Sunteți pe pagina 1din 43

UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIESTI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA SI ELECTRICA


Specializare: INGINERIE ECONOMICA IN DOMENIUL MECANIC













Proiect UTILAJ PETROLIER


INSTALATIA DE FORAJ






Conducator de proiect: Marius Stan
Student: Jianu Loredana-Corina
Specializarea: I.E.D.M
Grupa: 1230
Anul: III



PLOIETI 2013




TEMA DE PROIECTARE

1. CAPITOLELE PROIECTULUI

1.1 Alegerea tipului instalatiei de foraj si a principalelor utilaje;
1.2 Elaborarea documentatiei la nivel de proiect tehnic pentru troliul de
foraj;

2. DATE INITIALE

2.1 Adancimea sondei H=4200m;
2.2 Sistemul de actionare DH;
2.3 Constructia sondei;

3. CONTINUTUL MEMORIULUI

3.1 Alegerea tipului instalatiei de foraj;
3.2 Determinarea fortelor nominale la carlig;
3.3 Calculul puterii instalate;determinarea numarului de grupuri de
foraj.Schema principala a actionarii sistemelor;
3.4 Determinarea parametrilor principali ai sistemului de manevra si alegerea
principalelor utilaje component;
3.5 Determinarea numarului de trepte de viteza la manevra si materializarea
schemei cinematice a sistemului de manevra;
3.6 Determinarea infasurarii maxime a cablului de manevra;
3.7 Alegerea geamblacului de foraj;
3.8 Alegerea cablului de foraj;

4. PROIECTAREA TROLIULUI DE FORAJ
4.1 Determinarea fortelor din capatuol active al cablului in fazele operatiei de
manevra (ridicare,static,coborare);
4.2 Stabilirea dimensiunilor principale ale tobei de manevra;
4.3 Calculul franei cu benzi si alegerea franei hidraulice;
4.4 Calculul de dimensionare-verificare al arborelui tobei de manevra;



5. MATERIALUL GRAFIC


5.1 Desenul subansamblului arborelui tobei de manevra;
5.2 Desen de executie;


































INTRODUCERE





Sintagma apogeul petrolului este des ntlnit n zilele noastre. Se refer la momentul n care
producia mondial de petrol va atinge punctul su maxim, urmat de un declin de proporii al
ratei de extracie al aurului negru. Dup aceea se ajunge n etapa n care resursele vor fi epuizate.
Aceasta este teoria apogeului petrolului, dar oare sa fie ea realist?
Aceste concept este vehiculat de 20-30 de ani. Manipularea maselor a fot fcut cu succes pentru
c oricine tie c petrolul e va termina ntr-o zi. ns se pare c lucrurile nu stau chiar aa.
Noi cercetri, ascunse, inute departe de ochii publicului larg, demonstreaz c petrolul este o
resurs inepuizabil. Acesta este marele secret al companiilor petroliere pe care ncearc s-l
apere prin orice mijloace posibile. Dac acest adevr iese la suprafa o dat pentru totdeauna,
preul petrolului trebuie s scad, iar companiile petroliere ar suferi mari pierderi economice.
Rzboaiele care au ca cop controlul resurselor petroliere nu i-ar mai avea rostul i marile
economii, precum cea a SUA, ar nregistra un declin imens.
Instalatia de forare (drilling rig eng.) - o masinarie folosita pentru a fora sonde in scoarta
terestre. In cazul instalatiilor de forare petroliere, acestea foreaza sonde de petrol sau gaze. La
randul lor acestea pot fi pentru forare pe uscat (onshore), sau forare pe mare (offshore). Cele
offshore pot fi submersibile, cu cric (Jackup rigs), semi-submersibile si nave de forare:
Instalatia de forare poate avea dispozitiv de forare rotativ , percutant, sau rotativ- percutant:
Foraj percutant dislocarea rocii n talpa sondei se face prin lovire repetat cu o sap special,
de forma unei dli (trepan). Are dou variante: percutant-uscat (cu tije sau cablu) i percutant-
hidraulic. n primul caz sapa este antrenat cu ajutorul unui cablu sau a unei tije (metal, lemn).
Detritusul este evacuat prin introducerea unei cantiti mici de ap i extragerea periodic a
noroiului format, cu o lingur cilindric. n forajul percutant-hidraulic sapa este antrenat cu
ajutorul prjinilor (evi de oel), prin care se pompeaz continuu fluid pentru splarea tlpii de
detritus.
Foraj rotativ cel mai utilizat este forajul rotativ-hidraulic, cu evacuarea materialului dislocat
prin circulaie de fluid. Are dou variante: cu rotaie de la suprafa (cu mas rotativ, sau cap
rotativ la sondeze) i cu motoare submersibile. Procesul de forare este continuu, cu evacuarea
permanent a detritusului cu ajutorul fluidului de foraj. Dislocarea rocii se realizeaz cu diferite
tipuri de sape, care execut o micare de rotaie i ptrundere n teren.
Metoda rotativ-hidraulic se numete i rotary. Sapa este rotit de motoarele instalaiei prin
intermediul masei rotative i a prjinilor de foraj. Pentru ptrunderea sapei n roci apsarea este
asigurat de garnitura de foraj. Fluidul de foraj este pompat n talp prin interiorul prjinilor.




















1.CAPITOLELE PROIECTULUI

1.1. Alegerea tipului instalatiei de foraj si a principalelor utilaje
componente ale sistemului de manevra











In general o instalatie de foraj se compune din urmatoarele subansamble:
- turla, mast sau trepied
- utilajul de manevra: troliu, sistemul geamblac-macara, cablu
- utilajul de rotire sau utilajul de percutie, la instalatiile mecanice
- utilajul de circulatie a fluidului de foraj la instalatiile hidraulice
- instalatiile de forta la instalatiile semimecanice si mecanice
- organe de transmisie, de comanda, de masura si control.

- Simbolizarea instalatiei de foraj:

Seria noua: IF 320 3DH, unde:
320 - forta maxima la crlig n tone forta
3DH sintemul de actionare

n Romnia simbolizarea este facuta sub forma: F320 3DH.

O instalatie de foraj cuprinde 3 sisteme de lucru principale si mai
multe sisteme de lucru auxiliare.

Sistemele de lucru principale sunt:

sistemul de manevra (SM);
sistemul de rotire (SR);
sistemul de circulatie (SC).
Sistemul de manevra (SM) realizeaza apasarea pe sapa si operatia de
manevra a materialului tubular n sonda.

Sistemul de rotire (SR) realizeaza transmiterea miscarii de rotatie de la
suprafata pna la sapa.

Sistemul de circulatie (SC) realizeaza debitul de circulatie necesar
evacuarii detritusului din sonda.

Sistemul de manevra reprezinta unul dintre sistemele principale de
lucru ale IF fiind alcatuit din:
grupul de forta
transmisia mecanica
masina de lucru (troliul de foraj)
mecanismul macara-geamblac-carlig

Mecanismul macara-geamblac-carlig este alcatuit din:

geamblac
nfasurarea cablului
ansamblul macara-carlig.








































2.DATE INITIALE


2.1. Adncimea sondei

Pentru elaborarea proiectului vom avea adncimea sondei H=4200 m.

Alegerea diametrelor nominale ale sapelor de foraj, filete de legatura
corelate cu diametrele de burlane si prajini se face de la pag. 166 din
Carnetul Tehnic de Utilaj Petrolier.

H=4200 m
L
i
=2/3*H=2800 m
L
a
=H/10=420 m

2.2 Sistemul de actionare

Sistemul de actionare ales este DH(Diesel Hidraulic)


2.3 Constructia sondei

Alegerea diametrelor nominale ale sapelor de foraj, filete de legtur corelate cu diametrele de
burlane i prjini se face de la pag. 166 din Carnetul Tehnic de Utilaj Petrolier.
D
CE
=7.Din tabelul 2.1 se aleg sapele si diametrele celorlalte coloane.
Coloana de burlane in care intra sapa:9
5
/
8

D
CE
=7 =>Se alege D
Sapa
=9=228,5mm=>Diametrul coloanei intermediare D
CI
=10
3
/
4
=>Diametrul prajinii de foraj :D
pf
=5
1
/
2
".
=>D
CA
=13
3
/
8
=>D
2
S2
=17
1
/
4
"=>D
2
pf
=6
5
/
8
.



Material tubular API:
N D
C
D
S
D
pf
FL
CE 1 7 9 5
1
/
2
4


CI 2 10
3
/
4
14 6
5
/
8
6
5
/
8

CA 3 13
3
/
8
17
1
/
4
6
5
/
8
7
5
/
8



Material tubular:
N D
C
D
S
D
pf
FL LC
CE 1 6
5
/
8
7
3
/
4
4
1
/
2
4
1
/
2
[100-300]~
1
/
3
H
CI 2 8
5
/
8
11 6
5
/
8
6
5
/
8
2200 m~
2
/
3
H
CA 3 13
3
/
8
17
1
/
4
6
5
/
8
7
5
/
8
H


3.Continutul memoriului



3.1. Alegerea tipului instalatiei de foraj



Instalaiile de forare, sonde sau sondeze, au componentele de baz comune. Aceste componente
se mpart n componente de suprafa i componente de interior. Componentele de suprafa,
funcie de rolul lor sunt:
Grup de for-pentru acionare, format din motoare, motoare electrice de fund;
Turla cu substructur;
Sistemul de manevr-pentru intoducerea i extragerea garniturii de foraj cu instrumentele de
dislocare (sapa,freza). Este alctuit din macara, troliu, geamblac, crlig, cablu de foraj, i scule
de manevr (elevatoare, pene, cleti);
Sistemul de rotaie-antreneaz garnitura ntr-o micare rotativ. Cuprinde masa rotativ i capul
hidraulic;
Sistemul de circulaie-asigur circulaia fluidului de foraj n sond. Cuprinde pompa de noroi i
conductele de aspiraie i mpingere (manifold, din engl. manifold=conduct de aducie), furtun,
Componentele de interior cuprind: coloana de tubaj, garnitura de foraj i instrumentele de
dislocare.
Ciclul de foraj cuprinde succesiunea operaiilor executate de la montarea unei instalaii pe o
locaie i pn la demontarea i transportul spre o alt locaie. El poate cuprinde:
Lucrri de suprafa amenajarea terenului, montajul instalaiei de foraj i anexelor;
Lucrri pregtitoare verificarea strii de funcionare a utilajelor, sparea i consolidarea gurii
prjinii ptrate;
Sparea gurii de sond sau forajul propriu-zis, cuprinde un ciclu de operaii repetat la fiecare
introducere a unei sape noi n locul celei uzate i a garniturii de prjini pn n talpa sondei. Pe
msura adncirii sondei, la garnitura de foraj se adaug o nou prjin de foraj (bucata de
avansare). O vitez mic de avansare poate indica uzarea sapei. Extragerea garniturii se face n
pai (cte 2-3 prjini), care se sprijin n turl, la pod. Toate manevrele se execut cu ajutorul
sistemului de manevr i a mesei rotative (cap rotativ).
Lucrri de consolidare i izolare a gurii de sond forarea ncepe cu o sap cu diametru mare,
se sap o poriune, se tubeaz prima coloan (coloana de ancoraj) i se cimenteaz n spatele
coloanei. Se continu forajul cu o sap cu diametru mai mic. Funcie de scopul sondei i funcie
de condiiile geologice (natura rocilor, tectonica regiunii) dup coloana de ancoraj se tubeaz
direct coloana de exploatare, sau 1-2 coloane intermediare i apoi coloana de exploatare. Tubarea
este operaiunea de introducere a unor burlane de oel n gaura de sond. Burlanele se cimenteaz
n spate n totalitate, sau parial, pe o anumit nlime de la talp.
Operaii de investigare la forarea unei sonde, nainte de operaiunea de tubare se pot executa
diferite investigaii geofizice de tipul carotaj electric, carotaj radioactiv, cavernometrie,
msurtori de deviaie, etc.
Lucrri de punere n producie au loc la forajele executate n scopul exploatrii unor resurse
(hidrocarburi). Sunt specifice la forajele hidrogeologice, sau lipsesc la forajele de cercetare i la
unele dintre cele speciale.
Lucrri de demontare i transport reprezint etapa de finalizare a forajului.
Lucrri de instrumentaie sunt lucrri speciale executate pentru rezolvarea unor accidente n
gaura de sond (prinderi la pu, ruperi de prjini, etc.). Acestea se execut cu ajutorul unor scule
de instrumentaie.
Unele etape pot s fie suprimate (consolidare i izolare, investigare) funcie de scopul forajului.

Alegerea instalatiei de foraj se face n functie de sarcina maxima la
crlig din tabelul 1.1: Instalatiile de foraj romanesti: 3DH 200;









3.2. Determinarea fortelor nominale la crlig

Alegerea diametrului prajinilor grele.
La pag. 254 din Carnetul Tehnic de Utilaj Petrolier alegem prjini grele de foraj cu
diametre exterioare:


,
avand greutatea pe unitate de lungime:

G
S
=50kg x 9.81 490,5 N G
S
=0,5 kN
q
pg
=149.7 =1.473kN
q
pg
=1468.55N/m


l
pg
= 174.41m
G
pg=
q
pg
l
pg
G
pg
=149.7 x 180 x 9.81=265 kN

unde: D
S
-diametrul sapei
G
S
-greutatea sapei
q
pg
-greutatea specifica a prajinilor grele
l
pg
-lungimea tronsonului de prajini grele
G
pg
-greutatea prajinilor grele


Calculul lungimii ansamblului al garniturii de foraj

Pentru prajini grele de foraj se alege de la pag. 244 din Carnetul Tehnic de Utilaj
Petrolier

;


G=G
pa
+G
pf
+G
pg
+G
s

G
pa


G
pf
=q
pf
x l
pf


l
pa
=10 m
q
pf
=35.7 x 9,81=0.350kN/m
l
pf
=H-l
pa
-l
pg
-h
s
=4200-180-10=4030 m
G
pf
=350 x 4030=1410.5 k N
G
s
=0.5 kN
G
M
=G
pa
+G
pf
+G
pg
+G
s
= 10+1410.5+265+0.5=1686kN

unde: G-greutatea celei mei grele garnituri de foraj
G
pa
-greutatea prajinii de antrenare
G
pf
-greutatea prajinilor de foraj
q
pf
-greutatea liniara a prajinilor de foraj
l
pf
-lungimea prajinilor de foraj
G
s
-greutatea sapei
H-adancimea maxima a sondei
l
pa
-lungimea prajinilor de antrenare
l
pf
-lungimea prajinilor de foraj



Forta la carligul garniturii.

Forta la carlig garniturii este forta maxima care apare cu probabilitatea cea mai mare in
timpul operatiei de manevra a garniturii de foraj.Ea este data de cea mai grea garnitura de foraj
care de multe ori este cea mai lunga garnitura de foraj.

Formula de calcul a fortei nominale:

F
cn
=Fgf

+F
ds

Fcgf=
o
f
k
g
a
G

+ + 1 ( ) =1941 kN
Fgf = Fcgf + Fo =1941+106.75= 2047.75 kN
Fo = G(1+ a/g) = 106.75
a=0.1 m/s
2
F
cn
=Fgf + Fds = 2047.75 + 550 = 2597.75 kN



Constructia sondei

Diagrama 7

N Intervale [m] Grosimi de perete [mm] Greutatea specifica [N/m]
1 400 11.51 34.2263
2 500 10.38 43.1549
3 1400.5 9.19 38.6906
4 999.5 10.36 43.1549
5 900 11.51 47.6192




GB
CE
= (qi*Li)=9,81 x(400 x 34.2263) + (500 x 43.1549) + (1400.5 x 38.6906) + (999.5 x
43.1549) + (900 x 47.6192) = 1722.08 kN


Din diagrama de tubare VII pentru coloana de

s-a obinut:

N Intervale [m] Grosimi de perete [mm] Greutatea specifica [kg/m]
1 100 13.84 90.32
2 1100 12.57 82.59
3 350 12.57 82.59
4 450 12.57 82.59
5 700 13.84 90.33
6 900.5 15.11 97.77
7 590.5 15.11 97.77



GB
CI
=(qi*Li)= 9.81 x (100 x 90.32) + (1100 x 82.59) + (350 x 82.59) + (450 x 82.59) + (700 x
90.33) + ( 900.5 x 97.77) + (590.5 x 97.77) = 3678.35 kN


Calculul fortei maxime:

F
CT
=(qi*Li)(1+a/g)

FCT
CE
=1739.3 kN

FCT
CI
=3715.13 kN

Rezulta F
CT,M
=Max(FCT
CE
; FCT
CI
)=3715.13 kN

F
CM
=Max(Fcn ; F
CT,M
)=3715.13 kN


Modul de acionare reprezint modalitatea prin care fluxul energetic se transmite de la
motoare la procesul tehnologic. n practic se ntlnesc trei moduri principale de acionare:
- modul de acionare n grup (G
1
i G
2
);
- modul de acionare individual;
- modul de acionare mixt.
Modul de acionare individual (MAI) prezint avantajul echiprii fiecrui utilaj cu motorul
potrivit, iar numrul transmisiilor este redus. Puterea instalat total este mai mare dect n
celelalte cazuri. Se aplic de obicei la instalaiile electrice n current continuu i la cele acionate
hidrostatic.
Modul de acionare mixt (MAM) apare la instalaiile n cadrul crora se folosesc aceleai
motoare la acionarea troliului de foraj i la acionarea mesei rotative, pompele fiind acionate
individual.
Modul de acionare n grup G
1
este caracterizat prin faptul c sistemele de lucru principale i
auxiliare sunt alimentate de la un grup comun de motoare, avnd aceeai surs de energie.
Sistemele de lucru principale sunt:
- SM sistemul de manevr;
- SR sistemul de rotaie;
- SC sistemul de circulaie.



3.3. Calculul puterii instalate; determinarea numrului de grupuri de foraj. Schema
principal a acionarii sistemelor.

Notaii:
GF- garnitur de foraj
S- sistem de acionare
SL- sistem de lucru
SM- sistem de manevr
SR- sistem de rotire
SC- sistem de circulaie
MA- mod de acionare.
Modalitatea prin care fluxul energetic se transmite de la motoare la procesul tehnologic se
numete mod de acionare.
n practic se stabilesc trei moduri principale diferite de acionare:
- modul de acionare n grup
- modul de acionare mixt
- modul de acionare individual


Pentru instalaia noastr vom alege modul de acionare INDIVIDUAL.

Pi=(Psm+Psr+Psc)*c

= 874.15

F
M
=F
CM
=3715.13 kN

Vm=0.2 m/s


SM
=0.85
C
s
=1,1

Se alege motorul CATERPILLAR 3412 DITA avand puterea,P
mot
=800 kW

Pmot=800 kW





Psr = 500CP=373.15kW

Psc=[0.76...0.82] x Psm = 0.82 x 874.15 = 716.80 kW

Psc= 716.80 kW

Pi = (874.15 + 373.15 + 716.80) x 1.1 = 2160.51

Determinarea numrului necesar de motoare se face n functie de puterea instalat. La alegerea
numrului de motoare se va avea n vedere c numrul acestora s fie minim.
Numrul necesar de motoare va fi partea ntreag a:



Nmot =

+ 1 =3.7 = 4 motoare

unde;
Pi- puterea instalata ;
Ps
m
-puterea consumata de sistemul de manevra ;
Psr- puterea sistemului de rotatie ;
Psc-puterea sistemului de circulatie ;
Pa-puterea auxiliara ;
Cs-coeficientul de siguranta;
Nmot - numarul de motoare;
Pi - puterea instalate ;
Pmot - puterea motorului;

Lista de motoare disponibile:
MB 800 Bb (390 kW)
MB 890 Bb (640 kW)
ALCO 1180 (1180 kW)
ALCO 1840 (1840 kW)

Se alege motorul ALCO 1840 cu puterea la motor de 1840 kW.
N
mot
=4 motoare



MECANISM CU ACIONARE INDIVIDUAL








3.5 Determinarea numrului de trepte de vitez la manevra i materializarea schemei
cinematice a sistemului de manevr.

Numrul de trepte de viteza se calculeaz cu relaia:





unde: r =

5

Nm = 3.70 = 4 viteze



RECALCULARE

F
M :=
3715



F
m :=
106





X
1 :=
0.22

X
2
:= 0.678

X
0
:= 0.5

N = 3.70







N = 3.89
adoptam







F
2
= 1317.84
q
M
0.85 :=
q
m
0.7 :=
x
2
Ax +
( )
N 1 ( )
x
1
Ax
( )
N
q
M
q
m
F
M
F
m

1
x
0
solve Ax , 0.016894452337606136276
adopt am
Ax 0.01 :=
N
log
F
M
F
m
q
M
q
m

x
2
Ax
x
0

\
|
|
.
log
x
2
Ax
x
1
Ax +
|

\
|
|
.
:=
N 4 :=
r
1
x
2
x
1
:=
r
1
2.987 =
r
x
2
Ax
x
1
Ax +
:=
r 2.819 =
F
1
F
M
:=
F
2
F
1
r
:=

F
3
:= 467.48

F
4
= 165.83

F
5
= 58.82

















F
3
F
2
r
:=
F
4
F
3
r
:=
F
5
F
4
r
:=
v
1
0.2 :=
v
2
v
1
r :=
v
2
0.564 =
v
3
v
2
r :=
v
3
1.589 =
v
4
v
3
r :=
v
4
4.478 =
v
5
v
4
r :=
v
5
12.622 =
f x ( )
x
2
x
( )
N 1 ( )
x
1
x +
( )
N
:=
g x ( )
q
M
q
m
F
M
F
m

1
x
0
:=













Dupa recalculare rezulta Nm=4 viteze.


Schema cinematic a unei instalaii de foraj( i a orice alt tip de instalaie) reprezint modalitatea
grafic, prin care sunt reprezentate transmisiile arborilor i elementele care concura la realizarea
funciei cinematice.
Factorul de transmitere m- reprezint numrul transmisiilor dintre doi arbori care pot fi
succesivi sau nesuccesivi, n acelai plan sau n plane diferite.
Grupa de transmitere w- se formeaz cu trensmisiile dintre doi arbori succesivi.
Numrul total de viteze N- poate fi relizate cu transmisia mecanic la elementul de
execuie.
Numrul total de arbori t- t=w+1
Simbolurile transmisiilor cinematice:

- motor

sau

- cuplaj





- arbore




- transmisia prin curele

(I)

(II)





- transmisia prin lant

(I)


(II)




- transmisia prin angrenaj

(I) (II)
sau
(II)
(I)
M


Raportul de transmisie i este raportul dintre vitez unghiular la arborele condus i vitez
unghiular la arborele conductor:


z- numrul de dini ai roii de lan.

Raportul parial de transmitere- raportul de transmitere al unei transmisii:



Relaia structurala- arata legtura dintre grupele de transmitere
Schema cinematic a sistemului de manevr este urmtoarea:
N=1 X 2 X 2
























3.6 Determinarea nfurrii maxime a cablului de manevr

nfasurarea cablului reprezinta modul n care se trece cablul peste rolele
mecanismului macara- geamblac.

nfasurarea pote fi:
-nfasurare totala (cablul trece peste toate rolele geamblacului respectiv
ale macaralei)




-nfasurare partiala




Fora din captul activ al cablului se calculeaz cu relaia:

(la ridicare)

m= f(

se alege din tabela 1.1.


3.7. Alegerea geamblacului de foraj


Geamblacul , montat n vrful mastului sau turlei constituie partea fix a mecanismului
macara - geamblac i este format dintr-un numr de roi pentru cablu, care se rotesc liber pe
rulmeni, acetia fiind montai la rndul lor pe una sau mai multe axe sprijinite pe supori. Prima
dintre roile geamblacului realizeaz trecerea captului activ al cablului de la toba de manevr
peste fa mastului sau turlei, iar ultima roata a geamblacului asigura trecerea captului mort al
cablului la toba cap mort.
Amplasarea roilor este n aa fel fcut nct s fie evitat contactul dintre cablu i alte
elemente ale mastului sau turlei, precum i schimbrile de direcie ale cablului care s produc
srirea cablului de pe roi.

Constructie

Tipul cel mai ntlnit de geamblac este tipul cu ax unic, cu rotile n linie
care este sprijinit pe doi suporti situati la capete. Suportii se pot sprijini fie
direct pe un element de coroana mastului sau turlei sau pe un cadru propriu
care se sprijina la rndul lui pe elementul de coroana.

Se ntlnesc si constructii de geamblacuri avnd una din roti naintasa
prin care se realizeaza trecerea cablului n interiorul mastului sau turlei.

Rotile gemblacului sunt destinate nfasurarii cablului de manevra,
respectiv cablului de lacarit. Rotile pentru cablul de manevra de la geamblac
sunt identice cu rotile de la macara.
Mecanismul macara- crlig este alcatuit din macara- crlig, nfasurarea
cablului si geambacul de foraj.
Ansamblul macara- crlig reprezinta modul n care este atasat crligul
prin intermediul unui sistem de amortizare al socurilor si vibratiilor.
Macaraua este partea mobila a mecanismului macara- geamblac,
formata dintr-un numar de roti identice n general ca diametru, tip si
constructie dar cu una mai putin. Macaraua executa o miscare de ridicare si
coborre pe verticala n interiorul mastului sau turlei si trebuie sa prezinte
colturi sau proeminente care sa faciliteze agatarea n timpul miscarii sale.

Crligul este elementul sistemului de manevra care, competand
macaraua si formnd adeseori mpreuna cu acesta un singur bloc macarcrlig
ndeplineste urmatoarele functii:
-sustine n timpul operatiilor de extragere- introducere, garnitura de
foraj prin intermediul chiolbasilor si al elevatorului de prajini;
-sustine n timpul tubajului coloana de tubaj prin intermediul de foraj
care au prevazut acest sistem;
-ridica diferite greutati si asigura manipularea prajinii de avansare;
-ridica n timpul montajului si demontajului diferite utilaje si piese
grele;
-participa la operatia de ridicare si coborre a masturilor rabatabile, la
instalatiile .




1-toba de manevra
2-capatul activ al cablului
3-rola alergatoare
4-geamblac
5-o rla de la geambac
6-una din ramurile nfasurarii cablului
7-macara
8-crlig
- sistemul de amortizare
- capatul mort al cablului
10 toba fixa (sau toba moarta)

Mecanismul macara- crlig prezinta simetrie geometrica dar nu prezinta
simetrie dinamica si cinematica.
Elevatorul se mai numeste si broasca cu pene.Se foloseste pentru
introducerea coloanei de burlane.
Chiolbasii sau bratele de elevator sunt scule care fac legatura ntre crlig
si elevator, ele existnd si functionnd ntotdeauna perechi. Pentru realizarea
legaturii, chiolbasii au forma de za alungita pentru sarcini mici (tip usor),
sau n forma de bara prevazuta la capete cu ochiuri
pentru sarcini medii si pentru sarcini mari (tip greu).Pentru introducerea
usoara, n special pe umerii elevatoarelor, capetele sunt curbate n plan
perpendicular.
Acestia sustin elevatorul, fie de prajini de foraj, fie elevatorul cu pene
pentru coloana de burlane, fixndu-se la rndul lor prin ochiurile superioare
pe umerii crligului. Ei se livreaza, se pastreaza si se utilizeaza n pereche.

Exista 3 tipuri n functie de sarcina de lucru:

- usor , n forma de za, pentru sarcini pna la 870 tf;
- mediu , n forma de bara cu 2 ochiuri la cele 2 capete, pentru
sarcina de 125 tf;
- greu . pentru sarcini >200 tf.
Cnd cablul de foraj prezinta semne de uzura este necesara nlocuirea lui.
Pentru o operatie mai usoara de nlocuire se procedeaza astfel: pe toba
moarta se afla nmagazinata o cantitate de cablu care nu a lucrat, deci este
neuzat. Se va debloca, deci toba moarta si va trage de manevra o cantitate de
cablu corespunzatoare lungimii celui care functioneaza.


































3.8. Alegerea cablului de foraj






Cablul este un ansamblu format din fire din oel de rezisten ridicat i de dimensiuni cu
tolerante restrnse, nfurate cu precizie ntr-o anumit construcie n aa fel nct s funcioneze
ntr-o concordan perfect.
Cablul serveste la suspendarea macaralei de geamblac si manevrarea ei catre granic.
La forajul percutant cablul serveste si pentru transmiterea miscarii de percutie si pentru rotirea
garniturii pe talpa. Cablul din otel este un ansamblu de sarme (fire) si de toroane (vite) grupate
prin infasurare in jurul unei inimi, intr-unul sau mai multe strate concentrice.
Calitatea esentiala a firului cablului este flexibilitatea sa, adica proprietatea de a se incovoia dupa
o raza mica de curbura, fara a suferi deformatiuni permanente, pastrandu-si proprietatea de a
rezista la tractiune. Cu cat firul este mai subtire, cu atat este mai flexibil.
Pentru ca un cablu sa reziste la o tractiune mai mare se folosesc manuchiuri de fire rasucite intre
ele numite vite sau toroane. Firele pot fi de acelasi diametru sau de diametre diferite.Un strat in
mos curent este format din sarme de acelasi diametru. La foraj se utilizeaza cabluri compuse.
Acestea sunt alcatuite din infasurarea mai multor toroane.
Cablarea este operatiunea de impreunare a sarmelor in toroane prin infasurarea lor in forma de
spire elicoidale precum si operatia de infasurare a toraonelor pe inima cablului. Atat infasurarea
sarmelor in toroane cat si a toroanelro in cablu poate fi facuta spre stanga sau spre dreapta, sensul
infasurarii notandu-se cu literele Z si S. Denumirile de infasurare Z (dreapta) si respectiv S
(stanga) corespund cu cele ale sensului de infasurare.
- Cablarea paralela este aceea la care infasurarea toroanelor in jurul inimii se face in acelasi sens
cu infsurarea sarmelor din stratul exterior al toroanelor. Cablarea paralela poate fi dreapta Z/Z
sau stanga S/S
- Cablarea in cruce este cablarea la care infasurarea toroanelor in jurul inimii se face in sens
contrar infasurarii sarmelor din stratul exterior al toroanelor. Cablarea in cruce poate fi dreapta
S/Z sau stanga Z/S.
- Cablarea mixta este cablarea la care toroanele cu infasurare dreapta alterneaza cu toroanele cu
infasurare stanga notandu-se SZ/Z sau SZ/S.
Cablul care se utilizeaza la percutie este necesar sa fie foarte flexibil pentru a rezista la
numeroase inflexiuni ce se produc la balansier si pentru a permite ca garnitura sa se roteasca intr-
o anumita masura la fiecare cursa. Din aceasta cauza cablul la forajul percutant are o importanta
deosebita. In functie de alegerea tipului de confectionare a cablului depinde
randamentul forajului. In cazul cablurilor cu cablare paralela este drept ca se obtin momente de
torsiune mai ridicate decat in cazul celor cu cablare in cruce. Totusi, cablurile cu cablare paralela
nu se folosesc din cauza tendintei formarii de bucle in cazul unei tensiuni insuficiente. Pentru a
evita tendinta de desurubare a garniturii in timpul forajului se foloseste exclusiv cablul cu
cablare in cruce stanga Z/S.
F
cn
:= 2597



M=5.09
adoptam m=5

m = nr de role




Ser=max(3*Fcn ;2* F
Cn
)








| 1.03 :=
S
er
2 F
n
:=
m
F
cn
100
:=


m= 5.09
adoptam m= 5





| 1.03 :=
F
n
1 | ( ) |
2m

1 |
2m

F
cn
:=
F
cn
2597 :=
S
er
571.34 =
F
n
285.67 =
F
n
1 | ( ) |
2 m

1 |
2 m

F
cn
:=
1 | ( ) |
2 m

1 |
2 m

0.11
=
m
F
cn
100
:=


F
n
= 304.44



S
er
= 913.34



Deci Ser=3*Fcn=913.34 d
c
=91





n functie de acesta s-a ales tipul cablului ca fiind SEALE 4 19.
Profilul canalului de cablu trebuie s corespund urmtoarelor cerine :
- s permit nfurarea cablului pe roata, de la intrare pn la ieire, cu minimum de
frecri, chiar dac el nu se afla n planul median al roii (din cauza unghiului de deviere respectiv
n cazul balansrii macaralei);
- s reduc la minimum turtirea cablului pe fundul canalului datorit unui profil apropiat
de conturul cablului;
- s fie neted, concentric i cu planul median normal fa de ax de rotaie a roii.























S
er
3 F
n
:=
4. Proiectarea troliului de foraj

4.1. Determinarea forelor din captul active al cablului n fazele operaiei de manevr(la
ridicare, static, coborre)


Se consider fora din captul active al cablului la extremitatea opus a tablei n raport cu treapt
de lan aferanta treptei de ncercare.



- coecifient care ine seama de rigiditatea cablului.
- la ridicare k= , k- constanta rolei
- la coborre k=0.15

4.2. Stabilirea dimensiunilor principale ale tobei de manevr

Troliul de foraj reprezint principalul utilaj al sistemului de manevr. Caracteristica
principal a trolului d foraj o reprezint efortul maxim n captul activ al capului.
Pentru troliul de foraj mai sunt importante i alte caracteristici:
- numrul de tobe;
- numrul de arbori;
- numrul i tipul transmisiilor;
- caracteristicile tobei de manevr.
Funciile troliului de foraj:
- introducerea i extragerea garniturii de foraj;
- adugarea pailor;
- introducerea coloanei de tubare;
- introducerea diferitelor scule pentru instrumentaie n sonda;
- nurubri i deurubri de filete;
- realizarea apsrii pe sap;
- punerea n producie;
- manevrarea diferitelor greutati la podul de lucru al sondei;
- la instalaiile cu turla rabatabil, rabaterea se face cu troliul de foraj

- diametrul tobei de manevra, se recomanda sa aiba o valoare cuprinsa intre 28-30 ori diamerul
cablului.



Dt=30*91=2730


D
0
=Dt+dc=2730+91=2821

D1=D0+2 a=2822.6

D2=D0+4a=2824.2

A= *dc=0.8 * 91=72.8

- lungimea tobei de manevra


l
t
=3003

- lungimea totala a cablului care se infasoara pe toba


=2*m*(lp+ls)=2*5*(27+1.5)=342

=285 mm

n=

/(dc+1/2*dc)=22






B B L
t
D
t
D
f


4.3. Calculul franei cu benzi si alegerea franei hidraulice.

Frna hidraulic reprezint tipul de frn auxiliar cel mai utilizat la troliile de foraj. Prile
componente ale frnei sunt:
- statorul frnei hidraulice;
- rotorul frnei hidraulice;
- rezervor cu ap;
- manifold de reglaj;
- pomp centrifug, care ajut la umplerea rezervorului ce asist la funcionarea frnei
hidraulice.
Efectul de frecare se obine datorit micrii unui rotor paletat n lichidul care umple
cavitatea format de statorii prevzui, de asemenea, cu palete.
Apa este introdus n frn prin orificii, trece prin camerele de alimentare, iar din aceasta n
camerele frnei.
Energia mecanic preluat de frna se transform n cldur. Rotorul n micare are un efect
de pompare care face ca apa nclzit s fie evacuat.
Troliile de foraj trebuie s fie dotate cu frne care s ndeplineasc urmtoarele funcii:
- frnarea, oprirea i meninerea suspendat a crligului ncarcat cu garnitura de foraj sau
cu coloana de tubaj;
- absorbia prin frnare total sau parial a energiei cinematice dezvoltate la introducerea
garniturii de foraj sau a coloanei de tubaj n gura de sond.
- suspendarea unei pri din greutatea garniturii de foraj n timpul forajului, n vederea
reglrii, prin aceasta, a apsrii pe sap i a avansului acesteia;
- blocarea tobei de manevr n cursul probei de suprasarcin a turlei.

Sistemul de frnare al instalaiilor de foraj i intervenie trebuie s asigure blocarea sarcinii
n timpul operaiei de introducere a garniturii de foraj i controlul vitezei de coborre.

Frna mecanic a troliului de foraj trebuie s prezinte o asigurare absolut n funcionare, s
fie eficace, robust, uor de manevrat, cu durabilitate rezonabil a pieselor supuse uzurii i s fie
uor de ntreinut.
Frna mecanic cu band permite pe de o parte frnarea cu o for relative redus, aplicat
manual la manet i este autodecuplant cnd toba ncepe s se roteasc n sens invers.
Pornind de la cele dou funcii de definire ale sistemului de frnare, toate sistemele de foraj
i intervenie sunt echipate cu dou tipuri diferite de frn:
- frna de serviciu este o frn mecanic cu posibilitatea de a realiza blocarea sarcinii i
cerinelor acestei frne; rspunde cel mai bine frna cu band;
- frna auxiliar realizeaz controlul vitezei de coborre a garniturii de foraj n sond.
Drept frne auxiliare sunt folosite frne hidraulice sau electromagnetice.
Frna cu band este format din toba de manevr, tambur de frn, travers egalizatoare,
servomotor, supap de comand.
Frna cu band poate menine valoarea momentului de frnare la orice vitez unghiular.
Poate realize moment de frnare la vitez nul.
Vitezele de coborare al garniturii de foraj in sonde netubate:


Vitezele de coboare ale carligului in sonde tubate:


Din categoria frnelor de serviciu fac parte:
- frana cu band;
- frana cu saboi;
- frana cu discuri;
Frana auxiliar realizeaz controlarea vitezei de coborre, fr a putea realiza blocarea
sarcinii, avnd rolul de a descrca o parte din valoarea momentului de frnare pe care trebuie s-l
realizeze frna de seviciu.
n aceast categorie din punct de vedere constructiv instalaiile de foraj sunt echipate cu 2
tipuri de frne:
- frana hidraulic ( ele nu dezvolta moment de frnare la operaia de ridicare, fiind cuplate
prin intermediul unui cuplaj de sens unic);
- frne electromagnetice.
























Construcia franei cu band:
















1- maneta de frn
2- benzi de frn
3- sistem de egalizare a tensiunilor n cele dou benzi de frn
4- sistem de suspensie
5- sistem de mpingere.

Calculul funcional al franei cu band:

a. Determinarea momentului de frnare realizat de frn cu band
- unghiul de contact dintre banda de frana si tamburul franei
= 260 320 grade

t-tractiunea minima
n fabricaia curent se utilizeaz dou cupluri de material de friciune:
otel- ferodou ( 0.270.5)
otel- retinax ( 0350.65)
otel-ferodou


otel retimax



b.Determinarea limii benzii de frn.



=0.25

=340297,5

Pc= 0.0004 N/mm
2


=Pc*Rt/a=0.0022 mm

-grosimea benzii de frana

B=1.913 m


Construcia franei hidraulice. Principiul de funcionare.
Frana hidraulic reprezint de fapt din punct de vedere constructive o pomp centrifug care
are rolul de a lucra n regim de frn.
Aa cum rezult i din caracteristica funcional are rolul de a controla viteza de coborre n
timpul procesului de introducere n sonda a garniturii de foraj. Ea poate bloca sarcina de la crlig
dar poate ncetini coborrea acesteia. Viteza de coborre depinde de specificul operaiei de
coborre. Cu alte cuvinte, dac coborrea se face n sonde netubate viteza de coborre este mai
mic, iar frana trebuie s realizeze moment mai mari de frnare. n cazul n care operaia de
coborre se desfoar n sonde tubate viteza de coborre este mai mare. Se impune deci
posibilitatea de a realiza reglarea franei.


Momentul de frnare depinde de gradul de umplere. Dac frana este plin cu lichid (ap) ea
realizeaz momentul de frnare maxim. Pentru a putea regla valoarea momentului de frnare este
necesar ca s putem regla gradul de umplere cu lichid al franei. Acest lucru l putem realize cu
ajutorul rezervorului de reglaj i al manifoldului. n acest fel prin modificarea gradului de
umplere realizm controlul momentului total de franare realizat cu instalaia de foraj.
Se alege frana hidraulic de forma: FH 40



Constructia franei electromagnetice.





1-stator
2-rotor
3-infasurare statorica
4-canale de rcire
5-magneti permaneni
6-lamele magnetice
7-pulberi magnetice.


FR1=(*F*Dn/2)/RRL1=756.028

RRL1=400
Mt=FR1*RRL1
Mt=756.028*400=302411.2 kN*m.
1
7
3
4
3
4
2
6 5
4.4. Calculul de dimensionare-verificare al arborelui tobei de manevra.
















F=285.67kN
G
T
=10 kN
G
A
= G
B
= 3 kN
F
v
=F x cos = F x cos (30)=247.39 kN
F
H
=F x sin = F x sin (30)=142.83 kN

Calcul reactiunii pe verticala:
(






Calculul diagramei momentului incovoietor






Calculul diagramei momentului incovoietor



Dimensionarea arborelui



Am ales materialul 41MoCr11 cu



Calculul diametrelor:



Pentru sectiunea 2:







Pentru sectiunea 3:






Pentru sectiunea 6:










Pentru sectiunea 7:




















Bibliografie:

1.Bublic,A.,Cristea,V., s.a Utilaj petrolier pentru foraj si
extractie,Bucuresti,Ed. Tehnica,1968
2. Hirsch, I., Calculul si constructia utilajului petrolier, Bucuresti, Ed.
Didactica si Pedagogica, 1964
3.Pantazi,D., Constructia si tubarea sondelor,Bucuresti, Ed.
Tehnica,1972
4.Vlad, I., Masini si utilaj petrolier pentru foraj extractie, I.P.G. Ploiesti
5.Wikipedia