UNIVERSITATEA PETROL-GAZE PLOIETI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA SI ELECTRICA

CATEDRA UTILAJ PETROLIER
PROIECT
LA
UTILAJ PETROLIER
Conducator de proiect: Marius Stan
Student: Portoaca George
Specializarea: I.E.D.M
Grupa: 1230
Anul: III
PLOIETI 2013
INTRODUCERE
Instalatiilor de Ioraj, produse n prezent, acoper toate adncimile de
Ioraj necesare pe plan mondial, asigurnd perIormante economice ridicate.
Cercetrile desIsurate de specialisti, inginerii romni avnd o contributie
apreciabil n acest domeniu conducnd la realizarea unor instalatii de Ioraj
care corespund cerintelor Iorajului att din punct de vedere al adncimii ct
si al genului de antrenare, al transportului, al conditiilor climatice.
Puterea motoarelor Diesel transmis prin convertizoare hidraulice de
cupru, troliul de Ioraj prevzut cu dispozitiv de avans automat al sapei ,
Irna auxiliar hidraulic sau electromagnetic prevzut cu un cuplaj de
mers liber, limitatorul de curs automat al macaralei crlig sunt numai o
parte din caracteristicile moderne constructive si Iunctionale speciIice
instalatiilor de Ioraj romanesti.
O instalatie de Ioraj este compus din urmtoarele elemente :
- turla sau mastul care sustine echipamentul de manevr si garnitur de
Ioraj (compus din prjina conductoare, prjini de Ioraj si prjini grele)
- echipamentul de manevra Iormat din :
troliul de Ioraj care are rolul de transmite miscarea de la motoare la
mecanismul de ridicare si masa rotativ de a usura operatia de nsurubare si
desurubare a garniturii de Ioraj;
mecanismul de ridicare este compus din:
- geamblac (partea Iix)
- macara
- crlig (partea mobil)
- cablul care permite manevrarea sarcinii utile
echipamentul de rotire Iormat din :
- masa rotativ care transmite miscarea de rotatie sapei
- capul hidraulic care realizeaz legtura ntre crligul Iix si garnitur
de Ioraj mobil si permite circulatia Iluidului de Ioraj din interior spre sapa;
echipamentul de circulatie este Iormat din:
- pompele de noroi care reIuleaz Iluidul de Ioraj, cu presiune, prin
interiorul garniturii
- maniIoldul de aspiratie prin care trece Iluidul de Ioraj aspirat din
hab n pompa.
- maniIoldul de reIulare prin intermediul cruia Iluidul de Ioraj reIulat
de pompe ajunge n ncrctorul care Iace legtura ntre conducta de reIulare
si Iurtunul de Ioraj
- Iurtunul de Ioraj mijloceste trecerea Iluidului de Ioraj din ncrctor
n ineriorul capului hidraulic
- instalatia pentru depozitarea, prepararea si curtirea Iluidului de Ioraj
(habe, jgheaburi, site vibratoare, hidrocicloane)
echipamentul de transmitere este Iormat din cuplaje, transmisii
hidraulice, transmisii intermediare, cutii de viteze, reductoare, are rolul de a
transmite miscarea de la motoarele de actionare la utilajele principale ale
instalatiei
garnitur de Ioraj pentru transmiterea miscrii de la masa rotativ la
sap, permite circulatia Iluidului de Ioraj spre talpa sondei si montarea
turbinei de Ioraj deasupra sapei.
Petroleum este un cuvnt de origine roman care provine din oleum
petrae' ulei de piatr denumire pe care romanii au preluat-o de la egipteni,
care descoper petrol la supraIat n regiunea muntilor GolIului Suez,se
presupune c n antichitate romanii Ioloseau petrolul ca lubriIiant la osiile
carelor romane, sau n timpul Bizantului acesta era parte component a
Iocului grecesc o arm temut n luptele navale de odinioara.
Troliul de Ioraj este elemental sistemului de manevra, care
indeplineste in cadrul instalaiilor de Ioraj urmatoarele Iunctiuni:
Extragerea si introducerea garniturii de Ioraj, respective
introducerea coloanei de tubaj suspendate in carligul
mecanismului macara-geamblac ;
Insurubarea, strangerea, desIacerea,desurubarea pasilor de
prajini,a burlanelor, precum si adaugarea prajinilor de Ioraj;
Sustinerea garniturii de Ioraj si reglarea apasarii pe sapa in
timpul Iocajului;
Lucrari auxiliare de ridicare, apropiere si introducere in
sonda,operatii care se executa cu ajutorul mosoarelor pe care se
inIasoara;
Lucrari de punere in productie,pistonat, lacarit,carotaj prin
prajini, masuratori care se executa cu ajutorul tobei de lacarit;
Ridicarea masturilor rabatabile cu ajutorul carligului instalatiei.
1.CAPITOLELE PROIECTULUI
1.1. Alegerea tipului instalaiei de fora !i a prin"ipalelor utilae
"o#ponente ale siste#ului de #ane$r%
Instalatiile de Ioraj si extractie Iormeaz un ansamblu de utilaje cu
scopul de a satisIace manevrarea garniturilor de prjini, burlane sau tevi de
extractie, rotirea lor sau circulatia Iluidului.
Sond de Ioraj este o constructie materializat prin Ioraj n scoarta
terestr care poate Ii vertical, sau dirijat, Iiind tubata sau
cimentata(consolidata).
O instalatie de Ioraj cuprinde 3 sisteme de lucru principale si mai
multe sisteme de lucru auxiliare.

Sistemele de lucru principale sunt:
sistemul de manevr (SM);
sistemul de rotire (SR);
sistemul de circulatie (SC).
Sistemul de manevr (SM) realizeaz apsarea pe sap si operatia de
manevra a materialului tubular n sonda.
Sistemul de rotire (SR) realizeaz transmiterea miscrii de rotatie de la
supraIat pn la sap.
Sistemul de circulatie (SC) realizeaz debitul de circulatie necesar
evacurii detritusului din sonda.
Sistemul de manevr reprezint unul dintre sistemele principale de
lucru ale IF Iiind alctuit din:
grupul de Iort
transmisia mecanic
masina de lucru (troliul de Ioraj)
mecanismul macara-geamblac-carlig
Mecanismul macara-geamblac-carlig este alctuit din:
geamblac
nIsurarea cablului
ansamblul macara-carlig.
2.DATE INIIALE
Pentru elaborarea proiectului vom alege:
- adncimea sondei H4400 m
-sistemul de actionare Diesel Hidraulic
Alegerea diametrelor nominale ale sapelor de Ioraj, Iilete de legtur
corelate cu diametrele de burlane si prjini se Iace de la pag. 166 din
Carnetul Tehnic de Utilaj Petrolier.
3.Coninutul memoriului
&.1.1. Deter#inarea forelor no#inale la "'rlig
DeIinim Iorta la crlig normal ca Iiind Iort care apare cu probabilitatea
cea mai mare n timpul operatiei de manevrare a garniturii de Ioraj. Ea este
dat de cea mai grea garnitur de Ioraj care de mult ori este cea mai lung
garnitur de Ioraj.
; unde:
- Iorta nominal;
- Iorta utila ;
- Iorta dat de manevrarea echipamentului mobil(macara, carlig, cablu)
;
Pentru coloana de 7`` avem Ds9`` si Dc7``
DpI6 /
GpgL
pg *
q
pg
q
pg
g *m
s
9,81*149,71468,5 kg/s
2
m
s
149.7 kg/m
Lpg800*Ds *1/0,75* q
pg
(1-pI/pot)174.41 m
L
pg
174.41 m
Se adopta L
pg
180 m
Gpg265 kN
LpIH- L
pg
L
pa
hs4400-180-10-0,54230 m
Din tabelul 6.38 se alege greutatea speciIica a prajinilor de Ioraj cu dim :
d
pI
5
q
pI
35.7 kgI/m35.7*9.81350 N/m
GpI q
pI
LpI350*42301480.5 kN
GgIGpgGpIGpaGs2651480,5100.51756 kN
GgI (1 a/g k - pI/pot) 2021 kN
Avem k0.3
a1 m/s
Fo121.26 kN
Fcn FoFds2842.26 kN
Pentru determinarea Iortei la crlig la tubare se pot neglija acceleratiile,
deoarece tubarea se Iace la nivel constant, cu viteze mici.
Din diagrama de tubare VII pentru coloana de 7`` s-a obtinut:
Grosime perete
mm
Greutate
lI/It
Greutate
Kg/m
Tip legatura
1 12.65 35 52.08 N-80
2 11,51 32 47.61 N-80
3 10.36 29 43.15 N-80
4 9,19 26 38.69 N-80
5 10.36 29 43.15 N-80
6 11.51 32 47.61 N-80
7 12.65 35 52.08 N-80
GB
CE
(Lqi*Li)1914,7 kN
Din diagrama de tubare VII pentru coloana de s-a obtinut:
Grosime perete
mm
Greutate
Lb/It
Greutate
Kg/m
Tip legatura
1 13.84 60.7 90.32 P-110
2 12.57 55.5 82.58 N-80
3 13.84 60.7 90.32 P-110
4 15.11 65.7 97.7 P-110
5 16.51 71.8 106.8 P-110
GB
CI
(Lqi*Li)3950,3 kN
F
CT
(Lqi*Li)(1a/g)
FCT
CE
1934.21 kN
FCT
CI
3990.25 kN
Rezulta F
CT,M
Max(FCT
CE
; FCT
CI
)3990.25 kN
F
CM
Max(Fcn ; F
CT,M
)3990,25 kN
Din punct de vedere al modului de actionare exista:
- instalatii de Ioraj cu mod de actionare individual;
- instalatii de Ioraj cu mod de actionare centralizat;
- instalatii de Ioraj cu mod de actionare mixt.
Din punct de vedere al mediului ambiant exista:
- Ioraj terestru (onshore);
- Ioraj maritim (oIIshore).
O instalatie de Ioraj este compusa din 2 echipamente mari:
- echipamentul de supraIata - instalatia de Ioraj propriuzisa;
- echipamentul de adancime - garnitura de Ioraj.
Partile componente Iunctionale mari ale unei instalatii de Ioraj sunt:
- sistemul de rotire;
- sistemul de circulatie;
- sistemul de manevra.
Primele doua Iunctioneaza impreuna pentru realizarea procesului de
Ioraj.
Sistemul de manevra indeplineste Iunctiunea de manevra a
materialului tubular, Iie cu scopul inlocuirii sapei uzate (manevra garniturii
de Ioraj), Iie cu scopul tubarii putului Iorat (manevra/introducerea garniturii
de Ioraj).
Functiunea principala a sistemului de rotire este rotirea sapei si
respectiv a garniturii de Ioraj. Functiunea secundara - reversarea - rotirea
garniturii de Ioraj in sens invers celui normal, pentru eIectuarea operatiilor
de instrumentatie.
Functiunea sistemului de circulatie este reprezentata de circulatia
Iluidului de Ioraj pentru aducerea la supraIata a detritusului evacuat de pe
talpa putului.
Exista si sisteme de lucru secundare :
- sistemul motoarelor;
- sistemul de salvare a garniturii de Ioraj;
- sistemul de avans automat al sapei ;
- sistemul tobei de lacarit;
- sistemul de manipulare a materialului tubular;
- sistemul de comenzi si actionari pneumatice si hidraulice;
- sistemul de actionare.
Instalatii principale:
- instalatia hidraulica de ridicare si coborare a mastului;
- instalatia de curatire-preparare-tratare si depozitare a Iluidului de
Ioraj;
- instalatia de producere a aerului comprimat;
- instalatia de prevenire a eruptiilor.
Structurile metalice ale instalatiei de Ioraj sunt:
- structuri de rezistenta care preiau sarcini care apar in timpul
Iunctionarii acesteia sau cele datorate greutatii diIeritelor utilaje;
- structuri de protectie:turla/mastul, platIorma de lucru a instalatiei de
Ioraj, substructura, platIorma grupurilor de actioanre, platIorma troliului de
Ioraj, etc.
Alegera instalatiei de Ioraj se Iace pe baza sarcinii maxime utile de la
carlig.
Aceasta poate Ii sarcina maxima utila de tubare sau sarcina maxima
utila de degajare a celei mai grele garnituri de Ioraj.
Sarcina maxima utila de tubare este determinata de cea mai grea
coloana de burlane in conditiile cele mai grele (la demaraj, atunci cand
coloana este plina cu Iluid de Ioraj).
&.1.(. Alegerea tipului instalaiei de fora
Instalatia de Ioraj este un complex de utilaje care Iormeaz
echipamente, sisteme si chiar instalatii ce pot Iunctiona separat sau unele
simultan pentru constructia sondei de Ioraj cu o anumit destinatie pentru
eIectuarea unor operatii legate de operatia de Ioraj si asigurarea securittii
tehnice.
Capacitatea unei instalatii de Ioraj poate Ii sarcina maxim util la
crlig sau adncimea maxim.
O insalatie de Ioraj este compus din dou echipamente mari:
echipamentul de supraIata instalatie de Ioraj propriu- zis
echipamentul de adncime garnitur de Ioraj.
Alegerea instalatiei de Ioraj se Iace n Iunctie de sarcin maxim la
crlig din tabelul 1.1: Instalatiile de Ioraj ramanesti: F320 DH.
&.1.&. Cal"ulul puterii instalate) deter#inarea nu#%rului de grupuri de
fora. *"+e#a prin"ipal% a a"ionarii siste#elor.
Notatii:
GF- garnitur de Ioraj
S- sistem de actionare
SL- sistem de lucru
SM- sistem de manevr
SR- sistem de rotire
SC- sistem de circulatie
MA- mod de actionare.
Modalitatea prin care Iluxul energetic se transmite de la motoare la
procesul tehnologic se numeste mod de actionare.
n practic se stabilesc trei moduri principale diIerite de actionare:
- modul de actionare n grup
- modul de actionare mixt
- modul de actionare individual
Pentru instalatia noastr vom alege modul de actionare INDIVIDUAL.
Pi(PmPrPc)*c
F
M
F
CM
3990,25 kN
Vm0.23 m/s
q
SM
0.85
Pm1079.71 W
PrPmr600CP447.59 kW
Pc|0.76...0.82| Pm
Pc885.36 kW
Pi 2412.56 kW
Determinarea numrului necesar de motoare se Iace n Iunctie de puterea
instalat. La alegerea numrului de motoare se va avea n vedere c numrul
acestora s Iie minim.
Numrul necesar de motoare va Ii partea ntreag a:


Lista de motoare disponibile:
MB 800 Bb (390 kW)
MB 890 Bb (640 kW)
ALCO 1180 (1180 kW)
ALCO 1840 (1840 kW)

Se alege motorul ALCO 1840 cu puterea la motor de 1840 kW.
N
mot
3 motoare.
&.( ,ECANI*, CU AC-IONARE INDI.IDUAL/
&.(.1. Detr#inarea nu#%rului de trepte de $ite0% la #ane$ra !i
#ateriali0area s"+e#ei "ine#ati"e a siste#ului de #ane$r.
Numrul de trepte de viteza se calculeaz cu relatia:
unde: r =
5
Nm3,68 4 viteze
RECALCULARE
F
M
3990 :=
F
m
121 :=

M
0.85 :=

m
0.7 :=
x
1
0.227 :=
x
2
0.678 :=
x
0
0.5 :=
N 3.36 :=
x
2
x +
( )
N 1 ( )
x
1
x
( )
N

m
F
M
F
m

1
x
0
solve x , 0.016894452337606136276
adoptam
x 0.01 :=
N
log
F
M
F
m

x
2
x
x
0

log
x
2
x
x
1
x +

:=
N 3.84 =
adoptam
N 4 :=
r
1
x
2
x
1
:=
r
1
2.987 =
r
x
2
x
x
1
x +
:=
r 2.819 =
F
1
F
M
:=
F
2
F
1
r
:=
F
2
1415.614 =
F
3
F
2
r
:=
F
3
502.246 =
F
4
F
3
r
:=
F
4
178.192 =
F
5
F
4
r
:=
F
5
63.221 =
v
1
0.2 :=
v
2
v
1
r :=
v
2
0.564 =
v
3
v
2
r :=
v
3
1.589 =
v
4
v
3
r :=
v
4
4.478 =
v
5
v
4
r :=
v
5
12.622 =
I x ( )
x
2
x
( )
N 1 ( )
x
1
x +
( )
N
:=
g x ( )

M

m
F
M
F
m

1
x
0
:=
0 0.2 0.4 0.6
20
40
60
80
80.05
80.1
80.15
80.2
I x ( ) g x ( )
x
Dupa recalculare rezulta Nm4 viteze.
*"+e#a "ine#ati"% a unei instalatii de Ioraj( si a orice alt tip de
instalatie) reprezint modalitatea graIic, prin care sunt reprezentate
transmisiile arborilor si elementele care concura la realizarea Iunctiei
cinematice.
1a"torul de trans#itere 2#34 reprezint numrul transmisiilor dintre
doi arbori care pot Ii succesivi sau nesuccesivi, n acelasi plan sau n plane
diIerite.
5rupa de trans#itere 2634 se Iormeaz cu trensmisiile dintre doi
arbori succesivi.
Nu#%rul total de $ite0e 2N34 poate Ii relizate cu transmisia mecanic la
elementul de executie.
Nu#%rul total de ar7ori 2t34 tw1
Simbolurile transmisiilor cinematice:
- motor
M
sau
- cuplaj
- arbore
- transmisia prin curele
(I)
(II)
- transmisia prin lant
(I)
(II)
- transmisia prin angrenaj
(I) (II)
sau
(II)
(I)

Raportul de trans#isie 2i3 este raportul dintre vitez unghiular la
arborele condus si vitez unghiular la arborele conductor:
z- numrul de dinti ai rotii de lant.
Raportul parial de trans#itere4 raportul de transmitere al unei
transmisii:

Relaia stru"turala4 arata legtura dintre grupele de transmitere
Schema cinematic a sistemului de manevr este urmtoarea:
N1 X 2 X 2.
&.(.(. Deter#inarea 8nf%!ur%rii #a9i#e a "a7lului de #ane$r%.

:nf%!urarea "a7lului reprezint modul n care se trece cablul peste rolele
mecanismului macara- geamblac.
nIsurarea pote Ii:
- nIsurare total (cablul trece peste toate rolele geamblacului respectiv
ale macaralei)
- nIsurare partial
1- rola moart
2-prima rol de la macara
3-cablul
4-captul Iix
5-toba de manevr
Forta din captul activ al cablului se calculeaz cu relatia:
(la ridicare)
m I( se alege din tabela 1.1.
m|6|
&.(.&. Alegerea gea#7la"ului de fora
Geamblacul , montat n vrIul mastului sau turlei constituie partea Iix
a mecanismului macara - geamblac si este Iormat dintr-un numr de roti
pentru cablu, care se rotesc liber pe rulmenti, acestia Iiind montati la rndul
lor pe una sau mai multe axe sprijinite pe suporti. Prima dintre rotile
geamblacului realizeaz trecerea captului activ al cablului de la toba de
manevr peste Iat mastului sau turlei, iar ultima roata a geamblacului
asigura trecerea captului mort al cablului la toba cap mort.
Amplasarea rotilor este n asa Iel Icut nct s Iie evitat contactul
dintre cablu si alte elemente ale mastului sau turlei, precum si schimbrile de
directie ale cablului care s produc srirea cablului de pe roti.
Constru"ie
Tipul cel mai ntlnit de geamblac este tipul cu ax unic, cu rotile n linie
care este sprijinit pe doi suporti situati la capete. Suportii se pot sprijini Iie
direct pe un element de coroan mastului sau turlei sau pe un cadru propriu
care se sprijin la rndul lui pe elementul de coroan.
Se ntlnesc si constructii de geamblacuri avnd una din roti naintasa
prin care se realizeaz trecerea cablului n interiorul mastului sau turlei.
Rotile gemblacului sunt destinate nIsurrii cablului de manevr,
respectiv cablului de lcrit. Rotile pentru cablul de manevr de la geamblac
sunt identice cu rotile de la macara.
Geamblac
Iix
Geamblac
mobil
&.(.;.
Alegerea
ansa#7lului #a"ara4 "arlig4
"+iol7asi4 ale$ator
Mecanismul macara- crlig este alctuit
din macara- crlig, nIsurarea cablului si
geambacul de Ioraj.
Ansamblul macara- crlig reprezint modul n care este atasat crligul
prin intermediul unui sistem de amortizare al socurilor si vibratiilor.
Macaraua este partea mobila a mecanismului macara- geamblac,
Iormat dintr-un numr de roti identice n general ca diametru, tip si
constructie dar cu una mai putin. Macaraua execut o miscare de ridicare si
coborre pe vertical n interiorul mastului sau turlei si trebuie s prezinte
colturi sau proeminente care s Iaciliteze agtarea n timpul miscrii sale.
Crligul este elementul sistemului de manevr care, competand
macaraua si Iormnd adeseori mpreun cu acesta un singur bloc macar-
crlig ndeplineste urmtoarele Iunctii:
- sustine n timpul operatiilor de extragere- introducere, garnitur de
Ioraj prin intermediul chiolbasilor si al elevatorului de prjini;
- sustine n timpul tubajului coloana de tubaj prin intermediul de Ioraj
care au prevzut acest sistem;
- ridic diIerite greutti si asigur manipularea prjinii de avansare;
- ridic n timpul montajului si demontajului diIerite utilaje si piese
grele;
- participa la operatia de ridicare si coborre a masturilor rabatabile, la
instalatiile .

1- toba de manevr
2- captul activ al cablului
3- rola alergtoare
4- geamblac
5- o rla de la geambac
6- una din ramurile nIsurrii cablului
7- macara
8- crlig
- sistemul de amortizare
- captul mort al cablului
10 toba Iix (sau toba moart)
Mecanismul macara- crlig prezint simetrie geometric dar nu prezint
simetrie dinamic si cinematic.
Elevatorul se mai numeste si broasca cu pene.Se Ioloseste pentru
introducerea coloanei de burlane.
Chiolbasii sau bratele de elevator sunt scule care Iac legtura ntre crlig
si elevator, ele existnd si Iunctionnd ntotdeauna perechi. Pentru realizarea
legturii, chiolbasii au Iorm de za alungit pentru sarcini mici (tip usor),
sau n Iorm de bara prevzut la capete cu ochiuri
pentru sarcini medii si pentru sarcini mari (tip greu).Pentru introducerea
usoar, n special pe umerii elevatoarelor, capetele sunt curbate n plan
perpendicular.
Acestia sustin elevatorul, Iie de prjini de Ioraj, Iie elevatorul cu pene
pentru coloana de burlane, Iixndu-se la rndul lor prin ochiurile superioare
pe umerii crligului. Ei se livreaz, se pstreaz si se utilizeaz n pereche.
Exist 3 tipuri n Iunctie de sarcin de lucru:
- usor , n Iorm de za, pentru sarcini pn la 870 tI;
- mediu , n Iorm de bar cu 2 ochiuri la cele 2 capete, pentru
sarcina de 125 tI;
- greu . pentru sarcini ~200 tI.
Cnd cablul de Ioraj prezint semne de uzur este necesar nlocuirea lui.
Pentru o operatie mai usoar de nlocuire se procedeaz astIel: pe toba
moart se aIla nmagazinat o cantitate de cablu care nu a lucrat, deci este
neuzat. Se va debloca, deci toba moart si va trage de manevr o cantitate de
cablu corespunztoare lungimii celui care Iunctioneaz.
&.(.<. Alegerea "a7lului de fora
Cablul este un ansamblu Iormat din Iire din otel de rezistent ridicat si
de dimensiuni cu tolerante restrnse, nIsurate cu precizie ntr-o anumit
constructie n asa Iel nct s Iunctioneze ntr-o concordant perIect.
Elementul de baz al cablului l Iormeaz Iirele individuale. Acestea,
rsucite ntr-un toron sau vita care reprezint un mnunchi de srme grupate
prin nIsurare n jurul unei srme centrale sau inimi. nIsurarea este un
proces asemntor ntructva cu mpletirea, deoarece Iirele sunt asezate n
toron si nu torsionate. Dup asezarea n toroane, acestea sunt la rndul lor
nIsurate n jurul unei inimi pentru a Iorma cablul compus.
Inima cablului poate Ii realizat din Iire vegetale, din material plastic
sau dintr-o srm, respectiv un toron independent din otel. Inima
independenta constituit dintr-un toron de cablu este cea mai Iolosit,
deoarece prezint o mare rezistent la strivire si deIormare.
Cablul la care toroanele care se nIsoar mpreun sunt Iormate
anterior ntr-o Iorm elicoidala se numeste cablu preIormat.Acesta nu diIer
ca aspect de cablul nepreIormat dar are avantajul c n stare nencrcata nu
este tensionat Iiind astIel mai usor de manevrat. PreIormarea are ca eIect
atenuarea vibratiilor cablului n Iunctionare, posibilitatea nIsurrii mai
strnse a cabluluisi se evidentiaz prin Iaptul c dup tiere, Iirele si
toroanele nu se desIac.
Toroanele si cablurile sunt caracterizate si prin pasul nIsurrii,
distanta msurat paralel cu axa ntre 2 puncte consecutive n care o spir
ntlneste aceeasi generatoare a cilindrului pe care-l reprezint cablul sau
toronul. Pasul se exprim n mod curent ca un multiplu al diametrului.
Exist 3 tipuri de cabluri de constructie combinat:
- Seale
- Filler
- Warrington
Alegerea cablului se Iace dup determinarea diametrului cablului cu
Iormul:
F
cm
3990 :=
1.03 :=
m
F
cm
100
:=
1 ( )
2m

1
2m

0.096 =
m 6.317 =
adoptam
m 6 :=
F
n
1 ( )
2m

1
2m

F
cm
:=
F
n
400.844 =
S
er
2 F
n
:=
S
er
801.687 =
Sermax(3*Fcn ;2* F
CM
)
F
cn
2842 :=
1.03 :=
m
F
cn
100
:=
1 ( )
2m

1
2m

0.111 =
m 5.331 =
adoptam
m 6 :=
F
n
1 ( )
2m

1
2m

F
cn
:=
S
er
3 F
n
:=
S
er
856.54 =
Deci Ser3*Fcn856.54 d
c
85
n Iuctie de acesta s ales tipul cablului ca Iiind SEALE 4 19.
ProIilul canalului de cablu trebuie s corespund urmtoarelor cerinte :
- s permit nIsurarea cablului pe roata, de la intrare pn la iesire,
cu minimum de Irecri, chiar dac el nu se aIla n planul median al rotii (din
cauza unghiului de deviere respectiv n cazul balansrii macaralei);
- s reduc la minimum turtirea cablului pe Iundul canalului datorit
unui proIil apropiat de conturul cablului;
- s Iie neted, concentric si cu planul median normal Iat de ax de
rotatie a rotii.
4. Proiectarea troliului e !ora"

;.1. Deter#inarea forelor din "ap%tul a"ti$e al "a7lului 8n fa0ele
operaiei de #ane$r%=la ridi"are> stati"> "o7or're?
Se consider Iorta din captul active al cablului la extremitatea opus a
tablei n raport cu treapt de lant aIeranta treptei de ncercare.
- coeciIient care tine seama de rigiditatea cablului.
- la ridicare k , k- constanta rolei
- la coborre k0.15
;.(. *ta7ilirea di#ensiunilor prin"ipale ale to7ei de #ane$r%
Troliul de Ioraj reprezint principalul utilaj al sistemului de manevr.
Caracteristica principal a trolului d Ioraj o reprezint eIortul maxim n
captul activ al capului.
Pentru troliul de Ioraj mai sunt importante si alte caracteristici:
- numrul de tobe;
- numrul de arbori;
- numrul si tipul transmisiilor;
- caracteristicile tobei de manevr.
Functiile troliului de Ioraj:
- introducerea si extragerea garniturii de Ioraj;
- adugarea pasilor;
- introducerea coloanei de tubare;
- introducerea diIeritelor scule pentru instrumentatie n sonda;
- nsurubri si desurubri de Iilete;
- realizarea apsrii pe sap;
- punerea n productie;
- manevrarea diIeritelor greutati la podul de lucru al sondei;
- la instalatiile cu turla rabatabil, rabaterea se Iace cu troliul de Ioraj
- diametrul tobei de manevra, se recomanda sa aiba o valoare cuprinsa
intre 28-30 ori diamerul cablului.

Dt30*852550
B B L
t
D
t
D
I
D
0
Dtdc2550852635
D1D02 a2771
D2D04a2907
Au *dc0.8 * 8568
- lungimea tobei de manevra
l
t
2805
- lungimea totala a cablului care se inIasoara pe toba
2*m*(lpls)2*6*(271.5)342
342 mm
n /(dc1/2*dc)58
;.&. Cal"ulul franei "u 7en0i si alegerea franei +idrauli"e.
Franele instalatiilor de Ioraj se impart in doua mari categorii:
- Irane de seviciu;
- Irane auxiliare;
Frana de seviciu realizeaza controlul de coborare al garniturii de Ioraj in
sonda dar ceea ce este cel mai important realizeaza blocarea (oprirea)
deplasarii carligului si al garniturii de Ioraj.
Vitezele de coborare al garniturii de Ioraj in sonde netubate:
Vitezele de coboare ale carligului in sonde tubate:
Din categoria Irnelor de serviciu Iac parte:
- Irana cu band;
- Irana cu saboti;
- Irana cu discuri;
Frana auxiliar realizeaz controlarea vitezei de coborre, Ir a putea
realiza blocarea sarcinii, avnd rolul de a descrca o parte din valoarea
momentului de Irnare pe care trebuie s-l realizeze Irna de seviciu.
n aceast categorie din punct de vedere constructiv instalatiile de Ioraj
sunt echipate cu 2 tipuri de Irne:
- Irana hidraulic ( ele nu dezvolta moment de Irnare la operatia de
ridicare, Iiind cuplate prin intermediul unui cuplaj de sens unic);
- Irne electromagnetice.
Constructia Iranei cu band:

1- maneta de Irn
2- benzi de Irn
3- sistem de egalizare a tensiunilor n cele dou benzi de Irn
4- sistem de suspensie
5- sistem de mpingere.
Calculul Iunctional al Iranei cu band:
a. Determinarea momentului de Irnare realizat de Irn cu band
- unghiul de contact dintre banda de Irana si tamburul Iranei
260 . 320 grade
t-tractiunea minima
n Iabricatia curent se utilizeaz dou cupluri de material de Irictiune:
otel- Ierodou ( 0.270.5)
otel- retinax ( 0350.65)
otel-Ierodou
otel retimax
b.Determinarea ltimii benzii de Irn.
=0.25
340297,5
Pc 0.0004 N/mm
2
oPc*Rt/oa0.0022 mm
-grosimea benzii de Irana
B1.913 m
Constructia Iranei hidraulice. Principiul de Iunctionare.
Frana hidraulic reprezint de Iapt din punct de vedere constructive o
pomp centriIug care are rolul de a lucra n regim de Irn.
Asa cum rezult si din caracteristica Iunctional are rolul de a controla
viteza de coborre n timpul procesului de introducere n sonda a garniturii
de Ioraj. Ea poate bloca sarcina de la crlig dar poate ncetini coborrea
acesteia. Viteza de coborre depinde de speciIicul operatiei de coborre. Cu
alte cuvinte, dac coborrea se Iace n sonde netubate viteza de coborre este
mai mic, iar Irana trebuie s realizeze moment mai mari de Irnare. n cazul
n care operatia de coborre se desIsoar n sonde tubate viteza de coborre
este mai mare. Se impune deci posibilitatea de a realiza reglarea Iranei.
Momentul de Irnare depinde de gradul de umplere. Dac Irana este plin
cu lichid (ap) ea realizeaz momentul de Irnare maxim. Pentru a putea
regla valoarea momentului de Irnare este necesar ca s putem regla gradul
de umplere cu lichid al Iranei. Acest lucru l putem realize cu ajutorul
rezervorului de reglaj si al maniIoldului. n acest Iel prin modiIicarea
gradului de umplere realizm controlul momentului total de Iranare realizat
cu instalatia de Ioraj.
Se alege Irana hidraulic de Iorma: FH 40
Costructia Iranei electromagnetice.
1-stator
2-rotor
3-inIasurare statorica
4-canale de rcire
5-magneti permanenti
6-lamele magnetice
7-pulberi magnetice.
FR1(*F*Dn/2)/RRL1756.028
RRL1400
MtFR1*RRL1
Mt756.028*400302411.2 kN*m.
1
7
3
4
3
4
2
6 5
;.;. Cal"ulul de di#ensionare4$erifi"are al ar7orelui to7ei de #ane$ra.