Proiect Economia turismului:

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI BIOR

!"LOCALI#ARE SI CARACTERI#ARE:
Ju$e%ul Bi&or, situat n partea de nord-vest a Romniei, este strbtut de rurile
Barcu, Criul Repede i Criul Negru, care curg de la est spre vest. Suprafaa !udeului,
de ".#$# %m&, este destul de ntins n comparaie cu suprafata altor !udee, iar populaia
se ridic la '$( )#( de locuitori, cifre ce repre*int &,+(, i respectiv $, din teritoriul i
populaia ntregii ri. -ensitatea populaiei este de )(,. loc./%m&. Reedina !udeului se
afl n municipiul 0radea. Din 'unct $e (e$ere a$ministrati(, !udeul Bi1or are o reea
dens de ae*ri, cuprin*nd *ece orae, din care patru municipii ,cu &2 de localiti
componente, +. de comune, din care trei suburbane i ($# de sate. Cel mai important
centru economic i social-cultural al !udeului i unul dintre marile orae ale rii este
0radea cu 2"$.'&2 de locuitori. Celelalte orae, centre social-culturale 3Salonta,
4arg1ita, Beiu, 5led, 6tei, 7acu, Nucet8 au sub &..... de locuitori fiecare.
Ju$e%ul Bi&or este strbtut de (2& %m de drumuri naionale mprite ntre 9'.,
-N 2+, -N "' i -N "+. :n 4unicipiul 0radea se afl &. %m de drumuri naionale i
anume; 2. %m 9 '.< ' %m -N 2+< ( %m -N "'< $ %m -N "+. 5dministrarea acestor
drumuri este asigurat de filiala Bi1or a R.5. -rumuri Naionale.
:n !udeul Bi1or e=ist urmtoarele linii principale C>R;
? @iatra Craiului - 0radea - "' %m<
? 0radea - 7alea lui 4i1ai - '' %m<
? 0radea - Ciumeg1iu - (+ %m.
Ca linii secundare putem nominali*a ;
? Cimeg1iu - 7acu - 2.2 %m<
? Scueni - Suplacu de Barcu - (" %m.
@e aceste linii se afl; 2) staii de cale ferat< &" 1li de cale ferat, 2# puncte de oprire.
Regiunea Nord-7est avea in &..$ un @AB/locuitor de de &.$$) 9uro, apropiata
de media nationala dar inca departe de media Bniunii 9uropene-&".
Contributia sectoarelor economice la formarea @AB-ului regional, indica o pondere de
2'.$, pentru agricultura, $#, pentru sectorul secundar si ('.", pentru cel tertiar, din
punct de vedere evolutiv inregistrandu-se cresterea serviciilor 3sectorul de servicii a a!uns
sa ocupe o pondere mare din totalul economiei regionale, de aproape #.,, avand ca si
ramuri semnificative comertul si turismul8 si reducerea activitatilor in agricultura.
Economia !udeului se caracteri*ea* printr-o de*voltare continu a tuturor
ramurilor. :n producia industrial, concentrat ndeosebi n municipiul 0radea, ponderea
cea mai ridicat o au ramurile industriei uoare 3blnrie, nclminte i confecii8,
alimentar, urmate de industria energetic i construcii de maini, metalurgia neferoas -
2
inclusiv e=tracia, industria c1imic, e=ploatarea i prelucrarea lemnului 30radea, Beiu8.
Bine de*voltat este i industria materialelor de construcii i a sticlei, in special in *ona
5lesd.
An ceea ce priveste rata soma!ului, in conte=t european, Regiunea de -e*voltare
Nord-7est 3Cransilvania de Nord8 se situea*a in topul celor mai bine plasate ) regiuni din
statele candidate, atat in ceea ce priveste rata soma!ului in randul femeilor, cat si rata
soma!ului in randul populatiei tinere 3@otrivit statisticilor 5geniei Dudeene pentru
0cuparea >orei de 4unc Bi1or, la sfritul lunii iulie &..), rata oma!ului la nivelul
!udeului a fost de &,#,,mai mare fa de cea din luna iulie a anului &..". 5stfel,
numrul total de omeri corespun*tor lunii iulie &..), de peste ".... de persoane, a
crescut cu 2.#2( bi1oreni fa de numrul nregistrat n aceeai lun din anul trecut.8.
Rata saraciei este in descrestere si este mai mica decat in restul regiunilor Romaniei,
totusi peste 2", din populatie continua sa fie afectata de marginali*area socio-
economica, salariul mediu net in economie fiind de apro=imativ )#. R0N.
)"PRE#ENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC
@re*ena unor obiective turistice importante, precum i e=istena unor monumente
istorice sau de art popular au contribuit la de*voltarea turismului i pe aceste meleaguri
@otenialul turistic ridicat al !udeului Bi1or,condiionat de marea varietate a
monumentelor istorice i ar1itectonice,de frumuseea i originalitatea peisa!ului
natural,de bogia elementelor folclorice i etnografice,de ba*a material
adecvat,determin desfaurarea unui intens trafic turistic de se!ur i de tran*it.
Relie*ul !udetului Bi1or este dispus in trepte distincte, ce coboara de la est la vest.
Ceritoriul !udetului se desfasoara intre 2)(+ m, altitudinea ma=ima din 4untii Bi1or si
+. m, altitudinea minima din Campia !oasa a Crisurilor, fiind alcatuit din toate trei trepte
de relief; treapta montana ocupa &(,, dealurile si depresiunile $&, si campia ((,.
Eona montana este alcatuita dintr-o parte a 4untilor Bi1or-7ladeasa, treapta montana
cea mai inalta, cu suprafete de nivelare intinse, cu sectoare importante de relief carstic din
care se desprind culmile Codru-4oma, @adurea Craiului si @lopis, despartite de
depresiuni de tip golf 3o asociere de dealuri, terase si lunci8.
Eona deluroasa repre*inta o treapta intermediara intre munti si campie, cu altitudini
modeste, Antre &..-(#. m; -. @lopisului, -. @adurii Craiului, -. Bi1orului, -. Codrului
si -. 4oma.
Eona de campie coboara de la circa &.. m altitudine absoluta, in vecinatatea dealurilor,
la +. m in *ona !oasa de divagare. 9ste formata din unitati inalte, de glacisuri, Campiile
Calacei, 4iersigului, Bi1ariei, Casnadului, Campia nisipoasa Carei si unitati !oase,
aluviale, netede, cu e=ces de umiditate, Campiile Crisurilor si Aerului.
4untii Bi1or, situati in partea de sud-est a !udetului, cu altitudini cuprinse intre 2&.. si
2)#. m, repre*inta, atat pentru amatorii de drumetii cat si pentru alpinistii incercati, o
*ona turistica deosebit de interesanta. 5ici se intalnesc cascade ametitoare F Cascada
Aedutului, Cascada 4oara -racului, avenele din Cetatile @onorului, vai adanci si c1ei cu
pereti abrupti 3valea Galbena, i*voarele Somesului Cald8, pesteri F @estera >ocului 7iu
3al doilea g1etar ca marime din tara noastra dupa Scarisoara8, @estera Caput, @estera
4e*iad, etc.
&
4untii Codru-4oma, situati in partea de sud a !udetului, sunt alcatuiti din doua masive
montane despartite de vaile 4oneasa si Bri1eni ce depasesc rareori 2... m altitudine.
-ominatia calcarelor a creat un relief carstic care a dus la aparitia de c1ei si i*bucuri
3Calugareni8.
4untii @adurea Craiului, cu altitudini cuprinse intre '.. si ).. m, alcatuiti in mare
parte din calcare, pre*inta un relief carstic cu numeroase pesteri; @estera 7antului,
@estera 4e*iad, @estera Batranului, etc.
4untele Ses, situati in nordul -epresiunii 7adului au altitudini reduse 3'..-).. m8,
dar padurile intinse de fag si ste!ar si vaile largi confera peisa!ului din 4untele Ses un
farmec deosebit.
Raurile de pe teritoriul !udetului Bi1or apartin ba*inului 1idrografic al
Crisurilor; Barcau 3') %m pe teritoriul !udetului8 cu Aerul, Crisul Repede 32.2 %m pe
teritoriul !udetului8, Crisul Negru 32$' %m pe teritoriul !udetului8, si afluentii acestora.
-in a doua !umatate a secolului al HAH-lea, a inceput amena!area retelei 1idrografice
pentru a limita inundatiile si pentru a deseca *onele !oase cu e=ces de umiditate, prin
crearea numeroaselor canale, printre care si Canalul Colector ce leaga Crisul Repede de
cel Negru.
Iacurile naturale; Iacul Serpilor si Iacul cu Stuf de langa Salonta< 0c1iul mare de pe
@etea< Iacul Caul 4are din 4untii Bi1or.
-intre lacurile antropice, se remarca cele de bara! 3Iacul Iesu de pe valea Aadei e cel
mai insemnat8 si 1elesteele din *ona de campie. Cele mai mari sunt 1elesteele amena!ate
in scop piscicol; Cefa 3#+) 1a8, Camasda 3&.. 1a8, Jomorog 3+# 1a8, Anand 3$. 1a8.
An apropierea bailor >eli= si 2 4ai se gaseste Iacul @eta cu apa termala, care
adaposteste lotusul, specie ocrotita.
Baile >eli= si 2 4ai sunt ase*ate in *ona de contact dintre campie si ultimele dealuri
coboratoare spre vest de 4untii @adurea Craiului. Beneficia*a de o clima continental
moderata care face posibila vi*itarea lor tot timpul anului.
5sta*i statiunile dispun de o ba*a de tratament moderna si spatii de ca*are
corespun*atoare.
Statiunile sunt indicate in tratamentul afectiunilor reumatismale, inflamatiilor,
afectiunilor neurologice periferice si centrale, ginecologice precum si a unor boli asociate
3endocrine, de nutritie si metabolism8.
5laturi de tratamentul balnear, s-a de*voltat turismul de tran*it si agrement.
An ceea ce priveste clima, eta!area reliefului si particularitatile locale determina e=istenta
unor nuante variate ale climei temperat-continentale moderate.
Ve+etatia este repre*entata de silvostepa in *ona de campie 3pa!isti in
alternanta cu palcuri de ste!ar8, in cea mai mare parte ocupata in pre*ent de culturi
agricole, pa!isti secundare, plantatii de salcam< *ona padurilor de foioase, alcatuita din
paduri de cer cu carpen si cer cu ste!ar si gorun, in alternanta cu pa!isti secundare si
culturi agricole< eta!ul padurilor de foioase 3pana la 2... m8, repre*entat de paduri de
ste!ar, de cer cu gorun, de gorun cu carpen, ulm, frasin, paduri de fag cu carpen, de fag,
de fag cu molid< eta!ul coniferelor 32...-2".. m8, alcatuit din paduri de molid. 7egetatia
intra*onala si a*onala e repre*entata de vegetatia de lunca 3*avoaie de plop, salcie si
pa!isti8, vegetatia de saratura pe areale umede si arenicola pe nisipuri.
$
Numeroase specii de plante valoroase sunt ocrotite; sangele voinicului, laleaua pestrita,
nufarul termal, strugurii ursului.
Arii naturale 'rote,ate
Sunt resurse e=trem de importante din punct de vedere turistic. :n !udeul Bi1or
e=ist urmtoarele arii naturale prote!ate;
- 4onumente naturale speologice F aici locali*m peste $#.. de peteri, din care unele din cele
mai importante din ar;@etera Ciurului @onor, @etera Ciurului A*buc, @etera 7acii, @etera
Gruet, @etera >arcu 3toate n Comuna Roia8, @etera 0soiu 3Comuna 7rciorog8, @etera
Brilor - C1icu 3Comuna @ietroasa8, @etera 7alea Ieului 3Comuna Bul*8, @etera 7ntului
3Comuna 6uncuiu8, @etera lui 4icula 3Comuna @ietroasa8, @etera Gleni 3Comuna
4Kgesti8, G1earul >ocul 7iu 3@N5p.- Comuna @ietroasa8, 5venul Borigului 3@N5p.-
Comuna @ietroasa8, 5venul Cmpeneasa cu A*bucul Boiu 30raul 7acu8, @etera 4e*iad
3re*ervaie, Comuna Remetea8, @etera Agrita 3Comuna 5tileu8, @etera Coplia Comuna
-obreti8.
- Re*ervaia natural geologic i geomorfologic Groapa Ruginoas - 7alea Seac, parte din
@N5p. 30raul Nucet8
- 4onumentele naturale geologice i geomorfologice; @ietrele Galbenei 3@N5p.- Comuna
@ietroasa8, @iatra Bul*ului 3@N5p. - Comuna @ietroasa8, A*bucul intermitent de la Clugri
3Comuna Crpinet8.
- Re*ervaii naturale botanice; 7rful Buteasa 3Comuna Bul*8, 4ol1asurile din 7alea
A*bucelor 3@N5p.- Comuna @ietroasa8, >neaa A*voarelor Criului @ietros 3@N5p.- Comuna
@ietroasa8, >neaa 7alea Roie 3Comuna Cetariu8, @durea cu narcise din 0or1ei 3Comuna
0or1ei8, 7rful Crligate -7ersantul Sudic 3@N5p.- Comuna Budureasa8, @rul @etea
3Comuna Snmartin8, -ealul @cu 3Comuna 6oimi8, @oiana cu narcise de la Goronite
3Comuna Cinca8, @iatra Gritoare - coasta de S-9 a Brilesei 3Comuna Budureasa8, 7alea Aadei
cu SLringa !osic1aea 3Comuna Bul*8, @unea cu CorLnep1orus de la 7oievo*i 3Comuna
Simian8, Comple=ul 1idrografic 7alea Rece 3Comuna Slacea8.
- Re*ervaii naturale mi=te; Cetile @onorului, 7alea Galbenei, @ietrele Bog1ii, Sritoarea
Bo1odeiului 3cascada8, @oiana >lorilor, @latoul Carstic @adi, -epresiunea Blileasa, Groapa
de la Brsa @N-> Comuna @ietroasa, 7rful Biserica 4oului, @latoul carstic Iumea @ierdut
3toate sunt parte din @N5p, de pe teritoriul administrativ al Comunei @ietroasa8, 7alea
Sig1itelului 3@N5p.- Comuna Cmpani8, Cetatea Rdesei 3@N5p.- Comuna Budureasa8,
>erice @lai i Joanca 3Comuna Bunteti8, -efileul Criului Repede 3Comuna 7adul Criului8,
-efileul Criului Negru la Bor* 3Comuna 6oimi8, Iacul Cicos 3Comuna Scuieni8
- Re*ervaii naturale paleontologice; Gruiul @ietrii 3Comuna Iugau de Dos8, Calcarele
tortoniene de la 4i1eleu 3Comuna I*reni8, Iocul fosilifer de pe -ealul 6imleului 3Comuna
Snmartin8, Calcarele tortoniene de la Cad 3Comuna -rgeti8, Iocul fosilifer din 7alea
Iionii - @eti 30raul 5led8, Ientila &.( Brusturi - Cornet 3Comuna 5tileu8, Calcarele cu
1ippuriti din 7alea Criului 3Comuna Bratca8, Iocul fosilifer de la Corniel 3Comuna Borod8.
- Re*ervaii naturale *oologice; Colonia de @sri de la @durea Rdvani 3Comuna Cefa8,
A*voarele me*otermale Rbgani 3Comuna Rbgani8.
Coate aceste re*ervaii repre*int o parte important, recunoscut la nivel mondial, a
(
patrimoniului natural al Dudeului, fiind propuse s devin i situri Natura &... F astfel
devenind parte a patrimoniului european.
O-iecti(e turistice antro'ice
ORADEA:
Cetatea 0radiei 3cel mai insemnat monument de ar1itectura militara din vestul
tarii. 4onumentul este restaurat, multe materiale 3arme, monede, fragmente
de ar1itectura8 se pot admira la sectia de istorie a 4u*eului Crisurilor.
4u*eul Carii Crisurilor ga*duieste sectii de istorie, etnografie, stiinte naturale
si arta.
Catedrala Romano-Catolica, ridicata in anii 2"#&-2")., in stil baroc, este cea
mai mare biserica in acest stil din Romania. 5 fost inaltata la rangul de
ba*ilica in 2++2 de catre @apa Aoan @aul al AA-lea.
Sirul Canonicilor face parte din acelasi comple= ar1itectural catolic in stil
baroc.
Biserica cu luna F in turn se remarca un mecanism original sferic ce indica
fa*ele lunii.
@alatul 7ulturul-Negru. @itoresc este si pasa!ul acoperit cu vitralii, in forma de
M care leaga cele trei stra*i de pe laturile palatului. 5*i pasa!ul ga*duieste o
galerie de maga*ine.
@alatul 9piscopal Greco-Catolic.
Ceatrul de Stat.
@alatul Dustitiei.
4u*eul 4emorial 5dL 9ndre.
4u*eul 4emorial Aosif vulcan.

BEIUS;
Beiusul este un important centru turistic atat prin monumentele istorice aflata aici cat si
prin numeroasele posibilitati de stabilire a unor trasee turistice, deosebit de atractive.
0biective turistice;
4u*eul 9tnografic F asta*i aduna peste &#.. de e=emplare din cultura
populara a *onei.
Biserica Romano-Catolica datand din secolul al H7AA-lea.
SALONTA:
5l doilea oras ca marime al !udetului, atestat in anul 2$$&.
0biective turistice;
Curnul Ciunt F constructie care face parte din vec1iul sistem de aparare al
ase*arii. 5daposteste colectii care reflecta cultura acestor locuri.
-ealul Crupului F ase*are din epoca bron*ului.
.AR/ITA;
0ras agro-industrial care influentea*a, din punct de vedere social-cultural,
comercial, administrativ, " comune.
#
Se pot vi*ita;
Biserica Romano-Catolica Sfanta maria.
Biserica reformata.
ETNO/RAFIE SI FOLCLOR:
-in punct de vedere etnografic,Bi1orul, spatiu cu vec1i valori populare, cuprinde
areale bine individuali*ate precum; Eona Beiusului, Eona Crisului Repede, Eona
Crasna-Barcau, *one a caror specificitate impun acest spatiu in peisa!ul etnografic din
Romania si c1iar din 9uropa Centrala.
@re*entata alaturi de romanii ma!oritari a mag1iarilor, slovacilor, svabilor, etc. si-a
pus amprenta asupra specificului civili*atiei rurale.
An primul rand ar1itectural, e=ista cel putin doua tipuri de case caracteristice, unul
specific *onei de munte, cu case din piatra si lemn si un acoperis tuguiat din paie sau
sindrila si altul specific *onei de campie, cu case din pamant batut si cu acoperis
aplati*at din paie sau trestie.
Cela mai importante monumente de ar1itectura populara, raman insa, bisericile de
lemn construite in secolele H7AA-HAH, conservate in numar mare pana a*i;Sambata,
Copaceni, 7araseni, Ia*uri de Beius, Rieni, Bradet, Stancesti, etc.
0cupatiile traditionale de ba*a, in acest spatiu, au fost cultivarea pamantului
3pomicultura si vitivultura8 si cresterea animalelor.An satele din *ona Beiusului se
remarca speciali*area in fabricarea de mestesuguri traditionale; spataritul in 7alea de
Dos, olaritul in Cristiorul de Dos, Saliste de 7ascau, 7adu Crisului, ladaritul la
Budureasa, scararitul la Cresuia.
Centre de arta populara contemporana;
2. Ceramica; Cristoiul de Dos, Ie1eceni, Saliste de 7ascau, 7adul Crisului
&. Ampletituri papura si nuiele; 0tomani, Bors, Salonta
$. Iadarit; Budureasa
(. Cesaturi; @ietroasa, Iunca, Rosia
#. 0ua incondeiate; Remetea, -ragoteni, Iunca, Budureasa
Bn important patrimoniu etnografic se pastrea*a in colectiile mu*eale din
0radea, Beius, 7ascau, C1iscau.
@ortul popular, cu cateva e=ceptii, a iesit din u* cu toate ca in satele din *ona
Beiusului mai pot fi *ariti oameni in varsta, mai ales femei, cu spatoi, poale, co!oc,
suman, purtate mai ales la inmormantari si sarbatori.
Bi1orul se afla asta*i din punct de vedere etnografic la punctul de interferenta a
unor tendinte multiple ce tin in egela masura de traditie si modernitate.
An domeniul CBICBRAA, !udetul dispune de un teatru dramatic cu doua sectii, un
teatru de papusi si marionete cu doua sectii, o orc1estra filarmonica, o orc1estra de
mu*ica populara si de un ansamblu folcloric, numarul spectatorilor so auditorilor
fiind in &..2 de "$ mii.
-e asemenea, in !udet, functionea*a un numar de (&# de biblioteci cu un fond de
carte de (,& milioane de volume.
'
0"ANALI#A ECIPA.ENTELOR E1ISTENTE SI A OFERTEI DE SERVICII
Capacitatea de ca*are turistica F pe locuri
-enumire &..$ &..( &..# &..' &.."
Cotal 2.("# 2.#+2 2.(## 2.##& 2.#)+
din care
in
1oteluri "'&( "#+) "#&+ "#(' "#'&
moteluri &(# &## &## &## &##
cabane turistice 2($ 2#$ 2#$ 2#$ 2#$
campinguri 2$2. 2$'2 2$() 2$() 2$#2
vile turistice &)# &)) &(+ &#+ &'#
tabere "'. )&. ).. )". ))&
pensiuni urbane ') "( "' "' "'
pensiuni rurale (. (& (# (# (#
9volutia in dinamica a capacitatii de ca*are turistica pe locuri din &..$ pana in &.."
5nii Iocuri
modificari
absolute
indici de
dinamica
ritmuri de
crestere
Ni/2 2i3i4! Ai/2 Ai/i-2 Ri/2 Ri/i-2
&..$ 2.("# . O 2.. O . O
&..( 2.#+2 22' 22' 2.2,2 2.2,2 2,2 2,2
&..# 2.(## -&. -2$' ++,) +)," - .,& - 2,$
&..' 2.##& "" +" 2..," 2..,+ .," .,+
&.." 2.#)+ 22( $" 2.2,. 2..,$ 2 .,$
M mediu P Q Li/n P #&''&/#P2.#$&,(
Nmediu P 3Ln-L28/3n-28 P &),# An anul &.." fata de anul &..$ capacitatea de ca*are
turistica a crescut in medie cu &),#.
A mediu P
(
R3Ln/L28 = 2.. P 2..,&,
Ritmul mediu P A mediu F 2.. P .,&, Ritmul mediu de crestere in cei # ani este de
.,&,.
"
Structurile de ca*are turistica cu functiuni de ca*are turistica F pe unitati
Sporul mediu este (,# ceea ce inseamna ca numarul unitatilor de ca*are a crescut in
medie pe an cu (,#.
Ritmul de crestere anual este de #,),.
An functiune mii locuri-*ile
5nii
Nr
unitati
modificari
absolute
indici de
dinamica ritmuri de crestere
Ni/2 2i3i4! Ai/2 Ai/i-2 Ri/2 Ri/i-2
&..$ "2 . O 2.. O . O
&..( )# 2( 2( 22+," 22+," 2+," 2+,"
&..# )# 2( . 22+," 2.. 2+," .
&..' )' 2# 2 2&2,2 2.2,2 &2,2 2,2
&.." )+ 2) $ 2&#,$ 2.$,( &#,$ $,(
-enumire &..$ &..( &..# &..' &.."
Cotal &+(#,$ &+(.,2 &#"',' &(&+,$ &$$2,$
din care
in 1oteluri &"$(," &"$",) &$'$,$ &&&(,. &2&),'
moteluri '+,& $+," '$,2 '$,2 '&,2
cabane turistice $,( #,2 $,( - -
campinguri - &$,' 2+,. - -
vile turistice )&,$ )"," )&,2 )'," )&,"
tabere $(,. &+,# 22,& 2+," &2,&
pensiuni urbane 2",# 2.,' &',' &",+ &),'
pensiuni rurale (,2 ',2 ",+ ",+ ),2
)
An &.." fata de &..$ utili*area neta a capacitatii in functiune a sca*ut in medie cu 2#$,#
pe an, respectiv cu #,",
5" Anali6a circulatiei turistice si 're(i6iunea e(olutiei (iitoare
Annoptari in structurile de primire turistica cu functiuni de ca*are turistica 3mii 8;
&..$ &..( &..# &..' &.."
Cotal 2&.2," 22"),$ 22$2,2 22(#,& 22$+,+
-in care straini )$,$ ).,& +$,( )&,& )(,$
modificari absolute indici de dinamica ritmuri de crestere
5nii Annoptari Ni/2 2i3i4! Ai/2 Ai/i-2 Ri/2 Ri/i-2
&..$ 2&.2," . O 2.. O . O
&..( 22"),$ -&$( -&$( +),. +),. -& -&
&..# 22$2,2 -2(2 -(",& +(,2 +#,+ -#,+ -(,2
&..' 22(#,& -#',# -#' +#,& 2.2,& -(,) 2,&
&.." 22$+,+ -'2,) -'2,) +(,) ++,# -#,& -.,#
Indicatori medii:
M mediu P Q Li/nP 22#+,&(
Nmediu P 3Ln-L28/3n-28 P - 2#,(#
A mediu P
(
R3Ln/L28 = 2.. P+),'),
R mediu P A mediu F 2.. P -2.$&,
An &.." fata de &..$, numarul de innoptari a sca*ut in medie cu 2#,(# mii in fiecare an,
respectiv cu +,.
Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiuni de ca*are turistica 3mii8;
&..$ &..( &..# &..' &.."
Cotal 2+(,. &2',' &2',. &2&,& &&",&
-in care staini $+,. $",2 $#,2 &+,' &+,&
+
An &.." fata de &..$, numarul de sosiri ale turistilor a crescut in medie cu ),$ mii in
fiecare an, respectiv de 2..( ori sau cu (,.&,.
-urata medie a se!urului;
sosiri total nr
innoptari total nr
s
.
.
=
&..$ &..( &..# &..' &.."
Cotal ',2+ #,($ #,&$ #,$+ #,.2
@revi*iunea circulatiei turistice se poate reali*a prin trei metode;metoda sporului
mediu,metoda indicelui mediu si metoda trendului liniar.
.eto$a s'orului me$iu:
5nul
Sosiri
3L
i
8
S
y
&
S
8 3
i i
y y
&..$ 2+(,. 2+(,
.
.
&..( &2',' &.&,
$
&.(,(+
&..# &2',. &2.,
'
&+,2'
&..' &2&,& &2),
+
((,)+
&.." &&",& &&",
&
.
M mediu P Q Li/nP&2$,&
Nmediu P 3Ln-L28/3n-28 P),$
Se calculea*a abaterea medie patratica a seriei a!ustate fata de cea reala care este egala cu
",(' si coeficientul de variatie vP3T/Lmediu8U2.. si obtinem $,#..",
.eto$a in$icelui me$iu
5nul
Sosiri
3L
i
8
S
y
&
S
8 3
i i
y y
2.
&..$ 2+(,. 2+(,
.
.
&..( &2',' &.2,
"
&&&,.2
&..# &2',. &.+,
+
$",&2
&..' &2&,& &2),
$
$",&2
&.." &&",& &&",
&
.
A mediu P
(
R3Ln/L28P2,.(.&
Se calculea*a abaterea medie patratica a seriei a!ustate fata de cea reala care este egala cu
",'+ si coeficientul de variatie vP3T/Lmediu8U2.. si obtinem $,'.'+,
.eto$a tren$ului liniar
5nul
Sosiri
3L
i
8
S
y
&
S
8 3
i i
y y
i
x
&
i
x
i i
y x
&..$ 2+(,. &..,) (',&( -& ( -$))
&..( &2',' &." +&,2' -2 2 -&2','
&..# &2',. &2$,& ",)( . . .
&..' &2&,& &2+,( #2,)( 2 2 &2&,&
&.." &&",& &&#,' &,#' & ( (#(,(
b ax y + =
aPQ =iULi/Q
&
i
x
P ',&
bP L mediu P&2$,&
Se calculea*a abaterea medie patratica a seriei a!ustate fata de cea reala care este egala cu
',$$ si coeficientul de variatie vP3T/Lmediu8U2.. si obtinem &,+'+.,
Cea mai buna metod de previ*iune este data de coeficientul de variatie cel mai
mic. Ca urmare cea mai bun metoda de previ*ionare este cea prin metoda trendului
liniar, unde coeficientul de variatie este de &,+'+. , care este mai mic de #,. @rin
urmare,numarul de sosiri de turisti in !udetul Bi1or va fi;
22
5nul Sosiri 3L
i
8
&..) &$2,)
&..+ &$)
&.2. &((,&
7"Pro'uneri $e (alori*icare a 'otentialului turistic
Curismul este considerat un domeniu foarte important n de*volarea durabil a !udeului
care poate s valorifice resursele comunitilor locale, pentru bunstarea i buna
funcionare a acestora i a cetenilor n egal msur. :n acelasi timp, dac nu este fcut
responsabil, turismul poate fi un factor destructiv att n ce privete resursele locale ct i
comunitatea n sine. Contradicia st n faptul c, dei a!ut din punct de vedere
economic, turismul n forma sa cea mai general de multe ori afectea* mai mult negativ
dect po*itiv att mediul ct i oamenii din *onele unde se desfoar.
Ca urmare a de*voltrii turismului, trebuie avut n vedere problema respectrii
ec1ilibrului ntre solicitarea turistic i capacitatea de absorie a acesteia de ctre mediu
cci de*voltarea sectorului turistic va avea implicaii ma!ore asupra mediului, n special
asupra 1abitatelor i a resurselor de ap . -e asemenea , se va pune problema
moderni*rii i e=tinderii reelei de transport, asigurarea alimentrii cu ap i a
capacitilor de epurare a apelor u*ate.
@rintre principalele forme de turism care pot fi de*volate cu prioritate n !udeul Bi1or, se
numr;
Turismul montan
5vnd n vedere c ma!oritatea teritoriului !udeului este acoperit de *ona montan, care
cuprinde uniti importante i atractive ale 4unilor 5puseni F 4unii Bi1or-7ldeasa,
@durea Craiului, Codru-4oma, 6es - @lopi - ar fi potrivit ca aceast form de turism
3care poate include i forme specifice8 s fie o component a de*voltrii turismului n
!ude. 9a poate fi combinat cu turismul de aventur, speoturism 3acestea dou n special
pentru tineri sau pentru persoane instruite8, ecoturism, turism cultural. Resursele e=istente
n *ona montan sunt naturale, istorice 3ar1eologice8 i culturale, iar combinaia dintre ele
poate fi e=trem de valoroas n programele turistice.
Turismul $e a(entur8
5ceast form de turism se leag de practicarea unor sporturi e=treme i atrage tot mai
muli adepi, n special tineri. :n !udeul Bi1or se practic mai ales;raftingV, WcaiaculV,
WescaladaV, WcanLoningV, WspeoturismV, WparapantV, i Wmountainbi%ingV. :n general,
infrastuctura pentru aceste sporturi, amena!rile i ofertanii de servicii sunt insuficient
de*voltate fa de potenialul !udeului.
Raftingul i caiacul se pot practica pe unele sectoare ale Criului Repede, n special
sectorul 7adul Criului F Bratca, sector de nivel mediu, i Criul @ietros i Criul Negru.
CanLoning se practic pe 7alea Galbena, 7alea 0elu, i 7alea Seaca.
Speoturismul se practic n special n *ona @adi-Cetile @onorului, -efileul Criului
Repede, C1eile 5lbioarei i 7alea 7idei 34unii @durea Craiului8 i n valea Aadei. Cele
mai multe trasee de escalad, de diferite grade de dificultate, sunt concentrate n sectorul
7ad - 6uncuiu, din care circa 2.. au fost reamena!ate. Crasee de var i de iarn se
gsesc i n *ona 5leului - Bo1odei.
2&
Eborul cu parapant se practic oca*ional n *ona Roia, @adi, Jidielul de Sus, Stana de
7ale. 4ountainbi%ing se poate practica n *ona Stana de 7ale, munii @durea Craiului,
*ona @adi.
Turismul s'orti( 9cicloturism: 'escuit;
-atorit reliefului i a numeroaselor drumuri forestiere, a drumurilor de care i a reelei
de poteci marcate, cicloturismul are toate condiiile necesare pentru a putea fi practicat cu
succes pe teritoriul !udeului. Eonele cele mai propice pentru cicloturism sunt; o parte din
teritoriul @arcului Natural 5puseni, 4unii @durea Craiului, *onele de deal 3-ealurile de
7est8 i cmpie F aproape tot teritoriul !udeului.
-ei potenialul turistic oferit de pescuit este important, lipsa organi*rii, publicitii i
promovrii, face ca amena!rile e=istente s fie puin puse n valoare. 5mena!rile de
agrement adiacente acestor locuri ofer servicii insuficiente i de slab calitate.
-e*voltarea unor centre de antrenament 3Bile >eli=, 6tei, 6uncuiu, 7rtop i Stna de
7ale, Iacul Ieu8 pot da o dimensiune important de*voltrii turismului la nivelul
!udeului Bi1or.
Turismul $e s8n8tate
@rin bogia resurselor subsolului, !udeul Bi1or are un potenial foarte ridicat pentru
turismul balnear i curativ. Bi1orul dispune de!a de staiuni balneoclimaterice importante,
care atrag foarte muli turiti romani i strini; Bile >eli=, Bile 2 4ai, urmnd a se
individuali*a i alte *one unde se va de*volta acest tip de turism F 4arg1ita, Beiu,
Cinca.
Turismul cultural
7arietatea motenirii istorice i culturale a !udeului face posibil de*voltarea unor
programe de turism cultural cel puin la fel de variate; vi*ite ale unor monumente istorice,
ale *onelor etnografice, ale vestigiilor ar1eologice, bisericilor de lemn i nu numai. Ia
potenialul e=istent n Bi1or, este doar o problem de fante*ie i mobili*are s se de*volte
acest tip de turism. -esigur, acest lucru nu este posibil fr investiii ma!ore pentru
re*olvarea problemelor care nc mai e=ist.
Turismul rural 9a+roturismul;
5groturismul se desfoar n gospodrii care se apropie ct mai mult de ar1itectura i
modul tradiional de via din *on. :n Bi1or se gsesc astfel de gospodrii tradiionale
rneti ce ofer g*duire, transport cu mi!loace tipice *onei, produse culinare care ar
putea deveni mrci locale de succes i, n general, o ambianta minunata.
Turismul $e a*aceri
5vanta!ul !udeului n domeniul turismului de afaceri este faptul c 0radea este un ora
de grani, des folosit ca punct de plecare n numeroase cltorii de afaceri. 4ai mult,
de*voltarea sectorului de afaceri al !udeului poate i trebuie s favori*e*e acest tip de
turism. Condiiile pentru organi*area de congrese, simpo*ioane, ntlniri sunt asigurate n
pre*ent de 1otelurile i instituii le din 0radea i Bile >eli=, n special. @entru
de*voltarea acestui tip de turism ar fi necesare ns i alte faciliti 3Sli de conferine,
centre de afaceri8.
Turismul ur-an
>iind n strnsa legtur cu e=istena oraelor, a *onelor urbani*ate, acest tip de turism
poate fi deci de*voltat mai ales n acele orae care ofer de!a minimul condiiilor pentru
turism 3posibiliti de ca*are i masa bune, alternative de petrecere a timpului8. -ei
2$
potenialul e=ist, n pre*ent nu se poate spune c turismul urban poate fi de*voltat
imediat n Bi1or 3cu e=cepia oraului 0radea8, ns poate fi un obiectiv pentru viitor.
-ac la nivel global turismul de mas este considerat n pre*ent o activitate care amenin
mediul ncon!urtor, n Bi1or legtura dintre cele dou este puin diferit. :n general,
datorit gestionrii deficitare a elementelor naturale din !ude, a deeurilor mena!ere i
industriale i nu numai, multe activiti turistice sunt imposibil de reali*at. 6i din acest
punct de vedere, pentru a oferi turism de calitate trebuie avut n vedere , pe de o parte, c
nu e=ist probleme de mediu care s afecte*e negativ activitatea turistic n !ude, i pe de
alt parte, c aceast activitate nu are un impact negativ n mediu.
<"Pro+ram $e 'romo(are turistica a 6onei
@rincipalul canal de promovare este in pre*ent internetul.-e aceea consider ca o buna
modalitate de a face cunoscute toate tipurile de turism pre*ente in !udetul Bi1or este
creearea unui site care sa contina absolut toate informatiile necesare.Site-ul poate fi
sustinut si administrat de catre Consiliul Dudetean Bi1or.@e site vor fi postate toate
ofertele principalilor furni*ori de servicii turistice,pac1ete complete oferite de agentiile
de turism din tara cu destinatii in !udetul bi1or,obiectivele turistice din acest !udet etc.An
completarea acestui site se vor creea spot-uri tv care sa pre*inte intr-un mod cat mai
atractiv oferta turistica a !udetului.Reclamele pot fi reali*ate in functie de anotimp si de
posibilitatea practicarii tipului de turism dorit.-e e=emplu iarna poate fi reali*at un spot
care sa pre*inte oferta statiunilor balneoclimaterice 2 4ai si Baile >eli=,tinand cont ca
acestea pot fi ocupate si pe perioada iernii..9ste de asemenea importanta promovarea prin
participarea la targurile de turism nationale dar si internationale dar mai ales elaborarea
de c1estionare care sa evalue*e gradul de satisfacere al turistilor pentru a asigura feed-
bac%ul din partea acestora si a planifica strategiile viitoare de mar%eting
2(
Bibliografie;
Anstitutul National de Statistica
2#
UUU XXX.apm-bi1or.ro
UUU XXX.c!bi1or.ro
UUU XXX.bi1or.insse.ro
UUU XXX.turismbi1or.info
2'