Top 10 fuziuni si achizitii nefaste in lumea afacerilor

1. Vodafone si Mannesmann
n anul 2000, gigantul britanic in domeniul telecomunicatiilor, Vodafone, a cumprat
grupul german industrial Mannesmann pentru o sum record 180 miliarde de euro. Cea mai mare
afacere n fuziuni i achizi ii a lansat un scandal de proportii. Imediat dup achizi ie Mannesmann a fost
practic desfiintata, iar activele sale au fost vndute !ucat cu !ucat. "alzgitter i "iemens se numara
printre cei care au achizitionat cate o parte importanta a fostei Mannesmann. #ceasta frauda nu a trecut
neo!servata de catre guvernul german. Mem!ri ai consiliului de supraveghere a lui Mannesmann au fost
acuza i de luare de mit i a!uz de ncredere a ac ionarilor, s$a zvonit ca ei au primit sume de pana la 1%0
milioane de &uro pentru a eli!era pozitiile in cadrul grupului. Cu toate acestea, mai trziu, ei au fost achitati
de instanta.
2. Soros si Sviazinvest
'n e(emplu )de manual* in tranzac ii e uate poate fi considerata achizi ionarea de catre +eorge "oros
impreuna cu ,otanin -ladimir i ,ro.horov Mihail n 1//0 a pachetului ma1oritar de la *"v2azinvest* pentru
1.803 miliarde dolari. In 4005 acelasi pachet a fost vandut pentru 643 milioane dolari, apoi "oros a numit
aceasta investitia cea mai proasta din viata sa.
3. DaimlerChrysler AG
7n noiem!rie 1//8, concernul german 8aimler$9enz #+ a achizi ionat Chr2sler ::C, una din )marea troita*
a industriei auto din "'#, fuziunea fiind considerata cea mai mare din industria auto mondial, a1ungand la
%6 miliarde dolari. Ca urmare a aparut 8aimlerChr2sler #+.
#cest conglomerat s$a )evidentiat* prin multe litigii, lipsa modelelor auto competitive si diferen e culturale din
cadrul echipei, care n cele din urm au condus la pierderi financiare ma1ore.
7n 4000, 8aimlerChr2sler #+ a vandut 80,1; din actiuni ale Chr2sler +roup pentru 0,5 miliarde dolari "'#
fondului privat de capital Cer!erus Capital Management. 8enumirea :, 8aimlerChr2sler #+ a fost
schim!ata in 8aimler #+. Ma1oritatea e(pertilor considera principalul motiv pentru e ecul acestei afaceri
diferentele culturale intre +ermania si "'#.
4. or! i "olvo
,roducatorul auto <ord a achizitionat rivalul -olvo in 1/// pentru 6.5 miliarde dolari, iar n 4010, -olvo a fost
vandut companiei chineze +eel2 doar pentru 1,8 miliarde dolari.
#.e$ay i S%ype
7n 4003 retailerul on$line e9a2 a cumparat ".2pe pentru 4,6 miliarde dolari. Cu toate acestea, achizitia nu a
adus profit i a fost vnduta la 1umtate de pre , dup doar 4 ani.
".2pe a fost achizi ionat apoi de Microsoft, dar de data aceasta programul nu apare ca o unitate separat,
dar va fi introdus in structura gigantului soft=are.
&.'icrosoft si A(uantive
7n 4000, Microsoft a achizi ionat productorul ad=are #>uantive cu 6 miliarde dolari, mai mult din dorinta de
a lua inanite lui ?ahoo@. Cu toate acestea, noua achizitie nu s$a putut integra in afacerile lui Microsoft, iar
partea principala din #>uantive, o agentie de pu!licitate digitala #venue #, a fost n cele din urm vnduta
pentru 3%0 milioane dolari.
). *orsche si "ol%s+a,en
In afar de patru miliarde de euro pe care le detinea, ,orsche s$a mai si imprumutat pentru cumprarea
actiunilor de la -A, astfel la nceputul anului 400/, datoria total a ,orsche a dep it 10 miliarde de euro.
Ce a urmatB situa ia s$a inversat ca rezultatul negocierilor intre ,orsche si -A a fost luata decizia ca
,orsche sa devina a 10$a marca a companiei germane, care a fost de acord sa plateasca datoriile
constructorului automo!ilelor sportive.
-. Alta"ista i .ahoo/
'neori, marele esec nu este sa cumperi la un pret mare dar.. sa si refuzi o achizi ie de succes. Ca un
e(emplu refuzul celor de la #lta-ista i ?ahoo@ s cumpere +oogle doar pentru 1 milion dolari.
0. Cisco si lip
In 400/ Cisco a achizi ionat producatorul camerelor video de !uzunar <lip compania ,ure 8igital, cu 3/0
milioane dolari. ,e de o parte, nu a fost foarte clar de ce compania, a crei activitate de !az este
produc ia echipamentelor de re ea pentru ntreprinderi, a avut nevoie de aparate de filmat pentru amatori.
,e de alt parte profitul Cisco in acea perioda era in scadere si compania era n cutarea noilor pie e de
desfacere, iar camera <lip facea furori la acel moment.
Motivul popularitatii camerelor <lip a fost capacitatea de a nregistra un videoclip si trimiterea lui instantaneu
pe ?ouCu!e i alte hostinguri video. Insa, in timp ce afacerea era pe cale sa se incheie, telefoanele mo!ile
au suferit unele m!unt i rapide in calitatea proceselor de fotografiere si filmare. Ca urmare, camerele <lip
au pierdut din popularitate.
In 4011 Cisco a desfiintat ,ure 8igital.
10. 1* si Autonomy
"candalul care este in plina desfasurare in zilele noastre.
D, acuza de frauda cea mai recenta achizitie a sa #utonom2. Cei de la D, sus in c, naintea tranzac iei
#utonom2 a furnizat informa ii false despre performan a financiar a companiei. #cum, D, este nevoita sa
inregistreze o pierdere in !ilant de 8.8 miliarde dolari.
#cordul incheiat n august 4011, n valoare de mai mult de E 10 miliarde, a provocat nemultumirea
investitorilor i a fost unul dintre motivele pentru demisia lui :eo #pothe.er din func ia de director general al
D,. 8up cum s$a dovedit, multe fapte importante din rapoartele financiare ale #utonom2 au fost suprimate
sau modificate.