Primul model al comunicarii, aplicabil deopotriva oamenilor si masinilor, a fost elaborat de

a. Harold Lasswell
b. Paul Lazarsfeld
c. Shannon si Weaver
d. Marshall McLuhan




Sursa mesajului in cadrul procesului de comunicare se numeste
a. receptor
b. destinatar
c. emitator
d. referent




Functia conativa definita de Roman Jakobson se raporteaza la
a. emitator
b. receptor
c. mesaj
d. cod




omunicarea tactila reprezinta un tip de comunicare
a. orala
b. scrisa
c. interculturala
d. nonverbala




!inezica reprezinta modalitatea de comunicare
a. tactila
b. gestuala
c. vizuala
d. verbala




"n opinia #ariei vasn$i%&t&nescu, polifonia jurnalistic& se refer& la'
a. combinarea unor operatii de rescriere, parafrazare, semnalare, transcriere
nemodificat, combinare a unor discursuri preexistente
b. combinarea unor operatii de reor(anizare a te)tului publicistic *n vederea
reinterpret&rii faptelor prezentate de c&tre intervievati
c. combinarea unor operatii de ierar+izare a informatiilor obiective, pe baza
verific&rii datelor obtinute pe teren de c&tre reporter din cel putin trei surse



"n cazul unui te)t jurnalistic, afirmatia' , contine obli(atoriu mesajul esential sau partea
cea mai important& a mesajului se refer& la'
a. para(raful final
b. lead
c. intertitlu



-rm&toarea definitie .,/ e)plic& ceea ce un titlu aluziv ambi(uizeaz&, prezint& cum a fost
obtinut& informatia, prezint& intervievatul, reaminte0te episoadele anterioare *n anc+etele
seriale se refer& la'
a. subtitlu
b. apou
c. intertitlu




1)primarea clar&, precis&, convin(&toare, propozitiile scurte, lizibilitatea, vocabularul
simplu, lo(ica ideilor, ec+idistanta, concizia, e)presivitatea, respectarea propriet&tii
termenilor 0i a re(istrelor stilistice, evitarea repetitiilor inutile sunt criterii ale redact&rii'
a. textului jurnalistic n general
b. te)tului aflat la frontiera dintre beletristic& 0i jurnalism
c. numai te)tului 0tiintific din domeniul jurnalismului de popularizare




"n opinia cercet&torului 2umitru 3rimia, mesajul mediatic are caracter de construct, acest
lucru referindu%se la faptul c&'
a. jurnalistul *0i construie0te un stil propriu, iar semn&tura sa va fi inconfundabil&
b. jurnalistul construie0te un te)t de pres& *n concordant& cu principiile deontolo(ice
c. jurnalistul construiete o alt realitate, un real semantic pus la dispozitia
receptorului




omunicarea mediatica onesta trebuie sa se concentreze cel mai mult pe

a. ceea ce vrea autorul s& spuna
b. ceea ce vrea publicul s& auda
c. ceea ce este util publicului




4riun(+iul comunicarii mediatice pune in cele trei colturi ale sale

a. destinatarul, autorul si e)peditorul
b. destinatarul, autorul si produsul
c. autorul, destinatarul si publicul




3n prezent, pe caile de comunicare mediatica, informatia a ajuns sa fie identificabila,
precum

a. materialele intr%un compozit
b. mana(erul intr%un supermarket
c. marfa intr-un supermarket




3n caietul de sarcini al produsului mediatic, claritatea mai inseamna

a. intelegere
b. inte(rare
c. utilitate



1ste contraindicat ca o intrebare a reporterului sa contina

a. mai multe intrebari ntr-una singura
b. atacarea frontala a subiectului
c. un subiect incomod




1)ist5 semnificatii , inerente oricarui mesaj insa intra in disputa si trebuie analizate in conte)tul
altor perspective posibile.
a. preferentiale
b. istorice
c. simbolice
d. (eodinamice




a efect mediatic, cresterea (radului de cunoastere trebuie abordata in interiorul unei perspective
asupra rolului social al influentei , .mass%media au o contribu6ie evidenta si un efect pozitiv in
diseminarea informatiei/.
a. selective
b. mediatice
c. celeste
d. umane



1diatre in lb specializate
7ratie studiului efectuat de 8.2. Little' 93mpactul sistemelor electronice asupra
editarii stirilor: ; s%a putut evalua dinamica mijloacelor de comunicare. are erau
cei trei factori care urmau sa 9influenteze viitorul pa(inii tiparite:<
a. lipsa receptorului din casa, functiile informative, noile modele prezentate in public
b. accesibilitatea video, aparitia satelitilor, aparitia 3nternetului
c. costul de productie si cel de livrare, comparate cu costul echipamentului electronic,
dar si preferintele consumatorilor modelate de furnizori
d. modificarea flu)ului (enerat de corporatiile media




7unter Friedric+s si 8dam Sc+aff prezentau in lucrarea 9#icroelectronica si
societatea la bine si la rau: o situatie de trecere de la tiparitul clasic .=%>?? de
randuri/ la ritmul de >@.??? de randuri pe minut. 3n acest conte)t firma 9Ra(an
3nformation SAstems: sustinea ; precizau autorii % ca poate inlocui , de birouri de
cartare cu un sin(ur terminal modular, cu aceleasi c+eltuieli:. are este numarul
birourilor de cartare care puteau fi inlocuite<
a. = birouri
b. B= birouri
c. 250 birouri
d. >B= birouri



3n studiul 93nceputurile redactiei informatizate:, se consemna' 9#arile case de
editura isi constituie propriile banci de date. La CDew Eork 4imesF, aflu, daca sursa
mea de informare este corecta, ca banca de date se imbo(ateste lunar cu informatii
provenind din , de articole de ziar, fiecare articol fiind concentrat in G??%H?? de
cuvinte:. u cate articole se inmultea banca de date de la 9Dew Eork 4imes: intr%o
luna<
a. >.??? de articole
b. =.??? de articole
c. >?.??? de articole
d. 20.000 de articole




3n >IG@%>IGI, la Paris, aparea 9Psi+olo(ia consonantista:, autorul fiind , , . Prin
intermediul acestei carti, autorul devenea intemeietorul ciberneticii, cu >? ani
inaintea lui Dorbert Jiener ; cel care a scris 9ibernetica: ; considerat parintele
acestei stiinte. are este numele adevaratului pionier<
a. Kill 7ates
b. Stefan dobleja
c. Steve Jobs
d. #ars+al #cLu+an




3n caz de blocare a sistemului de lucru,combinatia de taste care asi(ura oprirea sau
restartarea unor pro(rame sau c+iar a calculatorului este
a. 8L4L21LLFH
b. !"#$%&$"%'($
c. SH3F4L8L4L4RL
d. FHLF=L21L




8utor care considera ca semnificatia ima(inii este o calc+iere dup5 modelul unui te)t scris.
a. R. Kart+es,
b. ). *eninou,
c. -. 1co,
d. L. Porc+e,
e. J.%#. Floc+




onotatia devine e)presie a culturii de masa in perioada
a. mezosemiotica,
b. paleosemiotica,
c. neosemiotica




3nlocuieste termenul de iconicitate cu cel de fi(urativitate *n analiza ima(inii publicitare'
a. R. Kart+es,,
b. -. 1co
c. L. Porc+e
d. +-,. -loch




onstructiile' focalizata, a)iala, profunda si secventiala sunt incluse *n codul'
a. cromatic
b. morfologic
c. tipo(rafic
d. foto(rafic
e. topo(rafic




Lo(o%uri care nu au nici o le(5tur5 cu vreo caracteristica fizica a produsului sau a
serviciului respectiv, fiind total abstracte.
a. lo(o%uri mi)te
b. lo(otipuri,
c. icotipuri




4ip de ima(ine ce corespunde proprie perceptii pe care individul sau (rupul o crede ca fiind
e)istenta in e)terior.
a. ima(inea perceputa
b. ima(inea dorita
c. imaginea presupusa



4eoretician care considera ca relatiile publice reprezinta o activitate care are ca scop studierea si
influentarea atitudinilor si parerilor oamenilor.
a. $a.rence /olte
b. 2in( Dewson
c. 8lan Scott




Rolul specialistilor in relatiile publice este acela'
a. de a descoperi faptele si evenimentele
b. de a suprave(+ea institutiile publice
c. de a ajuta clientul sa obtina o imagine favorabil0 a organizatiei si a politicilor sale




2up5 p5rerea lui 8. Palmonari si J. 2oise sunt (eneratoarele proceselor simbolice ce
intervin *n raporturile sociale
a. relatiile publice
b. reprezent0rile sociale
c. publicurile prioritare




onform metodei informale de cercetare indicele PM3, impactul publicului asupra
or(anizatiei este
a. suma dintre potentialul de influent5 al or(anizatiei si valoarea normal5 a
comportamentului
b. produsul dintre potentialul de influent5 al or(anizatiei si valoarea normal5 a
comportamentului
c. suma dintre potentialul de influent0 al organizatiei si vulnerabilitatea organizatiei
fat0 de public
d. produsul dintre potentialul de influent5 al or(anizatiei si vulnerabilitatea
or(anizatiei fat5 de public



Spre deosebire de stiintele naturii, stiintele sociale includ in obiectul lor de studiu
a. universul fizic
b. omul ca fiinta sociala
c. omul ca fiinta biolo(ica



2eterminismul social presupune ca
a. actiunile individuale sunt influentate de structuri situate in afara individului
b. structurile sociale sunt influentate de actiunile individuale
c. structurile sociale si actiunile umane sunt independente unele de celelalte




Holismul se refera la orice abordare care e)plica actiunile a(entilor individuali prin apelul la
a. motivatiile rationale ale fiecaruia
b. un intreg mai cuprinzator
c. pulsiuni ale inconstientului




3ntele(erea ca abordare metodolo(ica specifica stiintelor sociale se bazeaza pe
a. e)plicatia cauzala
b. descifrarea semnificatiilor actiunii
c. ipoteze si testarea acestora



alea rationalista in stiintele sociale se bazeaza pe
a. inductie
b. deductie
c. analo(ie




alea empirista in stiintele sociale se bazeaza pe
a. inductie
b. deductie
c. analo(ie


Functiile limbajului stabilite de Roman Jakobson sunt'
>. politica
1. expresiva
G. conativa
2. referentiala
3. fatica
4. metalingvistica
N. epideictica
@. poetica
a. >, B, H, O, N, @
b. 1, 5, 2, 3, 4, 6
c. >, G, H, O, N, @
d. B, G, H, =, O, N




omunicarea nonverbala include'
7. comunicarea tactila
1. comunicarea gestuala
G. discursul
H. conversatia
3. comunicarea prin intermediul obiectelor
4. comunicarea prin situare
a. >, B, G, H
b. 7, 1, 3, 4
c. B, G, H, O
d. B, H, =, O




-rmatoarele forme de comunicare orala implica o relatie dintre un emitator individual si un receptor
individual'
7. dialogul
1. confesiunea
G. conferinta
H. discursul
3. conversatia
O. interpelarea
a. B, =, O
b. >, G, =
c. 7, 1, 3
d. G, H, O




-rmatoarele forme de comunicare orala implica o relatie dintre un emitator individual si un receptor
colectiv'
>. dialo(ul
B. confesiunea
5. conferinta
2. discursul
=. conversatia
4. interpelarea
a. >, G, =
b. B, H, =
c. >, B, G
d. 5, 2, 4




Functiile mass%media sunt'
>. e)presiva
1. de informare
5. de interpretare
2. educational-culturalizatoare
3. de socializare
4. de divertisment
N. poetica
6. de control8reglare
a. >, B, G, H, O, N
b. >, B, H, O, N, @
c. 1, 5, 2, 3, 4, 6
d. B, G, =, O, N, @




Principiile de baz& ale construirii unui discurs jurnalistic *n cazul (enurilor de opinie sunt'
>.pluralitatea 0i ordinea ar(umentelor
1.coerenta i forta argumentelor
G.e)+austivitatea ideilor e)puse, detalierea abundent&
2.abordarea cronologic9, retorica ampl9
a. >, G
b. 1, 2
c. >, B
d. G, H



"n opinia lui J.%L. #artin La(ardette, scriitura jurnalistic& este caracterizat& de'
>.polisemie infinit&, o lo(ic& a ideilor sustinut& de principiul autorit&tii,
B.e)emplificare abundent&, simbolistica titr&rii, terminolo(ia diverselor jar(oane redat& ca
atare
5.limbaj concis, multitudinea detaliilor descriptive
2.tendint9 de popularizare, simplitate
a. >, B
b. B, H
c. >, G
d. 5, 2




4e)tul jurnalistic este redactat astfel *nc$t s&'
7.cointereseze cititorul
1.obtin9 acordul cititorului
5.l seduc9
H.obtin& dezacordul *n privinta citatelor deconte)tualizate
a. 7, 1, 5
b. >, G, H
c. B, G, H




"n reportaj, re(istrul subiectivit&tii este valorificat prin'
7.relatarea la persoana :
1.adresarea direct9
5.figuri de stil i procedee ale oralit9tii
H.e)plicarea termenilor de jar(on
a. B, G, H
b. >, G, H
c. 7, 1, 5




"n acceptia autorilor 2ictionarului de 0tiinte ale limbii .8n(ela Kidu Mr$nceanu et
alii, B??= /, caracterul unitar al unui te)t este conferit de'
7.coeziune la nivel sintactic
B.variabilele referitoare la (radul de implicare a lectorului *n te)t
G.departajarea componentelor te)tuale *n raport cu (radul mediu de lizibilitate
2.coerenta la nivel semantic
a. B, G
b. >, B
c. 7, 2
d. B, H




3nformatia din mass%media a fost supusa, in ultimele decenii, procesului de
7. democratizare
B. aristocratizare
5. interconectare

a. B, G
b. 7, 5
c. >, B, G




Putem numi eroarea de e)primare numit& Li(ament si
7. !acografie
1. !acofonie
G. acom

a. 7, 1
b. >, G
c. >, B, G




Parti componente ale circuitului mediatic sunt
7. autorul
1. produsul mediatic
5. destinatarul

a. B, G
b. >, G
c. 7, 1, 5




ele mai neindicate forme verbale pentru o comunicare de mare accesibilitate sunt
7. diateza pasiva
B. diateza activa
5. mai mult ca perfectul

a. >, B
b. 7, 5
c. B, G




1ste util ca intrebarea reporterului sa nu su(ereze interlocutorului
7. disimularea
B. adevarul partial
5. evitarea minciunii

a. >, G
b. B, G
c. >, B




odurile si conventiile ac+izitionate cultural presc+imba ceea ce privim din simpli stimuli e)terni
in comunicare efectiva, in interiorul careia mesajul este , si ,.
7.receptat
B.prezentat
5.decodificat
H.anulat
a. >, B
b. 7, 5
c. B, H
d. B, G




Studiul efectelor mediatice trebuie sa tina cont de rolurile distincte ale ,, ale , si ale ,.
>.televiziunii publice
1.emitatorului
5.mesajului
2.receptorului
=.publicitarului
a. >, B, =
b. >, G, H
c. 1, 5, 2
d. B, H, =




#esajele nu sunt , sau ,, ci codifica informatii mai ample despre formele vietii, depasind
secventele de actiune incorporate intr%un eveniment de stiri.
>.subliminale
1.transparente
G.mediatice
2.simpliste
a. >, B
b. >, G
c. B, H
d. G, H



&lta materie

are sunt avantajele utilizarii editoarelor profesionale .procesoarelor/ de te)te<
7. textul trebuie scris o singura data, usurinta in realizarea corecturii
1. utilizarea dictionarelor automate permite obtinerea unui text cu o acuratete
;corectitudine< ridicata
5. reformatarea ulterioara a textului
2. posibilitatea transmiterii fisierului prin intermediul postei electronice ;atasarea la e-mail<

a. >, B
b. B, G
c. B, G, H
d. 7, 1, 5, 2




um se face selectarea tastaturii pentru scrierea in limba romana, in cazul in care
aceasta a fost instalata in 9lan(ua(e bar:<
7. folosim shortcut-ul &lt%Shift
B. selectam comanda din meniul 9File:
5. click pe butonul =(/> si selectam =#>
H. folosim s+ortcut%ul 8ltL4ab
a. >, B
b. 7, 5
c. >, H
d. >, B, G




are parti componente fac parte din unitatea centrala<
7. microprocesor, memorie #,
1. memorie #&,, adaptoare, hard disk
G. imprimanta, mouse, monitor
H. scanner, trackball, +ard disk
a. >, B, G, H
b. B, G, H
c. 7, 1
d. G, H




orectarea automata a te)tului din procesoarele de te)t profesionale se refera la
>. verificarea orto(rafica a te)tului folosind un dictionar on%line
B. verificarea te)tului din punct de vedere al formatarii
5. verificarea ortografica a textului folosind un dictionar, in limba dorita
2. verificarea gramaticala a textului daca este instalat un dictionar specific
a. B, H
b. >, B
c. >, G
d. 5, 2




2atele sunt salvate si or(anizate sub forma de directoare .folders/ si fisiere .files/.
are afirmatii sunt corecte
7. un folder poate contine alte foldere si fisiere
B. un fisier poate contine mai multe directoare si alte fisiere
5. un fisier nu poate contine alte fisiere sau directoare
2. directoarele si fisierele pot fi mutate, copiate, redenumite sau sterse
a. B, G, H
b. >, H
c. G, H
d. >, B, G, H




Pentru analiza unei ima(ini publicitare, L. Porc+e propune urmatoarele etape'
>.controlul rezultatelor prin teste de comutare
B.analiza topicii
G.analiza elementelor ce redau denotatia
H.decuparea Pi inventarierea semnificantilor
=.omolo(ii pe a)ele semantice
O.identificarea semnificantilor plastici
a. >, B, G, H, =, O
b. B, G, H, =
c. >, H, =
d. B, H, O
e. B, G, =
f. B, G, H




Sunt le(ate de numele lui -mberto 1co'
7.critica iconismului,
B.publicatia 9#itolo(ii:
5.submodel specific imaginii publicitare, alc0tuit din trei nivele
H.critica conceptiei ca limbajul verbal este sistemul modelator primar, in timp ce, celelate
limbaje nu sunt decat simplele sale derivate
3.functia fatic0 a publicitatii este indreptata spre elogierea produselor
4.lucrarea "ratat de semiotica general0
a. 7, 5, 3, 4
b. >, G, H, =, O
c. B, H, =, O
d. >, B, H, =
e. >, H, =, O




8nalizand ima(inea publicitara, 7eor(es Peninou se opreste asupra
7.pozitionarii obiectului in imaginea publicitara
1.codului morfologic
5.constructiei axiale
H.conotatiei
=.valorizarii entimemei
a. >, B, G, H, =
b. >, H, =
c. B, G, H, =
d. 7, 1, 5
e. B, G, =
f. >, B, G, H




Sunt asociate cu activitatea si opera lui R. Kart+es
>.considera semnul drept un artificiu de comunicare
1.considera ca rolul figurilor de stil este de a facilita trecerea de la nivelul limbajului
propriu la nivelul celui figurat
5.articolul ?#etorica imaginii>
H.lanseaza teoria semnificatiei (enerative
=.analizeaza ima(inea publicitara pornind de la functiile comunicarii prezentate de Roman
Jacobson
4.analizeaza imaginea publicitara pornind de la conceptele de denotatie si conotatie
a. >, B, G, H, =, O
b. 1, 5, 4
c. B, G, H, =
d. >, B, G, O
e. B, G, =
f. B, G, H




3n cate(oria simbolurilor diurne, 7ilbert 2urand introduce
>.simbolurile ciclice
1.teriomorfe
G.intimitatii
2.nictomorfe
=.ciclice
a. >, B, G, H, =
b. B, =
c. >, H, =
d. >, B, H
e. 1, 2
f. B, G, =





onceptele comune, de la care se porneste *n definirea relatiilor publice sunt'
7. deliberare, planificare,
1. performant0, interes public,
5. comunicarea n dou0 sensuri, functie managerial0.
a. >, G
b. >, B
c. B, G
d. 7, 1, 5




Rolul specialistilor in relatii publice este acela'
>. de a descoperi faptele si evenimentele
B. de a suprave(+ea institutiile publice
5. de a ajuta clientul sa obtina o imagine favorabil0 a organizatiei si a politicilor sale
2. de a propune modalitati optime de indep9rtare a vulnerabilitatii organizatiei prin
schimbarea politicii
3. de a asigura comunicarea bilaterala
a. >, B, G
b. >, B, G, H
c. 5, 2, 3
d. >, B, H





Factori care au favorizat dezvoltarea relatiilor publice'
7. explozia tehnologic9 a sistemului informational
1. diversificarea pietei de larg consum
5. impactul aparaturii video
a. 7,1,5
b. >,G
c. >,B
d. B,G


Jurnalistul, in raport cu lumea reala si lumea de ima(ine este un

a. divizor comun
b. numarator comun
c. numitor comun




1videnta are, adesea, o forta superioara
a. prejudecatilor
b. te+noredactarii
c. contabilitatii




Previzibilul in te)t corespunde nevoii cititorului de a se
a. enerva
b. regasi
c. plictisi




Ponderea informatiei si a comentariului in te)tul jurnalistic
a. este o variabila
b. este o constanta
c. este o re(ula




onte)tul specific social, politic, economic etc creeaza
a. dependenta de presa
b. interesul pentru un anumit tip de presa
c. necesitatea ezoterismului in presa




1cartamentul titlului unui articol se refer& la num&rul'
a. literelor
b. coloanelor pe care se desf9oar9 titlul
c. cuvintelor 0i semnelor de punctuatie din titlu




Qperatiunea de calibrare se refer& la'
a. inserarea foto(rafiilor pe prima pa(in& a unui ziar
b. stabilirea dimensiunii exacte a unui text
c. aranjarea stratificat& a informatiilor




4e)tul distribuit *n dreptun(+iuri pe pa(in&, fiind amplasat *n coloane de lun(imi e(ale,
foto(rafiile afl$ndu%se *n st$n(a sau *n dreapta te)tului, deasupra lui sau dedesubt,
reprezint& o caracteristic& a pa(in&rii'
a. *n scar&
b. n bloc
c. *n ram&




4ermenul 9aliniere: se refer& la'
a. ordonarea textului n raport cu marginile
b. ordonarea literelor *ntr%un cuv$nt mai lun(
c. ordonarea caracterelor vectoriale




Sinta(ma 9caracter de baz&: se refer& la'
a. tipul de litere folosite e)clusiv *n sapou
b. tipul de litere folosite e)clusiv *n titlu
c. tipul de litere folosit predominant ntr-un text





"n opinia lui 2avid Randall factori precum domeniul, evolutia, sursa, cunoa0terea,
sincronizarea, conte)tul, publicul influenteaz&'
a. valoarea unei tiri
b. citarea autorit&tii *n domeniu
c. conte)tualizarea evenimentului





2efinitia dat& de Luminita Ro0ca referitoare la te)tul narativ care e)ploateaz&
te+nica spectacolului 0i care *mbin& te+nicile narative cu cele specifice (enului
dramatic, are *n vedere'

a. pamfletul
b. reportajul
c. sc+ita umoristic&





"n lucrarea Reportajul. 4e+nici de redactare, Radu iobotea consider& c& cel mai rar
*nt$lnit *n presa rom$neasc& este'

a. reportajul de eveniment
b. reportajul de atmosfer&
c. reportajul-portret




8ctualitatea este definit& prin'
a. referinta simbolic&
b. noutate, oportunitate, interes
c. variabile de interpretare jurnalistic&




1ditorialul este numit 0i'
a. articol de fond
b. articol%pro(ram
c. articol de inau(urare a unei rubrici




are sunt trasaturile noilor media<
a. incrucisarea permanenenta intre te+nolo(ii si inovatii
b. noua (eneratie indeplineste mai multe functii
c. asincronicitatea, +iperrealitatea, virtualitatea
d. digitalizare, informatizare, computerizare, multifunctionalitate, ubicuitate,
bidirectionalitatea, interactivitatea, specializare, descentralizare, de-masificare,
asincronicitatea, hiperrealitatea, virtualitatea, noua economie



and vorbim de trasaturile noilor media, avem in vedere si aparitia celor G. La ce
se refera acestia<
a. creativitate, competenta, cunoastere
b. compilare, comunicare, convin(ere
c. comprimare, conversie, convergenta
d. cunostinte, cerinte, certitudine




Q trasatura a noilor media se refera la di(italizare, informatizare si computerizare.
3n ce consta aceasta trasatura<
a. stabilirea unor noi directii de dezvoltare te+nolo(ica
b. crearea de noi standarde
c. aparitia de noi e)tensii
d. noile media sunt un produs al incrucisarii permanente intre tehnologiile si
inovatiile existente




-na din trasaturile noilor media se refera la de%masificare. 3n ce consta aceasta
trasatura<
a. mesajul ajunge la grupuri tot mai numeroase
b. capacitatea de a raspunde emitatorului
c. disparitia intr%o masura tot mai mare a intelesului de mesaj adresat 9maselor:
d. diversificarea spatiului de comunicare si e)tinderea comunicatiilor



9Miitorul va aseza toate datele din lume la varfurile de(etelor utilizatorilor de
computere:, afirma 4im Karners%Lee. e rol a avut autorul citat<
a. fondatorul #icrosoft
b. inventatorul retelei .orld .ide .eb
c. inventatorul ciberneticii
d. fondatorul 8pple


Presa senzationalului se bazeaza preponderent pe


>. comunicate oficiale
1. zvonuri
5. investigatii

a. 1, 5
b. >, G
c. >, B, G




a sa faca fata cerintelor pietei mass%media, jurnalistul trebuie sa'

7. scrie ce-i cere piata
1. participe la educarea pietei
G. nu se supuna nici unei ri(ori

a. 7, 1
b. >,G
c. >, B, G




Rolul jurnalistului este de a

7. informa
1. explica
5. convinge


a. >, B
b. >, G
c. 7, 1, 5




Jurnalistul ar trebuie sa fie

7. consecvent in fond
1. surprinzator in forma
G. intransi(ent doar cu altii


a. >, G
b. 7, 1
c. B, G




Pro)imitatea se mai nume0te
>. protectie
1. apropiere
5. vecin9tate

a. >, B, G
b. >, G
c. 1, 5




Familiile de litere utilizate *n cazul caracterelor tipo(rafice sunt'
>.8nticve
1.,edievale
5.(giptiene
2.)roteti
a. 1, 5, 2
b. >, B, G, H
c. >, G, H
d. >, B, G



Principiile desi(nului de pres& *n opinia lui #i+ai ernat se refer& la'
7.echilibrul doz9rii pe pagin9 a materialelor jurnalistice i proportia
1.ierarhizarea, contrastul i unitatea
G.respectarea criteriilor de relevant& a foto(rafiilor, le(endelor, casetelor cu informatii
suplimentare
H.definirea atributiilor membrilor ec+ipei redactionale
a. B, H
b. B, G
c. 7, 1
d. >, H




are dintre urm&toarele denumiri se refer& la sisteme de m&suri tipo(rafice'
7.'idot
1.@erzal9
5.*ica
H.#etric
a. >, G, H
b. 7, 1, 5
c. B, G, H
d. >, B, G, H




Pentru intertitluri se recomand& folosirea literelor care au urm&toarele m&rimi'
7.7A
1.77
5.71
H.GO
a. >, B, G
b. B, G, H
c. >, G
d. B, H




are dintre urm&toarele situatii apar *n cazul tipolo(iei (rafice'
7.letrina aliniat9 textului sau mai nalt9 decBt textul
B.letrina *n mijlocul para(rafului initial
5.letrina decalat9 fat9 de text
2.letrina n chenar
a. >, B, G
b. B, H
c. 7, 5, 2
d. >, G




-nele dintre criteriile utilizate *n departajarea intern& a stirii de pres& sunt'
7.criteriul tematicii abordate
1.criteriul structurii
5.criteriul referitor la canalul de difuzare
H.criteriul perioadei de publicare
a. B, H
b. 7, 1, 5
c. B, G, H
d. >, B, G, H




"n lucrarea 7enuri ziaristice, #arin Stoian consider& c& interventiile jurnalistului *n cazul
realiz&rii unui interviu pot fi'
>.de accentuare a unui punct de vedere
1.de ameliorare formal9
5.de compatibilizare cu discursul ziaristic
2.de ameliorare a continutului
a. >, G, H
b. >, B, G
c. 1, 5, 2
d. >, B, G, H




"n cazul te+nicii de redactare numite piramida normal& stirea *ncepe cu r&spunsurile la
*ntreb&rile'
>.de ce<
B.cum<
5.cineC
2.ceC
a. B, H
b. >, B
c. 5, 2
d. >, G




1tapele redact&rii unui interviu sunt'
7.alegerea temei si a interlocutorului
1.documentarea si preg9tirea ntreb9rilor
5.realizarea propriu-zis9 si redactarea
H.deconstruirea citatelor
a. B, G, H
b. B, H
c. 7, 1, 5
d. >, B




"n functie de scopul urm&rit, principalele tipuri de interviu practicate *n presa rom$neasc&
sunt'
7.interviul informativ
B.interviul cu form& liber&
5.interviul-portret
2.interviul de opinie
a. B, G, H
b. >, B, G
c. 7, 5, 2
d. >, B, G, H



onectarea a sute de milioane de oameni prin intermediul 3nternetului si al altor
sisteme de telecomunicatii poate accelera
7. impactul incrucisat al tehnologiilor emergente
1. dezvoltarea noilor media
5. comprimarea uniforma a tehnologiilor emergente
H. sta(narea noilor media
a. 7, 1, 5
b. B, G, H
c. >, B
d. G, H




Redactiile online tind sa devina tot mai
7. descentralizate
B. localizabile
G. ri(ide
2. flexibile
a. >, B, G, H
b. B, G, H
c. 7, 2
d. G, H




... si ... reprezinta primele sc+imbari semnificative in cadrul domeniului online adus
de influenta limbajului di(ital
7. hDpertextul
B. telefonul
G. fa)ul
2. hDpermedia
a. >, B
b. B, G
c. G, H
d. 7, 2




Jurnalistii si editorii ce publica online trebuie sa%si adapteze
a. comple)itatea te)telor
b. stilul de prezentare a continuturilor mediatice
c. structura produsului mediatic
d. modul de impac+etare a materialelor
a. aLb c. cLd
b. b%c d. aLd




2oua evolutii din perioada >I@I;>IIH, constituie cei mai importanti factori in
cresterea brusca a popularitatii 3nternetului
>. +i=
1. ,osaic
5. World Wide Web
H. Facebook
a. >, B
b. 1, 5
c. >, G
d. B, H