Sunteți pe pagina 1din 44

20

ANALIZA COMPORTAMENTALA APLICATA IN


TULBURARILE DE SPECTRU AUTIST
ASOCIATIA PENTRU
COPIII CU AUTISM IALOMITA



AUTISMUL
In absenta unor semne biologice, autismul poate fi diagnosticat doar prin observarea
comportamentului copilului si obtinerea unui istoric complet de la parinte.
Interventia precoce are cele mai bune rezultate; cu cat timpul trece si copilul
inainteaza in varsta simptomele prezente in tulburarile pervazive de dezvoltare se
amplifica.
Tulburarile pervazive de dezvoltare, stabilite de Asocitia de Psihiatrie Americana in
D! I" # !anualul de Diagnostic tatistic al Tulburarilor !entale, $%%& 'editia a I"(
$
20
a), sunt* Tulburarea Autista, Tulburarea Asperger, Tulburarea Dezintegrativa a
+opilariei, Tulburarea ,ett, Tulburarea -lobala 'Pervaziva) de Dezvoltare # inclusiv
autismul atipic.
CE ESTE AUTISMUL?
Autismul este o dereglare neuro-biologica care afecteaza functionarea creierului.
Autismul este diagnosticat de patru ori mai mult la baieti decat la fete. tatisticile
internationale realizate incepand cu anii .%0 releva o incindenta alarmanta a tulburarilor
din spectrul autismului* $ la $// de copii - potrivit +ongresului 0uropean de
1europsihiatrie de la 2arcelona sau chiar de 1 la 150, potrivit +enters for Disease
+ontrol, Atlanta, fiind o afectiune mai des intalnita decat cancerul, diabetul, IDA etc.
Autismul poate aparea in toate tipurile de familii, indiferent de mediu social, rasa,
etnie.
Autismul afecteaza dezvoltarea normala a creierului in ariile care sunt responsabile
de functia de comunicare, interactiunea sociala si functionarea cognitiva.
+aracteristicile principale ale unui copil cu autism sunt * lentoare in intelegerea
mesa3elor, probleme de intelegere a limba3ului receptiv si e4presiv, probleme in sfera
senzoriala, comportamente nepotrivite din punct de vedere social sau comportamente in
e4ces ' autostimulari, tipete etc.), incapacitate sau greutate in stabilirea contactului
vizual, probleme de somn, miscari ciudate implicand diferite parti ale corpului sau tot
corpul, in cazuri severe copilul poate a3unge chiar sa se raneasca singur, insensibilitate
la durere sau dimpotriva o sensibilizare e4agerata.
+opilul cu autism poate avea comportamente in exces 'autostimulare, automutilare,
agresiune, hiper5inetism, istericale, comportamente obsesive,
comportamente stereotipe) dar si comportamente deficitare 'limba3, abilitati sociale,
abilitati de 3oaca, abstractizari si autoservire), scopul terapiei fiind acela de a descreste
comportamentele e4cesive, de a creste comportamentele deficitare si de a modela altele
noi .
2
20
+onform D! I" '$%%&), pentru ca un diagnostic de autism sa poata fi pus sunt
necesare*
'I) 6btinerea unui total de / sau mai multe raspunsuri pozitive la itemi celor trei
sectiuni 'fiind obligatorii cel putin doua la sectinea A si cate unul la 2, respectiv +).
A. Dificultati calitativ semnificative in interactiunea sociala, datorate unor cauze
cum ar fi*
utilizarea inadecvata a comportamentelor non(verbale ' postura, e4presie
faciala, gestica, evitarea contactului vizual);
esec in stabilirea unor relatii sociale cu persoane de aceeasi varsta, normale din
punct de vedere al dezvoltarii;
absenta intentiei spontane de a impartasi propriile bucurii, interese si realizari
cu alte persoane;
absenta reciprocitatii emotionale sau sociale ' nu participa activ la 3ocurile
colective, preferand activitatile solitare si servindu(se de altii in scop
instrumental).
B. Dificultati calitativ semnificative in comunicare, datorate unor cauze cum ar fi *
intarziere in dezvoltare sau absenta a limba3ului verbal, fara incercari de
suplinire prin modalitati paralingvistice 'cum ar fi mimico(gesticulatia);
lipsa capacitati de a initia si sustine o conversatie in conditiile prezentei
limba3ului verbal;
utilizarea stereotipa si repetitiva a unor structuri verbale 'apartinand limba3ului
comun sau personal);
absenta 3ocului simbolic sau imaginativ 'comparativ cu copiii normali, de aceeasi
varsta).
C. Patternuri restrictive, stereotipe si repetitive legate de comportamente, interese si
activitati cum ar fi*
preocupari obsessive, stereotipe si restrictive legate de interese;
dependenta rigida fata de unele conduite rutiniere sau comportamente rituale;
manierisme motorii stereotipe si repetitive nefunctionale;
preocupare intensa legata de anumite obiecte sau parti ale acestora;
'II) +onstatarea unui retard sau a unei disfunctii in cel putin unul din urmatoarele
domenii*
interactiune sociala,
limba3,
3oc simbolic sau imaginativ 'incepand cu varsta de trei ani).
'III). 04cluderea simptomatologiei tipice sincromului ,ett sau altor tulburari
degenerative ce pot aparea in copilarie.
Diagnosticul diferential se face in raport cu sindromul Asperger, debilitatea mintala
si deficientele senzoriale, precum si cu tulburarile psihiatrice 'in special schizofrenia).
7
20


CAT DE DEVREME SE POATE DIAGNOSTICA AUTISMUL?
Interventia timpurie este cheia obtinerii unor rezultate optime pentru copii cu
autism.
6amnenii de stiinta au demonstrat ca perioada ma4ima de dezvoltare a creierului
uman se gaseste undeva intre varsta de 0 si 3 ani fapt ce sugereaza intr(un mod cat se
poate de evident ca perioada in care trebuie sa se inceapa interventia terapeutica sa se
gaseasca undeva in acest interval.
iagnosticarea precoce 'inainte de 2 ani) este foarte greu de realizat pentru ca
dezvoltarea copiilor in mod normal difera de la un caz la altul. +opiii de 2 ani cu autism
difera foarte mult de la un caz la altul. De e4emplu unii sunt distanti si neafectuosi, altii
sunt foarte sociabili si stabilesc contactul vizual spontan si la cerere, unii par ca se
dezvolta normal pana la 2 ani apoi regreseaza, altii dobandesc foarte putine achizitii
pana la 2 ani.
0ste foarte important sa intelegem ca la o varsta cat mai mica toti copii invata din
consecintele comportamantelor lor. +onsecintele acestora pot fi pozitive sau negative;
orice intrebare, actiune sau comportament a copilului trebuie sa aiba o consecinta, astfel
copilul va invata care sunt comportamentele eficiente pentru el si pentru cei din 3ur si
cum trebuie sa se comporte atunci cand el incearaca sa obtina ceva. Daca relatia dintre
comportament si mediul incon3urator este implementata copilului incepand cu o varsta
cat mai mica cu atat el va incepe sa(si modeleze comportamenul cunoscand faptul ca
orice actiune sau comportament al sau va avea o consecinta.
!emnele caracteristice autismului pot fi observate incepand cu varsta de 1" luni.
REPERE DE DIAGNOSTICARE PRECOCE ALE AUTISMULUI:
1u reactioneaza 'rade, vocalizeaza, intinde manutele) atunci cand ii acordati
atentie;
8ambeste foarte rar sau deloc;
1u intinde mainile atunci cend vreti sa il luati in brate;
0vita de cele mai multe ori contactul vizual atat cu dumneavostra cat si cu
ceilalti;
0ste dificil de calmat atunci cand plange;
Incepe sa planga fara un motiv pe care sa(l puteti depista iar acest episoade de
plans dureaza o perioada;
Are o hipersensibilitate la sunete, unele dintre ele provocand crize de plans, si
nimic din ceea ce faceti nu il calmeaza;
&
20
1u urmareste cu privirea persoanele sau obiectele care se misca in campul lui
vizual;
Are comportamente repetitive fata de anumite obiecte 'e4emplu* invarte rotile de
la masinute foarte mult timp);
1u va aduce obiectele indicate de dumneavostra;
1u raspunde la instructiuni simple 'hai la mama, vino la mine);
Isi fi4eaza privirea spre un punct fi4 si o mentine mai mult de $ minut;
1u imita ceea ce faceti;
1u raspunde atunci cand este strigat pe nume;
1u priveste spre un obiect pe care il indicati;
1u se uita la lucrurile pe care le priviti si dumneavoastra;
1u incearca sa va atraga in activitatile lui;
9ipseste comunicarea non(verbala;
1u imita e4presiile faciale sau gestuale;
:neori aveti impresia ca nu aude atunci cand vorbiti cu el;
1u reactioneaza la anumite tonalitati ale vocii;
Are anumite reactii corporale repetitive cum ar fi batutul din palme sau
leganatul;
!anifesta aversiune fata de schimbari si se manifesta prin crize de plans;
Are probleme de alimentatie sau de somn;
+and este dus intr(un loc necunoscut nu manifesta interes pentru e4plorarea
mediului;
Are reactii anormale fata de stimuli normali;
1u manifesta nevoia de afectiune;
:neori manifesta teama ne3ustificata;
:neori este autoagresiv sau agresiv cu cei din 3ur;
Isi acopera urechile cu mainile atunci cand se aud anumite zgomete;
0ste in cea mai mare perioada a timpului an4ios si speriat;
Adopta posturi bizare;
1u ii place sa fie atins sau luat in brate;
:neori pare insensibil la durere;
A incetat sa mai foloseasca anumite cuvinte pe care inainte le folosea.
+opilul nu raspunde la solicitarile adultului 'decat cand ;vrea<) si pare ca nu
aude sau nu intelege ceea ce i se cere;
+opilul protesteaza in momentul in care i se cere ceva si se insista pentru
primirea unui raspuns;
=ocul ii este marcat de un caracter stereotip 'foloseste obiectele sau 3ucariile
mereu in acelasi fel, de e4emplu* le inchide>deschide, bate cu obiectele in
anumite locuri, le invarte etc );
+opilul nu foloseste obiectele in scopul lor uzual 'le linge, scutura, plimba sticle
pe care le umple si le goleste etc);
Prezinta probleme de alimentatie, si probleme ale somnului;
1u doreste sa foloseasca cuvinte cu sens de comunicare;
?
20
!erge pe varfuri;
0colalia 'repetarea la nesfarsit a unor sunete, cuvinte, reclame tv etc);
Poate sa nu observe cand pleaca si cand vine parintele de la serviciu.
:n copil autist poate sa fie afectuos cu parintii si apropiatii lui. !ama poate spune
;0u ma inteleg bine cu copilul meu, inteleg ce vrea.< # insa intrebarea este daca si
ceilalti il inteleg, daca isi poate face cunoscute dorintele, nevoile, daca impartaseste cu
ceilalti modul in care se simte; fericirea, supararea.
Daca regasim copilul ca prezentand cateva din simptomele de mai sus si daca asta se
intampla cu o frecventa si o intensitate mica, motivele de ingri3orare sunt minime, dar
daca lista cuprinde multi itemi avem de(a face cu un copil care are nevoie de a3utor
suplimentar.
Intr(un mediu stimulativ si un climat afectiv pozitiv in familie, copilul se dezvolta
de la sine, insa uneori dezvoltarea sa este ingreunata de anumiti factori iar familia
incepe sa(si puna intrebari* copilul se dezvolta normal@ are probleme@ ce putem face sa(
l a3utam@ Daca avem de(a face cu un copil aflat in aceasta situatie, pentru a gasi un
raspuns, trebuie sa observam urmatoarele aspecte*
Achizitii pe care copilul ar trebui sa le aiba pana la varsta de de 2 ani*
#imba$ul%
o e4ecuta instructiuni simple fara a i se da indicatii prin gesturi;
o poata da sau arata obiecte familiare la cerere;
o indica imagini dintr(o carte cand i se cere;
o arata partile corpului sau si ale celorlalti;
o raspunde la intrebarea ;ce e asta@<;
o isi spune numele;
o ii numeste si pe ceilalti membri din familie si prietenii apropiati;
o numeste 3ucarii;
o raspunde cu DA si 1: la intrebari care necesita raspuns de acest fel;
o pune intrebarea ;+e este@<;
o poate sa ceara Amai multA;
o spune A-ata>1u eA.
!ociali&are%
o face ;Pa<;
o raspunde la nume spunand DA si privind persoana care l(a strigat;
o imita miscarile simple ale unui copil in 3oc;
o imita adultul in actiuni simple;
o stabileste contactul vizual cu persoana careia i se adreseaza;
o respecta interdictia cand i se spune 1:B;
o saluta cunostintele cand i se cere;
o tine o carte adultului pentru a i se citi din ea;
/
20
o i(a parte la 3ocuri pentru o perioada scurta 'impinge masina, arunca
mingea la alt copil);
o coopereaza cu parintii ?0C din timp.
Cognitiv %
o e4ecuta gesturi simple la cerere 'ridica mainile);
o asociaza obiecte asemanatoare dar si obiecte cu imaginea lor;
o arata spre sine cand este intrebat;
o suprapune cuburi la cerere;
o mazgaleste cu creionul;
o da paginile unei carti;
o completeaza incastre.

Autoservire%
o se descurca sa manance independent cu lingura si sa bea cu cana 'chiar
daca varsa putin);
o foloseste gesturi sau cuvinte pentru a arata nevoia de a merge la baie
o isi scoate hainele 'sosetele, pantalonii, 3achetele, cand sunt desfacute);

Abilitati pe care copilul trebuie sa le aiba pana la varsta de 7 ani*
#imba$%
o foloseste propozitii 'alcatuite din substantiv D ad3ectiv, sau
substantiv D verb);
o anunta nevoia de a merge la baie printr(un cuvant;
o foloseste 1: in vorbirea spontana, raspunde la intrebari de genul*
cine@ ce face@ unde este@;
o foloseste pluralul, chiar daca nu totdeauna correct;
o foloseste timpurile trecut, prezent si viitor in e4primare;
o descrie evenimente in ordinea intamplarii lor;
o foloseste posesia;
o descrie lucruri;
o foloseste pronumele.
!ociali&are%
o sta cu un adult si asculta poveste sau muzica ? ( $0 minute;
o incearca sa ;a3ute< la treburile casei;
o face o alegere cand e intrebat ;pe cine iubesti@<;
o foloseste ;te rog< si <multumesc<;
o se 3oaca cu un alt copil ? ( $0 minute participand la actiuni comune
3ocului.
E
20
Autoservire%
o evita pericolele 'colturile, focul, scarile abrupte);
o isi pune sosetele, haina, camasa, isi pune pantalonii, se incalta 'cu
minim de a3utor);
o se spala pe maini si se sterge cu prosopul;
o bea cu cana si cu paiul;
o se sterge cu servetelul cand i se cere;
o mananca cu lingura si cu furculita.
Cognitiv%
o aseaza obiecte in ordinea marimii;
o numeste actiuni;
o asociaza forme cu imaginea lor;
o asociaza culori;
o deseneaza imitativ o linie, un cerc, o cruce;
o completeaza incastre;
o gaseste o carte care i se cere;
o intelege pozitiile spatiale ;in<, ;pe<, ;sub<;
o numeste obiecte ce produc sunete.
Aspectele prezentate mai sus nu acopera toata aria de dezvoltare a unui copil de 2
respectiv 7 ani. Abilitatile sunt prezentate selectiv pentru a va putea face o idee referitor
la ceea c ear trebui sa faca un copil cu o dezvoltare normala..


PRINCIPALELE MANIFESTARI IN AUTISM
Contactul vi&ual - +opiii cu autism au probleme in a initia si sustine contactul
vizual.
9ipsa contactului vizual este primul simptom care este observat de mama; este
primul semn care provoaca ingri3orare si parinti incep sa(si puna semne de intrebare.
+ercetarile facute la :niversitatea din 9ondra au demonstrat ca bebelusi de numai
cateva zile au abilitatea de baza pentru a(si stabili contactul vizual, iar acest lucru se
dezvolta in timp prin socializare. +opiii cu autism nu pot face acest lucru. Acest lucru se
poate datora anumitor probleme in cone4iunile cerebrale care il impiedica sa
interpreteze ceea ce incercam sa(i comunicam prin contactul vizual. Deasemenea poate
sa fie constient ca noi incercam sa stabilim contactul vizual dar sa nu ne poata raspunde.
6 alta problema a copilului cu autism este ca nu poate citi corect e4presiile faciale si
gesturile.
Intr(un studiu britanic publicat in =urnalul de neurologF ;2rain<, cercetatorii au
descoperit ca persoanele cu autism interpreteaza diferit e4presiile faciale, fata de
persoanele fara autism. Activitatea lor cerebrala inregistreaza patternuri incongruente
'dissimilar) iar cerebelul ' partea creierului responsabila de coordonarea miscarilor
corporale si mentinerea echilibrului) are o structura anormala. Anumite parti ale
G
20
creierului responsabile de interpretarea e4presiilor faciale nu sunt active la persoanele
cu autism.
:n alt motiv pentru care persoanele cu autism nu pot interpreta corect e4presiile faciale
ar fi ca se concentreaza doar pe anumite parti ale fetei persoanei cu care vorbeste, care
pot transmite mesa3e cofuze. Intr(un studiu facut la :niversitatea Hale s(a descoperit ca
persoanele cu autism tind sa se uite mai mult la gura decat la ochi.
'colalia ( ma3oritatea copiilor cu autism dezvolta ceea ce se numeste ecolalie sau
limba3 ecolalic. "orbim despre ecolalie atunci cand copilul repeta cuvinte dintr(o fraza
sau chiar toata fraza pe care a auzit(o. :neori repeta imediat ceea ce a auzit iar alteori se
intampla sa o faca mai tarziu.
!ulti copii din spectrul autist utilizeaza ecolalia, fara a intentiona sa comunice. De
e4emplu in timp ce vorbim cu el si il intrebam daca ii place sa mearga in parc el poate
incepe sa spuna ;Pentru sanatatea dvs. evitati consumul de zahar<.
:neori copilul poate avea ecolalie cand nu intelege ceea ce ii spunem sau ii cerem. !ai
poate avea ecolalie atunci cand desi intelege ce i(am cerut nu stie cum sa raspunda* de
e4emplu il intrebam ;vrei suc de portocale@< si el raspunde ;vrei suc de portocale@<;
acest raspuns inseamna ca vrea suc de portocale dar nu a stiut cum sa formuleze corect
din punct de vedere grammatical; vorbirea la persoana a doua este o problema
caracteristica autismului, ii este greu sa inteleaga ca forma corecta este ;eu vreau suc de
portocale<.
0colalia este de doua feluri*
( ecolalie imediata; copilul repeta ceea ce i se spune ' de e4emplu este intrebat ;ce
vrei@< si el raspunde ;ce vrei@<.
( ecolalie intarziata; copilul repeta ceea ce a auzit mai demult, cu o zi in urma sau
chiar cu saptamani in urma; poate repeta ceea ce a auzit la televizor ' poate repeta
reclamele pe care le vede la televizor, ca in e4emplul de mai sus) sau chiar
conversatii intregi pe care le(a auzit, incluzand pauzele din conversatie,
schimabarea tonalitatii vocii fara sa inteleag ce inseamna aceste lucruri.
Insa, trebuie sa avem in vedere ca la varstele mici, inainte de a incepe sa vorbeasca
ecolalia este absolut normala. Toti copii invata sa vorbeasca prin ecolalie, imitand
adultii din 3urul lor. 2ebelusi incep sa spuna ;mama< tocmai pentru ca au auzit(o mereu
spunand ;a venit mama<, ;mama ti(a adus o 3ucarie<, ;nu plange, mama este aici<.
0colalia este primul pas spre comunicare. !ai tarziu insa ecolalia devine o problema
pentru ca autistii raman blocati, mai mult sau mai putin, in acest stadiu. Insa fara
interventie precoce acest stadiu poate dura si mai mult.
!tereotipiile ( copiii cu autism au comportamente autostimulante si repetitive; fie ca
se folosesc de obiecte pentru a face asta, sau de anumite parti ale corpului. Iluturatul
mainilor este un comportament foarte des intalnit la copiii cu autism. Aceste
comportamente pot avea mai multe cauze declansatoare. Pentru a putea interveni in a(l
a3uta trebuie analizata putin situatia in care se afla copilul.
+opilul se poate afla intr(o situatie tensionanta pentru el 'zgomote in 3ur, prea multe
solicitari din partea celorlalti etc.) si se foloseste de stereotipii pentru a se elibera de
aceasta tensiune, pentru a se rela4a. In acest caz stereotipiile sunt un semnal ca ceva nu
este in regula si putem sa il a3utam ducandu(l intr(un loc in care el se simte confortabil.
%
20
Dar daca nimic din mediu nu il deran3eaza pot fi alte cauze ale autostimularii. Poate
sa fie o problema senzoriala; de e4emplu pocnitul degetelor poate sa indice o problema
de hiposenzitivitate, adica o disfunctie senzoriala care indica faptul ca poate avea
probleme in a procesa imput(ul provocat de senzatiile tactile si atunci isi pocneste
degetele pentru a(si provoca aceste senzatii.
0ste important de stiut ca nu toti copiii cu autism au aceleasi probleme de
autostimulare.
Iiecare dintre noi ne autostimulam intr(un fel sau altul atunci cand suntem tensionati
numai ca o facem intr(un mod acceptat social; copilul cu autism se elibereaza de aceste
tensiuni prin modurile cele mai simple pe care le gaseste la indemana* fluturatul
mainilor, se ciupeste de anumite parti ale corpului, loveste repetat un obiect, se
balanseaza continuu etc.
Invatam despre lume si despre ceea ce ne incon3oara datorita informatiilor pe care le
primim prin intermediul celor cinci simturi, informatii pe care creierul si sistemul
nervos central le interpreteaza si ne dau o imagine de ansamblu. Indiferent in ce situatie
ne aflam suntem cababili sa analizam situatia tinand cont de ce se intampla in 3ur si sa
luam o decizie. !ulti copiii care sufera de o tulburare din spectrul autist au disfunctii de
integrare senzoriala, adica unul sau mai multe simturi sunt incapabile de transmite si
procesa informatia pentru a oferii creierului o imagine de ansamblu despre ceea ce se
intampla.
+and un copil cu autism are probleme de integrare senzoriala el are dificultati in a
procesa informatiile trimise de cele cinci simturi. +reierul lor are probleme in a integra
toate senzatiile si a le interpreta creand confuzie.
Pot fi insa si disfunctii ale fiecarui simt in parte; unele simturi pot fi supradezvoltate
'de e4emplu copilul poate fi deran3at de cel mai mic zgomot) iar altele pot fi
subdezvoltate 'poate tine mainile sub apa fierbinte fara sa simta durere).

$0
20
CHESTIONARE APLICATE IN EVALUAREA COPILULUI CU TULBURARI DE
SPECTRU AUTIST
+hestionarul de diagnostic '( )imbland.
Acest chestionar permite culegerea a numeroase informatii asupra istoriei medicale a
copilului, comportamentului copilului, informatii ce vor fi utile pentru precizarea
originii, a conditiilor de aparitie si pentru natura tulburarilor observate.
CA)! - +hildhood Autistic ,ating cale ( creatJ de 0.chopler, ,eichler,
Devellis, DalF, $%E$, Kn +arolina de 1ord, :A.
Aceste scale puncteaza importantele trasaturi autistice, ca de e4emplu*
conduitele de izolare, atitudinile de retragere; tulburari de conduita fata
de obiecte;
tulburari de atentie;
stereotipiile gestuale;
probleme de limba3;
tulburari de comportament si de afectivitate;
tulburari de conduita in ceea ce priveste alimentatia si
somnul;
reactiile parado4ale la perceptiile senzoriale.
*A)! # -illiam Autism ,ating cale # cala -iliiam de evaluare a autismului
cala -illiam de evaluare a autismului este un test standardizat conceput pentru
selectarea si evaluarea autismului si a altor tulburari comportamentale grave. -A,
ofera informatii de referinta tip care pot a3uta in diagnosticarea autismului.
cala cuprinde urmatoarele subteste*
$$
20
comportamente stereotipe;
comunicare;
interactiune sociala;
tulburari de dezvoltare;
intrebari cheie.
Teste clinice de tip evaluare diagnostica se raporteaza e4clusiv la severitatea
simptomelor. Atandardul de aurA in prezent in lume este constituit din triada de
teste +L, ADI(, si AD6(- 'Autism Diagnostic Interview / Observation Schedule
,utter, 9ord et al) pentru evaluare si diagnostic.
Pentru stabilirea programului si evaluarea eficientei 'in evolutie) * P0P(,.
'Psychoeducational Profile Revised chopler). Acesta include itemi specifici pe
etapa de varsta 'oarecum similar Portage) la care se adauga severitatea
comportamentelor de tip autist.
Pentru evaluarea abilitatilor copilului tipic putem aplica !cara +ortage #
evaluarea abilitatilor se face urmarind fiecare arie de dezvoltare in parte*
( limba3;
( socializare;
( cognitive;
( autoservire;
( motor.
Desi se foloseste foarte des in evaluzarea copilului cu autism, Portage 1: este un
test bun de evaluare pentru tulburari pervazive de dezvoltareB
:n chestionar eficient pentru a evalua abilitatile copiilor cu tulburari de
dezvoltare este ;+arolina +urriculum for infants and toddlers Mith special
needs< '0 # 7 ani) si ;+arolina +urriculum for preschoolers< '7 # / ani).
"oi prezenta mai 3os ariile de evaluare ale acestui chestionar*
P0,61A9> 6+IA9
$. Autocontrol si ,esponsabilitate
2. Abilitati interpersonale
7. +onceptul de sine
&. Autoservire*
( !ancat;
( Imbracat;
( Toaleta.
?. Atentie si memorie # "izual> patial
/. Perceptia vizuala*
( Puzzle> +onstructii de cuburi;
( Potrivire> ortare.
E. Iunctionalitatea obiectelor> =oc simbolic
$2
20
G. ,ezolvarea de probleme
%. +onceptul de numar
+6-1ITI"> +6!:1I+A,0
$0. 9imba3> vocabular receptiv
$$. 9imba3> vocabular e4presiv
$2. Atentie> !emorie ( Auditiv
+6!:1I+A,0
$7. Intelegerea limba3ului
$&. Abilitati de conversatie
$?. tructura gramaticala
$/. Imitare verbala
!6T,I+ITAT0 II1A
$E. Imitatie motorie
$G. Aptitudini bilaterale
$%. Prinderea si manipularea obiectelor
20. :tilizarea obiectelor
2$. Abilitati vizual # motorii

!6T,I+ITAT0 -,6I0,A
22. Pozitie verticala*
( postura si locomotie;
( echilibru;
( 3oc cu mingea;
( 3oc ;afara*.
27. Pozitie orizontala 'cu fata in 3os)
2&. Pozitie orizontala 'cu fata in sus)
$7
20
Puncte cheie care treuie ur!arite in "i#cutia cu $arinte%e c&$i%u%ui auti#t:
+e asteptati de la terapie@
+are sunt scopurile imediate@ 'copurile pentru urmatoarele 7 luni)
,elatia parinte ( copil. Interactiunea zilnica cu copilul.
Istoria copilului ( istoria medicala* alergii, boli ale copilariei, probleme
senzoriale.
+omponenta familiei.
+are este programul zilnic al copilului@ +ate ore sta copilul cu familia@
9imba3, comunicare, cognitiv, activitati zilnice.
+um isi e4prima nevoile. +ere un 3oc@ Initiaza un 3oc@ +ate cuvinte foloseste
pentru a(si e4prima nevoile@ Ioloseste intrebari, gesturi pentru a comunica@
Intelege instructiunile care i se dau@
'xplicatii despre terapie # cate ore, cum se face, detalii despre terapie.
0chipa de terapeuti.
!aterialele de care au nevoie.
$&
20
+um va decurge terapia.
Ce este ABA,
Importanta mediului, cum influenteaza mediul viata.
+um folosim recompense, pedeapsa.
+e recompense folosim.
+um arata terapia, e4emple de programe.
+um decurg sedintele.
+um dam feedbac5 echipei.
Analistul se bazeaza pe cercetari; luam decizii bazate pe informatiile de
specialitate pe care le avem. tim sigur daca o tehnica da rezultate sau nu. +ei
mai multi copii fac progrese, insa progresele copilului depind foarte mult de
potentialul fiecaruia si de gravitatea afectiuni.
!uccesul in terapie depinde de - factori .A/0)I%
$. "arsta copilului la intrarea in program;
2. 1ivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere a abstractului si
Autostimularile;
7. -radul de implicare al familiei;
&. Profesionalismul echipei si coordonatorului.
1u putem spune de la inceput care vor fi progresele # vom sti dupa apro4imativ /
luni care este potentialul copilului. Trebuie sa ne bazam pe fapte concrete, pe achizitii
pentru a da un prognostic.
!ulti copii cu autism au si retard; succesul copilului nu este intotdeauna sub
controlul specialistului, depinde foarte mult si de implicarea familiei, varsta copilului la
intrarea in program, nivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere a
abstractului si autostimularile
$?
20
Ana%i'a a$%icata a c&!$&rta!entu%ui (A$$%ie" eha)i&r ana%*#i#+
A2A este o stiinta a comportamentului uman. 0ste un proces de aplicare
sistematica a interventiilor bazate pe principiile invatari cu scopul de a imbunatatii
comportamentele adaptative si achizitiile necesare adaptarii le mediu. Analiza
comportamentala aplicata este o tehnica prin care se evaluaza mediul in care traieste o
persoana, apoi se fac anumite schimbari cu scopul de a produce imbunatatiri
semnificative in comportamentul uman, in sensul adaptarii acestuia la cerintele mediului
social.
Include observarea directa, analiza functionala a relatiei dintre mediu si
comportament.
A2A utilizeaza antecedentele si consecintele unui comportament pentru a produce
modificari dezirabile ale acestuia. e bazeaza pe ideea ;comportamentul uman este
influentat de e4perientele trecute si prezente dar si de structura genetica a individului<.
In ultimii 70 de ani, sute de studii au relevat eficienta A2A in mai multe domenii*
o copiii si adulti cu anumite tulburari mentale;
o tulburari de dezvoltare;
o tulburari din spectrul autist;
o comportament ' social, academic, streotipii, agresivitate, limba3 etc.);
o se poate aplica si cu scopul de a imbunatati relatiile din anumite grupuri sociale*
familie, scoala, institutii, spitale si chiar la birou.

!etoda ABA este un studiu terapeutic al comportamentului, manifestat in moduri
diferite la copiii cu autism si alte disfunctiuni asemanatoare.
$/
20
In cazul alicarii teraiei comortamentale alicate la c&$iii "in #$ectru% auti#t!
trebuie c&n#&%i"ata & echi$a "e tera$euti, c&&r"&nata "e un $#ih&%&- #$ecia%i'at in
tera$ia c&!$&rta!enta%a! teraia facandu-se mai !u%te &re $e 'i "#$ - %$ ore e
satamana&! iar entru fiecare teraeut o sesiune este curinsa intre doua ' trei ore cu
auze( )chia de teraeuti trebuie sa urmeaze si un rogram de instruire in aceasta
forma de teraie(
+opilul cu autism poate avea comportamente in exces 'autostimulare, automutilare,
agresiune, hiper5inetism, comportamente obsesive, comportamente stereotipe) dar si
comportamente deficitare 'limba3, abilitati sociale, abilitati de 3oaca, abstractizari si
autoservire), scopul terapiei fiind acela de a descreste comportamentele e4cesive, de a
creste comportamentele deficitare si de a modela altele noi . 1ratamentul
comportamental pune accent pe controlul intaritorilor. copul tratamentului este de a
preda un numar mare de comportamente adaptive 'congnitive, lingvistice, sociale, etc.)
prin intarirea apro4imarilor comportamentelor tinta si a discriminarilor tot mai
comple4e intre situatii. Terapia se adreseaza tuturor ariilor de dezvoltare* cognitiv,
motric, social, autosevire si comunicare si limba3. De asemenea terapia vizeaza si
principalele probleme legate de comportamentele neadecvate.
0ste foarte important sa intelegem ca la varsta mica toti copii invata din consecintele
comportamentului lor. +onsecintele pot fi pozitive sau negative. 6rice comportament>
actiune>intrebare a copilului trebuie sa aiba o consecinta, asfel copilul va invata care
comportamente sunt eficiente si cum trebuie sa se poarte atunci cand vrea sa obtina
ceva.
,elatia dintre comportamente si mediul incon3urator este descrisa de principiile
conditionarii operante care are 7 componente*
A21'C''21 # situatia in care a aparut comportamentul respectiv 'unde era
copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s(a cerut sa faca, daca a fost interupt din vreo
activitate etc);
C0.+0)1A.'21 # actiunea intreprinsa ca reactie la antecedent;
C02!'CI21A # ce s(a intamplat imediat dupa aparitia comportamentului problema
'e4. copilul a inceput sa tipe pentru ca vrea o 3ucarie iar mama i(a dat 3ucaria
respectiva).
Pentru a dezvolta programe care sa schimbe cu succes comportamentele copiilor
este foarte important de inteles cum anume influenteaza antecedentele si
consecintele comportamentele si cum opereaza acestea.

De ce ABA? . Re'u%tate%e tera$iei
,ezultatele cercetarilor in urma aplicarii A2A arata ca daca terapia este inceputa
destul de devreme ( inainte de varsta de & ani, este destul de intensiva ( (0-30 chiar &0
de ore de terapie pe saptamana si este continuata pana la doi ani, intre (0 si -34 dintre
copii pot deveni la fel ca si ceilalti copii de varsta lor si pot scapa de diagnosticul de
autism. Toti acesti copii pot duce vieti mai productive si mai implinite din punct de
vedere social.
$E
20
+opiii care incep terapia A2A dupa varsta patru ani isi pot dezvolta abilitatile
sociale, anumite abilitati academice si mai important, abilitati de viata. Isi pot
imbunatatii abilitatile de autoa3utorare necesare, cum ar fi sa stie sa faca cumparaturi, sa
ia autobuzul si sa tina curat si ordine in casa. Pe scurt, ei pot sa devina, in multe cazuri,
relativ independenti si nu trebuie sa traiasca in institutii specializate.
!etoda A2A a3uta copilul cu autism in urmatoarele arii*
o creste frecventa aparitiei comportamentelor dezirabile prin recompensare;
o invata copilul abilitati noi 'prin invatare sistematica si recompensare preda
abiliati de autoservire, comunicare, relationare sociala);
o mentine anumite comportamente necesare adaptarii la mediul social;
o generalizeaza sau transfera comportamentele dintr(o situatie in alta sau de
la un anumit mod de raspuns la altul, mai comple4 ' scopul este de a
generaliza si transfera tot ceea ce invata in camera de lucru ( la gradinita,
scoala, mediu social);
o reduce comportamentele interferante, care pot ingreuna invatarea si
relationarea;
o modifica mediul de invatare pentru ca aceasta sa se realizeze cat mai
eficient, insa pe termen lung se urmareste ca persoana sa se poata descurca
in orice situatie.

In orice tip de terapie progresele difera de la un client la altul, factorul principal care
duce la progres este potentialul fiecarui individ in parte.
In ceea ce priveste terapia A2A rezultatele vor fi cu totul diferite in cazul unui copil
care incepe terapia la 2 ( 7 ani si altele vor fi progresele unui copil care incepe terapia la
?ani.
:n alt aspect foarte important este severitatea autismului si daca mai sunt prezente si
alte afectiuni asociate.
!odul in care se dezvolta un copil cu autism este similara dezvolatarii oricarui
copil. Insa un copil cu autism se dezvolta in mod inegal in diferite arii* social, cognitiv,
limba3, motor.
De e4emplu, poate fi dezvoltat normal din punct de vedere motor insa dezvoltarea
limba3ului sa fie mult in urma celorlalti copii de varsta lui. au, in cazul copiilor cu
autism inalt functional limba3ul sa se dezvolte apro4imativ normal insa abilitatile sociale
sa fie lacunare.
ocializarea si comunicarea au cel mai mult de suferit in cazul copiilor cu autism.
:n copil cu autism care nu are retard mintal va invata cu succes materialul care se
refera la cunostinte academice, dar va vorbi in continuare intr(un mod specific si va
avea in continuare dificulati in ceea ce priveste relationarea si intelegerea emotiilor
celorlalti.
e poate sa invete sa urmeze anumite reguli in ceea ce priveste interactiunea sociala
insa o va face intr(un mod superficial si ii va lipsi spontaneitatea in relatiile cu ceilalti.
:n copil cu autism care are si retard mintal va invata mai greu, va avea un limba3
limitat, si va fi mai putin constient de lumea in care traieste.
Indiferent din care categorie face parte trebuie sa avem gri3a sa(i oferim
oportunitatea de a invata cat mai mult posibil si de a face progrese atat cat ii permit
$G
20
abilitatile. +u cat il vom provoca mai mult si ii vom oferi oportunitati de a invata din
mediu cu atat vom avea succese mai mari in ceea ce priveste progresul.
Trebuie sa ne folosim de fiecare situatie care apare pentru a(l invata ceva. "a fi
nevoie de multe repetitii dar orice copil cu autism poate invata in timp si nimic din ceea
ce facem nu va fi inutil.
+eea ce trebuie avut in vedere atunci cand se incepe un program de tarapie este ca
progresele nu vor aparea dintr(o data. 0ste nevoie de multa munca, rabdare, implicare.
Procesul terapeutic este de durata si este foarte important sa fim atenti la orice
progres, fie el cat de mic pentru a prinde incredere si a continua drumul care uneori
poate fi destul de lung.
Trebuie sa avem in vedere ca terapia A2A nu se aplica in acelasi mod la toti copiii.
04ista reguli, insa regulile sunt facute pentru a ne putea ghida. Iiecare copil este diferit
si reactioneaza in modul lui specific la programele de terapie. Terapia este fle4ibila si se
ghideaza dupa nevoile copilului. 04ista programe standard ca in orice alt tip de terapie
insa depinde de abilitatile fiecarui psiholog in parte de a le adapta nevoilor copilului.
Trebuie sa avem gri3a sa nu il suprasolicitam dar nici sa nu(i subestimam capacitatile; in
ambele cazuri copilul va a3unge sa refuze terapia si sa nu mai fie cooperant. Asa ca ne
revine datoria de a urmari copilul cu foarte mare atentie, de a empatiza cu el si de a(l
simti. Principiul de la care ar trebui sa porneasca terapia este A=:TA(! A A IA+
I1-:, I 1: :ITA A !A ,0P0+TI.
Indiferent ca este autist sau nu copilul trebuie sa inteleaga de ce vrem sa faca
anumite lucruri pentru noi si trebuie respectat. 1: avem voie sa(i cerem lucruri doar de
dragul de a(i cere ceva # in timp va refuza sa ne mai raspunda. In terapie trebuie sa fim
cat mai spontani, creativi, sensibili la nevoile copilului, sa(i vorbim pe un ton cat mai
normal 'nu este nevoie sa folosim un limba3 artificial si rigid ci doar I0,!, +:,T I
9A 62I0+T). Programele de terapie trebuie sa decurga intr(un mod cat mai natural si
cat mai putin artificializat; daca copilul invata din conte4t este minunat, nu trebuie sa
mai facem o lectie speciala pentru a(i preda abilitatea respectiva.
Trebuie sa avem mare gri3a in a nu artificializa si rigidiza terapia astfel incat copilul
sa perceapa lumea intr(un mod distorsionat. +opiii cu autism pornesc in lume cu un mod
de a percepe lumea diferit de a(l nostru asa ca ne revine datoria de a le arata cat mai
corect realitatea. a nu uitam ca ceea ce fac ei in camera de lectii este doar o pregatire
pentru lumea reala nu si realitatea. 0ste un fel de ;laborator< care ii pregateste pentru ce
se afla ;dincolo<.
Iiecare copil poate face progrese in terapie, pentru ca A2A este un sistem de
invatare, un program de invatare prin care isi propune sa modifice comportamentul
copilului in mod sistematic si intensiv. istemul are obiective clar formulate, impartite
in sarcini mici, astfel incat evolutia copilului sa poata fi masurata permanent. Intarirea
comportamentului se face prin recompensare, intreg sistemul functionand pe baza
acestor intaritori, fie materiali, fie sociali. 6biectivele sunt impartite in pasi mici, pe
care fiecare copil sa(i poata atinge, si daca cerinta este prea mare, se da un pas inapoi
pana cand copilul poate reusi apoi trecem la pasul urmator.
!uccesul in terapie depinde de - factori .A/0)I%
$%
20
$. "arsta copilului la intrarea in program;
2. 1ivelul cognitiv, stabilitatea atentiei, capacitatea de intelegere a abstractului
si autostimularile;
7. -radul de implicare al familiei;
&. Profesionalismul echipei si coordonatorului.
1u putem spune de la inceput care vor fi progresele # vom sti dupa apro4imativ /
luni care este potentialul copilului. Trebuie sa ne bazam pe fapte concrete, pe achizitii
pentru a da un prognostic.

9a baza aplicarii terapiei A2A in cazul copiilor cu autism sta DT 'iscrete 1rial) #
unitatea de invatare alcatuita din 7 componente* D 'timul Discriminativ, adica
cerinta), , ',aspunsul copilului), + '+onsecinta la comportamentul respectiv);
:neori intre ! si )aspuns se interpune +romptul 5a$utorul oferit copilului6, apoi
Consecinta.
De ce se foloseste Discrete Trial@
$. clarifica ceea ce are de invatat copilul atat pentru adult cat si pentru copil.
2. a3uta terapeutul sa fie consecvent
7. usureaza evaluarea progresului si colectarea datelor.
+aracteristicile unui !*
- trebuie sa fie clar, simplu, neintrerupt, si potrivit niveluilui copilului;
- este cerinta, fara adaugiri in plus ' numele copilului, Nuita(te la mineB<, Nfii
atentB<);
- se da o singura data apoi se asteapta raspunsul copilului;
- poate include prezentarea unui obiect, a unei instructiuni, a unei miscari, sau a
unei intrebari;
- initial se da la fel de catre toti cei implicati in program.
+aracteristicile unui raspuns )*
- raspunsul copilului la cerinta poate fi corect, cand copilul da raspunsul asteptat
in 7 ( ? sec. 'in colectarea datelor se noteaza cu D);
- raspunsul copilului la cerinta poate fi gresit, cand copilul da un raspuns din
acelasi program sau din altele dar gresit, sau cand se anga3eaza in alt fel de
comportamente decat cel asteptat in urma D(ului 'se noteaza cu () ;
20
20
- non-raspuns, cand nu da nici un fel de raspuns sau cand copilul da un raspuns
corect dar dupa cele ma4 ? sec., se considera a fi raspuns gresit in colectarea
datelor 'se noteaza cu 0).
- promptat # copilul este a3utat sa dea raspunsul corect 'se noteaza cu P).
Consecinta raspunsului*
- +o&itiva O recompensa ' 2,A"6 D recompensa materiala). e ofera numai in
cazul unui raspuns corect.
- e ofera imediat dupa raspunsul corect;
- e individualizeaza, in functie de preferintele copilului si se schimba permanent
pentru a(si mentine valoarea de recompensa.
- ,ecompensele se dau in cantitati mai mari pentru raspunsurile independente sau
raspunsuri foarte bune, si in cantitati moderate in cazul raspunsurilor promptate.
+u toate ca folosirea unor cantitati mai mari de recompense produc efecte mai
puternice, evitati saturatia prin folosirea unor cantitati mai mici si prin varierea
recompenselor.
- 2egativa O 1:B, Ai gresitB, Iii mai atentB 0tc. +onsecinta negativa trebuie sa fie
pur informationala 'atrage atentia copilului asupra faptului ca nu a dat raspunsul
asteptat) si se da dupa un raspuns gresit, sau un non(raspuns.
- Pentru ca un anumit item sa fie considerat recompensa si pentru a avea
intradevar valoare de recompensa nu trebuie sa(i fie copilului la indemana in nici
o alta impre3urare, decat in urma unui raspuns corect.
- ,ecompensele trebuie sa poata fi oferite cu usurinta si rapid.
- Alternati recompensele sociale 'lauda, imbratisarea) cu cele primare 'ciocolata,
alunele, 5inderul)
+romptul 5+6%
- 0ste a3utorul oferit copilului, minim dar suficient pentru a indeplini un D.
- Trebuie sa apara in acelasi timp cu D(ul sau imediat dupa D.
- Terapeutul decide daca ofera P sau nu inainte sa dea D(ul.
- Pentru un item masterat in !TP, P se da dupa ma4im un raspuns gresit.
- Pentru un item masterat si in ,,P, P se da dupa ma4im 2 raspunsuri gresite.
- Intotdeauna trebuie folosit P cel mai adecvat si mai putin intrusiv si care poate fi
diminuat treptat.
- Imediat ce s(a introdus un tip de P, trebuie sa avem raspuns la intrebarea N+um
diminuez acest P astfel incat copilul sa devina independent in oferirea
raspunsului@<
Tipuri de P*
$. 7i&ic* a3utorul fizic oferit pentru a(l face pe copil sa dea un raspuns corect;
2. Prin imitatie* oferirea raspunsului corect o data cu D, pentru a(l face pe copil
da dea un raspuns corect imitand terapeutul;
7. +o&itie8 apropiere* asezarea stimului cerut mai aproape de copil;
&. Imitare verbala* oferirea verbala a raspunsului corect;
?. !timul inclus* e4. cuvantul Nrosu< scris cu cerneala>culoare rosie;
/. 9i&ual* folosirea cuvintelor scrise, a cartonaselor, ilustratiilor etc.
2$
20
E. 0verlaping* cand i se da copilului D pe masura ce acesta indeplineste anumite
parti din el. I se cere sa dseneze o casa prin imitatie* terapeutul deseneaza un
patrat, copilul imitat si deseneaza un patrat, terapeutul(un triunghi, copilul(un
triunghi etc
G. .odularea vocii*accentuarea unui anumit cuvant dintr(un D 'da(mi cubul
rosu)
%. Involuntar, nespecific* gesturi, privire etc.
:::: Pentru a evita dependenta de P*
- nu se ofera recompense puternice ori in cantitati mari pentru raspunsurile
promptate;
- evitati oferirea P dupa ce a dat un raspuns incorect > dupa ce au trecut mai mult
de ? sec. > dupa ce ati dat de3a consecinta.
- chimbati scopul in cazul in care nu puteti diminua P, decat sa continuati cu
acelasi nivel de P.
)eguli de masterare%
P .ass 1rial* atunci cand se da acelasi D pana cand copilul indeplineste
consecutiv 7 raspunsuri independente.
P Imediat ce am obtinut 7 raspunsuri independente introducem acel item in
iscrimination 1rial # adica ne alegem un item anterior masterat si ne asiguram ca
poate face discriminarea intre itemul in curs de invatare si unul de3a invatat.
P )andom )otation* cand itemul in curs de achizitie se roteste total aleator in
sitting cu ceilalti anterior masterati.
:n item nou se introduce intotdeauna intai in !T oferind copilului prompt.
Dupa 7 raspunsuri independente consecutiv se trece in DT. +opilul trebuie sa aiba
2,7 sittinguri consecutive 'cu 2 persoane diferite) cu mai mult de G0C succes, apoi se
introduce in ,,, unde se considera masterat dupa 2,7 sittinguri consecutive cu mai mult
de G0C succes 'cu 2 persoane diferite). Aceste reguli trebuie considerate un reper insa
in practica ele se stabilesc in functie de abilitatile copilului si de dificultatea
programului ales.
Daca un item sta mai mult de ? sittinguri in DT 'timp in care ceilalti itemi din
program nu au fost lucrati), este necesar sa se faca o I1T,0TI10,0)
I1T,0TI10,0A se face doar intre sittinguri de DT, si este un ,, cu toti itemii anterior
masterati, fara itemul in curs de achizitie in DT.
22
20
E)a%uarea ai%itati%&r
Primul pas in selectarea programelor consta in evaluarea abilitatilor si deficitelor
copilului. -hidurile curriculare pot fi folosite drept cadru pentru o evaluare initiala.
Atunci cand evaluati abilitatile copilului, tineti cont de urmatoarele aspecte*
;Copilul da dovada acestei abilit<ti la comanda verbala, 04ista copii care pot face
anumite lucruri spontan, dar nu si la cerinta adultilor.
;Abilitatea e pre&ent< fara a$utorul dumneavostr<, Atunci cand evaluati o
anumita capacitate, trebuie sa determinati nivelul la care se afla copilul fara a fi a3utat.
;Abilitatea are consisten=< in timp@ 0ste importanta stabilirea faptului ca o anumita
capacitate poate fi demonstrata in mai multe ocazii diferite.
;!unt pre&ente toate componentele abilitatii@
;Abilitatea este demonstrata in pre&enta unor persoane diferite, in diverse
contexte, cu stimuli variati,
Se%ectarea $r&-ra!e%&r
Dupa evaluarea abilitatilor copilului, trebuie sa decideti care vor fi cele vizate pentru
instruire. Intrebarile de mai 3os pot fi de a3utor in selectarea obiectivelor de instruire.
;Copilul are abilitatile de ba&a necesare pentru acest program, Atunci cand
alegeti un program, intrebati(va mai intai care sunt abilitatile de care copilul are nevoie
pentru a raspunde. De e4emplu, va puteti dori ca el sa(si formuleze cererile prin
propozitii, dar e posibil sa nu poata repeta cuvintele.
;+rogramul este adecvat varstei8de&voltarii copilului, Desi copiilor cu autism nu
li se poate aplica un model al dezvoltarii normale a achizitionarii de abilitati, programele
27
20
trebuie totusi sa reflecte o secventa de dezvoltare care este de asteptat si in cazul unui
copil tipic.
;Aceasta abilitate va a$uta la reducerea problemelor comportamentale, Alegeti
programe de instruire care sunt susceptibile de a avea un impact pozitiv asupra
comportamentului copilului. De e4emplu, invatarea de raspunsuri comunicative, cum ar
fi indicarea cu degetul si gesturile de ;da< si ;nu< pot a3uta la reducerea problemelor
comportamentale care indeplinesc o functie de comunicare.
;Aceast< abilitate va duce la invatarea altor abilitati, Atunci cand alegeti
abilitatile pentru instruire, identificati(le pe acelea care se construiesc unele pe altele.
;Aceast< abilitate poate fi generali&ata, Alegeti acele programe si tintiti
raspunsurile pe care copilul va avea ocazia sa le practice si in afara lectiilor. De
e4emplu, e mult mai probabil ca de(a lungul unei zile sJ Ki cereQi copilului.
;Copilul va ac>i&i=iona aceast< abilitate intr-o perioad< de timp re&onabila,
;Abilitatea este importanta pentru dumneavoastra si pentru familie,
;Abilitatea poate fi folosit< de copil de-a lungul intregii &ile, Alegeti sa(l invatati
acele abilitati care sunt functionale.



Ghi"u% curricu%ar / ni)e% 0nce$1t&r
Abilit<=i de participare la lec=ii
$. tJ singur Kn scaun
2. ,ealizeazJ contactul vizual atunci cRnd e strigat
7. ,ealizeazJ contactul vizual atunci cRnd i se dJ comanda ;:itJ(te la mine<
&. ,Jspunde la comanda ;!Rinile cuminQi<
Abilit<=i de imita=ie
$. ImitJ miScJrile grosiere 'gros(motorii)
2. ImitJ acQiunile cu obiecte
7. ImitJ miScJrile fine 'motricitatea finJ)
&. ImitJ miScJrile orale
Abilit<=i de limba$ receptiv
$. TndeplineSte comenzile simple
2. IdentificJ pJrQile corpului, obiectele, imaginile, persoanele familiare, obiectele prin
functia lor, posesia, verbe in imagini
7. TndeplineSte comenzile ce presupun verbe
&. IndicJ 'cu degetul) imagini Kntr(o carte
Abilit<=i de limba$ expresiv
$. AratJ cJtre itemii doriQi ca rJspuns la Kntrebarea ;+e vrei@<
2. AratJ spontan cJtre itemii doriQi
7. ImitJ sunete Si cuvinte
&. DenumeSte obiectele, obiectele
?. +ere verbal itemii doriQi
/. 04primJ sau gesticuleazJ ;da< Si ;nu< pentru itemii preferaQi Si pentru cei respinSi
2&
20
E. DenumeSte persoanele familiare
G. Iace o alegere
%. ,Jspunde cRnd este salutat, raspunde la intrebarile sociale
$0. DenumeSte verbele Kn imagini, la sine Si la alQii, obiectele dupa functia lor, posesia
Abilit<=i pre-?colare
$. PotriveSte
6biecte apoi imagini identice
6biectele la imagini si Imaginile la obiecte
+ulori, forme, litere, numere
6biecte non(identice
6biecte prin asociere
2. IinalizeazJ independent activitJQi simple
7. IdentificJ culorile, formele, literele, numerele
&. 1umJrJ pe de rost pRnJ la $0
?. 1umJrJ obiecte
Abilit<=i de auto-servire 5self->elp6
$. 2ea dintr(o canJ
2. IoloseSte furculiQa Si lingura cRnd mJnRncJ
7. TSi descalQJ pantofii, sosetele,
&. TSi dezbracJ pantalonii, tricoul
?. IoloseSte ServeQelul>batista
/. Utie sJ foloseascJ toaleta pentru a urina
Ghi"u% curricu%ar / ni)e%u% inter!e"iar
Abilit<=i de participare la lec=ii
$. usQine contactul vizual pentru ? secunde, ca rJspuns la strigarea numelui
2. ,ealizeazJ contact vizual ca rJspuns la strigarea numelui Kn timp ce se 3oacJ
7. ,ealizeazJ contact vizual ca rJspuns la strigarea numelui de la distanQJ
&. ,Jspunde ;da< atunci cRnd este numit
Abilit<=i de imita=ie
$. ImitJ miScJrile gros(motorii din poziQia Kn picioare
2. ImitJ miScJri gros(motorii secvenQiale
7. ImitJ acQiuni secvenQiale cu obiecte
&. ImitJ acQiuni KnsoQite de sunete
?. ImitJ patternuri 'construcQii) de cuburi
/. +opiazJ desene simple
Abilit<=i de limba$ receptiv
$. IdentificJ camerele, emotiile, locatiile
2. TndeplineSte instrucQiile 'comenzile) duble
7. DJ douJ obiecte
&. ,ecupereazJ obiecte care nu sunt la vedere
2?
20
?. IdentificJ atributele 'caracteristicile)
/. IdentificJ persoanele din comunitate
E. e preface 'pretinde cJV)
G. IdentificJ categoriile, pronumele
%. TndeplineSte instrucQiile cu prepoziQii
$0. IdentificJ un obiect aflat la vedere atunci cRnd Ki este descris
$$. PlaseazJ Kn ordine cartonaSe secvenQiale
$2. IdentificJ genul
$7. IdentificJ itemul care lipseSte
$&. ,Jspunde la KntrebJrile wh '+are@ :nde@ +um@ +Rnd@ +ine@,etc)despre obiecte Si
imagini
$?. ,Jspunde da/nu la KntrebJri legate de obiecte Si acQiuni
$/. 1umeSte un obiect prin atingere
Abilit<=i de limba$ expresiv
$. ImitJ fraze din douJ sau trei cuvinte
2. +ere itemii doriQi printr(o propoziQie, ca rJspuns la ;+e vrei@<
7. +ere spontan itemii doriQi, printr(o propoziQie
&. TSi strigJ pJrinQii de la distanQJ
?. DenumeSte obiectul dupJ funcQia acestuia, dar si functiile obiectelor
/. DenumeSte Si indicJ pJrQi ale corpului conform funcQiei acestora
E. DenumeSte funcQia pJrQilor corpului, locatiile, emotiile, categoriile
G. IoloseSte propoziQii simple
0ste unV
"Jd oV
Am oV
%. Iace schimb de informaQii
AmV
"JdV
InformaQii sociale
$0. pune ;1u Stiu< atunci cRnd este rugat sJ numeascJ obiecte necunoscute
$$. ,Jspunde la KntrebJri wh de tipul* ;+e este asta@< Si ;:nde esteV<
$2. DenumeSte prepoziQiile, pronumele
$7. ,Jspunde la KntrebJri ce Qin de cunoStinQele generale
$&. DenumeSte genul
$?. Descrie imaginile printr(o propoziQie
$/. Descrie obiectele aflate la vedere folosind atribute
$E. TSi aminteSte evenimente din trecutul apropiat
$G. ,Jspunde la KntrebJri de tipul ;:nde@<
$%. DenumeSte obiectele care aparQin unei camere, si functia camerelor
20. DenumeSte funcQia persoanelor din comunitate
2$. ,Jspunde la KntrebJri de tipul ;+Rnd@<
22. Descrie secvenQe de imagini
27. Transmite un mesa3
2&. Iace 3ocuri de rol cu pJpuSile
2/
20
2?. 6ferJ a3utor
Abilit<=i pre-?colare
$. PotriveSte itemii din aceeaSi categorie
2. DJ cantitatea cerutJ
7. PotriveSte numJrul la cantitate, literele mari la literele mici, cuvintele identice
&. IdentificJ ;mai mult< Si ;mai puQin<
?. ecvenQializeazJ numerele>literele
/. +ompleteazJ ciorne simple 'Mor5sheets)
E. +opiazJ litere Si numere
G. IdentificJ numele scris
%. DeseneazJ imagini simple
$0. TSi scrie numele
$$. 9ipeSte
$2. Taie cu foarfeca
$7. +oloreazJ Kn chenar
Abilit<=i de auto-servire 5self->elp6
$. TSi KmbracJ pantalonii, tricoul, haina
2. TSi KncalQJ pantofii, sosetele
7. e spalJ pe mRini
&. e duce la toaletJ atunci cRnd Kl doare burta
?. e duce din proprie iniQiativJ la baie
Ghi"u% curricu%ar / ni)e% a)an#at
Abilit<=i de participare la lec=ii
$. ,ealizeazJ contactul vizual Kn timpul conversaQiei
2. ,ealizeazJ contactul vizual Kn timpul instrucQiilor Kn grup
Abilit<=i de imita=ie
$. ImitJ secvenQe comple4e
2. ImitJ 3oaca copiilor de aceeaSi vRrstJ
7. ImitJ rJspunsul verbal al copiilor de aceeaSi vRrstJ
Abilit<=i de limba$ receptiv
$. TndeplineSte instrucQiile comple4e, formate din trei comenzi
2. TndeplineSte comenzi comple4e date de la distanQJ
7. 1umeSte o persoanJ, un loc sau un obiect atunci cRnd acestea sunt descrise
&. 1umeSte un obiect din care se vede numai o parte
?. IdentificJ obiecte care sunt la fel si obiecte care sunt diferite
/. IdentificJ ce nu aparQine unui grup, Kn funcQie de caracteristicJ sau de categorie
E. IdentificJ pluralul versus singular
G. ,Jspunde la KntrebJrile wh despreo scurtJ povestire dar si la KntrebJrile wh despre un
subiect
%. TndeplineSte comenzile ;TntreabJV< versus ;puneV<
$0. -JseSte obiectele ascunse atunci cRnd i se dau indicii privind locaQia
$$. DiscrimineazJ situaQiile Kn care trebuie sJ punJ o Kntrebare de cele Kn care trebuie sJ
rJspundJ 'sJ ofere informaQii Kn schimb)
2E
20
Abilit<=i de limba$ expresiv
$. ,Jspunde ;1u Stiu< la KntrebJrile nefamiliare
2. DenumeSte categoria cJreia Ki aparQine un anumit item dar si itemii dintr(o categorie
7. ,epovesteSte o poveste
&. Descrie obiecte care nu se aflJ la vedere, folosind atribute 'caracteristici)
?. TSi aminteSte evenimente trecute
/. Descrie subiecte
E. pune propriile poveSti
G. TSi e4primJ confuzia Si cere lJmuriri
%. DenumeSte pronumele posesive
$0. IoloseSte timpul corect al verbelor
$$. Pune o Kntrebare Si repovesteSte informaQiile obQinute
$2. AscultJ o conversaQie Si rJspunde la KntrebJri legate de acea conversaQie
$7. TSi afirmJ cunoaSterea
$&. ,Jspunde la KntrebJri avansate de cunoStinQe generale
$?. Descrie felul Kn care se face ceva
$/. Descrie similaritJQile Si diferenQele dintre obiecte
$E. ,Jspunde la KntrebJri de tipul ;+areV@<
$G. Pune KntrebJri wh atunci cRnd Ki sunt oferite informaQii vagi
#imba$ abstract
$. ,Jspunde la KntrebJri de tipul ;De ceV@<
2. ,Jspunde la KntrebJri de tipul ;DacJV@<
7. +ompleteazJ logic propoziQiile
&. Descrie neregulile dintr(o imagine
?. ,Jspunde ;da>nu< 'informaQii factuale)
/. Prevede finalul, rezultatul
E. PriveSte dintr(o altJ perspectivJ
G. 6ferJ e4plicaQii
%. 04clude un item Kn funcQie de categorie>caracteristicJ
$0. IdentificJ subiectul principal dintr(o poveste sau o conversaQie
Abilit<=i ?colare
$. DefineSte oameni, locaQii Si obiecte
2. +ompleteazJ un pattern
7. PotriveSte cuvinte scrise la obiecte Si obiectele la cuvintele scrise
&. +iteSte cuvinte obiSbuite
?. 1umeSte literele 'aSa cum sunt pronunQate)
/. 1umeSte un cuvRnt, KncepRnd cu primul sunet, numeSte consoanele iniQiale, mediane
Si finale
E. +iteSte literJ cu literJ cuvintele simple
G. 04plicJ KnQelesul cuvintelor
%. IdentificJ sinonime simple, relaQiile temporale, numeralele ordinale, cuvintele care
rimeazJ
$0. crie din memorie cuvinte simple
$$. AdunJ numere formate dintr(o singurJ cifrJ
Abilit<=i sociale
$. ImitJ acQiunile unui copil de aceeaSi vRrstJ
2G
20
2. TndeplineSte indicaQiile unui copil de aceeaSi vRrstJ
7. ,Jspunde la KntrebJrile unui 'egal) copil de aceeaSi vRrstJ
&. ,Jspunde la cuvintele prin care un egal iniQiazJ 3ocul
?. PartcipJ la 3ocuri cu egalii, 3ocuri care se desfJSoarJ la masJ
/. IniQiazJ 'propune verbal) 3ocul cu egalii
E. Iace schimb de informaQii cu egalii, comunicJ cu egalii Kn timpul 3ocului
G. +ere > ofera a3utorul egalilor
+reg<tirea pentru ?coal<
$. DJ dovada unor noi rJspunsuri prin observaQie
2. TndeplineSte comenzile date Kn grup, iSi aSteaptJ rRndul
7. Iace schimb de informaQii sociale Kntr(un grup
&. +RntJ versuri ale unor cRntecele de copii Kn cadrul grupului
?. ,Jspunde cRnd este chemat
/. ,idicJ mRna pentru a rJspunde la KntrebJri
E. AscultJ o poveste Si rJspunde al KntrebJri privind acea poveste
G. AratJ Si povesteSte
Abilit<=i de auto-servire
$. e spalJ pe dinQi
2. TSi Knchide>deschide fermoarul
7. TSi Knchide>deschide nasturii, capsele.
A&r"area $ira!i"a%a in e"ucatie (The Pira!i" A$r&ach t& E"ucati&n+
Abortarea piramidala in educatie 'The Piramid Aproach to 0ducation) se bazeaza pe
aplicarea Analizei aplicate a comportamentului 'A2A) in cazul tulburarilor de spetru
autist, punand acentul pe comunicarea functionala.
Pentru a pune bazele invatarii abordarea piramidala se focalizeaza pe activitati
functionale si comunicare functionala, recompensare puternica si planuri de interventie
comportamentala.
0lementele structurale ale abordarii sunt*
( tipuri specifice de lectii;
( strategii de promptare;
( corectarea erorilor;
( planuri de generalizare;
Abordarea piramidala este una dintre putinele abordari care incura3eaza creativitatea
si inovatia atunci cand se elaboreaza un plan de interventie.
Antecedent # Comportament # Consecinta 'ABC)
Comportamentul poate fi modelat in functie de Antecedent si Consecinta.
2azele A.P. sunt in metoda A.2.A. # metoda bazata la randul ei pe stiintele invatarii.
2%
20
Principala premiza A.P. si A.2.A. este ;comportamentul este in stransa relatie cu
factorii de mediu 'incluzandu(I pe cei individuali). Daca putem intelege procesul de
invatare atunci vom fi mai bine pregatiti pentru a preda eficient abilitati noi.
0lementele de baza ale piramidei # Progresul unui copil in terapie poate fi comparat cu
o piramida.
6rice cladire are nevoie de fundatie. 2aza piramidei include & elemente.
+6!:1I+A,0 I:1+TI61A9A I A2I9ITATI 6+IA90
+WI!2A,0A +6!P6,TA!01T096, 10AD0+"AT0
IT0!:9 D0 ,0+6!P010
62I0+TI"0 I:1+TI61A90
"A,I:9 PI,A!ID0I*
Tipuri specifice de lectii # lectii eficiente;
trategii de promptare;
+orectarea erorilor # minimalizarea greselilor;
Planuri de generalizare;

Ana%i'a 2uncti&na%a #i inter)entia a#u$ra c&!$&rta!ente%&r $r&%e!a
Adesea relatia cu persoanele cu autism sau tulburari de comportament devine
dificila din cauza comportamentelor problema.
Din cercetarile efectuate de(a lungul timpului de profesionistii in terapia
comportamentala si din e4perienta practica cu copii cu autism s(a demonstrat ca cele
mai eficiente tehnici de scimbare a comportamentului sunt cele din terapia
comportamentala. Privite din punct de vedere comportamentalist toate
comportamentele, fie pozitive sau negative, sunt invatate din e4perienta anumitor
evenimente care preced comportamentul respectiv 'antecedent) si care urmeaza imediat
comportamentului 'consecinta).
9a copilul cu autism comportamentele problema pot prezenta formele cele mai
variate si ciudate, chiar daca e4ista unele tipice si repetitive.
Pot fi comportamente(problema e4treme* tipatul, aruncatul sau spartul obiectelor,
muscatul mainilor, lovituri, trasul de par sau forme mai ciudate precum hiperventilatia
sau crizele de apnee 'tinutul respiratiei).
70
20
In cadrul comportamentelor problema sunt incluse si autostimularile, stereotipiile,
comportamentele obsesive care desi nu sunt periculoase creeaza subiectului un obstacol
in dezvoltare, invatare si socializare. +opiii cu autism risca sa fie absorbiti de 3ocuri
autostimulante care ii impiedica sa reactioneze la ceea ce se intampla in 3urul lor si la
cererile celorlalti, sau se pot anga3a intr(o activitate obsesiva din care daca sunt
intrerupti pot declansa crize de furie.
In categoria comportamentelor problema pot fi incluse si ecolalia 'imediata sau
intarziata) si respiratia gresita; acestea doua fiind la randul lor destul de dificil de
controlat.
Atunci cand ne confruntam cu un comportament problema, inainte de a actiona
asupra lui trebuie sa facem analiza functionala a comportamentului. 0ste aproape
imposibil sa intervenim asupra unui comportament(problema cu o probabilitate ridicata
de succes si cu respect pentru persoana respectiva daca nu s(a inteles de ce persoana se
comporta astfel.
In multe cazuri comportamentele problema e4ercita o functie comunicativa pentru
subiect. +opilul se foloseste de aceste comportamente pentru a comunica ceva celorlalti,
pentru a atinge obiectivele de control asupra comportamentului celorlalti si asupra
mediului. 1u toate comportamentele problema se pot interpreta prin aceasta dinamica.
dar, totusi consideram ca aceste comportamente problema sunt functionale pentru
subiect si pot fi eliminate in cazul substituiri cu alte comportamente adaptative avand
aceeasi valoare functionala.
Atunci cand facem analiza functionala trebuie sa notam frecventa
comportamentului respectiv, intensitatea cu care se manifesta, persoanele in prezenta
carora apare si sa urmarim modelul*
A21'C''21 # situatia in care a aparut comportamentul respectiv 'unde era
copilul, cu cine, ce facea copilul sau ce i s(a cerut sa faca, daca a fost interupt din vreo
activitate etc);
C0.+0)1A.'21 # descrierea e4acta a comportamentului 'a tipat, a tipat si s(a
muscat de incheietura maini, a lovit cu mana, a tras de par); cu cat datele sunt mai clare
cu atat comportamentul va fi mai bine inteles;
C02!'CI21A # ce s(a intamplat imediat dupa aparitia comportamentului
problema 'e4. copilul a inceput sa tipe pentru ca vrea o 3ucarie iar mama i(a dat 3ucaria
respectiva).
Trebuie sa obtinem informatii si asupra dinamicii care mentine activ acel
comportament*
( ce functie indeplineste ' comunicativa sau autostimulanta);
( ce comportamente alternative pozitive ar putea fi folosite de subiect pentru a
indeplini aceleasi functii.
Trebuie sa tinem cont de un lucru foarte important # o singura manifestare a
comportamentului problema nu ne poate spune totul despre el. 0ste absolut necesar sa se
adune date despre situatiile in care apare si consecintele care au urmat pentru a
determina cauzele si functiile comportamentului respectiv.
e ce apare un comportament problema,
7$
20
A. +opilul obtine stimuli sociali sau materiali pozitivi 'I1TA,IT6, P68ITI") 0ste
sustinut pozitiv 'prin comportamentul problema) de alte persoane care se apropie de el,
ii vorbesc, il ating, il blocheaza, il consoleaza, il cearta 'cearta poate fi un stimul pozitiv
pentru un copil care este ignorat mult timp).
B. +opilul reuseste sa evite o situatie perceputa ca aversiva ' I1TA,IT6,
10-ATI"). +omportamentul problema este incura3at negativ in masura in care o
situatie neplacuta inceteaza sau se reduce. +opilul poate trai sentimente de neliniste,
frica, plictiseala, frustrare, oboseala, sentiment de incapacitate; adoptand
comportamentul problema, astfel de trairi se reduc sau dispar cu totul, deoarece cel care
e4ercita o presiune asupra subiectului isi schimba orientarea si reduce flu4ul sau de
stimulari care produc discomfort copilului. a ne gandim de e4emplu la un copil care se
afla la gradinita si este solicitat de educatoare sa raspunda in mod repetat la fel ca si
ceilalti copii # copilul adopta comportamentul de a se musca de maini; ca si consecinta
educatoarea nu il mai solicita pentru a evita comportamentul neplacut. Prin reactia
educatoarei comportamentul problema va fi intarit iar copilul va invata sa(l foloseasca
pentru a evita situatiile in care este solicitat sa raspunda.
In aceste doua functii ale comportamentului problema, efectul produs este e4tern,
este ceva ce se produce in mediu si in relatiile cu ceilalti.
C. 0fectul obtinut este de natura interna, efect stimulatoriu senzorial.
Autostimulare ( +opilul emite comportamente care ii produc in mod automat
senzatii placute de tip 5inestezic 'leganat, invartit), tactil 'frecarea degetelor unele de
celelalte, lovirea palmelor de corp), olfactiv 'mirositul diferitelor obiecte), auditiv
'fosnitul unei hartii), gustativ 'bagatul obiectelor in gura).
0ste mai usor de intervenit asupra primelor doua pentru ca acestea sunt intarite de
consecintele e4terne pe care le primeste copilul; daca ii oferim alta consecinta
comportamentul va disparea prin e4tinctie si este mult mai usor sa(l inlocuim cu un
comportament adaptativ; in schimb este foarte greu de intervenit asupra celui de(al
treilea tip de comportament problema pentru ca este intarit prin insasi placerea
senzoriala pe care o provoaca.
Copiii cu autism reactionea&a uneori neasteptat la corectia comportamentala.
Avand in vedere faptul ca trebuie sa se actione&e corect asupra comportamentului
problema, atunci cand intervenim trebuie sa avem in minte si urmatoarele lucruri%
( @ Ce vrem sa vedem in sc>imbul acelui comportamentA
1u trebuie sa ne focalizam e4clusiv asupra descresterii unui comportament; trebuie
sa ne gandim in acelasi timp ce comportament dezirabil ii poate lua locul si sa(l invatam
pe copil noul comportament. De e4emplu daca copilul loveste pentru a obtine atentia,
este important sa eliminam lovitul si sa(l invatam pe copil moduri adecvate de a atrage
atentia. In loc sa loveasca poate sa spuna ;uita(te, te rog<, ;a3uta(ma< sau sa bata usor pe
umar.
72
20
Daca nu il invatam cum sa inlocuiasca acel comportament cu unul adecvat copilul
poate sa opreasca acel comportament problema si sa dezvolte un nou comportament
problema care sa indeplineasca aceasi functie ca si cel initial.
a luam putin e4emplul de mai sus # daca il oprim din lovit atunci cand vrea atentie
dar nu il invatam un mod alternativ de a atrage atentia copilul poate sa inceapa sa tipe
pentru a atrage atentia si vom avea un nou comportament problema.
- @1rebuie sa alegem metoda potrivita de interventie pentru fiecare
comportament in parteA
!etoda care poate duce la e4tinctia unui comportament in cazul unui copil in cazul
altuia poate sa intareasca comportamentul problema. +ea mai frecventa greseala facuta
de parinti si terapeuti este ca uneori recompenseaza neintentionat un comportament
problema crezand ca de fapt au pedepsit copilul.
De e4mplu* ;un copil incepe sa arunce cu 3ucariile pe 3os<, mama vine si il cearta
apoi se apuca si strange lucrurile de pe 3os. :nele comportamente ca cel de mai sus pot
da satisfactie copilului, comportamentul poate fi intarit de reactia mamei 'a obtinut
atentie, mama s(a suparat dar tot ea a strans lucrurile). Acest tip de comportament nu ar
trebui sa ne creeze nici un fel de frustrare, comportamentul copilului poate fi intarit
negativ de simpla e4presie a fetei pe care o obtine de la ceilalti cand se poarta
neadecvat. !odul corect de a actiona este sa asteptam pana comportamentul inceteaza
apoi ii spunem cu calm sa stranga lucrurile de pe 3os iar daca nu vrea sa(l promptam
fizic sa o faca.
au* ;in timpul lectiilor copilul l(a lovit pe terapeut<, consecinta a fost ;time(out< pentru
7 minute 'se pune un timer iar copilul este asezat intr(un ;loc de pedeapsa< timp in care
nimeni nu se uita si nu vorbeste cu el<). Acest tip de pedeapsa poate fi potrivit daca
comportamentul problema apare in timpul unei activitati placute pentru copil, dar daca
este folosita in timp ce copilul era la lectii pentru el va deveni un intaritor negativ pentru
ca folosindu(se de comportamentul problema va scapa pentru cateva minute de la lectii.
( @ IgnorareaA
Daca nu este periculos pentru el insusi sau pentru cei din 3ur, este bine se ne
prefacem ca acel comportament nu e4ista. +opilul cu autism dezvolta de multe ori
comportamente nepotrivite pentru a atrage atentia. In loc sa(i oferim atentie si sa(i
intarim comportamentul problema ignoram pur si simplu comportamentul si asteptam sa
apara un comportament mai potrivit pentru ai acorda aceea atentie, dar in momentul in
care apare un comportament bun trebuie sa fim entuziasti si sa il laudam pentru lucrul
bun pe care il face. In felul acesta copilul invata ca primeste atentie doar pentru
comportamentele adecvate.
- @ 1rebuie sa fim atenti la propriul comportamentB copiii invata prin imitatieA
0ste foarte important modul in care ne comportam cu copii nostri, cu atat mai mult
daca avem un copil cu autism caruia ii este si asa foarte greu sa discrimineze ce
comportamente sunt acceptate si care nu. a ne imaginam un parinte care isi loveste
copilul spunand ;nu este frumos sa lovestiB< sau unul care tipa ;nu mai tipaaaB<. 0ste de
neinteles pentru un copil ;de ce nu am voie sa tip daca mama tipa la mine@B< sau ;de ce
eu nu am voie sa lovesc dar tata ma loveste@B<. Atunci cand sunt frustrati sau suparati ei
77
20
vor actiona si se vor comporta la fel cum au vazut ca se poarta ceilalti membri ai
familiei.

E3e!$%e "e $r&-ra!e
Atunci cand copilul este foarte mic iar abilitatile lui sunt la nivel de incepator
programele cu care se incepe sunt imitarea si potrivirile.
I!itarea # simpla si cu obiecte. +opilul invata sa(i observe pe cei din 3ur sis a fie mai
atent la ei; de aici porneste invatarea # copii invata prin imitatie.
P&tri)ire
0tape* Potrivire obiecte identice si non(identice 7D # 7D
Potrivire imagini identice si nonidentice 2D # 2D
Potrivirea imaginilor cu obiectele 2D # 7D; 7D # 2D
7&
20
Potrivire culori, forme, litere, cifre
Asocieri

Ra#$un# %a nu!e # prin contact vizual apoi cu DA.
Pr&-ra!e%e 4Rece$ti)5556
Inainte ca un copil sa fie invatat sa foloseasca > rosteasca cuvintele, el este invatat ce
inseamna cuvintele respective prin programele N,eceptiv<.
04ista foarte multe programe receptiv* receptiv obiecte, actiuni 'verbe6, persoane,
categorii, instructiuni, camere, meserii, emotii, culori etc.
D* Arata 4 B
,* +opilul arata obiectul > instructiunea, persoana ceruta in D.
P* poate fi fizic, pointing, pozitionare, imagine a obiectului>persoanei>actiunii.
Pe cat posibil intai se invata cu obiecte reale 7D, urmand ca apoi sa fie recunoscute
si in imagini 2D.
Pr&-ra!e%e 7E3$re#i)55568 e4presiv obiecte, e4presiv actiuni, e4presiv partile
corpului, intrebari sociale, cunostinte generale etc......
Ant&ni!e
Antonimele se predau doar in pereche 'sus # 3os, curat # murdar, mic # mare), cu
obiecte concrete sau imagini.
e urmeaza pasii de la ,eceptiv si 04presiv antonime.
P&'itii #$atia%e
,eceptiv 7D* Pune P0 > I1 > :2 > I1T,0 etc.
04presiv* :nde este@
,eceptiv 2D* Arata ursul care sta P0 paturaB
04presiv* :nde sta ursul@
Su#tanti) / )er / #u#tanti)
I se arata o poza si copilul trebuie sa o descrie, e4* ;Iata mananca pizza<.
D(ul este ;Descrie imaginea<
,* copilul raspunde folosind modelul de mai sus
P* total 'fata mananca pizza), partial 'fata....., ....pizza, ....mananca....)
S$une.Intreaa / se face in special cu copiii care au probleme cu ecolali tocmai
pentru a(i face sa inteleaga diferenta dintre a spune si a intreba.
o e4emple* pune(mi ce culoare are cerul.
pune(mi unde stai.
Intreaba(ma cum ma simt.
Intreaba(ma ce culoare au ochii mei.
Sec)entia%itate ( i se prezinta copilului un sir de cartonase cu secvente care au
continuitate iar el trebuie sa faca legatura intre ele pentru a realiza o povestire cu sens;
7?
20
C&n)er#atie ( trebuie sa purtam o conversatie cat mai normala. Trebuie sa avem
responsabilitate in mod egal asupra conversatiei, ci nu sa conducem noi conversatia.
+opilul trebuie sa foloseasca cunostinte din programele de3a invatate in programul
A2A* Intrebari sociale, Afirmatii reciproce, Afirmatii si intrebari multiple.
Intr(un sitting vom avea urmatoarele puncte care vor trebui atinse*
o sa puna intrebari;
o sa raspunda la intrebari; intrebari cu raspuns deschis, nu doar cu DA si
1:;
o sa faca afirmatii;
o sa vina cu propozitii noi;
o sa aiba contact vizual.
Te&ria !intii
Termenul psihologic de teria mintii se refera la capacitatea de a recunoaste si
intelege gandurile, credintele >conceptiile , dorintele si intentiile celorlalti oameni cu
scopul de a le da sens comportamentului lor si de a prezice ce vor face in continuare .:n
termen sinonim pentru teria mintii ar fi empatia.
+opilul sau adultul cu indromul Asperger sau Autism inalt functional nu
recunoaste si nu intelege intentiile si sentimentele altor persoane.
E"ucatia a2ecti)a
copul acestei parti a terapiei este de a informa copilul de ce avem emotii, cum
ne folosim de ele si cum le folosim in mod gresit si de al invata sa(si e4prime aceste
emotii. :n principiu important este sa se e4ploreze aceste emotii una cate una. 0ste
indicat sa se inceapa cu emotii pozitive cum ar fi placerea sau fericirea.
Pasii de urmat pentru invatarea emotiilor*
o indicarea emotiilor pe poze;
o prefa(te ca esti trist, fericit etc.;
o cand te simti trist, fericit etc.;
o ii povestim o situatie apoi intrebam ;+um crezi ca m(am simtit<;
o povesteste(mi o situatie in care te(ai simtit trist, fericit etc..
Re-u%i #&cia%e # scopul acestui e4ercitiu este intelegerea modului in care trebuie sa ne
purtam in societate, ce este acceptat si ce nu. !odul de prezentare al situatiei poate fi
prin scenete, dar mai poate fi si o sceneta 3ucata cu papusi, sau doar o simpla povestire.
Ideal este sa se a3unga doar la stadiul in care i se povesteste o situatie si copilul trebuie
sa inteleaga. Dupa ce i se prezinta situatia trebuie sa se urmareasca raspunsul la
urmatoarele doua intrebari; se pun aceleasi doua intrebari pentru fiecare regula sociala*
o +e a gresit persoana X@
o +um ar fi trebui sa se poarte@ sau +e i(ai spune tu sa faca@
!ai tarziu, dupa ce copilul invata cum trebuie sa ne purtam intr(o multitudine de
situatii il vom intreba si ;De ce nu este bine ce a facut@
Prin acest tip de e4ercitiu putem face copilul sa inteleaga ce comportamente nu
trebuie sa manifeste in prezenta celorlalti si il putem face sa constientizeze ca sunt
neadecvate.
7/
20
aca8Atunci
( intai va trebui sa spuna dupa noi 'folosim poze pentru suport vizual) ;Daca
sunt murdar, atunci ma spal<;
( apoi va spune singur uitandu(se la poze;
( iar al treilea pas # il vom intreba ;ce faci daca esti murdar@< # ;ma spal<
( pe aceleasi poze putem face si programul e ce,8 pentru ca ' ;de ce se
spala pe mani@< # ;pentru ca este murdar<)
escriere C este un program pentru a dezvolta limba3ul si al a3uta pe copil sa fie cat
mai coerent intr(o descriere. e urmeaza un patern care se aplica tuturor obiectelor; in
felul acesta copilul va invata sa descrie orice obiect.
iscriminarea intrebarilor C spunem o propozitie apoi ii punem copilului diferite
intrebari legate de ceea ce tocmai am spus.
;2aiatul conduce masina galbena<
( +ine concuce@
( +e face baiatul@
( +um este masina@ 0tc
Afirmatii reciproce 'schimb de informatii reciproce)
( 0u sunt Anca> 0u sunt 0di;
( 0u am 7? de ani> 0u am & ani;
( 0tcVV.
Cate)a cu)inte "e#$re PECS (Picture# E3chan-e C&!!unicati&n S*#te!+ /
C&!unicarea cu a9ut&ru% $ict&-ra!e%&r
Daca un copil nu dezvolta comunicarea prin limba3 atunci cand intra intr(un program
de terapie puteti folosi metode alternative de comunicare # +'C!.
Daca nu reusiti sa(l faceti sa verbalizeze este absolut necesar sa folositi metode
alternative de comunicare. +omunicarea este vitala iar daca un copil nu este invatat sa(si
e4prime nevoile poate a3unge la un nivel ridicat de frustrare.
Aceasta metoda a fost creeata in $%%7($%%& de 9.A. Irost si .A. 2ondi si utilizeaza
simboluri pictografice pentru comunicare, color sau alb(negru. e adreseaza copiilor si
tinerilor cu autism care nu au formata deprinderea de a vorbi. Pictogramele simbilizeaza
actiuni, sentimente, obiecte, persoane, feluri de mancare etc. e pot folosi pictogarame
7E
20
izolate sau in combinatii simple, mergand pana la forme mai comple4e, a3ungandu(se la
propozitii. +omunicarea prin intermediul imaginilor poate fi un prim pas catre forme
mai comple4e de comunicare si, mai ales, poate fi un mi3loc pentru copilul autist de a(si
e4prima dorintele intr(un mod acesibil lui. istemul P0+ este foarte atractiv pentru
copii, care devin motivati sa invete P0+ pentru ca prin aceasta metoda pot obtine rapid
ceea ce doresc.
istemul de comunicare P0+ nu inlocuieste metodele de terapie necesare copilului
cu tulburari de dezvoltare, ci este folosit in situatia in care limba3ul intarzie sa apara,
deoarece, in aceasta situatie, copilul are nevoie de un sistem, o modalitate prin care sa(si
e4prime necesitatile si pentru a(i elimina frustrarile ce apar in momentul in care
comunicarea nu este posibila.
6biectivul este sa invatam copilul sa initieze spontan o interactiune de comunicare
cu adultul, invatandu(l sa solicite un obiect, un aliment etc, prin folosirea pictogramelor.
Despre utilizarea P0+*
folosirea metodei P0+ nu e4lude aparitia limba3ului;
nu incetati a stimula potentialul verbal al copilului;
a3utati(l sa vorbeasca prin metode logopedice specifice problemei;
P0+ stimuleaza potentialul limba3ului receptiv si e4presiv;
P0+ a3uta copilul sa(si e4prime necesitatile si dorintele.
INTEGRAREA IN GRADINITA NORMALA SI ROLUL :UMBREI6
Atunci cand vorbim de integrarea copilului cu autism in gadinite si scoli normale
trebuie sa avem in vedere doua grupuri distincte*
P +opiii cu indromul Asperger, Autism inalt functional si Autism cu nivel de
functionare cognitiv in limitele ;normalului<;
P+opiii cu autism ;loM functional<, asociat cu alte afectiuni ( retard mintal, retard
neuromotor, sau alte sindroame asociate.
In cazul copiilor din primul grup se pune problema ;Acesti copii trebuie integrati in
scoli>gradinite speciale sau scoli>gradinite normale@<
7G
20
0ste necesara scolarizarea acestor copii in scolile normale, cu adaptarea stilului
educational potrivit particularitatilor acestor tulburari.
i cand vorbim de adaptarea stilului educational ar trebui sa ne gandim la o
informare cat mai corecta a educatorilor si invatatorilor asupra caracteristicilor copiilor
cu aceste tulburari.
0i pot fi vazuti ca e4centrici si singuratici, dar atat timp cat pot face fata cerintelor
educative, raman in limitele normalitatii iar comportamentul lor nu atrage prea mult
atentia; acest lucru demonstreaza ca pot fi acceptati in scolile normale.
Trebuie sa avem in vedere ca terapia ii poate a3uta foarte mult si sa renuntam la
vechile ideei in care autismul era considerat irecuperabil.
0ste adevarat ca in prezent sunt multi adolescenti cu autism care nu au putut fi
integrati in scoli normale dar asta se datoreaza faptului ca pana de curand nu am avut
acces la terapia A2A. In prezent insa, sunt multi copii care urmeaza acest program de
terapie si care au toate sansele sa fie integrati in gradinite si scoli normale cu succes.
In cazul celui de al doilea grup avem in continuare ca scop integrarea copilului insa
acest lucru se va face intr(o gradinita>scoala speciala.
espre !>adoDing 5umbra6
Ideea de shadoMing prevaleaza adaptarea si integrarea cunostintelor, abilitatilor si
comportamentelor dobandite pe parcursul terapiei atat in cadrul gradinitei sau scolii, cat
si acasa.
hadoMing(ul presupune spri3inirea copilului in situatiile noi si formarea
independentei si a adaptabilitatii transferului de informatii, de la nivelul de lectie, la cel
de conte4t social.
Pentru a avea rezultatele cele mai bune trebuie inteleasa ideea de insotitor
conte4tual, mai e4act ;shadoM< la gradinita sau la scoala. Insotitorul cu rol de ;shadoM<
trebuie sa fie aproape permanent in programul de integrare sociala, atat la gradinita si la
scoala, cat si in activitatile libere ale copilului 'parcuri de distractii, teatru, film, muzee,
e4cursii, cumparaturi etc).

e ce,
Pentru a va oferi singuri raspunsul la aceasta intrebare, este esential sa va ganditi la
conceptul de normalitate in care incercati sa va inscrieti copilul. In functie de varsta
copilului si de pretentiile dumneavoastra fata de acesta si fata de terapie, trebuie sa(i
formati activitatile scolare si e4trascolare in care el trebuie sa se descurce ca alti copii de
varsta sa.
De e4emplu, copilul trebuie sa invete sa faca cumparaturi la magazin. Daca ii place
ciocolata, va trebui sa se descurce singur pentru a si(o cumpara, asa cum face oricare alt
copil. ,olul ;umbrei< este unul esential deoarece* copilul trebuie sa se imbrace, sa nu
uite banii, sa mearga la magazin si nu in alta parte, sa traverseze strada in siguranta, sa
ceara vanzatorului ceea ce doreste, sa plateasca si sa se intoarca acasa.
04ista o multime de alte e4emple in care rolul ;umbrei< este esential pentru
conturarea normalitatii si pentru formarea independentei copilului, nu numai la gradinita
sau la scoala, dar mai ales in alte situatii care, in viitor, vor putea deveni responsabilitati
ale copilului.
7%
20
)olul @umbreiA
+e trebuie sa faca*
-eneralizarea, adecvarea informatiilor invatate acasa si transferul acestora in alte
conte4te sociale 'gradinita, scoala, activitati e4trascolare);
Adaptarea comportamentala si permanentizarea comportamentelor adecvate din
punct de vedere social;
Invatarea regulilor sociale si de mediu* sa nu loveasca, sa respecte cerintele
impunse la scoala ca si restul copiilor, sa traverseze strada corespunzator, sa
utilizeze mi3loacele de transport, sa cumpere, sa nu(si insuseasca obiecte din
magazine fara a le plati, sa nu aiba atasamente necorespunzatoare fata de
persoane straine etc.;
Insotitorul trebuie sa a3ute, sa prompteze copilul sau sa(i sugereze solutii si
raspunsuri atunci cand acesta nu se descurca;
Insotitorul trebuie sa recompenseze copilul pentru comportamentele pozitive si
raspunsurile adecvate;
In interactiunea cu copiii, insotitorul va recompensa atat copilul pe care ii
insoteste, cat si pe cei care se 3oaca cu acesta;
Insotitorul trebuie sa invete copilul sa fie independent din punct de vedere
actional, sa ia decizii si sa incura3eze comunicarea cu alti copii sau alte persoane;
Trebuie sa intervina cat mai putin posibil si sa se distanteze treptat de copil,
astfel incat copilul sa simta ca este singur, independent si ca nu este controlat;
Terapeutul va afisa o atitudine normala fata de copil, astfel incat sa induca
copiilor sau altor persoane siguranta ca se pot raporta si purta in cel mai firesc
mod fata de copil;
Terapeutul ce face ;shadoMing< trebuie sa e4plice anumitor persoane 'cum sunt
educatorii sau profesorii) anumite reguli de spri3inire a raspunsurilor, de
recompensare sau pedepsire, astfel incat sa creasca autoritatea acestora fata de
copil si sa se poarte in aceeasi maniera ca si cu restul copiilor. De asemenea este
necesar sa mentioneze nivelul de dezvoltare a copilului si sa informeze
profesorul despre evolutia programelor de acasa, despre necesitatile si
capacitatea copilului;
Insotitorul trebuie sa culeaga informatii despre comportamentele copilului in
clasa sau in alte medii de interactiune sociala, pe baza carora sa se aplice si sa se
modifice interventia terapeutica atunci cand este necesar.
+e nu trebuie sa faca *
pri3inirea copilului, a3utorul si interventia insotitorului nu trebuie sa fie
intruzive, ci cat mai subtil posibile;
Terapeutul nu raspunde in locul copilului, nu ii realizeaza sarcinile si nu face
terapie la gradinita, la scoala, sau in alte situatii deoarece acesta va diminua
increderea copilului in el, independenta acestuia si va ridica suspiciuni in randul
copiilor sau altor persoane;
&0
20
copul ;umbrei< nu este acela de a face lectii in locul cadrelor didactice sau de a
pastra ordinea in clasa, ci acela de integra copilul in acel mediu;
Insotitorul nu trebuie sa uite consecintele aplicabile comportamentelor, dar nici
nu trebuie sa recompenseze e4cesiv copilul. ,ecompensele vor fi cat mai
discrete, pentru a nu starni curiozitatea copiilor sau frustrarea acestora;
6biective*
a coopereze in timpul activitatilor scolare;
a interactioneze si sa comunice cu educatoarea>profesorul 'sa intrebe si sa
raspunda);
a fie atent pe parcursul lectiilor ;
a interactioneze si sa comunice cu copiii ;
a fie diminuate comportamentele de autostimulare in fata altor persoane si sa
solicite o pauza daca are nevoie de un cadru intim in care sa(si permita aceste
comportamente;
a aiba comportamente de masa si toaleta potrivite.
Bi%i&-ra2ie:
A$$%ie" Beha)i&r Ana%*#i#, econd 0dition, =ohn 6. +ooper, TimothF 0. Weron,
Yilliam 9. WeMard, Pearson Prentice Wall, 200E;
&$
20
Auti#! an" A#$er-er #*n"r&!e e"ite" * Uta Frith, +ambridge :niversitF
Press, 200/;
AUTISM5 Teachin- DOES Ma;e a Di22erence, 2renda cheuermann, =o
Yebber, YadsMorth, +anada, 2002;
A <&r; in $r&-re##* 2ehavior !anagement trategies Z A +urriculum for
Intensive 2ehavioral Treatment of Autism bF ,on 9eaf, =ohn !c0achin, =aisom
D. Warsh, $%%%;
Beha)i&ra% inter)enti&n 2&r *&un- chi%"ren <ith Auti#!: A Manua% 2&r
Parent# an" Pr&2e##i&na%#, bF +atherine !Aurice 'editor), -ina -reen '0ditor),
tephen +. 9uce '0ditor), $%%/;
Chi%"ren <ith Auti#!, A Parent=# Gui"e, edited bF !ichael D. PoMers,
Yoodbine Wouse, 2000;
C&$i%u% "e %a > an %a ? ani, cei !ai i!$&rtanti "&i ani "in )iata c&$i%u%ui, Anne
2acus, editura Teora, 200/;
C&$i%u% hi$eracti) #i inca$atanat, -hid de interventie pentru copiii cu tulburari
hiperchinetice si opozitionale, !anfred Dopfner, tephanie churmann, -erd
9ehm5uhl, editura A+,, +lu3(1apoca, 200&;
De#ci2rarea c&!$&rta!entu%ui u!an, Wans 0Fsenc5, !ichael 0Fsenc5, editura
Teora, 2ucuresti, $%%G;
DSM8IV8TR @AAA, Manua% "e "ia-n&#tic #i #tati#tica a tu%urari%&r !enta%e,
'ditia a patra revi&uita, Asociatia psi>iatrilor liberi din )omaniaB
En-a-in- Auti#!, tanleF I. -reenspan, !.D., erena Yieder,PW.D.,200/;
Facin- Auti#!, 9Fnn !. Wamilton, Yater2roo5, +olorado, 2000;
Let !e hear *&ur )&ice: A Fa!i%*=# Triu!$h &)er Auti#! bF +atherine
!aurice, $%%%;
Ma;in- a Di22erence8Beha)i&ra% Inter)enti&n 2&r Auti#!; edited bF +atherine
!aurice, -ina -reen, ,ichard !. Io44, 200$;
The c&!$%ete -ui"e t& A#$er-er S*n"r&!e, TonnF AttMood, =essica [ingsleF
Publishers, 200E;
The P*ra!i" A$$r&ach t& E"ucati&n in auti#!, AndF . 2ondF, 2eth ulzer(
Azaroff, PFramid 0ducational Products, 2002;
The Auti#! &&;, an#<er# t& *&ur !&#t $re##in- Bue#ti&n#, . =hoanna
,obledo, DaMn Wam([uchars5i, AverF, 1eM Hor5, :A 200?;
Anca 2eagu%
P Psihoterapeut 'specializare in psihoterapia cognitiv comportamentala);
&2
20
P +onsultant, specializare in Analiza comportamentala aplicata; in curs de acreditare
2+2A '2ehavior AnalFst +ertification 2oard).
mail* neaguancutaEFa>oo.com
ancaGneaguEasociatiatca.ro
!a puteti contacta pentru informatii referitoare la*
alcatuirea programului de interventie pentru copiii cu autism 'analiza
comportamentala aplicata);
alcatuirea programului de terapie pentru copiii cu indromul Asperger
'psihoterapie cognitiv comportamentala);
pregatirea echipei de terapeuti in terapie comportamentala;
feed#bac5ul performantelor echipei si progreselor copilului;
Pagini utile de pe internet*
DDD.asociatiatca.ro
>ttp%88autismul.Dordpress.com
>ttp%88autismterapie.blogspot.com
>ttp%88autismro.com
>ttp%88DDD.bacb.com
>ttp%88DDD.invingemautismul.ro
>ttp%88DDD.autism.com
>ttp%88DDD.>elpautismnoD.com

A1CA (00H 1oate drepturile re&ervate
&7
20

www.asociatiatca.ro
&&