Sunteți pe pagina 1din 41

1 Straturile Epidermului

Stratul bazal ( germinativ)


Stratul spinos (malpighian)
Stratul granulos
Stratul lucidum
Stratul cornos
2 FUNCTIILE PIELII : ENUMERARE
Functiile pielii:
Functia de protectie:
a) Protectia mecanica
b) Preotectia termica
c) Protectia antiinfectioasa
d) Fotoprotectia
e) Protectia fata de agentii chimici
f) Mentinerea echilibrului mediului intern
Functia imunologica
Functia senzoriala
Functia endocrina
Functia respiratorie
Functia de termoreglare
Functia hemodinamica
Functia excretorie
Functia de comunicare socio-sexuala
3 STAFILOCOCII CUTANATE
Stafilococii cutanate (STAFILODERMIILE)
STF!"#$%&M!! pilosebacee
STF!"#$%&M!! ungiilor
STF!"#$%&M!! pielii glabre
STF!"#$%&M!! ale glandelor sudoripare
4 FURUNCUL- etil!ie" ma#i$e%tri &li#i&e %i $rme &li#i&e
Furunculul este o foliculita cu perifuriculita acuta necrozanta produsa de stafilococul auriu' este afectat atat foliculul
pilos cat si glandele sebacee' tes con(unctiv perifolicular si uneori tes adipos subcutanat) localizarile cu predilectie: brate'
gat' fata' fese' regiunea anogenitala) zone bogate in foliculi)
Manifestari clinice: furunculul debuteaza cu o mica pustule foliculara si prurit local apoi infectia evolueaza in
profunzimea foliculului pilos interesand si tes perifolicular cu constituirea unui nodul deosebit de dureros ce creste rapid
in dimensiuni pana la *-+ cm diametru' devine fluctuant si elimina o secretie purulenta) dupa aprox * zile de la debutul
secretiei purulente se elimina si burbionul rezultand o ulceratie crateriforma care se vindeca in *-+ saptm cu cicatrice)
,urbionul reprezinta miezul necrotic al leziunii si este format din puroi' detritusuri celulare si sange)
!n cursul evolutiei furunculul se insoteste de durere care este foarte intensa pana in momentul eliminarii burbionului' dupa
eliminarea secretiei purulente durerea se atenueaza' uneori chiar dispare)
Furunculul poate sa fie unic sau pot fi leziuni multiple' caz in care afectiunea poarta numele de furunculoza)
Forme clinice de furuncul:
-. Furuncule deosebit de dureroase: sunt localizate pe tegumentele aderente la planurile profunde (nas' conduct auditiv
extern) starea generala poate sa fie afectata cu febra' frison' curbatura)
*. Furuncul malign al fetei: se localiz in */+ sup ale fetei :buza sup' santul nazogenian' obraz) poate determina:
tromboflebita' septicemie)
0linic: se remarca pe langa lez caracteristica prezenta unui edem important al reg afectate cu modif fizionomiei' stare
generala alterata cu febra' frison)
+. Furunculul antracoid: este o forma particulara de furuncul care consta in interesarea mai multor foliculi pilosebacei'
mergand in profunzime pana la niv hipodermul) in faza de supuratie secretia se elimina prin mai multe orif' rezultand un
aspect clinic de 1stropitoare2) burbionul insa nu se poate elimina prin orif multiple dat dimensiunilor sale' din acest
motiv tes dintre aceste orif se rupe lasand sa se elim burbionul rezultand in final o ulceratie profunda anfractuoasa
crateriforma) aceasta ulcertie se vindeca lent cu cicatrice inestetica)
3. Furunculoza recidivanta: se caract prin multiple furuncule care apar succesiv pe parcursul mai multor ani' apare la
purtatori cronici de stafilococi cu imunitate deprimata)
' FURUNCULUL TRATAMENT
Tratamentul furuncului:
-. Trat sistemic: antib active pe stafilococ:
-#xacilina cps de 455 mg' - cps la 6 ore timp de 4-7 zile)
!n formele severe se admin oxacilina in(ectabila 455 mg/la 6 h tot 4-7 zile)
-0eftriaxona (0efort' &ocefin) flacoane de - gram' se admin i.v - flacon la -* h timp de 4-7 zile)
-0iprofloxacina 455 mg ' - cp la 8 ore )
-"evofloxacina (Tavanic) 455 mg - cp la -* ore- 4 -7 zile )
-0efalexin cps de 455 mg' - cps la 6 h)
-0laritromicina (9labax' Fromilil) cps de 455 mg' -cps/-* h
-%ritromicina- numai in cazurile de alergie sau intoleranta la celelalte antib) - comprimat la 6h timp de 7--5 zile uneori cu
protectie gastrica )
*. Tratamentul local:
-comprese umede reci cu solutii slab antiseptice: acid boric +:) rivanol' betadina' permanganat de poasiu- se folosesc
comprese umede reci in toate fazele clinico-evolutive: de la debut in faza de mica fistula foliculara ;<coctiune;<pana in
faza de supuratie)
Se aplica un strat gros de comprese sterile 6-8 straturi de tifon' acest pansament se uda foarte des cu una din sol
antiseptice enumerate(*5-*5 minute) aceste comprese trb sa ramana ude si reci in permanenta) ele calmeaza durerea si
trag colectia din profunzime in timpul fazei de supuratie)
-incizia leziunii furunculoide: se poate efectua cu bisturiul' sau cu electrocauterul)
$upa incizie se elimina secretia purulenta si burbionul iar durerea inceteaza)
-creme ( ,=%#0!= >=?>%=T' F>0!$!= 0&%M) sau pomezi cu antibiotic' le folosim dupa eliminarea secretiei
purulente' se aplica in strat subtire pe ulceratia crateriforma reziduala si se acop cu comprese sau pansament uscat)
-&p. "evofloxacin - g' ?entamicin 85 mg (3 fiole)' 0loramfenicol - g' "anolina + g' @aselina ad. +4 g. $s extern.
-vaccin stafilococic sau autovaccin in caz de furunculoza recidivanta)
( )I*ROSA*ENITA
HIDROSADENTIA: este o infectie stafilococica cronica care intereseaza glandele sudoripare apocrine)
Se localiz cel mai frecv la nivelul axilelor interesand rar alte teritorii precum areorele mamare' regiunea genitala si
perianala)
0linic: debutul se face printr-un nodul sau mai multi inflamatori subcutanati' durerosi ' initial de consistenta ferma' in
cursul evolutiei parcurge aceleasi faze ca la furuncul ' initial faza de coctiune' ulterior faza de supuratie) in faza de
supuratie se elim un puroi cremos amestecat cu sange) la cele mai multe cazuri in cursul ev apar si alte leziuni toate
parcurgand aceleasi faze enumerate) evolutia este ondulanta pe parcursul a luni de zile' uneori chiar ani)
Tratame#tul &#%t+ ,# de-i#$e&.ia -#ei /i a#ti0iti&e a#ti%ta$il&&i&e !e#erale p1#+ la re-r0.ia le-iu#ilr2
3# $a-ele de de0ut ale 0lii %e pate utili-a re#t!e#terapia l&al+ a#tii#$lamatrie" iar ,# $a-ele de %upura.ie
%e e$e&tuea-+ i#&i-ie /i dre#a4 %u0 prte&.ie dea#ti0iti&e2 Se pate ,#&er&a 5a&&i#terapia2
6 STAFILODERMII PERIUNGHIALE
Perionixis
Este o infecie a repliului unghial ntlnit mai des la femei, datorit manichiurii i menajului.Clinic, aspectul este
identic n perionixisul de cauz stafilococic, streptococi-
c i cel candidozic.n toate aceste cazuri repliul unghial de!ine edemaiat, eritematos, desprins de pe lama ungheal,
dureros la palpare i uneori apare o pictur purulent la presiune ntre repliu i unghie."niial leziune unic i acut,
netratat, perionixisul afecteaz mai multe degete i se cronicizeaz.#inile sunt implicate mult mai frec!ent, dar
poate apare i la picioare.$entru tratamentul etiologic sunt necesare examinri %acteriologice i micologice.
&ratamentul local de elecie const n aplicarea unui dezinfectant general, cum este produsul po!idon iodat unguent,
iodul coninut a!nd efect att anti%acterian ct i anticandidozic.
n cazurile cronice se constat apariia unor deformri unghiale !ariate prin afec-
tarea rdcinii unghiilor n procesul infecios ' onixisul propriu ( zis ).
*iagnosticul diferenial se face cu onicomicoze i onicodistrofiile din psoriazis i eczemele localizate la degete.
7 ERI8IPEL - ma#i$2 &li#i&e" etil2" $rme &li#i&e
ERII!EL: %ste o piodermita streptococica eritematoasa profunda cu evolutie actuta care intereseaza si vasele
limfatice reticulare ale dermului ' este produs de streptococii piogeni gr. ) mai rar gr. 0 sau ? care patrund in piele prin
diferite solutii de continuitate( micoze interdigitoplantare' eroziuni' ulceratii' excoriatii' ulcere de gamba' sau rinite ptr
erizipelul de la fata)
0linic: ,oala are un debut brusc cu: febra' frison si stare gen alterata) dupa care se constituie la nivelul reg tegumentare
interesate' o placa eritemato-edematoasa cu suprafata lucioasa care se poate acop cu vezicule sau bule' uneori cu continut
hemoragic) la periferie aceasta placa sau placard este delimitat de un burelet mai proeminent )
"eziunea este deosebit de dureroasa si se extinde rapid in suprafata a(ungand in *-+ zile de la debut la un diam de -4-+5
cm) se asociaza adenoaptie inflamatorie regionala) $e obicei leziunea este unica' rareori multipla) in cazul localiz la
gambe' poarta de intrare a streptococului este de cele mai multe ori o micoza interdigitoplantara) in cazul localiz pe fata
poarta de intrare este o rinita streptococica)
Formeclinice:
-. %&!A!P%" %&!T%MT# %$%MT#S
*. %. ,>"#S
+. %. B%M#&?!0
3. %. S>P>&T
4. %. =%0&#T!A=T ?=?&%=#S
6. %. &%0!$!@=T
9 ERI8IPEL TRATAMENT
Tratament:
-. ?eneral: antibiotice active pe streptococ: Penicilina ? este antibioticul de electie in erizipel) se administreaza in doza
de --* mil u.i la 6h) intravenos sau i.m) timp de 7--5 zile) se continua tratament cu ,enzantinpenicilina (Moldamin'
&etarpen' %xtenciline)) se admin in doza de -.*55.555 u.i la + zile timp de * luni se continua apoi cu -.*55.555 u.i la 4-7
zile timp de inca +-3 luni)
lte alternative terap: 0eftriaxon( 0efort - fl la -* h timp de 7 zile' admin i.msaui.m) ?entamicina (- fiola de 85 mg la 8
h sau -* h i.mtimp de 4-7 zile)' %ritromicina 455 mg la 6 h timp de 7--5 zile)
"a aceste antibiotice dozele vor fi maxime daca starea generala este alterata iar durata de tratament va fi prelungita din
acelasi motiv)
*. "ocal: comprese umede reci cu solutii antiseptice( vezi trat loc al furuncului)
+. Tratamentul protii de intrare: trat micozei interdigitale' ulceratia' escoriatia' rinita' etc)
"#$ Ectima % po&'irusuri$
Ectima conta(iosum (orful)
ceasta este o boalC infecDioasC de etiologie viralC cu caracter endemic frecvent EntFlnitC la oi Gi capre. ,oala apare
Endeosebi primCvara la iezii Gi mieii nou-nCscuDi prezentFndu-se ca o erupDie veziculo-pustuloasC localizatC pe buze'
gingii' mamele' zona genitalC Gi perianalC. gentul etiologic este un parapoxvirus rCspFndit ubiHuitar.
Transmiterea la om a fost menDionatC de ,randenberg (-I+*). @irusul poate fi transmis la om prin contactul direct cu
animalele bolnave cFt Gi prin obiectele contaminate (cuDite' uGi' garduri). fecDiunea este EntFlnitC la crescCtorii de
animale' medici veterinari' bucCtari' mCcelari. !ncubaDia este de 8--5 zile.
0linic afecDiunea se prezintC ca leziuni papulo-nodulare' de coloraDie roGie sau roz' de consistenDC fermC' cu dimensiuni de
*-+ cm' localizate de obicei pe faDa dorsalC a degetelor Gi mFinilor. Jn evoluDie apare o veziculo-bulC centralC care se
transformC En crustC' Encon(uratC de un inel violaceu' leziunea luFnd aspectul de Ksemn de tras la DintC2. $upC eliminarea
crustei leziunea ia aspect papilomatos. SubfebrilitCDile' adenopatia regionalC Gi limfangita pot fi prezente. $upC o evoluDie
de 3-8 sCptCmFni vindecarea este spontanC' fCrC cicatrice. #rful conferC imunitate pentru tot restul vieDii.
$iagnosticul diferenDial. %ctima contagiosum are un aspect clinic identic cu nodulii mulgCtorilor. fecDiunea trebuie
diferenDiatC de antrax' tularemie' Gancrul sifilitic' sporotricoza' granulomul piogen' T,0 cutanat de primC inoculare'
infecDii atipice cu micobacterii.
Tratamentul nu este necesar.
""$ )lasificarea tu*erculo+elor cutanate tipice si atipice$
"$ Tu*erculo+e cutanate tipice:
a) Tuberculoza cutanata de primoinfectie: Sancrul tuberculos.
b) Tuberculoza cutanata de reinfectie:
"upusul vulgar
Scrofuloderma
Tuberculoza verucoasa
Tuberculoza vegetanta
>lcerul tuberculos
Tuberculoza miliara cutanata acuta
,$ Tu*erculo+e cutanate atipice (tu*erculi-e):
Tuberculide micropapuloase cu aspect lichenoid
Tuberculide dermice papulonecrotice
Tuberculide dermice ulceroase Pautrier
Tuberculide nodular hipodermice
",$Infectiile mico*acteriene: etiolo(ie si maniff mor*i- (enumerare$)
Micobacteriile sunt bacilli acido-alcoolo-rezistenti' slab ?ram pozitivi' imobili' nesporulati. Familia MLcobacterium
cuprinde un singur gen' MLcobacteria' care include atat specii obligatoriu patogene pt om (M. tuberculosis' M. bovis' M.
africanum' M. leprae)' cat si specii facultative patogene/nepatogene (M. atipice).
Manifestarile mor*i-e det de mLcobacterii sunt:
Tuberculoze cutanate
"epra (per de incubatie f mare- *--4 ani)
Micobacterioze atipice.
".$ Manifestari cutaneo/mucoase -et$ -e -e+o&iri*o'irusuri: etiolo(ie si forme clinice (clasificare)
"$ Herpes 'irusuri
Berpes virus simplex - si * Berpes cutaneo mucos (- buze) * genital)
Berpes virus simplex 6 &ozeola infantum
Berpes virus simplex 7 Pitiriazis rozat ?ibert
Berpes virus simplex 8 ,oala 9aposi
@irusul varicelo-zosterian Aona Aoster
@irusul %pstein-,arr Mononucleoza infectioasa
0itomegalovirusuri %ruptii maculoase diverse
"$ !apo'a'irusuri (H!0):
@eruci plantare
@eruci plantare (uvenile
@egetatii veneriene; papilomatoza periano-genitala
,$ !o&'irusuri:
@irusul Moluscum contagiosum
@irusul variolei
@irusul vaccine
@irusul paravaccinei
@irusul ce det ectima contagioasa
@irusul ce det nodulii mulgatorului
.$ A-eno'irusuri: -et:
&ash-uri
%ruptii cutanate polimorfe maculo-papuloase
%riteme exudative diverse
1$ !ar'o'irusuri :
%ruptii necaracteristice veziculoase
Sd purpuric
4. Hepato'irusuri : virusul hepatitei ' ,' 0. (eruptii nespecifice)
6. Ri*o'irusuri: ru(eola' rubeola.
14 )ERPESul: E : MC
-. Berpesul: este o epidermo-neuroviroza contagioasa cu * localiz distincte determinate de cele * tipuri de virus herpetic
uman:
-tipul - determina herpesul de buza' facial' si peribucal
-tipul * determina localizarea genital si perigenital (aprox -5: din aceasta localiz mai poate fi determinata si de tipul -)
Manifestari clinice:
Berpesul debuteaza brusc printr-o mica pata eritematoasa pe suprafata careia apar dupa cateva ore cel mult o zi
vezicule grupate in buchete ) acoperisul acestor vezicule se rupe la scurt timp dupa aparitie determinand mici eroziuni post
veziculoase care evolueaza spre cicatrizare in 4--5 zile de la aparitie) %ruptia este precedata de cele mai multe ori de
arsura' usturime' mai rar prurit.
1' )ERPESUL FC
Forme clinice de boala:
-. Herpesul cutanat -e prima inectie al fetei si al mucoasei *ucale: ma(oritatea se infecteaza in copilarie la
peste */+ din cazuri primoinfectia este inaparenta clinic si doar la -/+ apare manifestari clinice)
$upa o incubatie de +-4 zile adesea dupa contactul cu un purtator al unui herpes facial sau bucal activ) afectiunea
debuteaza brusc printr-o usoara alterare a starii generale' urmata imediat de aparitia unei pete eritematoase pe suprafata
careia ulterior apar veziculele grupate in buchet)
*. Berpesul genital de prima infectie. !nocularea se face prin contact sexual . !n marea ma(oritate a cazurilor
primoinfectia trece neobservata' mai ales la femei) manif clinice sunt precedate de cele mai multe ori de o senzatie de
arsura' mancarime)
+. Berpesul recidivant: persistenta virusului herpetic atat a tipului - cat si a tipului * dupa infectia primara in
perimetrul zonei cutanate sau mucoase a primoinfectiei' in gg spinali ai nervilor sacarati unde traiesc inactivi' explica
posibilitatea aparitiei recidivelor. cestea sunt variabile ca intensitate si periodicitate' pot aparea teoretic la orice persoana
in practica insa recidivele nu sunt obligatorii)
3. Formele neurologice( sunt forme insotite de dureri intense de arsuri intense)
4. Formele profuze( sunt leziunile extensive)
6. Forme cu localizare mai rara( fesiera' crurala posterioara' degete mana' suprafetele palmare' plantare)
7. Formele propii copilariei :infectia neonatala se produce in cursul nasterii prin contaminarea de la un herpes
vulvar.
1( )ERPESUL TR
Tratamentul general :
=u exista un tratament specific' capabil sa sterilizeze organismul de virusul herpetic si din acest motiv virusul
ramane in stare de latenta in gg nervosi determinad aparitia recidivelor)
0a terapie generala:
-. 0himioterapice antivirale: se recomanda administarea lor cat mai precoce pentru a scurta durata bolii si a
preveni aparitia recidivelor.
$intre medicamentele antiherpetice cel mai utilizat este aciclovirul: reprez tratamentul de electie atat pentru
primoinfectie cat si pentru recidive)
$0!: cilovirul' comprimate sau capsule de *55 sau 355 mg
$.0: ciclovir) Aovirax' %uvirox' vLclor' 0Lclovir' @irolex' Supraviran: se adm in doze de *55-355 mg din 4 in
4 ore) durata tratamentului : in primoinfectie 8--5 zile' in recidive numai 4 zile)
!n herpesul recidivant :sc2ema -e tratament:
ciclovir comprimate de *55 mg:
:;< 4-7 zile 8 pastile/zi) 4-7 zile 6 pastile/zi' inca 4 zile cate 4 pezi) inca 4 zilecate + pe zi apoi continuam cu *
comprimate de *55 mg sau - comprimat de *55 mg o perioada lunga de timp) - an si (umatate)-* ani si (umatate)
lte antiherpetice:
-?anciclovir
-Famciclovir
-@alaciclovir( @alterx) comprimate de 455 mg
-,rivudin (Belpin' ,rivald)
@altrex *-6 comprimate pe zi iar ,rivald - comprimat pe zi 7 zile)
lte medicamente: !doxuridina' vidarabina' citarabina) moroxidinul)
Tratamentul local: ciclovir crema unguent sau chiar solutii :zovirax crema' ciclovir crema' vLclor crema' 0Lclovir
crema' %uvirox crema' toate se apica de *-3 oripezi)
0olorantii :badi(onari cu violet de gentiana sau solutie castellani)
Tratamentul local difera de la o forma clinica la alta
16 8ONA 8OSTER E MC FC C
ona +oster:
-cunoscuta si drept herpes zoster:
--este o neuro-ectodermoviroza care se manifesta printr-o eruptie veziculoasa cu elemente grupate in buchete' aparand
succesiv la cateva zile' unilateral) pe traseul diferitilor nervi senzitivi' mai frecv intercostali) cervico-brahiali' auriculari'
ramura oftalmica a trigemenului)
fectiunea debuteaza de cele mai multe ori prin dureri sau senzatia de arsura localizata in teritoriul unui nerv senzitiv)
dupa aprox *3 ore in acest loc apare o placa sau placard eritematos) pe suprafata acestui placard eritematos care este
dispus zoniform in teritoriul unui nervs enzitiv apar dupa inca *3-+6 ore numeroase vezicule grupate in buchete)
@eziculele se rup determinad aparatia de lez postveziculoase care evolueaza de cele mai multe ori spre cicatrizare)
Forme clinice -e *oala:
"$ Aona zoster intercostala: este cea mai frecventa forma clinica de zona zoster si cu cele mai putinec omplicatii)
$ebuteaza ptrintr-un placard eritematos dispus zoniform pe traseul unui nerv intercostal sau uneori pe latimea a *-3 spatii
intercostale. Placardul este unilateral' si este foarte bine delimitatatat posterior cat si anterior la niveulul sternului' nici o
vezicula nu trece contralateral) toate sunt localiz unilateral)
re o evolutie de cele mai multe ori favorabila' singura complicatie :nevralgia sau algiile postzosteriene) este
meteosensibila)
,$ Aona zoster oftalmica: este cea mai severa forma clinica de zona zoster' se localiz la nivelul extreminatatii cefalice
unilateral: ocupand: (umatate din zona frontala' (umatate din pirmamida nazala' (umatate din buza superioara' placardul se
exitinde si in zona capului) in formele severe de boala ocupa (umatate din cap)
,oala se insoteste de dureri intense si determina cele mai severe complicatii ale zonei zoster: ulceratii' corneene' irita'
iridociclita' nevrita optica cu atrofie secundara)
Poate sa apara sindromul &amsaL-Bunt ( dureri puternice la nivelul pavilionului si conductului auditiv extern)
.$ Aona zoster cervico-brahiala)
1. Aona zoster a membrului superior :ocupa mb superior in intregime
3. Aona zoster a mb inferior
4. Aona zoster generalizata la pers imunodeprimate
5. Aona zoster ulceronecrotica
%tiopatogenie:
,oala este produsa de virusul unic @aricelo-Aosterian' virus care in copilarie determina varicela si ramane cantonat in
cordoanele post ale maduvei spinarii in stare de latenta) se reactiveaza dupa o perdioada lunga de timp) !ntervalul de la
primoinfectie este imprevizibil: uneori dureaza *5-+5 ani)
"a unele cazuri' zona zoster are caracter de afectiune paraneoplazica) este corelata cu un cancer visceral necunoscut)
17 8ONA 8OSTER TR
Tratamentul general:
-.ntivirale: ciclovir ( vezi herpes )
*.ntialgice: antinevralgic' algocalmin' aspirina' paracetamol(--* g/zi)) Piafen
+. ntiinflamatoare:
-nesteroidiene: 9etoprofen' indometacin' fenilbutazona' diclofnacul in doze de *-+ comprimatepezi in functie de intensit
durerilor
-steroidiene: prednison: doza de +5-35 mg 7--5 zile sub protectie obligatorie de antiacide)
3.ntibiotice: &ifampicina ar avea propietati antivirale si imunomodulatoare se admin --* comprimate la 6 h timp de 4-7
zile)
4. Medicatia ad(uvanta: vitamina ,-' ,6 ; antinevritic vit ,* efect antivirotic)
Tratamentul local: ciclovir crema( vezi herpes )
19 ;ERUCILE ;UL<ARE
0erucile 'ul(are:
%xcrescente Meratozice circumcise' cu diam *-+ mm si --* cm' fiind prod de un papiloma virus care se multiplica in
celulele stratului malpighian)
%xista peste 65 de serotipuri si subtipuri de BP@)
Se pot localiza oriunde dar mai ales pe fata dorsala a mainilor si degetelor la nivelul suprafetei palmare si periunghial.
@erucile vulgare sunt heteroincoculabile si autoincoculabile)
Tratament:
-. 0auterizare
*. Fotocauterizare laser
+. 0rioterapie
3. Terapie topica: $uofilm
2= ;E<ETATIILE ;ENERIENE
0e(etatiile 'eneriene(condiloamele acuminate genito-anale)
-suntexcrescentepapilomatoase fie sesile fie acuminate) a(ungand la unele cazuri la marimea unei nuci verzi' sunt de
culoare roz sau albicioasa acoperite cu secretii urat miroasitoare) sunt determinate de virusuri BP@) exista peste -55
serotipuri de BP@ unele fiind implicate in etiologia neoplasmelor)
@egetatiile sunt localiz la niv genital' perigenital si anal)
fectiunea este autoincoulabila si heteroinoculabila)
Perioada de incubatie: foarte mare 6 luni' 8 luni' -5--- luni)
Tratament:
-. 0auterizare
*. Fotovolatilizare laser
+. 0rioterapie
3. %xcizie chirurgicala larga
4. Terapia topica locala: ldara 0rema (!miHimod) Pomada cu podofilina concentratie -4-*4 ::
&p/
Podofilina *g
"anolina - g
@aselina ad -5 g
$s ext o data pezi se lasa + ore si se spala)
Tratamentul se face 3 zile pe saptm consecutiv) *-+ saptm)
0rema Nartec contine podofilotoxina )
0ondilLline
22 CLASIFICAREA TOPO<RAFICA A *ERMATOMICO8ELOR
0lasificarea topografica a dermatomicozelor ( ?oetz)
!. Tinea captis (pilomicoze)
a) uscate:
-microsporia
-tricofitia
-favus
b) inflamatorii
-tricofitia supurata
!!. Tinea faciei et barbae
a) foliculare (sicozis parazitar)
b) nefoliculare (tip herpes cincinat)
!!!.Tinea corporis
!@ tinea cruris
@ Tinea manum
@! Tinea pedis
@!! Tinea unghium
@!!! #tomicoze
!O Pitiriazis versicolor
O %ritrasma
O! 0andidoze cutaneo-mucoase: infectioase si alergice
O!! Micozele profunde
23 Mi&-ele %uper$i&iale:
Sunt micozele in care parazitul fungic afecteaza pielea' mucoasele si anexele pielii (parul). $upa preferinta localiz ele se
impart:
-epidermofitii (pielea glabra)
-onicomicoze (ungiile)
-pilomicozele

24 Ti#ea &rpri% et $a&iae >?erpe%ul &ir&i#at@ :
-poate sa fie cauzat de dermatofiti antropofili' zoofili' sau geofili) afect frecv apare la orice varsta) se transmite fie de la
animale (pisica' caine' vite) sau de la o pers la alta fie direct fie prrin obiecte contaminate)
0linic: debuteaza printr-o pata eritematoasa pruriginoasa' care in zilele urmatoare devine scuamoasa la centru si cu
marginea veziculoasa' avand tendinta de extensie centrifuga)
!n cursul evolutiei centrul leziunii are tendinta la vindecare spontana' in timp ce marginile placii raman permanent active'
veziculoase)
$$ : %czema numulara' eczematide. ?ranulom inelar' eritem polimorf'
2' Ti#ea &ruri%
-este o micoza cu localiz in pliurile inghinale
0ontaminarea se face indirect prin len(erie sau echipament sportiv' dar poate sa fie si o contaminare directa prin contact
sexual)
0linic: leziunile debuteaza pe fata interna a coapselor prin una sau mai multe placi eritematoase cu margini veziculoase'
cand sunt mai multe placi' ele vor conflua intr-un placard vast care va cuprinde prin evolutie excentrica pliul inghinal'
pliul interfesier si coapsa)
$$: se face cu alte afect localiz la acest nivel:
-eritrasma
-intertrigo-urile candidozice sau microbiene
-intertrigo artificial
2( Ti#ea pedi% SI MANUM : MC T
Tinea pedis:
-este cea mai raspandita dermato micoza
0ontaminarea se produce cel mai adesea prin mersul descult pe sol contaminat' pe marginea unei piscine' sau prin
incaltamine)
Forme clinice de tinea pedis:
Pforma intertrigo interdigito-plantare: la nivelul pliurilor interdigitale' placi eritematoase pe suprafata carora apar mici
vezicule care determina fisuri interdigitale cu predilectie la niv spatiului 3)
ceasta forma clinica se suprainfecteaza frecvent cu agenti bacterieni' aceasta forma clinica poate constitui poarta de
intrare pentru streptococ determinind aparitia erizipelului de gamba)
Pforma veziculoasa deshidroziforma-veziculele pot cuprinde toata suprafata plantara' se poate suprainfecta cu agenti
bacterieni si se poate complica cu limfangita acuta)
Pforma hiperMeratozica plantara- mai rar intalnita' nu determina complicatii' si nu se insoteste de vezicule)
d)Tinea manum:
-este mai putin frecventa decat cea a picioarelor) infestarea se face fie dintr-o sursa exogena fie prin autoinoculare de la un
focar preexistent
$$:
-psoriazisul plamar
-eczema Meratozica palmara
0linic: placi eritematoase' bine delimitate de un chenar eritematos cu veziculatie) leziunile sunt localiz pe palme si foarte
rar pe suprafat dorsala a mainii)
Tratament: -. ?eneral: !traconazol cp (#rungal/#micral) * la *3 ore' 7--5 zile.
*. "ocal: ntimicotice topice: Travocort crema de * ori pe zi' -3 zile. Se continua cu
Travogen crema / 9loecarzin *-+ saptamani.
26 Pilmi&-ele u%&ate MC
6Microsporia : este cea mai frecventa micoza a copilului intre 4 si -4 ani) transmiterea se face direct sau prin intermediul
obiectelor contaminate: caciulite' fata de perna' instrumente de frizerie) este cea mai contagioasa pilomicoza uscata)
0linic: bolnavul prezinta pe pielea capului placi rotunde sau ovalare (+-3 pe tot capul) de 3-6 cm la nivelul carora firele de
par sunt rupte la aceiasi inaltime la *-+ mm de pielea capului)
Microsporia nu determina alopecie definitiva si se vindeca spontan la pubertate)
PTricofita uscata: se manifesta prin placi rotunde sau ovalare (-5-*5 pe tot capul) de dimensiuni mici (4 mm-* cm) la
nivelul carora firele de par sunt rupte la inaltimi diferite) nu determina alopecie definitiva si are tendinta de vindecare
spontana la pubertate)
PFavusul: este produs in special de tricofiton schoenleinii are o contagiozitate redusa' este necesar contact prelungit cu
bolnavul)
27 Pilmi&-ele %upurate MC
P9erion 0elsi: este un granulom inflamator de etiologie fungica care afecteaza ariile paroase ale scalpului si barba) agentii
etiologici sunt de regula zoofili (animale) se intalnesc frecvent in mediul rural)
Transmiterea sa poate face direct de la animal la om dar si prin obiecte contaminate( prosoape' obiecte de barbierit)
0linic: la nivelul scalpului apare un placard rotund sau ovalar cu infiltratie profunda proeminent fata de zonele din (ur'
suprafata leziunii este acoperite de puroi si cruste care aglutineaza firele de par)
"a copii leziunile sunt localiz in pielea capului' la barbati se intalnesc mai frecvent in barba si mustata)
PSicozisul micotic: se manifesta prin noduli inflamatori acoperiti sau nu de leziuni exudative) firele de par se smulg cu
usurinta) manif subiecte sunt discrete si discordante cu severitatea manif clinice)
29 O#i&mi&-e MC T
"a unghiile mainii incocularea se face prin grata(ul unui focar micotic preexistent la acelasi individ) la unghiile picioarelor
inocularea se face de la o micoza interdigito-plantara sau direct de pe sol) in ambele cazuri transmiterea se poate face prin
obiecte de manichiura-pedichiura)
fectiunea debuteaza de la mar(inea li*era a un(2iei sau -e la mar(inile laterale ale unghiei printr-o pata albicioasa
care se intinde progresiv' lama unghiala se ingroasa' isi pierde transparenta si luciul' se deformeaza' devine friabila)
subunghial se formeaza un depozit albicioas sfaramicios) culoarea este alb galbuie' uneori galbena si foarte rar neagra)
Tratamentul:
-. ?eneral:
$0!: !traconazolum) $0:!traconazol' #micral' Orun(al: 3 cp pe zi (* dim * seara dupa masa) tratamentul se face 7 zile
consecutiv pe luna' 3 luni ;< Terapie cu pulsuri )
*. Tratamentul local:
D)I: Amorolfina 7 D): "ocerLl (lac de unghii) : se aplica odata la + zile)
$0!:0anespor' $0:#nicoset crema)
$0!: 0!0"#P!&#O>M $0: 9!T#=!")
3= Pitiria-i%ul 5er%i&lr MC T:
%ste o micoza frecvent intalnita determinata de Malassezia furfur care in cultura a fost identiicat cu PitLrosporum
orbiculare) contagiozitatea este redusa)
Manifestari clinice: se prezinta sub forma unor pete de marimi variabile deculori diferite' mergand de la galbui pana la
maron inchis' leziunile sunt localizate mai ales la nivelul trunchiului' in timpul verii aceste pete capata culoarea alba
contrastand puternic cu tegumentul perilezional bronzat)
$$: cu Pitiriazisul rozat ?ibert)
Tratament local : antifungice creme si sampoane:
-Metoconazol(=izoral)'
- clotrimazol ("otrimin)'
terbinafina("amisil)'
butenafina(Mentax)'
naftitina(=aftin)'
ciclopiroxolamina("opox)'
"amisilul' solutie -:'
Tratament sistemic: antifungice cp:
-Metoconazol(=izoral)
-fluconazol($iflucan)
-itaconazol(Sporanox)
- terbinafina ("amisil).
31 Ca#did-ele FF
: sunt infectii cutaneo-mucoase provocate de levuri din genul candida: candida albicans)
0andida este un saprofit al mucoaselor tubului digestiv si vaginului)
!n unele conditii: candida trece din starea saporfita in forma patogena determinand manifestari de boala)
-. Factori fiziologici: sarcina' varstele extreme)
*. Factorii patologici: $A' malabsorbtie' hipovitaminoze' obezitate' tulb digestive (hepatite croncie' gastrite' colite) tulb
endocrine (hipotiroidie' insuf gonadice) deficite imune ( hemopatii maligne' neoplazii' S!$' boli cornice debilitante'
pemfigusuri)
+. Factorii iatrogeni: tratamentele cu antibiotice' tratamentele cu cortizon de lunga durata' cu citostatice'
anticonceptionalele' antitricomonas)
3. Fcatorii de mediu si ocupationali: caldura excesiva' umiditate' maceratie (cofetari' bucatari' mena(ere)
32 Cla%i$i&area &a#did-elr &uta#e-mu&a%e: e#umerare:
a) 0. ,uco-digestive: cheilita angulara' stomatita angulara
b) 0. genitale
c) !ntertrigo unghiale
d) 0. mucocutanate cronice
33 Urti&aria : $a&tri etil!i&i %i de&la#%atri
Factorii etiologici sau declansatori ai urticariei:
-. Fact exogeni:
-alimentele:ouale(mai ales albusul)' laptele' cioco' capsiunile' rosiile' condim' pestele' icrele' fructele de mare' mezelurile'
aditivii alimentari
-pneumalergenii: polenul ' mucegai' praf de casa' scuame si par de animale
-medicamentele: anti*ioticele (din grupa penicilina-mol-amin' extensilin' retarpen) cefalosporinele au si ele un potential
alergizant)' AINS7 co-eina7 morfina7 &ilina
-agentii fizici: soarele' caldura' frigul
-veninuri de insecte
-produse iritante: prod. 0osmetice' vopseaua de par' textile' metale din protezele dentare)
-factorii psihici' stress' implicati in o treime din cazurile de urticarie cronica
*.Factorii endogeni:
-genetici
-bolile sistemice
-bolile infectioase (mai ales parazitare)
-bolile autoimune (lupus' dermatomiozita' neoplaziile)
-bolile endocrine:hipertiroidism
-bolile metabolice: $A
34 Urti&aria : &la%i$i&area etipat!e#i&a
$upa dimensiunea leziunilor: urticarie micropapiloasa ( urticaria colinergica' urticaria cronica idiopatica)' urticarie
giganta.
$upa evolutie putem distinge urticarie acuta (evolutie Q6 saptm) cronica (evolutie<6 saptm)
Starea generala a bolnavului este de cele mai multe ori buna' totusi in unele forme generalizate instalate brusc se pot
asocia febra' cefalee' hT' dureri abdominale' artralgii' tahicaride.
%demul RuincMe apare cu predilectie la adultii tineri' leziunile sunt localiz la nivelul fetei' dar boala poate interesa orice
teritoriu' zona afectata este intens edematiata si infiltrata' pruritul lipseste' atingerea mucoaselor confera adevarata
gravitate a bolii care este consid urgenta medicala pot sa apara tulb de deglutitie' disfagie si asfixie datorita edemului
glotic' apar dureri abdom' varsaturi si scaune diareice datorita cointeresarii mucoasei tub digestiv.
>rticariile fizice: stimulul declansator este de natura fizica
-$ermografismul' aparitia acestor leziuni prin grata()
->rticaria la presiune
-edemul HuincMe produs de vibratii
-urticatria la frig: apare la expunerea la frig' sau dupa o baie in apara rece)
-urticaria de contact la cald
-urticaria actinica' sau urticaria solara
-urticaria acvagenica: apare dupa contactul cu apa' indif de teemperatura acesteia) reprez * : din urticariile fizice)
-urticaria colinergica (cu mecanism patogenic necunoscut )
-urticariile sistemice: apar in bolile infectioase (rubeola' varicele' sifilis' mononucleoza)' conectivite' criopatii' hemopatii
maligne si cancere viscerale)
3' Urti&aria : Ma#i$e%tari &li#i&e:
fectiunea debuteaza de cele mai multe ori brutal prin: papule sau placi eritemato-edematoase care pot fi localiz oriunde
pe suprafata pielii' de cele mai multe ori eruptia e generalizata
Fiecare element apare brutal' persista cateva minute' ore sau zile si dispare fara semne pentru ca concoomitent sa apara
elem asemanatoare si in alte teritorii. "a pleoape' buze si org genitale placile urticariene sunt insotite de edem subcutanat
important.
>rticaria de natura alimentara e constit din placi si placarde de dim mari confluate ocupand suprafete mari de tegument' in
timp ce urticaria medicam e constit din element de dim mici' dar eruptia este generalizata' apare pe inreaga suprafata a
corpului)
3( Urti&aria: tratame#t
Tratament:
-. !ndepartarea agentului cauzal' alimentar sau medicamentos daca acesta se cunoaste sau se incearca depistarea lui.
%ste extrem de important regimul alimentar din care trebuie excluse alimentele alergizante s histamino-eliberatoare
(aditivi si conservanti alimentari' peste' oua' lapte' smantana' nuci' alune' ciocolata)
Medicatia patogenica si simptomatica consta in antihistamine anti B- si dupa caz corticoizi. Anti2istaminicele: se a-min
in toate formele clinico/e'oluti'e si etiolo(ice -e urticarie8
%xista * grupe de antihistaminice:
-. ntihistaminice din prima generatie: au efecte se-ati'e si din acest motiv nu le recomandam unor categ socio-
profesionale in timpul activitatii (soferi' mecanici de locomotiva' pers care lucreaza la inaltime etc)
- nu sunt recomandate pers care au glaucom
%x: 0lorfenilamina *'+ cp pe zi
&omergan *'+ cp pe zi
Peritol- sirop 4 ml pe zi de * ori pe zi la copii)
Bidroxizina-are efect pe rec histaminergici B-' h*
9etotifenul:- cp pe zi
*. ntihistaminice din generatia a doua' nu au efect sedativ: sunt antihistaminice moderne'
erius' 0laritin; - cp pe zi la adulti sau 4 ml o singura data pe zi la copii)
Oizal - cp pe zi
Airtec: - cp pe zi
)orticoterapia :
!n formele severe de urticarie actura si edem RuincMe sunt indicati corticosteroizii cu admin iv :BB0 Shemisucinat de
hidrocortizon (!@ sau in perfuzie *55-355 mg pe zi)) in formele subacute fara edem RuincMe se pot folosi si corticosteroizi
admin im BB0 -55-*55 mg/zi ) $iprofos - fiola la * -+ zile) $exametazona - fiola pe zi)
!n formele usoare sau cu ev medie sunt preferate medicam cu admin orala' daca nu exista contraindicatiile admin acestui
medicam ( gastrita ' ulcer gastro-duodenal' $A' BT' tulb psihice)
Prednisonul : in formele de urticarie acuta : doza 4-8 cp pe zi admin de pref in * prize)
Tratamentul local:
Tamponari cu mixturi calmante:
-calamine
&P/
Talc oxid de zinc anaparte-8 g
?licerina 4 g
lcool -5 g
pa distilata ad -55 g
36 E&-ema : %tadii : &la%i$i&are C E
Stadiile eczemei:
PStadiul eritematos caract prin eritem si edem discret insotit de prurit)
PStadiul veziculos: pe suprafata placii eritematoase apar numeroase vezicule de dimensiuni variabile
PStadiul de zemuire: veziculele se rup iar continutul lor confera un aspect umed al zonei afectate)
PStadiul de crustificare: uscarea exudatului
Pstadiul de descuamare: apar scoame subtiri aln cenusii' usor detasabile acoperind un tegument rosu' neted si lucios
Pstadiul de lichenificare in care intalnim placarde circumcise cu tegum ingrosat si infiltrat
Parcurgerea acestor stadii nu este obligatorii.
0lasificarea clinico-evolutiva a eczemelor:
-.%czema acuta: debuteaza brusc prin placi sau placarde eritematoase cu limite imprecise pe suprafata carora apar
vezicule' prin ruperea veziculelor rezulta o suprafata zemuita)
*. %czema subacuta: apar placarde eritematoase acoperite de cruste si scoame
+. %czema cronica: placarde eritematoase' imprecis delimitate' acop de scoame furfuracee sau groase. !n eczema
lichenificata se intalnesc placarde de lichenificare)
!ndif de stadiul eczemei' bolnavul prezinta prurit si excoriatii.
Subliniem ca la un moment dat aspectul eczemei este polimorf.
37 Cla%i$i&aarea etipat!e#i&a a e&-emelr:
-. %czemele exogene)
-eczema de contact prin iritatie
-eczema de contact alergica
-eczema de contact pe cale sistemica
*. %czeme mixte (exoendogene)
-eczema numulara
-eczema dishidrozica
-eczema micro%iana
-eczema fisurara
-eczema de staza
-dermatita se%oreica
+.%czema constitutionala (dermatita atopica)
39 Tratame#tul e&-emelr
-. 0orticoterapia
%ste preferata cea orala cu prednison 4-8 cp/zi in functie de severitate si ?reutatea corporala )
Prep in(ectabile sunt fol mai rar !n eczema
*. ntihistaminice (vezi antihistaminice de la urticarie)
+.Tratamentul local- in eczemele acute unde este prezenta veziculatia si zemuirea se fol compresele umede cu solutii slab
antiseptice (acid boric +:' rivanol' ceaiul de musetel rece)
Pansamentul se face in start gros si se uda f des cu solutii slab antiseptice)
!n formele acute dupa remisiunea veziculatiei prin admin de comprese umede vom continua trat cu dermatocorticoizi
crTme.
!n eczemele subacute se folosesc dermatocorticoizi crTme de la inceputul trat fara a fo precedati de comprese) iar in
eczemele cronice se folosec dermatocorticoizi unguent
4= SCAAIA > raia@ E FC
-dermatoza parazitara' contagioasa' pruriginoasa' produsa de Sarcoptes Scabie @arietatea Bominis)
Epidemiologie:
-boala evolueaza in epidemii ciclice' imbolnavirea e fav. $e aglomeratii'lipsa de aigiena)
Transmiterea se face in contact direct sau indirect (cu len(eri a de pat sau intima)
Perioada de incubitie :*-3 saptm
%tiologie: S. Scabie:femelele sapa tunele la nivelul carora fiecare depune -5-*4 oua) datorita spinilor dorsali cu
concavitatea inapoi' femelele nu mai pot iesi din tunele)
$in oua dupa +-3 zile apar larvele care ies la supraf pielii e transf in nimfe;< adulti)
Parazitul traieste departe de gazda *-+ zile)
Forme clinice de %oala:
Scabia clasica:bolnavul prezinta o eruptie pruriginoasa patoptenomica consitit din tunelele acariene si mici vezicule
perlate) concomitent bolnavul prezinta si exforatii dat. grata(ului )
%ruptia are o topografie : la nivelul mainilor' interdigital' fata ant a axilelor' zona periombilicala' fese' teaca penisului si
scrotul la %ar%ati si suprafetele plantare la sugari)
0aracteristia principala este intensificarea nocturna)
Scabia oamenilor curati: pruritul este prezent cu intensif nocturna insa lez cutanate sunt minime)
Scabia incognita: apare la persoanele care au utilizat dermatocorticoizi (crema cu cortizon) pentru combaterea pruritului)
Scabia norvegiana: apare la bolnavii casectici) prez. scuamo-curste groase' predom pe extremitati si cu tendinta la
eritrodermizare) prurit redus iar contagiozitatea f mare)
Scabia nodulara: noduli rosii bruni inflirtati' acop de cruste hematice dat grata(ului' eruptia e localiz pe fese' flancuri' org
genitale si coapse) pruritul este caracterizat prin intensificarea nocturna.
3-. Scabia : tratament
"ocal : este suficient la formele corect diagnosticate si prin urmare tratate adecvat si precoce. Sulful
reprezinta medicatia clasica eficienta a unei scabii necomplicate. %xista sub forma de unguent cu sulf la tuburi '
conc 8--5 : dar o putem prepara si noi cu formula magistrala (tratamentul e mai ieftin cu formula magistrala)
Pt adultul de talie medie formula : &p/ Sulf pp -5 gr
"anolina -5 gr
@aselina ad -55 gr ad; pana la
$S ext seara 4 zile consecutiv
- Sulful precipitat se aplica de la umeri in (os in tot corpul peste tot' o singura data pe zi' seara timp de 4
zile consec.Tratamentul trebuie facut concomitent de toti membrii familiei in aceeasi perioada de timp
- !n perioada tratamentului si mai ales la terminarea lui ' len(eria de corp si de pat va fi schimbata cu
len(erie care a fost fiarta sau calcata cu fierul incins. Bainele care nu pot fi fiarte se vor pune la aer U
parazitul moare neavand cu ce se hranii.
-. Permetrina (scabex' Spregal)
*. "indan
+. ,enzoat de benzil
3. 0rotamiton
Tratamentul cu sulf' crotamiton si eurax e pt adult. "a copii se poate folosii unguent cu sulf '
concentratia de la ---5 : in functie de varsta. stfel' la un copil de - an putem folosi pomada cu sulf
-: ' la + ani se foloseste +:' la I ani I: (restul' "anolina si @aselina raman la aceleasi doze de -5 gr
si -55 gr)
3*. Pediculozele : etiologie si forme clinice
Sunt dermatoze produse de pediculus humanus si de phtirius pubis. Pediculus humanus curpinde doua varietati :
P. capitis si P.corporis (vestimenti).
Pediculoza capului%ste produsa de P.capitis' parazit lung de - S * mm si lat de - mm . prezinta + perechi de
picioare care-- a(uta sa se fixeze de firele de par. Femela este mai mare decat masculul si are medie de viata de
* luni' timp in care depune -55-+55 oua. cestea sunt fixate de ti(a firelor de par cu a(utorul unui material
secretat de gladele salivare ale femelei.Parazitarea se face prin contact direct cu parul parazitat sau indirect prin
pieptene' perii' caciulite' etc."ocalizarea electiva este in regiunea occipitala' unde parazitul traieste pe firel de
par si inteapa pielea pentru a se hrani. riile parazitate sunt intens pruriginoase. ,olnavul prezinta papulo-
vezicule' excoriatii' cruste hematice si frecvent cruste melicerice' datorate suprainfectiilor streptococice. Pot fi
prezente de asemenea' adenite si limfangite cervicale.
Pediculoza corpuluiPediculus corporis' responsabil de producerea acestei dermatoze' traineste in cutele hainelor
si vine pe piele pentru a se hrani. re mare capacitate de migrare' trecand usor de la o persoana la alta.,olnavul
prezinta papulo S vezicule pruriginoase la locul intepaturilor. 0u timpul tergumentele bolnavului iau aspect de
V piele de vagabond W ' datorita hiperpigmentarilor 'excoriatiilor' cicatricilor linare si lichenificarilor . %ruptia
are topografie V in pelerina W : regiunea cervicala' umeri' toracele posterior. P. corporis pate transmite tifosul
exantematic' febra recurenta si febra de transee.
Ftiriaza pubiana %ste produsa de phtirius pubis (paduchele lat)' care are marime de -'4 mm si + perechi de
picioare' din care ultima pereche este prevazuta cu ghiare' cu care se fixeaza de firele de par. $in oua ' apar
dupa 7-8 zile ' nimfe' care ' dupa doua saptamani se transforma in adulti.,oala este usor transmisibila' practic
dupa un contact infectant ' nesana de a o contacta este aproape -55:.
bolnavul prezinta papulo- vazicule pruriginoasa la locul intepaturilor
3+. Pediculozele : tratament
Tratament : "indan. Malation' 0arboril. Permetrinele (Pedimor' Pedex- crema)' Paraplus U cel mai folosit la
ora actuala ' e sub forma de spraL
11$ !ruritul (enerali+at : factorii etiopato(enici
!n functie de localizare se descriu:
Pruritul generalizat ce insoteste diverse dermatoze: urticaria' dermatita atopica' dermatita herpetiforma'
pemfigoidul bulos' dermatozele parazitare
Pruritul generalizat din diverse maladii nedermatologice:endocrinopatiile($A' hipertiroidia' pruritul din al
treilea trimestru de sarcina' pruritul de la menopauza) afectiuni hepatice (hepatite cronice' ciroze' neoplazii'
obstructia biliara extrahepatica) insuficienta renala cronica' afectiuni hematologice (boala BodMgin' ""' micozis
fungoides' limfoame' mielom multiplu' anemia feripriva' P@) afectiuni neoplazice (prurit paraneoplazic)
afectiuni neurologice' afectiuni psihice' pruritul senil (la persoane de peste 65 de ani' la barbati' nu se insoteste
de leziuni cutanate' decat de eventuale leziuni de grata(' nu se depisteaza nicio cauza' exceptand Oeroza
cutanata)
13$ 0asculitele : etiopato(enie
@asculitele sunt procese inflamatorii care intereseaza peretii vaselor mici si mi(locii ale dermului si
hipodermului si care se pot extinde si la organe si tesuturi profunde. u la baza reactii imuno-alergice si
inflamatorii fata de agenti etiologici variati.
%tiopatogenia se stabileste numai la 35-65: din cazuri. @asculitele sutn declansate de infectii virale' bacteriene'
medicamente' trofalergene' neuralergene. Pot sa apara in cursul unor afectiuni autoimune ("%S' P&' sdr S(ogren
). !n etiopatogenia vasculitelor pot interveni ca factori predispozanti' predispozitia genetica' staza si frigul.
14$ Eritemul polimorf : etiolo(ie
Sunt incriminati mai multi factori: !nfectiile virale: herpes simplex' hepatitice' adenovirusuri' !nfectii cu
micoplasme' !nfectii streptococice' !nfectii micotice' Medicamente (!=S' sufamide' antibiotice' barbiturice)'
,oli generale ("%S' periarterita nodoasa' limfoame' cancere)
15$ Eritemul polimorf : manifestari clinice si forme clinice
0oexistenta lesiunilor de varste si dimensiuni si forme diferite' (ustifica termenul de eritem polimorf
,oala debuteaza prin maculo-pustule rosu inchis de cativa milimetrii diametru care cresc pana la --* cm si
imbraca aspect caracteristic in cocarda. 0and in centru se formeaza o bula iar la periferie o coroana de vezicule'
intre ele existand o zona rosie sau purpurica' aspectul este de herpes iris. Se asociaza cu placi urticariene si cu
bule. "ocalozarea de electie este la nivelul mainilor' picioarelor' antebrate' coate' genunchi.
Forme clinice
-. %ritemul polimorf minor-forma papuloasa in care intalnim leziuni papuloase care palesc in 7--5 zile'
lasand hiperpigmentatie reziduala
*. %ritemul polimorf minor' forma veziculo-buloasa' in care leziunile cutanate sunt de tipul herpes iris si
sunt insotite de vezicule la nivelul mucoaselor si urmate de eroziuni dureroase. !n ma(oritatea cazurilor
starea generala este buna. &emisia bolii se produce in *-4 saptamani' lasand mici macule acromice sau
pigmentate
+. %ritemul polimorf ma(or (sdr Steven Xonson) debustul este brusc' precedat la unele cazuri de semne
prodromale care sugereaza o !0&S. ,olnavul este febril' iar starea generala este alterata.
!nteresarea mucoasei orale este constanta' fiind prezente bule care se rup rapid' lasand eroziuni sangerande care
se acopera de pseudomembrane."eziunile oculare sunt prezente la I5: dintre cazuri si imbraca aspect de
con(unctivita catarala sau purulenta' insotita de Meratita. "eziunile genitale erozive sunt frecvente si se pot
complica cu fimoza' respectiv cu benzi cicatriciale vaginale."eziunile cutanate sunt polimorfe si sunt
reprezentate de veziculo-bule' placi eritematoase' placi edematoase' avand tendinta la generalizare. tingerile
pulmonare se intalnesc la 45: dintre cazuri si sunt determinate de infectiile cu micoplasme.Manifestari renale
(hematurie' rareori !&)Manifestarile digestive' miocardice' neurologice. %volutia bolii este la 84 : dintre cazuri
favorabila' dar prognosticul ramane rezervat la -4: dintre cazuri.
19$ Reactii cutaneo/ mucoase post me-icamentoase : manifestari clinice ( enumerare)
Prin reactie adversa la medicamente se intelege orice manifestare clinica nedorita' aparuta ca o consecinta a
folosirii medicamentului respectiv. &eactiile adverse la medicament reprezinta 45: dintre totalul manifestarilor
iatrogene.
Manifestarile clinice care apar ca urmare a reactiilor cutanate postmedicamentoase sunt numeroase' polimorfe.
%xprimarea clinica este polimorfa si nespecifica unei anumite etiologii. 0ele mai importante tipuri morfologice
sunt urmatoarele:%O=T%M. >&T!0&!! P#STM%$!0M%=T#S%' %&!T&#$%&M!!' %&!T%M F!O'
@S0>"!T%' %&!T%M P#"!M#&F' %&>PT!! ,>"#S%' P>ST>"#A% M!0&#,!%=%' %&>PT!!
"!0B%=#!$%' %&>PT!! 0=%!F#&M%' %&!T%M =#$#S' T>",>&&! $% P!?M%=T&%' =%0&#A%
0>T=T%
1:$ Forme clinico/e'oluti'e -e lupus eritematos : enumerare si caracteristici principale
"upusul eritematos este o afectiune cu o etiologie necunoscuta si mecanism patologic autoimun' ce afecteaza
atat pielea cat si organele interne.
Manifestarile cutanate sunt grupate in + forme clinico-evolutive:
-. "% cronic:
0ea mai frecventa forma clinica a bolii lupice. %ste localizata exclusiv la piele' benigna dar potential evolutiva
(aproximativ -5: din "%S cronic se pot acutiza dupa expunere la soare sau dupa consum de
medicamente).Sediul leziunilor se afla pe zinele expuse la lumina solara (fata' gat' decolteu' pavilioane
auriculare' pielea capului)
Triada clinica este reprezentata de : %ritem' Scuama' trofie cicatriciala
ceste leziuni se constituie sub forma de placi sau placarde eritematoase' unice sau multiple' bine delimitate' de
culoare rosie violacee' care cu timpul se acopera de scuame subtiri foarte aderente.
*. "% subacut
%ste o forma relativ benigna de "%. Se caracterizeaza clinic prin leziuni eritemato-scuamoase' localizate pe
zonele expuse la soare' dar mai ales la nivelul gatului' decolteului si trunchiului. Stare subfebrila' artralgii si
artrite. Modificarile viscerale sunt rare si blande. Modificarile imunobiologice sunt intalnite frecvent' mai ales
c antinucleari (anti-&#)
+. "%S sau diseminat
Se caracterizeaza prin predominanta manifestarilor generale si viscerale. Mecanismul patogenic este autoimun.
Tablou clinic "%S debuteaza cu artralgii' scadere in greutate' astenie musculara si stare febrila.
Manifestarile cutanate apar la 85: dintre cazuri si constau cel mai frecvent intr-o eruptie eritematoasa infiltrata
difuza' localizata mai ales pe zonele tegumentare expuse la lumina (initial la nivelul fetei)
"eziunile cutanate se generalizeaza. Manifestarile viscerale in "%S sunt frecvente' severe si determina
prognosticul rezervat al evolutiei acestei afectiuni:&enale: ?= care influenteaza prognosticul bolii' 0@'
Pleuropulmonare' $igestive' #steoarticulare' =europsihice
3#$ Lupus eritematos cronic 8 manifestari clinice
0ea mai frecventa forma clinica a bolii lupice. %ste localizata exclusiv la piele' benigna dar potential evolutiva
(aproximativ -5: din "%S cronic se pot acutiza dupa expunere la soare sau dupa consum de
medicamente).Sediul leziunilor se afla pe zinele expuse la lumina solara (fata' gat' decolteu' pavilioane
auriculare' pielea capului)Triada clinica este reprezentata de :%ritem' Scuamatrofie cicatriciala
ceste leziuni se constituie sub forma de placi sau placarde eritematoase' unice sau multiple' bine delimitate' de
culoare rosie violacee' care cu timpul se acopera de scuame subtiri foarte aderente.
%xista mai multe forme clinice de "% cronic:
- "% cronic discoid' cu placi eritematoase bine delimitate' in care predomina scuamele si atrofia
cicatriciala. Sunt localizate mai ales pe obra(u' nas' unde sunt dispuse sub forma unui fluture
(vespertilio). %voluita leziunilor este lenta
- "% cronic centrifug' predomina eritemul congestiv al obra(ilor. "eziunile sunt dispuse tot in vespertilio'
dar scuamele sunt fine' iar atrofia cicatriciala este mai putin vizibila. %xista cateva forme clinice:
tumidus' cuperozic
!n "% cronic nu apar manifestari de afectare viscerala' iar semnele imuno-biologice sunt absente. "eziunile din
"e cronic sunt localizate numai la piele.
3"$ Lupus eritematos cronic : tratament
!nterzicerea expunerii la soare
Produsee dermatocosmetice cu SFP 45 sau 45Y aplicate pe toate zonele fotoexpuse
Tratament local: se face cu dermatocorticoizi (vezi clasificare de la ezcema)
Tratamentul sistemic se bazeala pe antipaludice de sinteza
0lorochina (=ivachin' &esochin)' Bidroxiclorochin (Plachenil) --* cpr/zi in functie de evolutie'35-65zile
3,$ Sclero-ermia (enerali+ata : manifestari clinice
Sclerodermia generalizata : poate debuta insidios cu sindrom &aLnaud.
- Scleroza tegumentara incepe la nivelul pulpei degetelor de la maini. !nitial cu usoara atrofie sau chiar cu
edem pt ca ulterior pielea sa devina indurata' uscata' aderenta la straturile subiacente. !n final se
constituie aspectul de mana sclerodermica cu degete ascutite' efilate (sclerodactilie) avand in varf mici
eroziuni ulcero-necrotice.
- Succesiv sau concomitent apare si scleroza tegumentelor fetei cu frunte neteda' stralucitoare' cu
stergerea ridurilor' cu nas efilat' buze subtiri retractate dezvelind partial arcada dentara.
- Mimica este inexpresiva realizand aspectul de Kicoana bizantina2.
- Miscarile buzelor sunt limitate si dificile. Perioral pot sa apara riduri radiale care dau aspectul incretit al
buzelor. &areori scleroza se intinde pe intreaga suprafata a tegumentului.
-
3.$ Dermatomio+ita acuta : manifestari clinice
,oala autoimuna' rara si grava care asociaza un sindrom cutanat si un sindrom muscular de tip
polimiozitic'Mecanism patogenic : autoimun
Sdr cutanat : eritem cu edem pe zonele expuse la soare mai ales la fata' caracteristic fiind eritemul violaceu
periorbitar Kin ochelari K.
Sdr muscular : se caracterizeaza prin scaderea fortei musculare si mialgii. Simptomele acestea se instaleaza lent
determinand in faza de stare impotenta functionala.
31$ Sin-romul ;ou(erot % S<o(ren : manifestari clinice
fectiune autoimuna ce se caracterizeaza printr-o inflamatie cronica a glandelor salivare' lacrimale S scaderea
secretiei lor exocrine. Tablou clinic. Se caracterizeaza in principal prin :
Pxerostomie (uscaciunea gurii) ' cu mucoasa bucala si limba uscata ' buze deasemenea uscate si fisurate )
disfagie ) glandele parotide sunt marite de volum. fectare initiala de perceptie a gustului alimentelor )
Pxeroftalmie (uscacuine con(unctivala si corneeana)' cu senzatie de usturime si corps strain in ochi' bolnavii
clipesc des' au tulburari de vedere si plang fara lacrimi. ?landele lacrimaMe sunt marite de volum )
Pxerorinie(uuscacuinea mucoasei nazale)' uscacuinea mucoasei vulvare' anale' respiratorii S mai rar )
Pxerodermie(piele uscata)' cu scaderea secretiei sudorale )
Palte manufestari : sindrom raLnaud' alopecie' manifestari articulare' tegumentele sunt iritabile' pe alocuri cu
eczematizari si lichenificari asemanatoare celor din ploiartrita reumatoida' adenopatii latero-cervicale'
hepatosplenomegalie etc.
33$ !emfi(usul 'ul(ar: manifestari clinice
%ste o afectiune autoimuna grava' care in lipsa tratamentului duce la exitus. ,oala debuteaza insidios' de obicei
cu leziuni localizate.!n peste 45: din cazuri apar leziuni bucale dureroase si trenante localizate pe fata interna a
obra(ilor' pe palat si pe gingii.lteori pemfigusul vulgar poate debuta cu eroziuni la nivelul mucoasei genitale'
con(unctivale' periombilicale sau periunghiale.$upa mai multe saptamani sau luni apare o eruptie buloasa
generalizata formata din : bule cu lichid clar care se dezvolta pe pielea aparent normala. ,ulele sunt foarte
fragile se rup cu usurinta si lasa eroziuni postbuloase in faze evolutive diferite. 0oexistenta unor leziuni de
varste diferite confera eruptiei un aspect polimorf (coexistenta la aceeasi persoana a bulelor in tensiune si a
eroziunilor postbuloase in faze de epitelizare diferita).$iagnosticul histopatologic : este cel care precizeaza
diagnosticul unei dermatoze buloase.

34$ !emfi(usul 'ul(ar: tratament
Tratam de atac pt inducerea remisiunii se alege in functLie de extensia' gravitatea si activitatea bolii. !n formele
active si extinse : prednison per os in doze mari de pana la + mg/Mg/zi sau metilprednison in perfuzie. Se adauga
imunosupresor oral: ciclofosfamida -55-*55 mg/zi' metotrexat 45mg/Mg/zi timp de + zile. !n formele mai putin
active se incepe cu prednison 35 mg la * zile asociat sau nu cu azatioprina -55--45 mg.zi. tratam de intretinere
pentru mentinerea remisiunii se face cu prednison asociat sau nu cu azatioprina si are ca scop utilizarea celei
mai mici doze de corticoizi care sa mentina boala in remisiune. Tratam se admin pana la remisune clinico-metab
completa .
35$ )lasificarea pemfi(usurilor
!munologice : profunde (P vulgar si P vegetant)' superficiale (foliaceu' eritematos' endemic)' paticulare
(postmedicamentos' paraneoplazic' herpetiform' spongiloza cu eozinofile) si =%!M>=#"#?!0% (pemfigusul
cronic familial' dermatoza acantolica tranzitorie)
39$ !orfiria cutanata tar-i'a : menifestari clinice
Forma familiala a P0T poate aparea la orice varsta' inclusic in copilarie. Forma sporadica debuteaza de obicei
tardiv' dupa +5-+4 ani. "eziunile cutanate caracteristice sunt vezicule si bule localizate pe zonele foto-expuse
(fata dorsala a mainilor' antebrate' fata) ) ele evolueaza spre ulceratii acoperite de cruste' care se vindeca lent cu
formare de cicatrici atrofici si milia. Se mai pot observe hiper-si' mai rar' hipopigmentari si placi
pseudoscleroder-miforme.
Pacientii prezinta o mare epidermofragilitate' manifestata prin aparitia de eroziuni la traumatisme minore.
Bipertricoza faciala' predominant malara' se dezvolta insidios si este mai frapanta la femei' la care poate
reprezenta manifestarea de debut.
3:$ !soria+isul : etiopato(enie
"a pacientii cu predispozitie genetica' factorii de mediu pot avea rol declansator sau agravant al bolii. 0ei mai
importanti dintre acestia sunt:Traumatisme' !nfectii' Factori endocrini' "umina solar' Medicamentele (,,'
antimalarice' corticoterapia sistemica)'Factori psihogeni (cei mai importanti factori ce determina severitatea
formelor clinice)' lcoolul' fumatul' !nfectia B!@/S!$
4#$ )lasificarea formelor clinice -e psoriasis
0lasificarea formelor clinice: Psoriazis vulgar' %ritrodermic. Pusulos : forme localizate (cronic palmoplantar
,arber' acut palmoplantar' acrodermatitis continua Ballopeau)' forme generalizate (acut von Aumbush' de
sarcina Bebra' circinat si inelar ,loch "apiere)' rtropatic
4"$ !soria+isul 'ul(ar : manifestari clinice
"eziunile de psoriazis vulgar pot afecta: pielea glabra' scalpul' fanerele si uneori mucoasele.
Psoriazisul pielii glabre
Se manifesta cinic prin placi sau placarde eritematoase foarte bine delimitate' acoperite cu scuame alb-sidefii'
uscate' pluristratificate si usor detasabile. "eziunile debuteaza de cele mai multe ori la nivelul coatelor'
genunchilor si regiunii dorso-lombare. !n cursul evolutiei' apar leziuni noi si in alte zone topografice' iar cele
vechi isi maresc dimensiunile' determinand la un moment dat in cursul evolutiei generalizarea leziunilor.
>neori' leziunile de psoriazis sunt localizate la nivelul pliurilor (axile' regiunea inghinala' perianala sau
periombilical). "a aceste cazuri vorbim de psoriazisul inversat. (invertit)
$upa forma si dimensiunile leziunilor' se descriu mai multe forme clinice:
- Psoriazis in picatura (gutat)-leziuni de +-3 mm diametru
- Psoriazis numular-apar placi rotunde sau ovalare de marimea unei monede
- Psoriazis in placarde-leziunile sunt foarte mari in diametru' peste +5-35 cm
- Psoriazis inelar-au forma unui inel si sunt mai active la periferie' iar centrul este palid
- Psoriazis figurat/geografic-placile sau placardele au un contru neregulat' policiclic
Psoriazisul scalpului
Poate imbraca aspect de placi eritemato-scuamoase' circumscrise' bine delimitate' sau poate sa fie difuz cu
afectarea intregii calote. "eziunile sunt de obicei net delimitate de interlinia paroasa. (spre deosebire de
dermatita seboreica)
Psoriazisul unghiilor
Modificarile unghiale se intalnesc la circa 45: dintre bolnavi' punand problema de diagnostic diferential cu
onicomicoza.
Psoriazisul mucoaselor
"eziunile mucoaselor se intalnesc rar in psoriazis si sunt localizate de obicei atunci cand exista la nivelul
glandului sau la nivelul cavitatii orale (pe limba si palat)
%volutie si prognostic
%ste o boala cronica cu evolutie imprevizibila. %xista cazuri cu evolutie severa in ciuda terapiei instituite' dar si
cazuri cu o evolutie blanda' desi bolnavul nu face niciun tratament.
4,$ !soria+isul 'ul(ar : forme clinice % functie -e -imensiunea7 forma si locali+area le+iunilor
"eziunile de psoriazis vulgar pot afecta: pielea glabra' scalpul' fanerele si uneori mucoasele.
Psoriazisul pielii glabre
Se manifesta cinic prin placi sau placarde eritematoase foarte bine delimitate' acoperite cu scuame alb-sidefii'
uscate' pluristratificate si usor detasabile. "eziunile debuteaza de cele mai multe ori la nivelul coatelor'
genunchilor si regiunii dorso-lombare. !n cursul evolutiei' apar leziuni noi si in alte zone topografice' iar cele
vechi isi maresc dimensiunile' determinand la un moment dat in cursul evolutiei generalizarea leziunilor.
>neori' leziunile de psoriazis sunt localizate la nivelul pliurilor (axile' regiunea inghinala' perianala sau
periombilical). "a aceste cazuri vorbim de psoriazisul inversat. (invertit)
$upa forma si dimensiunile leziunilor' se descriu mai multe forme clinice:
- Psoriazis in picatura (gutat)-leziuni de +-3 mm diametru
- Psoriazis numular-apar placi rotunde sau ovalare de marimea unei monede
- Psoriazis in placarde-leziunile sunt foarte mari in diametru' peste +5-35 cm
- Psoriazis inelar-au forma unui inel si sunt mai active la periferie' iar centrul este palid
- Psoriazis figurat/geografic-placile sau placardele au un contru neregulat' policiclic
Psoriazisul scalpului
Poate imbraca aspect de placi eritemato-scuamoase' circumscrise' bine delimitate' sau poate sa fie difuz cu
afectarea intregii calote. "eziunile sunt de obicei net delimitate de interlinia paroasa. (spre deosebire de
dermatita seboreica)
Psoriazisul unghiilor
Modificarile unghiale se intalnesc la circa 45: dintre bolnavi' punand problema de diagnostic diferential cu
onicomicoza.
Psoriazisul mucoaselor
"eziunile mucoaselor se intalnesc rar in psoriazis si sunt localizate de obicei atunci cand exista la nivelul
glandului sau la nivelul cavitatii orale (pe limba si palat)
%volutie si prognostic
%ste o boala cronica cu evolutie imprevizibila. %xista cazuri cu evolutie severa in ciuda terapiei instituite' dar si
cazuri cu o evolutie blanda' desi bolnavul nu face niciun tratament.
4.$ Manifestari clinice in psoria+isul eritro-ermic
%ste o forma clinica de psoriazis cu evolutie severa. ,olnavul este febril' are stare generala variabil alterata'
tegumentul este in totalitate eritematos' scuamele sunt mai subtiri' usor detasabile. Tegumentele sunt infiltrate si
esor exudative. par modif unghiale severe si alopecie difuza . poate exista limf-adenopatie dermopatica si
pruprit intens. %volutia e prelungita cu numeroase recadderi' eritrodermia are consedintele : datorita
vasodilatatiei se piede caldura in exces cu hipotermie' fluxul sangvin solicita cordul si poate duce la insuf
cardiaca congestiva' absorbtia topicelor e mult crescuta Prognosticul este rezervat.
41$ Manifestari clinice in psoria+isul pustulos
Se manifesta clinic prin pustule macroscopice' amicrobiene. $pdv clinic' putem spune ca este o pustula' dar
micribilogic nu se detecteaza niciun patogen in secretie. Se poate localiza pe intreaga suprafata a corpului' dar
cele mai multe cazuri au leziuni numai la nivelul suprafetelor palmare si plantare.0linic apar palci eritemato-
scuamoase' acoperite de pustule de *-4 mm' galbui (recente) si maronii (vechi). "eziunile uscate se pot exfolia
iar pustulele sunt prezente in toate stadiile de evolutie.zonele mai afectate : eminenta tenara' rar hipotenara'
partea mediala a plantei' zona laterala a calcaiului. &especta degetele.
43$ Manifestari clinice in psoria+isul artropaic$
"a ma(oritatea bolnavilor cu psoriazis artropatic' leziunile cutanate le preced pe cele articulare. >neori' debutul
cutanat si articular au loc simultan si foarte rar manifestarile articulare apar primele. Primele manifestari
constau in artralgii si redoare articulara matinala care dispare la mobilizare' la fel ca in P&. >neori' se produce o
tumefactie a articulatiilor si afectarea partilor moi periarticulare. 0oncomitent' bolnavul prezinta si leziuni
cutanate tipice de psoriazis. Pe masura evolutiei bolii' se constata exacerbarea simultana a leziunilor cutanate si
articulare. ,olnavii cu psoriazis artropatic prezinta frecvent si afectare unghiala (+/3 dintre bolnavi).
44$Tratamentul sistemic in psoriasis:
Tratamentul sistemic."a cazurile cu evolutie severa' folosim si terapia sistemica:Metotrexat' Piritrexim'
&etinoizi' 0iclosporina' Tacrolimus' Terapia biologica (dalimumab-Bumira' %tanercet-%mbrel' !nfliximab-
&emiMade' >steMinumab-Stelara)
45$Tratamentul topic in psoria+isul sta*il:
Tratamentul topic
"a cele mai multe cazuri de psoriazis vulgar' tratamentul topic este suficient pentru a opri evolutia bolii' fara sa
fie necesara o terapie sistemica. Principalele medicament care pot fi folosite in terapia topica sunt:
-. 9%&T#"!T!0%- aplicarea lor are drept scop indepartarea scuamelor si favorizarea patrunderii
medicatiei active antipsoriazice.
o cid salicilic' conc +--5:
o >ree' +-4:' ambele incorporate intr-o baza grasa
*. 0!?=#"!= (=T&"!= S> $!=T&=#") are actiune antimitotica' se foloseste dupa
terapia Meratolitica. Se incepe cu o conc mica' (5.-4-5.*4:) care se creste progresiv pana la +-
4:
&p./ cid salicilic 4g' 0ignolin 5'*4g' "anolina -5 g' @aselina ad -55 g
+. ?>$&#=%"% =T>&"%- cele mai folosite sunt : 0#"T&' !BT!#"' T>M%=#"'
P!O"!?@!$' #"%>M 0$!=! (au un miros greu si pateaza len(eria)
3. $%&MT#0#&T!0#!A!- au actiune !' citostatica. (ca forma farmaceutica se foloseste
unguentul). $ermatocorticoizii se folosesc dupa indepartarea completa a scuamelor' folosind
pomezi Meratolitice pe perioade limitate de timp:
$ermatocorticoizii de clasa 3 ($ermovate unvuent' 0lobetazol unguent )--5--3 zile' apoi se opresc si se
continua cu:
$ermatocorticoizi de clasa * sau + inca * saptamani
4. &%T!=#!A!
6. ="#?!! @!TM!=%! $+: $aivonex' $aivobet (unguent sau gel)- pe pielea glabra' Oamiol
gel- pe scalp) o singura aplicare pe zi
7. F#T#T%&P!% =T>&" S> &T!F!0!" (lampi >@)
8. F#T0B!M!#T%&P! Smetoda P>@
68."ichen plan: manifestari clinice
Manifestari clinice :
Manifestari cutanate :Poate debuta acut sau insidios. par papule de --+ mm de culoare rosie-violacee'
stralucitoare' intens pruriginoase' poligonale uneori ombilicate in zona centrala. Pe suprafata acestor papule
poate fi observata uneori o retea albicioasa. "ichenul plan poate afecta orice regiune topografica.Aonele cele
mai frecvent implicate sunt : articulatia pumnului' regiunea maleolara' regiunea lombara. #cazional in lichenul
plan pot sa apara vezicule sau bule.
fectarea mucoasa :%ste prezenta la 45: din cazuri si se poate asocia sau nu cu leziuni cutanate . Pot fi afectate
: mucoasa orala' limba' mucoasa perianala' mucoasa genitala' esofagiana' laringiana. "eziunile de la nivelul
mcoaselor au aspectul clinic al unui reticul albicios' asemanator unei dantele fine sau asemanator cu frunzele de
feriga. >neori leziunile de la nivelul mucoasei orale se pot eroda.
fectare unghiala: $iagn dif : onicomicoza
fectarea parului :
"ichenul plan cu localizare la scalp poate determina aparitia unor placi atrofice cicatriceale' determinand
aparitia unor zone de alopecie.
69. Ulcerele mb. Inerio!re " !c#orii $e#ermin!n#i
+lcerele mem%relor inferioare pot a!ea cauze multiple .Cea mai frec!enta este insuficienta !enoasa
cronica ',-.), insuficienta arteriala '/0.), neuropatia dia%etica. 1cesti factori frec!ent asociati pot fi
grupati astfel 2
/. 1feciuni !asculare 23enoase 1rteriale 3asculite 4imfatice
5. 6europatii 2 *7 8ilingomielie &a%es dorsalis
9. 1fectiuni meta%olice 2*7 :uta
;. 1fectiuni hematologice 2Eritrocitare 4eucocitare *isproteinemii
-. &raumatisme
<. 6eoplazii
=. "nfectii 2 >acteriene 'ectima) ?ungice $rotrozoare "ntepaturi si muscaturi de insecte
,. $aniculite
@. $ioderma gangrenosum
%&. Ins'icien#! (eno!s! cronic! " m!nies#!ri clinice
#anifestari cutanate determinate de insuficienta !enoasa cronica 2#anifestari clinice determinate de
"3C sunt !ariate si polimorfe im%racand urmatoarele aspecte clinice 2
/. ?le%edem
5. *ermatita pigmentara si purpurica 'placard eritemato-pigmentar neomogen mai intens in extremitatea
distala ocupand 5A9 distale ale gam%elor)
9. *ermatita eczematiforma 'placi sau placarde eritemato-!eziculoase)
;. *ermohipodermita !aricoasa 'eczema !aricoasa)
-. &rom%ofle%ita !aricoasa superficiala
<. +lcerul !aricos 'complicatia majora a "3C)
1ceste manifestari sunt rareori unice, de o%icei fiind asociate 5 sau mai multe tipuri de leziuni in functie de
!echimea %olii si de tratamentele aplicate anterior."n general ulcerul de natura !enoasa are suprafata curata
uneori acoperit de depozit purulent dar de cele mai multe ori este nedureros. +lcerul de natura !enoasa
de!ine dureros doar in caz de suprainfectie. &ratament 2 *etralex.+lcerul arterial este un ulcer extrem de
dureros, este acoperit de cruste %run-negricioase aderente. &ratament 2 $entoxifilina.
%).Ulcer'l (!ricos " m!nies#!ri clinice si com*lic!#ii
+lcerul !aricos este o pierdere de su%stanta dermo-hipodermica cu localizare predilecta in jumatatea
inferioara a gam%ei,cu e!olutie indelungata si fara tendinta la !indecare spontana.
+lcerul !aricos este insotit in aproape toate cazurile de una sau alta din manifestarile clinice ale "3C.
*in punct de !edere clinic, ulcerele !aricoase pot fi mici, mijlocii sau gigante, superficiale sau profunde.
4ocalizarea acestora este cu predilectie in regiunea maleolara interna in special la gam%a stanga datorita
perticularitatilor anatomice ale !enei iliace stangi. +lcerul !aricos are forma neregulata, uneori
rotunda,o!alara, policiclica, cu margini infiltrate, dure, scleroase, iar tegumentele periulceroase pot fi
eczematizate, infiltrate sau scleroatrofice. ?undul ulceratiei este de o%icei murdar, acoperit de detrisuri
celulare, necroza, secretie purulenta, alteori acoperit de tesut de granulatie sau dimpotri!a este scleros, dur
cu !ascularizatie saraca ' in ulcerele !echi).
Complicatii2 cea mai o%isnuita complicatie este suprainfectarea ulcerului, manifestata prin limfangita,
erizipel, trom%ofle%ite.
Eczematizarea tegumentelor din jurul ulcerului insotita sau nu de eruptia la distanta este de o%icei o
complicatie iatrogenadatorita numeroaselor topice aplicate pentru epitelizarea ulcerului.
1fectarea osoasa determina modificari de tipul osteoperiostitei plastice.
Cea mai reduta%ila complicatie este transformarea intr-un epiteliom spino-celular, aspect care tre%uie a!ut in
!edere atunci cand un ulcer de gam%a !echi de!ine dureros, prezinta hemoragii locale, nu raspunde la
tratament corect efectuat, pe suprafata sa aparand %urjonari excesi!e.
%+.Ulcer'l (!ricos " #r!#!men#
&ratamentul ulcerului de gam%a este complex, de lunga durata si tre%uie sa se adreseze atat factorilor
determinanti si fa!orizanti cat si stadiul e!oluti! al leziunilor cutanate existenta.
a.Com%aterea hipertensiunii !enoase este o%iecti!ul primordial, deoarece acesta reprezinta principalul
mecanism patogenic implicat in formarea ulcerelor. 8e realizeaza prin 9 mijloace imp2
-tratamentul chirurgical (pp tratam etiologic se adreseaza, in special cazurilor cu reflux superficial izolat
siAsau incontinentei unei perforante. 8e practica cu rezultate foarte %une si de durata, ligatura !aselor
perforante prin procesul de endoscopie si fasciotomia parati%iala.l
-scleroterapia- consta in injectarea unei su%s iritante la ni!elul unei !ene ce produce o reactie inflamatorie
endoteliala urmata de trom%oza, realizandu se astfelo%literarea definiti!a a acesteia
-tratament compresi! sau contentia elastica- au rol in ameliorarea circulatiei !enoase contri%uind la
reducerea edemului, durerii si senzatiei de tensiune in molet.
1lte tratamente pentru reducerea hipertensiunii !enoase2 repausul, fizioterapia, mersul pe jos sau pe
%icicleta, oxigenoterapia hiper%ara, ultrasunete, ultra!ioletele.
%. tratamentul general al leziunilor cutanate2 fle%otonice, !enodilatatoare, anticoagulante si antiplachetare
c. tratament local2
-de%ridarea medicamentoasacu enzime fi%rinolitice sau colagenolitice de tipp *e%risanului, alfa-
chemotripsinei sau chirurgicala prin indepartarea tesuturilor necrotice sau de!italizate
-com%aterea infectiei
-stimularea granularii solutie de nitrat de argint / . sau pomezi de 1g, sulfat de Cu0,--/., solutie de
glucoza, solutie de hialuronat de zinc
-stimularea epitelializarii
-grefarea este rezer!ata ulcerelor mari
%,.Acnee! " e#io*!#o-enie
1cneea B dermatoza caracterizata prin aparitia de fenomene retentionale siAsau inflamatorii ale foliculilor
pilose%acei. Este extrem de frec!ent intalnita.
Etiopatogenie 2Etiologia este multifactoriala. $atogenia poate fi sintetizata astfel 2
/. Cresterea secretiei se%acee su% control androgenic
5. Ceratinizare anormala a canalului excretor al glandelor se%acee
9. "nflamatia foliculului pilose%aceu produsa prin ruptura leziunilor comedoniene datorita acumularii de se%um
si Deratina.
*esi etiopatogenia este incomplet elucidata numeroase date pledeaza pentru participarea urmatorilor
factori 2
/. $redispozitia genetica
5. ?actorul hormonal 2 hormonii androgeni cresc secretia glandelor se%acee in timp ce hormonii estrogeni o
scad.
9. ?actorul micro%ian
;. ?actorul imunologic
-. 8tresul 2 8&EE8"+6E FFF
<. #edicamente 2 Cortizon , "odul, >romul '1ntitusin, din expectorant sau din sedati!e), !itamina >/5,
anticon!ulsionante, Eimfampicina)
=. +nele produse cosmetice
,. 8u%stante chimice clorate 2 acneea la clor.
@. ?actorii fizici 2 radiatiile ionizante
/0. $erioada menstruala
//. $rofesia 'contact prelungit cu uleiuri minerale si gudroane minerale 2 ex 2 mecanicii,
infirmierele,menajerele)
/5. 1limentatia 2 ciocolata, Cola, 6ess, alimentele picante, grasimile
%.. M!nies#ri clinice in !cne"
#anifestari clinice 2
1cneea se caracterizeaza prin polimorfism lezional. 8e intalnesc urmatoarele tipuri de leziuni 2
/. 4eziuni primare neinflamatorii 2 comedoane deschise 'puncte negre), comedoane inchise 'puncte al%e)
5. 4eziuni secundare inflamatorii 2
- 8uperficiale 'papule si pustule)
- $rofunde 'noduli si chiste)
9. 4eziuni postinflamatorii 2 macule hiperpigmentate, cicatrici, atrofie.
4a cele mai multe forme clinice de acnee intalnim un polimorfism lezional rezultat din intricarea diferitelor
tipuri de leziuni, cu aspect clinic diferit si de !arsta diferita. 1ceste leziuni sunt localizate de cele mai multe
ori 2 la ni!elul fetei '@0.), torace posterior '-.) , torace anterior '/-.).
%/. 0l!siic!re! ormelor clinice $e !cne"
". in functie de tipul leziunilor care predomina2 acneea comedoniana, acneea papulo-pustuloasa, acneea
nodulo-chistica
"". in functie de !arsta2 acneea neonatala, acneea infantila, acneea copilariei, acneea polimorfa ju!enila,
acneea adultului
""". in functie de gra!itate2 exista mai multe scale de e!aluare a gra!itatii care iau in considerare tipul si
numarul leziunilor si suprafata cutanata afectata
"3 forme se!ere de acnee2 pGoderma faciale, acneea conglo%ata, acneea fulminans, foliculita cu germeni
gram negati!i
3. in functie de factorii externi2 acneea profesionala produsa de uleiuri si gudroane, acneea la clor, acneea la
detergent, acneea cosmetica, acneea de pomada, acneea mecanica, acneea tropicala 'acneea de hidratare),
acne nae!us, ne!ul comedonian, comedoane familiale, comedoane solare
3"H alte forme de acnee2 acneea endocrina, acneea excoriata, acneea medicamentoasa
%6. Ro1!cee! " m!nies#!ri clinice si !c#orii e#io*!#o-enici
Eozaceea este o afectiune cronica care asociaza in proportii !aria%ile %ufeuri !asomotorii, eritem ,
teleangiectazii, papulo-pustule si hiperplazia glandelor se%acee
Etiopatogenie2
- anomalii functionale ale !ascularizatiei cutanate
- tul%urari digesti!e2 gastrita cronica, tul%urari de tranzit cu dezechili%ru florei micro%iene intestinale, atrofia
mucoasei jejunale, mai ales daca se asociaza cu alimentatie nesanatoasa
- demodex folicularum2 are rol agra!ant
- factorul imunologic
- -deficit de !itamina >5
- 1plicarea indelungata a dermatocorticoizilor pe fata
- *isfunctii endocrine
- ?actorul psihic
#anifestari clnice2 se instaleaza insiduos si au ca localizare nasul, o%rajii, fruntea, %ar%ia.
>oala e!olueaza dupa uratoarele sec!entiale2 eritem tranzitoriu insotit sau nu de hiperemie conjuncti!ala si
lacrimatie, eritem persistent si teleangiectazie, papule sau pustule si papulo-pustule presarate pe placi
eritemato-telangiectazice
1tingerea conjuncti!ala este frec!ent intalnita, uneori se constata si %lefarita, Deratita, ulcere
sclerocorneene.
4a femeia cu rozacee pielea este fina, uscata, iritata, sensi%ila la intemperii, iar la %ar%at este ingrosata,
se%oreica. *aca %ar%atii au un istoric de acnee, femeia nu are de regula acnee in antecedente
%%. T'morile c'#!n!#e beni-ne" c!r!c#eris#ici -ener!le si cl!siic!re
?ormatiuni cu tendinta la crestere si persistenta care reproduc structura tesutului de origine .8e
caracterizeaza clinic prin crestere lenta delimitare neta si persistenta in zona topografica in care a aparut fara
metastazare.+neori pentru sustinerea caracterului %enign al unei formatiuni tumorale este necesara
%iopsierea ei si examenul histopatologic.&umori cutanate %enigne se clasifica dupa tesutul de origine in 2
/. &umori epiteliale 2 care se dez!olta din epidermul de suprafata sau din epidermul anexelor.
5. &umori conjuncti!e 2 care se dez!olta din tesutul conjuncti! propriu-zis sau din alte tesuturi deri!ate din
mezoderm 'tesut adipos, !ase, ner!i, muschi netezi).
9. &umori ale tesutului melano-formator 'ne!ii pigmentari)
%2. Prec!ncere c'#!n!#e " c!siic!re $'*! e#iolo-ie
".$recancere cutanate pro!ocate de agentii fizici2
/. Deratoze solare ' actinice sau senile)
5. cheilita Deratozica actinica
9. papilomul cornos '!erucos) si cornul cutanat
;. xeroderma pigmentosum
-. radiodermitele cronice
"". $recancerele pro!ocate prin agenti chimici 'arsenic, gudroane, petrolul)2 Deratoze arseniacale
""". $recancerele pro!ocate prin iritatii cronice2 leucoplazia
"3. $recancerele de origine congenitala2
/. ner!i ne!ocelulari
5. xeroderma pigmentosum
9. epidermodisplazia !eruciforma 4eIandoIsDi-4utz
;. cheilita glandulara
3. $recancere de cauza neaprecizata2
/.%oala $aget
5. %oala >oIen
9. eritroplazia JueGrat
;. Draurozisul
-. epiteliomul intraepidemic >orst-Kadassohn
3". $recancere de origine !irala2 epidermodisplazia !eruciforma 4eIandoIsDi-4utz, herpes simplex
recidi!ant
3"". *ermatoze caracterizate prin leziuni ulcero-cicatriciale cu e!olutie indelungata2
/.4upus tu%erculos
5. lupus eritematos
9 cicatricele postcom%ustionale
;.lichen scleroatrofic, plan sau %ucal erozi!
-. ulceratii cornice de gam%a
%9.T'mori c'#!n!#e m!li-ne"
&umorile cutanate maligne sunt neoplazii relati! frec!ente, reprezentand /--50. din totalul
cancerelor. "n ultimele 9 decenii s-a constatat o crestere alarmanta a incidentei si pre!alentei cancerelor
cutanate, in special in regiunile geografice foarte insorite, intrucat proncipalul factor care determina aparitia
si agra!area acestor leziuni maligne este expunerea prelungita la soare si mai ales expunerea la soare intr-un
anumit inter!al orar.
&umorile maligne ale pielii pot fi impartite in 2
/. &umori de origine epiteliala
- Epitelioamele 'carcinoamele %azocelulare)
- Epitelioamele 'carcinoame spino-celulare)
1ceste categorii de epitelioame nu dau metastaze, malignitatea lor este in situ, adica numai acolo unde a
aparut leziunea.
5. &umori de origine neuro%lastica ale sistemului melanic
- #elanomul 'melanomul malign)-prognostic foarte rezer!at. 8e dez!olta pe leziuni melanice anterioare, mai
ales pe ne!ii pigmentari prin expunere la soare.
9. &umori de origine mezenchimala
- 8arcoamele
;. &umori maligne mixte
-. &umori cutanate secundare unor neoplasme !iscerale
Siilis
). I.T.S. 3 #r!nsmi#ere si cl!siic!re
>&8, cunoscute su% !echea denumire de %oli !enerice sunt afectiuni contagioase a caror transmitere se face
predominant sau aproape in exclusi!itate pe calea contactului sexual.
:rupul acestor %oli este diferentiat de L#8 in doa categorii de afectiuni si anume2
- >oli cu transmitere sexuala MmajoreN
o 8ifilisul
o :onoreea
o 8ancrul moale
o 4imfogranulomatoza !eneriana
o :ranulomul inghinal
- >oli cu transmitere sexuala NminoreN
o +retritele negonococice
o Oerpesul genital
o 3egetatiile !eneriene
o 8ca%ia
o $ediculoza genitala
o Candidoza genitala
8fera >&8 s-a largit prin includerea infectiei O"3A8"*1 care a pro!ocat o epidemie de proportii,
constituindu-se intr-un ade!arat flagel al lumii moderne prin mor%iditatea si mortalitatea sa extrem de
ridicate.
&oate aceste afectiuni sunt foarte frec!ent intalnite. "&8 au o incidenta si o pre!alenta foarte ridicate din
cauza caii de transmitere.
1ceste %oli sunt importante nu numai prin frec!enta lor foarte ridicata si mai ales prin repercursiunile mari
asupra sanatatii pu%lice.
+. Siilis'l 3 e#iolo-ie si *!#o-enie
8inonim2 lues
Este o %oala cu transmitere sexuala, produsa de o spirocheta-&reponema pallidum 'spirocheta palida)
Etiologie
&. pallidum este o %acterie care apartine ordinului 8pirochetalae, familia &reponemacee.&.pallidum etse un
%acil spiralat, nu este !izi%ila la #L, dar poate sa fie o%ser!ata prin ultramiscropie sau in #E.
$atogenie
$ielea si mucoasele intacte reprezinta o %ariera protectoare impotri!a infectiei cu t. $allidum. $atrunderea in
organism are loc pro%a%il la ni!elul unor leziuni cu pierdere de su%stanta, micro sau macroscopice, produse
in timpul contactului sexual.
,. S#!$ii clinico4e(ol'#i(e in siilis
#anifestari clinice
"n functie de tipul manifestarilor clinice, sifilisul este impartit in urmatoarele stadii2
- 8ifilis primar 'sancrul dur)
- 8ifilis secundar 'leziuni cutaneo-mucoase, adenopatie, afectarea altor organe si sisteme)
- 8ifilis latent 'fara semne sau simptome, dar cu teste serologice poziti!e)
- 8ifilis tertiar 'exista afectare cutanata, neurologica, cardio!asculara si a altor !iscere)
.. Siilis'l " mo$!li#!#i $e con#!min!re
&ransmitere
&ransmiterea sexuala este cea mai frec!enta. 1lte modalitati de contaminare sunt2
- &ransfuzii de sange
- &ransplacentar de la mama la fat
- Contactul direct cu secretiile infectante
&ransmiterea indirecta, prin o%iecte este mai mut ipotetica. 't. $allidum persista in secretiile infectante
numai 50 de minute, apoi se autodistruge)4a locul inocularii, dupa o perioada medie de 5/ de zile 'cu limite
intre /0 si @0 de zile) se dez!olta leziunea primara 'sancrul dur sau sifilomul). 6etratat, sifilomul rezista <
zile pana la < saptamani si se !indeca fara cicatrice. 4eziunile de sifilis secundar apar dupa 9-< saptamani de
la de%utul leziunii primare, dar acest inter!al este !aria%il.8ifilisul latent urmeaza stadiului secundar si la 5A9
din pacienti poate sa persiste intreaga !iata. 6umai /--;0. dintre %olna!ii netratati dez!olta sifilis tertiar.
/. M!nies#!ri clinice in siilis'l *rim!r
8e caracterizeaza prin prezenta sifilomului 'sancru dur) si a adenopatiei luetice satelite. 8ifilomul apare la
locul de patrundere a treponemelor dupa aproximati! 5/ de zile de la contactul infectant. *e%uteaza ca o
mica pata eritematoasa care in cursul e!olutiei de!ine rapid papula inflamatorie si se erodeaza central. 8e
poate !indeca spontan fara tratament. Eecurentele sifilomului sunt rare si poarta denumirea de sancru redux.
6. Siilom'l 5s!ncr'l $'r6 " $eb'#7 !s*ec# clinic7 c!r!c#eris#ici
Caracterele sifilomului
1re urmatoarele caractere2
- Este o eroziune rotund o!alara cu diametrul de /-5 cm, %ine delimitata cu contur regulat, ale carei margini
se pierd in tesutul sanatos din jur. 8uprafata sa este neteda, curata, acoperita de o secretie clara, %ogata in
spirochete, dand impresia de MlacuitN
- Este nedureros si neinflamator
- El de!inne dureros numai daca se suprainfecteaza sau daca este traumatizat
- >aza sifilomului este indurata, induratia apare la ;-- zile de la de%utul leziunii si persista 5-9 luni dupa
epitelizarea ei, ceea ce permite un diagnostic retrospecti!
%. Loc!li1!re! siilom'l'i 5s!ncr'l $'r6
Dpdv al localizarii, sancrele pot fi:
/. :enitale @0. dintre cazuri
5. Extragenitale /0. dintrecazuri. 1paritia in zone extragenitale este determinata de contactele sexuale orale
sau anale.
- >uze
- 4im%a
- 1migdale
- $eri%ucal
- Eegiunea mamelonara
- &oracele
- 1%domenul
- Eegiunea ano-rectala
- 6i!elul extremitatilor
2. Siilom'l 5s!ncr'l $'r6 " cl!siic!re $'*! n'm!r7 $imensi'ne si *ro'n1ime"
*upa numar, sancrele pot fi2
- +nice, de cele mai multe ori
- #ultiple, simultane, prin inoculari multiple, sau succesi!e
*imensiunea sancrelor2
- Este !aria%ila
- 8ancru pitic, de cati!a mm
- 8ancru gigant, de ;-- cm
*upa profunzime se descriu2
- ?orme papulo-erozi!e
- ?orme ulcerate
- ?orme tere%rante
- ?orme gangrenoase
9. L'es'l $ec!*i#!#
4ues decapitat. Este caracterizat prin a%senta sancrului. Contaminarea se face fie prin sperma sau
transplacentar sau posttransfuzional
)&. 0e re*re1in#! s!ncr'l re$'x8
B ancru recidi!ant
)). A$eno*!#i! l'e#ic! " $eb'#7 c!r!c#ere7 e(ol'#ie
1pare la = zile de la constituirea sancrului, in teritoriul de drenaj limfatic al acestuia. Cel mai frec!ent apare
in ggl inghinali. 1re urmatoarele caractere2
- Este unilaterala
- $oliganglionara
- 6einflamatorie
- Este constituita din ggl elastici, %ine delimitati, mo%ili, nedurerosi
- Este spontan rezoluti!a, la fel ca si sancrul
- +neori de!ine inflamatorie, rar, in caz de suprainfectie a sifilomului cu alti germeni
- 1denopatia inghinala este insotita de limgangita dorsala a penisului si edem penian
)+. Di!-nos#ic'l $ieren#i!l in siilis'l *rim!r
*iagnostic diferential al sifilisului primar2
- Oerpes simplex
- 8ancru moale
- +lcere traumatice
- 4imfogranulomatoza !eneriana
- "nfectii %acteriene
- Carcinom spino-celular
- >alanita erozi!a 'psoriazis, lichen plan, sdr Eeiter)
- Eruptii postmedicamentoase
),. 0om*lic!#ii siilis *rim!r"
- ?imoza
- $arafimoza
- 8uprainfectie cu germeni %anali
- Elefantiazos penian si scrotal
- Edem al la%iilor mari si mici
).. M!nies#!ri c'#!neo4 m'co!se in siilis'l sec'n$!r
Este stadiul de septicemie treponemica, caracterizat prin semne si simptome sistemice si manifestari
cutaneo-mucoase polimorfe si tranzitorii. "ndiferent de locul unde s-au cantonat initial, treponemele se
multiplica si in 9-< saptamani de la aparitia sancrului, determina manifestari de lues secundar. 4eziunile
cutaneo-mucoase, caracteristice stadiului secundar se numesc 8"?"4"*E. 8unt nedureroase, nepruriginoase.
Cu sau fara tratament se !indeca in 5-/0 saptamani.
)/. Siili$ele " c!r!c#ere -ener!le
4eziunile cutaneo-mucoase caracteristice stadiului de secundarism se numesc sifilide. Ele sunt initial
simetrice, dar pe masura e!olutiei %oPii capata tendinta la asimetrie si grupare. 8ifilidele sunt de o%icei
nepruriginoase, pruritul fiind mai frec!ent la imunosupresati. Cu sau fara tratament se !indeca in 5-/0
saptamani fara a lasa cicatrice.
)6. Siili$e c'#!n!#e m!c'l!re"
/. 8ifilide cutanate
- 8ifilidele maculare 'rozeola luetica) reprezinta cea mai precoce manifestare cutanata a sifilisului secundar,
apare la @-/0 saptamani de la infectie si este formata din pete rotund o!alare cu diametrul de /-5 cm, de
culoare roz pal, ca floarea de piersic 'nescuamoase, nepruriginoase si dispar la !itropresiune). 8e localizeaza
mai ales pe trunchi si radacina mem%relor, cu prindere la ni!elul fetei si gatului
)%. Siili$e c'#!n!#e *!*'lo!se
8ifilide papuloase
o 4enticulare
o OiperDeratozice
o "nfiltrate
o 8e%oreice
- $apulo-erozi!e, localizate in zonele intertriginoase
- $apulo-scuamoase
- ?oliculare
- $ustuloase
- Corim%iforme
- "nelare
)2. E(ol'#i! siili$elor
&oate tipurile de sifilide sunt spontan rezoluti!e. $ustulele se pot !indeca cu hipo sau hiperpigmentari.
Oipopigmentarea este rezultatul inhi%arii partiale a melanogenezei si se o%ser!a mai frec!ent in zona
gatului, de o%icei la femei'colierul 3enerei sau leucodermia sifilitica). #aculele depigmentate sunt
inconjurate de o areola hiperpigmentata si se aseamana cu leziuni de !itiligo. 8unt posi%ile si alterari ale
tesutului elastic, datorate distrugerii elastinei de catre procesul inflamator, a!and drept consecinta formarea
de leziuni anetodermice.
)9. siili$ele m'co!selor.
4eziunile mucoase,prezente la 50-=0. din pacienti sunt %ogate in spirochete si foarte contagioase. Clasic
se descriu urmatoarele forme 2 - placi mucoase, prezente la 50. din cazuri. 8unt arii denudate,
erodate,eritematoase sau acoperite de depozite cenusii pseudomem%ranoase care pot conflua in placi. 8unt
nedureroase si se pot localiza in regiunea ca!itatii %ucale 'amigdale,lim%a,faringe,gingii,%uze) sau genital
'la%ii,!agin,cer!ix). 4a ni!elul comisurilor la%iale placile mucoase sunt usor infiltrate, papuloase si prezinta
fisuri. 4im%a poate a!ea aspect depapilat. *atorita frictiunii, placile mucoase din regiunea genitala si anala
au caracter papulo-erozi!. ?aringita luetica se intalneste la 5-. din cazuri. Este caracterizata prin eritem
difuz faringo-amigdalian, asociat cu edem si eroziuni. Este nedureroasa. 8e poate asocia cu
amigdalita,epiglotita si laringita,manifestate prin disfonie.
-condiloma lata. 8unt papule hipertrofice,rosii sau hipopigmentate,macerate,exudati!e. 8uprafata lor este
neteda,rareori papilomatoasa. 1par de electie in regiunea genitala si anala, rareori afecteaza comisuile
%ucale,axilele,reg su%mamara sau interdigitala. Cand se suprainfecteaza %acterian capata un miros neplacut.
&re%uie deose%ite de condiloamele acuminate.
+&. Aec#!re! !nerelor in siilis'l sec'n$!r
1lopecia ( apare la 9-=. din cazuri,este re!ersi%ila si se poate prezenta su% doua forme 2 a) alopecie in
MluminisuriN 2 placi alopecice neregulate, cu margini %ine delimitate, localizate pe intregul scalp,
predominant parietal si occipital. Lcazional afecteaza %ar%a, genele si alte regiuni paroase.
%) alopecie difuza, datorata eflu!iului telogen. 1pare la 9-- luni de la infectie.
-midificari unghiale- sunt rare. 8e pot datora afectarii matricei unghiale sau a repliului unghial. 4a ni!elul
lamei unghiale au fos descrise 2 onicoliza, depresiuni punctiforme, fisuri, leziuni distrofice. 4a ma unghiala
care creste in timpul infectiei poate fi casanta.ingrosata,inchisa la culoare,poate dez!olta liniile >eau sau
onico-madeza. Eepliul unghial poate fi inflamat 'paronichie) si chiar ulcerat 'ulceratii Min potcoa!aN) .
+nghia noua care creste este deformata.
+). M!nies#!ri sis#emice in siilis'l sec'n$!r
#ajoritatea %olna!ilor cu sifilis secundar au stare generala %una. L parte pot prezenta fenomene de tip
gripal 2 inapetenta,cefalee,mialgii,artralgii,rinoree. ?e%ra se intalneste rar,de o%icei preerupti!. Examenul
clinic e!identiaza 2 micropoliadenopatie ( ganglionii sunt mo%ili, fermi la palpare,elastici, nedurerosi.
1denopatia este %ilaterala si simetrica, 8unt afectati in ordinea frec!entei,ganglionii inghinali, axilari,
cer!icali ,epitrohleeni,femurali,supracla!iculari.
-splenomegalie2este de dimensiuni medii si se o%ser!a inconstant.
-afectare musculara si osoasa. 8unt citate 2 artralgii,artrita,%ursita,sino!ita,tenosino!ita si osteita. *urerile
osoase pot fi un simptom important, afecteaza oasele lungi ale extremitatilor 'in special ti%ia) si oasele
craniului, generand cefalee persistenta. Examenul radiologic o%iecti!eaza modificarile distructi!e osoase.
#ialgiile generalizate sunt relati! frec!ente si pot fi insotite de astenie musculara care mimeaza o miopatie
inflamatorie.
1fectare hepatica. #odificarile tipice se datoreaza in!aziei ficatului de catre &.pallidum si includ 2
hepatomegalie dureroasa,crestere asimptomatica a fosfatazei alcaline si a transaminazelor. Examenul
histopatologic arata o hepatita reacti!a nespecifica.
1fectare renala. Lcazional sQa descris sindrom nefrotic,re!ersi%il su% tratament datorat glomerulonefritei
luetice,
1fectare gastrica. *urerile epigastrice si !arsaturile sunt consecinta leziunilor erozi!e sau ulcerate de la
ni!elul stomacului 'gastrita luetica) .
1fectare oculara 2 >olna!ii prezinta fotofo%ie,lacrimatie,inflamatie oculara,dureri. Cea mai frec!enta
complicatie este irita anterioara. 1lte modificari citate sunt 2 corioretinita,u!eita,ocluzie !asculitica a !aselor
centrale ale retinei.
&ul%urari de auz2 surditate senzoriala.
&ul%urari neurologice 2 ?rec!ent se o%ser!a modificari izolate ale 4CE. 1cestora li se pot asocia 2
meningita,paralizii de ner!i cranieni,trom%oze ale arterelor cere%rale.
++. Di!-nos#ic *o1i#i( in siilis'l sec'n$!r
8e %azeaza pe manifestarile clinice, pe reactiile serologice poziti!e si pe demonstrarea prezentei &.pallidum
in leziuni.
+,. Di!-nos#ic $ieren#i!l in siilis'l sec'n$!r
Eruptiile maculare tre%uie diferentiate de 2 eruptii postmedicamentoase,ru%eola,rujeola,pitiriazis
rozat,pitiriazis !ersicolor,dermatita se%oreica,lepra. *iag diferential al eruptiilor papuloase se face cu
reactiile postmedicamentoase, lichenul plan, acneea !ulgara,sca%ia,psoriazisul,dermatita se%oreica,iar
condiloma lata tre%uie tre%uie deose%ite de condiloamele acuminate. 1denopatia nu tre%uie confundata cu
cea din mononucleoza,infectia O"3, %oala OodgDin,limfoame.
5;. Siilis'l m!li-n 'rupiod,pustulo-ulcerati!).
Este o forma rara de sifilis secundar. *e%uteaza cu leziuni papulo-pustuloase diseminate,care de!in
necrotice formand ulceratii acoperite de cruste cenusii,rupiode. 1fecteaza predominant fata si scalpul.
Eruptia este insotita de stare generala alterata,fe%ra,artralgii si ocazional hepatita. $ot fi prezente ulceratii
orale si placi mucoase. 8-au descris 5 forme 2 a) seronegati!a sau cu !iraj serologic in timpul tratamentului
%) seropoziti!a de la inceput. #ecanismul de producere al sifilisului malign are la %aza un raspuns imun
anormal sau o !irulenta crescuta a treponemelor. +nele studii recente au aratat o alterare selecti!a a
raspunsului imun fata de &.pallidum in timp ce altele au e!identiat raspuns imun exagerat.
+/. Siilis'l l!#en#
6etrat, sifilisul secundar trece intr-un stadiu asimptomatic, in care singura manifestare sunt testele
serologice poziti!e. *atorita faptului ca testele netreponemice pot fi fals poziti!e,confirmarea tre%uie facuta
cu teste treponemice specifice. $t ca neurosifilisul si sifilisul cardio!ascular pot fi paucisimptomatice si
dificil de depistat clinic,diag de sifilis latent necesita un examen fizic atent,asociat cu examenul 4CE si cu
alte examene paraclinice 'radiologice,ultrasonografice). 8tarea de latenta poate dura intreaga !iata sau poate
fi intrerupta de recaderi, cu simptome si semne specifice stadiului secundar sau de trecerea in stadiul tertiar.
3echimea infectiei se determina prin istoric si teste serologice anterioare. "n scop terapeutic si
epidemiologic,sifilisul latent este su%impartit ar%itrar in 2 latent recent 'su% 5 ani de la de%utul infectiei ) si
latent tardi! 'peste 5 ani ) . Cand nu exista date referitoare la !echimea infectiei se foloseste termenul de
latenta nedeterminata si pacientul este tratat ca in sifilisul latent tardi! .
+6. Siilis'l #er#i!r 9 c!r!c#erele le1i'nilor $e #er#i!rism
#anifestarile cutanate din sifilisul tertiar apar la inter!ale !aria%ile dupa stadiul secundar, de o%icei dupa /-
50 ani 'cu limite intre < luni si 90 ani) . Cu cat de%utul este mai tardi! cu atat leziunile sunt mai putine, mai
izolate si mai distructi!e,caractere explicati!e de faptul ca in acest stadiu imunitatea si alergia fata de
antigenele treponemice sunt maxime. 4eziunile de tertiarism sunt localizate, asimetrice,cronice cu tendinta
la extindere in zonele cutanate adiacente,a!and mai mult aspect de infectie locala decat de %oala sistemica.
$ot fi unice sau multiple, superficiale sau profunde, nedureroase, cu endinta la ulcerare. 8unt sarace in
treponeme care pot fi demonstrate prin imunofluorescenta si numai rareori prin impregnare argentica. Chiar
netratate, leziunile au tendinta la !indecare partiala cu cicatrici neretractile,atrofice,dar cu aparitia de noi
leziuni la periferie.

+%. Siilis'l #er#i!r 3m!nies#!ri c'#!n!#e
8ifilide nodulare si nodulo-ulcerati!e 'sifilide tu%erculoase). 8unt papule sau noduli rosii-%runi,aramii,fermi
la palpare de cati!a mm,acoperiti de scuame sau cruste aderente. &ind sa se grupeze inelar si sa in!olueze
central pe masura aparitiei de noi leziuni in periferie. ?ormeaza placi mari 'de zeci de cm ) . 6odulii pot
e!olua spre ulceratii adanci de cati!a mm,nedureroase, cu fundul neted si marginile ele!ate. 8e localizeaza
mai ales pe zonele de extensie ale %ratelor,toracele posterior si fata. 8e !indeca cu cicatrici atrofice,hipo-
sau hiperpigmentate. *iag diferential 2 granulomul inelar,lupusul !ulgar,sarcoidele.
:ome. 8unt noduli roz-rosii,de dimensiuni !ariate, unici sau multipli,de o%icei unilaterali. $ot fi dispusi
serpiginos,asemanator sifilidelor nodulare.6odulii au initial consistenta elastica, apoi de!in fluctuenti odata
cu acumularea de tesut necrotic. E!acuarea necrozei centrale produce ulceratii RstantateN,acoperite de un
depozit aderent,cenusiu-gal%ui, se pot extinde,pot ramane stationare sau se pot !indeca spontan. 8e
localizeaza mai ales in zonele expuse traumatismelor,dar pot afecta orice regiune. 8e intalnesc mai ales pe
scalp,frunte,fese,presternal,supracla!icular sau preti%ial, :omele superficiale se !indeca cu cicatrici
atrofice, cele profunde cu cicatrici rigide,deprimate. :oma solitara a penisului este denumita pseudosancru
redux.
+2. Siilis'l #er#i!r 3 m'co!se
Cele mai frec!ent afectate sunt palatul,lim%a, fosele nazale si ulterior structurile cartilaginoase si osoase ale
nasului. +lcerele secundare gomelor produc mutilari care persista si dupa tratament 'nas in RsaN). $erforarea
palatului dur este o caracteristica a luesului tertiar. 4a ni!elul faringelui si laringelui pot sa apara 2 inflamatie
difuza, noduli,gome sau ulceratii care conduc la disfonie sau afonie. >uzele si mucoasa orala sunt rar
afectate. 4im%a poate prezenta 2 glosita superficiala 'papile atrofice, ulcere neregulate,cicatrici netede
stralucitoare ) sau glosita interstitiala ' la palpare este indurata datorita sclerozei). "n stadii a!ansate se poate
ajunge la macroglosie. #odificarile linguale sunt leziuni precanceroase, al caror potential malign se mentine
chiar dupa tratament antiluetic adec!at. *iagnosticul diferential al leziunilor linguale se face cu 2 lim%a
scrotala,glosita atrofica din anemii si a!itaminoze,carcinoame,infiltratiile linguale din leucemii,%oala
OodgDin,mGcozis fungoides.
+9. Siilis'l #er#i!r " m!nies#!ri ne'rolo-ice7c!r$io(!sc'l!re e#c
6eurologice 'neurosifilis) 2 ta%es, paralizie generala progresi!a
Cardio!asculare 2 ane!rism aortic,coronarita ostiala,afectarea !al!ulelor aortice.
1lte manifestari 2 leziuni osteoarticulare 2 osteoliza gomoasa, periostita,osteita sclerozanta. Cele mai
frec!ent afectate sunt ti%ia, cla!icula si humerusul la ni!elul carora apar dureri osoase,predominant
nocturne. #anifestarile articulare cuprind 2 artralgii,sino!ita si artrita, sunt produse de periostita si de
gomele osoase sau cutanate adiacente.
1lte leziuni 2 1proape orice !iscer poate fi lezat in cadrul luesului tertiar. 8-au descris gome in tractul gastro
intestinal ' in stomac mimeaza un ulcer sau un carcinom schiros ), splina,pancreas,rinichi,!ezica
urinara,tiroida,suprarenale. 1fectarea oculara se manifesta prin u!eita cronica,corioretinita,Deratita
interstitiala,atrofie de ner! optic. 1 fost descrisa si orhita fi%rozanta,interstitiala, cu e!olutie spre atrofie.
,&. Di!-nos#ic *o1i#i( in siilis'l #er#i!r
8e sta%ileste pe date clinice,serologice si histopatologice.
,). Di!-nos#ic $ieren#i!l in siilis'l #er#i!r
&umori maligne,leucemide,sarcoidoza,sporotricoza.
8ifilidele ulcerate tre%uie deose%ite de scrofuloderma, mico%acterioze atipice,%lastomicoza,leziunile orale
de carcinoame,lichen plan,actinomicoza, tu%erculoza,iar gomele mem%relor inferioare de eritemul indurat si
alte ulceratii cronice neluetice.
,+. Siilis'l con-eni#!l 3c!r!c#ere -ener!le
Este sifilisul transferat intrauterine de la mama la fat. 8ifilisul matern poate determina2 nastere premature,
moarte intrauterine a fatului, infectie congenitala sau moarte neonatala, aproape toti copiii nascuti din mame
cu lues secundar netratat saunt infectati, dar la mai putin de -0. dintre ei sunt prezente manifestari clinice.
"n aproape @,. din cazuri, trat cu penicilina pre!ine sifilisul congenital si tre%uie efectuat cat mai precoce.
1firmatia ca & pallidum nu infecteaza fatul inainte de /, sapt de gestatie este incorecta, in tesuturile fetale
gasindu-se treponeme si inaintea acestui moment. ?atul nu poate dez!olta un raspuns imun inainte de luna
;a si de aceea manifestarile inflamatorii reacti!e sunt reduse. 8-a sugerat ca deficitul unora dintre
su%stantele %iochimice necesare & pallidum ar explica alterarile minime produse de infectie in primul
trimestru de sarcina. 8ifilisul congenital este clasificat in precoce si tardi!e, in fctie de momentul aparitiei
manifestarilor clinice.
,,. Siilis'l con-eni#!l *recoce " $eini#ie si m!nies#!ri clinice
*efinitie2 cuprinde manifestarile de sifilis care apar in primii 5 ani de !iata. &reponemele sunt transportate
transplacentar si disemineaza in organismal fatului, sifilisul congenital precoce fiind considerat echi!alentul
sifilisului secundar de la adult. ?rec!ent infectia luetica nu poate fi detectata imediat, "n unele cazuri sunt
prezente semen de lues de la nastere2 copii premature sau mici pt !arsta lor, irita%ili, cu facies senescent.
#anifestari clinice2
S Coriza luetica. 1pare de o%icei in saptamanile 5-9 de !iata. $oate fi cel mai precoce semn de infectie
luetica. 8ecretia nazala este purulenta sau sanguinolenta si %ogata in treponeme. +neori apar ulceratii ale
septului nazal care netratate conduc la pra%usirea piramidei nazale'Rnas in saN).
S 4eziunile osoase si articulare. *esi frec!ent asimptomatice fac parte dintre cele mai precoce manifestari.
"n multe cazuri, !indecarea are loc si in lipsa trat, ceea ce sugereaza ca leziunile sunt mai curand trofice
decat infectioase, Cea mai intalnita este osteocondrita, !izi%ila radiologic la ni!elul metafizei'aspect de
Rdinti de fierastratN), urmata de leziuni litice epifizare. *urerea produsa de afectarea oaselor lungi este
exacer%ate de miscare, asa incat copilul isi tine mem%rul afectat imo%il- pseudoparalizia $arrot. $reiostita
dureroasa apare dupa primele < luni de !iata. Lsteita craniului determina craniota%es.
S #anifestari cutaneo-mucoase. "n -0. din cazuri apar in primele < luni si se aseamana cu leziunile de
secundarism ale adultului. 8e manifesta prin2 exanteme maculo-papuloase localizate predominant palmo-
plantar si perigenital, leziuni cu aspect de condiloma lata in zonele flexurale, placi mucosae, infiltrate difuze
periorale si perinazale'sifilide infiltrati!e periorificiale), insotite de ulceratii fisurate care se !indeca cu
cicatrici liniare'liniile $arrot). Eruptia poate a!ea uneori configuratii inelare sau corim%iforme.
S 4imfadenopatia. :anglionii sunt fermi, mo%ile, nedurerosi.
,.. Siilis'l #!r$i( " $eini#ie7 s#i-m!#ele siilis'l'i con-eni#!l #!r$i(e
Cuprinde manifestarile care apar dupa primii 5 ani de !iata, de o%icei la pu%ertate. 8tigmatele sifilisului
congenital tardi!e se clasifica in2
S 8igure2 6as in saBeste consecinta corizei luetice si a distructiilor pe care acestea le produce la ni!elul
septului si oaselor nasului. $iramida nazala este pra%usita, !arful nasului este impins inapoi si in sus.
8anturile 'liniile) $arrotBsunt cicatrici deprimate care se dispun radiat peri%ucal si perinazal. &re%uie
differentiate de2 pliurile radiare din dermatita atopica, ragadele si cicatricile de alte etiologii. &riada
OutchinsonBdintii Outchinson 'incisi!e %om%ati, cu %aza larga, ascutiti si scizurati la fata ocluzala), Deratita
interstitiala, surditate prin afectarea urechii interne.
S $ro%a%ile2 osteocondrita hiperplazica difuza, modificari diafizare, periostita, %ose frontale
proeminente'frunte olimpiana), ti%ie Rin iataganN.
S $osi%ile2 placenta cu greutate mare si nou-nascut mic, %olta palatine ogi!ala, semnul *u%ois'deget mic
scurtat).
,/. Me#o$ele $e $i!-nos#ic *!r!clinic !l siilis'l'i
#etodele de diagnostic paraclinic al sifilisului pot fi grupate in2
S #etode care e!identiaza prezenta &. $allidum
S #etode care detecteaza raspunsul immunologic al gazdei fata de infectie'metode serologice)
,6. Me#o$e $e e(i$en#iere ! Tre*onemei *!lli$'m
Cea mai utilizata este ultramicroscopia. 8e %azaza pe examinarea la microscopul in camp intunecat a
produsului o%tinut din leziunile erozi!-ulcerate. &reponemele apar argintiu-stralucitoare cu miscari
caracteristice de flexie si rotatieP se deose%esc de treponemele saprofite prin dimensiuni, forma spirelor si
tipul miscarilor.
+nele treponeme nepatogene umane sau animale sunt a%undente in ca!itatea orala' ex2 &. microdentium,
macrodentium, !incentii) si de aceea ultramicroscopia efectuuata pe frotiuri recoltate din aceasta regiune nu
este recomanda%ila, a!and o specificitate redusa.
*aca in leziunea primara nu se gasesc treponeme'datorita tratamentului anti%iotic sau antiseptic local) se
poate incerca efectuarea ultramicroscopiei pe aspiratul din ganglionii afectati.
&reponemele mai pot fi !izualizate la microscopul optic 'ex2 impregnare argentica, coloratie :iemsa sau cu
rosu de Congo), la microscopul cu contrast de faza sau la microscopul electronic. 1ceste metode se
folosesc rar in practica clinica.
,%. Me#o$e $e $i!-nos#ic serolo-ic in siilis
8e %azeaza pe detectarea anticorpilor dez!oltati ca raspuns la infectia luetica. *upa natura antigenelor
utilizate se su%impart in2
S &este netreponemice'lipoidice, cardiolipinice) - sunt de 5 tipuri2 reactii de fixare a complementului si
reactii de floculare
S &este treponemice ( reactii de fluorescent, reactii de hemaglutinare, reactii imunoenzimatice'E4"81) si
de imo%ilizare a troponemelor.
,2. Tes#e ne#re*onemice in $i!-nos#ic'l siilis'l'i
Blipoidice, cardiolipinice
+tilizeaza antigene lipoidice, nespecifice treponemelor si prin urmare si anticorpii pe care ii detecteaza
'numiti impropriu reagine) sunt nespecifici. $rincipalul antigen folosit contine cardiolipina, cholesterol si
lecitina.
8unt 5 tipuri2 reactii de fixare a complementului'Colmer, >ordet-Tasserman) si reactii de floculare'3*E4,
E$E), cele din urma fiind mai frec!ent folosite datorita simplitatii lor. 1m%ele tipuri pot si efectuate
calitati! sau cantitati!. 8unt utile pt screening si pt aprecierea eficacitatii tratamentului.
&estele netreponemice pot determina reactii %iologice fals positi!e si sunt definite ca reactiile positi!e
aparute la personae fara istoric sau manifestari clinice de sifilis. "n functie de durata se impart in acute'su% <
luni) si cornice'peste < luni). $rincipalele cause ale reactiilor fals positi!e acute sunt2 !accinari recente,
gripa, mononucleoza infectioasa, hepatita, rujeola, !aricela, malaria, sarcina. Eeactii fals positi!e cornice
apar in2 4E8, artrita reumatoida, sd 8jogren, tiroidita, anemii hemolitice autoimmune.
,9. Tes#e #re*onemice in $i!-nos#ic'l siil's'l'i
+tilizeaza antigene specific treponemice si de aceea au sensi%ilitate si specificitate foarte mare. 8e impart
in2 reactii de fluorescent'testul ?&1 si ?&1-a%sP serul de testat este pretratat ca o suspensie de treponeme
nepatogene pt a indeparta gruparile antigenice nespecifice), reactii de hemaglutinare'&$O1), reactii
imunoenzimatice'E4"81) si de imo%ilizare a treponemelor.
8unt utile pt clarificarea cazurilor in care serologia cardiolipinica este negati!e sau discordanta. 8unt mai
scumpe decat testele cardiolipinice si dupa infectie raman positi!e toata !iata, ceea ce limiteaza utilizarea in
programe de screening sau pt aprecierea eficacitatii terapiei.
&ehnica acestor teste poate fi modificata pt a permite identificarea tipului de imunoglo%ulina'"g# sau "g:)
din structura anticorpilor antitreponemici. $rezenta predominanta de "g# semnifica la nou-nascut sifilis
congenital, iar la adult, siilis recent do%andit. "n sifilisul tratat sau in cel !echi predomina "g:.
&estul de imo%ilizare a treponemelor'6elson) se %azeaza pe identificarea 1c imo%ilizati 'imo%ilizine) prin
incu%area serului de la %olna! cu o suspensie &. pallidum. 6u se mai foloseste datorita dificultatilor tehnice
si faptului ca se poziti!eaza tardi!e.
.&. 0ronolo-i! *o1i#i(!rii #es#elor serolo-ice in siilis
Lrdinea poziti!izarii este urmatoarea2 ?&1-a%s si 8$O1-"g# '5--90 zile), 3*E4 '90-;0 zile), &$O1 '9--
;- zile), testul de imo%ilizare a treponemelor '-0-<0 zile).
.). Sensibili#!#e! #es#elor serolo-ice in siilis
8ensi%ilitatea este redusa in stadiul primar 'datorita perioadei de latent in sinteza anticorpilor), atinge
maximul '/00.) in cel secundar si scade din nou in stadiul tertiar.
.+. Fenomen'l $e *ro1on! in siilis'l sec'n$!r
Existenta unor seruri nereacti!e in stadiul secundar se poate datora unei concentratii foarte mari de anticorpi
'fenomenul de prozona). 4a diluarea serului reactia de!ine poziti!a.
.,. Sc:emele recom!n$!#e $e OMS in #r!#!me#n'l siilis'l'i
S $t sifilisul recent 'cu !echime mai mica de un an)2 5,; U /0 la a <-a +" %enzatin penicilina, doza unica
S $t sifilisul tardi!e 'cu !echime mai mare de un an), exceptand neurosifilisul2 5,; U /0 la a <-a +"
%enzatin penicilina, repetat de 9 ori la inter!al de = zile
S $t neurosifilis2 penicilina : /5-5; U /0 la a <-a +"Azi, timp de minim /0 zile
S $t sifilisul congenital2 penicilina : -0.000 +"ADgAzi, timp de minim /0 zile
$acientii alergici la penicilina, exceptand gra!idele si copiii mai mici de , ani, !or fi tratati cu tetraciclina,
-00 mg U ;Azi, timp de /- zile in cazul sifilisului recent si 90 zile in cazul celui tardi!e.
$acientii care nu tolereaza tetraciclina, gra!idele si copiii mici alergici la penicilina !or fi tratati cu
eritromicina, in aceleasi doze sip e aceleasi perioade ca in cazul tetraciclinei.
... Re!c#i! ;!risc: Herx:eimer
Este mai frec!ent o%ser!ata in sifilisul recent, 8e datoreaza lizei %rutale a unui nr mare de treponeme, cu
eli%erarea unei cantitati crescute de endotoxine. 1pare la cate!a ore dupa prima prize de 1> si se remite
spontan in 5; ore. 8e manifesta prin semen sistemice 'fe%ra, cefalee, dureri osoase si musculare, greata,
tahicardie) si prin exacer%area sau aparitia de noi leziuni cutanate. 4a gra!ide poate produce contractii
uterine si declansa un a!ort sau o nastere premature. &re%uie deose%ita de o reacti!e alergica la penicilina.
./. Moni#ori1!re! *os# 3 #er!*e'#ic! in siilis
*esi penicilina este foarte eficienta, poate fi necesara reluarea tratamentului.
8unt considerate esecuri terapeutice2
S $ersistenta sau recurenta manifestarilor clinice
S Cresterea de ; ori a titrului testelot treponemice
S #entinerea unui titru constant care nu s-a redus de cel putin ; ori in primele 9 luni si de , ori in primele
< luni de trat.
#onitorizarea clinica si serologica se face2
S 4a pacientii cu sifilis recent sau congenital2 lunar primele 9 luni, apoi la <, @ si /5 luni dupa trat.
S 4a pacienti cu sifilis tardi!e2 timp de 5; luni dupa trat.
S 4a pacienti cu neurosifilis2 minim 9< luni, cu examinarea 4CE la fiecare < luni.
Contactii pacientilor cu sifilis !or fi examinati si tratati profilactic 'ca in sifilisul recent) sau conform
stadiului %olii.
.6. Esec'ri #er!*e'#ice in siilis
$acientii cu semen sau simptome persistente sau cei care au o crestere de ; ori a titrului testelor
netreponemice 'comparati!e cu testul initial sau cu unul din testele ulterioare) sunt reinfectati sau reprezinta
un esec therapeutic. 1cestia !or fi retratati numai dupa e!aluarea statusului O"3. *aca reinfectia cu &.
pallidum nu este certa, se recomanda si efectuarea unei punctii lom%are.
$acinetii la care titrul testelor netreponemice nu se reduce la ; ori in primele < luni de la initierea trat pt
sifilis primar sau secundar sunt la risc pt esec therapeutic. 1cesti pacienti tre%uie ree!aluati pt o posi%ila
infectie O"3. #anagementul optim al acestor pacienti nu este clar definitm dar se considera ca ar tre%ui sa
fie cel putin urmariti suplimentar dpd! clinic si serologic. $acientii O"3-poziti!i tre%uie e!aluate mai
frec!ent. *aca urmarirea clinic-serologica suplimentara nu poate fi asigurata, se recomanda repetarea trat.
8chema terapeutica !a cuprinde 9 injectii i.m saptamanale a cate 5.;00.000 +" %enzatin penicilina fiecare,
exceptand cazurile in care examinarea 4CE a indicat modificari de neurosifilis.
.%. 0on$'i#! l! con#!c#ii boln!(ilor c' siilis
Contactii pacientilor cu sifilis !or fi examinati si tratati profilactic 'ca in sifilisul recentB5,; U /0 la a <-a +"
%enzatin penicilina, doza unica) sau conform stadiului %olii2
S $t sifilisul tardi! 'cu !echime mai mare de un an), exceptand neurosifilisul2 5,; U /0 la a <-a +" %enzatin
penicilina, repetat de 9 ori la inter!al de = zile
S $t neurosifilis2 penicilina : /5-5; U /0 la a <-a +"Azi, timp de minim /0 zile
S $t sifilisul congenital2 penicilina : -0.000 +"ADgAzi, timp de minim /0 zile
.2. Tr!#!men#'l in siilis7 conorm G:i$'l'i $e $i!-nos#ic si #r!#!men# !l inec#iilor c' #r!nsmi#ere
sex'!l! 5#r!#!men#'l ormelor clinico4 e(ol'#i(e $e siilis" #r!#!men# recom!n$!#7 #r!#!men#
!l#ern!#i(6
8ifilisul primar si secundar
&rat recomandat2 %enzatin penicilina : ;.,00.000 +" doza totala, administrate i.m su% forma a 5 doze a cate
5.;00.000 +" la o saptamana inter!al.
&rat alternati!2 procain penicilina /.500.000 +"Azi i.m, timp de /0-/; zile. $acinetii cu sifilis si simptome
sau semen sugerand afectare neurologica'meningita) sau oftalmologica'u!eita) tre%uie e!aluati prin
examinarea 4CE si examenul la lapma cu fanta.
8ifilis latent
S Eecent2 &rat recomandat ( %enzatin penicilina : 5.;00.000 +" i.m doza unica, repetata la o saptamana
inter!al. &rat alternati! ( procain penicilina /.500.000 +"Azi i.m timp de /0-/; zile
S &ardi!2 &rat recomandat ( %enzatin penicilina : =.500.000 +" doza totala i.m su% forma a 9 doze cate
5.;00.000 +" la o saptamana inter!al. &rat alternati!2 procain penicilina /.500.000 +"Azi i.m timp de 5/ zile.
8ifilisul tertiar
&rat recomandat2 %enzatin penicilina : =.500.000 +" doza totala, impartita in 9 doze i.m la o saptamana
inter!al V examinare 4CE inainte de initiere trat, tratarea cazurilor de sifilis cardio!ascular si a gomelor
sifilitice in fctie de extensia si se!eritatea afectarii.
"n caz de neurosifilis, trat recomandat este2 penicilina : cristalina /,-5;.000.000 +"Azi i.! administrate
fractionat la fiecare ; ore timp de /0-5/ zile si dupa terminarea acestei scheme se !a administra %enzatin
penicilina : 5.;00.000 +" in 9 prize la o sapt inter!al.
&rat alternati!2 procain penicilina 5.;00.000 +"Azi i.m asociata cu -00 mg pro%enecid oral de ; oriAzi,
am%ele /0-/; zile. *upa terminarea schemei de trat pt neurosifilis se !a adm %enzatin penicilina 5.;00.000
+" in 9 prize la o sapt inter!al.