Sunteți pe pagina 1din 37

Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creanga
-basmul cult-
Basmul reprezinta specie a genului epic,cu un caracter supranatural in care personajele
sunt inzestrate cu puteri supranaturale devenind fabuloase,purtatoare ale unor valori simbolice.
Trasaturile basmului sunt:este o specie a genului epic,in proza,foarte rar in versuri,de
dimensiuni reduse,are un singur fir narativ,naratorul urmarind evolutia personjului principal.
Povestea lui Harap-Alb de !on "reanga este un basm cult,publicat in "onvorbiri
literare,in #$%%.
&aratiunea la persoana a !!!-a este realizata de un narator omniscient,dar nu si obiectiv
deoarece intervine adesea prin comentarii sau reflectii.
Titlul este un o'imoron,deoarece cuvantul (arap inseamna negru,aici avand sensul de
rob.Asadar,numele lui Harap-Alb semnifica statutul de rob alb.
)e apeleaza la utilizarea formulelor initiale*care au rolul de a introduce cititorul in planul
ireal+,mediane*care mentin cititorul in acesta atmosfera+ si finale*scot cititorul din planul ireal in
cel real+.
Povestea lui Harap-Alb are un autor cunoscut,!on "reanga,perspectiva narativa fiind
aceea de narator omniscient.
Personajele basmului sunt:protagonistul*Harap-
Alb+,antagonistul*)panul+,donatorii*furnicile si albinele+ si
ajutoarele*-erila,)etila,.c(ila,/lamanzila,Pasari-0ati-0ungila si calul+.
"ititorul este introdus intr-o lume ireala,de poveste.
!n basmul cult,cele trei moduri de e'punere sunt imbinate intr-o perspectiva unica.
&aratiunea este dramatizata prin dialog si se caracterizeaza prin ritmul rapid,dialogul are
o dubla functie,ca in teatru:dezvolta actiunea si contureaza caracterele personajelor,descrierea
evidentiaza caracterul reversibil al intamplarilor.
Tema basmului este triumful binelui asupra raului.
Timpul este trecut,nedeterminat,el este mitic,spatiul este tot nedeterminat pentru ca nu
apar puncte de reper.
1'pozitiunea relateaza faptele ce se petrec intr-un tinut indepartat.
1rau doi frati care nu se vazusera de multa vreme,pentru ca imparatia fratelui mai mare 2erde
!mparat era tocmai la o margine a pamantului,iar fratele mai mic,craiul,traia la alta margine.
2erde !mparat ii cere fratelui sau,craiul,sa-i trimita unul dintre fiii sa-l urmeze la tron.
"a sa-i puna la incercare pe fii,sa vada,care este vrednic sa conduca imparatia fratelui
sau,craiul se imbraca intr-o piele de urs si se ascunde sub un pod.
Podul simbolizeaza trecerea dintr-o etapa a vietii,de la imaturitate la maturitate.
"ei doi fii mai mari se sperie de urs,iar mezinul trece cu bine de aceasta proba a
tatalui,primeste binecuvantarea lui si pielea de urs in dar,apoi sfatul sa se fereasca de omul span
si omul ros.
!ntriga:Trecerea podului este urmata de ratacirea in padurea-labirint.!ncrezator in oameni,fiul
craiului nu poate distinge raul in aparitia spanului si incalca sfatul parintesc.
)panul il determina pe fiul de crai sa coboare in fantana si sub amenintarea acestuia
primeste numele de Harap-Alb si devine sluga spanului iar acesta ii ia locul nepotului 2erde
!mparat.
Ajunsi la curtea imparatului 2erde,)panul il supune la trei probe pe Harap- Alb:aducerea
salatilor din -radina 3rsului,aducerea pielii cerbului si a fetei !mparatului 4os.
Primele doua probe le trece cu ajutorul )fintei 5uminici care il sfatuieste cum sa
procedeze si ii da obiecte magice.
1pisodul calatoriei lui Harap-Alb spre !mparatul 4os este alcatuit din mai multe secvente
narative.
Pe un pod,intalneste o nunta de furnici si tanarul (otaraste sa protejeze viata acestora
trecand cu calul prin apa.5rept rasplata,primeste in dar de la craiasa furnicilor o aripa.Aceeasi
rasplata primeste si de la craiasa albinelor pentru ca le face un stup.
Harap-Alb mai intalneste cinci personaje fabuloase care il insoteste pentru a-l ajuta,ca s-a
aratat prietenos si comunicativ:-erila,.c(ila,/lamanzila,)etila si Pasari-0ati-0ungila.
Ajunsi la curtea !mparatului 4os,acesta il supune la o serie de probe pentru a-i da fata.
Probele sunt trecute datorita puterilor supranaturale ale ajutoarelor:casa de arama,cu
ajutorul lui -erila,ospatul cu foarte multa bucate si bautura,cu ajutorul lui /lamanzila si
)etila,alegerea macului de nisip cu ajutorul furnicilor,straja nocturna la odaia fetei cu prinderea
acesteia transformata in pasare cu ajutorul lui .c(ila si Pasari-0ati-0ungila si g(icitul fetei cu
ajutorul albinelor.
/ata !mparatului 4os impune o ultima proba:calul lui Harap-Alb si turturica ei trebuie sa
aducatrei smicele de mar,apa vie si apa moarta.Proba fiind trecuta de cal prin inselaciune,fata il
insoteste pe Harap-Alb la curtea imparatului 2erde.Pentru erou drumul acesta este cea mai
dificila dintre probe,pentru ca se indragosteste de fata,dar credincios juramantului facut,nu-i
marturiseste adevarata sa identitate.
/ata il demasca pe )pan,care il acuza pe Harap-Alb ca a divulgat secretul si ii taie
capul."alul este acela care distruge intruc(iparea raului.
!nvierea lui Harap-Alb este realizata de fata imparatului 4os cu ajutorul obiectelor magice aduse
de cal.
1roul primeste recompense pe fata !mparatului 4os si imparatia.&unta si sc(imbarea
statutului social confirma maturizarea eroului.
5eznodamantul consta in refacerea ec(ilibrului si rasplata eroului.
Harap-Alb este personajul principal al basmului.&u are puteri supranaturale si nici insusiri
e'ceptionale,dar dobandeste prin trecerea probelor o serie de
calitati*mila,bunatatea,curajul,generozitatea,prietenia,respectarea juramantului+ necesare unui
imparat in viziunea autorului.
)panul nu este doar o intruc(ipare a raului si are rolul initiatorului,este un rau necesar.
4egistrele stilistice popular,oral si regional confera originalitate limbajului.
0imbajul cuprinde termeni si e'presii populare regionalisme fonetice sau le'icale,ziceri
tipice,introduse prin e'presia vorba ceea,lipsa metaforelor,dar sunt folosite comparatiile si
epitetele.
Placerea zicerii,verba,jovialitatea,se reflecta in mijloacele de realizare a
umorului:e'primarea mucalita sa traiasca cea de-alalteri,ironia,porecle si apelative caricatulare
Buzila,mangositi,diminutive cu valoare augmentativa,caracterizari pitoresti*portretul lui
-erila,.c(ila+,scene comice*certa dintre -erila si ceilalti in camera de arama+.
.ralitatea stilului se realizeaza prin e'presii onomatopeice,e'presii narative
tipice,e'primarea afectiva,dativul epic,fraze ritmale,versuri populare si e'primare locutionala.
Povestea lui Harap-Alb contine trasaturile basmului,dar este un basm cult prin
reflectarea conceptiei despre lumea scriitorului,umanizarea fantasticului,individualizarea
personajelor si umorul.
Moara cu noroc
de Ioan Slavici
-nuvela psihologica-
&uvela este o specie a genului epic in proza, cu un singur fir narativ,urmarind un conflict
unic,concentrat,personajele nu sunt numeroase,fiind caracterizate succint,in functie de
contributia lor la desfasurarea actiunii.
Trasaturile nuvelei sunt:dimensiune variabila,un singur fir narativ,subiect clar
determinat,un conflict consolidat,personaje putine,dar puternic conturate.
Trasaturile nuvelei psi(ologice sunt:conflictul interior,stilul indirect liber si monologul
interior.
&uvela 6oara cu noroc de !oan )lavici este o nuvela psi(ologica.
&aratiunea realista este obiectiva,realizata la persoana a !!!-a de catre un narator
omniscient,omniprezent,neimplicat.
6oara cu noroc are un autor cunoscut,perspectiva narativa fiind aceea de narator
omniscient.
Personajele nuvelei se clasifica in:personaje principale*-(ita,Ana,0ica+,personaje
secundare*batrana+,personaje episodice*copiii si oamenii lui 0ica+.
"ititorul este introdus intr-o atmosfera reala,certa.
Titlul este ironic pentru ca nu se dovedeste a fi o moara cu noroc,ci o moara cu g(inion.
!ncipitul este dat de vorbele batranei,iar finalul se leaga de incipit,fiind dat tot de vorbele
batranei.
!n orice opera literara secventele narative alcatuiesc firul narativ,fiind legate prin inlantuire.
Te(nica punctului de vedere este data de vorbele batranei in incipit,ipostaza a naratorului
este batrana.
Tema nuvelei este dezumanizarea,efectele nefaste ale banului.
&uvela prezinta conflictul interior trait de -(ita care este sfasiat de dorinte:dorinta de a
ramane om cinstit si pe de alta parte de dorinta de a se imbogati alaturi de 0ica.
Actiunea se desfasoara pe parcursul unui an,intre doua repere temporale cu valoare
religioasa:de la )fantul -(eorg(e pana la Paste,iar la final,apa si focul purifica locul.
Alcatuita din #% capitole,nuvela are un subiect concentrat,cu desc(ideri bogate.
)ubiectul nuvelei il constituie etapele si efectele infruntarii dintre protagonist,-(ita si
antagonist,0ica.
-(ita se dovedeste la inceput (arnic si priceput,dar aparitia lui 0ica )amadaul la 6oara
cu noroc,un personaj ciudat,carismatic,seful porcarilor si al turmelor de porci din
imprejurimi,tulbura ec(ilibrul familiei lui -(ita.
Ana,nevasta lui -(ita,intuieste ca 0ica este un om rau si primejdios.
"u toate ca isi da seama ca 0ica reprezinta un pericol pentru el si familia lui,-(ita nu se
poate sustrage influentei malefice pe care acesta o e'ercita asupra lui.
6ai intai -(ita isi ia toate masurile de aparare impotriva lui 0ica,merge la Arad sa-si
cumpere doua pistoale,isi ia doi caini pe care ii asmute impotriva turmelor de porci si angajeaza
o sluga,pe 6arti.
!nca din momentul aparitiei lui 0ica,incepe procesul intermediar de instrainare a lui -(ita fata de
familie.
5evine mo(orat,violent,ii plac jocurile crude,primejdioase,are gesturi de brutalitate
neinteleasa fata de Ana pe care o ocrotise pana atunci,se poarta brutal cu cei mici.
0a un moment dat,-(ita ajunge sa regrete ca are familie si copii,pentru ca nu-si poate
asuma total riscul imbogatirii alaturi de 0ica.Prin intermediul monologului interior sunt redate
framantarile lui -(ita:1i7"e sa-mi fac8...Asa m-a lasat 5umnezeu..
5atorita generozitatii )amadaului,starea materiala a lui -(ita se imbunatateste,dar acesta
incepe sa-si piarda increderea in sine.
!ntelegerea dintre el si 0ica,marc(eaza pentru -(ita inceputul obisnuirii cu raul.!si
indeamna sotia sa joace cu 0ica,aruncand-o definitiv in bratele acestuia,distruge imaginea pe
care ceilalti o aveau despre el,ajungand sa fie implicat in furtul de la arendas si in uciderea unei
femei si a unui copil.
4etinut de politie,lui -(ita i se da drumul acasa numai pe c(ezasie.A'a vietii lui
morale se frange si,intr-o seara de patetism sfasietor,ii cere iertare Anei.
Prin faptul ca jura stramb la proces,acoperindu-i nelegiuirile lui 0ica,-(ita devine
complice la crima.Hotaraste totusi sa-l dea in vileag pe 0ica cu ajutorul lui Pintea.
&u este sincer insa nici cu Pintea si acest lucru ii aduce pierirea.
-(ita ajunge pe ultima treapta a degradarii morale in momentul in care orbit de furie si
dispus sa faca orice sa se razbune pe 0ica isi arunca sotia in bratele acestuia.
)pera pana in ultimul moment ca sotia va rezista influentei malefice a acestuia.
5ezgustata de lasitatea lui -(ita,care se instrainase de ea si de intreaga familie,intr-un
gest de razbunare,Ana i se daruieste lui 0ica.
5andu-si seama ca sotia l-a inselat,-(ita o ucide pe Ana.
0a randul lui,-(ita este ucis de 4aut,din ordinul lui 0ica,iar 0ica,pentru a nu cadea viu in
mainile lui Pintea,se sinucide izbandu-se cu capul de un copac.
3n incendiu teribil mistuie carciuma de la 6oara cu noroc in noaptea de Pasti si
singurele personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii,fiintele cu adevarat morale si
inocente din carte.
&uvela se inc(eie in mod simetric cu inceputul prin vorbele batranei care pune
intamplarile pe seama destinului necrutator.
-(ita este cel mai comple' personaj din opera lui )lavici.1l se dezumanizeaza datorita
setei de avere.
0ica ramane egal in sine,un om rau si primejdios,in sc(imb,Ana sufera transformari
interioare analize a psi(ologiei feminine.
)tilul nuvelei este sobru,concis,fara podoabe.
6odurile de e'punere indeplinesc o serie de functii epice in discursul
narativ:descrierea,naratiuneaa obiectiva,dialogul,monologul interior adresat si stitlul indirect
liber.
6oara cu noroc este o nuvele psi(ologica,deoarece analizeaza conflictul interior al
personajului principal,urmareste degradarea morala a acestuia produsa de ispita imbogatirii.
Baltagul
de Mihail Sadoveanu
-romanul traditionalist-
4omanul este opera epica,in proza,de mare intindere,cu o actiune comple'a ce se
desfasoara in mai multe episoade si planuri narative,cu conflict puternic si numeroase
personaje,oferind o imagine comple'a asura vietii.
.pera literara Baltagul a fost publicata in anul #9:;.1ste o creatie epica,in proza,in
care autorul isi e'prima in mod indirect ideile,gandurile si sentimentele,prin intermediul actiunii
si cu ajutorul personajelor.
)adoveanu a preluat si a dezvoltat motivele principale din balada 6iorita si
anume:motivul tran(umantei*primavera ciobanii urca cu turmele la munte,iar toamna le
adapostesc in zonele joase+,al complotului*in acest caz omorul se infaptuieste in scopul
jafului+,al animalului credincios*cainele 0upu+ si al calatoriei*taraseul parcurs poate fi
considerat drumul initierii pentru -(eorg(ita+.5e astfel,opera incepe cu motoo-
ul:)tapane,stapane<6ai c(eama si-un cane=,versuri preluate din balada 6iorita.
Autorul se detaseaza de subiect si nareaza obiectiv intamplarile desfasurate la sfarsitul
secolului al >!>-lea si inceputul secolului >>-lea in zona Tarcaului,pana in regiunea 5ornelor.
6odul de e'punere predominant este naratiunea,care se impleteste cu descrierea,dialogul
si cu monologul interior.
Actiunea este comple'a si cuprinde saisprezece capitole in care sunt narate actiunile
2itoriei 0ipan de cautare si descoperire a adevarului despre sotul ei,plecat mai mult timp de
acasa.
1'ista mai multe planuri narative:unul trecut,altele prezente,in desfasurare.
.pera incepe cu povestea pe care o spunea &ec(ifor 0ipan cu diferite ocazii in care
e'plica faptul ca moldovenii au intarziat cand 5umnezeu a pus randuiala fiecarui neam,de
aceea nu le-a mai putut da acestora in plus decat o inima usoara,sa le para toate bune,sa le placa
muzica si bautura,cat si sa aiba muieri frumoase si iubitoare.2itoria isi amintea de perioada pe
care a trait-o alaturi de &ec(ifor si cat de fericita a fost cu acesta.
)otul ei era plecat cu oile la munte si intarziase mai mult decat ii era obiceiul de aceea
2itoria incepuse sa se nelinisteasca.
1i i-au aparut mai multe semne care au convins-o ca sotul ei murise.A visat ca sotul ei
trecea o apa neagra si era cu spatele spre dansa.A mers la preotul din sat pentru niste slujbe de
intoarcere,apoi la baba 6aranda care nu i-a dat raspunsurile asteptate.Abia la Piatra,cand s-a
rugat la icoana )fantei Ana,a capatat convingerea ca sufletul lui &ec(ifor nu mai era pe lumea
aceasta.
A (otarat sa plece impreuna cu fiul ei,-(eorg(ita,in cautarea sotului disparut si a refacut
traseul de acesta,care parea un adevarat labirint cu intoarcere in acelasi loc pentru a pleca in alta
directie.
"a un adevarat detectiv,2itoria a strans informatii din stanga si din dreapta,punand cap la
cap datele obtinute,si-a dat seama ca urma lui &ec(ifor se pierdea intre )abasa si )u(a.Anuntase
autoritalile,insa nu avea incredere in acestea,de aceea a actionat pe cont propriu.
"u ajutorul cainelui 0upu,pe care l-a gasit aciuat pe langa o gospodarie din )abasa,a
descoperit cadavrul sotului sau intr-o rapa,a anuntat autoritatile si apoi a organizat
inmormantarea crestina a acestuia.0a praznic,scena prin care i-a determinat pe cei doi
criminali,!lie "utu si "alistrat Bogza,sa-si recunoasca fapta este memorabila,mai ales ca la ea nu
au e'istat martori.
"alistrat Bogza este uimit de modul in care 2itoria a refacut scenariul crimei,mai ales
pentru fatul ca nu a omis nici un amanunt.A fost indeplinita astfel legea nescrisa a
baltagului*ciobanii nu aveau voie sa folosesca baltagul in scopul jafului,ci doar pentru a se apara
de jivinele care le ieseau in cale+.
Titlul este sugestiv,intrucat reprezinta unealta cu care s-a infaptuit omorul dar si cea care
restabileste dreptatea.
1'ista un numar mare de personaje:principale*2itoria si &ec(ifor 0ipan,c(iar daca nu
este prezent+,secundare*-(eorg(ita si 6inodora,fii 2itoriei+si episodice*baba 6aranda,preotul
5anila,mos Pricop,"alistrat Bogza,!lie "utu,prefectul de la Piatra,etc+.Acestea au o importanta
deosebita in desfasurarea evenimentelor si contureaza doua lumi aparte,unele reprezinta lumea
satului,altele,pe cea a orasului.
Prin caracteristicile infatisate mai sus opera literara Baltagul de 6i(ail )adoveanu are
toate notele definitorii ale romanului.
Morometii
de Marin Preda
-roman din perioada postbelica-
4omanul este opera epica,in proza,de mare intindere,cu o actiune comple'a ce se
desfasoara in mai multe episoade,planuri narative,cu conflict puternic si numeroase
personaje,oferind o imagine comple'a asupra vietii.
4omanul 6orometii de 6arin Preda este alcatuit din doua volume,aparute la distanta
de #? ani,unul de altul:volumul ! in #9@@,iar al doilea in #9A%.
Prin cele doua volume romanul ramane unitar desi trateaza imaginea satului romanesc
inainte de izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial*volumul !+si dupa acest
eveniment*volumul !!+,cand o alta societate se instaureaza.
!nca din titlu,forma de plural a numelui 6oromete articulat reiese tema
familiei,deruralizarea satului.
. a doua tema este criza comunicarii intre !lie 6oromete si familia sa.
Timpul prezent in dualitate rabdator<nerabdator este o alta tema a romanului,dublata de
tema sociala care surprinde statutul material al oamenilor bogati,saraci,dar si statutul
inteligentei,ironici si naivi.
&aratorul este obiectiv deoarece naratiunea se realizeaza la persoana a !!!-a,insa se
anuleaza omniscienta si omniprezenta datorita aparitiei reflectoarelor*!lie 6oromete in volumul !
si &iculae in volumul !!+ dar si a informatorilor*Parizianu povesteste vizita lui 6oromete la
Bucuresti,la baietii sai+.
Titlul reda forma de plural articulate ce ocupa locul central al desfasurarii actiunii
romanului.
Articolul precizeaza delimitativ ca este vorba numai de membrii acestei familii,insa pe
parcursul romanului se observa si precizarea destinului altor familii*Balosul,Tugurlan,2asile
Botog(ina+.
!ncipitul precizeaza locul desfasurarii actiunii,in campia 5unarii*)ilistea--umesti+,dar si
timpul e'istent la inceputul romanului*cu trei ani inainte de izbucnirea celui de-al doilea razboi
mondial+.
4eferitor la timp,naratorul precizeaza ca acesta avea cu oamenii nesfarsita rabdare,viata
se scurge aici fara conflicte mari.
Tot aici sunt prezentati si membrii familiei 6oromete in afara mezinului &iculae.
/inalul surprinde in mod simetric acelasi timp ce precede izbucnirea celui de-al doilea
razboi mondial insa perceperea lui este diferita,datorita problemelor,conflictelor din familia
6orometilor,timpul este perceput astfel,el nu mai avea rabdare.
)ecventele narative sunt organizate datorita utilizarii te(nicii decupajului in scene.
5ebutul romanului prezinta intoarcerea de la camp a lui !lie 6oromete impreuna cu cei
trei fiii mai mare,naratorul avand si el nesfarsita rabdare,staruind asupra fiecarui amanunt,replica
sau gest,construind o scena monumentala.
/amilia 6orometilor este numeroasa,alcatuita din copii proveniti si din alte casatorii.este
o familie (ibrida.
!lie 6oromete,tatal cu zece ani mai mare decat sotia lui,"atrina,venise in acesta casatorie
cu trei baieti Parasc(iv,&ila si Ac(im,carora li se adaugasera doua fete,Tita si !linca si inca un
baiat &iculae mezinul de doisprezece ani.
6orometii se afla la cina,stransi in jurul unei mese mici,joase si rotunde, pe niste
scaunele cat palma,asezati unul langa altul.
"ei trei frati vitregi stateau spre partea dinafara a tindei,prevestind parca fuga la Bucuresti,in
partea dinspre vatra,aproape de oalele cu mancare statea intotdeauna "atrina,avand langa ea pe
&iculae,pe !linca sip e Tita.Autoritatea capului familiei este sugerata inca de acum,deoarece
6oromete statea parca deasupra tuturor,veg(indu-si familia.
!nca din acest episod atmosfera este tensionata izbucnindu-se conflicte intre membrii
familiei.
"a sa mai acopere din datorii 6oromete se (otaraste sa-i vanda lui Tudor Balosul
salcamul din curte.
Taierea salcamului este un alt episod memorabil al romanului,atat prin maiestria
construirii ei din detalii ce se aduna progresiv,prin cuvintele e'presive,acesta fiind primul semn
al declinului familiei 6oromete,dar si al satului traditional,ramas parca fara aparare.
!nima adevarata a satului era Poiana lui !ocan,locul unde se adunau gospodarii,intre care
6oromete,"ocosila si 5umitru a lui &ae,citesc ziarul si comenteaza politica ironic si cu umor.
)ecventa comentariilor politice este inedita.
"(emat sa vina acasa de la fierarie,6oromete vede pe prispa casei doi oameni care-l
asteptau.
3nul dintre ei era Bupuitu si celalalt agent de urmarire,care venise dupa fonciirea
pamantului.
6oromete joaca scena fonciiiri cu o gama inepuizabila de tertipuri,incercand sa
scape si de data aceasta de plata datoriei.
5esi era singur pe batatura,6oromete striga la toti ai casei,pentru a parea un om
ocupat,care are de rezolvat probleme mult mai importante decat cele pentru care venisera cei
doi,pe care-i ignora cu desavarsire si spre care se intoarce brusc pe calcaie si stiga:-&-am7.
)cena secerisului prezinta datini din viata satului traditional.
)ecerisul are regului precise impuse de traditia strabuna,cel mai vrednic dintre copii este
cel care,simbolic,porneste recoltarea granelor,tatal taie snopii si ii leaga,iar femeile se ocupa de
mancare pentru seceratori.
6onografia satului este completa,in afara celor relevate,prin ilustrarea catorva obiceiuri si datini
populare,jocul baietilor cu bobicul,c(emarea fetelor la poarta prin fluieratul flacailor,jocul
calusarilor in curtea lui Balosu realizeaza o imagine sugestiva a spiritualitatii taranesti.
Apar si alte scene care nu sunt legate de familia 6oromete.
"onflictul dintre Tudor Balosul si fiica lui Polina pentru ca vrea sa se marite cu un baiat
sarac,Birica.
2asile Botog(ina se cearta cu sotia lui Ang(elina deoarece el voia sa vanda pamant ca
apoi sa mearga la sanatoriu sa se trateze de boala la plamani.
5rama familiei Tugurlan este ca facuse sapte copii in #: ani si in fiecare an ii murise cate
un copil.
!n cadrul planului familiei 6orometilor aceste scene sunt legate prin inlantuire,alterneaza
cu scene care privesc evolutia altor familii.
2olumul !! este realizat cu ajutorul te(nicii rezumative.
2olumul incepe cu intrebarea !n bine sau in rau se sc(imbase 6oromete8,apoi sunt
redate relatiile deosebite stabilite intre 6oromete si alte personaje.
6oromete se apucase de negot,castiga bani buni si iar se gandeste sa nu-l lase pe &iculae
la scoala.
1l primeste o scrisoare de la baietii din Bucuresti prin care afla ca Parasc(iv era sudor la
tramvaie,&ila era portar la un bloc,iar Ac(im era singurel care reusise in comert si avea un
magazin de consum alimentar.
6oromete pleaca la Bucuresti cu intentia de a-si lua fii acasa,ceea ce nu reuseste.
&ila moare in razboi,in batalia de la "otul 5onului,Parasc(iv moare din cauza
tuberculozei,"atrina pleaca de la casa lui 6oromete,&iculae ajunge arivist de partid si la varsta
de $; de ani 6oromete moare,iar fetele povestesc lui &iculae acest moment si afirmatia sa
dinaintea mortii:5omnule eu totdeauna am dus o viata independenta.
0imbajul se remarca prin limpezime,naturalete,prezinta stilului oralitate.Podoabele
artistice lipsesc iar stilul direct se imbina cu stilul indirect liber.
!ronia este o modalitate prin care se redau idei grave ale e'istentei umane prin
intermediul personajului ilie 6oromete.
Prin 6orometii,6arin Preda dovedeste ca taranimea nu e stapanita,cum se credea,doar
de instinct,ca,dimpotriva e capabila de reactii sufletesti nebanuite.


Ion
de Liviu Rebreanu
-roman obiectiv-
4omanul este opera epica in proza,de mare intindere,cu o actiune comple'a ce se
desfasoara in mai multe episoade si planuri narative,cu conflict puternic si numeroase
personaje,oferind o imagine comple'a asupra vietii.
Trasaturile romanului obiectiv sunt:narator obiectiv, omniscient, omniprezent,focalizare
zero,naratiune la persoana a !!!-a si specificul relatiei narator-personaj.
.pera literara !on de 0iviu 4ebreanu este un roman de tip obiectiv.
&aratorul este omniscient si omniprezent.
!on are un autor cunoscut 0iviu 4ebreanu,perspectiva narativa fiind aceea de narator
omniscient.
Personajele romanului obiectiv sunt: !on, Ana, /lorica, -eorge, 0aura, invatatorul
Herdelea si Pintea.
1fectul asupra cititorului este de iluzie a vietii si de obiectivitate.
Titlul este numele personajului principal,!on.
)imetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului care intra si iese din
satul Pripas,loc al actiunii romanului.
Trecerea de la un plan narativ la altul se realizeaza prin alternanta iar succesiunea
secventelor narative este redata prin inlantuire.
Pasajelel descriptive sustin interesul cititorului pentru desfasurarea epica.
Tema romanului este prezentarea problematicii pamantului,in conditiile satului ardelean
de la inceputul secolului al >>-lea.
Actiunea romanului incepe cu fi'area timpului si a spatiului in care vor avea loc
evenimentele intr-o zi de duminica,in satul Pripas,cand toti locuitorii se afla adunati la (ora
traditionala,in curtea Todosiei,vaduva lui 6a'im .prea.
4omanul este alcatuit din doua parti opuse si complementare,coordonate evolutiei
interioare ale personajului principal.
Prima parte,glasul pamantului si a doua parte glasul iubirii.
Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica in care locuitorii satului Pripas se afla la (ora in
curtea Todosiei.
!n satul traditional,lipsa pamantului este ec(ivalenta cu lipsa demnitatii umane fapt redat
de atitudinea lui Ale'andru -lanetasu,tatal lui !on.
!n joc sunt numai flacai si fete.
Hotararea lui !on de a o lua pe Ana cea bogata la joc,desi o place pe /lorica cea
saraca,marc(eaza inceputul conflictului.
2enirea lui 2asile Baciu,tatal Anei,de la carciuma la (ora si confruntarea verbala cu !on
pe care-l numeste (ot si tal(ar pentru ca vroia sa-i ia fata,aceasta fiind promisa lui -eorge
Bulbuc.
4usinea pe care i-o face 2asile Baciu in fata satului,va starni dorinta de razbunare a lui
!on si o lasa pe Ana insarcinata,determinandu-l pe tatal ei sa accepte nunta.
5rama lui !on este drama taranului sarac.
"onflictul e'terior,social intre !on si 2asile Baciu este dublat de conflictul interior intre
glasul pamantului si glasul iubirii.
5upa nunta,!on se simte inselat de 2asile si incep bataile,drumurile Anei de la !on la
2asile.
)inuciderea Anei nu-i trezeste lui !on regrete pentru ca in Ana si fiul lor Petrisor nu avea
decat garantia proprietatii asupra pamanturilor.
&ici moartea copilului nu-l opreste din drumurile dupa /lorica,aceasta fiind maritata cu
-eorge.
-eorge afland ca !on vine dupa /lorica il ucide pe acesta.
-eorge este arestat,/lorica ramane singura iar averea lui !on revine bisericii.
!on este personajul principal,un personaj monumental.
6andru si orgolios,constient de calitatile sale,nu-si accepta conditia si este pus in situatie
de a alege intre iubirea /loricai si averea Anei.
1l este inzestrat cu calitati dar se dezumanizeaza treptat in goana sa dupa avere
Ana si /lorica reprezinta cele doua obsesii ale lui !on,averea si iubirea.
)tilul este neutru,impersonal.
6odurile de e'punere indeplinesc o serie de functii epice in discursul narativ.
5escrierea initiala are functie simbolica si de anticipare.
&aratiunea obiectiva isi realizeaza functia de reprezentare a realitatii prin stilul cenusiu.
5ialogul sustine verdicitatea si concentrarea epica.
!on de 0iviu 4ebreanu este un roman de tip obiectiv prin specificul relatiei narator-
personaj,prin utilizarea naratiunii la persoana a !!!-a.
Ultima noapte de dragosteintaia noapte de ra!boi
de Camil Petrescu
-romanul subiectiv-
-roman al e"perientei-
-roman psihologic-
-roman din perioada interbelica-
4omanul este opera epica,in proza,de mare intindere,cu o actiune comple'a ce se
desfasoara in mai multe episoade,planuri narative,cu conflict puternic si numeroase
personaje,oferind o imagine comple'a asupra vietii.
4omanul subiectiv se caracterizeaza prin naratiune la persoana !,timpul prezent si
subiectiv,introducerea personajului reflector.
.pera literara 3ltima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi de "amil Petrescu este
un roman de tip subiectiv.
&aratorul este protagonistul romanului.
&aratiunea la persoana ! presupune e'istenta unui narator implicat.
3ltima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi are un autor cunoscut "amil
Petrescu,perspectiva narativa fiind subiectiva si unica.
Personajele romanului subiectiv sunt )fefan -(eorg(idiu,1la,domnul - si Anisoara.
Punctual de vedere unic si subiectiv al pesonajului-narator care mediaza intre cititor si
celelalte personaje,face ca cititorul sa cunoasca despre ele tot atata cat stie si personajul
principal.
Te'tul este structurat in doua parti,precizate in titlu,care indica si cele doua teme ale
romanului:dragostea si razboiul.
Prima parte reprezinta rememorarea iubirii dintre )tefan -(eorg(idiu si 1la,iar partea a
doua ,construita sub forma jurnalului de campanile a lui -(eorg(idiu urmareste e'perienta dupa
front in timpul primului razboi mondial.
Prima parte este imaginara,iar a doua valorifica jurnalul de campanie al autorului,articole
si documente din epoca.
!ncipitul romanului il constituie prezentarea lui )tefan -(eorg(idiu,ca proaspat
sublocotenent rezervist in primavara anului #9#A,contribuind la amenajarea fortificatiilor de pe
valea Pra(ovei si din apropierea 5ambovicioarei.
4omanul debuteaza printr-un artificiu de compozitie.
!n primavara anului #9#A in timpul unei concentrari pe valea Pra(ovei,-(eorg(idiu asista
la popota ofiterilor,la o discutie despre dragoste si fidelitate pornind de la un fapt divers aflat
din presa:3n barbat care si-a ucis sotia infidela a fost ac(itat la tribunal.
Aceasta discutie declanseaza memoria afectiva a personajului,trezindu-i amintirile legate
de cei doi ani si jumatate de casnicie cu 1la.
1ram insurat de doi ani si jumatate cu o colega de la 3niversitate,si banuiam ca ma
inseala,este fraza cu care incepe cel de-al doilea capitol.
Tanarul,pe atunci student la /ilozofie, se casatoreste din dragoste cu 1la,studenta la
0itere,orfana,crescuta de o matusa.
!ubirea barbatului se naste din duiosie dar naratorul marturiseste ca mai ales din orgoliu.
5upa casatorie,cei doi soti traiesc modest,dar fericiti.
1c(ilibrul tinerei familii este tulburat de o mostenire pe care -(eorg(idiu o primeste la moarte
unc(iului sau avar,Tac(e.
1la se implica in discutiile despre bani,lucru care lui -(iorg(idiu ii displace profund.
1la este arasa de viata mondena.
"uplul a evoluta spre o criza matrimoniala,al carei moment culminant,are loc e'cursia de
la .dobesti.
!n timpul acestei e'cursii se pare ca 1la ii acorda o atentie e'agerata unui anume - care
dupa opinia lui -(iorg(idiu ii va deveni mai tarziu amant.
5upa o scurta despartire 1la si )tefan se impaca.
!nrolat pe frontul romanesc,-(iorg(idiu cere o permisie ca sa verifice daca sotia lui il
inseala,fapt nerealizat din cauza izbucnirii razboiului.
A doua e'perienta o reprezinta razboiul.
/rontul inseamna (aos,mizerie,masuri absurde,invalmaseala,dezordine.
"apitolul &e-a acoperit Pamantul lui 5umnezeu ilustreaza absurdul razboiului si
tragismul confruntarii cu moartea.
2iata combatantilor tin de (azard,iar eroismul este inlocuit de spaima de moarte.
!ndividual se pierde,se simte anulat iuresul colectiv.5rama colectiva a razboiului pune in
umbra drama individuala a iubirii.
4anit si spitalizat,-(iorg(idiu se intorce acasa la Bucuresti,dar se simte detasat de tot ce
il legase de 1la..bosit sa mai caute certitudini si sa se mai indoiasca,o priveste acum cu
indiferenta si (otaraste sa o paraseasca./inalul romanului este unul desc(is.
)tefan -(iorg(idiu este personajul-narator,reprezinta tipul intelectual,lucid,(ipersensibil
care traieste drama indragostitului absolut.
/ilozof,el are impresia ca s-a izolat de lumea e'terioara,insa in realitate,evenimentele
e'terioare sunt filtrate prin constiinta lui.
-andurile si sentimentele celorlalte personaje nu pot fi cunoscute de cititori decat in
masura in care se reflecta in aceasta constiinta.
!n acest sens,1la este cel mai misterios personaj,prin faptul ca tot comportamentul ei
este mediat de viziunea personajului narator.
5e aceea,cititorul nu se poate pronunta asupra fidelitatii ei,sau daca e mai degraba
superficiala,decat spirituala.
4elatarea si povestirea sunt inlocuite in proza moderna cu analiza si interpretarea.
6asa de la unc(iul Tac(e este prezentata ca o scena balzaciana.
)tilul lui "amil Petrescu se caracterizeaza prin claritate,sobrietate,fraza scurta si nervoasa,este
analitic si intelectualizat.
3ltima noapte de dragoste,intaia noapte de razboi este un roman subiectiv,avand drept
caracteristici:unicitatea perspectivei narative,timpul prezent si subiectiv,memoria afectiva si
autenticitatea trairii.
# scrisoare pierduta
de I$L$Caragiale
-comedia-
"omedia este o specie a genului dramatic,care starneste rasul prin surprinderea unor
moravuri,a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate cu un final fericit.
Personajele comediei sunt inferioare.)unt prezente formele comicului:umorul,ironia si
diferite tipuri de comic*de situatie,de caracter,de limbaj si de nume+.
.pera literara . scrisoare pierduta de !.0."aragiale este o comedie.
Acesta opera a fost scrisa cu scopul de a fi jucata pe scena.Prima reprezentatie a avut loc pe
scena Teatrului &ational din Bucuresti,la #: noiembrie #$$C.
Titlul este sugestiv,contine motivul care genereaza conflictul de baza,in jurul caruia se
concentreaza intreaga actiune.
Tema este dorinta de parvenire a burg(eziei in timpul campaniei electorale pentru
alegerea de deputati.
Actiunea comediei este plasata in capitala unui judet de munte,in zilele noastre,adica la
sfarsitul secolului al >!>-lea,in perioada campaniei electorale,intr-un interval de trei zile.
"onflictul de baza se imbina cu conflicte secundare care participa un numar mare de
personaje.
!ntalnim personaje principale*)tefan tipatescu,Doe si Da(aria Tra(anac(e+ cat si
personaje secundare*&ae "atavencu,-(ita Pristanda+ si episodice*"etateanul turmentat,Tac(e
/arfuridi,!ordac(e Branzovenescu,Agamemnon 5andanac(e+.
)tefan Tipatescu,prefectul judetului si prieten intim cu Da(aria Tra(anac(e,presedintele
organizatiei locale a gruparii politice guvernamentale,ii adreseaza sotiei acestuia,Doe
Tra(anac(e,o scrisoare de dragoste.
Doe,din neglijenta,pierde scrisoarea care este gasita de un cetatean turmentat.
&ae "atavencu,seful unei grupari politice independente si proprietarul ziarului 4acnetul
"arpatilor ajunge,prin mijloace necinstite,in posesia scrisorii.5upa ce incearca zadarnic,prin tot
felul de mijloace,de la amenintari pana la promisiuni sa intre in posesia compromitatorului
document,Tipatescu este convins de Doe sa propuna candidature lui "atavencu,pentru a evita
astfel un scandal public.
0a adunarea electorala este insa propus alt candidat,trimis de la centru,pe nume
Agamemnon 5andanac(e.
4eprezentantii celor doua grupari politice ajung sa se incaiere si,in
invalmaseala,"atavencu isi pierde palaria,in captuseala careia ascunsese scrisoarea.5ocumentul
este gasit de acelasi cetatean turmentat,care o restituie Doei.
!ntre timp,Da(aria Traganac(e,dorind sa-si ani(ileze adversarul,pe "atavencu,gaseste o
polita falsificata de acesta.4iscand sa fie raspunzator pentru fals si,mai ales,pierzandu-si orice
sansa de a fi ales deputat,"atavencu accepta sa conduca manifestatia in cinstea celui care a avut
mai multa abilitate decat el.
0a randul sau 5andanac(e ajunsese in postura de candidat tot in urma unui santaj cu o
scrisoare a unei personae importante.
!n final,toti se impaca,interesele personale,micile pasiuni disparand ca prin farmec.
5andanac(e este ales in unanimitate si toata lumea se bucura zgomotos de binefacerile
unui sistem curat constitutional.
Aceasta piesa de teatru provoaca rasul prin mai multe tipuri de comic:de situatie,de
caracter,de moravuri,de limbaj,de nume,de intentie.
"omicul de situatie este generat de pierderea si gasirea scrisorii de amor,situatia finala o
putem incadra in tot acest tip de comic.
Prin comicul de moravuri,!.0."aragiale zugraveste moralitatea indoielnica a vietii de
familie,prin relatia e'traconjugala a lui Doe cu Tipatescu.
"omicul de caracter este realizat prin comportamentul personajelor,atitudinea lor in
ipostazele in care sunt puse,observandu-se contrastul dintre aparenta si esenta.
"omicul de limbaj este redat de ticurile verbale ale personajelor*Tra(anac(e:Aveti
putinica rabdare7+,de pronuntarea gresita a unor cuvinte*famelie,renumeratie+.
"omicul de nume se refera la numele folosite de "aragiale.
&umele Pristanda provine de la numele unui joc moldovenesc la care pasul se bate pe loc.
&umele Tipatescu are la baza cuvantul tip ceea ce sugereaza un tip important din viata
politica.
Prin comicul de intentie este scoasa in evienta atitudinea scriitorului fata de evenimente si
de personaje,din aceasta rezulta umorul dar si ironia.
6odul de e'punere predominant este dialogul,cat si monologul dramatic.
"aracteristicile infatisate mai sus demonstreaza ca opera literara . scrisoare pierduta
aprtine genului dramatic si este,ca specie literara,o comedie.
Plumb
de %eorge Bacovia
-poe!ie simbolista-
)imbolismul este un curent literar aparut mai intai in /ranta,la sfarsitul secolului al >!>-
lea,ca reactie impotriva romantismului.
&umele curentului a fost dat de Bean 6oreas prin articolul intitulat 0e sEmbolisme.
!n literatura romana,simbolismul a aparut sub indrumarea lui Ale'andru 6acedonsFi in
revista sa 0iteratorul.
"ativa reprezentanti in literatura romana au fost !on 6inulescu,-eorge Bacovia,1lena
/arago.
Trasaturile simbolismului sunt motivele simboliste:orasul provincial sufocant,tema
naturii,iubirea,moartea,singuratatea,instrumentele muzicale.
Tema generala a poeziilor simboliste este conditia nefericita a poetului intr-o societate incapabila
sa-l inteleaga.
Atitudini poetice sau stari sufletesti specific:spleen-ul,oboseala
psi(ica,disperarea,apasarea sufleteasca,nevroza.
3na dintre trasaturi mai este si aparitia corespondentei dintre cuvinte si elementele din
natura,fiind principala modalitate de realizare a poeziilor simboliste.
Poeziile simboliste beneficiaza de muzicalitatea elementelor de prozodie,dar si de
prezenta instrumentelor muzicale.
Poezia Plumb de -eorge Bacovia este o poezie simbolista.
Poezia a aparut in volumul cu acelasi nume,in #9#A.
Titlul este un simbol in poezie,apare de trei ori in fiecare strofa dispus simetric in rima
versurilor # si C si cenzura versului al ?-lea.
Prin trasaturile sale fizice,acest metal reda anumite trairi sufletesti.
Prin culoarea gri sugereaza tristetea,monotonia,prin greutate sugereaza apasarea
sufleteasca,prin maleabilitate sugereaza dezorientarea,labilitatea psi(ica.
0irismul poeziei este de tip subiectiv redat de prezenta verbelor la persoana ! stam,am
inceput,sa strig si pronumele la persoana ! *amorul+meu.
Tema este conditia nefericita a poetului intr-o societate care nu intelege rolul artei
adevarate.
Poezia este structurata in doua catrene ce redau doua realitati diferite.
)trofa ! reda realitatea e'terioara,iar strofa a !!-a reda realitatea interioara.
)trofa ! cuprinde elemente ale cadrului spatial,un spatiu inc(is, apasator,
sufocant ,cavoul.
Acesta simbolizeaza propriile trairi sufletesti ale poetului,camera in care locuieste sau
autoizolarea poetului fata de restul lumii.
4epetarea substantivului plumb sugereaza o traire monotona,lipsita de posibilitatea
inaltarii./lorile sunt impietrite prin asocierea e'presiei de plumb.
)taticul este alungat de aparitia vantului care reda miscare insa produce efecte reci si
scartaiau coroanele de plumb.
)trofa a !!-a reprezinta cadrul interior caci amorul este surprins prin intoarcerea cu
fata spre apus*0ucian Blaga+,intoarcerea care da idea mortii afectiunii.
!esirea din acesta stare a disperarii poetului datorita disparitiei iubirii se realizeaza prin
am inceput sa-l strig o atitudine disperata,o incercare de salvare fara finalitate.
"adrul spatial nu este denumit insa este sugerat prin abundenta culorii gri ceea ce duce la
idea de nocturn.
1lementele naturii sunt vantul si frigul care duc la ideea de raspandire,disolutie.
&ivelurile te'tului poetic sunt:nivelul fonetic,le'ical,gramatical si stilistic.
0a nivel fonetic titlul este alcatiut din punct de vedere simetric,vocala u fiind inc(isa in
cate doua consoane.
0a nivel le'ical se remarca prezenta cuvintelor din campul semantic al
mortii:sicriu,cavou,funerar,coroana,mort.
0a nivel sintactic se sc(imba sc(ema sintactica obisnuita )AP" in P")A,deoarece poetul
accentueaza prin verbele utilizate la ideea de disparitie,somn,moarte.
0a nivel morfologic predomina verbele la imperfect dormea, dormeau,
stam,era,scartaiau,atarnau,care au valoare de traire realizata in trecut dar a carei finalitate nu se
cunoaste.
5oar doua verbe apar la alte timpuri verbale, am inceput care arata o manifestare
plasata in trecut dar terminata si sa strig care arata o manifestare certa.
)ubstantivele prezente in poezie contureaza campul semantic al mortii.
0a nivel stilistic poezia este saraca in figuri de stil,apar personificari dormea=
amorul,metafore aripi de plumb,inversiune si epitet intors amorul.
0a nivel prozodic este inclusa rima care este imbratisata,ritmul iambic,iar masura
vesurilor este de #;-## silabe.
Prezenta unor motive literare precum: moartea, ploaia, golul, noaptea, plansul,nevroza,inscrie
acesta poezie in lirica simbolista.

&estament
de &udor Arghe!i
-poe!ie modernista-
6odernismul este un curent literar initiat in #9#9 de catre 1ugen 0ovinescu a carui
doctrina porneste de la ideea ca trebuie sa e'iste un spirit al veacului care impune
sincronizarea literaturii romane cu literature europeana.
"ivilizatiile mai putin dezvoltate,dupa parerea lui 0ovinescu,trebuie sa imprumute
idei,concepte,de la cele avansate,astfel incat sa apara imitatia culturilor superioare.
Trasaturile modernismului sunt:evolutia prozei de la liric la epic si evolutia poeziei de la
epic la liric,apelul la tematica din lumea citadina,crearea romanului obiectiv si a celui de analiza
psi(ologica.
Alte doua trasaturi sunt intelectualizarea poeziei si a prozei si intelectualul devine
personaj literar.
1fectele e'istentei acestui current literar mediatizeaza prin intermediul revistei
)buratorul si a cenaclului cu acelasi nume a avut ca efect promovarea unor scriitori precum
!on Barbu,Tudor Arg(ezi,0ucian Blaga,"amil Petrescu,2ladimr )treinu.
Arta poetica e'prima un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume si viata
a unui autor,despre menirea lui in 3nivers si despre misiunea artei sale intr-un limbaj care il
particularizeaza.
Poezia Testament de Tudor Arg(ezi a aparut in primul volum de versuri al
autorului*#9?%+si constituie conceptia scriitorului despre arta,adica este o arta poetica.
Tema poeziei e'prima conceptia despre arta a lui Arg(ezi si defineste programatic
intreaga creatie a poetului in care cuvantul este atotputernic,stapan al 3nivesului iar opera
literara este rodul ajutorului divin si trudei omului.
Titlul:Testamentul este un act juridic prin care o persoana dispune in vederea lasarii
mostenirii urmasilor a unui anumit bun.
!n cazul poeziei noastre,testamentul este lasat de poet fiului ceea ce consta in opera
poetului*"artea+.
Poezia este alcatuita din cinci strofe asimetrice cu versuri ample,care redau tot cinci
secvente.
)ecventa ! incepe cu o negatie care are valoarea deosebita a mostenirii..pera literara este
cel mai de pret bun al poetului.
5escendentului ii revine misiunea sa aprecieze acest bun lasat mostenire,ba mai mult el
trebuie sa continue perfectionarea operei.
"artea a presupus mult efort nu numai din partea poetului dar si dein partea strabunilor
sai.
)ecventa a !!-a:Poetul aseaza la capataiul civilizatiei cu indemnul cotinuatorului sau de a
respecta acest bun spiritual si de a-l duce spre progres.
)ecventa a !!!-a ilustreaza evolutia spirituala ce a trebuit sa se produca pentru scrierea
acestei carti:de la munca fizica la munca intelectuala,de la sapa si brazda la condei si calimara.
0imbajul poetului vinde din vorbirea batranilor,din limba populara.6isiunea poetului a
fost aceea de a potrivi cuvintele de a le da o noua semnificatie,acestea devenind atotputernice.
Totodata cuvantul arg(ezian poate sa mangaie sau sa aline.
Tot cuvantul poetic este si divin,adica prin cuvant el a transmis idei pe care divinitatea le-
a dat prin intermediul bibliei.
)ecventa a !2-a:5atoria poetului este aceea de a ilustra in poezia sa durerile neamului
romanesc.
6isiunea poetului este ca prin intermediul cuvantului sa certe pe stapanul sramosilor
sai.Asadar,cuvantul devine pedepsitor.
)e dezvolta la nivelul acestei secvente conceptul de estetica a uratului:5in
bube,mucegaiuri si noroi<!scata-m frumuseti si preturi noi.
)ecventa a 2-a dezvolta relatia ce se stabileste intre poezie,poet si cititor astfel poezia
este numita 5omnita ce sufera in cartea mea,plina de sensibilitate si noblete spirituala.
.pera literara este din punctul de vedere al lui Arg(ezi este o imbinare intre slova de
foc*inspiratia divina+ si slova faurita*truda poetului+.
Poetul se plaseaza in postura robului iar cititorul il considera domnul:4obul a scris-
o,domnul o citeste.
"ititorul nu realizeaza ca pentru e'istenta acestei opera au patimit si strabunii poetului nu
numai acesta.
5in punct de vedere fonetic predomina cuvintele ce contin mai multe consoane
conferind limbajului o asprime,o modalitate de a cauta cuvantul cel mai potrivit.
0a nivel le'ical se utilizeaza cuvinte ar(aice ce dau informatii despre trecut,despre
strabunii poetului*razvratita,(risov+ si cuvinte nepoetice pentru a se evidentia estetica
uratului*bube,mucegaiuri,noroi+.
)e mai utilizeaza serii antitetice sa imbie-sa injure, robul-domnul si prezenta
campurilor semantic al muncii *brazda, sapa, plavani, rapi, gropi, branci+ si campul semantic al
poeziei *condei, calimara, versuri, carte, domnita,citeste+.
0a nivel morfologic se utilizeaza trei timpuri verbale ce corespund celor trei generatii
implicate in poezie:viitorul corespunde fiului*voi lasa+,prezentul corespunde poetului*te-
asteapta+ si trecutul care corespunde sramosilor*le-am prefacut,am luat+.
)e mai utilizeaza verbele si pronumele la persoana ! si a !!-a*ti,vostru,am ivit+ reda
lirismul subiectiv prezent in poezie.
0a nivel sintactic se pastreaza topica normal insa lipseste atributul )P".5omnita ce
sufera in cartea mea.
0a nivel stilistic se utilizeaza epitete*seara razvratita,saricile pline,(otar
inalt+,metafore*5umnezeu de piatra,indemnul pentru vite,slova de foc+,antiteza*sa imbie-sa
injure,venin-miere+,enumeratia*bube,mucegaiuri,noroi+,comparatia*!mparec(iate-n carte e
marita<"a fierul cald imbratisat in cleste.
0a nivel prozodic srofele sunt inegale,versul este amplu cu masura de 9-## silabe,rima
este imperec(eata si ritmul este iambic.
Testamentde Tudor Arg(ezi este o arta poetica de sinteza pentru toate orientarile
poeziei interbelice,cu elemente traditionale si moderniste.
'u nu strivesc corola de minuni a lumii
de Lucian Blaga
-poe!ie modernista-
6odernismul este un curent literar initiat de 1ugen 0ovinescu in #9#9 a carui doctrina
porneste de la ideea ca trebuie sa e'iste un spirit al veacului care impune sincronizarea
literaturii romane cu literature europeana.
"ivilizatiile mai putin dezvoltate,dupa parerea lui 0ovinescu,trebuie sa imprumute
idei,concepte,de la cele avansate,astfel incat sa apara imitatia culturilor superioare.
Trasaturile modenismului sunt:evolutia prozei de la liric la epic si evolutia poeziei de la
epic la liric,apelul la tematica din lumea citadina,crearea romanului obiectiv si a celui de analiza
psi(ologica.
Alte doua trasaturi sunt intelectualizarea poeziei si a prozei si intelectualul devine
personaj literar.
1fectele e'istentei acestui curent literar mediatizeaza prin intermediul revistei
)buratorul si a cenaclului cu acelasi nume a avut ca effect promovarea unor scriitori precum
!on Barbu,Tudor Arg(ezi,0ucian Blaga,"amil Petrescu,2ladimr )treinu.
Arta poetica e'prima un ansamblu de trasaturi care compun viziunea despre lume si viata
a unui autor,despre menirea lui in 3nivers si despre misiunea artei sale intr-un limbaj care il
particularizeaza.
Poezia e'prima crezul literar al poetului.
. alta trasatura fundamentala a licricii blagiene este imbinarea poeziei cu filozofia.
"unoasterea are doua concepte filozofice.
"unoasterea paradisiaca este de tip logic,rational,vrand sa lumineze misterul si astfel sa-l
reduca,este specifica oamenilor de stiinta iar cunoasterea luciferica are ca scop potentarea
misterului nu lamurirea acestuia,este specifica poetilor.
)tilul este in conceptia lui Blaga un ansamblu de mai multi factori*factorul spatial si
factorul temporal+.
6etafora cunoaste in conceptia poetului doua tipuri:metafora plasticizanta care da frumusete
limbajului fara a imbogati continutul poetic si metafora revelatorie care are rolul de a potenta
misterul,de a-l face sa devina de nepatruns.
Poezia apartine primului volum de poezii publicat in #9#9 Poemele luminii.
2olum Poemele luminii*#9#9+ este dominat de un vitalism puternic,poetul isi doreste
contopirea cu cosmosul.
"unoasterea inseamna iubire,iar iubirea este o cale de a comunica cu universal.
Tristetea nu este un sentiment al poetului pentru sine ci se revarsa asupra intregului
univers.
1ul poetic nu este ingradit nici de spatiu nici de timp.
6oartea este vazuta doar ca o presimtire,o continuare a vietii.
4aportul dintre bine si rau este vazut in interdependent:ca sa e'iste binele trebuie sa apara si raul.
!n volumele celelalte *Pasii Profetului*#9?#+,!n marea trecere*#9?%+,0a cumpana
apelor*#9::++ moartea este vazuta ca ceva tragic.
Poezia 1u nu strivesc corola de minuni a lumii de 0ucian Blaga este o arta poetica si o
poezie modernista.
Poezia este alcatuita dintr-o singura strofa polinoma insa se poate organiza dupa continut
in patru secvente.
)ecventa ! cuprinde cinci versuri,secventa a !!-a urmatoarele cinci versuri*A-#;+,secventa
a !!!-a versurile*##-#$+ si secventa a !2-a ultimele doua versuri.
)ecventa ! subliniaza rolul poetului prin debutul poeziei cu pronumele personal de
persoana ! singular eu.Aceasta e o trasatura specifica e'presionismului caruia poetul i-a
apartinut prin e'acerbarea eului liric.
Poetul se plaseaza in randul celor care adopta cunoasterea luciferica deoarece prin descoperirile
sale nu striveste si nu ucide tainele universului.
"orola de minuni a lumii reprezinta misterele universului,masura
binelui,frumosului,perfectiunii.
3ltimul vers al acestei secvente cuprinde o enumeratie ce reda ipostaze ale vietii.
/lorile sugereaza ideea de frumos,viata insasi,oc(ii sugereaza cunoasterea,perceptia
universului iar buzele sugereaza iubirea dar si rostirea.
Prin cuvantul morminte moartea este perceputa ca un dat firesc,o component a vietii.
)ecventa a !!-a prezinta sintetic plasarea celorlalti in comparatie cu poetul.
0umina altora este cunoasterea paradisiaca cea care sugruma vraja nepatrunsului
ascuns,adica face sa dispara misterul.
!n opozitie cu aceasta lumina se afla lumina mea,cunoasterea luciferica ce are rolul de a
spori a lumii taina.
Astfel se realizeaza in aceasta secventa opozitia intre poet si oamenii de stiinta.
)ecventa a !!!-a e'pliciteaza cum se intampla potentarea misterului.
Pentru aceasta,poetul apeleaza la o ampla comparatie dintre cunoasterea luciferica si
lumina lunii.
"um aceasta prin lumina ei alba mareste taina noptii,asa si poetul prin adoptarea
cunoasterii luciferice si prin utilizarea metaforei revelatorie,face ca misterele e'istente sa se
transforme in mistere si mai mari:si tot ce-i ne-nteles<se sc(imba-n ne-ntelesuri si mai mari.
)ecventa a !2-a este introdusa prin conjunctia caci,autorul motivandu-si cauza
adoptarii acestei cunoasteri,poetul iubeste si prin aceasta cunoaste natura cu frumusetile
ei,sufletul omului,tot ce-l inconjoara,iubirea,rostirea dar si ideea de moarte.
Titlul poeziei este amplu,alcatuieste o metafora revelatorie ce semnifica ideea cunoasterii
luciferice.
Are asezat pronumele personal de persoana ! eu in fruntea poeziei,poetul plasandu-se
orgolios la polul opus celor ce fac sa dispara misterul.
Tema este atitudinea poetului in fata tainelor universului.
!n poezie se utilizeaza lirismul subiectiv dat de utilizarea pronumelui eu in titlu si in
te't de cinci ori.
Apar si verbe la persoana ! organizate in doua categorii:la forma negativa*nu
strivesc,nu ucid+ si la forma afirmativa*iubesc,sporesc+.
0a nivel fonetic se utilizeaza cuvinte din aceeasi familie le'icala *intelesuri, ne-ntelesuri+ si se
repeata unele cuvinte eu,lumina,repetitiile care confera te'tului o anumita muzicalitate.
0a nivel le'ical se utilizeaza campul semantic al naturii*flori,luna,razele+ si campul
semantic al misterului*taine,noaptea,intuneric,ne-nteles+.
0a nivelul te'tului apar si relatii de antinoame intre cuvinte*eu-altii,lumina mea-lumina
altora,intelesuri-ne-ntelesuri+.
0a nivel morfo-sintactic repetarea pronumelui eu de sase ori,rezulta caracterul confesiv
al poeziei.
2erbele sunt utilizate la timpul prezent*strivesc,ucid+ ceea ce eternizeaza atitudinea
poetului.
3tilizarea conjunctiei dar are rolul de a face opozitie intre altii si eu si de a evidentia in
acelasi timp rolul important pe care il are eul liric.
0a nivel stilistic sunt prezente figure de stil:epitete inversabile *nepatrunsului
ascuns,sfant mister,largi fiori+,metafore*corola de minuni a lumii,largi fiori de sfant
mister+,enumeratie*si flori si oc(i si buze si morminte+ care aduce aspect diferite din viata in
atentia cititorului si comparatia intre cunoasterea luciferica si lumina lunii.
0a nivel prozodic poezia este alcatuita din ?; de versuri inegale cu masura variabila de
?-#: silabe,ritmul este interior,rima nu e'ista in sc(imb apare ingambamentul care este un
procedeu ce consta in continuarea unei idei din versul anterior in urmatorul dand impresia unei
comunicari in proza.
)e utilizeaza litera mica la inceput de vers pana la aparitia punctului care alaturi de linia
de pauza contribuie la delimitarea secventelor poetice.
Prin caracteristicile infatisate mai sus,deducem ca poezia 1u nu strivesc corola de
minuni a lumii de 0ucian Blaga este arta poetica si o poezie modernista.
Riga Cr(pto si Lapona 'nigel
de Ion Barbu
-poe!ie modernista-
6odernismul este un curent literar initiat in #9#9 de catre 1ugen 0ovinescu a carui
doctrina porneste de la ideea ca trebuie sa e'iste un spirit al veacului care impune
sincronizarea literaturii romane cu literature europeana.
"ivilizatiile mai putin dezvoltate,dupa parerea lui 0ovinescu,trebuie sa imprumute
idei,concepte,de la cele avansate,astfel incat sa apara imitatia culturilor superioare.
Trasaturile modenismului sunt:evolutia prozei de la liric la epic si evolutia poeziei de la
epic la liric,apelul la tematica din lumea citadina,crearea romanului obiectiv si a celui de analiza
psi(ologica.
Alte doua trasaturi sunt intelectualizarea poeziei si a prozei si intelectualul devine
personaj literar.
1fectele e'istentei acestui curent literar mediatizeaza prin intermediul revistei
)buratorul si a cenaclului cu acelasi nume a avut ca effect promovarea unor scriitori precum
!on Barbu,Tudor Arg(ezi,0ucian Blaga,"amil Petrescu,2ladimr )treinu.
0irica lui !on Barbu ilustreaza relatia dintre matematica si poezie.
"riticul Tudor 2ianu a descris in creatia barbiana trei etape:etapa parnasiana,etapa baladica si
orientala si etapa ermetica,
1tapa baladica si orientala cuprinde poeziile scrise in #9?#-#9?@ si se caracterizeaza
printr-o poezie epica ce evoca o lume pitoreasca,balcanica sau autoctona si este asemanatoare
conceptiei lui Anton Pann.
5in acesta etapa fac parte si poeziile 5omnisoara Hus,5upa melci si 4iga "rEpto si
0apona 1nigel.
Poezia 4iga "rEpto si 0apona 1nigel este o poezie modernista.
Poezia este publicata in volumul Boc secund in #9:;,este subintitulata balada si devine
un poem alegoric prin care se evidentiaza nepotrivirea unor fiinte apartinand unor lumi diferite.
Tema este o poveste de iubire din lumea vegetala si animal dar care se intampla intr-un
plan al visului,oniricul fiind un element prin intermediul caruia se realizeaza comunicarea dintre
cele doua lumi diferite.
Titlul reda cele doua personaje ce alcatuiesc cuplul ce in final nu se poate realiza.
&umele celor doua personaje sun special alese.
"rEpto vine de la familia ciupercilor "rEpto-game,ceea ce sugereaza firea ascunsa a
acestuia.
&umele 1nigel provine de la cuvantul angelus ceea ce semnifica firea blanda,linistita a
locuitoarei de la pol.
5aca aparent superioritatea apartine lui "rEpto prin faptul ca este regele ciupercilor iar
1nigel este doar o locuitoare de la pol,dupa lecturarea poeziei se observa ca superioritatea nu
consta intr-un rang din aceeasi lume,ci diferentierea unei lumi*vegetale+ de alta *animala+.
Poezia este alcatuita din catrene sau strofe polimorfice,organizate astfel:primele patru
strofe alcatuiesc prologul adica rama povestii ce urmeaza a fi spusa.
Poezia este alcatuita pe te(nica povestii in rama sau a nuntii in nunta.
3rmatoarele trei strofe il prezinta pe "rEpto,strofa a opta prezinta pe 1nigel,urmatoarele
optsprezece strofe alcatuiesc nunta imposibila "rEpto-1nigel iar ultimele doua strofe redau
pedeapsa aplicata lui "rEpto datorita idealului imposibil spre care a tins.
Prologul contureaza atmosfera data de spartul nuntii reale.
1ste vorba de dialogul dintre nuntasul fruntas si menestrel,acesta din urma fiind rugat sa mai
spuna povestea despre 1nigel si "rEpto.
Povestea este repetata dar de data aceasta zicerea ei trebuie sa se realizeze incetinel pe alt
ton decat altadata.
4epetarea rugamintii are rolul de a face pe cei doi sa se rupa de lumea reala si sa intre
intr-una imaginara.
4iga "rEpto este regele ciupercilor,are o fire ascunsa,este barfit de bureti ,ocarat de
g(ioci si toporasi,este sterp si naravas si nu vrea sa infloreasca.
5esi este superior lumii vegetale,el va fi inferior lumii animale.
1nigel in antiteza cu regele "rEpto traieste in tari de g(eata urgisita,este mica si linistita.
0apona isi duce renii la sud,iar in drumul sau il intalneste pe "rEpto.
1a trece dintr-un spatiu rece,intr-unul cu soare si lumina.
1a isi va recunoaste posibilitatea de a trece din acest mediu polar in cel solar.
"a si in 0uceafarul fiinta inferioara adreseaza c(emari finite superioare astfel incat sa
se realizeze cuplul.
"ritica literara a considerat ca aceasta poezie este un 0uceafar intors deoarece acici
fiinta superioara este fiinta feminine iar cea inferioara este fiinta masculine.
Asadar "rEpto o imbie pe 0apona cu dulceata si cu fragi,elemente care apartin
vegetalului.
0apona refuza aceasta imbiere,refuz in urma caruia "rEpto apeleaza la a doua c(emare
adica la sacrificiul de sine.
1l o indeamna sa inceapa culesul c(iar cu el.
)e evidentiaza antiteza copt-necopt,maturitate-imaturitate,soare-umbra,cald-rece,aspiratie
implinita-aspiratie esuata.
Toata acesta comunicare are loc in vis,in planul oniricului.
5aca nuntirea lui "rEpto ii poate aduce ine'istenta,0aponei drumul spre soare,ii aduce
implinirea idealului sau,adica trecerea de la un mediu benefic la altul opus dar care are aceeasi
trasatura.
/inalul este trist."rEpto pentru ca a tins pentru un ideal ce nu putea fi atins,se transforma
intr-o ciuperca otravitoare si are parte tot de elemente vegetale in ipostaze degradante,se
casatoreste cu maselarita,o planta otravitoare.
)ub raport stilistic,prezenta inversiunilor*mult-indaradnic,zice-l-as+ si a vocativelor
din prima parte a baladei evidentiaza oralitatea te'tului.
6enestrelul este portretizat prin intermediul unei comparatii mai aburit ca
vinul,dublata de un epitetvinul vec(i care sugereaza starea de gratie necesara rostirii poetice.
Personajele din acest poem nu sunt altceva decat masti ale eului liric.Asadar lirismul este
si aici de tip subiectiv
Poezia contine cuvinte care au o forma usor deformata precum funta, g(iata.
"onstructia personajelor da la iveala antiteza dintre vegetal-animal,limitat-nelimitat
contribuit la evidentierea gamei prin care trece "rEpto.
5atorita antitezei,te'tul este de factura romantica,insa in intregul lui acesta este un poem
modernist atat ca mod de alcatuire*strofe polimorfe,masura variabila C-9 versuri,rima atat
incrucisata cat si imperec(eata+ cat si prin ideatica propusa caci acesta este un poem al
cunoasterii,un poem alegoric care dezvolta incompatibilitatea unor finite apartinand unor lumi
diferite.
Leoaica tanaraiubirea
de )ichita Stanescu
-poe!ie neomodernista-
&eomedernismul poetic*#9A;-#9$;+ a constituit o revigorare a poeziei revenindu-se la
discurs liric,imagini artistice,reflectii filozofice.
Au scris in acesta perioada &ic(ita )tanescu,6arin )orescu,Ana Blandiana,!on Ale'andru,1mil
Botta,)tefan Augustin 5oinas si -eo 5umitrescu.
"ateva dintre particularitatile poeziei neomoderniste sunt:poezia contrariaza asteptarile
cititorului,se da o lupta intre sinele poetului cu sinele,apare lupta cu verbul,miturile sunt
reinterpretate,limbajul este ambiguu,imaginile sunt nemaintalnite si apare ermetismul e'presiei.
1tapele creatiei lui &ic(ita )tanescu sunt:etapa e'uberantei,etapa unui lirism interiorizat
si etapa de maturitate.
1tapa e'uberantei cuprinde primele doua volume )ensul iubirii*#9A;+ si . viziune a
sentimentelor*#9AC+.
!n acesta perioada poetul se manifesta prin elanuri adolescentine, consonanta sinelui cu
lumea,poezia este una a zborului,dragostea este o stare de certitudine,intre eul liric si timp se
stabileste un raport si se realizeaza un elogiu a starii de a fi.
Arta poetica erotica:Poezia este o confesiune lirica in care eul liric este puternic marcat
de puterea celui mai uman sentiment,iubirea.
Poezia 0eoaica tanara,iubirea de &ic(ita )tanescu este o poezie neomodernista,o arta
poetica erotica.
Poezia a aparut in volumul . viziune a sentimentelor*#9AC+.!ubirea este vizualizata ca
stare de e'taz a eului liric.
Tema o constituie consecintele pe care le provoaca iubirea care navaleste ca un animal de
prada.
!ubirea aduce sensibilitate in spatiul poetic si transformari atat in raportul eului si lumea
e'terioara cat si cu sinele insusi.
Titlul este e'primat printr-o metafora care sugereaza e'tazul poetului la aparitia
neasteptata a iubirii.Aceasta este vazuta ca un animal de prada agresiv leoaica tanara.
)e utilizeaza opozitia pentru dezlegarea acestei metafore prin precizarea substantivului
iubirea.
Poezia este alcatiuta din trei strofe inegale ce corespund a trei secvente.
)ecventa ! e'prima vizualizarea sentimentului de iubire prin intermediul unei leoaice
tinere,agresive,care ii sare in fata poetului.
Aceasta aparitie are efecte devoratoare asupra identitatii sinelui poetului:ii infige coltii
albi in fata,il musca de fata.
5esi poetul afirma ca leoaica il pandise-n incordare,totusi ramane surprins de aparitia
acesteia,surprindere data de repetitia substantivului fata de trei ori in acesta strofa.
Poezia este o confesiune,de aceea se utilizeaza cu precadere in acesta strofa pronume
personal la persoana ! singural:mi,ma,m-.
)ecventa a !!-a accentueaza efectul psi(ologic al acestei neasteptate intalniri a poetului cu
noul sentiment,iubirea.
/orta agresiva si fascinanta a iubirii reordoneaza lumea dupa legile ei proprii,astfel poetul
devine un a' al lumii,iar natura se organizeaza sub forma cercurilor concentrice,simbolul
perfectiunii.
Privirea si auzul sunt simboluri ale perspectivei sinelui,sugerand faptul ca aparitia iubirii
este o manifestare superioara a bucuriei supreme.
"iocarlia este pasarea care zboara cel mai sus si care are un cantec deosebit.5e aceea ea in
poezie reprezinta trairea la cote ma'ime a bucuriei aparitiei acestui sentiment.
"urcubeul este simbolul unei fericiri nesperate,aparitia lui rara fiind considerata in
paralelism cu iubirea,un triumf nesperat,o izbanda cereasca.
)ecventa a !!!-a revine la momentul initial,in sensul ca este prezentata din nou leoaica.
5e data aceasta insa,desi mai are miscarile vicleneea devine aramie: cu miscarile
viclene.
Poetul incerca o regasire a sinelui,insa constata ca simturile se estompeaza,el nu se mai
recunoaste.
Poetul stie ca iubirea este inselatoare uneori pentru ca acum fericirea traita vine dupa o
perioada in care viata a fost monotona*un desert+.
!ubirea invinge timpul deoarece e'istenta ei poate e'ista inca-o vreme<si-nca-o vreme=.
0a nivel fonetic se repeata anumite cuvinte*fata,leoaica,vreme+,predomina cuvinte din
campul semantic al corpului *fata, mana, spranceana, tampla, barbie+,al
naturii*leoaica,natura,ape,curcubeu,ciocarlii,desert+ si al timpului*mai demult,azi vreme+.
0a nivel morfologic predomina verbele la timpul prezrnt*a muscat,se facu,tasni,o
intalni,mi-am dus,aluneca+care arata atitudinea poetului fata de un sentiment care a fost si mai
este.
)e repeata substantivul fata de trei ori.
Adverbul deodata are rolul de a arata transformarea imediata adusa de iubire in sufletul
poetului.
0a nivel sintactic se respecta in mare sc(ema sintactica )AP".
0a nivel stilistic predomina figuri de stil precum:metaforaleoaica tanara,iubirea,epitete
leoaica aramie,miscarile viclene,comparatia ca o strangere de ape,enumeratie inca-o
vreme<si-nca-o vreme.
0a nivel prozodic strofele sunt inegale,masura variaza intre :-#; silabe,ritmul este
interior,rima este imperec(eata,imbratisata si monorima,apare ingambamentul.
Prin caracteristicile infatisate mai sus deduce ca poezia 0eoaica tanara,iubirea de
&ic(ita )tanescu este o poezie neomodernista
Poveste
de Marin Sorescu
-poe!ie neomodernista-
&eomedernismul poetic*#9A;-#9$;+ a constituit o revigorare a poeziei revenindu-se la
discurs liric,imagini artistice,reflectii filozofice.
Au scris in acesta perioada &ic(ita )tanescu,6arin )orescu,Ana Blandiana,!on
Ale'andru,1mil Botta,)tefan Augustin 5oinas si -eo 5umitrescu.
"ateva dintre particularitatile poeziei neomoderniste sunt:poezia contrariaza asteptarile
cititorului,se da o lupta intre sinele poetului cu sinele,apare lupta cu verbul,miturile sunt
reinterpretate,limbajul este ambiguu,imaginile sunt nemaintalnite si apare ermetismul e'presiei.
Poezia Poveste de 6arin )orescu face parte din volumul 6oartea ceasului*#9AA+ si
se incadreaza la curentul literar neomodernismul.
)e pretuieste astfel modernismul interbelic cultivandu-se teme filozofice,limbajul este
ambiguu,sinta'a poetica este inedita,apare ludicul,ironia si parodia.
Tema poeziei este iubirea,subordonand si alte teme precum timpul neiertator si natura.
Titlul este alcatuit dintr-un substantiv comun nearticulat care sugereaza redarea unui
sentiment trait de un cuplu de indragostiti.
Prin nearticularea substantivului reda un caracter de generalitate propriu
neomodernismului.
Poezia este alcatuita din cinci strofe inegale care sunt organizate pe trei secvente.
)ecventa ! cuprinde prima strofa si plaseaza in opozitie cele doua principii,masculin si
feminin.
Principiul feminin dat de functionarea cu lemne,arata nevoia de concret,de stabilitate,si
de siguranta.
Principiul masculin ii este specifica forma moderna de energie,acest cuplu este
incompatibil.
)ecventa a !!-a cuprinde strofa a doua si a treia si cultiva mitul erotic.
"ei doi sunt plasati atat in planul terestru*pamant,iarba,lac,copac+ dar si in cel astral*cer si luna+.
Apare motivul calatoriei,o calatorie care are ca finalitate rasfrangerea fericirii cuplului
asupra naturii.
)patial e'istentei iubirii se sacralizeaza.
!n strofa a treia se contureaza traseul cuplului.
Acest drum este dat de metafore care trec dincolo de concret spre ambiguitate si parado'al.
)ecventa a !!!-a cuprinde strofele patru si cinci prin care povestea apeleaza la elemente de
basm,aparitia )fintei 2ineri.
1a da sfaturi protagonistului,nu sa treaca o proba ci sa constientizeze un fapt real "a nu
mai suntem tineri,sugerandu- se astfel tema timpului dar si a mortii.
/inalul este surprinzator apelandu-se la ironie caci pierderea tineretii inseamna pierderea
electricitatii si consumarea lemnelor.
Aceasta este o trasatura neomodernista,prin care eul liric se detaseaza si e'istenta este
plasata sub semnul unei simplitati inselatoare.
)e utilizeaza opozitia eu-tu care scoate in evidenta nu e'istenta cuplului ci plasarea celor doi in
planuri diferite,ea aprtine concretului,el apartine abstractului.
)e utilizeaza lirismul subiectiv care este dat de prezenta pronumelor personale la
persoana ! si a !!-a*eu,meu,mea,ne,tu,ta,tau+ si a verbelor la persoana ! si a !!-a*vom merge,vom
fi,vom rade,vom slavi,vom lua+.
5atorita ludicului si ironiei,poetul utilizeaza cuvinte simple precum*cotitura,o buna
bucata,cale+dar si neologice *electricitate, functioneaza+.
5in acest limbaj simplu se desprind idei filozofice.
0a nivel prozodic variaza numarul de versuri intr-o strofa,masura si ea variabila de C-#?
silabe,se utilizeaza ingambamentul,rima este perec(e,incrucisata si monorima.
Prin caracteristicile infatisate mai sus deducem ca poezia Poveste de 6arin )orescu
este o poezie neomodernista.
In gradina %hetsemani
de *asile *oiculescu
-poe!ie traditionalista-
Traditionalismul este o miscare literara,manifestata in perioada interbelica,a carei
ideologie se cristalizeaza in jurul revistei -andirea.
Atitudinea traditionalista este mai vec(e in cultura noastra,iar ideologia cristalizata in perioada
interbelica preia elemente din orientarile antebelice samanatorismul si
poporanismul.Traditionalismul interbelic se constituie in opozitie cu modernismul lovinescian.
4evista -andirea apare la "luj,in #9?#,sub directia lui "ezar Petrescu si 5.! "ucu,se
muta la Bucuresti in #9??,sub conducerea lui &ec(ifor "rainic si isi inceteaza activitatea in
#9CC.
Trasaturile traditionalismului sunt:preocuparea pentru satul romanesc,spaima pentru
civilizatia citadina,intoarcerea in trecut,cultivarea aspectelor traditionale,ine'istenta asupra temei
religioase,pastrarea formelor prozodice traditionale,rima,rimt,strofa.
"ativa reprezentanti in poezie sunt -eorge "osbuc,.ctavian -oga,2asile 2oiculescu.
Poezia apare in volumul Parga*#9?#+ si prelucreaza idei poetice imbinate cu idei
religioase.
Poezia apartine curentului traditionalist manifestat in perioada interbelica prin
intermediul gandirismului,care dezvolta tema religioasa,rugaciunea lui !isus de dinaintea
crucificarii.
Poezia se inspira din motivul biblic al pendularii intre a accepta si a refuza sacrificiul lui
!isus pentru omenire.)cena este rulata de evang(elisti in mod special de catre 0uca,capitolul
??,versetul CC.
Titlul arata locul rugaciunii lui !isus.
Poezia este alcatuita din patru catrene care sunt surprinse in trei secvente.
)ecventa ! cuprinde prima strofa si reprezinta impotrivirea lui !isus de a-si accepta soarta.
)ecventa a !!-a cuprinde strofa a doua si a treia si surprinde dramatismul prin care trece
!isus,penduleaza intre a accepta sau a refuza crucificarea.
)ecventa a !!!-a cuprinde strofa a parta si reda acceptarea de catre !isus a propriei morti.
)ecventa !:poezia incepe dintr-o data si arata ipostaza lui Hristos data de firea sa
omeneasca ,refuzul*prezenta verbelor lupta,nu primea,se-mpotrivea+
1'presia cazu pe branci arata nu ipostaza inferioara a fiintei (ristice,ci
rugaciunea,invocarea divinitatii de a da calea celui incercat.
"ulorile rosu si alb redau dubla fire a lui !isus:om si 5umnezeu.
Trairea tragica a lui !isus aduce manifestari asemanatoare cu aceasta si in planul naturii.
)ecventa a !!-a surprinde soarta pe care trebuie sa o accepte !isus prin e'presiile si
cuvintele mana neindurata,grozava cupa,veninul groaznic si dulceata.
5ramatismul tradarii e subliniat de aceste e'presii mai ales ca refuzul presupune si
suferinta.
"onstructiile o'imoronice de la inceputul strofei a treia arata o manifestare specifica
umana acceptarea si refuzul traite in acelasi timp datorita dublei e'istente trupesti si sufletesti.
Acesta penultima secventa se inc(eie cu refuzul transant a lui !isus.
)ecventa a !!!-a rastoarna situatia initiala deoarece !isus accepta soarta.
6aslinii isi doresc sa nu fie martori ai crucificarii,toti din jurul lui !isus il
parasesc*vraistea gradinii+iar prezenta uliilor semnifia acceptarea mortii ca unica salvare a
omenirii.
0a nivel morfo-sintactic sunt prezente verbe la timpul imperfect,modul indicativ si la
modul gerunziu care arata valoarea durativa a actiunilor,se utilizeaza conjunctia adversativa
dar in strofele a !!-a si a !!!-a care sustine ideea impotrivirii,a rezistentei la ispita.
0a nivel le'ico-semantic se utilizeaza regionalisme sterlici,e'presii populare pe
branci,fara ti(na si este prezenta si opozitia venin-dulceata care releva ispitirea.
0a nivel stilistic puternicul imaginism realizat este cultivat prin prezenta epitetului
c(ipu alb,apa verzuie adesea in inversiune,a metaforei-simbol sudori de sange si a
o'imoronului dulceata-venin.
0a nivel fonetic pauzele sunt marcate de punctele de suspensie care intensifica suferinta.
)e conserva prozodia clasica,patru catrene,masura versurilor de #C silabe,ritmul este
iambic si rima incrucisata.
Prin caracteristicile infatisate mai sus deduce ca poezia !n gradina -(etsemani de
2asile 2oiculescu este o poezie traditionalista.
'nigma #tiliei
de %eorge Calinescu
-roman realist-
-roman bal!acian-
-roman citadin-
4omanul este opera epica,in proza,de mare intindere,cu o actiune comple'a ce se
desfasoara in mai multe episoade,planuri narative,cu conflict puternic si numeroase
personaje,oferind o imagine comple'a asupra vietii.
4omanul realist este oglinda unei realitati.
Trasaturile romanului realist sunt:preia din realitate actiunea,situatiile create,adaugandu-
se insa si elemente ale imaginatiei,naratiunea se realizeaza la persoana a !!!-a,naratorul este
detasat,neimplicat,obiecticv,omniscient,omniprezent,viziunea este dindarat,focalizare
zero,finalul este bine definit,personajele au un destin clar,timpul si spatiul sunt clar determinate.
Trasaturile balzaciane sunt:se utilizeaza te(nica detaliului atat in prezentarea unor locuri
cat si a unor personaje si asupra comportamentului acestora,cea mai ilustrata tipologie a
personajelor este avaritia,simetria incipitului cu finalul,motive specific al orfanului,al banului si
al tatalui protector.
4omanul 1nigma .tiliei de -eorge "alinescu este un roman realist,balzacian.
&aratorul este diferit de autor,primul fiind detasat, neimplicat, obiectiv,
omniscient,omniprezent.
Personajele sunt clasificate dupa regula traditionala in:personaje principale*/eli' si
.tilia+,secunadre*"ostac(e -iurgiuveanu,Pascalopol,Aglae,Aurica,Titi,)tanica 4atiu+ si
episodice*)imion Tulea,.limpia si Ginssmann+.
"ititorului ! se ofera o oglinda a realitatii in care oamenii sunt interesati de avere.
4omanul a aparut in #9:$ in ultima parte a perioadei interbelice.
!nitial,romanul a purtat numele de Parintii .tiliei,autorul motivand intr-un fel ca fiecare
personaj din roman ar reprezenta o ipostaza a parintilor personajului feminin.
5in motive editoriale,romanul a fost publicat cu titlul pe care il poarta si acum,1nigma
.tiliei.
Titlul anunta personajulprincipal feminin si in acelasi timp prin substantivul enigma
arata punctele de vedere diferite ale celorlalte personaje referitoare la .tilia,privirea poliedrica.
!ncipitul prin utilizarea detaliilor,el precizeaza timpul*iulie #9;9,cu putin inainte de orele
zece+,locul*Bucuresti,strada Antim+ si personajul principal masculin /eli'.
/inalul este inc(is si se realizeaza simetric cu incipitul,prezentandu-se aceeasi casa a lui
mos "ostac(e in care de data aceasta c(iar nu statea nimeni.
)ecventele narative sunt legate prin inlantuire atunci cand trateaza acelasi plan narativ,iar
aceste planuri narative alterneaza.
4omanul 1nigma .tiliei de -eorge "alinescu nu are fir epic,este structurat pe doua
planuri,primul plan priveste destinul tanarului /eli' iar al doilea istoria unei mosteniri.
4omanul incepe prin venirea a tanarului /eli' )ima de #$ ani la Bucuresti la unc(iul sau
"ostac(e -iurgiuveanu sa urmeze facultatea de medicina.Ajuns la adresa indicata .tilia,copila
batranului,il invita in casa unde cunoste membrii familiei: matusa Aglae,unc(iul )imion si copiii
acestora Titi,Aurica ,.limpia, ginerele )tanica 4atiu precum si prietenul de familie 0eonida
Pascalopol.
A doua zi .tilia ii arata locuinta, el remarca felul jucaus al fetei si este surprins cand
gaseste o scrisoare adresata acesteia, pe numele .tilia 6arculescu./ata este ravnita de 0eonida
Pascalopol si invidiata de toti membrii familiei Tulea.
/eli', curios de enigma numelui 6arculescu descopera soarta .tiliei care nu este cu mult
diferita de a sa. /ata a ramas orfana de mica si este crescuta de tatal sau vitreg, mos "ostac(e.
4ugat de Aglae,/eli' il mediteaze pe Titi care a ramas corigent,si in aceste imprejurari
sora sa Aurica se ataseaza de tanar. 1l,insa, se simte tot mai atras de .tilia pe care o admira si cu
care petrece din ce in ce mai mult timp.2ede insa in Pascalopol un rival.0a inceputul lunii
august, .limpia, cel mai mare copil al Aglaei isi face aparitia acasa impreuna cu )tanica,
concubinul ei, cu care are un copil. )imion nu-si recunoaste fiica si refuza sa-i dea o casa de
locuit si zestrea sa.)tanica, prin minciuni si scrisori adresate domnului Pascalopol cum ca se
impusca, reuseste sa stranga ceva bani de la toti si sa-l induplece pe )imion cu motivarea ca mai
are cateva luni de trait,sa-i dea zestrea .limpiei.0a invitatia lui Pascalopol,/eli' si .tilia se duc
la mosia acestuia,unde tinerii profita de timpul petrecut impreuna,iar dupa doua saptamani revin
acasa.
!ntre timp fiul .limpiei si al lui )tanica,Aurel 4atiu moare.)tanica 4atiu vrea averea lui
mos "ostac(e si aduce un medic oarecare si ii pune un diagnostic fals,ca este grav bolnav dar
este descoperit de Pascalopol.
!ntre /eli' si .tilia se leaga o frumoasa relatie de prietenie,/eli' ii marturiseste iubirea .tiliei iar
aceasta il priveste mai mult ca pe un frate,lucru care ii displace lui /eli' si se refugiaza in bratele
unei curtezane,-eorgeta./eli' are ocazia sa-l cunoasca pe Geismann,un coleg de la facultate care
ii trezeste pasiunea despre poezii.
"ina la restaurantul domnului !orgu in cinstea aniversarii fiicei sale minore ii reunesc la
aceeasi masa pe -eorgeta cu generalul, pe )tanica, .limpia, Aglae, Titi, /eli' si mos "ostac(e.
Aglae pare foarte interesata de viitorul fiicei celor doua gazele in speranta ca o va casatori cu
Titi, in timp ce /eli' se simte din ce in ce mai jignit de purtarile -eorgetei.
0a inceput, dupa o usoara criza, familia Tulea ignora purtarile lui )imion, care incepuse
sa aiureze, insa vazand ca situatia devine insuportabila, Aglae ajutata de )tanica si de Geissmann
il duc la un sanatoriu.
/eli' viseaza ca .tilia canta la pian, insa spre surprinderea sa totul pare a fi
realitate.4evazandu-se, cei doi povestesc indelung,in timp ce /eli' se simte tot mai atras de
.tilia si de sc(imbarea acesteia.
6os "ostac(e are planurile sale cu cei doi tineri incepand sa adune materiale de
constructii pentru o casa unde cei doi, /eli' si .tilia aveau sa stea dupa moartea sa.
5in cauza unei usoare insolatii mos "ostac(e se imbolnaveste grav si familia Tulea isi
petrec ? zile in casa acestiua ignorandu-i boala.Pascalopol s-a ocupat de doctor.
5upa insanatosire,"ostac(e ii alunga pe toti din casa si (otaraste sa ii puna niste bani in
cont .tiliei si ii daruieste niste bani lui Pascalopol pentru .tilia,)tanica afla locul banilor si il
jefuieste pe batran.iar acesta in uram unui atac moare.
)tanica divorteaza de .limpia si se casatoreste cu -eorgeta, iar apoi intra in
politica,.tilia se casatoreste cu Pascalopol si pleaca impreuna la Paris iar /eli', cu ocazia
razboiului, devine doctor,apoi profesor universitar,intrand in cercuri inalte.
)e intalneste intamplator cu Pascalopol pe tren si afla ca acesta a divortat de .tilia, fiind
acum casatorita cu un om bogat din Buenos Aires. /otografia aratata nu mai aduce nimic din
ceea ce era odinioara .tilia. Amintirile acelei idile se naruiesc in cuvintele lui mos "ostac(e:
HAici nu sta nimeni.
Prin caracteristicile infatisate mai sus romanul 1nigma .tilieide -eorge "alinescu este
un roman realist,balzacian.
Luceafarul
de Mihai Eminescu
-poezie romantica-
4omantismul este un curent literar aparut in prima jumatate a secolului al !>!-lea in
spatiul european.
"onte'tul istoric il constituie revolutiile burg(eze democratice,lupta pentru
independenta,filozofia idealista germana.
6anifestul literare Prefata la drama "ronIellde 2ictor Hugo.
Trasaturile romantismului sunt:imaginatia e principiul fundamental al creatiei,fantezia si
sentimentul predominant,apare subiectivismul caci eul liric apeleaza la trecerea de la o lume la
alta,apare antiteza,amestecul speciilor literare.
)ursele de inspiratie sunt istoria,folclorul,spatiile e'otice si e'ceptionalul.
4aportul cu timpul este evadarea in trecut care se realizeaza prin intermediul visului,apare
antiteza trecut-prezent.
Personajul literar este e'ceptional in imprejurimi e'ceptionale,este prezentat in aniteza cu
un alt personaj,este din toate mediile sociale.
)tilul este metaforic,apeleaza la cuvinte ar(aice si populare.
)peciile cultivate sunt specii dramatice*drama istorica si filozofica+,specii
lirice*meditatie,elegia,romanta+,specii epice*nuvela istorica,balada,poemul,romanul+.
"ativa din reprezentantii acestui curent sunt !on Heliade 4adulescu,"ostac(e &egruzzi si
6i(ai 1minescu.
Poemul 0uceafarul a aparut in #$$:,in Almana(ul )ocietatii Academice )ocial-0iterare
4omania Buna din 2iena,fiind apoi reprodus in revista "onvorbiri literare.
Poemul a pornit de la anumite elemente precum:folclorice,filozofice si biografice.
1lementele folclorice sunt basmul romanesc /ata in gradina de aur cules de 4ic(ard
Junis( si motivul zburatorului prezent in prima parte a poemului.
1lementele filozofice sunt conceptiile filozofului Art(ur )c(open(auer referitoare la
opozitia dintre omul geniu si omul comun.
1lementele biografice sunt ca viata poetului este ridicata la valoare de simbol.
Poezia 0uceafarul de 6i(ai 1minescu este o poezie care apartine curentului literar
romantismul si este alcatuita din 9$ de strofe organizate in patru tablouri.
Tabloul ! cuprinde o poveste fanstastica de iubire intre doua fiinte apartinand unor lumi
diferite,tenurica si cosmica.
Tabloul al !!-lea cuprinde o alta iubire,dar de data acesasta dintre doua individualitati
pamantene.
Tabloul al !!!-lea prezinta calatoria 0uceafarului intr-un spatiu intergalactic catre parintele
sau ceresc 5emiurgul pentru a-i cere dezlegarea din calitatea de nemuritor.
0uceafarul poarta aici numele de HEperion.
Tabloul al !2-lea cuprinde fericirea cuplului pamantesc si nefericirea geniului.
!n tabloul ! spatiul este ireal,de poveste si timpul este irepetabil,de poveste.
/ata de imparat nu are nume,traieste in castelul de la marginea marii,nu este o fiinta
oarecare,prea frumoasa,una la parinti,vorbeste cu 0uceafarul la fereastra comparata cu luna
si cu /ecioara.1a manifesta dorinta de realizare prin iubire,se afla in spatii de trecere,fereastra si
patul il c(eama pe 0uceafar sa-i lumineze viata.
0uceafarul este fiinta superioara,geniul,se intruc(ipeaza in inger si apoi in demon.
"ele doua metamorfoze ale 0uceafarului arata capacitatea acestuia de a-si lua alt c(ip
concret.
!ubirea dintre cele doua fiinte apartinand unor lumi diferite sugereaza atractia contrariilor.
.glinda este un alt element ce contribuie la comunicarea dintre cei doi si devine un spatiu
de trecere.
Antitezele la nivelul acestui tablou sunt:muritor-nemuritor,pamantesc-ceresc,viu-
neviu,sus-jos,lumina-intuneric,spatiu limitat-spatiu nelimitat.
!n tabloul al !!-lea timpul si spatiul sunt tot de poveste ,insa reale prin teluricul lor.
/ata si-a pierdut unicitatea,capata nume si seamana cu iubitul ei "atalin.
"atalin este un copil de casa,viclean,baiat din flori,isi incearca norocul in iubire.
Prima reactie a "atalinei este refuzul,manifestare specifica principiului feminin.
"atalin ii da "atalinei o lectie de iubire,manifestare specifica principiului masculin.
"atalin devinde serios,iar "atalina aspira spre inalt.
!n tabloul al !!!-lea timpul si spatiul sunt diferite caci HEperion calatoreste intr-o zona
prespatiala si pretemporala.
HEperion este cel ce merge pe deasupra,o forma individualizata a absolutului.
5emiurgul este material superior organizata creatorului universului.
"alatoria lui HEperion semnifica un drum al cunoasterii.
4efuzul 5emiurgului reprezinta atat soarta umana surprinsa in nimicnicimea ei cat si
imposibilitatea 0uceafarului de a mai cobori treptele materiei universale.
!n tabloul al !2-lea spatiul este terestru cu imagini specifice teluricului eminescian,cuplul
sta sub sirul lung de mandri tei.
0uceafarul priveste din locul lui menit din cer si categoriseste fata ca fiind c(ip de
lut.
"atalin ramane barbatul unic prin iubire iar 0uceafarul ramane prizonier al eternului
monolog.
"e-a dea treia c(emare a fetei adresata 0uceafarului sa-i lumineze norocul reprezinta
dorinta fetei de a se asigura ca se afla sub protectia celei mai luminoase stele.
0a nivel fonetic se utilizeaza cuvinte a caror sonoritate este usor modificata fata de
limbajul cotidian.
0a nivel morfologic predomina verbele la imperativ,imperfect si perfect compus si este
prezent dativul etic viata-mi.
0a nivel stilistic sunt prezente figuri de stil precum comparatiaa fost odata ca-n
povesti,antitezaun mort frumos cu oc(ii verzi,epitet inversabil frumoasa fata,metafora dor
de moarte.
0a nivel prozodic masura versurilor este de %-$ silabe,rima este incrucisata si ritmul este
iambic.
Prin caracteristicile infatisate mai sus deducem ca poezia 0uceafarul de 6i(ai
1minescu este o poezie care apartine curentului literar romantismul.
Iona
de Marin Sorescu
-drama neomodernista-
-drama contemporana-
-drama parabola-
Piesa subintitulata de catre autor Tragedie in C tablouri a fost publicata in #9A$ alaturi
de alte doua scrieri dramatice Paracliselul si 6atca in trilogia intitulata sugestiv )etea
muntelui de sare.
Titlul acesta este simbolic pentru ca el reda dorinta de cunoastere si comunicare de care
omul are nevoie pentru a iesi din absurdul vietii.
Toate cele trei piese pornesc de la mituri fundamentale:mitul biblic*!ona+,mitul mesterului
6anole*Paracliselul+,mitul compozitional.
5rama este alcatuita pe baza monologului dialogat*al solilocviului+ ce presupune
dialogarea personajului !ona cu el insusi.
Astfel,el apare in ipostaza a doua entitati diferite care analizeaza problema e'istential din puncte
de vedere deosebite.
!n piesa se face referire la personajul biblic !ona.
!ona fiul lui Amitai primeste misiune din partea lui 5umnezeu pentru a raspandi cuvintele
acestuia in cetatea &inive unde oamenii pacatuiau foarte mult.
!ona accepta misiunea,insa mai tarziu se razgandeste si incearca sa fuga din fata lui 5umnezeu.
)e imbarca pe o corabie insa corabierii isi dau seama ca el este vinovat de furtuna tocmai
iscata.
!l arunca din corabie in mare si este ing(itit de un peste urias.
5upa trei zile si trei nopti de rugaciune !ona este lasat de catre peste pe malul marii iar misiunea
si-o indeplineste.
!ona din drama lui 6arin )orescu nu primeste o asemenea misiune si nici nu greseste cu
ceva.
Titlul denumeste personajul piesei care apare intr-o tripla ipostaza:pescar,calator si
auditoriu.
Piesa este alcatuita din patru tablouri,intr-o alternanta de afara si de inauntru.
4elatiile spatiale se definesc prin imaginar si prin spatiul inc(is,psi(ologic al
protagonistului care isi pune intrebari si isi raspunde.
4elatiile temporale reliefeaza perspectiva timpului psi(ologic,cel cronologic fiind un mijloc
artistic de amplificare a starilor interioare ale protagonistului.
Tema ilustreaza conflictul interior,strigatul tragic al individului insingurat care face
eforturi de a-si gasi identitatea.
Tabloul !.!ona este pescar,este omul aflat in fata intinderii imense de apa,marea,care
sugereaza viata,libertatea,aspiratia si iluzia.
!ona este un pescar g(inionist,care desi isi doreste sa prinda pestele cel mare,prinde
numai fate si pentru faptul asta el isi ia mereu un acvariu cu el in care sa pescuiasca pestii care
au mai fost prinsi o data,semnificand faptul ca se refugiaza in micile bucurii pe care le mai traise
si alta data.
5in pricina neputintei,!ona se simte un ratat,un damnat.
!ncipitul piesei il prezinta pe !ona care incerca,strigandu-se sa se regaseasca,cugetand
asupra relatiei dintre viata si moarte.
/inalul tabloului il prezinta pe !ona ing(itit de un peste urias cu care incerca sa lupte si strige
dupa ajutor,sugerand pornirea personajului intr-o aventura a cunoasterii.
Tabloul al !!-lea se petrece in interiorul Pestelui !,in intuneric ceea ce il face pe !ona si
mai deprimat de viata lui.!ona vorbeste mult,logosul fiind e'presia supravietuirii,el avand
ipostaza aici de calator,e'plorator pe drumul cunoasterii.
!ona doreste sa se simta liber.!ona gaseste un cutit,semn al libertatii de actiune si constata lipsa
de vigilenta a c(itului dar nu reuseste sa il taie si sa scape.
Tabloul al !!!-lea se desfasoara in interiorul Pestelui !!,care ing(itise ,la randul
sau,Pestele ! si in care se afla o mica moara de vant care poate sa invarteasca sau sa nu se
invarteasca,simbol al zadarniciei.
!deile asupra caruia mediteaza !ona in acest tablou se refera la viata,la conditia omului in
lume.
Apar doi figuranti care nu scot nici un cuvant,Pescarul ! si Pescarul !!,fiecare cu cate o
barna in spate,pe care o cara fara oprire surzi si muti simbolizand oamenii care isi duc povara
data de destin.!ona vorbeste cu ei,dorind sa inteleaga aceasta conditie umila asumata ca o
obligatie.2iata aici inauntru este plina de umezeala,nu este una sanatoasa spiritual si atunci se
intreaba !ona de ce trebuie sa duca oamenii un astfel de trai.
!ona devine increzator,apoi scapa cutitul si se inc(ipuie o mare si puternica ung(ie,o arma
cu care incepe sa spintece burtile pestilor,despartind interiorul pestelui doi de interiorul pestelui
trei.
!ona ramane singur cu propria constiinta ,gandind si actionand solitar in lumea
inconjuratoare.
!ona adreseaza o scrisoare mamei sale,afirmand ca e'ista o clipa cand toti oamenii se
gandesc la mama lor.
5esi i s-a intamplat o mare nenorocire !ona iubeste cu jovialitate si tristete,ideea repetabilitatii
e'istentiale a omului.
/inalul tabloului ilustreaza o infinitate de oc(i care-l privesc simbolizand nenascutii pe
care c(itul ii purta in pantece.
Tabloul al !2-lea il prezinta pe !ona in gura ultimului peste spintecat,iar din el se vede
la inceput numai barba lui lunga si ascutita care falfaie afara.1ste singur in pustietatea imensa
si isi striga semenii..rizontul lui !ona se reduce la o burta de peste,dupa care se zareste alt
orizont care este o burta de peste urias,apoi un sir nesfarsit de burti.
5rama umana este aceea a vietii apasatoare,sufocante,din care nimeni nu poate evada in
libertate.
)irul nesfarsit de pesti smbolizeaza ideea ca in viata omul are un sir nesfarsit de
necazuri,de neplaceri care uneori se tin lant.
!ona constata ca in viata de pana acum a gresit dar nu renunta,pe tot parcursul acestui
monolog dialogat,!ona se afla in ipostaza de auditoriu.
)olutia de iesire pe care o gaseste !ona este aceea a spintecarii propriei burti care ar
semnifica evadarea din propria carcera,din propriul destin.
5rama se termina cu o replica ce sugereaza increderea pe care i-o da regasirea
sinelui,cunoasterea propriilor capacitati de actiune,concluzionand ca e greu sa fii singur si
simbolizeaza un nou inceput.
Aceasta opera lirerara este o drama parabola si neomodenista,6arin )orescu ofera o pilda
de viata din care omul simplu sa invete ca intotdeauna puterea si solutia de a iesi dintr-o situatie
se afla numai in sine,in propria capacitate de supravietuire.
Noapte de decemvrie
de Alexandru Macedonski
-poezie simbolista-
)imbolismul este un current literar aparut mai intai in /ranta la sfarsitul secolului al >!>-
lea ca reactive impotriva romantismului.
&umele curentului a fost dat de Bean 6oreas prin articolul intitulat 0e sEmbolisme.
!n literatura romana,simbolismul a aparut sub indrumarea lui Ale'andru 6acedonsFi in
revista sa 0iteratorul.
"ativa reprezentanti in literatura romana au fost !on 6inulescu,-eorge Bacovia,1lena
/arago.
Trasaturile simbolismului sunt motivele simboliste:orasul provincial sufocant,tema
naturii,iubirea,moartea,singuratatea,instrumentele muzicale.
Tema generala a poeziilor simboliste este conditia nefericita a poetului intr-o societate
incapabila sa-l inteleaga.
Atitudini poetice sau stari sufletesti specific:spleen-ul,oboseala psi(ica,disperarea,apasarea
sufleteasca,nevroza.
3na dintre trasaturi mai este si aparitia corespondentei dintre cuvinte si elementele din
natura,fiind principala modalitate de realizare a poeziilor simboliste.
Poeziile simboliste beneficiaza de muzicalitatea elementelor de prozodie,dar si de
prezenta instrumentelor muzicale.
Poezia &oapte de decemvrie de Ale'andru 6acedonsFi este o poezie simbolista.
Poemul a pornit de la o scurta proza numita 6eFa si 6eFa,aceasta a aparut in #$9; in
ziarul 4omanul si dezvolta o pilda morala:bogatul 1mir Ali-bn-6aFomed-ben-Hassan
primeste porunca de la tatal sau ca in viata sa nu se abata niciodata de la calea cea dreapta."a
orice ma(omedan el pleaca in pelerinaj la cetatea sfanta 6eFa in acelasi timp si spre aceeasi
cetate pleaca si un cersator Pocitan-ben-Pe(livan."ei doi urmeaza cai diferite pentru a ajunce la
destinatia planuita,emirul pastreaza calea cea dreapta si ajunge la 6eFa cereasca pe cand
cersatorul urmeaza calea ocolita si ajunge la 6eFa pamanteasca.
Poezia se organizeaza pe trei tablouri.
Tabloul ! arata imaginea creatorului.
Tabloul al !!-lea surprinde motivul inspiratiei data de e'istenta flacarii.
Tabloul al !!!-lea cuprinde lupta pentru atingerea absolutului prezentata in c(ip
alegoric.1mirul din Bagdad care este tanar si bogat incearca sa traverseze desertul spre cetatea
6eFa dar isi gaseste sfarsitul aproape de acesta intrand in sc(imb in 6eFa cereasca.
Tot ca structura poemul se organizeaza pe doua planuri astfel tabloul ! corespunde
planului real iar tablourile !! si !!! corespund planului fantastic.
Tabloul ! aduce in prim plan culoarea alb care semnifica lipsa inspiratiei,campia alba si
intinsa este simbolul lumii in care traieste poetul,este o lume ostila acestuia.
1lementele auditve lupi groaznici s-aud,crivatul tipa au rolul de a anunta o anumita
sc(imbare in tabloul al !!-lea.
!n tabloul al !!-lea /lacara vie simbolizeaza inspiratia acestuia prin personificare si ii
spune poetului ca pentru a creea trebuie sa devina avut si puternic 1mir.
Aceasta e singura modalitate de a poetului in universul ideal poeziei.
!n tabloul al !!!-lea,poetul devenit emir e dornic sa plece la cetatea sfanta 6eFa.2a trebui
sa paraseasca rozul Bagdad,fericirea de care s-ar fi putut bucura in acest rai.
1mirul devine aici simbolul omului superior ce nu se multumeste cu fericirea
pamanteasca,el are calitati ce sugereaca geniul.
Aspiratia spre 6eFa devine o dorinta atotstapanitoare intre rozul Bagdad si 6eFa e'ista
un pustiu pe care 1mirul trebuie sa-l traverseze infruntand pericolele cel ameninta.Porneste pe o
alba camila insotit de un mare alai alcatuit de robi inarmati camile si cai.
!nainte de a pleca din rozul Bagdad trece pe langa fantana in care odata isi oglindea c(ipul balai
si aici intalneste un drumet cu infatisare de cersator al carui portret este alcatuit in antiteza cu cel
al 1mirului.Tot in antiteza sunt si drumurile lor,caci drumetul urmeaza calea ocolita iar 1mirul
calea cea dreapta.
5rumul ocolit sugereaza compromisurile pe care omul obisnuit le face in viata.
5rumul cel drept simbolizeaza viata dusa cu demnitate,fara nici un fel de
ocolisuri."uloarea dominanta in parcurgerea desertului este rosul,simbol al vietii dar si al patimii
de a atinge idealul,iar la final simbolul mortii.
)ervitorii sfarsesc pe rand,proviziile se termina,iar 1mirul ramane singur sub jarul
pustiei."(inurile lui sugereaza zbuciumul poetului pentru conditia nefericita in lumea cu care
nu poate comunica.
1mirul traieste iluzia adealului pe care spera sa-l atinga in intrarea in )fanta "etate.1l
alearga spre ea,dar aceasta se indeparteaza.)etea poetului de a atinge perfectiunea este un ideal
imposibil.
1mirul cade victim propriului sau crez care cere sacrificii si e de neatins."alea cea
dreapta pe care o urmeaza 1mirul,e cea a omului superior,singurul capabil de a nu se abate in
viata de la drumul drept.
1mirul il zareste pe drumetul pocit intrand pe portile 6eFai in timp ce el intra pe portile 6eFai
ceresti.
/inalul poeziei reda simbolul destinului omului superior.1l este supus suferintei
pricinuite din capacitatea oamenilor de a nu-i intelege idealul greu de atins.
Poemul imbina elementele din doua curente literare romantism si simbolism.
1lementele romantice sunt:tema poemului este conditia vitrega a omului superior intr-o
lume dominata de interese mesc(ine,antiteza*om obisnuit-om geniu+,idealul absolut,telul
comun,motivele romantice sunt noaptea,c(inurile indurate al emirului in calatoria
sa,visul,decorul natural in concordanta cu starea de spirit a personajelor.
1lementele simboliste sunt:flacara care simbolizeaza inspiratie,albul sugereaza lipsa de
inspiratie,verdele speranta,rosu focul,bogatia materiala a emirului.
Prin caracteristicile infatisate mai sus deducem ca poezia &oapte de decemvrie de
Ale'andru 6acedonsFi este o poezie simbolista.
Floare albastra
de Mihai Eminescu
-poezie romantica-
4omantismul este un curent literar aparut in prima jumatate a secolului al >!>-lea in
spatiul european.
"onte'tul istoric il constituie revolutiile burg(eze democratice,lupta pentru
independenta,filozofia idealista germana.
6anifestul literare Prefata la drama "ronIellde 2ictor Hugo.
Trasaturile romantismului sunt:imaginatia e principiul fundamental al creatiei,fantezia si
sentimentul predominant,apare subiectivismul caci eul liric apeleaza la trecerea de la o lume la
alta,apare antiteza,amestecul speciilor literare.
)ursele de inspiratie sunt istoria,folclorul,spatiile e'otice si e'ceptionalul.
4aportul cu timpul este evadarea in trecut care se realizeaza prin intermediul
visului,apare antiteza trecut-prezent.
Personajul literar este e'ceptional in imprejurimi e'ceptionale,este prezentat in aniteza cu
un alt personaj,este din toate mediile sociale.
)tilul este metaforic,apeleaza la cuvinte ar(aice si populare.
)peciile cultivate sunt specii dramatice*drama istorica si filozofica+,specii
lirice*meditatie,elegia,romanta+,specii epice*nuvela istorica,balada,poemul,romanul+.
"ativa din reprezentantii acestui curent sunt !on Heliade 4adulescu,"ostac(e &egruzzi si
6i(ai 1minescu.
Poezia /loare albastra de 6i(ai 1minescu este o poezie romantica.
Poezia a fost publicata in revista "onvorbiri literarein #$%: si este o capodopera a
creatiei eminesciene.
1a dezvolta un motiv poetic 1uropean.
/loare albastra reprezinta ipostaza iubirii paradisiace.
Poezia isi are punctual de plecare in mitul romantic,al aspiratiei catre idealul de fericire
de iubire pura.
Titlul:6otivul florii albastre sugereaza puritatea iubirii si candoarea iubitei.
Tema o constituie aspiratia poetului spre iubirea ideala,spre perfectiune,care nu se poate
implini.
!deea poetica e'prima tristetea si nefericirea poetului pentru neputinta implinirii cuplului iubirii.
Poezia este alcatuita din patru secvente lirice,doua ilustrand monologul liric al iubitei,iar
celelalte doua monologul lirico-filozofic al poetului.
!ncipitul este o interogatie retorica a iubitei,adresata barbatului visitor.
Prima secventa e'prima monologul iubitei,care incepe prin situarea iubitului intr-o lume
superioara,semnificand un portret al omului de geniu.1l mediteaza asupra unor idei superioare
care simbolizeaza cultura,cunoasterea,maretia la care simte si gandeste geniul.
!ubita il c(eama in lumea reala si il indeamna sa abandoneze idealurile metafizice si ii
ofera fericirea terestra.
)ecventa a doua ilustreaza monologul liric al poetului in care se accentueaza
superioritatea preocuparilor si a gandirii sale,prevestind finalul poeziei.!ubita este mititica,si
desi poetul marturiseste ca ea spune adevarul,se desprinde o usoara ironie privind neputinta lui
de a fi fericit cu acest fel de iubire.Atitudine e'primata cu superioritatea omului de geniu.
3rmatoarea secventa,monologul liric al iubitei,incepe printr-o c(emare a iubitului in
mijlocul naturii,ale carei elemente specific liricii eminesciene-codrul,izvorul,vaile-sunt in
armonie desavarsita cu starile indragostitilor.
Bocul dragostei este prezent si aceasta poezie,gesturile tandre,soaptele,declaratiile
erotice,c(emarile iubirii optimiste avand c(iar o nota de veselie.
Arta iubirii este descrisa de fata prin gesturi duioase, mangaietoare, ademenitoare.
A patra secventa constituie monologul liric al poetului,incarcat de profunde idei
filozofice.3imirea poetului pentru frumusetea fetei este sugerata de o propozitie e'clamativa:ca
un stalp eu stam in luna7,iar superlativul "e frumoasa,ce nebuna sugereaza miracolul pe care
il traise poetul in visul sau pentru iubita ideala.
6oartea iubirii sugereaza neputinta implinirii cuplului,intrucat cei doi apartin unor lumi
diferite.
"a in toate poeziile sun prezente si figurile de stil:epitete albastra,dulcea
floare,comparatii5ulci ca florile ascunse,personificariizvoare plang in vale.
4itmul este tro(aic,masura de %-$ silabe,iar rima este imbratisata.
Prin caracteristicile infatisate mai sus deducem ca /loare albastra de 6i(ai 1minescu
este o poezie romantica.