Sunteți pe pagina 1din 4

Paulo Coelho

Pentru Evenimentul Zilei


Zilele trecute spuneam ca motenirea culturala pe care ne-a lsat-o China este de o
importanta fundamentala pentru evoluia umanitii. Printre personajele ale cror nvturi au
traversat mileniile se afla Confucius (551-!" i. #.$% care a reor&ani'at te(tele clasice chine'eti
(la fel ca i popularul ) Chin&$ i le-a dat o forma definitiva. Pentru a com*ate corupia i mi'eria
din vremea lui% el a &+ndit o serie de precepte etice i morale% cum ar fi cultul pentru str*uni%
principiile sinceritii% reciprocitii% precum i ideea ca numai cel care este n stare sa susin
*unstarea poporului poate sa &uverne'e. )at n continuare c+teva nvturi ale sale,
-ormula familiei.
.ucele .in& l-a ntre*at pe Confucius,
/ 0(ista vreo formula care sa &arante'e prosperitatea unei familii1
/ 2u e(ista o formula completa% spuse Confucius. .ar e(ista un aforism, 30ste &reu sa
fii &uvernator% i nu este uor sa fii &uvernat4. .aca toi capii familiilor i fiii lor ar nele&e ca
am+ndou prile tre*uie sa cede'e% ar aprea i prosperitatea.
.ucele continua,
/ 0(ista vreo formula n stare sa distru& nucleul familiei1
/ 2u e(ista o formula completa% spuse Confucius. .ar e(ista un aforism, 3Cea mai mare
placere a unui re&e este sa nu e(iste nimeni care s-i inter'ic ceva4.
.aca nu ni se inter'ice sa facem *inele% acesta e un lucru *un. )ar% ntr-o familie n care
mama nu are curajul i tria sa rspund i sa spun 3nu4 fiului% relaiile devin fra&ile i ajun& sa
fie distruse.
5n maestru i doua rspunsuri. Zilu ntre*, 3C+nd tre*uie sa pun n practica lucrurile pe
care le-am nvat14.
Confucius rspunse, 3.ar continui sa te nv. .e ce aceasta &ra*a de a pune totul n
practica1 6teapt momentul potrivit4.
)mediat% 7on&chi ntre*, 3C+nd tre*uie sa pun n practica lucrurile pe care le-am
nvat14.
36cum4% rspunse Confucius.
/ 8aestre% nu eti drept% se pl+nse Zilu. 7on&chi tie tot at+t cat stiu i eu% i lui nu-i
inter'ici sa treac la fapte.
/ 5n tata *un i cunoate fiii% rspunse Confucius.
0l il tine n frau pe acela care este prea ndr'ne% i-l mpin&e nainte pe acela care nu tie
sa se tina pe propriile picioare.
-iecare lucru la timpul lui. Zilu a vrut sa tie de la Confucius cum s-l serveasc mai *ine
pe .umne'eu.
/ 9u nu tii s-i serveti pe oameni% cum o s-l serveti pe .umne'eu1 )i rspunse
maestrul. :nva s-i ajui aproapele% i .umne'eu va fi mulumit.
/ .ar mi-e frica de moarte i de judecata divina. )nca nu nele& prea *ine moartea.
/ 9u n-ai neles inca via% i vrei sa nele&i moartea1 ;puse Confucius. :nva sa te
*ucuri de 'ilele tale% i judecata va fi n favoarea ta.
Cu&etri de Confucius. 3Pericolul apare c+nd omul se simte si&ur pe po'iie.4 3<uina il
amenin pe oricine ncearc sa menin o stare de lucruri.4 3Confu'ia apare atunci c+nd punem
totul n ordine4.
3.ar omul superior nu uita pericolul% nici atunci c+nd este n si&uran.4 3:neleptul nu
uita de fantoma ruinei% nici atunci c+nd are o situaie sta*ila.4 3=mul inteli&ent nu uita de
confu'ii% nici c+nd afacerile ii sunt n *una ordine.4
2umai aa se poate menine si&urana personala i se poate apra avutul i mpria.
>oi% ?@ =ctom*rie A??5
Paulo Coelho pentru 0BZ.
Ca un moment dat% n timpul pelerinajului meu% am ajuns la un lan de &rau ntins i
monoton care mer&ea pana la ori'ont. ;in&urul lucru care rupea plictiseala peisajului era o
coloana medievala cu o cruce n v+rf% care marca drumul pelerinilor. C+nd am ajuns l+n& ea%
Petrus D &hidul meu D arunca rucsacul pe jos i n&enunche. 8i-a cerut sa fac i eu acelai lucru.
/ ;a ne ru&am pentru ca D n ca'ul c+nd vei reui sa va &sii spada D s-o inei mereu cu
mana si&ura.
Petrus spuse ca ii plcea mult poetul *ra'ilian Binicius de 8oraes i ca dorea sa spun o
ru&ciune plec+nd de la poe'ia acestuia. i ncepu,
/ 6i mila de cei care au mila de ei nii i se cred *uni i nedreptii de via% pentru ca
n-au meritat lucrurile care li s-au nt+mplat D ai mila% fiindc acetia niciodat nu vor reui sa
lupte n Cupta .reapta. i ai mila i de cei care sunt cru'i cu ei nii% i vad numai rele n
propriile fapte% i se considera vinovai de nedreptile lumii. -iindc acetia nu cunosc le&ea 9a
care spune, 3Pana i firele de par din capul tau sunt numrate4.
6i mila de cei care conduc i de cei care muncesc ore n sir munca &rea i se sacrifica n
schim*ul unei duminici% c+nd totul este nchis i nu ai unde sa te duci. .ar ai mila i de cei care-i
sfinesc opera i mer& dincolo de propria ne*unie i ajun& invidiai sau crucificai de propriii
frai. Pentru ca acetia nu au tiut le&ea 9a care spune, 3-ii prudent ca arpele i naiv ca
porum*elul4.
6i mila de cei care mn+nc% *eau% se &hiftuiesc% dar sunt nefericii i sin&uri n &hiftuiala
lor. .ar ai mila i de aceia care postesc% se nfr+nea' de la tot% i inter'ic orice i se simt sfini
i-i vor stri&a numele n piee pu*lice. Pentru ca acetia nu cunosc le&ea 9a care spune, 3.aca
mrturisesc referindu-m la mine nsumi% mrturia mea nu e adevrat4.
6i mila de cei ce se tem de 8oarte i nu cunosc multele mpraii prin care au trecut i
multele mori pe care le-au murit% i sunt nefericii fiindc se &+ndesc ca totul se va sf+ri ntr-o
'i. .ar ai i mai multa mila de cei care au cunoscut deja mai multe mori i a'i se cred nemuritori%
pentru ca nu cunosc le&ea 9a care spune, 3Cine nu s-a nscut din nou nu va putea vedea
mpria lui .umne'eu4.
6i mila de cei ce nu cred n nimic% pentru ca acetia niciodat nu vor au'i mu'ica sferelor.
.ar i mai multa mila ai de cei care au o credin oar*a% i-n la*oratoare preschim*a mercur n
aur% nconjurai de terfeloa&e despre secretele 9arotului i puterea piramidelor. Pentru ca acetia
nu cunosc le&ea 9a care spune, 36 copiilor e mpria cerurilor4.
6i mila de aceia care nu vad nimic n afara de ei nii% ferecai n limu'inele lor% care se
ncuie n *irouri n&heate la ultimul etaj i sufer n tcere solitudinea puterii. .ar ai mila i de
cei care i-au dat i haina de pe ei% i sunt iu*itori i ncearc sa nvin& raul cu iu*ire% pentru ca
acetia nu cunosc le&ea 9a care spune, 3Cine nu are spada s-i vanda mantia i s-i cumpere
una4.
;i ai mila i de noi% .oamne. Pentru ca de multe ori credem ca suntem m*rcai i de fapt
suntem &oi% credem ca am comis o crima i de fapt am salvat pe cineva. 2u uita% n mila 9a% ca
am scos spada din teaca cu mana n&erului% dar inem spada i cu mana demonului% cu a
am+ndurora. Pentru ca ne aflam pe lume% dinuim pe lume i avem nevoie de 9ine. 6vem nevoie
de le&ea 9a care spune, 3C+nd v-am trimis fara pun&a% fara sac i fara sandale% nimic nu v-a
lipsit4.
Petrus i-a ncheiat ru&ciunea. 9cerea stp+nea totul. 0l privea fi( lanul de &rau care ne
nconjura.
Bitejii de dup r'*oi. 0 foarte uor s-i judeci pe alii daca nu eti n situaia lor. 5n
e(emplu precum acesta s-a nt+mplat la Con&resul Partidului Comunist sovietic% c+nd D pe atunci
atotputernicul 2iEita #ruciov% spaima lumii D a denunat crimele lui ;talin.
:n timpul discursului% cineva a stri&at,
/ 5nde erai% tovare #ruciov% c+nd nevinovaii erau masacrai1
/ ;a se ridice acela care a ntre*at% ceru #ruciov.
2imeni nu s-a micat.
/ )ndiferent cine a ntre*at% rspunsul i l-a dat sin&ur% spuse #ruciov. )n acel moment%
eu ma aflam n aceeai po'iie ca dumneata acum, fara sa am curajul s-mi e(prim pu*lic ce
&+ndeam.
:n sir indian. Cititorul 7il*erto de 2ucci are o ima&ine e(celenta a comportamentului
nostru. .up el% oamenii mer& pe fata 9errei n sir indian% purt+nd un sac n spate i altul n fata.
:n sacul din fata ne punem calitile. )n sacul din spate pstrm defectele. .e aceea% n
cltoria vieii stam cu privirea fi(ata asupra virtuilor avute% nchise n piept. )n acelai timp% ne
uitam fara mila la spatele semenului care mer&e naintea noastr i-i numrm toate defectele pe
care le descoperim.
;i ne credem mai *un ca el D fara sa ne dam seama ca persoana care mer&e n spatele
nostru &+ndete la fel despre noi.
.umne'eu este um*ra omului. 6m participat deja% mpreun cu deintorul Premiului
2o*el pentru Pace% 0llie Fiesel% la mai multe conferine la .avos% n 0lveia. :ntr-unul din
discursurile lui a spus, 3.umne'eu este um*ra omului. aa cum um*ra repeta micrile corpului%
.umne'eu repeta micrile sufletului4.
8i se pare e(celenta aceasta descriere a lui Fiesel. 0(ista totdeauna o le&tur intre ceea
ce facem i ceea ce primim n schim*. C+nd suntem &eneroi% 3um*ra lui .umne'eu4 repeta ceea
ce am fcut n *eneficiul aproapelui nostru i ne da% cu &enero'itate% de 'ece ori mai mult. .aca
suntem cru'i% cru'imea noastr se reflecta n plan spiritual i se ntoarce i ea asupra noastr.
Pierdut n Cos 6n&eles. 8arcelo% soul productoarei de televi'iune 8iriam Ceme% se
pierduse n Cos 6n&eles% California. =re ntre&i a um*lat fara tinta i D t+r'iu n noapte D a ajuns
ntr-o 'ona periculoasa. .+ndu-i seama de atmosfera din jurul lui% s-a speriat si% nervos% s-a
hotr+t sa sune la soneria unei case cu lumina aprinsa.
6 ieit un om n pijama. 8arcelo ii e(plica situaia i-i ceru sa cheme un ta(i. )n loc sa
fac ce i-a cerut% omul s-a m*rcat% a scos maina din &araj i l-a condus chiar el pana la hotel.
Pe drum% i-a e(plicat, 36cum cinci ani am fost n Gra'ilia. :ntr-o noapte% m-am pierdut n
;ao Paulo. 2u vor*eam deloc portu&he'a% dar un *iat% *ra'ilian% a neles ce voiam i m-a dus la
hotel. 6'i% .umne'eu mi-a permis s-mi pltesc aceasta datorie4. (9raducere de 7a*riela Ganu$
;-H<I)9