Comert Internatonal Miron 2009 Refacuta

SUBIECTE 2009
Testul 1 - 2009
1) Comentati pe scurt (maxim 8 randuri) urmatoarea asertiune : imaginea
traditionala a corelatiei dintre politica externa si politica si politica
comerciala externa s-a inversat carte pg 12!
--------------
"arten sustine ca politica externa pierde teren in fata politicii comerciale, ba ,mai
mult, sustine el, ca intreaga politica externa este acum politica economica externa.
Acest lucru se datoreaza faptului ca ta#loul geopolitic este in permanenta
schimbare. Eolutiile economice , ca si cele financiare, din Asia de !ud Est, "usia,
America #atina, dificultatea determinarii rolului economic si comercial al Chinei in
iitor, transmit interesante mesa$e decidentilor politici.
%n toate tarile guvernele acorda o atentie mai mare pro#lemelor economice,
negocierilor comerciale decat celor politice
2!$%rintre &ortele care in&luentea'a piata internationala a sericiilor regasim :
a &b &c &d &e & (se a comenta in maximum o fraza). '1()*+,,8 (carte pg -.)
**********
!ectorul sericiilor dobandeste tot mai mult un rol strategic in cadrul tranzactiilor
comerciale si dezoltarii economiei globale. %n cadrul managementului tranzactiilor
comerciale internationale* se impun urmatoarele &orte care influenteaza pietele de
servicii:
a) Cresterea responsa#ilitatii producatorilor pentru bunurile oferite&
b) Cresterea intensivitatii produselor in (%I(drepturi de proprietate intelectuala)
c) Sporirea complexitatii te)nice a bunurilor comercializate&
d) /iminuarea distantelor economice dintre state&
e) Accentuarea caracterului comercial al sericiilor
f) Cresterea si diversi&icarea cererii pentru sericii&
g) 0aturizarea conceptului de serviciu glo#al*
h) Consolidarea procesului de dereglementare si liberalizare&
+! %rote,area si consolidarea proprietatii intelectuale a deenit o preocupare
a comunitatii internationale pentru ca : a,b,c,d,e, - T2./-2000- 'fn1(*+,,1
sau
%n legatura cu prote,area si consolidarea proprietatii intelectuale, se pot
exprima urmatoarele idei: a& b& c& d& e.
***************
a) %deile si cunostintele reprezinta o componenta tot mai importanta a C%&
b) 2 parte tot mai mare din valoarea produselor de astazi este reprezentata de
olumul de inentii, inoatii, design si testari pe care le incorporeaza&
c) 3E si*a propus prin Strategia 1isa#ona sa deina 4cea mai competitia economie
bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila5&
d) 'ot mai multe bunuri (filmele, casetele muzicale, soft*ul pentru produsele
informatice, sericiile on*line) se and si se cumpara in functie de creatiitatea pe
care o incorporeaza&
e) 'extilele sau noile masini si utila$e contin inentii si design in proportie
considerabila,
f) 2 parte tot mai mare din C% este compus din bunuri contrafacute&
g) /etinatorilor de /6% trebuie sa li se garanteze faptul ca alti actori economici nu le
su#minea'a statutul*
h) "igurozitatea cu care sunt prote$ate /6% ariaza de la tara la tara&
i) 6roprietatea intelectuala deine un atu esential al competitivitatii&
$) /iferentele dintre tari in ce prieste reglementarea si prote$area 6% genereaza
numeroase stari tensionale la nielul sistemului comercial international&
7) 6entru a gestiona aceasta noua proocare devine o#ligatorie armoni'area
reglementarilor nationale cu cele de la niel international
8) Explicati pe scurt (in maxim 9 randuri) elementele definitorii ale avanta,elor
comparative ale natiunilor. ( carte pg .1) (: teoria costurilor comparative
de productie sau a avantajului relativ!
:::
A fost elaborata de /aid "icardo si "obert 'orrens in 181. care incearcau sa rezole
dilema de la teoria aanta$ului absolut dezoltand propria teorie cea a Costurilor
comparative de productie care statueaza ca o tara a trebui sa produca si sa exporte
acele bunuri sau sericii la care este relativ mai productiva decat alte tari si sa
importe marfurile la care alte tari sunt relativ mai productive
'E2"%A lor suna astfel: ;2vanta,ul relativ sau avanta,ul comparativ *este
castigul reali'at de o natiune care produce si vinde la extern #unuri pe care le
reali'ea'a cu costuri mai mici relativ la alte #unuri nationale- iar in sc)im#ul lor
procura alte mar&uri a caror reali'are la intern se dovedeste mai putin
avanta,oasa .
(ilema acestei teorii a costurilor nu da raspunsul la o intrebare fundamentala*ce
factori determina<, care produs se califica pentru a aea aanta$e comparatie in cazul
fiecarei tari<

-) 6rintre principiile fundamentale ale =A'' regasim : a,b,c,d,e, (se a
comenta fiecare printr*o fraza) 'fn()*+,,1
A >3 !E C2>?3>/A C3 @@@@@
6rincipiile care au guernat negocierilor in cadrul rundelor =A''
**********
a) 6rincipiul nediscriminarii care presupune acordarea reciproca a C345 si a
C63*
b) Inter'icerea restrictiilor cantitative (la importul si exportul de marfuri) si a altor
bariere cu efect echialent in relatiile dintre 6C&
c) 5olosirea nediscriminatorie a restrictiilor cantitative atunci cand acestea sunt
admise&
d) %nterzicerea sau limitarea folosirii subentiilor de export si a taxelor compensatorii&
e) 5olosirea tari&ului vamal ca unic instrument de prote$are a economiei nationale
cu conditia sa nu contina taxe cu niel prohibiti&
f) 2doptarea deci'iilor (intre tarile membre) prin consens, iar cand nu se intruneste
consensul si pentru probleme procedurale &olosirea votului &
g! Solutionarea di&erendelor intre 6C pe calea consultarilor (prin consens
general) si sau multilaterale
9) Comentati pe scurt (maxim 9 randuri) urmatoarea asertiune : A
negocierile sunt sc)im#uri multivalente de concesii 7
'1(9*+,,8 , 'fn 8(+,,1 (carte pg 1+1)
sau
negocierile comerciale multilaterale sunt sc)im#uri multivalente de
concesii8
************
%rocesul negociativ a fost o retea de contrapartida care a constat intr*un schimb
reciproc de concesii. 6e parcursul negocierilor participantii &ormulau cereri de
concesii si &aceau o&erte de &acilitati.Astazi, se recurge, de*a lungul negocierilor. la
setul de concesii multialente. 6rincipalul aanta$ al acestui tip de negociere este
folosirea unei palete foarte largi de probleme sporindu*se astfel sansele ca
negociatorii sa gaseasca solutii adecate la problemele sensibile si ele sa se finalizeze
prin incheierea de Acorduri.
.) 2cordurile negociate la 6unda To9:o in domeniul cadrului $uridic sunt :
a,b,c,d,e,
sau
1a 6unda To9:o s-au negociat in domeniul cadrului ,uridic urmatoarele
acorduri: a&b&c&d&e& T/./-2009- T&n.;-2009
************
Au fost adoptate / acorduri :
a) Tratament di&erit si mai &avora#il pt tarile in curs de dezoltare
b) 0asuri de salgardare
c) 0asuri comerciale legate de balanta de plati
d) 4emorandumul priind reglementarea diferendelor
e) 4emorandumul cu priire la restrictii si impuneri la export
8! 6roblemele cele mai importante cu priire la accesul la piete din 2cordul
privind 2gricultura negociat la 6unda Urugua: au fost : a,b,c,d,e si au izat
(fiecare intr*o fraza)
sau
6rincipalele probleme negociate la "unda 3ruguaB pe Agricultura priind
accesul la piata C a,b,c, (si sa spui la fiecare cea) 'fn-(+,,1
*******
a) Aceasta 6E"1E4E3T26E a aut ca scop derularea cat mai ECD%'AE%#A a
comertului cu produse agricole
b) 6rin accesul la piata al produselor agricole s*a urmarit:
* eliminarea I3TE6(ICTII1<6 care franau importul anumitor produse
* 2(2%T26E2 ofertei la cerintele pietei
* accesul sa se faca numai in baza (6E%TU6I1<6 =2421E
* el nu trebuie sa faca discriminari intre produsele importate
* produsele trebuie sa fie in mare masura FC<3S<1I(2TE
* concesiile privind accesul la piete se refereau la: 6"E'3"% 0%>%0E la
import, restrictii cantitatie
c) 2nga,amentele asumate adica>
* accesul la piete
* si a celor in materie de taxe vamale
au fost consemnate in 1ISTE 32TI<321E (E C<3ST623"E6E
1) %n legatura cu Con&erinta 4inisteriala a <4C de la Singapore se pot
mentiona urmatoarele : a, b,c,d,
------------
Con&erinta ministeriala de la Singapore 199;
a) 6erioada imediat urmatoare rundei Urugua: a &ost marcata de un optimism
ridicat priind cresterea economica si rolul <4C*
b) 6e fondul acestui entuziasm a aparut riscul inscrierii pe agenda C4 a unei
palete de probleme mult prea complexe pentru a intruni consensul&
c) 6entru a eita esecul s*au detasat doar doua axe importante> raportul dintre
comert si mediu si raportul dintre comert si standardele de munca*
d) 6e agenda C0 s*au aflat si probleme ca: acordul priind '% si produsele
farmaceutice& inestitiile si 6C& simplificarea procedurilor amale& planul de actiune
pentru 'C06/&
Test nr 2 - 2009
1)Comentati pe scurt (max. 8 randuri) urmatoarea asertiune ?ra'#oiul si
comertul constituie modalitatile cele mai traditionale de comunicare
internationalaG. '1(1* +,,8
*************
6utem spune ca nimic nu este mai adearat decat aceasta afirmatie, pentru ca si una si
celalta afecteaza in egala masura iata si actiitatea omenirii. /aca ra'#oiul
a&ectea'a in mod negativ omenirea- comertul international generea'a castiguri
pe care indiizii si colectiitatile nu le*ar putea obtine izolat, aducand asadar un efect
poziti. Azi, C% a depasit cadrul traditional al acestei notiuni, el ingloband o
multitudine si o extrema arietate de operatiuni care se refera numai indirect la marfa
+) 5actorii care influenteaza comertul international cu servicii 5 a,b,c,d,e,
(cap 1.8 pg -8 curs )<)
**********
Comertul cu sericii se de&ineste printr-o dinamica superioara celui cu bunuri.
Comertul international cu sericii este influentat atat de factori comuni ai comertului
cat dar si de factori specifici. Astfel el poate fi influentat de:
a) 6ede&inirea constanta a raportului de forte in plan economic si comercial&
b) 2paritia si maturi'area gruparilor economice regionale&
c) (iversi&icarea si sporirea eficacitatii masurilor de politica comerciala&
d) ?enomenele cu eolutie complexa asupra economiei internationale,
e) 6rogresul tehnico*stiintific,
f) Institutionali'area comertului international,
g) "lo#ali'area sistemelor de productie-
h) "edefinirea rolului companiilor transnationale
+! %rintre principiile &undamentale ale "2TT regasim > a- #-c-d-
'1(-*+,,1 A >3 !E C2>?3>/A C3
6rincipiile care au guernat negocierilor in cadrul rundelor =A''
**********************
a) 6rincipiul nediscriminarii care presupune acordarea reciproca a C345 si a
C63&
b) Inter'icerea restrictiilor cantitative la importul si exportul de marfuri si a altor
bariere cu efect echialent in relatiile dintre 6C&
c) 5olosirea nediscriminatorie a restrictiilor cantitative atunci cand acestea sunt
admise&
d) %nterzicerea sau limitarea folosirii subentiilor de export si a taxelor compensatorii&
e) 5olosirea tari&ului vamal ca unic instrument de prote$are a economiei nationale
cu conditia sa nu contina taxe cu niel prohibiti&
f) 2doptarea deci'iilor (intre tarile membre) prin consens, iar cand nu se intruneste
consensul si pentru probleme procedurale &olosirea votului &
g! Solutionarea di&erendelor intre 6C pe calea consultarilor (prin consens general)
si sau multilaterale
8) 6rintre o#iectivele care trebuiau urmarite pe parcursul 6undei Urugua:
regasim : a &b &c &d & e T;.@-2000
*************
a) 1i#erali'area si extinderea comertului international in aanta$ul tuturor partilor
contractante prin eliminarea, reducerea, atenuarea sau armonizarea #arierelor
comerciale tari&are si netari&are*
b) %ntarirea si imbunatatirea !C% prin supunerea unei parti tot mai importante a
comertului international unor norme noi de conduita mai clare- mai e&icace- cu
caracter o#ligatoriu si convenite pe cale multilaterala*
c) Sporirea capacitatii !C% de a se adapta la noile provocari din economia
internationala&
d) Sporirea interdependentelor dintre politicile comerciale si celelalte politici
sectoriale pentru a se obtine efectul sinergic intre dimensiunile comerciala, financiara
si inestitionala.
-! 6roblemele cele mai importante cu priire la accesul la piete din 2cordul
privind 2gricultura negociat la 6unda Urugua: au fost : a,b,c,d,e si au izat
(fiecare intr*o fraza)
sau
6rincipalele probleme negociate la "unda 3ruguaB pe Agricultura priind accesul
la piata C a,b,c, (si sa spui la fiecare cea) 'fn-(+,,1
*******
a) Aceasta "E=#E0E>'A"E a aut ca scop derularea cat mai ECD%'AE%#A a
comertului cu produse agricole
b) 6rin accesul la piata al produselor agricole s*a urmarit:
* eliminarea %>'E"/%C'%%#2" care franau importul anumitor produse
* A/A6'A"EA ofertei la cerintele pietei
* accesul sa se faca numai in baza (6E%TU6I1<6 =2421E
* el nu trebuie sa faca discriminari intre produsele importate
* produsele trebuie sa fie in mare masura FC<3S<1I(2TE
* concesiile priind accesul la piete se refereau la: 6"E'3"% 0%>%0E la
import, restrictii cantitatie
c) 2nga,amentele asumate adica:
- accesul la piete
* si a celor in materie de taxe vamale
au &ost consemnate in 1ISTE 32TI<321E (E C<3ST623"E6E
;! 1a 6unda To9:o s-au negociat in domeniul cadrului ,uridic urmatoarele
acorduri: a,b,c,d,e '1 (.*+,,1, '-(-*+,,1
sau
2cordurile negociate la 6unda To9:o in domeniul cadrului $uridic sunt :
******************
Au fost adoptate / acorduri :
a) Tratament di&erit si mai &avora#il pt tarile in curs de de'voltare
d) 4emorandumul priind reglementarea di&erendelor
.) Explicati in 9 randuri cum in&luentea'a industriile integrate orizontal si
ertical comertul si &luxurile comerciale internationale T1./-2000>
sau
C..modul in care industriile integrate ori'ontal si vertical in&luentea'a
aanta$ele competitie ale natiunilor :
**************
Industriile din amonte- din aval si integrate ori'ontal
reprezinta unul din cele
A seturi de determinanti ai avanta,elor competitive de la diamantul lui %orter,
care sustine ca
a) avanta,ele competitive pe care o tara le detine intr*un sector o&era potentiale
avanta,e si sectoarelor cu care acesta este integrat pe verticala si pe ori'ontala&
b) C alea prin care sectoarele din amonte contribuie la reteua de aanta$e competitie
este cea a accesului rapid, prompt, eficient si uneori preferential la cele mai
aanta$oase input*uri&
c) Cel mai important aanta$ al integrarii la niel national este procesul de inoare si
modernizare.
d) 6roximitatea de comportament intre manageri si lucratori, paralel cu similitudinile
culturale, permit fluxuri de informatii mai adecate si costuri de tranzactie mai mi
8) Comentati in 8 randuri asertiunea: A negocierile sunt sc)im#uri multivalente
de concesii 7 '1(9*+,,8, '1(9*+,,1, (carte pg 1),)
sau
negocierile comerciale multilaterale sunt schimburi multialente de concesii.
*********
concesii si &aceau o&erte de &acilitati.Astazi, se recurge, de*a lungul negocierilor. la
setul de concesii multivalente. 6rincipalul aanta$ al negocierii este abordarea unei
palete foarte largi de probleme si astfel se sporesc sansele ca negociatorii sa gaseasca
solutii adecate la problemele sensibile.
1) %n legatura cu prote,area si consolidarea proprietatii intelectuale, se pot
!au
%rote,area si consolidarea proprietatii intelectuale a deenit o preocupare
a comunitatii internationale pentru ca : a,b,c,d,e, '1()*+,,1 , '+(-*+,,8
********
a! Ideile si cunostintele repre'inta o componenta tot mai importanta a C%&
volumul de inventii, inoatii, design si testari pe care le incorporeaza&
c) 3E si*a propus prin Strategia 1isa#ona sa deina 4cea mai competitiva
economie #a'ata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila5&
d) Tot mai multe #unuri (filmele, casetele muzicale, soft*ul pentru produsele
informatice, sericiile on*line) se vand si se cumpara in &unctie de creativitatea pe
considerabila,
f) < parte tot mai mare din CI este compus din bunuri contrafacute&
g) (etinatorilor de (%I trebuie sa li se garante'e faptul ca alti actori economici nu
le submineaza statutul&
i) %roprietatea intelectuala deine un atu esential al competitivitatii*
7) 6entru a gestiona aceasta noua proocare deine obligatorie armonizarea
reglementarilor nationale si adoptarea unei conduite comerciale conenite la niel
multilateral&
Testul + B 2009
1) Comentati pe scurt (maxim 8 randuri) urmatoarea asertiune : C o mare parte
din comertul international actual este o re&lectare a de'voltarii sistemelor
glo#ale de productie 7 ')(1(*+,,8 (carte pg 81), sau o alta ersiune de la '-(+*
+,,8
Comentati succint (max. 8 randuri) modul in care glo#ali'area sistemelor de
productie si-a pus amprenta asupra evolutiei comertului international
**********
Asi aminti ca: ;glo#ali'area productiei5 inseamna ca este practic imposibil sa
identificam originea exacta a unui anumit produs, deoarece bunurile sunt realizate
prin imbinarea unor componente care proin din dierse locuri(tari. %maginea
traditionala a diiziunii geografice a muncii intre centrul industrializat care produce
bunuri si periferia mai putin dez, care ofera resursele de baza, s*a transformat azi
radical prin ;delocali'are si glo#ali'are
%n termeni teoretici, analistii denumesc aceasta tendinta5 de'integrare verticala a
productiei sau comert intra-produs. Comertul intra*produse, implicand exportul si
importul de componente folosite la realizarea unor bunuri finite , detine in prezent cca
1() din comertul mondial.
Aceste eolutii proocatoare si*au pus , cu siguranta, amprenta asupra eolutiei C%.

2! 3atiunile &ac comert intre ele pentru ca: a& b& c& d (se a comenta fiecare in
maximum o fraza). ')(+*+,,8 (carte pg +9)
-------
>atiunile fac comert intre ele dintr*o multitudine de ratiuni
a) %n primul rand deoarece este tehnic imposibil si economic nerentabil ca sa se
produca la niel national tot ceea ce cere functionarea unei economii moderne&
b) ?actorii de productie, in special resursele naturale, forta de munca, sunt relati
asimetric raspanditi pe glob&
c) ?ac comert intre ele pentru ca au neoie de rezultatele creatiei stiintifice si de
fortele concurentei externe, pe care tara respectia nu o are
d) Comertul poate duce la crearea de locuri de munca
e) Comertul poate contribui la atenurarea decala$elor, a ridicarii standardului de iata
al oamenilor
f) 6oate faoriza cresterea incasarilor valutare
g) Economiile de scara si de gama implica dimensiuni productie care nu se regasesc
in cadrul relati ingust al unei economii nationale&
)) < conduita comerciala multilaterala cu privire la (%I (dreptul proprietatii
intelectuale) trebuie sa izeze : a,b,c,d
***********
a) 0odul in care tre#uie aplicate principiile de #a'a ale !C% in tranzactiile cu /6%&
b) 0odul in care se poate acorda o protectie adecata /6%&
c) 0aniera in care tarile trebuie sa puna in aplicare, pe teritoriul lor /6%&
d) 0odul in care trebuie solutionate diferendele comerciale cu priire la proprietatea
intelectuala&
8) 6rintre trasaturile neoli#eralismului ca filozofie economica regasim : a,b,c,d,e
*******
a) /ereglementarea pietelor
b) 0obilitatea deplina a capitalurilor
c) Austeritatea bugetara
d) 6riatizarea utilitatilor publice
e) %nlocuirea statului bunastare (4Helfare state5)
f) "estrangerea puterii sindicatelor
g) ?lexibilizarea pietei muncii (4Hor7fare state5)
h) 6riatizarea sistemelor de pensii
-) 4odurile speci&ice de pre'entare a serviciilor sunt ( sau moduri speci&ice
de prestare a sericiilor) : a,b,c,d, (se a comenta fiecare intr*o fraza) (cap 1.8,
curs ))
----
'ranzactiile cu sericii se traduc in A moduri speci&ice de o&ertare si prestare de
servicii>
a)Trans&er trans&rontalier ( cros-border supply)sericii prestate de pe teritoriul
unui stat pe teritoriul altui stat* sericii de comunicatii, asigurari, sericii financiare.
Cele on*line
b) (eplasarea consumatorilor dintr-o tara pentru a consuma servicii intr-o alta
tara8consumption abroad!* sericiile turistice.
c) %re'enta comerciala8commercial presence) infiintarea unei filiale sau sucursale
care presteaza sericii in alt stat, investitiile directe in straine (%!/) %nestitii !traine
/irecte
d) (eplasarea persoanelor din tara de origine catre alta tara pentru a presta
servicii8( movement of natural persons), sericii de aocatura, consultanta,
educationale, arhitectura, constructii.
9) 6rintre aspectele sistematice ale mecanismului 20C de solutionare a
di&erendelor regasim : a,b,c,d,
sau
6rintre aspectele sistemice ale procesului de solutionare a di&erendelor in
cadrul 20C regasim : a,b,c,d,e T;.@-2009
***********
0eanismul 20C de solutionare a diferendelor are mai multe caracteristici:
a) !unt implicate direct doar guvernele& ( nu organizatii non*guernamentale)
b) Compensarea pierderilor suferite de anumiti parteneri nu este de regula ceruta sau
acordata&
c) Capacitatea de punere in aplicare a deciziilor 2!/ este asimetrica*
d) Costurile de administrare a procesului sunt ridicate&
e) Cele mai multe cazuri se solutionea'a pe calea consultarilor
.) %n conformitate cu teoria ciclului de iata al produsului conclu'iile cu privire
la productia internationala de exporturi si concurenta interna si externa
sunt : a,b,c, ')(.*+,,1
sau
%n conformitate cu &undamentele teoriei ciclului de viata al produselor se pot
formula urmatoarele conclu'ii: a& b& c.
sau
/in analiza teoriei ciclului de viata al produsului se desprind
urmatoarele conclu'ii > a-#-c- (se a comenta fiecare intr*o fraza) '9(8*+,,1
--------
In con&ormitate cu teoria ciclului de viata al produsului>
a) 6roductia interna incepe in stadiul 1, atinge cote importante in stadiul + si se reduce
pana la eliminare in stadiul )&
b) Exporturile &irmelor inovatoare sunt marginale in stadiul 1, devin importante in
stadiul 2 si sunt substituite cu importuri in stadiul )&
c) Concurenta externa apare in faza finala a stadiului 1, se extinde si se acuti'ea'a
in stadiul 2 si se transfera pe teren neutru in stadiul ). devenind net exportatori
d) /eoarece concurenta se intensifica in stadiul +, &irmele inovatoare si concurentii
lor interni si straini se preocupa de reducerea costurilor #unurilor, delocandu*si
capacitatile de productie in tarile in curs de dezoltare care devin ulterior
importanti exportatori
8) Comentati pe scurt (maxim 8 randuri) urmatoarele afirmatii : I numarul de
alternative poate &i mic, depinde de proocarile cu care se confrunta negociatorii
(carte pg 1)8)
********
6rocesul de negociere este strans legat de importanta pe care negociatorii o acorda
pentru a a$unge la un acord si a incheia afacerea, dar mai ales a efectelor negatie pe
care le*ar putea produce esuarea tratatielor. Cand a$ungerea la un acord este
itala(stringenta), negociatorii pot mima lipsa de interes pentru a obtine mai multe
concesii, dar este eident ca se a obtine un rezultat concret. Cu cat sunt mai mici
eforturile inestite in tratatiele multilaterale, cu atat este mai mica probabilitatea ca
procesul negociati sa esueze. /e aceea daca probabilitatea de a esua este mare, nu se
or initia tratatie.
9! Con&erinta 4inisteriala de la (o)a s*a deosebit de cea de la !eatle
prin : a &b &c &d &e & & ' )(1*+,,1
*******
a) 6roblemele au &ost mult mai #ine pregatite prin negocierile anterioare priind
agricultura si sericiile&
b) #ista cu priire la problematica unei mai bune implementari a fost scurtata si a
existat un plan cu privire la modul de tratare a pro#lemelor sensi#ile*
c) 0inistrii au constientizat e&ectele negative pe care le*ar genera inca un esec al
negocierilor&
d) Climatul politic se sc)im#ase& era o dorinta puternica de afirmare a intereselor
comune si de a se transmite un mesa$ cu priire la stabilitatea !C% dupa prabusirea C%
si dupa eenimentele din !3A&
e) !e depusesera eforturi sporite anterior reuniunii pentru implicarea <3"-urilor in
&ormularea de p8d8v in procesul de pregatire*
f) Abilitati manageriale sporite ale moderatorilor&
Testul nr8 A -2009
1) 6rintre deose#irile de fond intre "2TT si <4C se pot mentiona a) b) c) d)
!au
/iferentele 20C* =A''
********************
a) =A'' a fost un acord proizoriu si adoptat pe baze ad-hoc ,20C este o organizatie
internationala interguernamentala aand baze legale solide*
b) 20C are mem#rii, in timp ce participantii la =A'' s*au numit parti
contractante&
c) =A'' s*a ocupat exclusi de comertul cu bunuri in timp ce actiitatile 20C
izeaza si comertul cu sericii si cu /6%&
d) 4ecanismul <4C de solutionare a di&erendelor este mai rapid, mai predictibil
si actioneaza in mod automat iar procedurile sale nu pot fi blocate de nici*o tara
membra.
e) %n cadrul =A'' s*au finalizat 1, acorduri (8, de pagini) comparati cu +8 de
acorduri doar la "unda 3ruguaB (+9.,,, de pagini& +,, 7g.)&
f) Aspecte ale comertului care se bucurau in textul =A'' de 1*+articole au deenit in
cadrul 20C acorduri in sine&
g) Termenul re&orma nu se regaseste in textul =A'' dar se regaseste de 1, ori doar
in Acordul cu priire la agricultura&
h) =A'' este un acord Dal diplomatilor5, articolele fiind concise iar termenii lor nu
sunt precisi&
+) Su#ventiile acordate in cadrul 2cordului de 2gricultura din cadrul "undei
3ruguaB: / su#ventii (carte pg +8.)
sau
6rintre categoriile de subentii tratate de Acordul priind Agricultura negociat
la "unda 3ruguaB se pot mentiona: a&b&c&d& '-(1*+,,1
***********
%n categoria de subentii tratate de Acordul priind Agricultura si care faceau
obiectul unor anga$amente de reducere intra (sunt - categ):
a! !ubentiile directe de export in functie de performantele obtinute la export&
#! Janzarea la export a stocurilor necomerciale de produse agricole la preturi sub
nielul celor pr acticate pe piata interna&
c) 6rogramele guernamentale care presupun prelearea unor sume asupra intregii
productii care se folosesc apoi pentru subentionarea unei anumite parti din productie,
d) 0asurile de reducere a costurilor prin subentii menite sa diminueze costurile de
comercializare&
e) !ubentionarea transportului intern doar in cazul produselor exportate,
f) !ubentionarea imput*urilor folosite la realizarea produselor alimentare.
))K6rintre &unctiile <4C regasim : a &b &c &d &e & (se a comenta in
maximum o fraza). '1(.*+,,8 Carte pg 118
**************
a
) Crearea conditiilor pentru punerea adecata in aplicare a preederilor acordurilor
multilaterale& ( functie executia)
b) ?orum de organizare si des&asurare a unor noi runde de negocieri&( functie
legislatia)
c) Administrarea mecanismului de solutionare a di&erendelor comerciale dintre
membrii& (functie legislatia)
d) =estionarea mecanismului de examinare periodica a politicilor comerciale ale
tarilor membre& (functie legislatia)
e) Cooperarea cu celelalte organisme internationale pentru a se obtine un niel sporit
de coerenta la nielul procesului decizional global.
(functie legislatia)
f) !olutionarea diferendelor (disputelor) comerciale& (sistemul de reglementare a
diferendelor) ( functie $udecatoreasca)
8) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) asertiunea: ;negociatorii pot cauta sa
a,unga la anga,amente sim#olice8 la aran,amente sim#olice! carte pg 1)- '
8(8*+,,8
::
6ot exista situatii in care a$ungerea la incheierea unui C 2cord A sa fie dificila sau
chiar imposibila. Care ar fi atunci solutia pentru ca totusi, dincolo de textele legale
existente (Acorduri) , echilibrele dintre obligatiile membrilor =A'' si 20C se poata
fi extinse si mentinute. "aspunsul ar fi I anga,amente sim#olice 78
Un acord sim#olic poate aea o aloare dosebita pt participanti, el poate a$uta la
explicarea ratiunilor pt care este dificila a$ungerea la un acord, poate duce la reenirea
si folosirea unor masuri protectioniste sau poate oferi o mai mare elasticitate
procesului. 3n astfel de acord sim#olic a fost incheiat la "unda 'o7Bo intitulat I
Clau'a de a#ilitare A care instituia un tratament diferentiat si mai faorabil tarilor in
curs de des.
-)Comentati pe scurt (max. 1, randuri) re'ultatele 6undei Urugua: in domeniul
netari&ar8' 8(8*+,,8
************
"EL3#'A'E#E "3>/E% 3"3=3AM
% ! In domeniul tari&ar, principala realizare a fost reducerea taxelor amale de
import, in medie, cu 8,N (pentru produse industriale si agricole)
II! In domeniul netari&ar
a) "ezultatele negocierilor comerciale multilaterale, cuprinzand: -+ instrumente
$uridice, ), de acorduri, au fost cuprinse in ;Actul final al rundei5, semnat in 1118 la
0arra7esch, de catre 11. tari (din cele 1+8 de tari participante)
b) %rincipala reali'are a 6undei Urugua: il reprezinta 2cordul privind crearea
<rgani'atiei 4ondiale a Comertului-
c) /e asemenea, runda s*a soldat cu adoptarea D(eclaratiei 4inisteriale 5, care a
aut + parti: prima pentru5 Comertul de mar&uri : si a doua pt ; Comertul cu
serviciile
d) Au fost abordate pt prima data su#ventiile in domeniul agricol
e) !*a preazut trecerea la li#erali'area comertului cu servicii .
f) 2 preocupare importanta a =A'' o reprezinta spri$inirea prin intermediul !C% a
dez ec a TC(
g) !*au negociat teme referitoare la produsele industriale, agricole, textile, sericii
financiare, /6%,
9) 6rintre principiile inscrise in 2cordul cu privire la comertul international cu
servicii se pot mentiona: a&b&c&d&e& '1(8*+,,8, ' 8(8*+,,1
sau
6rintre principiile inscrise in Acordul =eneral pentru Comertul cu !ericii
("2TS!
---------------
a) 'oate serviciile intra su# incidenta prevederilor =A'!&
b) C345 se aplica tuturor serviciilor cu exceptia unor situatii concret precizate
si doar pe baze temporale&
c) Tratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor
anga$amente asumate&
d) Transparenta reglementarilor-
e) "eglementarile tre#uie sa &ie o#iectiv ,usti&ica#ile si rezonabile&
f) >u trebuie sa fie restrictionate decontarile aferente tranzactiilor cu sericii,
g) 2nga,amentele individuale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii&
h) 1i#erali'area progresiva a comertului se a face pe calea unor negocieri
iitoare.
%ntrebari din amintirile fetei
6) cum influenteaza OMC relatiile dintre state, sau ce influenta are
sau alta intrebare
7) ceva legat de OMC si tarile in curs de dezvoltare (parca)
Integrarea tarilor in curs de de'voltare si a tarilor in tran'itie
1) 0ulta reme "2TT a &ost privit ca un Dclu# al tarilor de'voltate*
+) 'reptat tarile in curs de dezoltare membre au crescut ca numar si si*au asumat
tot mai multe obligatii&
)) Este proocati modul in care tarile membre or gestiona tranzitia de la un 4club
elitist la un organism multilateral cu peste 189 de membrii&
8) 'ermenii participarii tarilor in curs de dezoltare la !C% au oscilat intre
reciprocitate si dezanga$are&
-) %entru tarile in curs de de'voltare s*au conturat doua tipuri de tratament
pre&erential>
a) 2btinerea unui tratament comercial di&erentiat si mai &avora#il pe pietele
tarilor dezoltate pe calea pre&erintelor comerciale( adica tarile in curs de dez
solicitau '/ obtinerea unui acces mai bun decat cel deriat din clauza natiunii celei
mai faorizate pe pietele tarilor industrializate )
b)Cel de*al doilea tip de tratament pre&erential consta in solicitarea si
obtinerea unor exceptii si derogari de la normele multilaterale de conduita, dela
mecanismele =A''
!chimbarea atitudinii tuturor actorilor fata de !C%&
'ratamentul diferential ramane o preocupare in cadrul 20C-
%revederile speci&ice pentru tarile in curs de de'voltare se pot grupa in cinci
directii :
1) >iel mai redus al obligatiilor asumate&
+) 6erioade mai flexibile de punere in aplicare a anga$amentelor&
)) Anga$amentul '/ de a lua in considerare interesele specifice si neoile de
dezoltare ale 'C/&
8) 'ratament comercial mai faorabil pentru tarile cel mai putin dezoltate&
-) Acordarea de asistenta tehnica si spri$in pentru pregatirea cadrelor in domenii de
interes special pentru aceste tari&
Testul nr /-2009
1) Comentati pe scurt (max 8 randuri) afirmatia ?transparenta este vitala pentru
credi#ilitatea sistemului comercial multilateral8 88? '-(1 O+,,1 (carte pg 1+1)
*********
6reederile cu privire la transparenta din 2cordul de creare a <4C se refera atat
la actele organi'atiei cat si la actiunile intreprinse de tarile mem#re . /eciziile
adoptate in cadrul 20C sunt pu#licate in seria Easic %nstruments and !elected
/ocuments (BIS(! a Secretariatului <4C
Transparenta este unul dintre principiiile de #a'a ale SCI fiind itala atunci cand
aem de*a face cu tari(parteneri care ofera medii de afaceri percepute
instabile, cu riscuri ridicate de tara care duc la perceperea de unei inalte
prime de risc. 0ecanismul de crestere a transparentei masurilor
adoptate poate duce la im#unatatirea raiting-ului unei tari8
+) Analizati succint (max 8 randuri) determinantii &actoriali ai avanta,elor
competitive ale natiunilor.. .(a lui 6orter)
sau
/eterminantii factoriali ai teoriei aanta$elor competitie ale natiunilor au fost
grupati de 6orter pe 8 axe
**************
I! %rimul set il repre'inta E factorii de productie care pot &i grupati in>
a) "esurse umane& b) "esurse naturale. c) "esurse de cunostinte.
d) "esursele de capital e) %nfrastructura. f) Clima.
II! 2l doilea set il repre'inta ; determinantii cererii
!e remarca trei axe prin care cererea influenteaza aanta$ele competitie ( sau
cererea operea'a pe trei axe
si anume:
a) compozitia cererii&
b) dimensiunea si deterninantii cresterii cererii &
c) mecanismele prin care preferintele cumparatorilor dintr*o tara se transmit in alte
tari.
III! 2l treilea set il repre'inta Industriile din amonte, din aval si integrate
orizontal
a)Aanta$ele competitie pe care o tara le detine intr*un sector ofera potentiale

aanta$e si sectoarelor cu care acesta este integrat pe erticala si pe orizontala&
b) Calea prin care sectoarele din amonte contribuie la reteua de aanta$e competitie
avantajoase input-uri
I=! 2l patrulea set !trategiile , structura si rivalitatile
intre firme
/ezideratele, iziunea, misiunea, strategiile si filozofia organizationala sunt
influentate de climatul in care opereaza&
)) 6rintre instrumentele de politica comerciala folosite in
comertul cu sericii regasim : a &b &c &d &e & T/.+-2000
a) 6estrictii cantitative care limiteaza direct olumul sau aloarea tranzactiilor)&
b) 4asuri #a'ate pe pret impunerea unor taxe furnizorilor straini sau controlul
tarifelor)&
c) 4asuri care impun pre'enta &i'ica a prestatorului pe piata respectiva sau
o#ligatia de a crea &irme pe acel teritoriu ec*
d) <#stacole te)nice (cerinte priind autorizarea, regl. specifice unor piete
sectoriale)&
e) 4asuri care decurg din &unctionarea pietelor pu#lice ( achizitii
guernamentale, stimulentele*b,f,fb,,
8) %rintre aspectele izate de 2cordul T6I%s regasim: a&b&c&d&e&
sau
6rintre preederile '"%6s regasim: a& b& c. '8(8*+,,8
**********************
Acordul '"%6s:
a) Creeaza premisele ca programele de computer sa &ie prote,ate la fel ca operele
literare&
b) !tabileste modul in care pot fi prote$ate datele&
c) Extinde reglementarile internationale cu privire la cop:rig)t&
d) %rodusele creatiei te)nologice si artistice sunt prote$ate contra copierii,
reproducerii si difuzarii pentru o perioada de -, de ani&
e) /efineste care tipuri de simboluri pot fi eligibile pentru a fi prote$ate ca marci de
fabrica, de comert sau de sericii&
f) 4arcile pentru servicii or fi prote$ate la fel ca si cele pentru bunuri&
g) 0arcile care au cunoscut notorietate intr*o tara or capata o protectie
-) 1a 6unda To9:o s-au negociat in domeniul cadrului ,uridic urmatoarele
acorduri: a&b&c&d&e& T1.@-2009- T&n.;-2009
sau
2cordurile negociate la 6unda To9:o in domeniul cadrului $uridic sunt :
***********
2u &ost adoptate / acorduri>
a) 'ratament diferit si mai faorabil pt tarile in curs de dezoltare
d) 0emorandumul priind reglementarea diferendelor
9) Comentati pe scurt (max 9 randuri) urmatoarea asertiune: ?pe parcursul
negocierilor ec)itatea este deseori mai importanta decat e&icacitatea?F8
'-(-*+,,8 carte pg 1),
**************
!*a constatat ca solutiile alese la finalul unor tratatie complicate sunt acceptate
pentru echilibrul pe care il aduc si nu pt &undamentele explicative. Asa s*a intamplat
si cu acceptarea &ormulei elvetiene la "unda 'o7Bo ptr ca propunerea venea de la
o tar mai mica- neutra si ducea la ec)ili#rarea avanta,elor .Aceste solutii #a'ate
pe e&icacitate maximi'area re'ultatelor po'itive la nivelul &iecarei tari!
independent de rezultatele obtinute de ceilalti parteneri, nu s*au doedit intotdeauna
posibile
.) 6rintre principiile menite sa calau'easca negocierile 6undei Urugua: se
pot mentiona : a &b &c &d & '-(.*+,,8 sauprincipiile negocierilor 6undei
Urugua:! carte pg 181
*********
a) 'ransparenta si compatibilitatea negocierilor cu principiile de baza, cu obiectiele
si anga$amentele asumate de 6C astfel incat sa se obtina aanta$e sporite si reciproce
pentru toti participantii&
b) #ansarea, derularea si finalizarea tratatielor or fi priite drept componente ale
unui singur proces&
c) 'ratament diferentiat si mai faorabil pentru 'C/&
d) 'arile in curs de dezoltare nu or trebui sa ofere concesii incompatibile cu nielul
lor de dezoltare&
e) #uarea in considerare a posibilitatii ca 'C/ sa aduca contributii la procesul de
liberalizare pe masura imbunatatirii performantelor lor economice&
f) 'ratament specific pentru tarile cel mai putin dezoltate&
g) 6rincipiul anga$amentului unic, cf caruia rezultatele negocierilor or putea fi
asumate doar in integralitatea lor.
h) Echilibrul concesiilor
8) %rintre principiile inscrise in 2cordul cu privire la comertul international
cu servicii se pot mentiona: a&b&c&d&e& '1(8*+,,8, ' 8(8*+,,1
sau
6rintre principiile inscrise in 2cordul "eneral pentru Comertul cu Servicii
("2TS!
*********
a) 'oate sericiile intra su# incidenta prevederilor =A'!&
b) C345 se aplica tuturor serviciilor cu exceptia unor situatii concret precizate si
doar pe baze temporale&
c) 'ratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor
d) 'ransparenta reglementarilor,
e! 6eglementarile tre#uie sa &ie o#iectiv $ustificabile si rezonabile&
g) Anga$amentele indiiduale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii&
h) 1i#erali'area progresiva a comertului se a face pe calea unor negocieri
iitoare.
1.)6rintre categoriile de su#ventii tratate de Acordul priind Agricultura
negociat la "unda Urugua: se pot mentiona: a&b&c&d& '8(+*+,,1
sau
Su#ventiile acordate in cadrul Acordului de Agricultura din cadrul "undei
3ruguaB: - subentii ( carte pg +8.)
***********
%n categoria de subentii tratate de Acordul priind Agricultura si care faceau
obiectul unor anga$amente de reducere intra (sunt - categ):
a! Su#ventiile directe de export in functie de performantele obtinute la export&
#! =an'area la export a stocurilor necomerciale de produse agricole la preturi sub
nielul celor pr acticate pe piata interna&
c! %rogramele guvernamentale care presupun prelearea unor sume asupra intregii
productii care se folosesc apoi pentru subentionarea unei anumite parti din productie,
d) 4asurile de reducere a costurilor prin subentii menite sa diminueze costurile de
comercializare&
e) Su#ventionarea transportului intern doar in cazul produselor exportate,
f) Su#ventionarea imput-urilor &olosite la realizarea produselor alimentare.
Testul ; -2009 G
1)Comentati pe scurt (max. 8 randuri) urmatoarea afirmatie : G diversi&icarea ca
natura a politicii comerciale reduce importanta ideii de stat ca actor unitar G.
'9(1 +,,1 (carte pg 1)
************
Aceasta diersificare se focalizeaza pe ec)ili#rarea intereselor economice ale
numerosilor actori implicati fapt ce determina reducerea importantei ideii de stat ca
actor unitar care sa fie port*drapelul interesului national.
%olitica comerciala are ca sarcina si distri#uirea mai ec)ili#rata a resurselor
intre di&eritele grupuri de interes-
%olitica comerciala strategica se refera la interentiile statului, prin di&erite
instrumente (subentii, taxe amale, restrictii cantitatie directe) destinate a pune
firmele nationale in postura de castigatoare. Exista riscul aparitiei unei situatii de tipul
dilemei pri'onierului, in care interentia simultana a statelor, duce la un rezultat mai
slab decat daca ambele state s*ar fi abtinut de la a intereni,
%n concluzie, nu se poate spune ca , in noile conditii ale globalizarii, statul nu mai
are nici un rol in economie- rolul lui a ramane dar va tre#ui rede&init8
2!Castigurile derivate din participarea la comertul international sunt :
a &b &c &d &e & (se a comenta fiecare intr*o fraza). T;.2-2000
A'E>'%E @@ a nu se confunda cu castigurile o#tinute
************
Pohn !tuart 0ill in lucrarea 4%rincipiile economiei politice , legat de comertiul
international, afirma ca de pe urma existentei comertului international se obtin
castiguri si anume:
a) Castiguri economice directe
b) Castiguri indirecte (deriate)
c) Castiguri intelectuale si morale
Comertul international poate fi un fenomen poziti sau negati, ca urmare si
castigurile deriate pot fi pozitie sau negatie., sa aanta$eze pe cei bogati,
Astfel comertul poate duce :
a) la crearea de locuri de munca sau la disparitia acestora
b) poate atenua decala$ele intre grupurile sociale din aceiasi tara sau poate exacer#a
inegalitatile bazate pe clasa sociala, pe gen sau pe regiuni
c) el poate contribui la ridicarea standardului de viata al oamenilor sau poate
distruge ec)ili#rele ecologice
d) poate faoriza cresterea incasarilor alutare necesare pentru importul de
tehnologie sau poate facilita fondurile pentru inarmare si crea premisele ptr coruptie
si birocratie
f) rezultatul &luxurilor comerciale nu sunt presta#ilite ele fiind infuentate de relatiie
comerciale % si politicile nationale.

8) /in analiza teoriei ciclului de viata al produsului se desprind
urmatoarele conclu'ii > a-#-c- se va comenta &iecare intr-o &ra'a!
sau
%n conformitate cu &undamentele teoriei ciclului de viata al produselor se pot
formula urmatoarele conclu'ii: a& b& c. '8(8*+,,8
sau
%n conformitate cu teoria ciclului de iata al produsului conclu'iile cu privire
sunt : a,b,c, ')(.*+,,1
*****************
b) Exporturile &irmelor inovatoare sunt marginale in stadiul 1, dein importante in
stadiul + si sunt substituite cu importuri in stadiul )&
c) Concurenta externa apare in faza finala a stadiului 1, se extinde si se acutizeaza in
stadiul + si se transfera pe teren neutru in stadiul ). deenind net exportatori
d) (eoarece concurenta se intensi&ica in stadiul 2- firmele inoatoare si concurentii
lor interni si straini se preocupa de reducerea costurilor #unurilor, delocandu*si
capacitatile de productie in tarile in curs de dezoltare care devin ulterior importanti
exportatori
-) 6rintre criticile care se aduc sistemului comercial multilateral regasim :
a,b,c,d, (se a comenta fiecare intr*o fraza) TA.9-2000
!au
6rintre de'avanta,ele
************
%erceptii critice la adresa sistemului comercial international SCI
a) 20C dicteaza politicile comerciale ale statelor&
b) 20C este pentru comertul liber cu orice pret&
c) Interesele comerciale au prioritate asupre celor de de'voltare&
d) Interesele comerciale au prioritate asupre celor am#ientale&
e) Interesele comerciale au prioritate asupre celor de sanatate si securitate&
f) !istemul comertului international accentueaza saracia si conduce la pierderi de
locuri de munca&
g) tarile in curs de de'voltare nu au nici-o &orta in cadrul 20C&
h) 20C se afla sub presiunea unor puternice grupuri de interese&
i) 'arile mai slabe sunt &ortate sa adere la <4C&
$) 20C este o organi'atie nedemocratica
9) 6rintre principiile care au guvernat negocierile comerciale multilaterale se
pot mentiona : a,b,c,d
***********
6rincipalele actiitati in cadrul sistemului comercial international multilateral s*au
derulat in cadrul unor runde de negocieri. #a baza acestor negocierii, din cadrul
rundelor =A'' au stat o serie de principii cadru si anume:
a) ?iecare parte contractanta decide daca participa sau nu la negocieri, participarea
nefiind obligatorie&
b) >ici unei parti contractante nu i se poate pretinde sa ofere concesii unilaterale,
concesiile trebuind sa fie de egala aloare&
c) Concesiile acordate in cadrul multilateral nu pot fi retrase in mod unilateral& in
situatii determinate retragerea unilaterala se poate face cu oferirea de concesii
echialente&
d) /e rezultatele negocierilor beneficiaza automat, in irtutea clauzei natiunilor celei
mai faorizate, toate tarile parte contractanta
.) 6rintre aspectele sistemice ale procesului de solutionare a di&erendelor in
cadrul 20C regasim : a,b,c,d,e
sau
6rintre aspectele sistematice ale mecanismului 20C de solutionare a
di&erendelor regasim : a,b,c,d, ')(9*+,,1
*****************
0eanismul 20C de solutionare a diferendelor are mai multe caracteristici:
a) !unt implicate direct doar guvernele& ( nu organizatii non*guernamentale)
b) Compensarea pierderilor suferite de anumiti parteneri nu este de regula ceruta sau
acordata&
c) Capacitatea de punere in aplicare a deciziilor 2!/ este asimetrica&
d) Costurile de administrare a procesului sunt ridicate&
e) Cele mai multe ca'uri se solutionea'a pe calea consultarilor
0! Te)nicile de negociere tari&ara folosite pe parcursul rundelor =A'' au fost :
a,b,c,d, (se comenteaza fiecare intr*o fraza) (carte pg 1+9*1+.)
*******************
6e parcursul negocierilor multilaterale , din cadrul celor 8 runde din cadrul =A''
accentul s*a pus pe componenta tari&ara si a &ost prioritar #ilateral- &olosindu-se
ca te)nici de negociere tari&ara
a! 5ormula reducerii liniare a taxelor vamale
* negocierile se concentrau asupra unui procent de reducere a taxelor amale identic
pt toate categoriile de produse, aplicabil de toti participantii. !*a folosit in runda a 9*a
a =A'', "unda QennedB
#! Te)nica armoni'arii disparitatilor tari&are&
*s*a folosit in "unda 'o7Bo si a constat in asa zisa formula eletiana.
/e asemenea, pentru reducerea de'ec)ili#relor intre concezii s*au folosit 2
te)nici principale de negociere
- tehnici centrate pe regula o&ertantului principal regula &urni'orului principal!
* tehnici bazate pe ec)ili#rul concesiilor8
(e-a lungul rundelor au mai &ost &olosite ca te)nici de negociere>
a! 5ormula de negociere tara cu tara- produs cu produs .#imultilateralismul
* negocierile sunt bilaterale, se bazeaza pe schimbul reciproc de concesii.Ea a fost
tehnica de baza in primele - runde si in cazul tratatielor priind aderarea de noi
membrii la =A''
#! Te)nica negocierilor 'ero pentru 'ero*
* a constat in preocuparea ptr inlaturarea obstacolelor comerciale pt un sector sau
grupa de produse.
1) 6rintre pro#lemele semnalate, aflate pe agenda negocierilor comerciale
multilalterale se pot mentiona : a,b,c,d,e
sau
printre pro#lemele sensi#ile (carte pg 81)
************
'ot mai multe state imbratiseaza alentele liberului schimb si ale economiei de piata.,
solicitand intarirea sistemului comercial si aducerea pe agenda negocierilor a unor
pro#leme sensi#ile cum ar fi:
a) 6oliticile si practicile anticoncurentiale&
b) 6roblematica am#ientala*
c) "espectarea drepturilor economice ale lucratorilor&
d) 2spectele comerciale ale (%I (dreptul de proprietate intelectuala)
e) Aspectele comerciale ale proceselor investitionale*
f) Comertul cu sericii&
g) !olutionarea noii generatii de di&erende comerciale
2000
Test 3r8 1- 2000
1) Comentati pe scurt (max. . randuri) urmatoarea asertiune ?ra'#oiul si
comertul constituie modalitatile cele mai traditionale de comunicare
internationala? . 'estulC.(+,,1
*********
6utem spune ca nimic nu este mai adearat decat aceasta afirmatie,,
pentru ca si una si cealalta afecteaza in egala masura iata si actiitatea omenirii.
/aca razboiul afecteaza in mod negati omenirea, comertul international genereaza
castiguri pe care indiizii si colectiitatile nu le*ar putea obtine izolat, aducand asadar
un efect poziti. Azi, C% a depasit cadrul traditional al acestei notiuni, el ingloband o
multitudine si o extrema arietate de operatiuni care se refera numai indirect la marfa
+) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) modul in care rede&inirea raportului de
&orte pe plan international influenteaza comertul international.
******
C% continua sa creasca (mai dinamic sau mai lent) fiind influetat de o serie de
factori. 3nul dintre ei este si rede&inirea raportului de &orte caracterizat prin.faptul
ca
* !e maturizeaza a treia revolutie industriala ,, orbim azi de dragoni si
tigrii asiatici si de ga'ele americane si europene5 care face ca lumea sa deina
multipolara.
* ideile economice maturizate in tarile dezoltate sunt tot mai mult asumate de tarile
in curs de dezoltare si de cele in tranzitie,
* spiritul de competitie cuprinde toate economiile indiferent de nielul lor de
dezoltare&
* Europa si America trebuie sa*si asume proocarile lansate in alte zone si sa caute
solutii la acestea&
R %n urmatorii ani, productiitatea muncii a atinge un niel care a redesena tabloul
polilor de putere in plan economic
%n concluzie ta#loul comercial actual nu mai este unul exclusiv al
statelor devenind unul al gruparilor integrationiste UE, >A?'A, A6EC) care
croiesc arhitectura raporturilor de forte la scara internationala
!tudiile arata ca in locul unor tari aflate in clasamantul competitiitatii internationale
este preluat de altele, nemaifiind castigatori consacrati.
0odificarile produse in arhitectura raporturilor de forte in plan economic si comercial
influenteaza atat dinamica fluxurilor comerciale cat si structura lor pe marfuri dar mai
ales orientarea geografica a C%.
+!%rintre &ortele care in&luentea'a piata internationala a sericiilor regasim :
a &b &c &d &e & (se a comenta in maximum o fraza). '1(+*+,,1, carte pg -.
*************
!ectorul sericiilor dobandeste tot mai mult un rol strategic in cadrul tranzactiilor
comerciale si dezoltarii economiei globale. %n cadrul managementului tranzactiilor
comerciale internationale* se impun urmatoarele forte care influenteaza pietele de
servicii:
a) Cresterea responsabilitatii producatorilor pentru bunurile oferite&
b) Cresterea intensiitatii produselor in /6%(drepturi de proprietate intelectuala)
c) !porirea complexitatii tehnice a bunurilor comercializate&
d) /iminuarea distantelor economice dintre state*
e) Accentuarea caracterului comercial al serviciilor
f) Cresterea si diersificarea cererii pentru sericii&
g) 0aturizarea conceptului de serviciu glo#al*
h) Consolidarea procesului de dereglementare si liberalizare&
8)Comentati pe scurt (max. . randuri) acceptiunea, tipologia si &ormele
trans&eruliui international de te)nologie8
*********
'ransferul international de tehnologie consta in transmiterea de catre detinatorul de
tehnologie catre beneficiar, contra cost, a cunostintelor cu priire la metoda, modul,
experienta de producere a unui produs, crearea unei fabrici, uzine etc., impreuna cu
tehnice aferenta. <#iectul trans&erului international de tehnologie se poate
concretiza in: breete de inentie, desene si modele tehnice, formule secrete de
fabricatie cunoscute sub denumirea de 7noH*hoH, enegineering, francising, hardHare
si softHare etc 'ransferul de tehnologie implica astfel transmiterea drepturilor de
proprietate industriala, lucru realizabil numai pe baza de contracte . Ca forma,
luandu*se drept criteriu consimtamantul detinatorului de tehnologie:aem + mari
categorii transferul international de tehnologie efectuata fara consimtamantul
detinatorului si efectuata cu consimtamantul detinatorului
-) Explicati (max. 8 randuri) modul in care industriile integrate ori'ontal si
vertical in&luentea'a aanta$ele competitie ale natiunilor : T& nr.@-2009
sau
Ccum in&luentea'a industriile integrate orizontal si ertical
comertul si &luxurile comerciale internationale
*****************
%ndustriile din amonte, din aal si integrate orizontal
reprezinta unul din cele 8 seturi de determinanti ai aanta$elor competitie de la
diamantul lui 6orter, care sustine ca 1) a vanta,ele competitive pe care o tara le detine
intr*un sector ofera potentiale aanta$e si sectoarelor cu care acesta este integrat pe
erticala si pe orizontala&
+) C alea prin care sectoarele din amonte contribuie la reteua de aanta$e competitie
aanta$oase input*uri&)) Cel mai important aanta$ al integrarii la niel national este
procesul de inoare si modernizare.
8) 6roximitatea de comportament intre manageri si lucratori, paralel cu similitudinile
culturale, permit fluxuri de informatii mai adecate si costuri de tranzactie mai mici&
9) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) urmatoarea asertiune : negocierile
comerciale multilaterale sunt sc)im#uri multivalente de concesii8 T1.;-2009-
T&n0.2009
!au
I negocierile sunt sc)im#uri multilaterale de concesii 7
**********
concesii si faceau oferte de facilitati.Astazi, se recurge, de*a lungul negocierilor. la
setul de concesii multialente. 6rincipalul aanta$ al negocierii unei palete foarte largi
de problem consta in faptul ca sporesc sansele unui comportament cooperant. Cu cat
paleta problemelor luate in considerare este mai larga, cu atat este mai mare sansa ca
negociatorii sa gaseasca solutii adecate la problemele sensibile.
.K6rintre &unctiile <4C regasim : a &b &c &d &e & (se a comenta in
maximum o fraza). '8()*+,,1 Carte pg 118
**************
a
) Crearea conditiilor pentru punerea adecata in aplicare a preederilor acordurilor
multilaterale& ( functie executia)
b) ?orum de organizare si desfasurare a unor noi runde de negocieri&( functie
legislatia)
c) Administrarea mecanismului de solutionare a diferendelor comerciale dintre
membrii& (functie legislatia)
d) =estionarea mecanismului de examinare periodica a politicilor comerciale ale
tarilor membre& (functie legislatia)
e) Cooperarea cu celelalte organisme internationale pentru a se obtine un niel sporit
de coerenta la nielul procesului decizional global.
(functie legislatia)
f) !olutionarea diferendelor (disputelor) comerciale& (sistemul de reglementare a
diferendelor) ( functie $udecatoreasca)
8)6rintre principiile inscrise in Acordul =eneral pentru Comertul cu !ericii
("2TS! regasim : a &b &c &d &e.
********
a) 'oate sericiile intra sub incidenta preederilor =A'!&
b) C>0? se aplica tuturor sericiilor cu exceptia unor situatii concret precizate si
doar pe baze temporale&
c) 'ratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor
d) 'ransparenta reglementarilor,
e) "eglementarile trebuie sa fie obiecti $ustificabile si rezonabile&
g) Anga$amentele indiiduale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidarii&
h) #iberalizarea progresia a comertului se a face pe calea unor negocieri iitoare.
9!In (eclaratia de la Singapore s*a reiterat anga$amentul cu priire la :
a &b &c &d &e &
a) Crearea unui !C0 mai corect, echitabil si mai deschis&
b) #iberalizarea progresia si eliminarea 'J si a E> in comertul cu bunuri&
c) #iberalizarea progresia a comertului cu sericii&
d) "espingerea tuturor &ormelor de protectionism&
e) Eliminarea tratamentului discriminatoriu in relatiile comerciale internationale&
f) %ntegrarea 'C/, a 'C06/ si a economiilor in tranzitie in !C0&
g) Asigurarea nielului maxim posibil de transparenta.
Test 3r8 2- 2000
1) Comentati pe scurt (max. . randuri) urmatoarea asertiune ?una dintre
trasaturile mediului in sc)im#are al politicii comerciale este erodarea
granitelor care marc)ea'a limitele dintre politica externa si politica
economica externa?8 (carte pg 11)
**********
Aceasta erodare, putem spune, a inceput in perioada postbelica, mai precis din
perioada "azboiului "ece, cand s*a permis amestecarea politicilor economice cu
politicile de securitate, Acest lucru a determinat atat limitarea sferei participantilor la
diplomatia comerciala internatonala dar in acelasi timp a determinat ca si fluxurile
economice sa fie influentate, (de multe ori nefaorabil), de influente geopolitice. 2
manifestare a diizarii E!'*Jest si a folosirii schimburilor comerciale ca pe un
instrument de politica externa a fost 3! Export Control Act din 1181.
+) 6rintre castigurile o#tinute ca urmare a participarii la comertul international
regasim : a &b &c &d & (se a comenta in maximum o fraza) se poate enumera :
carte pg +.
A'E>'%E@@ 2 nu se con&unda cu castigurile derivate
**************
castigurile pot fi pozitie sau negatie. Astfel comertul poate duce :
a) #ocuri de munca mai bune si mai bine remunerate&
b) 6iete cu dimensiuni mai mari,
c) 0ai multa stabilitate si armonie la scara regionala si internationala,
d) "educerea saraciei si a subdezoltarii&
e) Cresterea interesului pentru forme institutionalizate de raporturi comerciale
f) /escoperirea si utilizarea unor tehnici de comercializare noi si adecate gi a unor
noi retele logistice,
h) /iseminarea tehnologiilor si imbunatatirea canalelor de comunicare&
7) !timularea altor fluxuri ale circuitului economic mondial.
))Comentati succint (max. 9 randuri) modul in care aparitia si maturi'area
gruparilor economice regionale influenteaza comertul international.
%rintre &actorii care in&luentea'a CI se a&la si aparitia "ruparilor economice
regionale care
a) !*au constituit initial ca derogari de la principiul clauzei natiunii celei mai
faorizate, la inceput sub forma de zone de liber schimb si uniuni amale si apoi ca
piete comune si uniuni economice si monetare
b) 3lterior, ca urmare a efectelor de creare si deturnare de comert au amplificat dar si
distorsionat fluxurile comerciale traditionale&
c) /ein laboratoare unde se experimenteaza noi norme de conduita in plan
comercial&
d) "egionalizarea nu este incompatibila cu dezideratul de liberalizare comerciala&
e) Consacra noi actori comerciali cu o forta comerciala si de negociere sporita.
f) 'arilor care nu participa inca la astfel de grupari nu le ramane decat sa adere la cele
existente sau sa creeze noi grupari&
g) 0arile puteri comerciale care au respins regionalizarea si*au schimbat intre timp
ocatia&
h) Crearea unor grupari integrationiste*internalizeaza schimburile comerciale, creeaza
noi centuri protectioniste,redefineste scala aanta$elor comparatie, accentueaza
concurenta, uniformizeaza si simplifica reglementarile
8)%n corelatie cu comertul cu #unuri , serviciile se pot clasifica in :a &b &c &d &
**********
a) !ericii incorporate in #unuri(filme, carti, componente pentru sectorul
informatic)&
b) !ericii complementare comertului cu #unuri(sericii de transport, depozitare,
distributie, asigurare, financiare, bancare, de promoare)&
c) !ericii care se su#stituie comertului cu #unuri(franchiza, leasing*ul, sericiile
de reparatii si intretinere)&
d) !ericii care se comerciali'ea'a independent de #unuri(asigurari de persoane si
alte asigurari non*marfa, sericii contabile si de audit, $uridice,medicale, de
telecomunicatii,informatice, turistice)
-)%n legatura cu prote,area si consolidarea proprietatii intelectuale, se pot
sau
%rote,area si consolidarea proprietatii intelectuale a deenit o
preocupare a comunitatii internationale pentru ca : a,b,c,d,e,
'1()*+,,1 'fn1(+,,1
**************
a) Ideile si cunostintele reprezinta o componenta tot mai importanta a C%&
olumul de inentii, inoatii, design si testari pe care le incorporeaza&
c) 3E si*a propus prin Strategia 1isa#ona sa deina 4cea mai competitia
economie bazata pe cunoastere, capabila de crestere economica durabila5&
d) Tot mai multe #unuri (filmele, casetele muzicale, soft*ul pentru produsele
informatice, sericiile on*line) se and si se cumpara in functie de creatiitatea pe
considerabila,
f) 2 parte tot mai mare din C% este compus din bunuri contrafacute&
g) /etinatorilor de /6% trebuie sa li se garanteze faptul ca alti actori economici nu le
submineaza statutul&
i) %roprietatea intelectuala devine un atu esential al competitivitatii*
7) 6entru a gestiona aceasta noua proocare deine obligatorie armonizarea
reglementarilor nationale si adoptarea unei conduite comerciale conenite la niel
multilateral&
;!6ivalitatea intre &irmele situate in aceeasi tara este benefica din urmatoarele
motie :a &b &c &d &(carte pag 1,,)
"ialitatea intre firme la niel national creeaza fundamante pentru competitiitatea la
niel international si ea este benefica din mai multe motie ca:
a) Concurenti interni puternici creaza presiuni pentru o noua calitate a actiitatilor
fiecarei companii&
b) Concurenta interna obliga firmele sa*si sporeasca exporturile pentru a se alinia la
noile proocari&
c) "eusitele in competitia interna inarmeaza managerii cu incredere in succesele
iitoare&
d) Concurenta interna obliga firmele sa inoeze in modurile care maximizeaza
aanta$ele competitie&
e) "ialitatea creeaza aanta$e pentru intreaga economie&
f) "ialitatea contribuie la eitarea unor esecuri
.)Comentati pe scurt (max. 9 randuri) afirmatia : G in mod concret- reciprocitatea
pe parcursul negocierilor comerciale multilaterale poate a,uta procesul de
compensare a externalitatilor G.(carte pg 111)
*************
"eciprocitatile sunt impuse de unele tari prin intermediul unui tip de politica
comerciala, %nsistand pe obtinerea reciprocitatilor si echialenta concesiilor ,
tarile participante, la sistemul comercial international, se pot asigura ca
raportul lor de sc)im# nu este in&luentat ne&avora#il. 6tr ca reciprocitatea sa
functioneze este necesar ca grupurile de interese faorabile deschiderii pietelor
sa nu dispuna de alte mi$loace de obtinere a obiectielor izate
8) <rgani'atia 4ondiala a Comertului urmareste in principal : a &b &c &d &e & (se
a comenta fiecare in maximum o fraza).
************
<#iectivele <4C sunt:
a) "idicarea standardului de iata la scara internationala&(ridicarea nielului de trai a
populatiei)
b) Asigurarea unui inalt grad de ocupare a fortei de munca si a unui ritm adecat de
crestere a eniturilor reale si a cererii efectie&
c) Crearea premiselor pentru o deplina utilizare a resurselor materiale si umane la
scara internationala si cresterea productiei si a schimburilor internationale
d) %rote,area si conservarea mediului
2biectiele =A'' au fost completate cu domeniul sericiilor si cu notiunea de
dezvoltare durabila, referitoare la utilizarea optima a resurselor mondiale si la
necesitatea protectiei si conserarii mediului incon$urator.
1)6rintre avanta,ele sistemului comercial multilateral se pot mentiona :
a &b &c &d &e & (se a comenta fiecare in maximum o fraza).
************
a) "omertul stimuleaza cresterea economica, ceea ce inseamna, printre altele, si
crearea a noi locuri de munca mai bune si mai bine remunerate&
b)#isputele se solutioneaza in mod constructiv datorita posibilitatii de adresare la
organizatii specializate in solutionarea disputelor comerciale,
c) "egulile de conduita inlesnesc viata pentru toti, deoarece deciziile in cadrul 20C
se iau prin consens, dupa cum au fost negociate si toate acordurile multilaterale, iar
ulterior ratificate de parlamentele fiecarui stat membru
d) $n comert liber reduce c%eltuielile de trai8 Exista o multtme de studii cu priire la
impactul dintre protectionism si comertul liber. 6rotectionismul este scump: el
intotdeauna ridica preturile.
e) !istemul mondial al comertului ofera un sortiment mult mai mare de produse&
%mportul face posibila o mai mare alegere de bunuri si de sericii de diersa calitate.
f) 6iete cu dimensiuni mai mari,
g) 0ai multa stabilitate si armonie la scara regionala si internationala,
h) "educerea saraciei si a subdezoltarii&
i) =uernele pot rezista mai usor la presiunile lobbB*rilor,
$) Comertul contribuie la sporirea eniturilor&
Test nr8 + B 2000
1) Comentati pe scurt (max. . randuri) urmatoarea asertiune ; o mare parte din
comertul international actual este o re&lectare a de'voltarii sistemelor glo#ale
de productie8 T+.1-2009 (carte pg 81)
sau o alta arianta de la '-(+*+,,8
Comentati succint (max. 8 randuri) modul in care glo#ali'area sistemelor de
productie si-a pus amprenta asupra evolutiei comertului international
**********************
Asi aminti ca: ;glo#ali'area productiei5 inseamna ca este practic imposibil sa
prin imbinarea unor componente care proin din dierse locuri(tari. %n termeni
teoretici, analistii denumesc aceasta tendinta5 de'integrare verticala a productiei5
sau comert intra-produs8 Comertul intra*produse, implicand exportul si importul de
componente folosite la realizarea unor bunuri finite , detine in prezent cca 1() din
comertul mondial.
%maginea traditionala a diiziunii geografice a muncii intre centrul industrializat care
produce bunuri si periferia mai putin dez, care ofera resursele de baza, s*a
transformat azi radical prin ;delocali'are si glo#ali'are 5
2! 3atiunile &ac comert intre ele pentru ca: a& b& c& d (se a comenta fiecare in
maximum o fraza). T+.2-2009 (carte pg +9)
***********
>atiunile fac comert intre ele dintr*o multitudine de ratiuni
a) %n primul rand deoarece este tehnic imposibil si economic nerentabil ca sa se
produca la niel national tot ceea ce cere functionarea unei economii moderne&
b) ?actorii de productie, in special resursele naturale, forta de munca, sunt relati
asimetric raspanditi pe glob&
c) ?ac comert intre ele pentru ca au neoie de rezultatele creatiei stiintifice si de
fortele concurentei externe, pe care tara respectia nu o are
d) Comertul poate duce la crearea de locuri de munca
e) Comertul poate contribui la atenurarea decala$elor, a ridicarii standardului de iata
al oamenilor
f) 6oate faoriza cresterea incasarilor alutare
g) Economiile de scara si de gama implica dimensiuni productie care nu se regasesc
in cadrul relati ingust al unei economii nationale&
+! %rintre determinantii internationali'arii comertului cu servicii
regasim>
a-#-c-d-
**********
/eterminantii tranzactiilor cu sericii ( considerate inizibil) O sunt diferiti de cei ai
comertului cu bunuri deoarece, in mod traditional sericiile nu pot fi stocate
a) Cererea pentru sericii a deenit mai mare, mai informata, mai omogena si mai
receptia fata de eforturile prestatorilor,
b) !*a intensificat utilizarea tehnologiei informatiilor&
c) ?acilitarea accesului prestatorilor de sericii la telecomunicatii&
d) Asimilarea progresului tehnic&
e) Asocierea, in tot mai mare proportie, a sericiilor la bunurile exportate&
f) %ncluderea informatiilor, considerate resurse strategice, in gama alorilor
comercializabile&
g) /iersificarea optiunilor aflate la indemana companiilor
Test nr8 A B2000
1)Comentati asertiunea ;insanatosirea climatului comercial international
conclude la o alta dimensiune a corelatiei comert B principii etice5. (carte pg
1.)
****
Aceasta asertiune reprezinta de fapt un alt determinant ai noii diplomatii comerciale
internationale.6oliticile interne si diplomatia comerciala internationala se completeaza
reciproc dar se si exclud datorita di&erentelor existente intre perceptia protectiei
mediului sau interesele consumatorilor. !anctiuni comerciale eficace in dinspre
grupuri de consumatori si 2>= care fac presiuni asupra companiilor sa respecte
cerintele etice si ambientale caz contrar amenintand cu boicotarea anumitor produse .
Astazi comertul trebuie sa se desfasoara respectand si principiile eticii ( exemplu nu
ar trebui sa fim de acord cu importul mobilei proenite din tari care exploateaza
irational padurile, sau sa cumparam produse care au fost realizate prin exploatarea
copiilor, adica etica sa nu nu permita sa facem un astfel de comert.)
>umai respectand criteriile etice comertul poate sa deina unul sanatos ci corect.
+) Comentati succint ( max 8 rand) modul in care institutionali'area
comertului international influenteaza eolutia acestui flux economic C
sau
institutionali'area comertului international si-a pus amprenta asupra
evolutiei acestui &lux economic8 carte pg A@!
*************
/upa al doilea razboi mondial s*a incercat inlocuirea confruntarii cu conlucrarea in
plan financiar, bancar si comercial& %n plan comercial s*a izat institutionalizarea
comertului international..%institutionalizarea 3>C'A/ ca organ de lucru al Adunarii
=enerale a 2>3, aparitia =A'', crearea 20C si instaurarea caracterului obligatoriu
al conduitei comertului autentic multilateral au contribuit la eolutia intregului flux
economic international, flux care se afla astazi intr*o noua etapa a dezoltarii sale,
adica in etapa globalizarii.
))6rintre restrictiile speci&ice in calea comertului international cu sericii
regasim: a& b& c& d.
-----------
a) #imitarea numarului de prestatori de sericii intr*un anumit sector&
b) %nterzicerea accesului prestatorilor straini&
c) #imitarea cifrei de afaceri, a obiectului de actiitate si a numarului de anga$ati&
d) %mpunerea structurii de proprietate si a formei $uridice a prestatorului de sericii&
e) 6lafonarea cotei de piata si a capitalului investit&
8)6rintre prevederile T6I%s regasim: a& b& c. '-(8*+,,1
!au
6rintre aspectele vi'ate de 2cordul T6I%s regasim: a&b&c&d&e&
**********
2cordul T6I%s>
a) Creeaza premisele ca programele de computer sa fie prote$ate la fel ca operele
literare&
b) !tabileste modul in care pot fi prote$ate datele&
c) Extinde reglementarile internationale cu priire la copBright&
d) 6rodusele creatiei tehnologice si artistice sunt prote$ate contra copierii, reproducerii
si difuzarii pentru o perioada de -, de ani&
e)/efineste care tipuri de simboluri pot fi eligibile pentru a fi prote$ate ca marci de
fabrica, de comert sau de sericii&
f) 0arcile pentru sericii or fi prote$ate la fel ca si cele pentru bunuri&
g) 0arcile care au cunoscut notorietate intr*o tara or capata o protectie
-)%n conformitate cu &undamentele teoriei ciclului de viata al produselor se pot
formula urmatoarele conclu'ii: a& b& c.
sau
/in analiza teoriei ciclului de viata al produsului se desprind
urmatoarele conclu'ii > a-#-c- se va comenta &iecare intr-o
&ra'a! T;.A-2009
sau
%n conformitate cu teoria ciclului de iata al produsului conclu'iile cu privire
sunt : a,b,c, ')(.*+,,1
****************
b) Exporturile firmelor inoatoare sunt marginale in stadiul 1, dein importante in
stadiul + si sunt substituite cu importuri in stadiul )&
c) Concurenta externa apare in faza finala a stadiului 1, se extinde si se acutizeaza
in stadiul + si se transfera pe teren neutru in stadiul ). deenind net exportatori
d) (eoarece concurenta se intensi&ica in stadiul 2, firmele inoatoare si concurentii
lor interni si straini se preocupa de reducerea costurilor bunurilor, delocandu*si
capacitatile de productie in tarile in curs de dezoltare care dein ulterior importanti
exportatori
;! %rincipiul nediscriminarii este un piot de baza al !istemului comercial
multilateral din urmatoarele ratiuni: a& b& c& d (comentati in maximum o fraza).
(carte pg 119)
------------
%rincipiul nediscriminarii presupune acordarea reciproca si neconditionata a
clau'ei natiunii celei mai &avori'ate si a principiului tratamentului national- fiind
considerat un pivot de #a'a din urmatoarele ratiuni:
a! (e natura economica& (desi barierele comerciale sunt instrumente economice
ineficiente, daca nu se discrimineaza intre furnizorii externi, firmele importatoare si
consumatorii or fi stimulati sa se aproizioneze de la ofertantii cu costurile cele mai
mici.
b) 2fera sanse egale tarilor indiferent de marime&(ofera tarilor mici garantia ca marile
puteri nu or institui bariere comerciale in defaoarea lor)
c) (e e&icienta&
e) "educerea costurilor si duratei negocierilor.(prin extinderea rezultatelor
negocierilor intre + tari se eita tratatie bilaterale, multilaterale indelungate si cu
costuri mari)
.) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) asertiunea: ;negociatorii pot cauta sa
a,unga la anga,amente sim#olice8 la aran,amente sim#olice! carte pg 1)- '
8(8*+,,1
::
6ot exista situatii in care a$ungerea la incheierea unui I Acord A sa fie dificila sau
chiar imposibila. Care ar fi atunci solutia pentru ca totusi, dincolo de textele legale
existente (Acorduri) , echilibrele dintre obligatiile membrilor =A'' si 20C se poata
fi extinse si mentinute. "aspunsul ar fi I anga,amente sim#olice 78
Un acord sim#olic poate aea o aloare dosebita pt participanti, el poate a$uta la
explicarea ratiunilor pt care este dificila a$ungerea la un acord, poate duce la reenirea
si folosirea unor masuri protectioniste sau poate oferi o mai mare elasticitate
procesului. 3n astfel de acord simbolic a fost incheiat la "unda 'o7Bo intitulat I
Clau'a de a#ilitare A care instituia un tratament diferentiat si mai faorabil tarilor in
curs de des.
8)Comentati pe scurt (max. 1, randuri) rezultatele "undei 3ruguaB in domeniul
netari&ar.' 8(9*+,,1
************
6EHU1T2TE1E 6U3(EI U6U"U2I
I! In domeniul tari&ar, principala realizare a fost reducerea taxelor amale de
import, in medie, cu 8,N (pentru produse industriale si agricole)
II! In domeniul netari&ar
a! 6ezultatele negocierilor comerciale multilaterale, cuprinzand: -+ instrumente
$uridice, ), de acorduri, au fost cuprinse in ;2ctul &inal al rundei- semnat in 1118
la 0arra7esch, de catre 11. tari (din cele 1+8 de tari participante)
#! %rincipala reali'are a 6undei Urugua: il reprezinta 2cordul privind crearea
<rgani'atiei 4ondiale a Comertului,
c) /e asemenea, runda s*a soldat cu adoptarea 4(eclaratiei 4inisteriale 5, care a
aut + parti: prima pentru5 Comertul de mar&uri> si a doua pt EComertul cu
serviciile
d) Au fost a#ordate pt prima data su#ventiile in domeniul agricol
e) !*a preazut trecerea la li#erali'area comertului cu servicii.
f) 2 preocupare importanta a =A'' o repre'inta spri,inirea prin intermediul
SCI a de' ec a TC(
g) !*au negociat teme referitoare la produsele industriale, agricole, textile, sericii
financiare, /6%,
1) 6rintre dezaanta$ele sistemului comercial multilateral regasim : a,b,c,d, (se a
comenta fiecare intr*o fraza) T;./-2009
!au
6rintre de'avanta,ele sistemului
**************
%erceptii critice la adresa sistemului comercial international SCI
a) 20C dicteaza politicile comerciale ale statelor&
b) 20C este pentru comertul liber cu orice pret&
c) Interesele comerciale au prioritate asupre celor de dezoltare&
d) Interesele comerciale au prioritate asupre celor ambientale&
e) Interesele comerciale au prioritate asupre celor de sanatate si securitate&
f) !istemul comertului international accentueaza saracia si conduce la pierderi de
locuri de munca&
g) tarile in curs de dezoltare nu au nici-o &orta in cadrul 20C&
h) 20C se afla sub presiunea unor puternice grupuri de interese&
i) 'arile mai slabe sunt fortate sa adere la 20C&
$) <4C este o organi'atie nedemocratica
Test 3r8 / -2000
1) Comentati pe scurt (max. 8 randuri) afirmatia : ?transparenta este vitala
pentru credi#ilitatea sistemului comercial multilateral G. (carte pg 1+1)
'-(1 O+,,1
**************
6reederile cu priire la transparenta din Acordul de creare a 20C se refera atat la
actele organizatiei cat si la actiunile intreprinse de tarile membre. /eciziile adoptate
in cadrul 20C sunt publicate in seria Easic %nstruments and !elected /ocuments
(E%!/) a !ecretariatului 20C
'ransparenta este unul dintre principiiile de baza ale !C% fiind itala atunci cand
aem de*a face cu tari(parteneri care ofera medii de afaceri percepute
instabile, cu riscuri ridicate de tara care duc la perceperea de unei inalte
prime de risc. 0ecanismul de crestere a transparentei masurilor adoptate
poate duce la imbunatatirea raiting*ului unei tari.
+ ) Comentati succint (max. 8 randuri) modul in care glo#ali'area sistemelor de
productie si-a pus amprenta asupra evolutiei comertului international8
Sau o alta varianta de la ')(1*+,,8 sau ')(1(+,,1
Comentati pe scurt (max. . randuri) urmatoarea asertiune ;o mare parte din
comertul international actual este o re&lectare a de'voltarii sistemelor glo#ale
de productie8 ')(1*+,,1
******************
Asi aminti ca: ;globalizarea productiei5 inseamna ca este practic imposibil sa
prin imbinarea unor componente care proin din dierse locuri(tari. %maginea
traditionala a diiziunii geografice a muncii intre centrul industrializat care produce
bunuri si periferia mai putin dez, care ofera resursele de baza, s*a transformat azi
radical prin ;delocalizare si globalizare5
%n termeni teoretici, analistii denumesc aceasta tendinta5 dezintegrare erticala a
productiei5 sau comert intra*produs. Comertul intra*produse, implicand exportul si
importul de componente folosite la realizarea unor bunuri finite , detine in prezent cca
1() din comertul mondial.
Aceste eolutii proocatoare si*au pus , cu siguranta, amprenta asupra eolutiei C%.
)) 6rintre instrumentele de politica comerciala folosite in comertul cu
sericii regasim : a &b &c &d &e & T/0+.2009
*************
a) "estrictii cantitatie (care limiteaza direct olumul sau aloarea tranzactiilor)&
b) 0asuri bazate pe pret (impunerea unor taxe furnizorilor straini sau controlul
tarifelor)&
c) 0asuri care impun prezenta fizica a prestatorului pe piata respectia sau obligatia
de a crea firme pe acel teritoriu ec&
d) 2bstacole tehnice (cerinte priind autorizarea, regl. specifice unor piete sectoriale)&
e) 0asuri care decurg din functionarea pietelor publice ( achizitii guernamentale,
stimulentele*b,f,fb,,
8) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) teoria rialitatii
strategice globale. (carte pg .,)
**************
Aceasta teorie a fost lansata ,in anii 8,,de economistii 6aul Qrugman si Qein
#ancaster. Ei au studiat impactul rialitatii intre marile companii transnationale
asupra fluxurilor comerciale si au constatat ca firmele se preocupa sa*si dezolte
aanta$e competitie sustenabile, pe care le pot folosi pentru a domina piata globala&
Ei au concluzionat ca, comertul international se a generaliza dominand fluxurile
comerciale. Explicatia se concentreaza pe deciziile strategice pe care le adopta firmele
atunci cand concureaza la scara internationala pentru a obtine aanta$e competitie
durabile.Astfel de firme sunt5 Caterpillar si Qomatsu,3nileer si 6rocter and =amble,
'oBota si ?ord.
?irmele care concureaza pe piata globala dispun de mi$loace ptr a obtine aanta$e
durabile. Ca:
a) detinerea de drepturi de proprietate intelectuala, (o marca de comert, o
denumire de origine, un breet sau un 7onH*hoH)
b) inestitiile in cercetare*dezoltare, (prin ele firma capata statut de first*
moer)
c) preocuparea pentru asumarea efectelor economiei de scara si de
gama
d) alorificarea curbei de experienta
-) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) urmatoarea asertiune ?pe
parcursul negocierilor ec)itatea este deseori mai importanta decat
e&icacitatea G. T/.;-2009- carte pg 1+0
*************
!*a constatat ca solutiile alese la finalul unor tratatie complicate sunt acceptate
pentru echilibrul pe care il aduc si nu pt &undamentele explicative. Asa s*a intamplat
si cu acceptarea formulei eletiene la "unda 'o7Bo ptr ca propunerea enea de la o
tar mai mica, neutra si ducea la echilibrarea aanta$elor .Aceste solutii #a'ate pe
e&icacitate maximi'area re'ultatelor po'itive la nivelul &iecarei tari! independent
de rezultatele obtinute de ceilalti parteneri, nu s*au doedit intotdeauna posibile.
9)6rintre principiile menite sa calau'easca negocierile 6undei Urugua:
se pot mentiona : a &b &c &d & T/.@-2009 carte pg 109! sau
principiile negocierilor 6undei Urugua:!
----------
a) 'ransparenta si compatibilitatea negocierilor cu principiile de baza, cu obiectiele
si anga$amentele asumate de 6C astfel incat sa se obtina aanta$e sporite si reciproce
pentru toti participantii&
b) Echilibrul concesiilor
c) #ansarea, derularea si finalizarea tratatielor or fi priite drept componente ale
unui singur proces&
d) 'ratament diferentiat si mai faorabil pentru 'C/&
e) 'arile in curs de dezoltare nu or trebui sa ofere concesii incompatibile cu nielul
lor de dezoltare&
f) #uarea in considerare a posibilitatii ca 'C/ sa aduca contributii la procesul de
liberalizare pe masura imbunatatirii performantelor lor economice&
g) 'ratament specific pentru tarile cel mai putin dezoltate&
h) 6rincipiul anga$amentului unic, cf caruia rezultatele negocierilor or putea fi
asumate doar in integralitatea lor.
.) Comentati pe scurt (max. 8 randuri) reciprocitatea ca principiu
&undamental al sistemului comercial multilateral8
---------
"eciprocitatea este un element fundamental al principiului sistemului comercial
multilateral
a) "eflectand dorinta de a limita inclinatia spre unilateralism&
b) !e prezinta su# multe &orme( poate fi difuza si specifica)&
c) Apare si in procesul de aderare de noi membri intrucat acestia dobandesc pe cale
multilaterala toate facilitatile negociate de$a&
d) 2 cale de intelegere a rolului reciprocitatii este sa se porneasca de la premisa ca
sectoarele concurate de importuri au o serie de aanta$e competitie specifice &
e) 6entru ca reciprocitatea sa functioneze este important ca grupurile de interese
faorabile liberalizarii sa nu aiba alte mi$loace de a obtine acest deziderat&
8)Comentati pe scurt (max. 1, randuri) re'ultatele 6undei Urugua: in
domeniul tari&ar8
************
%n cadrul rundei 3ruguaB s*a preazut :
* continuarea procesului de reducere liniara a taxelor vamale, astfel '/ trebuiau
sa*si reduca taxele amale in decurs de - ani cu un niel mediu de 8,N
* pe langa preferintele amale acordate unilateral de '/, 'C/ la importul de
produse manufacturate, a fost conenit %rotocolul celor 1; priind acordarea de
reduceri de taxe amale in comertul cu anumite produse intre tarile participante,
precum si Sistemul "lo#al de %re&erinte =amale S"%=), in cadrul caruia )- de
'C/ si*au redus si pot sa*si reduca in continuare taxele amale in comertul lor
reciproc.
1) %n legatura cu intentia statelor membre 20C de a conveni standarde de #a'a
in planul politicilor sociale se pot formula urmatoarele idei : a &b &c &d &e & (se a
comenta fiecare intr*o fraza).
***************
a) Comertul si standardele sociale* nu se afla, in principiu, pe agenda 20C, dar
intrucat a suscitat o mare atentie merita analizata in iitor.
b) ideea de standarde in plan social, elaborate de 20C a aparut atunci cand
companiile au reclamat ca in anumite tari nu sunt respectate drepturile lucratorilor
lucru ce determina pt unii exportatori aanta$e competitie.
c) 6t ca 2%0 (2rganizatia %nternationala a 0uncii, creata in 1111, nu dispune de
mecanisme care sa oblige tarile membre sa puna in aplicare o serie de norme
s*a considerat oportuna introducerea acestei probleme pe agenda 20C, considerandu*
se ca astfel se poate folosi mecanismul de solutionare a diferendelor
d) #a insistentele !3A si ?ranta, standardele de munca au fost inscrise pe agenda
20C in ultima parte a "undeB 3ruguaB
e) Ele cereau introducerea unie 5clauze sociale5 care sa impuna standarde minime pt
interzicerea muncii fortate, , preenirea discriminarii la locul de munca, permiterea
libertatii de asociere, negocierea unor contracte colectie de munca, adica a
drepturilor fundamentale ale lucratorilor nu spre problema salariilor(respecti
sttabilirea unui plafon minim)
Test 3r8 ;- 2000
1)Comentati pe scurt (max. 8 randuri) urmatoarea afirmatie : Gdiersificarea ca
natura a politicii comerciale reduce importanta ideii de stat ca actor unitarG. '9(1
+,,1 (carte pg 1)
************
Aceasta diersificare se focalizeaza pe echilibrarea intereselor economice ale
numerosilor actori implicati fapt ce determina reducerea importantei ideii de stat ca
actor unitar care sa fie port*drapelul interesului national.
6olitica comerciala are ca sarcina si distribuirea mai echilibrata a resurselor intre
diferitele grupuri de interes, o actiitate cat mai complexa legata si de interactiunea
dintre actorii publici si cei priati
6olitica comerciala strategica se refera la interentiile statului, prin diferite
instrumente (subentii, taxe amale, restrictii cantitatie directe) destinate a pune
firmele nationale in postura de castigatoare. Exista riscul aparitiei unei situatii de tipul
dilemei prizonierului, in care interentia simultana a statelor, duce la un rezultat mai
slab decat daca ambele state s*ar fi abtinut de la a intereni,
%n concluzie, nu se poate spune ca , in noile conditii ale globalizarii, statul nu mai are
nici un rol in economie, rolul lui a ramane dar a trebui redefinit.
2!Castigurile derivate din participarea la comertul international sunt :
a &b &c &d &e & (se a comenta fiecare intr*o fraza). T;.2-2009
A'E>'%E @@ a nu se confunda cu castigurile o#tinute
*****************
Pohn !tuart 0ill in lucrarea 46rincipiile economiei politice , legat de comertiul
international, afirma ca de pe urma existentei comertului international se obtin
castiguri si anume:
a) Castiguri economice directe
b) Castiguri indirecte (deriate)
c) Castiguri intelectuale si morale
castigurile deriate pot fi pozitie sau negatie., sa aanta$eze pe cei bogati, Astfel
comertul poate duce :
a) la crearea de locuri de munca sau la disparitia acestora
b) poate atenua decala$ele intre grupurile sociale din aceiasi tara sau poate exacerba
inegalitatile bazate pe clasa sociala, pe gen sau pe regiuni
c) el poate contribui la ridicarea standardului de iata al oamenilor sau poate distruge
echilibrele ecologice
d) poate faoriza cresterea incasarilor alutare necesare pentru importul de
tehnologie sau poate facilita fondurile pentru inarmare si crea premisele ptr coruptie
si birocratie
f) rezultatul fluxurilor comerciale nu sunt prestabilite ele fiind infuentate de relatiie
comerciale % si politicile nationale.
)) Explicati pe scurt (max. 8 randuri) maniera in care societatile transnationale
influenteaza eolutia comertului inernational. .( Carte 1.).8, pg -1)
**********
C'> nu sunt actori noi pe piata (au aparut in sec SJ%%%), dominand pietele
internationale pe baze casi*monopoliste. Ceea ce s*a schimbat in prezent este rolul
sporit pe care acestea il au in cadrul sistemului comercial internationa, iar acest lucru
se ede prin cifrele net superioare ale productiei internationale realizate de ele fata de
indicatorii macroeconomici ai celorlalti.
?enomenul globalizarii a facut posibil ca C'> (Companiile transnationale) sa
transpuna in practica noile tehnologii si astfel productia internationala
realizata de acesti actori economici sa creasca intr*un ritm superio fata de
ceilalti indicatori macroeconomici.
%ntegrarea economica globala este, in tot mai mare masura, produsul sistemelor
productie integrate ale corporatiilor. Janzarile anuale in strainatate ale celor
mai mari 1,, C'> depasesc +1,, de miliarde de 3!/ cca ce reprezinta
peste +-N din comertul mondial.
8)6rintre aspectele speci&ice ale negocierilor multilaterale priind comertul cu
sericii regasim : a &b &c &d &(cursul ))
sau
Speci&icitati ale negocierilor in comertul cu servicii>
*****************
a) !*a urmarit prea insistent echialenta concesiilor la nielul fiecarui sector&
b) =rupurile de interese care insista sa se mentina prote$ate pietele nationale sunt mai
puternice decat cele faorabile liberalizarii&
c) Sectorul serviciilor este inca puternic reglementat ceea ce face ca institutiile
guernamentale sa se opuna liberalizarii&
d) Este necesara obtinerea parteneriatului cercurilor de afaceri in procesul de
liberalizare.
/! Explicati (in max. 8 randuri) modul in care determinantii &actoriali
in&luentea'a comertul inernational8
************
/eterminantii competitiitatii globale, separat, dar mai ales impreuna, definesc
contextul in care firmele apar si mai ales cum concureaza intre ele. Acest climat are
neoie de resurse si de cunostinte, necesare pt a alimenta atuurile concurentiale
specifice unui sector, are neoie de informatii care sa indice oportunitatile ce
trebuiesc aute in edere. Cu cat este mai complex si mai dinamic mediul economic
intr*o tara cu atat este mai probabil ca esueze daca nu internationalizeaza si nu
alorifica adecat cerintele acestora. 'oate cele 8 categorii de determinanti, descoperti
de 6orter, or aea o influenta ma$ora asura C%.
9) Comentati pe scurt (max. 9 randuri) urmatoarea asertiune G negocierile
comerciale multilaterale sunt ,ocuri concurentiale des&asurate in mai multe
etape?8 carte pg 1+0!
sau
I negocierile internationale sunt ,ocuri cu mai multe etape 7
*****************
6rocesul negociati presupune parcurgerea mai multor etape, incepand cu actiunea
unei tari care initiaza negocieri preliminare conducand la conturarea agendei de
negocieri, continuand cu negpcierea propriu*zisa, apoi cu post*negocierea si stadiul de
aplicare a rezultatelor. %rocesul de negociere propriu-'is cuprinde mai multe su#
etape: prima fiind perioada de studiere a propunerilor, cand participantii isi exprima
preferintele, apoi o perioada de negocieri consistente, in care participantii solicita
concesii si se raspund la cererile de oferta ale celorlalti, redactandu*se apoi setul de
solutii fezabile, !tadiul final al tratatielor se incheie cu conclu'ii redactandu*se
forma finala a protocolului)
.) 6rintre o#iectivele care trebuiau urmarite pe parcursul 6undei Urugua:
regasim : a &b &c &d & T&nr.A.-2009
----------------
a) #iberalizarea si extinderea comertului international in aanta$ul tuturor partilor
contractante prin eliminarea, reducerea, atenuarea sau armonizarea barierelor
comerciale tarifare si netarifare&
b) %ntarirea si imbunatatirea !C% prin supunerea unei parti tot mai importante a
comertului international unor norme noi de conduita mai clare- mai e&icace- cu
caracter o#ligatoriu si convenite pe cale multilaterala*
c) !porirea capacitatii !C% de a se adapta la noile proocari din economia
internationala&
d) !porirea interdependentelor dintre politicile comerciale si celelalte politici
sectoriale pentru a se obtine efectul sinergic intre dimensiunile comerciala, financiara
si inestitionala.
0! Con&erinta 4inisteriala de la (o)a s*a deosebit de cea de la
!eatle prin : a &b &c &d &e & & ' )(1*+,,1
********************
a) 6roblemele au fost mult mai bine pregatite prin negocierile anterioare priind
agricultura si sericiile&
b) #ista cu priire la problematica unei mai bune implementari a fost scurtata si a
existat un plan cu priire la modul de tratare a problemelor sensibile&
c) 4inistrii au constienti'at e&ectele negative pe care le*ar genera inca un esec al
negocierilor&
d) Climatul politic se sc)im#ase& era o dorinta puternica de afirmare a intereselor
comune si de a se transmite un mesa$ cu priire la stabilitatea !C% dupa prabusirea C%
si dupa eenimentele din !3A&
e) !e depusesera e&orturi sporite anterior reuniunii pentru implicarea 2>=*urilor
in formularea de p.d. in procesul de pregatire&
f) Abilitati manageriale sporite ale moderatorilor&
1)Comentati pe scurt (max. 1, randuri) re'ultatele 6undei Urugua:
in domeniul masurilor antidumping- compensatorii si de salvgardare .
---------------
I! Codul antidumping
3n pret se considera a fi pret de dumping daca este mai mic decat:
a) Costurile de productie R o mar$a rezonabila de profit
b) 6retul practicat de exportator pe propria piata
c) 6retul practicat de exportator pe o piata terta reprezentatia
d) !*a stabilit cu ocazia acestei runde ca orice inestigatie antidumping trebuie sa
inceteze daca mar$a de dumping este minima (sub +N) sau daca olumul importurilor
este negli$abila (sub )N din totalul exporturilor straine pe acea piata, la produsul
respecti)
'otodata s*a stabilit ca masurile antidumping pot fi impuse pt perioada de maxim -
ani si pot fi prelungite cu inca maxim - ani.
II! 2cordul privind salvgardarea
6reede ca o tara poate restrcitiona importurile unor produse, daca un sector
economic intern este pre$udiciat sau amenintat cu pre$udiciul de catre importuri.
Acordul stabileste ca tarile nu*si pot prote$a sectoarele interne prin intermediul
masurilor comerciale din Gzona griG
2rice masura de acest fel era supusa unei asa numite Gsunset clauseG (perioada
maxima initiala era de 8 ani, dar in situatii speciale putea fi prelungita pana la 8 ani).
Alte aspecte importante ale "3
III! 2cordul privind su#ventiile si masurile compensatorii
reglementeaza + aspecte: normele de conduita si actiunile pe care le pot adopta
statele ca raspuns la aceste practici considerate anticoncurentiale
Acordul imparte su#ventiile in trei categorii:
a) Su#ventii inter'ise.pro)i#ite grupa rosie! * cele care au drept scop stimularea
directa a exporturilor sau ii determina pe cei care le primesc sa prefere produsele
autohtone in deterimentul celor din import
#! Su#ventiile actiona#ile grupa gal#ena) * pot face obiectul impuneri unor taxe de
retorsiune, dar numai dupa demonstrarea pre$udiciului cauzat. Acordul mentioneaza )
categorii de pre$udicii:
!ubentiile acordate in tara exportatoare afecteaza un sector din tara importatoare
!ubentiile acordate in tara exportatoare afecteaza firmele concurente dintr*o tara
atunci cand acestea actioneaza pe o piata terta
!ubentiile acordate afecteaza exportatorii ce doresc sa patrunda pe piata respectia
c! Su#ventii neactiona#ile gr8verde! - curpind subentiile nespecifice sau
subentiile acordate pt cercetare, ecologizare sau pt sustinere Ginfant industriesG
!ingurul domeniu ce face e in tara exportatoare tie de la preederile acestui acord este
cel al aeronaelor ciile
'est
1) 2vanta,ul comparativ in acceptiunea lui (8 6icardo repre'inta C
/aid "icardo si "obert 'orrens si*au sintetizat 'E2"%A astfel: Aanta$ul relati
sau aanta$ul comparati *este castigul realizat de o natiune care produce si inde la
extern bunuri pe care le realizeaza cu costuri mai mici relati la alte bunuri nationale,
iar in schimbul lor procura alte marfuri a caror realizare la intern se doedeste mai
putin aanta$oasa.
/ilema teoriei costurilor comparatie de productie(aanta$ului relati nu da raspunsul
la o intrebare fundamentala*ce factori determina, care produs se califica pentru a aea
aanta$e comparatie in cazul fiecarei tari
2! (eterminantii cererii in&luentea'a avanta,ele competitive ale &irmelor si
natiunilor pe urmatoarele axe > a! #! c!
Sau
(eterminantii &actoriali in&luentea'a avanta,ele competitive ale &irmelor si
natiunilor pe urmatoarele axe : a, b, c, d
!e remarca trei axe :
a) compozitia cererii&
b) dimensiunea si deterninantii cresterii cererii &
c) mecanismele prin care preferintele cumparatorilor dintr*o tara se transmit in alte
tari.
)) Comentati pe scurt teoria similaritatii intre tari CC..
Esenta teoriei similaritatii intre tari ale lui 1inder- din 19;1-:
* schimburile cu produse manufacturate se datoreaza existentei in toate tarile lumii a
unor panele de utilizatori aand aceleasi preferinte de consum& El constata ca cele mai
promitatoare piete se doedesc cele din tarile unde preferintele consumatorilor sunt
similare cu cele ale utilizatorilor de pe propia piata&
'eoria similaritatii sugereaza ca, cea mai mare parte a comertului cu produse
manufacturate se desfasoara intre tarile aand un 6>E pe locuitor similar& 'eoria
similaritatii se doedeste utila in explicarea comertului cu produse diferentiate pentru
care marca si reputatia $oaca un rol important in decizia de cumparare.
A! %rintre principiile &undamentale ale Sistemului Comercial International
regasim a! #! c! d! e!
6rincipiile !istemului Comercal %nternational
1) >ediscriminarea&
+) "eciprocitatea&
)) Consolidarea anga$amentelor&
8) 'ransparenta&
-) !algardarea.
/! 5ormulati singuri o intre#are in legatura cu solutionarea di&erendelor din
cadrul <4C si raspundeti in maxim ; randurila aceasta
Cum se solutioneaza diferendele intre partile componente 6C <
"aspuns: pe calea consultarilor (prin consens general) si sau multilaterale
;! Tarile de'voltate s-au anga,at prin %revederile %artii a I=-a a "2TT sa a!
#! c!
%n urma eforturilor unite ale tarilor in curs de dezoltare , care au cerut un statut
special, in 119-, a fost adaugata la =A'' 6artea a %J*a intitulata Comert si
/ezoltare. %n aceasta parte a fost introdus Conceptul de 'ratament special si
diferentiat pentru 'C!.. 0otiele pt care a fost elaborat acest capitol sunt detaliate in
Articolul SSS%J al Acordului si anume:
a) ridicarea nielului de si dezoltarea treptata a economiilor tuturor partilor
contractante , cu precadere a 'C/
b) dorinta de a faoriza aceste state atat in ceea ce prieste exportul sau importul unor
produse itale pentru tara lor
c) necesitatea de a micsora decala$ul economic dintre tari prin instrumente specifice
de comert
@! 2nali'ati pe scurt max ; rand! noii determinanti comerciali sau noii
determinanti ai diplomatiei comerciale!
Cea mai cunoscuta tipologie de determinanti comerciali este cea conturata in cadrul
=A'!& !ericiile pot fi percepute ca actiitati, ca performante si ca aanta$e&
/e regula, sunt considerati nestocabili si presupun proximitatea furnizorilor si
beneficiarilor. Ei au la baza factori comuni si specifici si se definesc printr*o dinamica
superioara celui cu bunuri. >atura tranzactiilor se modifica frecent&
0! 5ormulati + conclu'ii cu privire la &unctionarea Sistemului Comertului
International
1) sistemul comercial international !C% este o interesanta colectie de reusite dar a
trebui supus unui incitant proces de redesenare ca urmare a proocarilor deriate din
procesul de globalizare&
+) 20C este doar una dintre componentele unui sistem complex si dinamic de
guernare globala, care implica in perspectia o reizuire si o mai clara definire a
functiilor diferitelor organizatii internationale&
)) /oar o combinatie sinergica intre reformele interne si modificarea fundamentelor
guernarii globale poate garanta faptul ca 20C isi a alorifica integral potentialul
de care dispune.
9! 5ormulati singuri o intre#are in legatura cu transparenta ca principiu al
<4C in max ; rand la aceasta!
Este transparenta un principiu de baza al sistemului comertului international <
"aspuns /a
Cursul nr8 1
5U3(24E3TE1E 3<II (I%1<42TII C<4E6CI21E I3 C<3(ITII1E
"1<B21IH26II
; orice epoca este una de tranzitie. >oi stim despre iitor foar un singur
lucru cert, ca nu a mai arata ca prezentul5
81! (eterminantii noii diplomatii comerciale internationale
carte pg @!
a) "azboiul si comertul* modalitatile traditionale de comunicare internationala
b) Efectele pozitie ale comertului prealeaza in raport cu cele negatie
c) Jor exista mereu schimburi comerciale internationale, schimburi care functioneza
pe baza aanta$ului competiti
d) 2ptiunea pentru liber schimb sau pentru diferite nieluri de protectionism* ariaza
pe grupuri de interese
e) Climatul economic in prezent este complex, 4comert corect5 (fair trade) inlocuieste
5comert liber5 (free trade)
f) Argumentele traditionale se completeaza* cu actori noi (2>=, grupari
integrationiste, societate ciila), domenii noi (comert cu sericii, drepturi de
proprietate intelectuale, inestitii financiare, concurenta, mediu)
g) Erodarea granitelor care marcheaza limitele dintre politica externa si politica
comerciala externa* cine conduce: Economicul saul 6oliticul<
h) !*au acutizat conflictele intre marii actori comerciali, conflicte care au pus la
incercare diplomatia comerciala si multilaterala
.
Ta#loul actual al comertului international
!e bazeaza, inca pe o perceptie clasica, centrata la nielul statelor ca actori ai
procesului
1) %n primul rand se bazeaza, inca pe o perceptie traditionala, conform careia politicul
si economicul locuiesc in lumi diferite&
+) !e reduce importanta statului ca actor unitar, port*drapel al interesului national&
)) !e erodeaza treptat granitele care marcheaza limitele dintre politica externa si
politica economica externa&
8) %n plan comercial se acutizeaza conflictele intre marii actori comerciali care pun la
grea incercare diplomatia comerciala bi, pluri si multilaterala&
-) !e desprinde ca importanta geoeconomia in raport cu geopolitica&
9) /eine tot mai important rolul organismelor nonguernamentale si al societatii
ciile in definirea normelor multilaterale de conduita&
.) Este tot mai acuta necesitatea insanatosirii climatului comercial international pe
axa comert-principii etice
8) 2 trasatura de baza a actualului climat comercial este corelatia intre actorii
principali si interesele pe care acestia le reprezinta
Tipuri de actori participanti la ta#loul comercial
1) ?irmele multinationale&
+) ?irmele globale&
)) 0inimultinationalele&
8) !tatele&
-) =ruparile economice integrationiste&
9) 2rganizatiile neguernamentale&
.) =rupurile de interese apartinand societatii ciile.
Trasaturi ale dinamicii comertului international
1) %n perioada postbelica comertul international a inregistrat cel mai rapid ritm de
crestere comparati cu orice alta perioada comparabila&
+) Comertul international a deansat ca dinamica ceilalti indicatori cu care se masoara
cresterea economica&
)) "itmul de deansare este din ce in ce mai rapid&
8) !e accentueaza corelatia dintre cresterea economica si coeficientul de deschidere al
economiilor.
-) "itmul de crestere a comertului intrasectorial este superior celui de crestere a
comertului total&
9) !e contureaza o corelatie pozitia intre cresterea totala a exporturilor si cea a
exporturilor de produse semiprelucrate.
Elementele care contri#uie la dinamica economiei glo#ale >
1) 'endinta tot mai pronuntata de deschidere a economiei spre mediul extern&
+) 'ransformarile din domeniul logisticii internationale&
)) /ezoltarea dinamica a tehnologiei informatiei&
8) 'ranzitia de la economia transnationala la economia glo#ala8transformarea
rolului economic al statului& abandonarea conceptiei 7eBnesiste sau fordiste si
insusirea celei neo*liberale)
"lo#ali 'area o#liga actorii economici sa :
1) "eactioneze rapid in procesul de negociere&
+) Aleaga oportunitatile optime&
)) 6refere noi tipuri de tehnici tranzactionale,
8) Aiba o iziune strategica&
-) ?ie gestionari de mari portofolii&
9) 6erceapa si sa*si asume regulile $ocului.
Se sc)im#a speci&icitatile actorilor comerciali S2U 5irma multinationala versus
&irma glo#ala
1! 5irma multinationala>
* se afla in cautarea factorilor de productie&
* cauta debuseele optime pentru produsele si sericiile sale&
* se straduieste sa minimizeze costurile ca principal atu al competitiitatii.
2! 5irma glo#ala>
* integreaza cele trei obiectie&
* are o iziune globala asupra pietei si a concurentei&
* trebuie sa*si cunoasca foarte bine principalii riali concurand sau asociindu*se cu
acestia&
* se comporta ca un $ucator global&
* tehnologiile au un rol tot mai important in coordonarea filialelor&
* cultia un lant de localizare, delocalizare, relocalizare&
* se inscrie in triunghiul Oglobal net'or(ing, global s'itc%ing, global focusing&
Comertul international intre contestare si sustinere neconditionata
In pre'ent comertul international
1) !e asociaza cu
* imaginea unei mari companii&
* rialitatea intre ariati actori economicii&
* practicile comerciale neloiale&
* negocierile, de multe ori confidentiale in cadrul unor forumuri regionale sau
multilaterale.
+) Conecteaza oamenii obisnuiti din toate zonele lumii pe o axa productie*consum tot
mai complexa schimbandu*le iata nu totdeauna in bine.
)) /etermina modul in care oamenii.
* se hranesc * se imbraca * locuiesc si petrec timpul liber
* au acces la educatie
* le sunt respectate drepturile fundamentale
* participa la interdependentele globale
1a modul cel mai comun Sistemul comercial international SCI este
(e&init ca
definitii
1) < retea de piete in care consumatorii se angreneaza in schimburi cu alti actori
inizibili pentru ei, dar ale caror ieti sunt afectate de reguli care le guerneaza
comportamentul economic&
+) Aceste reguli pot schimba fundamental ietile oamenilor si pot crea un mediu in
care sunt parta,ate #ene&iciile &luxurilor comerciale-
)) 2 mare parte din importantul potential al comertului de a actiona ca forta a cresterii
economice se risipeste pentru ca este gestionat inadecvat .
Cresterea importantei regulilor comerciale
Importanta regulilor comerciale
1) %mportanta normelor de conduita comerciala a crescut semnificati atat la niel
intern cat si international&
+) Jolumul comertului international si al actorilor institutionali si priati participanti
a crescut&
)) "egulile multilaterale de conduita nu se aplica numai la 1 (- din productia
mondiala ci izeaza atat bunurile cat si sericiile&
8) >ormele de conduita comerciala conenite la niel international influenteaza
semnificati reglementarile interne
-) "eglementarile interne cu priire la breetare, sericii financiare, subentii si
masurile de spri$in acordate diferitelor sectoare ale economiei capata dimensiune
comerciala si se reglementeaza in cadrul 20C&
9) 3nele norme internationale de conduita ridica aspecte de natura etica&
.) %nteresul publicat a crescut in importanta ca urmare a unor diferende comerciale
care ating aspecte sensibile cum ar fi: mediul, taxele corporatie si sanatatea publica.
4odi&icarea determinantilor diplomatiei comerciale S2U
E1E4E3TE1E C26E C<3T6IBUIE 12 4<(I5IC26E2 (ETE64I323TI1<6
(I%1<42TIEI C<4E6CI21E
1) Interdependentele tot mai pronuntate permit tarilor sa se specializeze in
sectoarele si actiitatile in care sunt mai competitie&
+) !e produce o tot mai evidenta desc)idere spre mediul economic extern care
genereaza aanta$e dar si disconfort&
)) Concurenta, dinamica si structura pietelor de export, eolutia cererii sunt
influentate de aanta$ele tehnologice si de modificarea preferintelor consumatorilor&
8) 'arile cu economiile cele mai deschise au de castigat pe termen mediu si lung.
5unda mentele comertului international sunt in&luentate de >
1) Aanta$ele comparatie si competitie ale statelor si companiilor&
+) !tructura sectoarelor analizate&
)) !pecificitatile strategiilor si de managementul firmelor&
8) >atura, preizibilitatea si eficacitatea politicilor guernamentale&
-) %nertia istorica( traditii, obiceiuri, moduri de iata specifice).
"lo#ali ' area repre'inta
1) 3n mod natural de eolutie catre 4o lume fara frontiere
+) 3n concept folosit in mod exagerat si ale carui influente maligne sunt
supradimensionate
)) 3n subterfugiu pentru a $ustifica decala$ele, cresterea soma$ului si reducerea
bunastarii
8) 3n 4mit care se potriveste unei lumi fara iluzii si care ne rapeste sperantele
conducand la o patologie a asteptarilor supradimensionate
-) 3n stadiu in eolutia economiei de piata
%utem anali'a glo#ali'area ca>
1) 2 perioada istorica specifica
+) Ca o confluenta a fenomenelor economice
)) Ca triumf al alorilor americane
8) Ca spatiu de confruntare intre marii actori economici
-) Ca reolutie socio*tehnologica
9) Ca strategie urmata de tari dar si de marile corporatii
"lo#a&o#ie sau antiglo#ali'are
1) Exista o notabila deosebire intre cele doua curente&
+) #uarile de pozitie impotria globalizarii reprezinta proocari la adresa !C% si a
regulilor care il guerneaza si nu respingerea comertului in sine,
)) 4 =lobafobia5 este, mai degraba, o percepere pesimista a comertului international&
8) !ustinatorii acesteia considera ca globalizare a produce mai multa saracie,
polarizare sociala, exploatarea tarilor sarace de catre cei dezoltati si de C'>, pagube
ambientale. >u se poate demonstra ca fluxurile comerciale sunt responsabile de aceste
efecte.
"lo#a&ilia
1) !ustinatorii acestui curent practica un optimism nesustena#il&
+) Are o puternica sustinere in cadrul ?0%, E%"/, 20C si in tarile dezoltate&
)) !e concentreaza pe cresterea exporturilor, liberalizarea importurilor si sporirea
coeficientului de integrare la nielul economiei mondiale&
8) !e considera ca toate fluxurile comerciale sunt un lucru poziti iar barierele
comerciale sunt un 4rau nenecesar5&
-) 6rincipala proocare este transformarea comertului international in generator de
bunastare prin schimbarea institutiilor, a normelor de conduita si a comportamentului
actorilor economici.
Unele dileme B Se pun urmatoarele intre#ari>
1) Cum putem sa ne asiguram ca tarile mai putin dezoltate si paturile mai sarace ale
populatiei beneficiaza efecti de cresterea inestitiilor priate si se pot imprumuta mai
ieftin<
+) Cum poate spori aceesul la noile tehnologii si ne putem asigura ca or fi folosite
corect<
)) 6oate asistenta externa sa spri$ine micii interprinzatori sa gaseasca cea mai buna
cale catre pietele externe<
8) Cum se poate dezolta un nou parteneriat care sa treaca dincolo de cooperarea
interguernamentala si sa spri$ine cauza dezoltarii<l
-) Cum ne putem asigura ca ocea tarilor mai mici este auzita si ascultata in cadrul
dezbaterilor cu priire la conduita comerciala internationala<
2lte dileme
1) /e ce anumite natiuni dein terenul pentru concurenta de succes in anumite
sectoare<
+) /e ce unele firme localizate in anumite tari sunt capabile sa*si creeze si sa mentina
aanta$e competitie in raport cu alti concurenti din acelasi sector sau din sectoare
diferite<&
)) /e ce unele tari sunt gazda celor mai importanti leaderi globali<
Cursul 3r8 28
B! 2paritia si maturi'area gruparilor economice regionale
1) !*au constituit initial ca derogari de la principiul clauzei natiunii celei mai
faorizate, la inceput sub forma de zone de liber schimb si uniuni amale si apoi ca
piete comune si uniuni economice si monetare
+) Ca urmare a efectelor de creare si deturnare de comert au amplificat dar si
distorsionat fluxurile comerciale traditionale&
)) /ein laboratoare unde se experimenteaza noi norme de conduita in plan
comercial&
8) "egionalizarea nu este incompatibila cu dezideratul de liberalizare comerciala&
-) Consacra noi actori comerciali cu o forta comerciala si de negociere sporita.
9) 'arilor care nu participa inca la astfel de grupari nu le ramane decat sa adere la cele
existente sau sa creeze noi grupari&
.) 0arile puteri comerciale care au respins regionalizarea si*au schimbat intre timp
ocatia&
8) Crearea unor grupari integrationiste
a) internalizeaza schimburile comerciale,
b) creeaza noi centuri protectioniste,
c) redefineste scala aanta$elor comparatie,
d) accentueaza concurenta,
e) uniformizeaza si simplifica reglementarile
C! (iversi&icarea si sporirea e&icacitatii masurilor de politica comerciala
1) Comertul international este derulat in conditiile unei concurente afectata de
numeroase obstacole comerciale aflate in calea accesului liber la piete&
+) =ama acestor bariere s*a imbogatit iar eficacitatea lor a sporit continuu&
)) !*a conturat o lege a protectiei constante*
8) =enereaza insemnate pierderi de bunastare&
-) 6useurile de protectionism insotesc de regula momentele de con$unctura
nefaorabila&
9) Earierele submineaza bazele specializarii
(! 5enomenele cu evolutie complexa asupra economiei internationale
1) !e prezinta sub forma:
a) exploziei preturilor la unii factori de productie,
b) crizelor structurale,
c) olatilitatii cursurilor alutare (trecerea la currsurile alutare flotante),
d) constientizarii caracterului epuizabil al resurselor (fenomene aparute in $urul
anilor 11.,)
+) %n acest deceniu s*a inregistrat cea mai sustinuta dinamica alorica a comertului
international
)) "aportul de schimb s*a deteriorat in defaoarea tarilor in curs de dezoltare&
8) %n deceniile 8, 1 si 1, s*a conturat o corelatie interesanta intre fluxurile de marfuri
si cele de capital si tehnologie.
E! %rogresul te)nico-stiinti&ic
Eolutiile tehnologice au modificat determinantii comertului international pe toate
axele sale&
* informatia ocupa locul central, iteza de circulatie a informatiilor a crescut, *
* teritoriile s*au apropiat
* 'ehnologii noi* %nternet* au creat noi oportunitati de afaceri
* 'ransporturile combinate* contributie esentiala
* s*a diersificat gama produselor si sericiilor&
* s*a redus distanta economica dintre agentii economici&
* se creeaza noi oportunitati de afaceri,
* creste numarul de consumatori si solabilitatea acestora&
* se modernizeaza retelele de distributie si se produce internationalizarea acestora
5! Institutionali'area comertului international
1)A deenit necesara ca urmare a:
* aparitiei unor noi actori ai comertului&
* modificarii reactiei firmelor la noii stimuli ai pietei&
* accentuarii caracterului sinergic al instrumentelor de politica sectoriala,
* diersificarii factorilor care contribuie la schimbarile societale.
+) !*a realizat sub o forma proizorie =A'', ( Acordul =eneral pentru tarife si
Comert) permanentizandu*se prin crearea 2.0.C
!istemul comercial international a fost guernat de =A'' timp de -, de ani* au fost
obtinute succese importante in planul liberalizarii comertului
1198* institutionalizarea 3>C'A/ ca organ de lucru al Adunarii =enerale a 2>3*
comertul si problemele conexe dezoltarii au fost tratate independent
111-* crearea 20C* consacra permanenta, eficacitatea si caracterul obligatoriu al
conduitei comertului autentic multilateral
"! "lo#ali'area sistemelor de productie
=lobalizarea* a lansat noi proocari in fata sistemului comercial international
1) Cu un secol in urma* globalizarea: transfer de bunuri sau fluxuri financiare intre
tari
+) %n prezent* globalizarea este condusa de dezoltarea sistemelor de productie care
dein transfrontaliere
)) 6rin intermediul inestitiilor straine directe si al aliantelor strategice, firmele isi pot
localiza actiitatile creatoare de aloare in orice colt al lumii
8) 2 mare parte a comertului international din ultimele decenii este o reflectare a
dezoltarii sistemelor globale de productie* grad inalt de speciali'are:
4de'integrare verticala a produsului sau 4de'integrare verticala a productiei
4comert intra-produs5, 4decesul distantei5
-) 'ransformarile tehnologice si liberalizarea comerciala au deplasat limitele
optiunilor productie&
9) #a dinamizarea acestui proces au contribuit barierele comerciale dar si noile tehnici
de comunicare.
7) 2 parte tot mai mare din comertul international este produsul sistemelor globale de
productie&
J! 6ede&inirea rolului companiilor transnationale
1) >oile schimbari in tabloul comercial au facut posibila globalizarea iar C'> au
transpus*o in practica,
+) C'> nu sunt actori noi ai tabloului economic, ce s*a schimbat este doar rolul lor in
cadrul schimburilor comerciale&
)) Este dificila si comentabila comparatia intre marimea unei companii transnationale
cu cea a unei economii nationale&
8) Comertul international este tot mai mult o afacere intracorporatista.
Cursul 3r8 +
3<II (ETE64I323TI 2I C<4E6TU1UI CU SE6=ICII
2cceptiuni- &orte determinante- principii
Caracteristici 21E C<4E6TU1UI I3TE632TI<321 CU SE6=ICII
1) Are la baza factori comuni si specifici si se defineste printr*o dinamica superioara
celui cu bunuri&
+) >atura tranzactiilor se modifica frecent&
)) !ericiile pot fi percepute ca actiitati, ca performante si ca aanta$e&
8) Cea mai cunoscuta tipologie este cea conturata in cadrul =A'!&
-) /e regula, sunt considerate nestocabile si presupun proximitatea furnizorilor si
beneficiarilor.
(e&inire
servicii
1) 4!ericiile sunt actiitati oferite sub forma imateriala de catre un furnizor unui
beneficiar, fara ca acesta, in calitate de cumparator, sa obtina si dreptul de posesiune5
(Qotler si Armstrong)
+) 4Actiitati depuse de o persoana sau agent economic, la solicitarea unei persoane
sau firme, sau cu consimtamantul acestora, in scopul modificarii starii persoanei
beneficiare sau a bunului care ii apartine5('.6.Dill)
)) 4Actiitati indreptate spre o persoana fizica sau $uridica sau spre bunurile ce*i
apartin, rezultatul fiind chiar modificarea conditiei persoanei sau bunurilor supuse
respectiei actiitati5('.6.Dill)
Tipologia serviciilor
T!ericii comercializabile(necomercializabile
T!ericii de productie(de consum
T!ericii pure(complementare(de acces
T!ericii materiale(imateriale
T!ericii relationale(la distanta
T!ericii standardizate(indiidualizate
T!ericii periodice(ocazionale
T!ericii continue(sezoniere
T!ericii care nu pot fi prestate decat prin prezenta efectia si simultana a
partilor(sericii care nu necesita prezenta simultana
Tipologia serviciilor alta clasi&icare!
1)!ericii de afaceri& +) !ericii de comunicare&
))!ericii de constructii si de engineering& 8) !ericii de distributie&
-) !ericii educationale& 9) !ericii de sanatate
9)!ericii financiare, bancare si de asigurare .) !ericii turistice&
8) !ericii culturale, sportie si de agrement& 1) !ericii de transport&
1,) Alte tipuri de sericii
%rin natura lor serviciile int erna tio nale implica atat operatiuni comerciale cat si
plasamente investitionale
5actorii care determina aceasta interconditionalitate sunt>
1! Elasticitatea mai ridicata a cererii de sericii in raport cu eniturile&
+) Eunurile incorporeaza tot mai multe actie din sectorul tertiar oferite de furnizori
specializati&
)) Conditiile mai faorabile de productie din tarile cu enituri mai ridicate.
Tipuri de asimetrii care tre#uie corectate prin interventia autoritatilor pu#lice
1) 0a$oritatea sectoarelor prestatoare de sericii se caracterizeaza prin concurenta
imperfecta&
+) >umeroase piete de sericii se confrunta cu problema informatiei imperfecte sau
asimetrice&
)) 6e anumite segmente ale pietei se acutizeaza problema externalitatilor
Conduita in comertul international cu servicii
1) Cea mai utilizata cale de prote$are a sectoarelor nationale de sericii a fost reteaua
de reglementari nationale diferite, netransparente si aplicate relati discriminatoriu&
+) 6rincipiile de baza folosite in comertul cu sericii au fost: C>0? si C">&
)) 'reptat sericiile au patruns pe agenda unor reuniuni internationale iar expunerea la
concurenta externa s*a accentuat&
%rincipiile care guvernea'a comertul cu servicii
1) >ediscriminarea in relatiile comerciale dintre participantii la acordurile bilaterale si
multilaterale&
+) >oua reciprocitate functionala si eolutia&
)) !porirea accesului prestatorilor de sericii la pietele externe&
8) Concurenta loiala&
-) #iberalizarea comerciala&
9) 'ransparenta reglementarilor la niel national.
3oua &ilo'o&ie internationala cu privire la aspectele speci&ice ale comertului
international cu servicii se #a'ea'a pe>
1) "eguli si concepte general aplicabile si unitare in raport cu toate actiunile care pot
afecta tranzactiile&
+) "eguli specifice in plan sectorial in raport cu particularitatile diferitelor categorii de
sericii&
)) 6reocupari diferentiate pe sectoare si inscrise in programe concrete de liberalizare
si dereglementare&
In &unctie de e&ectul distorsionant al reglementarilor asupra pietei>
1) !ericiile bancare, de asigurari, de transport aerian si de comunicatii sunt supuse
unui inalt grad de reglementare&
+) !ericiile de distributie si de transport rutier se definesc printr*un niel moderat de
reglementare&
)) Celelalte tipuri de sericii se caracterizeaza printr*un niel aparent redus de
reglemetare.
Cai de li#erali'are
1) Armonizarea legislatiilor nationale(integrarea pro&unda!*
+) %nlaturarea barierelor din calea fluxurilor de sericii(integrarea partiala).
Evaluarea accesului la pietele serviciilor este mai complexa pentru ca>
1) !chimburile internationale cu sericii au caracter mai complex. Consumul si
productia unui sericiu sunt doua actiitati simultane.
+) 6roductia si consumul sericiilor fac obiectul unor influente semnificatie ale
politicilor guernamentale, care au fost elaborate fara a se tine seama de efectele lor
asupra comertului, intrucat sereau alte obiectie de politica economica.
3oi axe de a#ordare ai comertului cu servicii
1) Astazi consumatorii pretind mai degraba solutii la problemele lor decat bunuri si
sericii in sine&
+) !e modifica semnificati determinantii competitiitatii&
)) Ceea ce anterior se exprima sub forma de costuri mai reduse, calificare superioara a
fortei de munca si management mai performant se exprima in prezent printr*un
coeficient sporit de satisfactie a consumatorilor&
8) Eficienta de astazi inseamna: folosire adecata, lant al alorii, protectia mediului&
-) %n cadrul fluxurilor comerciale capata o pondere tot mai mare: cercetarea*
dezoltarea, designul, distributia, promoarea, garantarea calitatii, functionalitatea
bunurilor, sericiile postanzare.
9) !uccesul pe pietele externe depinde de capacitatea de a gestiona la niel national si
international pachete de sericii specifice traseului logistic pe care il parcurg bunurile&
.) 2 trasatura de baza a comertului international cu sericii este binomul
standardizare*diersificare&
8) Cererea de sericii creste continuu pentru ca are o elasticitate mai mare in raport cu
eniturile
18A! Speci&icitatile comertului international cu servicii carte pg /A!
18A81 2! Importanta sectorului tertiar in economie a serviciilor! carte pg /A!
1) ?actori care au contribuit la cresterea rolului sericiilor:
* Elasticitatea mai mare a cererii de sericii in raport cu eniturile (pe masura ce
eniturile cresc , s*a constatat ca se accentueaza inclinatia de a cheltui mai mult pt
sericii in raport cu bunurile)
* Eunurile incorporeaza tot mai multe sericii* 4produs extins5 oferite de furnizori
specializati (design, elemente de mar7eting)
* !ericiile sunt definite ca actiitati, ca performante sau ca aanta$e.
+) Cea mai consacrata abordare tipologica priind sericiile este cea deriata in urma
negocierilor comerciale multilaterale din cadrul "undei 3ruguaB finalizate ca
Acordul priind Comertul cu sericii "2TS
6otriit acestui acord regasim 1+ sectoare mari ale sericiilor si 1-- de
subsectoare
)) /eterminantii tranzactiilor cu sericii ( considerate inizibil) O sunt semnificati
diferiti de cei ai comertului cu bunuri deoarece, in mod traditional sericiile nu pot fi
stocate
8) 'ranzactiile cu sericii* componente ale contului curent al balantei comerciale se
inscriu in balanta de incasari si plati externe
18A82 B! < noua conduita in comertul international cu servicii carte pg /9!
1) Cea mai uzuala cale pentru prote$area sectoarelor national de sericii: o reprezinta
reglementarile nationale* diferite de la o tara la alta, impreizibile, aplicate
discriminatoriu ( aceste reglementari priesc inestitiile in sectorul tertiar, crearea de
noi actori economici, nr minim sau maxim de lucratori, formule de proprietate,
regimul $uridic al prestatorilor)
+) Clauza tratamentului national* se impune ca firmelor straine, care isi desfasoara
actiitatea de comert in interiorul economic al unei tari sa % se acorde acelasi
tratament ca si nationalilor. 6e masura ce problematica sericiilor a aparut pe agenda
marilor reuniuni comerciale internationale, procesul de expunere la concurenta
externa a sericiilor a aansat. !e liberalizeaza sericiile de transport, telecomunicatii,
sanatate, bancare, educationale, postale
)) Ideea de #a'a in "2TS Acordul international priind comertul cu sericii),
negociat pe parcursul "undei 3ruguaB, * este ca pietele li#erali'ate K
nediscriminare K accentuarea concurentei in comertul international cu servicii:
avantaj pentru toata lumea
8) #a sfarsitul celei de*a opta runda de negocieri =A'' ("unda 3ruguaB)* a &ost
adoptat un cod de conduita "2TS- priitor la acest sector de sericii
Acest cod de conduita =A'! are determinanti specificim opereaza cu reguli
particulare si necesita o reglementare riguroasa la niel international.
-! 3oua &ilo'o&ie internationala cu priire la speci&icitatile comertului cu servicii *
se bazeaza pe urmatoarele elemente >
a) "eguli si concepte generale aplicabile unitar in raport cu toate masurile care
pot afecta tranzactiile internationale cu sericii
b) "eguli specifice sectoriale in conformitate cu particularitatile diferitelor
categorii de sericii
c) 6reocupari specifice diferentiate pe sectoare si inscrise in programe concrete
de liberalizare si dereglementare
9) 2 abordare noua desprinsa din noua filozofie a =A'! se centreaza pe
armoni'area legislatiilor nationale (integrarea profunda) in opozitie cu a#ordarea
traditionala centrata pe inlaturarea #arierelor comerciale (integrarea
incompleta)
18A8+ C! Speci&icitatile nereglementarii tran'actiilor cu servicii carte pg ;+!
1) !chimbul reciproc de concesii in cadrul unei forum multilateral cum este 20C a
dus la sporirea competitiitatii prin procesul de liberalizare a comertului cu sericii
+) 6rocesul de negociere se a complica tot mai mult, in iitor,ca urmare a
complexitatii si diersitatii restrictiilor care se mentin in calea comertului cu sericii
)) >egociatorii s*au concentrat asupra regulilor specifice comertului cu sericii
8) Abordarea negocierilor in maniera 4sector cu sector5
* >u a dus la rezultate rapide
* >egocierile sunt conduse de preocuparile si interesele firmelor din sfera
sericiilor
* Au fost implicati mai degraba producatorii si distribuitorii si nu utilizatorii de
sericii care sunt in afara sectorului.
-) >umeroase categorii de sericii (financiare, telecomunicatii, transporturi)* rol
strategic in cadrul economiei globale* sericiile: 4sistemul neros5 al unei economii
9) 'ranzactiile comerciale internationale cu sericii sunt preizionate a dobandi o
noua dinamica pe masuraUce noua conduita comerciala multilaterala se a pune in
aplicare
.) 6rocesul negocierilor multilaterale in domeniul comertului cu sericii a fi si mai
dificil in iitor si diferit fata de comertul cu bunuri. !ericiile fac mai putin obiectul
exportului decat bunurile ceea ce face ca nr si forta de persuasiune a sectoarelor
concurate de importuri sa o depaseasca pe cea a celor orientate spe exportul de
sericii ceea ce atenueaza preocuparea pentru liberalizarea comertului cu sericii
Cursul 3r8A
TE<6II CU %6I=I6E 12 C<4E6TU1 I3TE632TI<321
Explicatii cu privire la determinantii sai si tentative de anticipare a trendurilor
viitoare
28 Teorii clasice
1) 0ercantilismul&
+) 'eoria aanta$elor absolute( A. !mith)&
)) 'eoria costurilor comparatie de productie( /. "icardo)&
8) 'eoria dotarii natiunilor cu factori de productie( 0odelul Dec7sher*2hlin)
281! 4ercantilismul
1) A fost filozofia economica a secolului al SJ%*lea&
+) Exprima coningerea ca autia unei natiuni se exprima prin cantitatea de metale
pretioase de care dispune o tara&
)) 6rincipalul deziderat al autoritatilor al autoritatilor uneitari era sporirea rezerelor
de aur si argint&
8) Calea de atingere a acestui deziderat era cresterea excedentului balantei comerciale
prin impulsionarea exporturilor si restrictionarea importurilor&
-) /in punct de edere politic 0ercantilismul a fost agreat de cercurile
guernamentale, de grupurile industriale si chiar de lucratori&
9) >umeroase grupuri de interese au inregistrat efecte negatie sub forma de impozite
mai mari, preturi ridicate, mentinerea ineficientei in economie, intarzierea
restructurarii pe baze sanatoase.
.) 6utem orbi despre perenitatea filozofiei 0ercantiliste, acest curent fiind la moda
si astazi in tari ca !3A, Paponia, 3E ( Paponia dupa 8, de ani de negocieri a acceptat
sa importe orez in limita de cel mult 1,
N din consumul intern
8) Comertul international era considerat un $oc cu suma nula
282! Teoria avanta,ului a#solut. avanta,elor a#solute
1) A fost fondata de Adam !mith ( economist scotian, considerat parintele economiei
de piata) in lucrarea 4An %nVuirB into the >ature and Causes of Wealth of >ations5
pu#licata in 1@@;*
+) !mith a contestat bazele teoretice ale mercantilismului ( problema de baza a
mercantilismului fiind faptul ca se confunda acumularea de aur si argint cu sporul de
bunastare) demonstrand ca mercantilismul slabeste bazele dezoltarii de succes
pentru ca impiedica actorii economici sa elaboreze si sa practice strategii pe termen
lung centrate pe concurenta libera ceea ce a duce la alocarea ineficienta a factorilor
de productie.
)) !mith a sustinut ideea comertului liber intre state , ca liberul schimb este singura
cale care sporeste bunastarea natiunilor&
8) %ntrebarea pe care si*a pus*o !mith a fost* ce bunuri si sericii trebuie sa produca si
sa exporte eficient o tara<&
-) 6entru a raspunde la aceasta intrebare !mith a dezoltat teoria aanta$ului absolut.
"aspunsul a fost: * o tara trebuie sa produca si sa exporte acele bunuri si sericii la
care detine un aanta$ absolut*adica le produce cu costuri mai mici decat celelalte
tari;
Exemplu
( exista doar + tari ?r si P, si + produse si un singur factor de productie O munca.
6roductia pe ora munca
?ranta
Paponia
in
+
1
ceasuri
)
-
Conclu'ii la exemplu de la teoria avanta,ului a#solut
1) >umarul de produse diferite realizate intr*o ora de munca este diferit in cele doua
tari&
+) ?ranta are un aanta$ absolut la in iar Paponia la ceasuri&
)) 6resupunem ca se schimba + sticle de in pe 8 ceasuri&
8) /aca se specializeaza ambele tari or aea de castigat&
(e&icienta teoriei avanta,ului a#solut sau de'avanta,ul teoriei aanta$ului absolut
-) (ilema teoriei avanta,ului a#solut : >u raspunde la intrebarea ce se intampla cu
tarile care au anta$ absolut la toate produsele sau nu au aanta$ absolut la nici*un
produs, rezultand cf teoriei lui !mith ca in astfel de cazuri nu este recomandabil un
schimb comerial.

2 A! Teoria dotarii natiunilor cu &actori de productie
( 4odelul Jec9s)er-<)lin) 0odelul D2!
1)'eoria aanta$elor comparatie nu da raspunsul la o intrebare fundamentala*ce
factori determina, care produs se califica pentru a avea avantaje comparative in
cazul fiecarei tari<;
+) "aspunsul l*au dat + economisti suedezi Eli Jec9s)er si Bertin <)lin care au
ela#orat teoria dotarii relative cu &actori de productie- cunoscuta ca teoria
Dec7sher*2hlin), teorie completata de !A03E#!2>
)) Analiza lor se bazeaza pe urmatoarele obseratii:
* dotarea cu factori de productie ( tipuri de resurse , ex ca rezere mari de petrol,
terenuri fertile) difera de la o tara la alta&
* bunurile sunt diferite in functie de tipurile de factori de productie utilizati pentru
realizarea lor&
8) 5actorii de productie sunt a#undenti (ieftini) si rari( scumpi)&
/! In conclu'ie- cei doi economisti si*au sintetizat 'E2"%A dotarii natiunilor cu
factori de productie 4odelul J-<-S.J<S Jec9sc)er-<)lin-Samuelson!
ast&el>
; 2 tara a aea un avanta, comparativ la produsele pentru a caror realizare se
&olosesc &actori de productie a#undenti-
6A"A/2S3# #3% #E2>'%E??
9) 'eoria a fost testata empiric, in perioada postbelica, de WassilB #eontieff folosind
analiza input*output , o tehnica matematica menita sa permita ealuarea corelatiilor
intre sectoarele unei economii. 6ornind de la ideea prealenta atunci in !3A ca
aceasta tara este intensi dotata in capital si deficitara in munca&
.) A prezumat ca !3A exporta prioritar produse intensie in capital si importa
produse intensie in forta de munca&
8) Concluzia la care a a$uns a fost ca !3A exporta prioritar produse intensie in
munca si importa produse intensie in capital* Aceasta concluzie este contrara celor
doua postulate ale teoriei Dec7sher* 2hlin si a fost cunoscuta sub denumirea de
paradoxul lui 1eontie&&*
1
) Criticii sai au considerat ca:
- a &olosit un numar redus de sectoare economice*
-a luat in considerare doar 2 &actori de productie8
B! Teoriile moderne #a'ate pe &irma! ale comertului international*
1) 'eoria similaritatii intre tari&
+) 'eoria ciclului de iata al produsului&
)) 'eoria rialitatii strategice globale&
8) 'eoria aanta$elor competitie ale natiunilor.
/upa cel de*al doilea razboi mondial cercetarile in domeniul comertului international
s-au concentrat pe rolul companiilor in promoarea fluxurilor comerciale.
6atiunile &undamentarii acestor noi modi&icari ale determinantilor comertului
adica concentrarea pe &irma!
1) Cresterea importantei companiilor multinationale&, ca actori ai economiei
internationale
+) %ncapacitatea teoriilor clasice (care se concentreaza pe tara) de a explica
determinantii comertului intra*industrial&
)) Esecul analistilor de a erifica in practica prezumtiile teoriilor clasice&
8) /iersificarea gamei factorilor de productie.
3oile a#ordari conceptuale iau in considerare noi determinanti &actoriali- cum ar
&i>
a) calitatea bunurilor si a sericiilor
b) tehnologia c) marcile de fabrica, comert sau sericiu
d( denumirile de origine, fidelitatea consumatorilor fata de anumite produse.

B 1! Teoria similaritatii intre tari
1) A aparut ca urmare a neoii de a se explica &undamentele comertului intra-
sectorial- adica a &luxurilor de #unuri reali'ate in cadrul acelorasi sectoare
industriale8 ex $ap exporta 'oBota in =ermania si importa de la ei E0W), care in
ultimii ani a crescut la 8,N din comertul international, fapt care nu putea fi explicat
folosind teoriile clasice
+) %n 1191 economistul suedez !teffan #inder a incercat sa explice fenomenul(
proliferarea comertului intra*sectorial&
)) Esenta teoriei similaritatii intre tari ale lui 1inder : * schimburile cu produse
manufacturate se datoreaza existentei in toate tarile lumii a unor panele de utilizatori
aand aceleasi preferinte de consum&
)) #inden sustine ca la inceput firmele produc bunuri destinate prealent pietei
interne&
8) 6entru a alorifica efectele economiei de scara cauta noi oportunitati de export pe
pietele externe&
-) !i constata ca cele mai promitatoare piete se doedesc cele din tarile unde
preferintele consumatorilor sunt similare cu cele ale utilizatorilor de pe propia piata&
9) 'eoria similaritatii sugereaza ca, cea mai mare parte a comertului cu produse
manufacturate se desfasoara intre tarile aand un 6>E pe locuitor similar&
.) 'eoria similaritatii se doedeste utila in explicarea comertului cu produse
diferentiate pentru care marca si reputatia $oaca un rol important in decizia de
cumparare.
B 2! Teoria ciclului de viata al produsului
1) Conceputa initial pentru domeniul mar7etingului, teoria a fost dezoltata, in anii
119, de "aBmond Jernon pentru explicarea fundamentelor comertului si inestitiilor
internationale&
+)'eoria ciclului de iata al produsului pune accentul pe creativitate, extinderea
pietelor, avanta,ele comparative si raspunsul strategic al concurentilor*
))Conform teoriei- ciclul de viata al produsului cuprinde + etape> produs nou,
produs matur si produs standardizat
a! In stadiul de produs inovativ.nou >
* o firma creeaza si lanseaza un produs nou&
* produsul este raspunsul la cererea interna dar nu se stie cum a fi perceput de piata
* de aceea, extragerea si prelucrarea mesa$elor pietei este foarte importanta&
* produsele complexe trebuie lansate in tarile dezoltate, cu piete mari si cu
consumatori exigenti&
* cea mai mare parte a productiei este destinata pietei interne,
exporturile sunt marginale si izeaza testarea unor noi piete.
#! Stadiul de produs matur
* Cererea pentru produsele inoatie creste substantial pentru ca utilizatorii le
alideaza aloarea si aloarea de intrebuintare&
* ?irmele inoatie isi sporesc capacitatile de productie&
* Apar concurentii interni si straini atrasi de profiturile din sectorul respecti&
* Competitiitatea se poate mentine prin reducerea costurilor si se produce
delocalizarea productiei in alte tari.
c! Stadiul de produs standardi'at
* 6iata produselor se stabilizeaza , ele deenin bunuri comune&
* !e amplifica procesul de productie in strainatate in cautarea unor factori mai ieftini
si a unor regimuri fiscale mai permisie&
* 'ara inoatoare incepe sa importe bunurile care initial erau exportate de la filialele
companiilor proprii sau de la concurentii acestora.&
B +! Teoria rivalitatii strategice glo#ale
1) Cele mai recente explicatii, cu priire la fundamentele comertului international,
apartin economistilor 6aul Qrugman si Qein #ancaster din anii 8,&
+) ?irmele se preocupa sa*si dezolte aanta$e competitie sustenabile, pe care le pot
folosi pentru a domina piata globala&
)) Explicatia se concentreaza pe deciziile strategice pe care le adopta firmele atunci
cand concureaza la scara internationala& Astfel de firme sunt5 Caterpillar si
Qomatsu,3nileer si 6rocter and =amble, 'oBota si ?ord.
8) ?irmele care concurea'a pe piata glo#ala dispun de mi,loacele ptr a o#tine
avanta,e dura#ile. 4i,loace pentru a o#tine avanta,e competitive dura#ile de
catre o &irma sunt>
sau Surse speci&ice de avanta,e competitive in comertul international
a) detinerea de drepturi de proprietate intelectuala, (o marca de comert, o
denumire de origine, un breet sau un 7onH*hoH)
b) inestitiile in cercetare*dezoltare, (prin ele firma capata statut de first*
moer)
c) preocuparea pentru asumarea efectelor economiei de scara si de
gama . Economia de scara se obtine la acel olum de productie la care
costurile unitare sunt cele mai mici, iar economia de gama apare atunci cand
costurile medii ale unei firme incep sa scada daca numarul de produse diferite ,
realizate si andute , creste.
d) alorificarea curbei de experienta
CU6S /
)eorii cu privire la comertul international
B A! Teoria avanta,elor competitive ale natiunilor
*vantajele competitive ale natiunilor

5undamentele teoriei avanta,elor competitive
1) >atura concurentei si a surselor de competitiitate difera de la o tara la alta si de la
un sector la altul&
+) #ocul optim pentru actiitatile unei companii depinde de :strategia adoptata-
gama de produse sau servicii- evolutiile te)nologice internali'ate si drepturile de
proprietate intelectuala pe care le poseda*
)) Asa cum preciza si !chumpeter, natura concurentei in economie nu se centreaza pe
starea de echilibru ci pe o permanenta transformare&
8) Este un truism faptul ca economiile de scara- avansul te)nologic si di&erentierea
produselor sunt #a'a sc)im#urilor economice8
2=23T2LE C<4%ETITI=E =S8 2=23T2LE C<4%262TI=E
2vanta,e competitive comparativ cu avanta,e comparative
2vanta,e competitive
1) Alegeri ( optiuni
+) 'ehnologia si calificarea de a utiliza eficient factorii
)) %ntreprinderile decuplate de dotarea cu factori a unei tari
8) Unde si cum sunt utilizati factorii
-) 6iete imperfecte
2vanta,e comparative
1) 0ostenire ( inzestrare
+) ?actorii abundenti
))
%ntreprinderile cuplate cu dotarea cu factori a unei tari
8) Cine utilizeaza factorii
-) 6iete perfecte
C<3TEMTU1 I3TE632TI<321
T %262(I"42 2=23T2LE1<6 C<4%ETITI=E
T ?irmele (anzatorii) au preferinta pentru:
O piete imperfecte
* dereglementare
T =ospodariile (cumparatorii) au preferinta pentru:
O piete perfecte
O reglementare
T /iergenta de interese:
* interesul firmelor (anzator) si
* interesul gospodariilor (cumparator)
T =uernul (democratic) este chemat sa gaseasca un echilbru corect pentru
C206E'%'%J%'A'EA >A'%3>%%
<6I"I3I1E "E<%<1ITICE 21E %262(I"4EI 2=23T2LE1<6
C<4%ETITI=E
1) Competititia geopolitica intre !3A sau actorul geopolitic 4!3A OEuropa5 ersus
Asia nou industrializata( Paponia( China
+) /iamantul aanta$elor competitieO recomandare pentru !3A, eentual 3E (Jest)
pentru realizarea aanta$ului competiti prin inoare si informatie (proprietate R
internalizare)
)) Adancirea pietelor imperfecte O recomandare implicita crearea unui mediu
&avora#il pentru #usiness! pentru restul lumii (internalizare R localizare)
8) 2biectiul: consolidarea rolului de hegemon al !3A cu Europa (de Jest ) pe post
de 4copilot5 (parteneriat de subordonare in materie de securitate O Lbrezins7B)
-) 0esa$ul dublu al modelului aanta$elor competitie:
O6entru cei care globalizeaza O inoatie si aanta$e competitie in special in sericii
(financiare si toata gama de utilitati publice)
O6entru cei globalizati O deschiderea pietelor, crearea unui mediu prietenos pentru
afaceri (unde si cum si nu cine utilizeaza factorii conteaza)
(eterminantii avanta,elor competitive nationale
(iamantul lui %orter
1) /eterminantii competitiitatii globale, separat, dar si sinergic definesc contextul in
care firmele apar si concureaza&
+) Acest climat are neoie si ofera: resurse si cunostinte necesare& informatiile care
indica oportunitatile& directia in care trebuie alocati factorii& o#iectivele ce trebuie
izate de actionari,manageri si salariati& presiunile si amenintarile la care sunt supuse
firmele pentru a fi flexibile si inoatie.
5olosind cuvintele lui %orter D&irmele do#andesc avanta,e competitive
1) Acolo unde locatiile le permit sa obtina acumularile adecate de actie si
cunostinte specializate&
+) 3nde primesc prompt si sugesti informatii despre cerintele pietei&
)) 3nde conerg obiectiele izate de actionari, manageri si salariati&
8) 3nde climatul economic este dinamic si proocati&
-) 43nde diamantul national este cel mai faorabil.
;! (iamantul lui %orter O este un sistem matricial compozit, combinatii diferite de
determinanti influentand diferentiat diferite sectoare. #a cele patru
colturi ale sistemului , se adauga, in circumstante specifice- sansa si
actiunile autoritatilor pu#lice8
A) "ialitatea ridicata la nielul pietei interne a$uta companiile sa deina mai
competitie deoarece:
1) le pregateste pentru competitia externa
+) le obliga sa inoeze continuu
)) le determina sa ofere noi produse, mai competitie
8) le determina sa reduca preturile si sa fie din ce in ce mai eficiente
E) !tructura proprietatii si tipurile de management existente determina o anumita
strategie
Curs 3r8;
Tran'itia de la structura provi'orie "2TT la una permanenta <4C
!au Cap ) din carte 4ultilateralismul comercial valente si limite
+81 Carte pg 10+
+818Institutionali'area sistemului comercial international
Contextul institutionali'arii sistemului comercial international
a) Al doilea razboi mondial a dus coeficientul de dizarmonie intre state la cel mai inalt
niel&
b) !*a incercat inlocuirea confruntarii cu conlucrarea in plan financiar, bancar si
comercial&
c) %n plan comercial s*a izat crearea unei 2.%.C. 6roces esuat datorita neratificarii
Cartei de la Daana de catre Congresul !.3.A&
d) 6erceptia fondatorilor a fost ca institutiile internationale care faciliteaza cooperarea
dintre state sunt importante din ratiuni economice si politice.
+81 Carte pg 10A
<#iectivele preva'ute in %ream#ulul "2TT 19A@ sau <#iectivele "2TT au
&ost>
1) "idicarea standardului de iata la scara internationala&
+) Asigurarea unui inalt grad de ocupare a fortei de munca si a unui ritm adecat de
)) Crearea premiselor pentru o deplina utilizare a resurselor la scara internationala si
cresterea productiei si a schimburilor internationale
Cand s-a in&iintat <4CN
20! 199A O #a 1- aprilie , la 4arra9es), se semneaza 2ctul &inal care consacrca
crearea <4C si incorporeaza rezultatele "undei 3ruguaB
21! 199/ * la 1 ianuarie 111- 20C incepe sa functioneze
22! 199; Oare loc %rima Conferinta 0inisteriala a <4C la Singapore. !e creaza
grupuri de lucru pt comert si inestitii, ptr politici si concurenta
2+! 1990 O are loc a doua Con&erinta 4inisteriala a <4C
2A! 2001 * Are loc la (o)a "onferinta +ondiala a ,+", sunt primite in 20C
China si 'aiHan
-ezultatele .*)): Actiitatea =A'' sau
"ezumatul celor 8 runde =A'', sau Etapele rundelor
Caracterizarea "undelor de negocieri
I! In perioada 19A@-19;@ s-au des&asurat ; runde de negocieri
.Au fost negociate
a! concesii tari&are sub forma eliberarii, reducerii taxelor amale si
#! concesii netari&are, pe linia eliminarii restrictiilor cantitatie, indirecte la
importuri, etc.
2ceste ; runde sunt urmatoarele>
"unda de la =enea, 118.
"unda de la AnecB, 1181
"unda din Anglia de la 'orgnaB, 11-,*11-1
"unda de la =eneaa, 11--*11-9
"unda de la /ailon, 119,*119+
6unda Oenned: de la =enea, 1198*119.
#a aceste runde s*au obtinut:
X importante reduceri de taxe amale peste 9,,, de pozitii tarifare
X abordarea obstacolelor netarifare, cocretizate prin elaborarea unui cod antidumping
X liberalizarea comertului cu produse agricole la cereale
%rimele cinci runde de negocieri multilaterale s-au des&asurat dupa principiul
produs cu produs, fiind negociate reduceri de taxe amale pt fiecare produs in parte.
Ca regula, concesiile reciproce trebuie sa asigure aanta$e egale pt toti participantii.
/e la aceasta regula fac exceptie tarile in curs de dezoltare, carora tarile dezoltate
nu le pretind concesii egale cu cele pe care le acorda.
/aca la runda a sasea de negocieri multilaterale din cadrul =A'' * 6unda
Oenned: * a fost adoptat principiul reducerii liniare a taxelor vamale- uniforma pt
toate produsele, cu acelasi procent de )-N,
la runda urmatoare de negocieri, 6unda To9:o, au fost aduse precizari importante
privind su#ventiile si taxele compensatorii8
II! 19@+-19@9 P 6unda To9:o, cea de-a saptea runda . %nitiatia pt aceasta runda a
aut*o !3AY CEE, azi 3E) , Paponiaa .Au participat cca. 1,, de state,din care +,
membre =A'', s*au constituit in . grupe si 8 subgrupe de negocieri. A fost fost
adoptat tot ca negociere multilaterala principiul reducerii liniare a taxelor
vamale8 "ezultatele obtinute au fost pozitie in impulsionarea comertului
international, franand tendinta protectionismului.
Scopul rundei To9:o a &ost> expansiunea si liberarlizarea comertului international si
imbunatatirea cadrului de promoare a aanta$elor suplimentare pt tarile in curs de
dez
a) 6e'ultatele in domeniul tari&ar ,
* semnarea unor concesii au dus la reducerea taxelor amale la importul de produse
industriale si la produse agricole. Alte concesii semnate sunt cu referire la tari in curs
de dezoltare, cum ar fi reducerea impozitelor.
b) 6e'ultatele in domeniul netari&ar s*au concretizat in acorduri, coduri de
conduita care preedeau un tratament special si diferit in faoarea tarilor in curs de
dezoltare.
S-au inc)eiat ; acorduri>
1! 2cordul pt aplicarea art8 @ B 0etodologii ale ealuarii amale:
+) Acordul cu priire la achizitiile guernamentale se refera la concurenta crescanda
pe pietele publice
)) Acordul priind fraudarile in materie de licente la importuri. !copul este
uniformizarea, simplificarea procedurilor de autorizare a importurilor
8) Acordul priind subentiile de export si taxele compensatorii
-) Codul antidumping O arianta reizuita a negocierilor la runda QenedB
9) Acordul priind obstacolele tehnice ale comertului Z se incura$eaza dezoltarea
sistemelor internationale de standardizare, de certificare, inclusi a prescriptiilor
(ambalare, marcare, etichetare) cu conditia ca aceasta sa nu constituie obstacole in
dezoltarea comertului international.
+8181 Carte pg 110
5unc tiile Sistemului comercial international SCI Sau 5unctiile Sistemului
comercial multilateral
Cooperarea multilaterala intre state capata stabilitate daca se bazeaza pe o arhitectura
principala si institutionala bine articulata. /eoarece lipseste o autoritate centrala,
analistii au dezoltat conceptul de regim institutional definit ca un ansamblu de
principii, norme, reguli si proceduri. 6rincipiile si procedurile au o natura
obligatorie, regimurile comerciale bazandu*se pe interese comune. Sistemul
comercial multilateral este un regim comercial, economic bazat pe interese
comune , pe un cod de conduita reciproc acceptabil.
%rintre &unctiile SC4.SCI amintim
a) ?orum de gestionare a derularii schimburilor comerciale internationale&
b) 2btinerea unui coeficient sporit de liberalizare la scara multilaterala a comertului
international&
c) Creator de coduri de conduita plurilaterale si multilaterale in planul politicilor
comerciale&(ca:Codul cu priire la ealuarea amala, Codul antidumping, Clauza de
abilitareetc)
d) Conturarea unui nou parteneriat international*
+8182 Carte pg 11/
%rincipiile Sistemului Comercial International
1) 3ediscriminarea*
+) 6eciprocitatea*
)) Consolidarea anga,amentelor*
8) Transparenta*
-) Salvgardarea8
1! 3ediscriminarea
aplicarea lui presupune acordarea reciproca si neconditionata a clauzei natiunii celei
mai faorizate si a principiului tratamentului national. Clauza natiunii celei mai
faorizate este o preedere inscrisa in acordurile comerciale, de plati, tratate de
comert, de naigatie prin care semnatarii se obliga sa isi acorde reciproc toate
aanta$ele pe care le acorda tertilor in relatiile comerciale. Clauza regimului national
este o preedere inscrisa in acorduri, tratate de comert prin care statele se anga$aza ca
tratamentul comercial, fiscal, $uridic aplicat persoanelor fizice si $uridice proenind
din tarile partenere care desfasoara acte si fapte de comert pe teritoriul tarii sale sa nu
fie acelasi cu al tarii gazda.

)) Consolidarea anga,amentelor*. 2plicarea anga,amentelor asumate
Concesiile asumate de ambele parti nu pot fi denuntate unilateral. Aceste concesii
sunt cuprinse in liste nationale de concesii sau in coduri de conduita, Concesiile
tarifare se prezinta sub forma anga$amentelor de eliminare a taxelor amale, de
reducere a acestora sub forma anga$amentelor de consolidare. Aceasta consolidare
presupune oblogatia de a nu mai ma$ora taxele amale la anumite produse preazute
in lista de concesii.
/! Salvgardarea
* a fost o preocupare constanta a tarilor participante de asi crea mecanisme care sa le
permita sa deroge de la anga$amentele asumate
!algardarea se bazeaza pe trei tipuri de preederi
In textul "2TT s-au conturat trei categorii de prevederi de salvgardare
a) 6reederi care permit folosirea instrumentelor comerciale pentru a obtine obiective
noneconomice (prote$area sanatatii si securitatii, eitarea pre$udicierii semnificatie a
unor sectoare economice)&
b) 6reederi menite sa asigure o concurenta loiala (adica masuri compensatorii si
masuri de retorsiune)
c) 6reederi care permit interentia din ratiuni economice&
In conclu'ie Sistemul comertului international SCI tre#uie sa &ie
a) >ediscriminatoriu&
b) /efinit prin liberalism comercial&
c) 6reizibil&
d) =enerator de concurenta corecta&
e) Eenefic in egala masura pentru toti actorii participanti.
+8282 Carte pg 129
Caracteristicile negocierilor
sau Tipologia aspectelor c)eie ale negocierilor comerciale
c) >egocierile sunt procese care implica mai multi actori&
d) >egocierile necesita timp si au caracter repetiti&
e) =uernele participante nu sunt structuri monolitice&
f) >umarul de alternatie poate fi mic si depinde de proocarile cu care se confrunta
negociatorii&
g) >egociatorii pot cauta sa a$unga la aran$amente simbolice&
Etapele negocierilor de aderare
1)2rice tara sau teritoriu amal autonom inainteaza /irectorului general al 20C o
cerere de aderare&
+) 3neori se solicita si se obtine statutul de obserator&
)) Consiliul =eneral desemneaza un grup de lucru, compus din reprezentantii tarilor
interesate care examineaza candidatura&
8) =uernul tarii candidate inainteaza acestui grup de lucru un 0emorandum detaliat
cu priire la regimul sau comercial&
-) %n baza 0emorandumului, membrii grupului de negociere discuta cu tara candidata
functionarea regimului comercial, stabileste compatibilitatea acestuia cu conduita
multilaterala&
9) /e regula se poarta negocieri bilaterale cu unele tari interesate si se stabilesc
calendare cuprinzand obligatiile asumate de candidat in fiecare domeniu al
negocierilor&
.) =rupul de negociere elaboreaza un "aport priind schimbul de concesii si
progresele candidatului pe care il inainteaza Consiliului =eneral impreuna cu un
proiect de #ecizie si cu /rotocolul de aderare
8) #ecizia de aderare se adopta cu majoritate de 012 din numarul total de membri
+8A Carte pg 1;0
%rincipalele %rovo cari cu care se con&runta Sistemul Comertului International
a) %ntegrarea adecata a tarilor in curs de dezoltare si a celor de tranzitie
b) !chimbarea atitudinii tuturor actorilor fata de sistem
c) Cresterea numarului de tari participante la !C%
+8A81 Carte pg 1;0
Integrarea tarilor in curs de de'voltare si a tarilor in tran'itie
1) 0ulta reme =A'' a fost priit ca un 4club al tarilor dezoltate5&
+) 'reptat tarile in curs de dezoltare membre au crescut ca numar si si*au asumat tot
mai multe obligatii&
)) Este proocati modul in care tarile membre or gestiona tranzitia de la un 4club
elitist la un organism multilateral cu peste 189 de membrii&
8) 'ermenii participarii tarilor in curs de dezoltare la !C% au oscilat intre
reciprocitate si dezanga$are&
-) 6entru tarile in curs de dezoltare s*au conturat doua tipuri de tratament
pre&erential>
a) 2btinerea unui tratament comercial di&erentiat si mai &avora#il pe pietele
tarilor dezoltate pe calea pre&erintelor comerciale( adica tarile in curs de dez
solicitau '/ obtinerea unui acces mai bun decat cel deriat din clauza natiunii celei
mai faorizate pe pietele tarilor industrializate )
b)Cel de*al doilea tip de tratament preferential consta in solicitarea si obtinerea
unor exceptii si derogari de la normele multilaterale de conduita, dela mecanismele
=A''
Carte pg 1@/
Sc)im#area atitudinii tuturor actorilor &ata de SCI*
'ratamentul diferential ramane o preocupare in cadrul 20C-
%revederile speci&ice pentru tarile in curs de de'voltare se pot grupa in cinci
directii>
1) >iel mai redus al obligatiilor asumate&
+) 6erioade mai flexibile de punere in aplicare a anga$amentelor&
)) Anga$amentul '/ de a lua in considerare interesele specifice si neoile de
dezoltare ale 'C/&
8) 'ratament comercial mai faorabil pentru tarile cel mai putin dezoltate&
-) Acordarea de asistenta tehnica si spri$in pentru pregatirea cadrelor in domenii de
interes special pentru aceste tari&
+8A82 Carte pg 10+
Cresterea numarului de tari participante la SCI* sau Cresterea numarului de
mem#rii ai <4C
* in prezent nr de membrii ai 20C este de 18.
* in ultimii ani au deenit membrii 20C: China, Albania, Croatia, =eorgia, %ordania,
#ituania, 0oldoa, 2man, "usia.
(e la Carta de la Javana la (eclaratia de la %unta del Este in Urugua:
6U3(2 U6U"U2I!
* #a fondarea =A'' au fost 18 parti contractante si lumea se impartea pe axa E*J iar
in 118- erau 1, de parti contractante iar lumea se impartea pe axa >*!&
* Comertul a deenit tot mai important in raport cu productia&
* 'ransformarile tehnologice au redesenat procesele productie ceea ce a condus la
modificarea dimensiunilor productie, intensiitatea in capital si modificarea
fundamentelor competitiitatii
* !chimbarea atitudinii autoritatilor publice nationale a creat efecte de antrenare
asupra comertului global pe care =A'' nu era echipat sa le gestioneze&
* Efectele de bunastare care sunt specifice noii ere a globalizarii nu puteau fi
gestionate de =A''&
* Ca simbol al managementului interguernamental asupra !C%, structura =A'' nu
putea face fata fenomenului de interdependenta&
* !istemul aur*deize care a fost heraldic pentru prima etapa a globalizarii s*a prabusit
la mi$locul anilor .,.
6U3(2 U6U"U2I
+8A8+ Carte pg 100
6unda Urugua: moment de re&orma de &ond a Sistemului Comercial
International
Contextul lansarii 6unde: Urugua: s-a de&init prin: ( Cum , de ce a aprut "unda
3ruguaB)
a) 6roliferarea protectionismului comercial indeosebi a celui netarifar&
b) Cresterea importantei comertului international cu sericii&
c) Accentuarea practicilor neloiale si a comertului cu marfuri contrafacute& d)
Accentuarea dimensiunii comerciale a proceselor inestitionale&
e) %ncapacitatea !C% de a raspunde adecat noilor proocari de la nielul economiei
internationale&
6unda Urugua:
* %nitiatia a aut*o !3A, aea ca scop relansarea economica mondiala, acordarea de
aanta$e tarilor in curs de dez.
* "unda a fost preazuta sa se deruleze in perioada 1189*111,. dar din cauza
diergentelor aceasta s*a prelungit pana la data de 1- dec 111)
* in acel moment s*a finalizat 2ctul 5inal al negocierilor adoptat de reprezentantii a
11. state participante
* semnarea o&iciala s*a facut cu ocazia "euniunii 0inisteriale =A'', din aprilie
1118 la 4arra9es), A urmat ratificarea si intrarea in igoare la 1 ianuarie 111-,
runda soldandu-se cu adoptarea :
4(eclaratiei 4inisteriale 5, aand + parti:
a! Comertul de mar&uri si #! Comertul cu serviciile
%n cadrul rundei 3ruguaB s*a preazut :
* continuarea procesului de reducere liniara a taxelor vamale,
* au fost a#ordate pt prima data su#ventiile in domeniul agricol
* si s*a preazut trecerea la li#erali'area comertului cu servicii.
2 preocupare importanta a =A'' o repre'inta spri,inirea prin intermediul SCI a
de' ec a TC(. Astfel, pe langa pre&erintele vamale acordate unilateral de '/ 'C/
la importul de produse manufacturate, in cadrul =A'' a fost conenit %rotocolul
celor 1; priind acordarea de reduceri de taxe amale in comertul cu anumite produse
intre tarile participante, precum si Sistemul "lo#al de %re&erinte =amale S"%=),
in cadrul caruia )- de 'C/ si*au redus si pot sa*si reduca in continuare taxele amale
in comertul lor reciproc.
%rincipala reali'are a 6undei Urugua: sau unul dintre cele mai semnificatie
rezultate ale "undei 3ruguaB il reprezinta 2cordul privind crearea <rgani'atiei
4ondiale a Comertului,
In (eclaratia de la %utna del Este- de la 6unda Urugua:- se gasesc doua clau'e
importante
1! Clau'a stand-still anga,amentul de mentinere!
Cf acestei clauze s*a preazut
a) 6e parcursul "undei nu se a adopta nici*o noua masura incompatibila cu conduita
comerciala multilaterala care ar putea distorsiona fluxurile comerciale internationale&
b) %n exercitarea drepturilor deriate din statutul de 6C sa nu se adopte masuri
comerciale care depasesc cadrul necesar pentru a remedia distorsiunile inocate la
adoptarea masurii&
c) !a nu se adopte masuri doar cu scopul de a face mai consistenta oferta pe parcursul
tratatielor
2! Clau'a 6oll-#ac9 de retragere progresiva!
6reedea:
a) 'oate masurile cu efecte distorsionante incompatibile cu conduita comerciala
multilaterala or fi eliminate sau facute compatibile inainte de incheierea oficiala a
tratatielor&
b) Anga$amentul a fi pus in aplicare treptat, pe baze echitabile incluzandu*i pe toti
cei ale caror interese sunt afectate&
c) %n schimbul retragerii masurilor neconforme nu se a pretinde nici*o concesie de la
ceilalti parteneri.
Carte pg 191
(omenii de negociere ale 6undei Urugua:
a) 'axe amale b) 0asuri netarifare
c) Comertul cu produse tropicale
d) Comertul cu produse realizate prin folosirea resurselor naturale
e) Comertul cu textile si confectii f) Comertul cu produse agricole
g) !algardarea $) "eederea unor preederi ale =A''
7) !ubentii si taxe compensatorii l) "eglementarea diferendelor
m) Aspectele comerciale ale /6%
n) Aspectele comerciale ale proceselor inestitionale
o) ?unctionarea !C% p) Comertul cu sericii
3oi provocari pentru agenda negocierilor
1) !*a produs o 4sc)im#are de paradigma5, in sensul ca atentia s*a deplasat spre alte
tipuri de probleme:
* "eglemetarile interne
* 6racticile de afaceri ale companiilor
* /ificultatile de natura structurala
* 6oliticile in domeniul concurentei
* Aspecte economice neconexe direct cu comertul
+) "eactia a fost discutarea O comertului cu sericii, '"%6s, '"%0s& achizitiilor
guernamentale.
)) Aceste masuri sunt mai putin transparente si isi au originea in: traditii, cultura,
relatiile dintre guern si cercurile de afaceri, raporturile interinstitutionale

A) 6e'ultate ale 6U- in domeniul netari&ar
%) 2cordul privind agricultura
a) 2biectiul pe termen lung al procesului de reforma stabilit cu aceasta ocazie
era realizarea unui sistem comercial pentru produse agricole, corect si bazat pe
principiile pietei
b) %n cadrul acestui domeniu, a aut loc o asa numita operatiune de tarificare.
'arificarea presupune transformarea tuturor barierelor netarifare in taxe amale
echialente, pentru cresterea transparentei in domeniu. /upa finalizarea operatiuni de
tarificare, taxele amale, la aceasta categorie de produse, urmau sa fie reduse, in
conformitate cu anga$amentele asumate * )9N in cazul tarilor dezoltate (in 9 ani) si
+8N in cazul tarilor in dezoltare (in 1, ani).
%%) Clau'a de tratament special ofera posibilitatea mentinerii de restrictii cantitatie
in situatii determinate.
%%%) Clau'a de salvgardare speciala permite tarilor membre aplicarea de suprataxe
amale in situatii specifice * realizarea de importuri la preturi inferioare anumitor
nieluri de referinta sau in cazul unor cresteri bruste si semnificatie ale importurilor
de produse agricole
%J) Clau'a de pace preede faptul ca nu puteau fi impuse masuri de retorsiune in
cazul in care tarile exportatoare foloseau masuri de spri$in din categoria erde
(agricultura ecologica ...)
J%) Codul antidumping
a! 3n pret se considera a fi pret de dumping daca este mai mic decat:
* Costurile de productie R o mar$a rezonabila de profit
* 6retul practicat de exportator pe propria piata
* 6retul practicat de exportator pe o piata terta reprezentatia
b) !*a stabilit cu ocazia acestei runde ca orice inestigatie antidumping trebuie sa
inceteze daca mar$a de dumping este minima (sub +N) sau daca olumul importurilor
este negli$abila (sub )N din totalul exporturilor straine pe acea piata, la produsul
respecti)
c) 'otodata s*a stabilit ca masurile antidumping pot fi impuse pt perioada de maxim -
ani si pot fi prelungite cu inca maxim - ani.
=III! 2C<6(U1 T6I%S
a) 6rincipalele aspecte urmarite sunt:
* 0odul in care trebuie aplicate principiile !C% si ale acordurilor referitoare la
respectarea proprietatii intelectuale
* 0odul in care poate fi acordata o pretectie eficienta acestei categorii de drepturi
* 0odul in care trebuie sa fie pusa in aplicare legislatia priind /6%, de catre tarile
membre
* !tabileste perioadele tranzitorii si derogarile acceptate de la preederile acordurilor
* !tabileste modul de solutionare a diferendelor aparute in acest domeniu
%S) 2cordul privind textilele si con&ectiile
a! /in 11.8 si pana la finele "3 acest domeniu a fost guernat de Acordul 0iltifibre
b) Acordul preedea liberalizarea acestui domeniu astfel (raportarea se face la nielul
anului 111,):
S) 2cordul privind su#ventiile si taxele compensatorii
1! Acordul imparte subentiile in trei categorii:
a) !ubentii interzise(prohibite (gr. rosie) * cele care au drept scop stimularea
directa a exporturilor sau ii determina pe cei care le primesc sa prefere produsele
autohtone in deterimentul celor din import
b) !ubentiile actionabile (gr. galbena) * pot face obiectul impuneri unor taxe de
retorsiune, dar numai dupa demonstrarea pre$udiciului cauzat. Acordul mentioneaza )
categorii de pre$udicii:
* !ubentiile acordate in tara exportatoare afecteaza un sector din tara importatoare
* !ubentiile acordate in tara exportatoare afecteaza firmele concurente dintr*o tara
atunci cand acestea actioneaza pe o piata terta
* !ubentiile acordate afecteaza exportatorii ce doresc sa patrunda pe piata respectia
c) !ubentii neactionabile (gr.erde) * curpind subentiile nespecifice sau
subentiile acordate pt cercetare, ecologizare sau pt sustinere Ginfant industriesG
+) !ingurul domeniu ce face e in tara exportatoare tie de la preederile acestui acord
este cel al aeronaelor ciile
S%) 2cordul privind licentele
Caracteristici determinante ale acordului:
a) 6rocedurile de obtinere trebuie sa fie neutre si administrate $ust si echitabil
b) 0odificarile aduse legislatiei in domeniu trebuie aduse la cunostinta partenerilor
comerciale cu o perioada rezonabila de timp inaintea aplicarii
c) /urata de alabilitate a licentelor trebuie sa fie rezonabila astfel incat sa permita
derularea importului
d) ?ormularele de obtinere a licentelor precum si procedurile aferente trebuie sa fie
supuse unor proceduri simple, iar solicitantii se or adresa pe cat posibil, unui singur
organ administrati
S%%) 2cordul privind evaluarea vamala
!tabileste - proceduri succesie de ealuare a marfurilor in ama:
a) 6retul din factura
b) 6retul unor bunuri identice, aand aceeasi origine si care au fost importate
aproximati in aceeasi perioada de timp
c) 6retul unor bunuri similare ...
d) 6retul de reanzare pe piata tarii importatoare din care se deduc cheltuielile
acumulate in interiorul tarii importatoare
e) 6retul calculat pe baza costurilor de productie plus cheltuielile conexe
S%%%) 2cordul privind salvgardarea
a! 6reede ca o tara poate restrcitiona importurile unor produse, daca un sector
economic intern este pre$udiciat sau amenintat cu pre$udiciul de catre importuri.
b) Acordul stabileste ca tarile nu*si pot prote$a sectoarele interne prin intermediul
masurilor comerciale din Gzona griG
c) 2rice masura de acest fel era supusa unei asa numite Gsunset clauseG (perioada
maxima initiala era de 8 ani, dar in situatii speciale putea fi prelungita pana la 8 ani).
Alte aspecte importante ale "3
A) (omenii noi negociate la 6U
!ericiile
%nestitiile
/repturile de proprietate intelectuala
B! 2corduri inc)eiate in premiera la 6U
%n domeniile negociete pt prima data
Ac priind inspectia marfurilor inainte de expeditie
Ac priind masurile sanitare si fitosanitare
Acorduri plurilaterale
Ac priind achizitiile guernamentale
Ac priind produsele lactate
Ac priind carnea de ita
Ac priind aeronaele ciile
"ezultatele "undei 3ruguaB
<rgani'atia 4ondiala a Comertului
+8/ Carte pg 192
omcBintre de'iderate si posi#ilitati Ce este <4CN
1)Este un forum de negociere&
+) Este un set de norme de conduita&
) Este o arhitectura care faciliteaza solutionarea diferendelor comerciale intre tarile
membre&
8) este o organizatie internationala interguernamentala aand baze legale solide*
2paritia <4C B gene'a <4C-
%deea crearii 2rganizatiei 0ultilaterala a Comertului (0'2) a fost aansata pt prima
data in 111,, de catre Canada sustinuta si de 3E.
!e considera necesara crearea unui singur cadru institutional cu priire la C% pt a
elimina efectele negatie ale fragmentarii existente atunci,
<4C a inceput sa &unctione'e la 1 ian8 199/, ea inglobeaza =A''*ul, in urma
aprobarii unui acord comercial intre state.
<4C este statul de drept in relatiile economice si comerciale internationale,
intrucat asigura regulile uniersale asupra tentatielor de dominare asupra comertului.
<#iectivele <4C G cu cele ale "2TT>
1) "idicarea standardului de iata la scara internationala&(ridicarea nielului de trai a
populatiei)
+) Asigurarea unui inalt grad de ocupare a fortei de munca si a unui ritm adecat de
)) Crearea premiselor pentru o deplina utilizare a resurselor materiale si umane la
scara internationala si cresterea productiei si a schimburilor internationale
8) 6rote$area si conserarea mediului
2biectiele =A'' au fost completate cu domeniul sericiilor si cu notiunea de
dezvoltare durabila, referitoare la utilizarea optima a resurselor mondiale si la
necesitatea protectiei si conserarii mediului incon$urator.
6olul <4C : * faciliteaza aplicarea practica a acordurilor si instrumentelor $uridice
negociate la 3ruguaB
a)asigura cadrul organizatoric pt desfasurarea negocierilor internationale
b) in reglementarea diferendelor
c) colaboreaza cu ?0%, E%"/, pt adoptarea unei politici comerciale la niel mondial
<4C are personalitate ,uridica, #uget si personal propriu.
0embrii fondatori sunt tarile membre =A'' la data intrarii in igoare a acordului pt
20C.
+8/81 Carte pg 19A
Structura <4C ve'i mai ,os detaliat
1) Conferinta 0inisteriala*organul suprem de decizie&, aand in subordine ) structuri:
1.1) Consiliul =eneral (ca organ executi&)
1.+) Consiliul =eneral ca 2!/&
1.)) Consiliul =eneral ca 2rganismul de examinare a politicilor comerciale&
%n subordinea Consiliului "eneral opereaza
a) Consiliul pentru Comertul cu Eunuri&
b) Consiliul pentru Comertul cu !ericii&
c) Consiliul pentu Aspectele Comerciale ale /repturilor de proprietate %ntelectuala
'"%6s
d) Comitete !pecializate
e) !ecretariatul .
Structura <4C detaliata
1! Con&erinta 4inisteriala B organul suprem de deci'ie
* organul guernamental plenar al 20C (corespunde Adunarii =enerale a 6artilor
Contractante ale =A'')
* toate statele membre sunt reprezentate prin ministrii comertului
* are ca scop sa consolideze liniile directoare ale politicilor comerciale
* se intruneste cel putin o data la doi ani
2! Consiliul "eneral - organul suprem de executie
* intre sesiunile Conferintei 0inisteriale preia functiile Conferintei 0inisteriale
* este compus din oficiali ai tarilor membre, se intruneste lunar, iar la lucrarile sale
participa in medie circa .,N din membrii 20C prin reprezentantii lor de la genea.
* se constituie si in 2rgan de "eglementare a /iferendelor si de Examinare a 6oliticii
Comerciale
Consiliul "eneral are in su#ordine Consilii !pecializate:
a! Consiliul pt Comertul cu Bunuri (ca: #icente, '"%0s, !algardare,
Agricultura, Accesul pe piete, Ealuare amala, etc(
#! Consiliul pt Comertul cu Servicii
c! Consiliul pt 2spectele Comerciale ale (repturilor de
%roprietate Industriala T6I%s(Comitetul pt sericii ?inanciare, =rupul
de lucru pt reglementari interne)
%mportanta acestor Consilii> numai pe baza recomandarii lor Conferinta 0inisterala,
Consiliul =eneral pot adopta interpretari ale acordurilor comerciale multilaterale
d! Comitete speciali'ate -si anume:
* Comitetul pemtru Comert si /ezoltare (ptr problemele specifice ale 'C/)
* Comitetul ptr "estrictii legate de balanta de plati
* Comitetul ptr Euget
* Comitetul pt Comert si 0ediu
* Acorduri comerciale regionale
e! Secretariatul (condus de un /irector =eneral)
* staf de -.- persoane: unul din cele mai restranse secretariate de organizatii
internationale (?0% : +8,, & Eanca 0ondiala : cca 11,,,)
* buget de 8, milioane 3!/: mai mic decat al multor 2>= care il critica
* rol limitat: ofera membrilor spri$in tehnic si logistic, organizeaza reuniunile
comitetelor si grupurilor de luctu, pregateste documentatia de baza. /irectorul general
nu are autoritatea de a initia proceduri priind solutionarea diferendelor.
* princpalii actori ai activitatii curente a 20C sunt oficialii delegatiilor tarilor
membre. <4C este o organi'atie retea , in care centul este !ecretariatul.
%roceduri deci'ionale sau %rocesul deci'ional in cadrul <4C
6rocesul decizional in cadrul noii organizatii reproduce fidel practicile =A''si se
bazeaza pe dialog, consultare si consens
%rocedura deci'ionala Tipul de pro#leme vi'ate
1) Unanimitatea *Amendarea unor principii de baza ale
sistemului
+) 4a,oritatea de Q -
%nterpretarea unor preederi ale 20C si
acordarea unor derogari de la principiile
fundamentale
)) 4a,oritatea de 2.+ *
Amendarea preederilor referitoare la alte
aspecte decat principiile generale&aderarea de
noi membrii.
A! Consensul * Acolo unde nu se specifica alta procedura.
0etoda principala de luare a deciziilor in cadrul 20C (ca si, anterior, in cadrul
=A'') este consensul8
Consensul este de&init drept situatia in care nici un membru prezent [corum :
$umatate plus unuR nu obiecteaza. El nu este, asadar, sinonim cu unanimitatea.
%n ma$oritatea cazurilor (interpretari, amendamente, primirea de noi membri!- nu se
trece la vot decat dupa ce s*a incercat (si, la capatul unei perioade rezonabile de
timp), nu s-a reusit sa se a,unga la consens.
%n toate cazurile, spre deosebire de practica deciziilor prin consens,
daca se impune votarea- ma$oritatea se raporteaza la numarul total de mem#ri ai
20C (fiecare tara are dreptul la un ot) , si nu la numarul de mem#ri pre'enti8
Carte pg8202
Transparenta B noti&icarea si supraveg)erea <4C
1! Transparenta <4C
6reederile cu priire la transparenta dinAcordul de creare a 20C se refera atat la
actele organizatiei cat si la actiunile intreprinse de tarile membre. /eciziile adoptate
in cadrul 20C sunt publicate in seria Easic %nstruments and !elected /ocuments
(E%!/) a !ecretariatului 20C
2! Supraveg)ere O 20C are si o importanta actiitate de supraeghere, nu numai
prin mecanismul de reizuire periodica a politicilor comerciale ale tarilor membre.
2derarea la <4C este mai complexa decat cea la "2TT din urmatoarele
motive>
1) !fera de cuprindere a 20C, problematica abordata de 20C este semnificati mai
cuprinzatoare decat cea a =A''&
+) !*a schimbat substantial atitudinea marilor puteri comerciale (in special a !3A)
fata de problemele economice&
)) 0arii actori comerciali percep tot mai eident procesul de aderare ca un pas
esential in integrarea tarii candidate in economia mondiala si de asumare a alorilor
economiei de piata&
8) 6rocesul de aderare este un proces asimetric,deoarece negocierile sunt unilaterale&
tara candidata are o putere de negociere relati mai redusa neputand solicita
aanta$e suplimentare.
3egocieri de aderare
/esfasurarea de negocieri pt aderare este o particularitate a 20C care o
singularizeaza fata de alte organizatii internationale cu ocatie uniersala. 6atiunea
acestor negocieri consta in perceptia ca ar fi inechitabil ca o tara admisa in 20C sa
bene&icie'e de avanta,ele create de /0 de ani de sc)im#uri negociate de concesii,
fara a se anga$a sa se supuna la obligatii echialente.
3egocierile sunt unilaterale- in sensul ca solicitari sunt adresate doar candidatului,
nu si ice ersa (dereme ce acesta are acces automat, in irtutea C>?, la ansamblul
concesiilor acordate anterior de membrii existenti).
3egocierile devin tot mai indelungate (media duratei a depasit - ani), iar cererile
adresate candidatilor sunt tot mai exigente si presupun anga$amente mai oneroase
decat cele asumate de membrii existenti. Cea mai dura pozitie este adoptata de !.3.A
Ca'ul special al C)inei - >egocierile au stabilit un record de durata (1- ani) si s*au
soldat cu destule rezultate atipice.
'ermenii aderarii trebuie coneniti intre tara candidata si membrii 20C
%n mod normal procesul de aderare parcurge mai multe etape , negocierea fiind
faza cea mai importanta !e incepe cu o cerere de aderare, scrisa de catre guernul
tarii respectie, adresata /irectorului =eneral al 20C. =uernul tarii care cere
aderarea trebuie sa inainteze un 0emorandum catre =rupul de lucru de negocieri
al 20C. !e incep negocierile unilaterale. #a sf negocierilor acest "rup de
negociere intocmeste "aportul grupului de lucru pe care il inainteaza Consiliului
=eneral impreuna cu un proiect de (eci'ie si un %rotocol de 2ccesiune.
2derarea unui nou mem#ru trebuie aprobata cu o ma,oritate de 2.+ din membrii
20C
6etragerea din "2TT.<4C se putea face de catre orice tara in scris, intrarea in
igoare a retragerii efectuandu*se in 9 luni de la inaintarea cererii.
+8/8+ Carte pg 210
Solutionarea di&erendelor si punerea in aplicare a normelor de conduita
multilaterala
Solutionarea di&erendelor
"eferitor la solutionarea diferendelor si punerea in aplicare a normelor
de conduita multilaterala, care este monitori'at de <rganismul de Solutionare a
(i&erendelor <S( ) in realitate este de fapt Consiliul "eneral al <4C, care in
cazul unor astfel de spete isi schimba doar numele.<rganismul de Solutionare a
(i&erendelor are autoritatea sa stabileasca panele de experti, sa adopte rapoartele
acestora, sa supraegheze punerea in aplicare a recomandarilor si sa autorizeze masuri
de retorsiune daca tara care a pierdut cazul nu pune in aplicare recomandarile
panelelor.
Etapele mecanismului <4C de solutionare a di&erendelor
1) Consultari si mediere&
+) Cererea de constituire a unui panel de experti&
)) Actiitatea propriu*zisa a panelului de experti&
8) Adoptarea deciziilor si apelul&
-) %mplementarea
Unele Conclu'ii care se desprind in legatura cu <4C
1) 20C trebuie sa ia in considerare 2>=*urile si societatea ciila&
+) 20C trebuie sa deina o organizatie mai agila prin
* Accentuarea dezbaterilor priind standardele sociale
* Cresterea transparentei interne si externe
* %mbunatatirea procesului decizional
)) 20C trebuie sa se repozitioneze in cadrul procesului de guernare globala.
%rincipalele acorduri administrate de <4C
2cordurile vi'ea'a cele mai cuprinzatoare aspecte ale comertului international si se
de&inesc prin trei elemente structurale de &ond>
1! (e#utea'a cu principiile de #a'a :=A'' ( Acordul =eneral pt 'arife si Comert),
=A'! ( Acordul =eneral pt Comertul cu !ericii), '"%6s (Acordul cu priire la
Aspectele Comeriale ale /repturilor de 6roprietate %ntelectuala) si '"%0s&
+) #a acestea se adauga acorduri complementare si numeroase anexe cuprinzand
cerinte aferente unor sectoare specifice sau aspecte specifice ale comertului
international&
)) In &inal exista calendare detaliate si bine structurate cuprinzand anga,amentele
asumate de &iecare tara mem#ra8
2cordurile cadru si anexele la acestea se re&era la>
A) %n domeniul comertului cu bunuri:
1) Agricultura
+) "eglementarile sanitare si fitosanitare
)) 'extile si confectii
8) >ormele tehnice aplicabile produselor
-) Aspectele comerciale ale masurilor inestitionale
9) 0asurile antidumping
.) 0etodele de ealuare amala
8) %nspectia inainte de expediere
1) "egulile de origine
1,) #icentierea importurilor
11) !ubentii si taxe compensatorii pentru export
1+) !algardare
E) %n domeniul comertului cu sericii:
1) /eplasarea persoanelor fizice
+) !ericiile de transport
)) !ericiile financiare
8) 'ransporturile maritime
-) 'elecomunicatiile de baza.
2! %n domeniul comertului cu #unuri - deci din prima categorie de acorduri
avem>
I! 2cordul privind comertul cu produse agricole
1) !*a conenit ca prevederile sale sa &ie puse in aplicare in decurs de 9 ani de catre
tarile dezoltate si de 1, ani de catre 'C/ incepand cu 111-&
+) <#iectivul sau principal este reformarea comertului pentru a face politicile in
domeniu mai orientate spre piata si a spori predictibilitatea mediului comercial, on
egala masura pt exporturi cat si ptr importur&
)) 3oile reglementari si anga,amente izeaza:
a! 2ccesul la piete ( eliminarea sau atenuarea diferitelor restrictii comerciale din
calea importurilor)
#! Spri,inul intern ( "enuntarea la subentii sau alte tipuri de programe care
garanteaza eniturile sau preturile la produsele agricole)
c! Su#ventionarea exporturilor.(!e preconizeaza reducerea alorii subentiilor
sau a olumului exporturilor subentionate
#! Spri,inul intern
%n legatura cu spri$inul intern, exista + categorii de baza de masuri interne de spri$ini
in faoarea producatorilor agricoli:
1) 0asuri interne de spri$in care nu distorsioneaza fluxurile comerciale(zona verde-
green box); sunt exceptate de la angajamentele de reducere putand fi chiar
amplificate;
a) 6rogramele guernamentale prestatoare de sericii&
b) 6latile directe catre producatori care nu sunt direct legate de deciziile productie&
c) 0asuri destinate dezoltarii,
d) 0asurile adoptate in cadrul programelor de limitare a productiei (Elue Eox)&
e) 0asurile agregate de spri$in&
+) 0asuri interne de spri$in cu efecte distorsionante notabile (amber box cutia
de chihlimbar); (cumpararea produselor de la fermieri)
2cordul privind Comer tul cu textile si con&ectii
1) A fost permanent un sector deosebit de prote$at&
+) /in 11.8 acest segment al comertului a fost guernat de A0?, un aran$ament de
comercializare ordonata a produselor, compus dintr*o retea de acorduri bilaterale si de
anga$amente unilaterale bazate pe contingente&
)) #a "unda 3ruguaB s*a conenit ca A0? sa nu mai fie renegociat, si pana in +,,-
comertul cu textile sa fie reintegrat sub incidenta regulilor !C%&
B! In domeniul comertului cu servicii- deci din a doua categorie de acorduri
avem>
2cordul privind comertul cu servicii
1) 6rin adoptarea =A'! (Acord =eneral pentru Comertul cu !ericii) se spera
promoarea cresterii economice la scara internationala&
+) !e face o distinctie intre barierele comerciale care distorsioneaza concurenta si
restrang accesul prestatorilor la piete si reglementarile necesare pentru a atinge
obiectie legitime de politica economica si pentru asigurarea functionarii adecate a
pietelor&
)) 3n principiu de baza al Acordului este asumarea unor anga$amente specifice de
catre fiecare tara semnatara intr*o maniera comensurabila&
8) 0asurile izate pot imbraca forma de: legi, regulamente, decizii administratie,
linii directoare, cutume, obiceiuri sau practici uzuale care afecteaza comertul
Con t inutul 2cordului privind comertul cu servicii
1) <#ligatii neconditionate Bse aplica tuturor sectoarelor prestatoare de sericii
independent de faptul ca o tara si*a asumat sau nu anga$amente specifice& acestea se
refera la C>0?, la transparenta, la reglementari interne, la monopoluri, practici de
afaceri si la cresterea participarii 'C/&
+) <#ligatii conditionate- sunt norme de conduita generale care anga$eaza tarile
semnatare doar in sectoarele la care si*au asumat anga$amente specifice.
)) (erogari si exceptii- cand participa la aran$amente de integrare sau urmaresc
prote$area sanatatii si a ordinii publice
8) %osi#ilitatea unor reglementari ulterioare8

+8/8/ Carte pg 201
<4C si guvernarea glo#ala
1) /esi organizatia se prezinta ca un real succes si pare a aea perspectie faorabile,
este supusa la numeroase critici&
+) Este criticat faptul ca 20C pare a nu rezola adecat problemele pe care le ridica
noua economie globala si eolutiile sociale tot mai sensibile&
)) 'C/ apreciaza ca 20C le negli$eaza in continuare problemele specifice&
8) 2 parte tot mai mare a mediului de afaceri considera ca deciziile adoptate sunt
contradictorii si este nemultumita de rezultatele negocierilor&
%ro#leme sensi#ile pe agenda <4C
1) =ruparile economice regionale&
+) Comert si mediu&
)) Comert si inestitii&
8) 6oliticile in domeniul concurentei&
-) 'ransparenta in domeniul pietelor publice&
9) !implificarea practicilor si procedurilor comerciale&
.) Comertul electronic&
8) Comertul si standardele sociale* nu se afla, in principiu, pe agenda !"C, dar
intrucat a suscitat o mare atentie merita analizata#
(e la Singapore la "eneva 199;-1990
1) %n /eclaratia de la !ingapore se titra 4cresterea comertului global facilitata de
liberalizarea acestuia printr*un sistem de norme de conduita a creat locuri de munca
mai multe si mai bine platite in multe tari. Acumularile obtinute de 20C in acesti doi
ani sustin dorinta comuna de a lucra impreuna pentru a face posibil ca !C% sa ofere o
crestere economica sustenabila si o dezoltare accentuata contribuind la un climat mai
stabil si mai sigur la nielul relatiilor internationale. Credem ca schimbarile la nielul
economiei internationale, inclusi cresterea comertului cu sericii sia %!/ si cresterea
integrarii economiilor ofera ocazia fara precedent pentru sporirea cresterii economice,
crearea de locuri de munca si dezoltare5.
TIn 1990 s-au aniversat /0 de ani de la lansarea "2TT fiind in primul rand un
prile$ de 4mar7eting politic5&
1) !*au exprimat preocupari cu priire la:
* %mpactul !C% asupra dezoltarii, pauperitatii si managementului problemelor
ecologice&
* "eleanta !C% asupra comertului global, inalt informatizat in care granitele isi
pierd semnificatia&
* Echilibrul dintre concesii si castigurile deriate din acordurile rumdei 3ruguaB&
* >ecesitatea promoarii 4brand*ului5 20C
+) !*a conenit sa se organizeze o sesiune speciala a C= care sa inceapa in sept 1118
pentru a se pregati consensul cu priire la:
O6roblemele deriate din implementarea acordurilor de la 0arra7esh&
OElaborarea agendei proizorii izand negocierile si reizuirea mandatelor de la
0arra7esh (continuarea negocierilor in domeniul agriculturii si sericiilor, reizuirea
'"%6! si a mecanismelor de solutionare a diferendelor&
OElaborarea unui program de lucru priind aspectele identificate la !ingapore&
O3n program de urmarire a recomandarilor reuniunii la niel inalt cu priire la
'C06"
=or#ind in &ata %E- 48 4oore spunea>
* 4ce doresc de fapt t. in c.d. /e la !C%<...
%n primul rand, completa implementare a anga$amentelor de liberalizare de$a asumate.
Aceasta este o preocupare pentru toti membrii 20C, dar pentru o serie de t. in c.d in
particular aceasta este o problema care le influenteaza atitudinea in cursul negocierilor
iitoare. Aceste tari au anuntat ca se confrunta cu probleme deosebite in ce prieste
implementarea anga$amentelor luate la ".3ruguaB, si ca o serie de acorduri au
deficiente care au deenit manifeste doar pe parcursul punerii lor in aplicare. 6e de
alta parte, au acuzat ca o serie de aanta$e scontate au esuat sa se materializeze pentru
ca '/ nu respecta spiritul acordurilor, fac exces de masuri antidumping, sau refuza sa
respecte principiul '/0?. %n concluzie aceste tari ad acest lucru ca pe o problema
de ointa politica si nu ca pe una de natura asistentei tehnice5.
Con&erinta 4inisteriala de la Seatle 1999
1) /upa criza asiatica din 111.*1118 s*a produs incetinirea cresterii economice si a
dinamicii C%, scaderea cererii globale si slabirea dolarului.
+) "euniunea a fost un esec de anergura care a transmis lectia ca 4nu se poate
negocia o agenda foarte larga cuprinzand multe aspecte sensibile care nu au fost
pregatite in prealabil5.
)) !*a conenit la !eatle :
O!a se reizuiasca actiitatile 20C si sa se ealueze implementarea acordurilor&
O!a se adopte un text si orice actiune necesara pentru iitoarea actiitate a 20C&
O!a se aleaga moderatorii pentru noua C0
O!a se decida asupra datei si locatiei noii C0
(rumul catre (o)a 1999-2001
1) A fost neoie de doi ani pentru a recompune pachetul de probleme supuse
negocierilor&
+) 20C a trebuit sa*si recompuna echilibrele, sa mentina progresele in directiile
fixate la 0arra7esh, !ingapore si =enea si sa demonstreze membrilor sai si societatii
ciile ca !C% trebuie sa ramana o componenta esentiala a raspunsului la proocarile
globale si nu o parte a problemei&
)) Esecul de la !eatle nu afectat notabil actiitatile 20C&C=, comitetele si grupurile
de lucru au gestionat corect actiitatile, solutionarea diferendelor s*a imbunatatit,
asistenta tehnica a sporit si aderarea de noi membri a ramas o prioritate&
8) 'otusi, increderea membrilor a fost scutcircuitata&
-) C= a adoptat un 6rogram de lucru structurat pe mai multe parti:
O>egocierile in doemniul agriculturii si sericiilor&
O%mplicarea /= si a presedintelui C= intr*un program de consultare cu cu guernele
tarilor membre&
OA$ungerea la un acord priind problemele implementarii acordurilor de catre ' in c d
&
O'ransparenta si participarea&acordurile regionale& comert si pauperitate& asistenta
tehnica& mecanismul de implementare&
Con&erinta 4inisteriala de la (o)a 2001
1) %n +,,1 productia si comertul mondial au inregistrat cele mai slabe performante din
ultimii 1, ani&
+) !*au creat 9 grupuri de lucru priind: agricultura implementarea relatia comert-
mediu regulile ,+" aspectele de la !ingapore)-I/! si alte aspecte
)) =rupurile de lucru s*au reunit la momente diferite pentru a putea permite
participarea tuturor membrilor&
(eclaratia de la (o)a a vi'at>
1) Aspectele legate de implementare&
+) Agricultura&
)) !ericiile&
8) Accesul la piete pentru produsele non*agricole&
-) '"%6s&
9) 6roblemele !ingapore&
.K"egulile 20C&
8) Aran$amentele regionale&
1) !olutionarea diferendelor&
1,) Comert O mediu&
11) 'ratamentul diferentiat si mai faorabil&
Con&erinta 4inisteriala de la Cancun
1) "euniunea a inceput cu desemnarea 4facilitatorilor5 care sa conduca consultarile in
cele - grupuri de lucru pentru princpalele aspecte O agricultura, aspectele !ingapore,
3*+*, problemele dezvoltarii, alte aspecte
+) =rupurile au lucrat in paralel nu secential ca la /oha&
)) Cea mai sensibila problema a ramas tot cea agricola&
8) 6entru ca !0 nu au agreat proiectul de text inaintat de !tuart Darbinson, !3A si
3E au inaintat un proiect propriu in iulie +,,) pe care il doreau ca baza pentru
/eclaratia 0inisteriala&
-) =rupul celor +, a respins textul&
9) "euniunea a esuat in aansarea in ce prieste agenda rundei.
In activitatea <4C sunt de retinut urmatoarele pro#leme
1) 6articiparea in crestere a 'C/ la actiitatile organizatiei si la definirea agendei
acesteia&
+) Atentia sporita pe care negociatorii trebuie sa o acorde barierelor comerciale
apartinand unei noi generatii&
)) %nfluenta in crestere pe care o exercita grupurile societatii ciile asupra agendei
comerciale si a politicilor sectoriale din tarile membre.
%este 10 ani de &unctionare a <4C
1) 20C s*a dotat cu o densa retea compusa din acorduri multilaterale si de
anga$amente nationale si dispune de un mecanism conolidat de !/ si de reizuire a
politicilor comerciale&
+) 6rimele semnale priind capacitatea 20C de a gestiona !C% sunt pozitie&
)) %ntrebarea care se poate pune este* 0ai este sigur iitorul sistemului comercial
multilateral<
8) 6rimii 1, ani indica*progrese notabile& eolutii pozitie dar si stagnari sau esecuri&
2lte Conclu'ii
1) sistemul comercial international !C% este o interesanta colectie de reusite dar a
trebui supus unui incitant proces de redesenare ca urmare a proocarilor deriate din
procesul de globalizare&
+) 20C este doar una dintre componentele unui sistem complex si dinamic de
guernare globala, care implica in perspectia o reizuire si o mai clara definire a
functiilor diferitelor organizatii internationale&
)) /oar o combinatie sinergica intre reformele interne si modificarea fundamentelor
guernarii globale poate garanta faptul ca 20C isi a alorifica integral potentialul
de care dispune.

CU6S B C<4E6TU1 CU (%I
Comertul cu dreptul proprietatii industriale (%I particularitati
%rotectia dreptului proprietatii intelectuale este reglementata de
1) Conentia de la 6aris cu priire la protectia proprietatii industriale&
+) Conentia de la Eerna cu priire la prote$area lucrarilor literare si artistice&
)) '"%6s

(is&unctionalitati in administrarea T6I%s
1) 3n mare numar de 'C!.si in tranzitie nu detin sistemele $uridice adecate sarcinii
dificile de intarire a /6% si nici nu indeplinesc alte conditii necesare aplicarii
acordului&
+) '"%6s nu ia in considerare ca administratiile publice si institutiile care ofera si
garanteaza protectia 6% ,in multe tari, nu dispun de fonduri suficiente ceea ce conduce
la:
O 6ersonal insuficient calificat&
O #ipsa de performanta a sistemelor de informare&
O "ezultate deformate
)) "educerea alorii /6% prin masuri cum ar fi: licentele obligatorii& limitarea
posibilitatii de consolidare a /6%, exceptarea de la exercitarea drepturilor in faoarea
tertilor&
8) 6roblema noilor tehnologii (protectia nu poate precede noile tehnologii).
E&ectele T6I%s asupra economiilor
1) %ncura$area %!/&
+) !timularea transferului de tehnologie&
)) Crearea de structuri stimulatie pentru inestitori&
8) Atenuarea diferendelor comerciale:

Comert Internatonal Miron 2009 Refacuta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comert Internatonal Miron 2009 Refacuta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SUBIECTE 2009

a)Aanta$ele competitie pe care o tara le detine intr*un sector ofera potentiale

S-ar putea să vă placă și