= 1 U (+ pulsatii K minut
= *.A. U 13+ K (+ mmIg
= 5 U '! Pg
= *MC U 3'>( MC
('
/./.$. P@%N 0 9N"RIAIR %@ P%CINTU@UI &.C.
0iagnostic de nursing 7biective Interven ii valuare
$urere puternica? Alterarea
%unciilor vitale? Alimentaie
si 0idratare insu%icienta? isc
de complicaii.
Cvalmarea durerii?
Supraveg0erea permaneneta
a %unciilor vitale? 1acienta
sa %ie 0id ratata? &vitarea
riscului de complicaii.
=am aplicat punga de g0eata
pe a/domen?
=am veri%icat permanent<
tensiune> puls> temperatura
pacientului si le=am notat in
%oaia de o/servaie?
=am administrat con%orm
indicaiei medicului> ser
%iziologic pe cale
parenterala?
=am administrat> con%orm
recomandBrilor medicale>
anti/iotice<
5entamicinaQClotrimazol la
sase ore.
=am recoltat pro/ele
/iologice pentru e2amenul
de la/orator.
((
0iagnostic de nursing 7biective Interven ii valuare
An2ietate? 1regBtirea
preoperatorie? .ngri-irea
pacientei postoperator.
1acienta sa ai/B o stare
psi0ica cat mai /una?
1acienta sa %ie in%ormat
asupra necesitBii in
terventiei c0irurgicale si sa=
si dea consimBmAntul?
1acienta sa %ie pregBtita
preoperator
=am .ncercat sa o .ncura-ez?
=am in%ormat=o asupra
necesitBii de urgenta a
interveniei c0irurgicale si i=
am cerut consimBmAntul?
=i=am %Bcut toaleta locala? =i=
am indepartat pilozitatea
a/dominala?
=i=am administrat
preanestezia recomandata de
medic?
=am transportat pacienta la
/locul operator?
=in primele ore dupB
intervenia c0irurgicala> i=am
supraveg0eat %unciile vitale?
=le=am notat in %oaia de
o/servaie?
=calmante< 8ialgin.
ecomandarea medicala<
intervenie c0irurgicala
de urgenta? $eCi s=a
intervenit c0irurgical>
prognosticul medical a
%ost rezervat> datorita
peritonitei generalizate
si ceilali %actori care au
apBrut pe parcursul
interveniei c0irurgicale
Estop cardio=respi ratorF.
()
0iagnostic de nursing 7biective Interven ii valuare
Imo/ilizare? Alimentare si
0idratare inadecvata?
Alterarea pro%unda a
%unciilor vitale.
1acienta sa=si meninB
poziia %oratB de decu/it
dorsal> timp de 12 ore> dupB
intervenia c0irurgicala?
1acienta sa %ie ec0ili/rata
0idroelectro0tic?
1acienta sa ai/B %unciile
vitale in limite normale.
=am supraveg0eat poziia
pacientei< decu/it dorsal timp
de 12 ore?
=am administrat pe cale
parenterala> soluiile
prescrise< ser %iziologic?
=am supraveg0eat si
monitorizat permanent
%unctile vitale a pacientei?
=am administrat tratamentul
prescris de medic<
5entamicina?
Clotrimazol?
=calmante?
8ialgin.
)+
0iagnostic de nursing 7biective Interven ii valuare
Comunicarea la nivelul
a%ectiv> alterata> datorita
stBrii generale> in urma
an2ietBii> datorata
evoluiei ne%avora/ile.
1acienta sa comunice cel
puin non=ver/al cu ec0ipa
pe toata durata spitalizBrii?
1acienta sa %ie liniCtita si sa
%ie convinsa de necesitatea
prezentei personalului
de ingri-irc> precum si a
persoanelor semni%icative
pe toata durata /olii?
Comunicarea ver/ala cu
%amilia pentru a menine
starea de liniCte si de a se
realiza trecerea in condiii
demne peste deznodBmAntul
%atal previzi/il?
pacienta sa ai/B acces la
practicarea religiei pe
perioada spitalizBrii.
=am preluat pacienta?
=m=am prezentat cu numele>
%uncia> rolul meu in ec0ipa
medicala?
=am realizat un climat de
liniCte si calm> asigurandu=i
pacientei toate ingri-irile
necesare?
=m=am adresat cu calm
pacientei si %amiliei>
as.gurand=o ca ec0ipa
medicala de .ngri-ire va
%ace tot ce este posi/il
pentru o evoluie %avora/ila?
=i=am permis acordarea
.ngri-irilor?
=am asigurat %amilia ca
pacienta nu va avea dureri
si ma voi prezenta in
permanenta langa /olnava?
=am %acilitat accesul
preotului la patul /olnavei>
avAnd in vedere evoluia
ne%avora/ila a /olnavei.
)1
/././. .%@U%R% FIN%@%
$eCi cadrele medicale au %Bcut tot ce este posi/il> pacienta ;.8. a avut
o evoluie ne%avora/ila> a decedat in condiii demne> %ara c0inuri> %amilia %iind
mulumitB de %aptul ca s=a %Bcut tot ce este omeneCte posi/il pentru
ameliorarea su%erinei> iar pacienta a %ost increzatoare> %ara %rica de
apropierea morii> pana in ultimele clipe ale vieii sale.
)2
/./.1. &BSUR%R% SI N7T%R% TNSIUNII %RTRI%@
Tensiunea arteriala = presiunea e2ercitata de sAngele circulant asupra
pereilor arteriali. Factorii determinani<
X $e/itul cardiac?
X 7ora de contracie a inimii?
X &lasticitatea si cali/rul venelor?
X Vascozitatea sAngelui.
Valoarea tensiunii arteriale %iind determinata in primul rAnd de %ora de
contracie a mimii>va %i mai mare in sistola=tensiune arteriala ma2ima
EsistolicaF U IommIg si mai mica in diastola=tensiune arteriala minima
EdiastolicaF U (+mmIg.
$i%erena dintre *A ma2ima si *A minima se numeCte tensiune
di%ereniala> avAnd de asemenea importanta diagnostica.
Val ori l e t ensi uni i art eri al e sunt vari a/i l e cu t onusul
neurovegetativ> starea glandelor endocrine> starea vaselor> volumul sAngelui
circulant si al urinei.
ScopC descoperirea modi%icBrilor mor%o%uncionale ale inimii si vaselor.
&ateriale necesareC
X *ava de instrumente medicale?
X *ensiometru cu mercur sau s%.gmomanometru?
X Stetoscop /iauricular?
X Creion> pasta sau stilou cu cerneala al/astra?
X 7oaie de temperature?
X *ampon de vata cu alcool.
)3
T%P TI&PI 0 DCU I
1.1regBtirea
materialelor
Adunarea si transportul materialelor
necesare la locul e2amenului. Controlul
stBrii de %uncionare a instrumentelor si
aparatelor.
2.1regBtirea
/olnavului<
=psi0ica?
=%izica.
Se in%ormeazB /olnavul asupra scopului
investigaiei. Se e2plica masurile
necesare pentru o mBsurare corecta<
=1# minute repaus inainte de mBsurare?
=e%ectuarea mBsurBrii se %ace dupB cel
puin 3 ore de la servirea mesei.
3.&2ecuia te0nicii
propriu=zise cu
tensiometru cu mercur
iva=occi
SpBlare pe rnaini cu apa curenta.
Se aseaza manometrul Ecel cu mercurF intr=o
poziie %ara vizi/ilitate pentru /olnav.
Se aplica strAns manCeta pe /raul
/olnavului spri-init si in e2tensie.
Cu mana stAnga se %i2eazB mem/rana
stetoscopului pe artera 0umerala> su/
marginea in%erioara a manCetei si olivele
in urec0i.
Cu mana dreapta se pompeazB aer in
manCeta pneumatica cu para de cauciuc>
pana la dispariia zgomotelor pulsatile.
1rivind manometrul> se decomprima
progresiv aerul din manCeta cu a-utorul
ventilului pompei de aer> pana cAnd se
aude zgomotul pulsului si se o/serva
gradaia din momentul dat de zgomotul
trecerii primei unde pulsatile.
Se memoreazB valoarea tensionala=
tensiunea ma2ima= indicata de manometru
Se continua decomprimarea> ascultAnd
zgomotele pulsului si urmBrind gradaiile
manometrului pana la dispariia ultimei unde
pulsatile.
Se memoreazB a doua valoare tensionala=
tensiunea minima= indicata de manometru.
Se indeparteaza manCeta de pe /raul
/olnavului.
!. eorganizarea locului
de munca
Se aseaza tensiometrul si stetoscopul pe
tava medicala. Se aseaza /olnavul in poziie
)!
comoda. SpBlare pe mAini cu apa si sBpun. Se
dezin%ecteazB stetoscopul cu tampoane de
vata cu alcool. Se aseaza aparatul in dulapul
pentru instrumente si materiale medicale.
#.Notarea ci%rica In carnetul propriu se noteazB ci%ric valorile
tensiunii mBsurate> numele si prenumele
/olnavului> salonul> data.
6.No tarea gra%ica Se noteazB gra%ic in %oaia de
temperatura cu culoare al/astra Fcreion>
pasta> cernealaF 0aCurat.
Se socoteCte pentru %iecare linie orizontala
a %oii de temperature o unitate coloana de
Ig.$easupra liniei groase se noteazB
tensiunea arteriala ma2ima> iar tensiunea
arteriala minima dedesu/t.
'. Interpretarea
rezultatelor.
Valorile normale si patologice ale *A in
%uncie de vArsta.
:/servaii<
Z &%ectuai cu gri-a pregBtirea psi0ica si %izica a /olnavului.
Z 1entru mBsurarea tensiunii arteriale la acelaCi /olnav %olosii intotdeauna
acelaCi aparat.
Z Nu aplicai manCeta prea strAns pentru ca se intrerupe circulaia.
Z Nu discutai rezultatele o/inute cu /olnavul.
Z Aparatele vor %i veri%icate anual de specialiCti.
)#
<I<@I7"R%FI
1. Patologie c8irurgicala = 1anait Sar/u> Aristide 1anaite>&ditura \tiini%ica>
;ucureCti
$. C8irurgie si specialit'i ;nrudite = dr.$.Vasile si ;r.8.5rigoroiu>
&ditura $idactica si 1edagogic
/. "8id de nursing =4ucretia *ititrca> &ditura 8edicala> ;ucurersti
1. Te8nici de evaluare si ;ngri:iri acordate pacienilor de c'tre
asistenii medicali = 50id de nursing = Coordonator lucrare 4ucretia
*ititrca> &ditura Viata 8edicala omaneascB
2. &edicina interna .ol.III = su/redactia pro%.dr.4.50erasirn> &ditura
8edicala> ;ucureCti
3. 1ngri:iri speciale acordate pacienilor de c'tre asistenii medicali
=su/redactia 4ucretia *itirca> &di t ura Vi at a medi cal a omaneasca
4. Urgente medico+c8irurgicale =4ucretia *itirca> &ditura 8edicala
5. &edicin' intern' pentru cadre medii Corneliu ;orundel> &ditura All
=. Urgente in medicina interna 8ogos 50.> &d.> $idactica si 1edagogica>
;ucuresti
1>. %limentatia rationala a omului sanatos si bolnav 8incu Iulian> &d.
8edicala> ;ucuresti
)6