Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA,SIBIU

FACULTATEA DE DREPTSIMION BARNUTIUSIBIU


SPECIALIZAREA DREPT










EXECUTAREA SILITA


EFECTELE URMARIRII SILITE IMOBILIARE







PROF UNIV LECT.IOAN LES
STUDENT:IORDACHEL SORINA DIANA
ANUL IV-ID

Urmrirea silit imobiliar

Urmrirea imobiliar intervine n cazul n care creditorul ntelege s-si ndestuleze creanta prin
valorificarea bunurilor imobile ale debitorului. Este reglementat de art. 488-571 C. proc. civ.,
dispozitiile din Codul de procedur civil se completeaz cu cele din Legea nr. 36/1995 privind notarii
publici si activitatea notarial, precum si cu unele texte din Codul civil. n sistemul de carte funciar,
executarea silit asupra bunurilor imobile sau uzufructului imobilelor, precum si msurile de asigurare
asupra acestora, se va face potrivit noii Legi a cadastrului si publicittii imobiliare nr. 7/1996.
Potrivit prevederilor art. 488 C. proc. civ., sunt supuse urmririi
silite imobiliare:
bunurile imobile;
dreptul de uzufruct asupra unui bun imobil;
dreptul de superficie;
dreptul de servitute dar numai o dat cu fondul dominant cruia i profit;
bunurile accesorii imobilului, prevzute de Codul civil, dar numai o dat cu imobilul.
Urmrirea imobilelor nscrise n cartea funciar se face pe corpuri de proprietate n ntregimea lor.
n mod separat, se pot urmri constructiile ce formeaz o proprietate distinct de sol, drepturile
privitoare la proprietatea pe etaje sau pe apartamente, precum si orice alte drepturi privitoare la bunuri
pe care legea le declar imobile. Avnd n vedere protectia deosebit ce trebuie acordat minorilor si
propriettii lor, bunurile imobile ale acestora sau ale unei persoane puse sub interdictie, nu pot fi
urmrite naintea urmririi mobilelor sale.
Se poate ns urmri imobilul aflat n proprietatea comun a unui minor sau a persoanei puse sub
interdictie si a unei persoane cu capacitate deplin de exercitiu, dac obligatia prevzut n titlul
executoriu este comun. Nu este exclus de la urmrire imobilul neipotecat al debitorului su.
Dac se urmreste un imobil ipotecat nstrinat, dobnditorul acelui bun, care nu este personal obligat
pentru creanta ipotecar, poate s cear instantei de executare urmrirea altor imobile ipotecate
pentru aceeasi obligatie, aflate n posesiunea debitorului principal.
Unele texte din Codul de procedur civil si din Codul civil stabilesc o serie de impedimente care
temporizeaz urmrirea silit imobiliar, de exemplu art. 493 si 521 C. proc. civ. sau art. 1794 C.
civ.Urmrirea silit imobiliar este o procedur jurisdictional,competenta apartinnd instantei n a
crei circumscriptie se afl imobilul[art. 13 alin. (1) C. proc. civ.].
Dac intervine un concurs de urmrire asupra mai multor imobile ale debitorului, acesta va putea cere si
obtine din partea instantei amnarea urmririlor deschise mai nainte, dac se va dovedi c, prin
vnzarea unuia sau mai multor imobile din prima sau din primele cereri de urmrire silit vor fi
ndestulati toti creditorii pe care acesta i are.
Dac obiect al executrii l formeaz mai multe bunuri immobile distincte ale debitorului, procedura de
vnzare la licitatie public se va ndeplini pentru fiecare bun n parte.
Procesul-verbal de situatie

n vederea identificrii imobilului urmrit si pentru a se constata adevrata stare a acestuia, executorul
judectoresc se va deplasa la locul unde este situat imobilul n cauz si va ntocmi un proces-verbal de
situatie, care va cuprinde:
denumirea si sediul organului de executare;
numrul dosarului de executare;
numele si calitatea executorului;
titlul executoriu n temeiul cruia se face urmrirea imobilului;
descrierea ct mai amnunit a imobilului urmrit;
semntura si stampila executorului.
n procesul-verbal, vor fi trecute n detaliu: indicarea tipului de constructie, suprafata, materialul din
care este confectionat, zona n care se gseste, mijloacele de acces, nivelul la care se afl, numrul
ncperilor, elementele de confort, vecinttile, starea n care se afl, dac se afl n constructie, stadiul
n care se gseste, gradul de fertilitate si zona n care se gseste dac este teren agricol si alte elemente
care pot contribui la stabilirea real a valorii imobilului si formarea convingerii celor care doresc s
participe la licitatie.
Somaia

Dup ntocmirea procesului-verbal de situatie, executorul va soma pe debitor c, dac nu va plti, se va
trece la vnzarea imobilelor cuprinse n procesul-verbal.
nstiintarea (somatia) va cuprinde o copie dup titlul executoriu si produce o serie de efecte, cum ar fi:
somatia de a plti, adic nstiintarea c, n caz contrar, se va face vnzarea imobilului, care va fi
mentionat expres, precum si valoarea acestuia, se va semna de ctre executorul judectoresc, care apoi
l va comunica, potrivit regulilor stabilite de art. 92 si urm. C. proc. civ somatia este si un act nceptor
de executare si nu numai o simpl nstiintare a
debitorului.
n cazul n care urmrirea se face mpotriva unui minor sau interzis, n afar de copia de pe somatie, care
se las ocrotitorului legal, va fi ncunostintat, sub sanctiunea nulittii, si procurorul de la parchetul de pe
lng instanta de executare, care va semna si originalul.

Somatia de plat va cuprinde:
denumirea si sediul organului de executare;
data emiterii somatiei si numrul dosarului de executare;
numele si domiciliul sau, dup caz, denumirea si sediul debitorului;
artarea titlului executoriu anexat, n baza cruia urmeaz s se fac executarea silit;
termenul n care cel somat urmeaz s-si execute de bunvoie obligatia prevzut n titlul executoriu si
artarea consecintelor nerespectrii acesteia;
datele de identificare a imobilului cuprins n procesul-verbal de situatie, precum si mentiunea c s-a
luat msura nscrierii n cartea funciar;
semntura si stampila organului de executare.
Dup comunicare, somatia va fi transcris n extras, n ordinea nregistrrii, n cartea funciar a instantei
n raza cruia se afl situate imobilul. Msura nscrierii n cartea funciar va fi luat de executor.
Transcrierea somatiei produce si o serie de efecte importante. Astfel, art. 497 C. proc. civ. sanctioneaz
cu inopozabilitatea orice nstrinare a imobilului urmrit fcut de debitor n urma nscrierii n cartea
funciar.
n afar de indisponibilizarea bunului urmrit, somatia mai produce si alte efecte cum ar fi:
ntreruperea prescriptiei dreptului de a obtine executarea silit si punerea n ntrziere a debitorului,
care, din momentul comunicrii comandamentului, va datora daune moratorii.
Potrivit art. 499 C. proc. civ., debitorul are posibilitatea de a cere instantei de executare n termen de 10
zile de la comunicare, s-I ncuviinteze ca plata integral a datoriei, inclusiv dobnzile si cheltuielile de
executare, s se fac din veniturile imobilului urmrit sau din alte venituri ale sale pe timp de 6 luni. Cu
privire la cererea formulat, instanta se pronunt printr-o ncheiere irevocabil, n camera de consiliu.

Actul de adjudecare

Actul de adjudecare va cuprinde:

1. denumirea si sediul organului de executare;
2. numele si calitatea executorului;
3. numrul si data procesului-verbal de licitatie;
4. numele si domiciliul sau, dup caz, denumirea si sediul debitorului si adjudecatarului;
5. pretul la care s-a vndut si modalitatea de achitare n cazul n care vnzarea s-a fcut cu plata n rate;
6. mentiunea, dac este cazul, c imobilul s-a vndut grevat de drepturile de uzufruct, uz, abitatie sau
servitute, ori, dup caz, liber de aceste drepturi, n conditiile prevzute de art. 509 alin. 3 si 4;
7. datele de identificare a imobilului;
8. mentiunea c actul de adjudecare este titlu de proprietate si c poate fi nscris n cartea funciar,
precum si a faptului c, pentru adjudecatar, constituie titlu executoriu mpotriva debitorului, dac
imobilul se afl n posesiunea acestuia din urm, sau mpotriva oricrei personae care are n posesiune
ori detine n fapt, fr niciun titlu, imobilul ajudecat;
9. mentiunea c, pentru creditor, actul de adjudecare constituie titlu executoriu mpotriva
cumprtorului care nu plteste diferenta de pret, n cazul n care vnzarea s-a fcut cu plata pretului n
rate;
10. semntura si stampila executorului, precum si semntura adjudecatarului.

Poprirea executorie

Procedura popririi permite creditorului s-si realizeze creanta direct de la o persoan care este datornic
al debitorului (tertul poprit); ea este mult mai sigur n efectul ei si mai lesnicioas n formele sale, dect
dac creditorul ar fi fost obligat s astepte mai nti ca tertul s plteasc debitorului su si abia apoi s-l
urmreasc pe acesta pentru plat.
Poprirea se poate nfiinta fie ca o msur de asigurare, denumit poprire asiguratorie (analizat la
msurile asigurtorii), fie efectuat ca o form de executare silit, adic ca poprire definitiv, denumit
poprire executorie.
Poprirea este forma de executare silit indirect prin care creditorul urmreste sumele de bani, titlurile
de valoare sau alte bunuri mobile incorporale, pe care o tert persoan le datoreaz datornicului din
process (debitorului urmrit) si const n indisponibilizarea acelor sume sau efecte n minile tertului,
debitor al debitorului urmrit, si n obligarea lui s le plteasc direct creditorului urmritor.
Poprirea executorie se nfiinteaz pe baz de titlu executoriu, la cererea creditorului, de executorul
judectoresc si se deosebeste de poprirea asiguratorie prin faptul c aceasta din urm se nfiinteaz pe
baz de actiune, adic nainte de obtinerea titlului executoriu.
Poprirea ncepe prin operatiunea de blocare a sumei cuvenite datornicului n minile debitorului
acestuia, care, din momentul nstiintrii despre poprire, devine tert poprit, poprirea putnd fi folosit si
ca o simpl dar foarte eficient msur de asigurare, pentru a indisponibiliza suma de bani datorat,
pn n momentul n care creditorul va obtine mpotriva debitorului su un titlu executoriu, n temeiul
cruia va putea pretinde de
la tertul poprit s-i plteasc direct suma blocat.

Subiectele popririi

a. creditorul popritor este titular al titlului executoriu, al prestatiei nscris n titlu, care are dreptul de
a solicita instantei de executare s oblige pe debitorul poprit la realizarea obligatiei nscris n titlu.
b. debitorul poprit este persoana obligat s realizeze prestatia nscris n titlul executoriu, s dea
suma de bani sau efectele ce constituie obiect al popririi.
c. tertul poprit este debitor al debitorului creditorului popritor; persoana care la rndul ei are de
achitat o creant fat de debitorul poprit.
Dac se constat c tertul poprit indicat de creditor nu este debitor al debitorului poprit, cererea de
poprire va fi respins, desfiintndu-se si msura indisponibilizrii.
Obiectul popririi

Sunt supuse executrii silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile
incorporale urmribile datorate debitorului de o a treia persoan sau pe care aceasta i le va datora n
viitor n temeiul unor raporturi juridice existente.

Nu sunt supuse executrii silite prin poprire:

a) sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevzute de lege si asupra crora debitorul este
lipsit de dreptul de dispozitie;
b) sumele reprezentnd credite nerambursabile sau finantri primite de la institutii sau organizatii
internationale pentru derularea unor programe ori proiecte;
c) sumele necesare pltii drepturilor salariale, dar nu mai mult de 6 luni de la data nfiintrii popririi
Executorul judectoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate, numai
dup mplinirea termenului de 15 zile de la primirea dovezii de consemnare a acestei sume.

7.5. Contestaia la executare
- Noiuni generale. Subiectele i obiectul contestaiei la executare
Contestaia la executare reprezint mijlocul procedural prin care prile sau terele persoane vtmate
prin executare se pot plnge instanei competente, n scopul de a obine desfiinarea actelor ilegale prin
executare.
Sediul materiei este reglementat de dispoziiile art. 399-405 C. proc. civ.
Contestaia la executare este considerat o plngere specific procedurii de executare silit, prin care se
poate obine anularea i ndeprtarea unor acte de executare sau, uneori, chiar i anihilarea efectului
executoriu al respectivului titlu executoriu.
n ceea ce privete natura juridic a contestaiei la executare trebuie s se fac distincie n raport de
obiectul urmrit prin contestaie518. Astfel, n cazul contestaiei formulate de ctre creditor sau debitor
mpotriva actelor de executare, aceasta are natura juridic a unei ci de atac specifice fazei executrii
silite; n cazul contestaiei formulate de ctre un ter vtmat prin executare, am fi n prezena unei
veritabile aciuni n revendicare, deoarece terul ce se pretinde proprietar al bunului solicit respectarea
dreptului su prin scoaterea de sub urmrire a bunului respectiv; n cazul contestaiei formulate n
condiiile art. 400 C. proc. civ., s-ar putea spune c aceasta semnific de fapt o cerere de mprire a
bunurilor proprietate comun, fa de faptul c totdeauna scopul contestaiei la executare l constituie
anularea actului nelegal, contestaia se nfieaz ca o cale de atac.
n literatura de specialitate au fost exprimate i alte opinii cu privire la natura juridic a contestaiei la
executare, i anume: contestaia la executare este o aciune civil obinuit520; contestaia la executare
are un caracter mixt, de cale de atac special i de aciune n anulare.
n ceea ce ne privete, mprtim opinia autorilor522 potrivit creia, contestaia la executare reprezint
o cale de atac special, atunci cnd este exercitat de ctre una dintre pri i ca o aciune civil
particular, n cazul n care este formulat de ctre o ter persoan vtmat n cadrul executrii silite.
Din prevederile art. 399 alin. l C. proc. civ. reiese c, mpotriva executrii silite nsi, precum i
mpotriva oricrui act de executare se poate face contestaie att de prile interesate, ct i de
persoanele vtmate prin executare.
Se constat c executarea silit poate fi contestat att de debitorul urmrit i de creditorul urmritor,
ct i de terele persoane care justific un interes n cadrul executrii.
Contestaia la executare poate fi formulat i de ctre procuror n temeiul art. 45 alin. l i 5 C. proc. civ.;
n acest caz, instana investit cu contestaia procurorului este obligat s introduc n proces toate
prile direct interesate care, fie au participat la procedura de executare, fie trebuiau s participe la
aceast procedur .
Teza a IJ-a a alineatului l din art. 399 C. proc. civ. prevede c, dac nu s-a utilizat procedura necesar
lmuririi cu privire la nelesul, ntinderea sau aplicarea dispozitivului hotrrii sau nlturarea
dispoziiilor potrivnice, se poate formula contestaie, n sensul artat contestaia se poate face tocmai
pentru lmurirea nelesului, ntinderii sau aplicrii titlului executoriu. De asemenea, contestaia la
executare se poate formula i n cazul n care organul de executare refuz s ndeplineasc un act de
executare n condiiile prevzute de lege.
Potrivit dispoziiilor art. 399 alin. l C. proc. civ., contestaia la executare se poate prezenta524 sub forma
contestaiei la executare propriu-zis (cnd se poate contesta att executarea silit nsi, ct i orice act
de executare), contestaia la titlu (cnd se contest numai nelesul, ntinderea i aplicarea titlului, ceea
ce nseamn c nu se contest validitatea lui), contestaia mpotriva refuzului organului de executare de
a ndeplini un act de executare n condiiile prevzute de lege.
Referitor la obiectul contestaiei la executare, trebuie precizat c, indiferent de felul contestaiei, prin
intermediul acestei ci nu se poate obine modificarea sau anularea hotrrii judectoreti; instana
investit cu judecarea unei contestaii se limiteaz la cercetarea ndeplinirii condiiilor legale a actelor de
executare.
Cu alte cuvinte, prin contestaia la executare nu pot fi invocate aprri de fond care ar fi de natur s
duc la modificarea sau desfiinarea hotrrii puse n executare.
Excepia n acest sens este prevzut de art. 399 alin. 3 C. proc. civ. care prevede c, atunci cnd
executarea silit se face n temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de instana judectoreasc, se
pot invoca, n cadrul contestaiei la executare aprri de fond mpotriva titlului executoriu, dac legea
nu prevede n acest scop o alt cale de atac. n literatura de specialitate s-a artat c aprri de fond pot
fi invocate n cauze de stingere a obligaiei nscrise n titlul executoriu, cauze care au intervenit ulterior
rmnerii definitive a hotrrii528.
- Termenul de exercitare a contestaiei la executare
Termenul de exercitare a contestaiei de executare este de 15 zile, ns potrivit art. 401 C. proc. civ.,
curgerea lui se face n mod diferit. Astfel, contestaia la executare se poate face n termen de 15 zile de
la data cnd:
- contestatorul a luat cunotin de actul de executare pe care-1 contest sau de refuzul de a ndeplini
un act de executare;
- cel interesat a primit, dup caz, comunicarea sau ntiinarea privind nfiinarea popririi; dac
poprirea este nfiinat asupra unor venituri periodice, termenul de contestaie pentru debitor ncepe
cel mai trziu de la data efecturii primei reineri din aceste venituri ctre terul poprit;
- debitorul care contest executarea silit nsi a primit somaia sau de la data cnd a luat cunotin
de primul act de executare, n situaia n care nu a primit somaia sau executarea, se efectueaz fr
somaie;
- de la data vnzrii ori de la data pierderii silite a bunului, n cazul n care contestaia este formulat
de o ter persoan care pretinde c are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului;
neintroducerea contestaiei n termenul menionat nu mpiedic tera persoan s-i realizeze
dreptul, n condiiile legii, pe calea unei cereri separate.
Sanciunea care intervine n cazul n care contestaia la executare nu este introdus n termenul
prevzut de lege, este decderea529. Aceast sanciune poate fi evitat dac partea dovedete c a fost
mpiedicat, printr-o mprejurare mai presus de voina sa, s ntocmeasc actul de procedur n
termenul prevzut de lege.
Ori de cte ori termenul a fost depit dintr-o mprejurare mai presus de voina prii, aceasta poate s
formuleze contestaie n cel mult 15 zile de la data cnd a ncetat mpiedicarea530. Bineneles, instana
apreciaz dac motivele invocate de contestator sunt temeinice, pentru a-1 repune n termenul de
formulare a contestaiei; n caz contrar, contestaia va fi respins ca tardiv.
- Procedura la judecat a contestaiei la executare
1. Elementele contestaiei la executare
Din punct de vedere al formei, contestaia la executare se redacteaz ca i o cerere de chemare n
judecat531 i, n consecin,
529 Potrivit art. 103 alin. l C. pr. civ., neexercitarea oricrei ci de atac i nendeplinirea oricrui alt act
de procedur n termenul prevzut de lege, atrage decderea, n afar de cazul n care legea dispune
altfel sau cnd partea dovedete c a fost mpiedicat printr-o mprejurare mai presus de voina ei
trebuie motivat i depuse o dat cu ea toate nscrisurile de care se folosete contestatorul.
Rezult c sunt incidente dispoziiile art. 112 C. proc. civ. care reglementeaz elementele necesare
cererii de chemare n judecat, n literatur s-a artat c, contestaia va trebui s ndeplineasc condiiile
de form pe care trebuie s le ndeplineasc orice cerere de chemare n judecat, i anume: numele i
domiciliul prilor (denumirea i sediul n cazul persoanelor juridice), obiectul, motivarea n fapt i n
drept, artarea dovezilor pe care se sprijin, semntura.
2. Competena de soluionare a contestaiei la executare
In ceea ce privete competena material de soluionare a contestaiei de executare, dispoziiile art. 400
C. proc. civ. fac distincia ntre contestaia propriu-zis, contestaia la titlu i contestaia ce vizeaz un
titlu executoriu ce nu eman de la un organ de jurisdicie.
Potrivit art. 400 alin. l i 2 teza final, instana de executare este competent s soluioneze att
contestaia propriu-zis, ct i contestaia ce vizeaz un titlu executoriu ce nu eman de la un organ de
jurisdicie533.
Dei textul de lege menionat nu acoper situaia n care contestaia privete refuzul organului de
executare s ndeplineasc un act de executare n condiiile prevzute de lege, mprtim opinia
53 Contestaia de titlu se ndreapt la instana care 1-a emis, n timp ce contestaia propriu-zis la
instana n circumscripia creia se execut titlul executoriu. I.C.C.J., Secia comercial, Decizia nr.
374/29.01.2004, Dreptul" nr. 3/2005, p. 259; contestaia promovat de un ter, care se plnge c i se
cere prin executare remiterea unei sume de bani, n baza unei hotrri judectoreti la care nu a fost
parte, constituie o contestaie la executare propriu-zis, iar nu o contestaie la titlu, fiind de competena
instanei de executare, iar nu de competena instanei care a pronunat hotrrea - C.S.J., Secia civil,
Decizia nr. 1361/02.04.2003; exprimat n literatura de specialitate, c n acest caz, competena revine
instanei de executare.
Competena de soluionare a contestaiei privind lmurirea nelesului, ntinderii sau aplicrii titlului
executoriu, revine instanei care a pronunat hotrrea ce se execut, n consecin, este posibil ca o
contestaie la titlu s fie soluionat de judectorie, tribunal, curte de apel sau nalta Curte de Casaie i
Justiie.
n ceea ce privete competena teritorial, se ridic problema de a ti care dintre judectorii va fi
competent s soluioneze contestaia la executare535. Soluia se regsete n dispoziiile art. 373 C.
proc. civ. potrivit crora: hotrrile judectoreti i celelalte titluri executorii sunt puse n executare de
ctre executorul judectoresc din circumscripia judectoriei n care urmeaz s se efectueze executarea
silit ori, n cazul urmririi bunurilor, de ctre executorul judectoresc din circumscripia judectoriei n
care se afl acestea, iar dac bunurile urmribile se afl n circumscripiile mai multor judectorii, este
competent oricare dintre executorii judectoreti care funcioneaz pe lng acestea (alin. 1); alineatul
2 este mai tranant artnd c instana de executare este judectoria n circumscripia creia se va face
executarea, cu excepia cazurilor n care legea dispune altfel.
Avnd n vedere cele artate, se impune urmtoarea precizare: judectoriile, ca instane de executare,
pot fi competente pentru soluionarea contestaiilor de titlu, cnd hotrrea executorie a fost
pronunat de ele i sunt ntotdeauna competente s soluioneze contestaiile de executare propriu-
zis.

3. Probleme speciale legate de soluionarea contestaiei la executare
Procedura de judecat a contestaiei la executare se desfoar potrivit regulilor de drept comun.
n cadrul soluionrii contestaiei la executare potrivit art. 402 alin. l C. proc. civ. se aplic n mod
corespunztor procedura prevzut pentru judecata n prim instan.
Se impune, ns, i o regul derogatorie de la dreptul comun, prin aceea c soluionarea trebuie s aib
loc de urgen i de precdere (art. 402 alin. l teza final, C. proc. civ.).
Dup sesizare, instana poate dispune suspendarea executrii silite, dar numai dup depunerea unei
cauiuni n cuantumul fixat de instan, cu excepia cazului n care legea dispune altfel (art. 403 alin. l C.
proc. civ.).
Alineatul 3 al aceluiai articol prevede c, asupra cererii de suspendare, instana se pronun prin
ncheiere, care poate fi atacat cu recurs, n mod separat.
n cazuri urgente, preedintele instanei poate dispune, dac s-a pltit cauiunea prin ncheiere i fr
citarea prilor, suspendarea provizorie a executrii pn la soluionarea de ctre instan a cererii de
suspendare (art. 403 C. proc. civ.). O asemenea suspendare are un caracter provizoriu, aa cum rezult
din dispoziiile art. 403 alin. 4 C. proc. civ. i ea poate fi luat numai n cazuri urgente.
Contestaia la executare se judec n contradictoriu cu toate prile implicate n procesul de executare
silit, aspect procedural sesizat i de instana de apel, ns neelucidat, judecndu-se pe fondul cauzei.
Neprocednd la citarea tuturor prilor are drept consecin nclcarea formelor de procedur, situaie
ce este sancionat cu nulitatea potrivit art. 105 alin. 2 C. proc. civ., Curtea de Apel Bacu, Decizia civil
nr. 1325/19.12.2005,

n cadrul soluionrii contestaiei la executare se pot administra i probe dup regulile de drept comun,
fr ns ca prin administrarea lor s se poat combate mprejurri care au fost rezolvate cu ocazia
judecrii procesului539.
n privina probelor se va ine seama i de natura contestaiei la executare care formeaz obiectul
judecii; de pild, n principiu, n cazul contestaiilor la titlu, nu este necesar administrarea unor probe
deosebite, deoarece lmurirea aplicrii dispozitivului hotrrii trebuie s se fac de instana competent
pe baza probelor administrate n cadrul procesului iniial, iar nu pe baza unor dovezi extrinseci540.
Situaia este diferit n cazul contestaiei la executare propriu-zis, cnd viciul procedural rezult cel mai
adesea din dosarul de executare.
i n faza executrii silite judectorul trebuie s aib un rol activ, ca n faza judecii, deoarece numai
prin lmurirea raporturilor reale ntre pri i a situaiilor de fapt exacte va fi n msur s pronune o
hotrre temeinic i legal.
strict interpretare, conform art. 25 din O.U.G. nr. 51/1998 modificat i completat prin Legea de
aprobare nr. 409/2001,1.C.C.J., Secia comercial, Decizia nr. 1028/17.03.2004, Buletinul Casaiei", nr.
5/2005, Editura C. H. Beck, p. 77; Depunerea cauiunii pentru soluionarea cererii de suspendare
provizorie este obligatorie, ntruct textul de lege (art. 403 alin. 4 C. proc. civ.) nu instituie nicio
derogare. In spe nedepunerea cauiunii are ca urmare casarea sentinei i reluarea judecii. I.C.C.J.,
Secia civil i de proprietate intelectual, Decizia nr. 3118/28.04.2004; Achitarea cauiunii nu constituie
o condiie unic i suficient de admisibilitate a cererii de suspendare a executrii silite, aceasta fiind
doar o condiie prealabil prevzut de lege pentru admisibilitatea cererii. Att timp ct n cauz nu s-a
justificat n niciun fel necesitatea suspendrii executrii, care s permit aplicarea dispoziiilor art. 403 C.
proc. civ., cererea este nentemeiat urmnd a fi respins ca atare, Curtea de Apel Braov, Decizia nr.
908/22.11.2002;

Hotrrea pronunat cu privire la contestaia la executare este supus recursului. De la aceast regul
instituit prin dispoziiile art. 402 alin. 2 exist dou excepii prevzute n acelai text de lege, i anume:
- hotrrea prin care instana s-a pronunat n cadrul contestaiei asupra mpririi bunurilor
proprietate comun (art. 4001 C. proc. civ.) este supus att apelului, ct i recursului;
- hotrrea pronunat n cadrul contestaiei formulat de tera persoan care pretinde c are un
drept de proprietate (art. 401 alin. 2) este supus apelului i recursului.
Ambele excepii se justific, avnd n vedere c n asemenea situaii are loc o adevrat judecat de
fond, cu toate garaniile procesuale, astfel c este normal ca hotrrea pronunat s poat fi atacat
potrivit regulilor de drept comun, respectiv att cu apel, ct i cu recurs544.
Hotrrea pronunat n urma soluionrii contestaiei la titlu este supus acelorai ci de atac ca i
hotrrea ce se execut (art. 402 alin. 3 C. proc. civ.).
Dei nu exist o dispoziie expres n acest sens, n literatura de specialitate s-a artat c hotrrea cu
privire la o contestaie la executare poate fi atacat, dac sunt ndeplinite condiiile legii, i pe calea
contestaiei n anulare i revizuirii545.
Efectele hotrrii asupra contestaiei difer n raport de soluia pronunat, i anume:
- dac contestaia la executare este admis, instana fie anuleaz actul de executare contestat, fie
dispune ndreptarea acestuia, anularea ori ncetarea executrii nsi, anularea ori lmurirea titlului
executoriu, sau efectuarea actului de executare a crui ndeplinire a fost refuzat (art. 404 alin. l);
- dac contestaia la executare este respins, contestatorul poate fi obligat, la cerere, la despgubiri
pentru pagube cauzate prin ntrzierea executrii, iar n situaia n care contestaia a fost introdus cu
rea-credin, el va fi obligat i la plata unei amenzi (art. 404 alin. 2).

7.6. ntoarcerea executrii
ntoarcerea executrii546 este o situaie simetric invers executrii silite, ea rezultnd din dispoziiile
art. 404'-404 al 3 C. proc. civ. Potrivit art. 404 alin. l, n toate cazurile n care se desfiineaz titlul
executoriu sau nsi executarea silit, partea interesat are dreptul la ntoarcerea executrii, prin
restabilirea situaiei anterioare acesteia. Textul menionat consacr dreptul prii care a obinut
desfiinarea titlului executoriu, la restabilirea situaiei anterioare.
n realitate ns, nu n toate cazurile se poate realiza restabilirea situaiei anterioare548. Astfel, chiar n
art. 404 alin. 3 C. proc. civ. se prevede c, n cazul n care executarea silit s-a fcut prin vnzarea unor
bunuri mobile, ntoarcerea executrii se va face prin restituirea de ctre creditor a sumei rezultate din
vnzarea actualizat n funcie de rata inflaiei, exceptndu-se situaia cnd se aplic prevederile art. 449
n cazul n care executarea silit s-a realizat prin predarea bunurilor mobile sau imobile ale debitorului,
ntoarcerea executrii se face prin restabilirea situaiei anterioare, i anume bunurile respective se vor
restitui celui ndreptit.
Este de reinut c ntoarcerea executrii nu se poate face dect n cazul n care s-a desfiinat titlul
executoriu sau nsi executarea silit, nu i atunci cnd s-a anulat un act de executare pentru
nendeplinirea condiiilor prevzute de lege.
Prin art. 404 Codul de procedur civil arat i instana competent s dispun ntoarcerea executrii.
Astfel, potrivit art. 404 alin. 2 n cazul n care instana de judecat a desfiinat titlul executoriu
549 Art. 449 prevedere c, n cazul vnzrilor prevzute n cadrul seciunii a IH-a (vnzarea bunurilor
mobile urmrite) nu este admisibil nicio cerere de desfiinare a vnzrii mpotriva terului adjudecatar
care a pltit preul, n afara cazului n care a existat fraud din partea acestuia (alin. 1); cnd
adjudecatarul a fost creditorul, vnzarea poate fi desfiinat, dac exist temei de nulitate (alin. 2).
sau actele de executare, la cererea prii interesate, va dispune prin aceeai hotrre, i asupra
restabilirii situaiei anterioare executrii, n cazul n care instana de judecat care a desfiinat hotrrea
executat a dispus rejudecarea n fond a procesului i nu a dispus restabilirea situaiei anterioare
executrii, aceast msur se va putea lua de ctre o instan care rejudec fondul (alin. 2). Dac nu s-a
dispus restabilirea situaiei anterioare n condiiile alin. l i 2, partea ndreptit o va putea cere
instanei de judecat competente, potrivit legii.
Dispoziiile art. 4043 stabilesc competena instanei de judecat de a dispune ntoarcerea executrii n
cazul n care titlul executoriu emis de un alt organ dect o instan judectoreasc a fost desfiinat de
acel organ sau de un alt organ din afara sistemului instanelor judectoreti, n aceast situaie, partea
ndreptit poate solicita ntoarcerea executrii pe calea unei cereri introduse la instana prevzut de
art. 404 alin. 3 C. proc. civ.
551 n cazul n care I.C.C.J. a desfiinat hotrrea pe baza creia a avut loc anterior executarea silit a
unei hotrri, dar nu a dispus ntoarcerea executrii, competena de soluionare a aciunii prin care se
cere restabilirea situaiei anterioare revine, conform alin. 3 al art. 4042 C. proc. civ., instanei
judectoreti potrivit legii". Acest text de lege urmeaz a fi aplicat n sensul c poate fi una din instanele
prevzute de dispoziiile articolelor 1-4 din Codul de procedur civil, n raport cu valoarea litigiului sau
instana anume desemnat printr-o lege special - I.C.C.J., Decizia nr. 1126/15.02.2005, Dreptul" nr.
5/2006, p. 275.



Incidente in cursul executarii silite



Precizari prealabile

In cursul executarii silite pot sa apara diferite incidente de ordin procedural, determinate de
cauze diferite, cum sunt:
- prescriptia dreptului de a cere executarea silita
- perimarea executarii silite
- suspendarea urmaririi.
Unele dintre aceste incidente conduc la sistarea definitiva a activitatii de executare silita, iar
altele doar la oprirea temporara a urmaririi. De asemenea, existenta proprietatii comune asupra
bunurilor urmarite poate constitui si ea un impediment de temporizare a executarii silite. In continuare
vom examina succint aceste incidente in realizarea executarii silite .

Prescriptia dreptului de a cere executarea

Prescriptia dreptului de a obtine executare silita este o cauza legala de stingere a fortei
executorii a unui titlu executoriu, care produce urmatoarele efecte juridice:
- stinge obligatia organului de executare de a da curs executarii (naste dreptul de a refuza
executarea);
- stinge dreptul creditorului de a obtine executarea silita;
- stinge obligatia debitorului de a se supune executarii silite (naste dreptul de a se opune
executarii silite).

Exista prescriptii deosebite, cu termene deosebite, pentru valorificarea drepturilor, fie prin
actiuni, fie pe alte cai care duc la obtinerea unor titluri executorii pe de o parte si pentru punerea in
executare a hotararilor executorii sau a altor titluri, pe de alta parte. Avem mai intai o prescriptie a
dreptului material la actiune si apoi abia, dupa ce s-a obtinut in temeiul acelei actiuni o hotarare
executorie, incepe sa curga o prescriptie noua, prescriptia dreptului de a cere executarea silita in
temeiul titlului executoriu obtinut. Aceasta nu este o continuare a prescriptiei dreptului material la
actiune, ci o prescriptie de sine statatoare, care priveste putinta de a cere executarea silita a unui titlu ce
obliga la a da, a face sau a nu face, corespunzator obiectului obligatiei.
Prescriptia dreptului la actiune si prescriptia dreptului de a cere executarea silita se intemeiaza
pe aceleasi principii si indeplinesc functii asemanatoare. Cele doua prescriptii, desi au aceeasi natura
procesuala, au un obiect distinct si uneori termene diferite de realizare. Intr-adevar, prescriptia
dreptului la actiune limiteaza in timp posibilitatea de a obtine concursul organelor de jurisdictie in
scopul pronuntarii unei hotarari favorabile, de recunoastere a dreptului, iar prescriptia dreptului de a
cere executarea silita vizeaza insasi posibilitatea de realizare efectiva a urmaririi silite prin masuri de
constrangere patrimoniala.
In cazul hotararilor judecatoresti (ca de altfel si al hotararilor pronuntate de alte organe cu activitate
jurisdictionala), termenul de prescriptie incept curga, in principiu, de la data ramanerii lor definitive.
Astfel :
- hotararile date fara drept de apel devin definitive la data pronuntarii lor, aceasta fiind solutia
si atunci cand ele au fost atacate cu apel, care, evident a fost respins inadmisibil;
- hotararile de prima instanta, susceptibile de apel, dar neapelate, sunt definitive din momentul
expirarii termenului de apel;
- acelasi este momentul definitivarii in cazul in care impotriva lor s-a declarat un apel tardiv
introdus, ce a fost respins ca atare, deoarece din punctul de vedere al efect juridice, un apel tardiv este
ca si inexistent; in cazul in care judecata apel s-a perimat, hotararea de prima instanta devine definitiva
pe data pronun hotararii de constatare a perimarii apelului;
- daca apelul a fost anulat ca neregulat introdus, ca netimbrat sau ca fiind introdus de o
persoana ce nu justificat calitatea de reprezentant, hotararea primei instantei se definitiveaza pe data
pronuntarii hotararii de anulare a apelului;
- hotararile date in apel prin care se rezolva fondul pricinii, devin definitive de la data
pronuntarii lor.
O data ce a intervenit prescriptia nu se mai poate proceda la punerea in executare silita a
titlului executoriu. Mai mult, cand constata ca a intervenit prescriptia dreptului de a cere executarea
silita, organul competent nici nu mai poate elibera titlul executoriu. Asadar, daca se prezinta organului
de executare un titlu executoriu, dupa implinirea termenului de prescriptie, el trebuie sa refuze punerea
in executare a titlului, iar cand s-ar cere unei instante judecatoresti sa investeasca o hotarare
judecatoreasca definitiva ori irevocabila, cu formula executorie sau sa emita adresa de executare dupa
implinirea termenului de prescriptie, ea trebuie, dupa caz, sa refuze acea investire ori, hotararea fiind
investita, sa refuze emiterea adresei de executare catre organul de executare .
Sunt supuse termenului de prescriptie de trei ani toate cererile de executare silita indiferent de
natura titlului ce urmeaza sa fie valorificat, inclusiv cele prin care se urmareste executarea silita a unor
obligatii nepatrimoniale - spre exemplu publicarea in ziar, pe cheltuiala debitorului, a hotararii instantei.
Legea statorniceste si momentul de la care incepe sa curga termenul de prescriptie a dreptului
de a cere executarea silita. Potrivit art. 405 alin. 2 C. proc. civ. termenul de prescriptie incepe sa curga de
la data cand se naste dreptul de a cere executarea silita. Regula enuntata are un caracter esential, dar ea
impune si unele sublinieri particulare .
- Pe de o parte regula enuntata tine seama de posibilitatea efectiva a creditorului de a cere
executarea silita. O atare facultate ii este conferita creditorului numai din momentul nasterii dreptului
sau; anterior acestui moment nu i se poate imputa creditorului nici o culpa, caci insasi dreptul sau era
inexistent.
- Pe de alta parte, dreptul de a solicita executarea silita se naste din momentul in care titlul ce
urmeaza sa fie valorificat devine executoriu. Principiul este acela potrivit caruia hotararile judecatoresti -
principalele titluri executorii - dobandesc caracter executoriu din momentul ramanerii lor definitive.
Rezulta asadar ca in toate situatiile pe care le-am examinat determinant este momentul
pronuntarii hotararii (fara a interesa timpul pentru redactarea hotararii).
Situatia nu mai este aceeasi daca ne referim la hotararile de prima instanta care nu au fost
atacate cu apel, sau hotararile nesusceptibile de apel care nu au fost recurate ori hotararile date in apel
si care nu au fost recurate. Atari hotarari devin executorii prin neapelare, respectiv nerecurare si, deci,
bineinteles, fara sa se fi pronuntat vreo hotarare care sa le dea caracter executoriu, dar numai dupa
expirarea termenului de apel, respectiv de recurs .
Daca prin hotarare s-a acordat debitorului un termen de gratie, prescriptia va incepe sa curga
de la expirarea lui. In cazul in care creditorul solicita instantei sa constate ca debitorul este decazut din
termenul de gratie, prescriptia incepe sa curga de la data ramanerii definitive a hotararii prin care
instanta, in baza art. 383 C. proc. civ., a constatat decaderea din acest beneficiu .
Cu privire la termenul de gratie dorim sa reamintim ca nu este permis in toate materiile, chiar
daca in multe cazuri reprezinta regula.
Un exemplu in care termenul de gratie nu este admis il constituie art. 97 din Legea nr. 58/1934
asupra cambiei si biletului la ordin, publicata in Monitorul Oficial, Partea 1, nr. 100 din 1 mai 1934, astfel
cum a fost modificata prin Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 11/1993, publicata in Monitorul Oficial
nr. 201 din 23 august 1993 si de Legea nr. 59/1934 asupra cecului, publicata in Monitorul Oficial nr. 100
din 1 mai 1934, modificata prin aceiasi ordonanta.
Apoi, art. 44 Cod comercial prevede ca "In obligatiunile comerciale, judecatorul nu poate acorda
termenul de gratie permis de art. 1021 din Codul civil". In raporturile comerciale, executarea exacta a
obligatiei este o conditie esentiala (art. 1073 Cod civil). Numai prin executarea la termen a obligatiei,
creditorul realizeaza scopul avut in vedere la incheierea contractului cu debitorul. In acelasi timp,
executarea la termen a obligatiei comerciale constituie si o necesitate pentru buna desfasurare a
activitatii comerciale pe care o realizeaza alti comercianti. Intr-adevar, activitatile comerciale si, implicit,
raporturile juridice pe care se bazeaza, se afla intr-o stransa interconexiune. Creditorul - comerciant -
conteaza pe sumele pe care le are de incasat . Daca instanta judecatoreasca ar acorda termen de gratie
unui debitor, intarzierea in executarea obligatiei acestuia s-ar repercuta in lant asupra obligatiilor din
alte raporturi juridice in care s-ar afla creditorul. Deci, acordarea unui termen de gratie in raporturile
comerciale ar duce la o dezorganizare a activitatii comerciale, putand provoca executari silite, aplicarea
procedurii falimentului etc.
Pe de alta parte, revenind la termenul la care hotararea devine executorie, aratam ca unele
hotarari judecatoresti pot fi valorificate pe calea executarii silite si inainte de a fi ramas definitive. Este
cazul hotararilor judecatoresti executorii provizoriu conform art. 279 C. proc. civ.
Termenul de prescriptie in cazul executarii silite privitoare la un drept personal nepatrimonial
beneficiaza de o discutie mai amanuntita. Se poate discuta daca dispozitiile Decretului nr. 167/1958 sunt
aplicabile si cat priveste executarea silita in cazul drepturilor personale nepatrimoniale. Intrucat
dispozitiile Decretului nr. 167/1958 reglementeaza numai prescriptia dreptului la actiune avand un
obiect patrimonial (art. 1) socotim ca si in ce priveste executarea silita ele se refera numai la titlurile
executoriii cu obiect patrimonial. In consecinta, hotararile consacrand dreptul de a cere executarea silita
a unei obligatii cu caracter nepatrimonial pot fi puse in executare ( potrivit art. 1890 din Codul civil,
articol care are un caracter general) timp de 30 de ani de la data cand ele au devenit titluri executorii.
Asa fiind, in ceea ce priveste efectele implinirii prescriptiei dreptului de a obtine executarea
silita, trebuie aratat ca o hotarare judecatoreasca neexecutata in termenul de prescriptie nu se va mai
putea executa si va pierde puterea lucrului judecat. Regula se aplica si in cazul hotararilor ce pot fi puse
executare silita in termenul prevazut de art. 6 din Decretul nr. 167/1956. Daca insa debitorul a execu de
bunavoie obligatia dupa implinirea termenului de prescriptie, el nu are dreptul sa ceara inapoierea
prestatiei, chiar daca la data executarii nu stia termenul prescriptiei dreptului creditorului de a obtine
executarea silita implinit.