Sunteți pe pagina 1din 10

Protezarea de membru

superior
Echipamente de protezare si ortezare



Studenti:
Fierascu Ioana-Catalina
Ion Alexandru Catalin
Manea Mihai-Lucian
Mihalcea Alina Cristina
Speriatu Andreea-Margareta
Grupa 1432 B, Inginerie Medicala



CUPRINS


1. Introducere
2. Alcatuire
3. Articulatiile mainii
4. Masuratori antropometrice
5. Mod de lucru
6. Bibliografie




1.Introducere
Oasele care alcatuiesc scheletul membrului
superior sunt descrise ca oase ale centurii
scapulare si oasele extremitatii libere a membrului
superior.Centura scapulara este alcatuita din
clavicula si omoplat.
Scheletul extremitatii libere a membrului
superior se subimparte, la randul lui, in scheletul
bratului, reprezentatde humerus, scheletul
antebratului, alcatuit din radius si ulna sau cubitus,
si scheletul mainii, format din oasele carpiene,
metacarpiene si falange.

2.Alcatuire
Humerus - este un os lung, pereche care formeaza scheletul bratului. El este alcatuit dintr-un corp
(diafiza) si doua extremitati (epifize).
Radius si Ulna - Ulna (sau cubitus) si radiusul sunt oase lungi, pereche, care impreuna formeaza
scheletul antebratului. Ulna este asezata medial si radiusul lateral. Articulatiile radiusului cu cele ale
ulnei permit rasucirea acestuia peste ulna, respectiv realizarea celor doua miscari fundamentale ale
antebratului: pronatia si supinatia.
Oasele carpiene-in numar de 8, formeaza
carpul sau segmentul proximal al
scheletului mainii. Ele sunt asezate pe doua
randuri, unul superior si altul inferior.
Oasele carpiene se articuleaza, pe de o
parte, intre ele, iar pe de alta, cu oasele
antebratului si cu oasele metacarpiene.
Randul superior se articuleaza cu epifizile
inferioare ale oaselor radius si ulna. Randul
inferior se articuleaza cu oasele
metacarpiene.
Oasele metacarpiene- in numar de 5,
alcatuiesc metacarpul sau segmentul
Figura 1
Figura 2
mijlociu al scheletului mainii. Ele sunt numerotate de la I la V, incepand din dreptul degetului
mare. Bazele oaselor metacarpiene se articuleaza cu randul inferior al oaselor capului. Capul
oaselor metacarpului se articuleaza cu primele falange ale degetelor mainii.
Falangele- alcatuiesc scheletul degetelor sau scheletul segmentului distal al mainii. Ele sunt in
numar de 14. Fiecare deget, cu exceptia celui mare(police), are cate 3 falange numite, de sus in
jos, proximala, medie si distala. Primele falange, respectiv randul proximal, se articuleaza cu
capetele oaselor metacarpiene corespunzatoare fiecarui deget in parte.De asemenea, falangele
se articuleaza si intre ele.

3.Articulatiile mainii
Articulatia radio-carpiana;
Articulatia radio-carpiana face parte dintr-un ansamblu functional de lant cinetic ce cuprinde
mana si degetele. Aceasta articulatie realizeaza articularea extremitatii inferioare a celor doua
oase ale antebratului - radius si cubitus - cu palma prin intermediul a opt oase carpiene.
Articulatia radio-carpiana are doua grade de libertate, permitand miscarea de flexie,
extensie, abductie si adductie.
Articulatia medio-carpiana permite cateva grade de miscare abductie, adductie, 50 flexie
palmara si 30 extensie dorsala.
Articulatiile carpului, care cuprind:
- articulatiile intercarpiene intre oasele carpiene prin fetele lor laterale;
- articulatia mediocarpiana a celor doua randuri carpiene intre ele ;
articulatiile carpo-metacarpiene;
articulatiile intermetacarpiene;
articulatiile degetelor: - articulatiile metacarpofalangiene;
- articulatiile interfalangiene.



Mobilitatea metacarpo-falangiana
Carpul metacarpian este convex atat in plan sagital cat si in plan frontal, ceea ce permite
miscari de flexie-extensie in plan sagital si de adductie-abductie in plan frontal. Ligamentele
laterale sunt oblice in sus si inainte si sunt intinse in flexie si destinse in extensie. Pozitia 0 este
cea in care falanga este in prelungirea metacarpului. Flexia antreneaza inchiderea lantului
digital si conduce la atitudinea de pumn inchis.
Mobilitatea articulatiilor interfalangiene
Articulatiile interfalangiene sunt articulatii in forma de scripete si permit doar miscari de flexie-
extensie.
Flexia completa a degetelor conduce normal la un contact direct al pulpei digitale cu fata
palmara a primei falange. Cand toate degetele sunt flectate numai din articulatiile
interfalangiene, pulpa degetelor atinge plica palmara distala moment in care articulatiile
metacarpo-falangiene sunt in extensie. Cand degetele sunt flectate din ambele articulatii
interfalangiene si din articulatiile metacarpo-falangiene pulpa degetelor va atinge plica palmara
proximala.
In deficitul de flexie a degetelor determinarea acestuia se face prin masurarea distantei care
separa pulpa degetelor de palma.
4.Masuratori antropometrice
Parametrul Denumire Dimensiune[mm]
179 Lungimea mainii 163
180 Lungimea palmei 95
181 Lungimea pumnului 100
182 Lungimea mainii stranse 80
183 Latimea mainii stranse 75
184 Latimea mainii cu police 77
185
Latimea mainii fara police
(la nivel metacarpian)
65
186 Inaltimea varfului falangei distale 10
187 Latimea varfului falangei distale 12
188 Inaltimea mainii la nivel metacarpian 20
189 Inaltimea mainii la baza policelui 30
190 Circumferinta pumnului 220
191 Diametrul interior al mainii stranse 22









Figura 3 Figura 4












Figura 5 Figura 6










Figura 7 Figura 8

Calcule :
T
d
=2 s
=30 =30 /180 rad=/6 rad

d
=/t
d
[rad/s]=(/6) (1/2) [rad/s]=/12 rad/s

d
=2 V=(2 ) / T

d
=( n
d
)/ 30 [rad/s]
n
d
=(30
d
)/ [rot/min] =(30 (/12))/ = 10
n
d
=2,5 rot/min
F
d
5N/0,2=25 N
d=57,5 mm
M=F
d
d [N mm]
M=25 57,5 N mm =1437,5 N mm
M=9540 ( P
d
/n
d
)
P
d
=(M n
d
)/9540 [W]
P
d
=(1437,5 2,5)/9540 W=0,376 W


5.Mod de lucru
Materiale folosite:
-linguri de lemn
-toctor de lemn
-epue frigrui
-ace de cusut
-gut
-mnu.

Materialele din lemn au fost taiate si finisate la freza,flex si polizor, obinndu-se degetele din
cozile lingurilor, palma din toctor, iar articulaiile au fost fixate cu epuele.













Dup ncheierea asamblrii, acele de cusut au fost introduse n fiecare segment de deget i prin
ele a fost trecut cte un fir de gut ce va ajuta n continuare la micarea protezei de mn. Peste
ntreg ansamblul am pus o mnu pentru a obine un aspect mai estetic.
Ulterior, am ataat i un motor la care am cuplat un buton ON/OFF.


6.Bibliografie

1. Ghe. Mogo, Al. Ianculescu, Compendiu de anatomie i fiziologie, 1990
2. F.H. Netter, Atlas de anatomie a omului, 2010