Sunteți pe pagina 1din 13

Neacsu Andreea-Irina

Grupa 334,Seria C,
Anul II
1.LOCALIZARE SI CARACTERIZAREA ZONEI

1.1 ASEZARE GEOGRAFICA

Cara -Severin ese un !ude "n re#iunile $ana i Transil%ania din R&'(nia, ce are ca
re edin ) &ra ul indusrial Re i a . Siua "n parea de sud-%es a R&'(niei, !ude ul Cara -
Severin are & supra*a ) de +,14 -'
.
/3,01 din supra*a a )rii, &cup) l&cul al reilea, ca
')ri'e "nre !ude ele )rii2 i cuprinde . 'unicipii, 0 &ra e, 03 de c&'une cu 1++ de sae.
Ge&#ra*ic, "n !ude4ul Cara5-Se%erin se a*l) &ae cele rei repe de relie* clasice ale
p)'(nului r&'(nesc. 6&nderea repel&r de relie* "n eri&riul !ude4ului ese sensi7il di*eri)
de cea "n cadrul eri&riului na4i&nal, unde 'un4ii &cup) 311, dealurile 301, iar c('pia 331.
6e eri&riul !ude4ului 'un4ii &cup) 0,,41, dealurile au & e8indere 'ic), &cup(nd 19,+1, iar
depresiunile 10,,1. 6e uli'ul l&c se a*l) c('piile, care de4in :,31 din supra*a4).
;n acese c&ndi4ii !ude4ul p&ae *i c&nsidera un !ude4 de 'un4i .

1.. <EZ=OLTARE ECONO>ICO-SOCIALA
C&le#iul 6re*ecural al ?udeului Caras-Se%erin a apr&7a, @6r&#ra'ul anual &rienai% de
deA%&lare ec&n&'ica si s&ciala penru anul .993@. Acesa a *&s ela7&ra in 7aAa 6r&#ra'ului
de Gu%ernare .993-.91., i'ple'ena la ni%elul !udeului si pe 7aAa pr&puneril&r *acue de
au&riaile pu7lice l&cale, ser%iciile pu7lice dec&ncenrae si de ale &r#anis'e ale
'iniserel&r in eri&riu.
6r&#ra'ul ese srucura in d&ua pari, pri'a *iind re*eri&are la &7ieci%ele sa7ilie a *i
ainse in .993, iar cea de-a d&ua ese c&ncepua ca un plan de aciuni, in %ederea ain#erii
&7ieci%el&r pr&puse. O7ieci%ele pri&riare ale !udeului se re*era la c&ninuarea creserii
ec&n&'ice, incura!area deA%&larii si in*iinarii de n&i inreprinderi 'ici si 'i!l&cii,
deA%&larea in*rasrucurii prin creserea capaciaii de a7s&r7ie a *&nduril&r c&'uniare si
inerne, pr&'&%area &p&runiail&r !udeului, as*el inca sa *ie arasi in%esi&ri.
T&&daa, se d&rese deA%&larea resursel&r u'ane in &ae d&'eniile si, nu in uli'ul rand,
s&parea declinului de'&#ra*ic si, in special, reducerea *en&'enului 'i#raiei *&rei de
'unca.
1.3 CAI <E ACCES

Rutiere - E:9-<N0-Ti'is&ara-Crai&%aB <N,:-Ser7ia /%a'a >&ra%ia2- >&ra%ia- Ora%ia -
>&ld&%a N&ua - Ors&%aB <N0+- Caranse7es- Cae#B <N,+$ =&ie# /T>2 - $&csa -
ResiaB<N0:< Tar#u ?iu - $aile CerculaneB
Linia ferata -Linia *eraa 399 $ucuresi - Ors&%a- Cerculane- Caranse7es- Ti'is&araB =&ie#
- Gaaia - $erA&%ia - $&csa - ResiaB caranse7es - Su7ceae /C< Cae#2B Resia - Ora%ia -
%a'a - Ser7iaB Aeroport-la Caranse7es,
Porturi la Dunare: >&ld&%a =ecDe si <renc&%aB 6unce %a'ale la *r&nieraE - Naidas,
>&ld&%a =ecDe si <renc&%a .
.
..6OTENTIALFL TFRISTIC AL ZONEI
..1 ATRACTII NATFRALE
Relief
<in punc de %edere #e&#ra*ic, "n !ude ul Cara -Severin se a*l) &ae cele rei repe clasice,
pred&'in(nd "ns) relie*ul 'un&s care &cup) 0,1 din eri&riu, *iind repreAena de >un ii
$anaului, >un ii arcu , >un ii G&deanu i >un ii Cernei . <e aceea el p&ae *i c&nsidera
ca *iind un !ude de 'une. Relie*ul 'un&s cre e "n aliudine de la %es spre es, cul'in(nd
"n >un ii G&deanului, cu "n)l i'ile l&r de 1099-..99 ', se ridic) cu 'ul deasupra p)r ii
sudice a >un il&r 6&iana Rusc) i a 'un il&r Se'enic, Al')!, L&c%ei, Aninei, i <&#necei,
care au "n)l i'i cuprinse "nre 099 i 1499 '. Ace i 'un i sun separa i de cul&arele
depresi&nare $isra i Ti'i -Cerna. Spre %es se "nind <ealurile Ora%i ei, <&clinului i
Sac& -Za#u!eni, precu' i & p&r iune resr(ns) a C('piei Ti'i ului . Cea 'ai 'ic) aliudine
a !ude ului se #)se e "n A&na l&cali) ii <renc&%a, *iind de cca. :0 ' iar 'a8i'ul se
"nre#isreaA) "n =(r*ul Gu#u din 'un ii G&deanu la ...31 '.
Clima
Ese de ip c&ninenal-'&dera cu in*luen e su7'edieraneene. Te'peraura 'edie anual)
%ariaA) "n *unc ie de aliudine, "nre#isr(ndu-se as*el 19-11 #rade Celsius "n A&na delur&as)
i de c('pie i 4-3 #rade Celsius la 'une. precipia iile cresc de la :99 ''G'p "n A&nele
!&ase la 1499 ''G'p "n >un ii arcu i G&deanu.
Hidrografia
?ude4ul Cara5 Se%erin, cu un relie* pred&'inan 'un&s, preAin) & re4ea de ape cur#)&are,
ape su7erane 5i lacuri, 7ine c&nura).
Re4eaua Didr&#ra*ic), cuprinA(nd 'are pare din 7aAinul r(uril&r Ti'i5, Cara5, Nera, Cerna
5i ale a*luen4il&r <un)rii "n A&na de*ileului H are aspec radiar, a8(ndu-5i &7(r5ia "n n&rdul
&r&Didr&#ra*ic al >un4il&r $anauluiB e8cep4ie *ac apele din 7aAinul Cerna, a*luen4ii de pe
dreapa Ti'i5ului, cu iA%&arele "n 'un4ii IarcuJG&deanu 5i 6&iana Rusc).
Raurile :Ti'is, Caras, Cerna, Nera si a*luenii l&r, precu' si ai *lu%iului <unarea,
*&r'eaAa principalele arere Didr&#ra*ice.
-Ti'isul, cel 'ai i'p&ran dinre raurile 7anaene, in lun#i'e de +: -', isi c&leceaAa
apele din cele 'ai repreAenai%e uniai de relie* ale $anaului. Cel 'ai i'p&ran a*luen
din !ude ese raul $isra, care isi aduna apele din A&na circuril&r #laciare ale >unil&r
Tarcu si pana la c&n*luena cu Ti'isul cur#e prinr-un cul&ar ec&nic, pe & lun#i'e de 40
-'. Al a*luen al Ti'isului ese 6&#anisul, care iA%&rase din n&rdul >unil&r Se'enic si
sra7ae dealurile Sac&s-Za#u!eni, <epresiunea EAeris si Ca'pia Sip&ului. Fn al a*luen
ese raul $arAa%a care isi are &7arsia pe %ersanii n&rd-%esici ai Se'enicului, in cursul
sau superi&r *iind a'ena!ae lacuri ari*icialeE =aliu#, G&Ana si Secu.
-Carasul iA%&rase din >unii Aninei prin iA7ucul Carasului, apele acesuia pr&%enind
din paraiele ce sra7a Cul'ea Cere!, 6uscasul >are />unii Aninei2, inalnindu-se cu
<unarea pe eri&riul Iu#&sla%iei. Cei 'ai i'p&rani a*lueni in cursul superi&r sun
C&'arnicul si $uDuiul, iar in cursul in*eri&rE Garlis, ?iin, Cicl&%a si =icinic.
-Cerna isi are &7arsia pe %ersanii sud-%esici ai >unil&r G&deanu, inrand pe eri&riul
!udeului din !udeul G&r! la puncul de c&n*luena cu paraul Crai&%a, pe apr&ape &
3
cursul sau de +4 -' a%and caracerul de %ale '&nana. In cursul sau superi&r s-a a'ena!a
lacul de acu'ulare =alea lui I&%an. 6ana la $aile Cerculane de7ieaAa in Cerna
nu'er&ase iA7ucuri /reAulae ale K%ail&r &ar7eL din A&na calcar&asa2 si iA%&are
er'&'inerale, iar in a%al de &ras pri'ese ca a*luen raul $elareca, scDi'7andu-si
direcia de cur#ere spre sud, %arsandu-se ap&i in <unare la Ors&%a, in lacul de acu'ulare
6&rile de Fier.
-$elareca, cel 'ai i'p&ran a*luen al Cernei iA%&rase din >unii G&deanu si >unii
Cernei, c&lecand ca a*lueni raurile =alea $&l%asnia, >eDadica si S%eridin, a%and & lun#i'e
&ala de 3,-'.
Lacurile naurale ale !udeului Caras-Se%erin sun in nu'ar 'ic si de di'ensiuni
reduse, cele 'ai inse'nae *iind de naura carsica.
-Nera iA%&rase din su7%ar*ul 6iara G&Ana din >asi%ul Se'enic, sra7ae <epresiunea
Al'a!ului penru a parunde ap&i in sal7aicele si pi&resile sale cDei, cele 'ai lun#i din
ara /.. -'2. Are ca a*lueni raurile >inis, Lapusnic, >&ceris, 6ri#&r, Rudaria, $ania,
S&p& si <ucin.
-<unarea *&r'eaAa li'ia sudica a !udeului, pe & lun#i'e de 09 -' si &&daa unul
din cele 'ai i'puna&are de*ileuri din Eur&pa, de la c&n*luena cu raul Nera si pana in
a%al de l&caliaea C&Ala. <unarea c&leceaAa pe eri&riul !udeului Caras-Se%erin apele
rauril&r Radi'na, $&snea#, SicDe%ia, Ore%ia, $erAasca si Sirinia.
-Lacul <racului cu & supra*aa de :99 'p ese cel 'ai 'are lac carsic si & adanci'e de
3,3 ', siuandu-se in pereele san# al CDeil&r Nerei, la #ura peserii de la Lacul <racului.
Ese ali'ena de Nera prin di*eriele *isuri din calcare ca si prin pl&i.
-Lacul OcDiul $ei se a*la la %es de =ar*ul 6lesi%a din >unii Aninei la c&n*luena
$eusniei cu $eul Sec, deasupra unui iA%&r %aucluAian, a%and & supra*aa de .+4 'p, cu &
adanci'e de 3,0 '. Apa lacului a%and in per'anena e'peraura scaAua cu & caniae
'are de &8i#en /pese 19 '#Gl2 *a%&riAeaAa e8isena pasra%ului indi#en.
Lacurile anr&pice /de 7ara!2 sun desinae pr&ducerii ener#iei elecrice, ali'enarii cu apa
p&a7ila a l&caliail&r ec., as*el au aparu cele d&ua lacuri de la Ora%ia /Lacul >are si Lacul
>ic2, 7ara!ele de pe %alea <&#necei /Lacul cu Nu*eri si Lacul >are2, Lacul $uDui care
ser%ese la ali'enarea cu apa a &rasului Anina, cu & supra*aa de 3,+ Da, Lacul >ar#Dias, &
pe paraul $uDui cu supra*aa de 4 Da, uiliAa iniial penru & 'icr&cenrala.
<inre apele su7erane se re'arca iA%&arele er'&-'inerale. Ori#inea apel&r
er'&'inerale de la $aile Cerculane ese in principal %ad&asa, 'ineraliAarea l&r se
caraceriAeaAa prin preAena cl&rurii de s&diu, a Didr&#enului sul*ura, Dip&sul*iul si
sul*Didraul de s&diu, care le i'pri'a caracerul sara si sul*ur&s. Te'peraura iA%&arel&r
principale %ariaAa inre 49-,4& C, iar l&cul nu'i LSape IA%&are CaldeL are cele 'ai
radi&aci%e ape din ara. 6rin e*ecele curai%e ale apel&r si prin %ecDi'ea e8pl&aarii l&r,
saiunea $aile Cerculane ese c&aa ca una din cele 'ai renu'ie din Eur&pa. IA%&are
er'&'inerale 'ai apar in A&nele >eDadica-Cup&are si Ora%ia -Cicl&%a.
Pesterile
6es er a C&'ar ni c / l a 449' al i udi ne2 , * i i nd cea 'ai l un#a pes er a di n
$ana / 4949 '2 , decl ar a a '&nu'en al na ur i i . 6e5era $uDui are pese 3..99 '
lun#i'e si se a*la pe %ersanul san# al %aii $uDui, "n >unii Aninei, la 099 ' aliudine.
Include unul dinre cele 'ai lun#i cursuri su7erane din R&'ania, par aul $uDui . Al e
pes er i E 6es er a 6&p&%a4 l a 4.1 ' al i udi ne, 6es er a Li l i eci l &r , 6es er a
C&il&r, 6esera =&inii, 6esera >ica, 6esera >are - in reAer%a4ia CDeile Nerei H$eusnia.
4
Flora
?udeul Caras-Se%erin are & *l&ra de&se7ia, 'ule specii *iind rare sau declarae
'&nu'ene ale naurii. <inre acesea enu'era'E Zada, 6inul Ne#ru de $ana, /relic%a
din era #laciara2, Alunul urcesc, Gar&*ia 7anaeana, Gar&*ia al7a, $ul7uci, $u!&rul de
padure, $u!&rul de $ana, >acesul de $eusnia, 6aducelul ne#ru, =isinul urcesc, Iederea
al7a, An#elica, FrecDea ursului, Fl&area de c&l, Fl&area Se'enicului, Laleaua pesria,
Narcisa, San!enelul, 6apucul d&a'nei, San#ele %&inicului, Sa7iua, $randusa #al7ena
ec.
<e la re#iunea de ca'pie pana la cresele 'unil&r se succed ur'a&arele A&ne de
%e#eaieE
Zona stepei si silvostepei &cupa supra*ee resranse in #&l*urile de ca'pie ale
Carasului si Nerei, in care se inalnescE pl&pi, salcii, as&ciaii de *a#, se!arul pu*&s,
carpinia, scu'pina, liliacul sal7aic ec.
Zona padurilor ese 7ine repreAenaa si di*erenia ea!aaE ea!ul Muercineel&r in A&na
>&ld&%a N&ua, i'pre!uri'ile Resiei, $&csei, Caranse7esului si ea!ul *a#ului in >unii
$anaului, <e*ileul <unarii, >unii Al'a!ului si L&c%ei, in i'pre!uri'ile Resiei si
Caranse7esului si laura %esica a cul&arului Ti'is - Cerna. In aceasa A&na se inalnesc
paduri de *a# in a'esec cu ul'ul de padure, palin, 7rad si '&lid.
Zona alpina ese *&r'aa dinE ea!ul su7alpin inre 1:99 ' si li'ia superi&ara a
paduril&r, in care pred&'ina pa!isile de iar7a ca'pului, paius, #ar&*ie de 'une,
ienupar, u*e de a*ine, !nepenis si ea!ul alpin pr&priu-Ais caraceriAa prin pa!isi de iar7a
%anului, parusca, plane le'n&ase /salcii piice si aAaleea2.
Fauna
Fauna ese de ase'enea 7&#aa, cuprinAand 'ule ani'ale si pasari, dinre care
a'ini'E Sc&rpi&nul, Fasa, =ipera cu c&rn, $alaurul /cea 'ai 'are repila din Eur&pa2,
$r&asca es&asa de usca, Ac%ila re#ala, =ulurul al7, Ac%ila ipa&are 'are, Ac%ila
ipa&are 'ica, C&r7ul, $uDa, E#rea 'ica, 6&arnicDea de sanca, Lasunul de sanca,
Lasunul 'are, Randunica r&scaa, Liliacul, Rasul, Frsul ec. >ule dinre acese specii
raiesc pe CDeile Nerei, Clisura <unarii, =alea Cernei si in >unii Tarcului, Se'enic,
G&deanu, preAenand & %al&are de&se7ia penru !udeul n&sru.
<inre ani'alele speci*ice paduril&r de *&i&ase *rec%ene sunE lupul, s&arecele #ulera,
%e%eria, parsul, !derul de padure, 'isreul, capri&ara, iepurele, c&c&sul de 'une, iar
nu'arul speciil&r de pesi cun&ase cea 'ai 'are %arieae *aa de re#iunile ariiE pasra%
indi#en, pasra% curcu7eu, Ala%&aca, lipan, 'reana de 'une /in raurile de 'une2 si
sc&7arul, cleanul, 'reana /in re#iunile de ca'pie2, iar in <unare se inalnesc ce#a,
niseru, pasru#a, '&runul, s&'nul.
Ininse eri&rii de pe supra*aa !udeului de & %al&are peisa#isica speciala, au *&s
declarae rezervatii naturale si au *&s ine#rae in peri'erul 6arcuril&r Nai&naleE
- N<&'&#led - =alea CerneiN care cuprinde ReAer%aiile nauraleE <&'&#led,
C&r&nini-$edina, Iauna-Crai&%a, Iardasia, $elareca, 6esera $arA&niB
- NSe'enic - CDeile CarasuluiN cuprinde reAer%aiileE CDeile Carasului, IA%&arele
Carasului, IA%&arele Nerei, CDeile Garlisei, $arAa%ia, $uDui->ar#Dias, 6esera
C&'arnic, 6esera 6&p&%a, 6esera $uDui, ReAer%aia G&p&suB
- NCDeile Nerei - $eusniaNcu reAer%aiileE CDeile-Nerei-$eusnia, =alea Cicl&%ei-
Ilidia, CDeile Susarei, $i#ar, Lis&%acea, <&clinB
- N6arcul Nai&nal al 6&ril&r de FierNB
,
- Ale ReAer%aii in a*ara 6arcuril&rE 6adurea $erA&%ia, <&#necea, CDeile Gl&7ului,
CDeile Rudariei, ReAer%aia NS*in8ul $anaeanN, ReAer%aia Naurala $aAias si 6uncele
F&sili*ere de la S&ceni, Apadia, <elinesi, EAeris, Gl&7u Crai&%ei, 6er&snia, Tarn&%a,
Tir&l, =aleapai, Z&rlenu >are.
Sta iuni
-Bile Herculane - Fna dinre cele 'ai %ecDi sa iuni din lu'e, a *&s aesa) d&cu'enar "n
1,3 ".e.n. 6e l(n#) puerea )')dui&are a apel&r er'ale i a cli'aului speci*ic, sa iunea
repreAin) i punc de plecare spre 6e era C& il&r, CDeile <&'&#ledului, Gr&a Caiducil&r,
Cascada Cernei, Gr&a cu a7uri.
-Trei Ape - Sa iune urisic) cu lac de acu'ulare siua la sud de saul $re7u N&u. <e la 7aAa
acesui lac iA%&r) e r(ul Ti'i . Adun) apele p(raiel&r $re7u, Gr)di e i Se'enic, iar apa
de de%ersare din lac "'preun) cu iA%&rul de la 7aAa acesuia *&r'eaA) un p(r(u ce a *&s
a'ini 'ai de%re'e, respeci% Ti'i.
-Semenic - 19 -' de la =)liu#, sa iune urisic) cu p(rii de scDi penru "ncep)&ri.
-Crivaia - de la =)liu# "nc) , -', la e8re'iaea sudic) a acesuia, "nr-& *ru'&as) p&ian)
sr)7)u) de apa $(rAa%ei.
Vestigii i monumente de arhitectur
-Ruinele Ce) ii *eudale Mehadia
-Tearul %ecDi din Ora%i a
-Ceaea Cuie i, $&c a
-Casrul r&'an Cenu' 6uei, Surduc-$ana
-Sauia lui Cercule i C&'ple8ul 7alnear
-Ruinele Ce) ii Cara &%a
-<ru'ul p& ali&n r&'an care ra%erseaAa dealuriile dinspre Ora%i a respeci% <un)re.
-Ruinele Ceaii <ra#&'ireana siuaa in apr&pierea c&'unei <al7& e
Arii protejate
E8isa un nu'ar de ,. arii naurale pr&e!ae, din care de ineres nai&nal ,1 /parcuri
nai&nale 3, parcuri naurale 1, reAer%aii naurale 4:2si de ineres !udeean 1 /reAer%aii
naurale 12.
Supra*aa &ala a ariil&r naurale pr&e!ae din !udeul Caras - Se%erin ese de
1:3.++1,+ Da ceea ce repreAina .9,4 1 din eri&riul !udeului.
In cadrul !udeului Caras - Se%erin sun c&nsiuie 3 6arcuri Nai&nale /6arcul
Nai&nal CDeile Nerei - $eusnia, 6arcul Nai&nal Se'enic - CDeile Carasului si 6arcul
Nai&nal <&'&#led - =alea Cernei2 si 6arcul Naural 6&rile de Fier. <e ase'enea in
ineri&rul parcuril&r sun c&nsiuie si incluse ., reAer%aii naurale iar in a*ara parcuril&r
sun c&nsiuie .. reAer%aii naurale.
>a!&riaea ariil&r pr&e!ae sun siuae in re#iunea de deal si de 'une, *iind puernic
*ra#'enae de %aile rauril&r Cerna, Nera, Caras si c&lecae de *lu%iul <unarea. <e
'eni&na ese si *apul ca din cele 1:3.++1,+ Da arii pr&e!ae, cca +9 1 sun incluse in
*&ndul *&resier nai&nal iar resul repreAina *lu%iul <unarea, pa!isi, naurale si ale
erenuri a#ric&le.
Parcul National Cheile Nerei Beusnita Are & supra*aa de 30 :,+ Da, in cuprinsul careia se
#asesc , reAer%aii naurale. =e#eaia %ariaa ese ineresana prin %al&area peisa#isica,
0
eseica si siini*ica. 6rincipalul ele'en araci% al parcului il c&nsiuie relie*ul care se
i'pune aa prin *ru'useea peisa!el&r pe care le #enereaAa ca si prin p&si7iliaile pe care le
&*era de a *i %al&ri*icae urisic.
Parcul National Semenic - Cheile Carasului Are & supra*aa de 30 .14 Da si include 19
reAer%aii naurale. 6rincipalul ele'en araci% al parcului il c&nsiuie relie*ul %aria si
araci% penru urisi. Inalni' *&r'aiuni carsice repreAenae prin *&r'e de supra*aa /cDei
- CDeile Carasului,CDeile Garlisei, d&line, lapieAuri2, sau de adanci'e /peseri H 6esera
C&'arnic, 6esera 6&p&%a, 6esera $uDui, 6esera >ar#Dias, 6esera T&l&su 6esera
Galaiului, 6esera Liliecil&r, 6esera Rac&%ia2. A%enul din 6&iana Gr&pu, >unii Aninei,
inre Resia si Cri%aia, ese cel 'ai adanc a%en din ara, cu & adanci'e de .3,'.
Parcul National Domogled - Valea Cernei Are & supra*aa &ala de 01 .11 Da din
care.31+, Da se a*la pe eri&riul !udeului Caras- Se%erin , .3 +90 Da se a*la pe eri&riul
!udeului G&r! si +..9 Da se a*la pe eri&riul !udeului >eDedini. In cuprinsul parcului sun
c&nsiuie , reAer%aii naurale in !udeul Caras-Se%erin. 6rincipalele ele'ene araci%e ale
parcului il c&nsiuie relie*ul %aria araci% urisil&r si apele er'&-'inerale din saiunea
$aile Cerculane.
Parcul Natural Portile de Fier
Are & supra*aa de 1.+ 109 Da din care :9 9.3 Da se a*la pe eri&riul !udeului Caras -
Se%erin si 4+ +++ Da se a*la pe eri&riul !udeului >eDedini. In cuprinsul parcului de pe
eri&riul !udeului Caras - Se%erin sun c&nsiuie 4 reAer%aii naurale.
<e*ileul <unarii dispune de & 7i&di%ersiae i'presi&nana /pese 4999 a8&ni
%e#eali2. Al#ele sun repreAenae prin ,43 specii , licDenii 3:, specii, ciupercile prin
19:: specii, 7ri&*iele prin .30 specii si c&r'&*iele prin 1:9: specii. S-au ideni*ica
pese , 399 specii de ani'ale, unele #rupe a8&n&'ice ne*iind inca sudiae in ara
n&asra. Cercearile e*ecuae pun in e%idena *apul ca din punc de %edere *aunisic ,
eri&riul din A&na lacului de acu'ulare 6&rile de Fier, *ace pare din re#iunea dacica, cu
& *auna caracerisica cenral - eur&peana in care se inerpun ele'ene ale *aunei
eurasiaice si 'edieraneene.
... ATRACTII ANTRO6ICE
=al&ri *&lcl&rice si en&#ra*iceE
->ani*esari *&lcl&rice - Sar7a&area Liliacului - &r#aniAaa la Caras&%a
-6&r p&pular - =alea Carasului /Caras&%a2 unde 7&#aia si &ri#inaliaea c&su'ului p&pular
s-a pasra nealera .
>&nu'ene is&rice de ara laicaE
- C&'ple8ul $alnear realiAa in sil 7ar&c /Sec. O=III - OIO2 din Gara $aile
CerculaneE
>&nu'ene de ara plasica si c&nser%ai%aE
- Sauia lui Cercule din $aile Cerculane
- >uAeeE >uAeul !udeean de is&rie , secia $aile Cerculane, >uAeul saiunii si is&ria
saiunii $aile CerculaneB
O7ieci%e ec&n&'ice de ineres urisicE
- Lacul de acu'ulare $aile Cerculane siua in a'&ne de NSape IA%&are N
- $aAa TeDnic& - >aeriala a uris'ului din A&na.
:
3. ANALIZA ECCI6A>ANTELOR EOISTENTE SI A OFERTEI
<E SER=ICII
3.1 ECCI6A>ENTE <E CAZARE
Nu'arul &al de l&curi de caAare a crescu din .99. cu apr&8i'ai% 191, realiAandu-se si
resrucurari pe ipuri de uniai de caAare. L&curile in D&eluri au scaAu cu acelasi pr&cena!
de191, in i'p ce si-au *acu apariia D&elurile, Danurile, ca'pin#-urile, p&pasurile si s-au
in'uli %ilele urisice, pensiunile ur7ane si rurale. E8e'ple srucuri urisice E
-C&el Claris
Caras-Se%erin, =)liu#, =aliu# 0+,,33 Ca'ere G 00 6ers&ane
-C&el Se'enic
Caras-Se%erin, Re5i4a, 6iaa 1 <ece'7rie 131+ .19. Ca'ere G ... 6ers&ane
-C&el Ferdinand
$)ile Cerculane, 6iaa Cercules 1,3 Ca'ere G +: 6ers&ane
Capaciaea de caAare e8isena repreinta numarul de locuri de caare de folosinta turistica
inscrise in ultimul act de receptie! inclusiv paturile suplimentare ce se pot instala la nevoie"
Capacitatea de caare in functiune repreinta numarul de locuri de caare puse la dispoitia
turistilor de catre structurile de primire tinand cont de numarul de ile cand sunt desc#ise $se
e%clud locurile in camerele inc#ise temporar&"Se o'serva ca numarul de locuri a suferit o
scadere din ())* pana in ())+! urmand ca in ()), sa ai'a o usoara ascensiune urmata de
alta scadere"
Ta7el 1. Srucurile de pri'ire urisica cu *unciuni de caAare urisica,penru ani.999-.994
Anii .999 .994
TOTAL :3 3,
C&eluri si '&eluri .3 .9
Canuri urisice 9 1
Ca7ane urisice 1. 3
Ca'pin#uri 9 .
=ile urisice si 7un#al&uri 3 10
Ta7ere de ele%i si presc&lari 3 :
6ensiuni usiice ur7ane 19 .1
6ensiuni urisice rurale 19 14
C&eluri penru inere 9 1
6&pasuri urisice 9 4
+
L&curi de caAare &*erie urisil&r pe ipuri de srucuri de pri'ire urisica/nr l&curi2 .99.-
.990
.99. .993 .994 .99, .990
TOTAL 4391 43.3 ,13. ,1+0 ,4.9
C&eluri 3::+ 3::+ 3:9. 3,.9 3439
C&eluri 9 .3 44 ,, :+
>&eluri 10+ 10+ 1:4 1+1 1+1
Canuri 9 9 19 19 1+
=ile urisice 190 190 1.: 1+9 .1.
Ca7ane urisice .4: .01 .+9 .19 1+0
6ensiuni ur7ane 1.4 139 .4, 391 493
6ensiuni ruarale .: 3, 199 1+9 .13
Ca'pin#-uri 9 9 49 34 13.
6&pasuri 9 9 ,9 :9 139
Sae de %acane 9 9 9 9 9
$un#al&uri 9 9 9 9 9
Ta7ere ele%iGpresc&lari 43: 4.9 4.9 33, 303
Casue urisice 9 9 9 9 9
In ur'a unei pri%iri de ansa'7lu, re'arca' ca in pri%ina capaciaii e8isene de
caAare%&r7i' de & scadere de pese .91. Capaciaea in *unciune de ase'enea ur'arese un
rend descenden, alauri de nu'arul de s&siri si nu'arul de inn&pari care scade len.
Nu'ar de s&siri in !udeul Caras-Se%erin in peri&ada .99.-.990
.99. .993 .994 .99, .990
R&'ani 33:3+ 3343: 3:,11 ++++4 19..43
Sraini 0+14 0431 019. 0+3, ,+99
T&al 199,,. 19,3++ 193013 3,:13 19+943
Se &7ser%a penru .990 & cresere a nu'arului &al de urisi, *aa de anul .99., insa aceasa
endina se aplica nu'ai penru urisii r&'ani. Creserea a *&s de la 33:3+ la 19..43, in i'p
ce srainii au *rec%ena in nu'ar 'ai 'ic !udeul Caras Se%erin, nu'arul l&r scaAand de0+14,
la ,+99, scadere de apr&8i'ai% 1:1.In %ii&r nu'arul urisil&r %a crese de la 19+943 in
.990 la 1131,9 in .993, in special da&ria inrarii R&'aniei in Fniunea Eur&peana si
*aciliarii recerii #raniel&r. <a&ria nenu'arael&r aracii, pue' aprecia ca in principal
urisii din arile %ecine R&'aniei, si inspecial cele din parea de sud-%es %&r %iAia !udeul,
respeci% urisi din Fn#aria, Iu#&sla%ia,$ul#aria.
4. CIRCFLATIA TFRISTICA
3
Circula4ia urisic) %a *i analiAa) prin pris'a a paru indica&ri principaliE s&sirile de
uri5i,"nn&p)rile "n srucurile de caAare, duraa 'edie a se!urului, 7ileele de
raa'en ac&rdae prin asi#ur)rile de sa. E%&lu4ia *iec)ruia dinre ace5i indica&ri %a *i
analiAa) penru peri&ada .990 H .919. <e ase'enea, %&r *i sudiae s&sirile uri5il&r sr)ini
pe 4)ri de pr&%enien4).
Forme de turism
<eA%&larea s&ci&-ec&n&'ica a &ra5ului $aile Cerculane se da&reaA) "n 'are parea
ac i %i a i l &r ur i s i ce pr ac i ca e de s ec&l e " n aceas a A&na. I A%&ar el e
er 'al e cu pr &pr i e a i erapeuice 'iracul&ase si 7i&cli'aul de cruare au dus
la deA%&larea uris'ului 7alnear, iar pi&reasca aseAare, "nr-& %ale adap&sia de 'un4i
de & rara *ru'use4e, %arieaea '&nu'enel&r de arDiecura cu & 'are incarcaura
is&rica, au crea cadrul *a%&ra7il deA%&larii 5i a al&r *&r'e speci*ice de uris'.
As*el, da&ria resursel&r naurale si anr&pice 7&#ae si di%ersi*icae din aceasa
A&na,uri5ii p& pracica & 'uliudine de *&r'e de uris', ce raspunAand cerinel&r %ariae
ale aces&ra. <inre acesea p& *i 'en4i&naeE
a 2 T u r i s ' u l 7 a l n e a r , *&r') de uris' prep&nderena, deA%&laa ca ur'are
a preAenei *ac&ril&r naurali de cura.
Fac&ri naurali de curaE
ape 'inerale Dip&, 'eA& 5i Diper er'ale /cu & e'perauri ce %ariaA) "nre 3+ -09P C2
cl&rur&s&dice, 7icar7&naae, calcice, 7r&'urae, i&durae, sul*ur&ase 5i sla7
sul*aae, cu & 'ineraliAare &al) siua) "nre 9,. H +,, #GlB
7i&cli'a rela8an sedai%, cu nuan4e de si'ulare, &nice 5i cu
aer&i&niAare ne#ai%) /0,, H +39 i&ni ne#ai%iGc'Gs2, cu un c&e*icien de
unip&lariae de 9,3: H 9,:4.
7 2 T u r i s ' u l ' & n a n ese *a%&riAa de a'plasarea saiunii "nr-& A&na
araci%a penru i u7i &r i i 'un el ui . Cadr ul na ur al al s a i uni i cr eeaAa
'edi ul * a%&r a7i l pr ac i car i i dru'e4iei '&nane, susinua de preAena a nu'er&ase
rasee '&nane 'arcae din ineri&arul 6arcului Nai&nal <&'&#led H =alea Cernei.
c2 T u r i s ' i i n e r a 5 i c u l u r a l es e * a%&r i Aa de pr eAen a a
nu'er &as e '&nu'en e is&rice, de arDiecura, %esi#ii arDe&l&#ice, 'e'&riale, 'uAee,
aa peraAa l&caliaii, ca si in i'pre!uri'i ce si'uleaAa ineresul urisil&r penru cun&asere,
i'7&#)ire, spiriuala, rela8are.
-volutia numarului de turisti
;n iner%alul .990 - .919, nu'arul &al al urisil&r a cun&scu & e%&luie
descendena cauAaa "n special de pr&'&%area nec&respunAa&are a saiunii, de reducerea
nu'arului de 7ilee de raa'en su7%eni&nae de sa, de pr&7le'ele e8isene la ni%elul
cel&r 'ai i'p&rane c&'panii de uris' preAene "n Cerculane ec. As*el, dac) la ni%elul
anului .990 sa4iunea caAa ::.9.+ uri5i "nanul .919 nu')rul aces&ra era de d&ar 0:.99:
uri5i. E%&lu4ia nu')rului de uri5i r&'(ni "n aceas) peri&ad) se "nscrie "n endin4ele
"nre#israe de s&sirile &ale. As*el nu')rul s&siril&r de uri5i r&'(ni a sc)Au "n peri&ada
analiAa) cu 19 1,iar cel al sr)inil&r cu 09 1, a!un#(nd la ..919 pers&ane "n anul .990.;n
ceea ce pri%e5e srucura s&siril&r de uri5i, se p&ae &7ser%a din #ra*icul de 'ai !&s c) "n
'area l&r 'a!&riae sun r&'(ni, respeci% & 'edie penru peri&ada analiAa) de 3,,4 1, "n
19
i'p ce uri5ii sr)ini de4in & p&ndere de d&ar 4,0 1 din s&sirile &ale. 6ri%ind & "n srucur),
se 'ai p&ae&7ser%a *apul c) p&nderea uri5il&r sr)ini "n &al s&siri a "nre#isra & sc)dere
c&ninu), de la 0,3,1 "n anul .990 la 3,9 1 "n .919. 6racic, p&nderea 'are a
uri5il&r r&'(ni a 'arca & endin4) #eneral) de cre5ere pe sea'a pierderii de uri5i
sr)ini caAa4i "n srucurile de pri'ire din sa4iune.
6rin ur'are, $)ile Cerculane, ca 5i celelale sa4iuni 7alneare din R&'(nia, are "nc) un uris'
7aAa "n 'are pare pe s&sirile inerne

-volu.ia numrului de /nnoptri
;n ceea ce pri%e5e nu')rul de "nn&p)ri, c&n*&r' dael&r *urniAae de Insiuul Na4i&nal de
Saisic) 5i de <irec4ia ?ude4ean) de Saisic), p&nderea "nn&p)ril&r e*ecuae "n sa4iunea
$)ile Cerculane ese de circa 39 1 din nu')rul &al de "nn&p)ri realiAae de
uri5i "n !ude4ul Cara5-Se%erin. 6&nderea 'ai 'are a "nn&p)ril&r e*ecuae "n $)ile
Cerculane se e8plic) prin duraa 'edie ridica) a se!urului, lucru caracerisic de al*el
sa4iunil&r 7alneare, cu pr&*il de raa'en. Indica&rul "nn&p)ri nu are aceea5i e%&lu4ie
ca cea a s&siril&r, "n caAul "nn&p)ril&r *iind 'ul 'ai *lucuan), cu cre5eri 5i
descre5eri repeae. 6er &al, sc)derea nu')rului de "nn&p)ri es e 'ai
pr &nun4 a ) dec( cea a s &s i r i l &r , 'edi a ani l &r .990 - .919 * i i nd de - 4, +
11
1. Aceas ) descre5ere s-a pr&dus pe *&ndul sc)derii cali)4ii ser%iciil&r presae la ni%el de
sa4iune 5i a lipsei unei srae#ii de 'ar-ein#, e*icien) 5i c&eren), pe er'en lun#. Sc)derea
nu')rului de "nn&p)ri c&'parai% cu cea a s&siril&r se e8plic) prinr-& reducere 'ai
accenua) a duraei de 5edere a uri5il&r r&'(ni /-:,+ 12, dar 5i prinr-& sc)dere a
"nn&p)ril&r e*ecuae de sr)ini /-:,3 12.
0urata sejurului mediu
Fn al indica&r i'p&ran penru aci%iaea urisic) din $)ile Cerculane ese repreAena de
duraa 'edie a se!urului. ;n caAul sa4iunii, duraa 'edie a se!urului "n peri&ada .990 - .919 a
*&s de 11,9 Aile G uris, ce%a 'ai ridica) "n caAul uri5il&r r&'(ni, de 11,3 Aile G
uris 5i de d&ar 4,+Aile G uris penru sr)ini. <e re'arca, c) .99: a *&s anul
care a 'arca cea 'ai 'are dura) a se!urului, de 11,: Aile G uris, /1. Aile G
uris-r&'(n 5i respeci% ,,4 Aile G uris-sr)in2. Sc)derea duraei 'edii a se!urului
ese *&are pr&nun4a) penru uri5ii sr)ini, aceasa reduc(ndu-se pracic la !u')ae "n
peri&ada analiAa), respeci% la 3,3 AileGuris, ceea ce indic) *apul c) sr)inii nu s&sesc "n
sa4iune penru e*ecuarea de raa'ene 7alneare, ci au ale '&i%e /circuie
culurale, uris' '&nan 2
4. 6RO6FNERI <E =ALORIFICARE
1.
?udeul Caras Se%erin are un p&enial urisic *&are ridica, prin pris'a uur&r ele'enel&r ce
se c&nsiuie in %eria7ile araciiE resurse naurale, relie*, Didr&#ra*ie, peseri, peisa!e, iA%&are
er'ale, 'esesu#uri, radiii si '&nu'ene. 6enru a puea aduce un nu'ar 'are de urisi
A&nei, !udeul are ne%&ie de & n&ua in*aisare, de in%esiii in in*rasrucura, in curaenie, si
'ai ales in pr&'&%are.
E8isa & serie de 'asuri care se p& lua penru %al&ri*icarea p&enialuluiE
- E8inderea 7aAei 'aerialeE nu'arul de uniai ese relai% 'ic si puin di%ersi*ica,
-Crearea de n&i D&eluri, '&eluri si pensiuni in A&ne de ineres ar puea duce le
creserea nu'arului de urisi in A&na,
-C&nsruirea uniail&r de caAare cu 4 si , sele penru ara#erea urisil&r sraini, 'ai
ales din $ul#aria, Iu#&sla%ia, Fn#aria, da&ria *aciliarii accesului in ara dupa
aderarea la Fniunea Eur&peana,
-Creserea nu'arului de p&pasuri ese 7ine %enia penru cala&rii in ranAi care
ar puea *i clieni ai uniail&r urisice.

Turis'ul %a puea de%eni una dinre ra'urile ec&n&'iei cele 'ai i'p&rane ale !udeului
daca %a 7ene*icia de un %&lu' inse'na de in%esiii in in*rasrucura, daca rap&rurile inre
caniaease%iciil&r si pre se %a i'7unaai. Trecerea in sec&rul pri%a a 'a!&riaii uniail&r
de caAare descDide perspeci%a un&r in%esiii se'ni*icai%e, inclusi% sraine in aces d&'eniu
de & i'p&rana de&se7ia. >a!&riaea uniail&r de caAare sun %ecDi si nu au 7ene*icia de
i'7unaairi penru 'ul i'p.- Se p&ae lua in calcul '&derniAarea saiunil&r 7alneare
e8isene penru a *ace *aa cererii urisil&r sraini. In aceasa direcie, '&derniAarea si
ranAiul care ideea de S6A /sanus per aMua'2 p&ae c&nsiui & ade%araa aracie- In !udeul
Caras Se%erin e8isa & 'uliudine de edi*icii reli#i&ase. Se p&ae i'ple'ena deA%&larea
uris'ului reli#i&s, cu pelerina!e lun#i, i'7inae cu ranAiarea !udeului.- >&derniAarea
dru'uril&r e8isene ese de 'are necesiae, penru a *acilia accesul care si inineri&rul
!udeului.- Crearea de saiuni '&nane, necesare penru l&cui&rii si sp&ri%ii !udeului, dar si
penru urisii ineresai. >unii Se'enic &*era c&ndiii *&are 7une in aces sens.- C&la7&rarea
cu A&na a*laa in n&rdul $ul#ariei, penru deA%&larea uris'uluiJscDi'7 dee8periena,
ara#ere de in%esi&ri, rainin# /'ana#e'en, pers&nal, 'edical ec2. <eA%&larea relaiil&r
dinre a#eniile de uris' ese principala 'e&da penru pr&'&%area uris'ului.- Or#aniAarea
un&r pr&#ra'e urisice si e%eni'ene in saiunile si &rasele din !ude. Asadar ese puernic
rec&'andaa pr&'&%area araciil&r culurale 5i naurale, penru alinierea la
cerinele rendului acual, 'ai ales acu' ca R&'ania a de%eni 'e'7ra FE. <in punc de
%edere al presei scrise, la ni%el de !ude, e8isa 3 Aiare l&cale /Q.4 de OreL,Q6ris'aL 5i
QTi'pul Re5i4aL2, &ae a%and "n acelasi i'p si sie-uri. As*el, pr&'&%area "n planse p&ae
realiAa prin 'ar-ein# direc, aa "n Aiarele 'eni&nae, ca 5i pe sie-urile aces&ra. <e
as e'enea pr &'&%ar ea &nl i ne a &* er ei de ur i s ' 5 i al e a r ac i i l &r
na ur al e al e !udeului, pe 'ai 'ule sie-uri de ineres urisic, de #enul
DpEGGRRR.r&'aniara%el.c&'G unde in*&r'aiile p& *i accesae "n 'ai 'ule li'7i de
circulaie inernai&nala.
13