Sunteți pe pagina 1din 18

CAPITOLUL I

Analiza modelelor similare de autovehicule dup criteria tehnice


(constructive, de performane, tehnoloice!, economice si de
mar"etin, precum #i sta$ilirea tipului de autovehicul corespunztor
cerinelor temei de proiect%
&%&%Aleerea modelelor similare
Industria modern a transporturilor impune, pentru autovehiculele ce se fabric
n acest moment, un mare numr de cerine. Acest lucru a facut posibil dezvoltarea
pe scar larg a autovehiculelor din toate categoriile.
Se poate observa in ultimii ani, in ceea ce priveste dezvoltarea
autovhehiculelor, s-a pus accentul pe lang performane marite pentru noile modele in
special pe confortul i mai ales pe sigurana pasagerilor. Autoturismele se nscriu
foarte bine n aceast linie a dezvoltrii, fiind construite pentru a asigura pentru
pasageri o calatorie ct se poate de plcut i sigur.
Astfel in ultimi ani s-au dezvoltat autovehicule care ies in eviden prin
designul modern, prin dotatrile tehnice de e!cepie "motoare i transmisii de ultim
generaie, silenioase i foarte performante, sisteme de fnare cu #$S, A$S, AS%,
sistem de suspensii dintre cele mai fiabile i confortabile& sau prin spaiul interior
generos si dotri interioare "sistem de informare a pasagerilor, sisteme de aer
condiionat cu climatizare in patru zone, spatiu de depozitare pentru baga'e foarte
generoase&.
(entru abordarea unui nou tip de autovehicul tinnd seam de datele impuse
prin tem, n consecin modelele ce urmeaz s fie alese trebuie s autoturisme cu )
locuri, unul dintre locuri este al oferului, echipate cu motoare cu benzina "*.A.S.&
care s ating viteza ma!im de +,- .m/h i care precizeaz anumite particulariti
legate de destinaia i performanele acestuia. #ste nevoie intr-o prim etap s se
caute un numr ct mai mare de soluii constructive de'a e!istente avand caracteristici
asemntoare cu cele ale autovehiculului cerut n tem.
+
0iteratura de specialitate cuprinde pentru fiecare categorie de autovehicule
informaii legate de organizarea general, de modul de dispundere al motorului,
organizarea transmisiei, punile motoare, de asemenea sunt date principalele
dimensiuni geometrice, masa util i masa proprie, sarcina pe puni, tipul sistemului
de directie i frnare.
(entru a avea un studiu cat mai corect al soluiilor similare trebuie consultat
literatura de specialitate cat mai recent fiind evoluia foarte rapid din lumea
autovehiculelor.
In cele din urm vor fi prezentate modelele similare.
'odel &, S.oda 1abia2 este echipata cu un motor de +3,- cm
3
si are o viteza
ma!ima de +4) .m/h.
'odel (, $*5 ++6I2 este echipat cu un motor de +),6 cm
3
si are o viteza
ma!ima de 7-- .m/h.
'odel ), *ercedes A+8-2 este echipat cu un motor de +6,, cm
3
si are o viteza
ma!ima de +44 .m/h.
'odel *, 9acia Sandero2 este echipata cu un motor de +),4cm
3
si are o viteza
ma!ima de +88 .m/h.
'odel +, :ol.s;agen <etta2 este echipata cu un motor de +),) cm
3
si are o
viteza ma!ima de +46 .m/h..
'odel ,, 1iat 0inea2 este echipata cu un motor de +364 cm
3
si are o viteza
ma!ima de 7-- .m/h.
'odel -, %enault *egane2 este echipat cu un motor de +),4 cm
3
si are o viteza
ma!ima de +,3 .m/h..
'odel ., Audi A32 este echipat cu un motor de +),) cm
3
si are o viteza
ma!ima de +4) .m/h.
'odel /, 1ord 1ocus2 este echipat cu un motor de +),6 cm
3
si are o viteza
ma!ima de +,- .m/h.
'odel &0, *azda 32 este echipata cu un motor de +),4 cm
3
si are o viteza
ma!ima de +4) .m/h.
'odel &&, =pel Astra2 este echipat cu un motor de +),4 cm
3
si are o viteza
ma!ima de +,+ .m/h.
'odel &(, >o?ota @orolla2 este echipata cu un motor de +),4 cm
3
si are o
viteza ma!ima de +,) .m/h.
'odel &), (eugeot 3-42 este echipat cu un motor de +),4 cm
3
si are o viteza
ma!ima de +,) .m/h.
7
'odel &*, Subaru Impreza2 este echipat cu un motor de +,,A cm
3
si are o
viteza ma!ima de +,3 .m/h.
'odel &+, Seat 0eon2 este echipat cu un motor de +),) cm
3
si are o viteza
ma!ima de +4A .m/h.
'odel &,, Bissan >iida2 este echipat cu un motor de +),4 cm
3
si are o viteza
ma!ima de +46 .m/h.
'odel &-, *itsubishi 0ancer2 este echipat cu un motor de +A,, cm
3
si are o
viteza ma!ima de +,+ .m/h.
'odel &. C?undai Accent2 este echipat cu un motor de +),, cm
3
si are o
viteza ma!ima de +,- .m/h.
'odel &/, Alfa %omeo +A82 este echipat cu un motor de +),4 cm
3
si are o
viteza ma!ima de +4) .m/h.
Bumrul de locuri i viteza impus prin tem au fost alese la un procenta' de
D+-E
&%( Analiza particularitilor constructive ale modelelor similare
9up modul de dispunere al motorului pe cadru i dup poziia punii motoare,
autoturismele pot fiF
a& cu motorul dispus n fa i cu roile motoare n spate, aa numita Gsoluie
clasicHI
b& cu motorul dispus n fa i cu roile motoare n fa, soluia Gtotul faHI
c& cu motorul dispus n spate i cu roile motoare dispuse n spate, soluia Htotul
n spateHI
*a'oritatea modelelor similare alese, pot fi ncadrate ca soluie de organizare
general, n cadrul soluiei totul n fat, cu e!cepia urmtoarelor modele care se
incadreaz in soluia clasicF$*5 ++6i, precum si modelul Subaru Impreza care este
cu tractiune integrala.
Soluia totul in fa prezint avanta'eleF stabilitate mai bun in vira'e, utilizare
mai bun a caroseriei, centru de mas mai cobort, accesibilitate la motor, distane
3
mici intre mecanismul de comand i grupul motor- transmisie, iar ca dezavanta'eF
performane reduse la urcarea rampelor datorit micorrii greutii aderente la puntea
din fa prin descrcarea roilor motoare, construcie complicat a puni din fa care
este i de direcie, posibilitatea ptrunderii in caroserie a gazelor de la motor, uzur
mrit la pneurile din fa.
Soluia clasic are ca avanta'eFo mai bun repartizare a greutii pe puni,
accesibiltate mai bun la motor i transmisie, iar ca dezavanta'eF ridicarea centrului de
mas i, deci stabilitate mai redus, vibraii datorit acestei transmisii.
Jn ceea ce privete dispunerea grupului motor-transmisie, la marea ma'oritate a
modelelor similare alese, motorul este dispus in partea din fa transversal.
9ispunerea motorului n parte din fa transversal, creeaz un spaiu mai mare n
habitaclu, dar aceast dispunere implic o nghesuial a componentelor au!iliare ale
motorului.
(rincipalii parametri constructiv ai automobilului suntF caracteristicile
dimensionale, masa si modul de repartizare a acesteia pe puni.
*otorul
*odelele similare alese, sunt echipate cu motoare cu aprindere prin scnteie
"*AS&, eficiente din punct de vedere al performanelor, dotat cu un sistem de in'ecie
multipunct, cu un sistem de reglare al doza'ului n bucl nchis asigurat de sonda
lambda. Sistemul de evacuare va fi prevzut cu catalizator pentru a se diminua nivelul
emisiilor poluante, indeplinnd normele #K%= I:.
9in punct de vedere al arhitecturi, ma'oritatea modelelor similare alese, dispun
de un motor cu patru cilindri n linie, cu e!cepia modelului Subaru Impreza, care
dispune de un motor cu patru cilindri bo!er.
Jn ceea ce privete cilindreea de care dispun modelele similare alese, aceasta
variaz de la un model la altul intre +364-+,,A Lcm3M, cea mai mic valoare poate fi
ntlnit la modelul 1iat 0inea, iar cea mai mare valoare o deine modelul Subaru
Impreza.
Aleza'ul si cursa motoarelor de care dispun modelelor similare alese, variaz in
funcie de model. Aleza'ul este cuprins intre 87-,7 LmmM, valoarea inferioar
corespunde modelului $*5 ++6i, iar valoarea superioar este ntlnit la modelul
A
Subaru Impreza echipat cu motor de +.6 l si respectiv 7.- l. @ursa are valori cuprinse
ntre 8--48 LmmM, ma'oritatea modelelor se ncadreaz n valoarea medie a
intervalului, cea mai mic valoare se regsete la modelul %enault @lio S?mbol, iar
cea mai mare valoare este ntlnit la modelul C?undai Accent.
%aportul de comprimare, creterea acestuia reprezint principala cale de sporire a
randamentului *AS-ului. 0a modelele similare alese, valoarea raportului de
comprimare variaz intre ,.)-++, valoarea cea mai mic este ntlnit la modelul
@hevrolet 0acetti, iar valoarea superioar o regsim la modelele *ercedes A+8- si
1ord 1ocus.
*otoarele modelelor similare in marea ma'oritate dispun de patru supape pe
cilindru, cu e!cepia urmtoarelor modele care dispun de doua supape pe cilindruF
:5 <etta, Audi A3, S.oda =ctavia >our si Seat 0eon.
Sistemul de distribuie la modelele similare alese, este alctuit din doi arborii cu
came n chiulas. Sistemul cu doi arborii cu came n chiulas, se utilizeaz la
motoarele mai performante, din care fac parte si modelele similare alese mai puin
modelele precizat anterior. Acest sistem are urmtoarele avanta'eF profilul camelor
mai mici, admisia pe o parte, evacuarea pe cealalt parte.
Jn ceea ce privete sistemul de alimentare, motoarele modelelor similare alese,
dispun de o in'ecie multipunct indirect, combustibilul fiind in'ectat n poarta
supapei. 1olosirea in'eciei la presiune 'oas n colectorul de admisiune, are anumite
avanta'e comparativ cu in'ecia directF durata de formare a amestecului este mai
mare n timp, condiiile dinamice de curgere sunt mai favorabile pentru amestecarea
complet, n schimb in'ecia direct ofer o serie de avanta'e fa de in'ecia n
colectorul de admisiuneF sarcinile pariale sunt controlate fr obturarea admisiuni,
prin cantitatea de combustibil in'ectat, procesul de formare a amestecului este n
principiu mai bine controlat n camera de ardere.
9in analiza modelelor similare, se constat c puterea ma!im pe care o poate
dezvolta motoarele modelelor variaz intre 87-++- LN;M, valoarea cea mai mic
intlnindu-se la modelul %enault @lio S?mbol, iar valoarea cea mai ridicat la
modelul Subaru Impreza.
9e asemenea i momentul ma!im dezvoltat de motoarele modelelor similare
variaz de la un model la altul ntre +78-7-6 LBmM, valoarea cea mai mic o dezvolt
)
modelul %enault @lio S?mbol, iar valoarea cea mai mare a momentului o ntlnim la
modelul 1iat 0inea. *omentul ma!im, va trebui s se obtin la o turaie nu foarte
ridicat a motorului, pentru a nu influena confortul pasagerilor.
>ransmisia
*a'oritatea modelelor similare alese, pot fi ncadrate ca soluie de organizare
general, n cadrul soluiei totul n fat, cu e!cepia unor modele, care se incadreaz
in soluia clasicF$*5 ++6i. *odelele similare dispun att cutie de viteze mecanic,
ct i de cutie de vteze automat. *otorul care urmeaz a fi proiectat, va echipa un
autoturism ce va dispune de o cutie de viteze mecanic, n cinci trepte.
>renul de rulare
Jn cazul modelelor similare, att puntea fa, ct si puntea spate difer de la un
model la altul. 0a ma'oritatea modeleor similare puntea fa e i punte motoare, cu
e!ceptia unor modele, la care puntea fa, e numai punte directoare cum suntF $*5
++6i. (untea fa, prezint roi independente complicnd construcia, de aceea
ma'oritatea modelelor dispun de o suspensie de tip *c(herson, pentru a se prelua ct
mai bine ocurile scurte i frecvente n cazul unui asfalt deteriorat i pentru a se
micora tanga'ul la frnarea brusc. 0a unele modele si puntea spate utilizeaza
suspensie independenta, cu e!ceptia unor modele la care puntea spate este semirigid
s-au n unele cazuri intlnim suspensia mulibra cu arcuri elicoidale, si bar
stabilizatoare.
9irecia n cazul modelelor similare este una cu cremalier servoasistat.
Servodirecia va asigura o manevrare uoar a volanului, att la viteze ridicate, ct i
n condiii de vitez redus.
Jn ceea ce privete sistemul de frnare al modelelor similare alese, va fi cu dublu
circuit, cu discuri ventilate pe roile din fa i discuri pline pe roile din spate.
Sistemul va fi prevzut cu sistem antiblocare A$S.
@aroseria
6
*a'oritatea modelelor similare, dein o caroserie de tip berlin n trei volume, cu
e!cepia urmtoarelor modele care au o caroserie de tip berlin cu haionF $*5 ++6I,
*azda 3, *ercedes A+8-, Audi A3, %over A), Subaru Impreza, Seat 0eon, Alfa
%omeo +A8.
&%) Analiza principalilor parametri dimensionali e1teriori
(arametrii care definesc principalele caracteristici dimensionale e!terioare ale
unui autovehicul fac referire la dimensiunile de gabarit.
9imensiunile de gabarit suntF
L
a
2 lungimea totalI
l
a
O limeaI
3
a
2 nlimea.
(arametrii ce reflect organizarea automobilului suntF
L O ampatamentulI
4
&
54
(
2 ecartament fa/spateI
>oi aceti parametrii enumerai mai sus sunt analizai la modelele similare
alese n acest scop ntocmindu-se un tabel cu valorile acestoraF
Ta$ &%& 2 Parametri dimensionali e1teriori ai modelelor similare alese
*arca *odel
Preutat
ea
proprie
Ampat
ament
0ungi
me
0atim
e
Inalti
me
#cartam
ent fata
#cartam
ent spate
.g mm mm mm mm mm mm
S.oda 1abia ++A- 7A67 A)-8 +83+ +A+3 +A+, +A-4
$*5 ++6 i +37- 766- A73, +,3A +A7+ +A4A +A,8
*ercede A +8- +7+- 7)46 3434 +86A +),3 +))6 +))+
8
s
9acia
Sande
ro ++34 7)4, A-7- +,,- +)3A +A4- +A8-
:ol.s;a
gen <etta +764 7)84 A))A +84+ +A), +)3A +)+7
1iat 0inea ++4- - A)6- +83- +A,A - -
%enault
*ega
ne +7-- - AA,4 7-76 +A6- - -
Audi A3 ++4) 7)84 A734 +,,) +A7+ +)3A +)-8
1ord 1ocus +7-- - AA4+ 7-+, +A,8 - -
*azda 3 ++,- 76A- AA-) +8)) +A6) +)3- +)+)
=pel Astra +77- 78-3 A)48 7-33 +A)4 +A44 +A8,
>o?ota
@oroll
a +7-) 76-- A)A- +86- +A8- +)7) +)7-
(eueot 3-4 +788 76-4 A786 +4+) +A,4 - -
Subaru
Impre
za +A7- 767- AA+) +8A- +A8) +A,) +A,)
Seat 0eon +7-) 7)84 A3+) +864 +A)4 +)33 +)+8
Bissan >iida ++,3 76-3 AA8, +6,) +)33 +A4- +A4)
*itsubis
hi
0ance
r +76- 76-- A)8- +86- +A,- +A8- +A8-
C?undai
Accen
t +7A+ 7)-- A74- +6,) +A8- +A8- +A6-
Alfa
%omeo +A8 +7+- 7)A6 A773 +87, +AA7 +)-, +A,A
Analiznd tabelul +.+, care cuprinde valorile parametrilor ce reflecta
caracteristicile e!terioare ale modelelor similar, se pot trage anumite concluzii cu
privire la acestea.
4
3400
3600
3800
4000
4200
4400
4600
F
a
b
i
a
1
1
6

i
A

1
7
0
S
a
n
d
e
r
o
J
e
t
t
a
L
i
n
e
a
M
e
g
a
n
e
A
3
F
o
c
u
s 3
A
s
t
r
a
C
o
r
o
l
l
a
3
0
8
I

!
r
e
"
a
L
e
o
n
#
i
i
d
a
L
a
n
c
e
r
A
c
c
e
n
t
1
4
7
Lungie
6i%&%&% Lunimea autovehiculelor similare
Lunimea7mm8 autovehiculelor are un rol deosebit in ceea ce privete
organizarea ulterioara a acestoara, depinznd de posibilitatea de distribuire a spaiului
util, precum i a ampatamentului i al consolelor.
Analiznd histograma de mai sus a lungimii, se observ ca media valorii
lungimii se situeaz in 'urul valorii de A38- mm. Avnd in vedere celelalte modele,
constructorii au optat pentru lungimi mai mari si un spatiu mai mare pentru confortul
pasagerilor. Acestea denot c modelele cu lungimi medii sunt produse intr-o serie
mare.
,
1$00
1600
1700
1800
1%00
2000
2100
F
a
b
i
a
1
1
6

i
A

1
7
0
S
a
n
d
e
r
o
J
e
t
t
a
L
i
n
e
a
M
e
g
a
n
e
A
3
F
o
c
u
s 3
A
s
t
r
a
C
o
r
o
l
l
a
3
0
8
I

!
r
e
"
a
L
e
o
n
#
i
i
d
a
L
a
n
c
e
r
A
c
c
e
n
t
1
4
7
Latie
6i%&%(% Limea autovehiculelor similare
Limea7mm8 este un parametru ce are influen direct asupra confortului
habitaclului. Spre deosebire de lungime, limea este limit superior de gabaritul care
nu trebuie depit de confortul pasagerilor.
9up cum se observ in histograma de mai sus aceasta variaza intre +6,) mm
si 7-33 mm. :aloarea medie se situeza in 'urul valorii de +43- mm.
+-
1300
13$0
1400
14$0
1$00
1$$0
1600
F
a
b
i
a
1
1
6

i
A

1
7
0
S
a
n
d
e
r
o
J
e
t
t
a
L
i
n
e
a
M
e
g
a
n
e
A
3
F
o
c
u
s 3
A
s
t
r
a
C
o
r
o
l
l
a
3
0
8
I

!
r
e
"
a
L
e
o
n
#
i
i
d
a
L
a
n
c
e
r
A
c
c
e
n
t
1
4
7
Inaltie
6i%&%)% 9nlimea auovehiculelor modelelor similare
9nlimea7mm8 automobilelor, corelat cu limea, ofer un confort al
pasagerilor prin spaiul creat. Jnlimea trebuie ns corelat i cu celelalt parametru
dimensional lungimea, pentru ai oferi un aspect plcut. 9ac de lime depinde in
primul rnd stabilitatea autovehicului, de nlime depinde aria transversal, respectiv
rezistena aerului si implicit rezistenta la inaintare.
Avnd in vedere media nlimii este nte +A4- mm, constructorul dorete s
aib o arie transversal ct mai mic pentru a avea un coeficient aerodinamic ct mai
favorabil.
++
2300
23$0
2400
24$0
2$00
2$$0
2600
26$0
2700
27$0
F
a
b
i
a
1
1
6

i
A

1
7
0
S
a
n
d
e
r
o
J
e
t
t
a
L
i
n
e
a
M
e
g
a
n
e
A
3
F
o
c
u
s 3
A
s
t
r
a
C
o
r
o
l
l
a
3
0
8
I

!
r
e
"
a
L
e
o
n
#
i
i
d
a
A!taent
6i%&%*% Ampatamentul autovehiculelor similare
Ampatamentul7mm8 prezint principalul parametru de organizare al
autovehiculelor. Acesta are influen asupra stabilitii, manevrabilitii, confortului i
siguranei. Kn ampatament mare nseamn stabilitate i reducerea tanga'uluiI un
ampatament redus nseamn manevrabilitate mai bun i cresterea tanga'ului.
Ampatamentele observate in histograma de mai sus tind s fie ntr-o medie de
7),- mm, deci constructorii au vrut un ampatament mare pentru confort i reducerea
tanga'ului.
&%* Analiza parametrilor eneretici
(arametrii energetici ai modelelor similare alese care vor fi studiai suntF
:
t
2 cilindreea totalI
P
ma1
2 puterea ma!imI
n
pma1
2 turaia la putere ma!imI
'
ma1
2 momentul ma!imI
n
'
O turaia la moment ma!imI
+7
P
specific
O puterea specificI
P
litric
O puterea litric.
(specificaQ(ma!/ma L.5/.gM
(litricQ(ma!/:t L.5/cm
3
M
(entru analizarea tuturor acestor parametrii enumerai s-a ntocmit un tabel cu
valorile acestora de la modelele similare alese.
Ta$ &%( 2 Parametri eneretici ai modelelor similare alese
*arca *odel
@ap.
@il.
(uterea
*a!ima
>uratia
de
putere
*omentul
ma!
>uratia
de
moment
(uterea
specific
a
(uterea
litrica
@p rot/min Bm rot/min .5/.g .5/cm3
S.oda 1abia +3,- 8A 6--- +76 AA-- -,-6) -,-)3
$*5 ++6 i +),6 4) 6--- +)- A3-- -,-6A -,-)3
*ercedes A +8- +6,, 4) ))-- +)) A--- -,-8- -,-)-
9acia Sandero +),4 6A ))-- +74 3--- -,-)6 -,-A-
:ol.s;agen <etta +),) 8) )6-- +A4 34-- -,-), -,-A8
1iat 0inea +364 44 )--- 7-6 7)-- -,-8) -,-6A
%enault *egane +),4 4+ 6--- +)+ A7)- -,-64 -,-)+
Audi A3 +),) 8) )6-- +A4 34-- -,-63 -,-A8
1ord 1ocus +),6 4) 6--- +)) A--- -,-8+ -,-)3
*azda 3 +),4 88 6--- +A) A--- -,-6) -,-A4
=pel Astra +),4 4) 6--- +)) A--- -,-8- -,-)3
>o?ota @orolla +),4 ,+ 6--- +)8 )7-- -,-86 -,-)8
(eueot 3-4 +),4 44 6--- +6- A7)- -,-6, -,-))
Subaru Impreza +,,A ++- 6A-- +,6 37-- -,-88 -,-))
Seat 0eon +),) 8) )6-- +A4 34-- -,-67 -,-A8
Bissan >iida +),4 4+ 6--- +)3 AA-- -,-64 -,-)+
*itsubishi 0ancer +A,, 4- 6--- +A3 A--- -,-63 -,-)3
C?undai Accent +),, 47 6--- +A6 A)-- -,-66 -,-)+
Alfa %omeo +A8 +),4 88 )6-- +A- A7-- -,-6A -,-A4
+3
0
200
400
600
800
1000
1200
1400
1600
1800
2000
F
a
b
i
a
1
1
6

i
A

1
7
0
S
a
n
d
e
r
o
J
e
t
t
a
L
i
n
e
a
M
e
g
a
n
e
A
3
F
o
c
u
s 3
A
s
t
r
a
C
o
r
o
l
l
a
3
0
8
I

!
r
e
"
a
L
e
o
n
#
i
i
d
a
L
a
n
c
e
r
A
c
c
e
n
t
1
4
7
Cilindreea totala
6i%&%+% Cilindreea autovehiculelor similare
9up cum se poate observa n histograma de mai sus cilindreea medie care
predomin la autoturismele similare alese este de +),) cm
3
ceea ce nseamn c i
puterea lor este de peste 4- .5.
+A
0
20
40
60
80
100
120
F
a
b
i
a
1
1
6

i
A

1
7
0
S
a
n
d
e
r
o
J
e
t
t
a
L
i
n
e
a
M
e
g
a
n
e
A
3
F
o
c
u
s 3
A
s
t
r
a
C
o
r
o
l
l
a
3
0
8
I

!
r
e
"
a
L
e
o
n
#
i
i
d
a
L
a
n
c
e
r
A
c
c
e
n
t
1
4
7
&uterea otorului
6i%&%,% Puterea autovehiculelor similare
Puterea motorului 7";8. Jn cazul motorului ce urmeaz a fi proiectat,
valoarea puterii efective ma!ime, va trebui s fie suficient pentru a-i conferi
automobilului valene sportive. (uterea efectiv ma!im crete cu mrirea vitezei
pistonului. @el mai puternic motor l ntlnim la modelul Subaru Impreza, la polul
opus se gsete modelul 9acia Sandero.
+)
0
$0
100
1$0
200
2$0
F
a
b
i
a
1
1
6

i
A

1
7
0
S
a
n
d
e
r
o
J
e
t
t
a
L
i
n
e
a
M
e
g
a
n
e
A
3
F
o
c
u
s 3
A
s
t
r
a
C
o
r
o
l
l
a
3
0
8
I

!
r
e
"
a
L
e
o
n
#
i
i
d
a
L
a
n
c
e
r
A
c
c
e
n
t
1
4
7
Moentul otor
6i%&%-% 'omentul autovehiculelor similare
'omentul motor 7<m8% (entru motorul automobilului ce urmeaz a fi
proiectat, valoarea momentului prezint un interes deosebit. *omentul ma!im este
indicat s se obin la o valoare cat mai redusa a turaiei si sa se mentina la valori
ridicate pe o plansa cat mai mare de turatii. *odelul cu cel mai mare cuplu este 1iat
0inea, peste 7-- Bm, iar cel mai slab cuplu l ntlnim la modelul S.oda 1abia sub
+3- Bm. Se observa deasemenea din histograma de mai sus ca valoarea medie a
momentului motor este la valaorea de +)- Bm.
+6
0'000
0'010
0'020
0'030
0'040
0'0$0
0'060
0'070
0'080
F
a
b
i
a
1
1
6

i
A

1
7
0
S
a
n
d
e
r
o
J
e
t
t
a
L
i
n
e
a
M
e
g
a
n
e
A
3
F
o
c
u
s 3
A
s
t
r
a
C
o
r
o
l
l
a
3
0
8
I

!
r
e
"
a
L
e
o
n
#
i
i
d
a
L
a
n
c
e
r
A
c
c
e
n
t
1
4
7
&uterea s!eci(ica
6i%&%.% Puterea specifica a autovehiculelor similare
Puterea specific 7";5"8 este un parametru ce ne poate a'uta la definitivarea
unor idei despre caracteristicile dinamice ale automobilului si poate fi calculat ca
raportul dintre puterea ma!im i masa total admisibila. :aloarea medie este in 'urul
valorii de -.-68 .5/.g, iar cea mai mare valoare se intalneste la modelul Subaru
Impreza.
.
&%+ =ta$ilirea modelului de autovehicul ce se va proiecta conform cerinelor
temei
Jn urma studiilor fcute pe modelele similare alese si avnd n vedere cerinele
impuse prin tem pentru autovehiculul ce urmeaz a fi proiectat s-a constatat c
modelul care ndeplinete cel mai bine aceste condiii este modelul - 2 >enault
'eane
Jn concluzie, modelul ce urmeaz a fi proiectat este un autoturism cu ) locuri,
caroserie hatchbac. cu o vitez ma!im de +,- .m/h.
+8
'odelul - ales are dimensiunile e!terioare La?**/. mm, la?(0(, mm i
3a?&*,0 mm, dimensiunile ce reflect organizarea autovehiculului L?(*.& mm,
4&54(?&*.+5&*.0 mm, n consecin modelul de proiectat va avea dimensiuni
apropiate de acestea.
Soluia general a autovehiculului va fi cu motorul in fata aezat transversal. 0a
toate variantele acestei soluii motorul este plasat in fata tranversal. Se poate asigura o
distribuie convenabil a ncrcturilor la puni i o organizare adecvat a spaiului
pasagerilor, cu posibilitatea de a micora nlimea podelei. Se realizeaz o bun
izolare a motorului fa de spaiul pasagerilor, favorizndu-se protecia fonic i fa
de drum. 9e asemenea, se poate crea compartiment voluminos de baga'e in partea din
spate.
+4