Sunteți pe pagina 1din 316

, *IE -I .

/0 1E /,P2I
3olumul 3I
4/opile 5167558
Text inte$ral Traducere 9i note
de 'aralambie %r:mescu
1csi$n copert!; <armen )ucaci
Ilustraii; Ion *anca
=> ? 1 ? Editura Ere Press, pentru pre&enta ediie
Editura Ere Press
Piaa Presei )ibere, nr. 1,
sector 1@ Bucure9ti
Tel./Aax; ?>1.518.B?.>B, ?>1.518.B?.>8
office@ercpres$. ro
comeni @ercpre$s. ro
CCC.ercpress.ro
1cscricrca <IP a Bibliotecii /aionale a Rom:niei
, mic 9i una de nopi / trad.; 'aralambic %r:mescu. 7 Bucurc9ti;
Ere Press. >??7
1+ voi.
IDB/ B87B571+B7B1>78
3oi. 6. 7 >??. 7 IDB/ B87B571+B7BE>7+
1. %r:mescu, 'aralambic 4trad.8
8>1.E11.>17175EF15+.1
584FE11.>18
Editori; <iprian Enc, 0driana Ene
Redactori; *ihacla Po$onici, 1iana PeneG
<onsilier literar; *ihail %r!mescu
1TP; Elena *arin
<orectori; Raluca D!lcudean, 0na7*aria /edelea,
Roxana %eant!
!i cum era cea de a trei sute "aispreecea noapte
... micua 1onia&ada, odat! ispr!vit! treaba sultanului
cu -ehere&ada, stri$! din un$herul unde sta $hemuit!;
7,, sora mea, m! ro$ ie, ce mai a9tepi ca s! "ncepi
povestea cea A!$!duit! cu Arumoasa Humurrud 9i cu
0li9ar, Aiul lui %lorieG
Iar -ehere&ada, &:mbind, r!spunse;
7/u a9tept dec:t "n$!duina sultanului acesta bine
crescut 9i h!ruit cu purt!ri aleseI
0tunci sultanul -ahriar $r!i;
7PoiI
-i -ehere&ada spuse;
P,3EDTE0 <. JR.*,0D0
H.*.RR.1 -I <. 0)I-0R
1
e poveste9te c! "n vechimea vremilor 9i "n trecutul
v:rstelor 9i al clipelor, "n ara Khorassanului, era
un ne$ustor tare bo$at, pe care "l chema %lorie
1
9i care
avea un Aiu, Arumos ca luna plin!, pe care "l chema 0li9ar.
,r, "ntr7o &i, %lorie, ne$ustorul cel bo$at, de mult
tare "naintat "n v:rst!, se simi smreduit de boala morii.
II chem! la sine pe Aiul s!u 9i "i spuse;
7,, Aiul meu, iac!t! c! este tare aproape sorocul
ursitei mele 9i a9 vrea s! te pov!uiesc cu o pova!I
0li9ar, m:hnit r!u, spuse;
7-i care este povaa, o, taic! al meuG
/e$ustorul %lorie spuse;
7Te pov!uiesc s! nu le$i chelemet 9i s! nu te "nc:r7
duie9ti cu nimenea, "ntruc:t lumea este asemenea cu un
Aierar; dac! nu te arde cu Aocul de la cov!lia lui ori
)i *. 0. Dalie, se p!strea&! numele arab al persona(ului; Mad#d$ad$
diu.
dac! nu7i scoate un ochi sau pe am:ndoi cu sc:nteile de
la nicovala lui, ne$re9it c! are s! te "n!bu9e cu Aum!ria
luiI -i7apoi a spus poetul;
%u te$am&gi cumva s& crei
C&$ai s&$ntlne"ti pe neagra cale
'rieten credincios atunci
Cnd soarta d& s& te pr&vale(
Singur&tate) numai tu)
*) scump& si+&strie$adnc&)
,i dai celui ce te$a$ndr&git
'uterea ceea ca de stnc&
-e$a .ine pururi drumul drept
!i de$a deprinde ct mai /ine
-i/aciul me"te"ug0 s& n$ai
,ncredere dect ,n tine(
.n altul a spus;
Lumea) ct va fi s& 1ie)
Are numai dou& fe.e(
Cine "tie s& le$nve.e)
'rinde$nv&.&tura vie0
2na al vn&rii pre. e)
Alta$i +da viclenie(
3
.n altul a spus;
-e"ert&ciuni) prostii "i fleacuri
'e lumea asta$s din /el"ug
-ar dac&$.i scoate$n cale soarta
1
)a *. 0. Dalic, "nv!!tura este
Aormulat! puin
altAel; -e #udeci
,n.elept ,ntreaga
lume) 4i vei pricepe$
a firii temelie0
2n om ales) fa priete"ug Cu el)
c&ci cu asemeni prieten Se$nva.&$
al vie.ii me"te"ug(
1up! ce au&i atare spuse de Ia t!t:nele s!u pe moarte,
t:n!rul 0li9ar r!spunse;
7,, p!rinte al meu, "i sunt ascult!tor 9i supusI <e m! mai
pov!uie9tiG
-i %lorie ne$ustorul spuse;
7J! binele, dac! totu9i "i st! "n putin!. -i nu a9tepta s!
Aii r!spl!tit "n schimb cu vreo mulumire ori cu vreun bine
asemenea. ,, Aiul meu, nu avem, vai, prile(ul s! s!v:r9im
binele "n Aiecare &iI
1
-i 0li9ar r!spunse;
70scult 9i m! supunI 1a acestea "i sunt roate poveeleG
%lorie ne$ustorul spuse;
7D! nu irosesti avuiile pe care i le las; nu vei Ai preuit
dec:t "n temeiul a ceea se aAl! sub puterea m:inii taleI <!
9i poetul a spus;
'e vremea cnd eram s&rac
%iciun prieten nu aveam $ !i$
acuma iac&t&$i cum vin S&$mi
fie oaspe.i la /airam(
A+) c.i du"mani mi s$au f&cut
'rieteni) "i tot vin s$apuce( !i c.i
du"mani mi$a" c&p&ta Cnd
/og&.ia mi s$ar duce(
0poi b!tr:nul urm!;
7/u da la spate sAaturile oamenilor p!ii, 9i nu socoti
cumva c! e &adarnic s! ceri sAat de la cel care poate s! te
sA!tuiasc!L c!ci poetul a spus;
1
)a *. 0. Dalic, "nv!!tura accasta este exprimat! in versuri; %u$ti
fiecare clip&) ia aminte) 'otiface$un /ine celui ce se
curma.
Atunci cnd po.i deci ie.i$i ,nainte. Ca s& nu
fie prea triu pe urm&(
Sa nu faci doar cum #udeci tu $ Mai
cere fi$altuia un sfat( C&ci) fie sfatul
/un ori nu) Mai /ine$i s& fii cugetat0
Cnd numai oc+ii vrei s&$.i vei)
A#unge$o singur& oglind&) -ar dac&
vrei s&$.i cercetei !i ceafa) ca s& .i$o
cuprind& Se cere$atunci s& te perini
,n apele$a dou& oglini(
3
Pe deasupra, Aiul meu, mai am s!7i dau cel de pe urm!
sAat; Jere9te7te de vinI El este pricina tuturor relelor. El
poate s!7i Aure minile 9i s! te Aac! un lucru de r:s 9i de
bat(ocur!
>
. Iac!t! acestea sunt poveele mele de pe pra$ul cel
de pe urm!. ,, copilul meu, s!7i aduci aminte de vorbele
meleI D! Aii un Aiu str!lucitI -i binecuv:ntarea mea s! te
"nsoeasc! "n via!I
1
)a *. 0. Dal ic, sc mai
adau$!; -i slovele
altuia;
Stai /lnd5 fi nu da /una la tot ce te ,m/ie( 6
altora ce #indui fi ei s$.ifac fie( C& peste orice
mn& st& mna cea de sus) !i$orice tl+ar ifi afl&
un altul mai presus(
Dau slovele altuia;
%u asupri) c& nu se ftie ce$aduce roata ,ntmpl&rii) !i pururea
asupritorul st& su/ t&iful r&/un&rii. Cnd tu$nc+ii oc+ii)
asupritulp&ndefte ceasul s& te sfarme( !i niciodat& oc+iul ager al lui
Alia+ nici el nu doarme(
1
)a *. 0. Dalic, sc adau$!;
... 9i ce Arumoas! este slova poetului;
7ur pe A2a+ c& niciodat& eu n$am s& m& im/&t cu vin) Ct timp
un suflet am in trup) fi$n vor/& cugetul deplifi( %u are s& m&
prind&$n mrea#& lucoarea vinului vreodat&) !i nici prieteni n$am
s&$mi fac dect din cei ce nu se$m/at&(
-i %lorie, ne$ustorul cel b!tr:n, dup! ce $r!i astAel,
"nchise o clipit! ochii 9i se cuAund! "n sine. 0poi "9i ridic!
de$etul ar!t!tor "n dreptul ochilor 9i "9i rosti m!rturisirea de
credin!
1
. 1up! care se s!v:r9i "ntru mila celui Prea"nalt.
-i Au pl:ns de Aiul s!u 9i de toi ai luiL 9i i se Aacu o "n7
morm:ntare la care venir! 9i mari 9i mici, 9i bo$ai 9i s!raci.
-i, dup! ce Au b!$at "n p!m:nt, i se scriser! stihurile acestea
pe piatra de pe morm:nt;
8&r&n$am fost) "i mi s$a dat viea.&) !i
du+ am c&p&tat) "i$acuma iar 9ot ,n
.&rn& m$am ,ntors) de parc& %ici n$a" fi
fost dect .&rn& doar.
-i iac!7a9a cu ne$ustorul %lorie. 1a c:t despre 0li9ar,
Aiul lui %lorie, iac!t!;
1up! moartea p!rintelui s!u, 0li9ar se inu mai departe de
ne$ustorie "n pr!v!lia cea mai de seam! din su#, 9i urm! cu
s:r$ poveele p!rinte9ti, mai ales "n ce privea le$!turile cu
semenii s!i. 1a, chiar c:nd se "mplini un an 9i o &i, ceas la
ceas, se l!s! ispitit de b!ieii cei telpi&i, ni9te pui de lele,
lep!d!turi Aar! de ru9ine. -i se "nc:rdui cu ci p!tima9, 9i le
cunoscu pe mamele 9i pe surorile lor, ni9te stricate 9i ni9te
odrasle de c!ele. -i se aAund! p:n! la $:t "n de&m!, 9i se
"nec! "n vin 9i "n risip!, pe o cale cu totul potrivnic!
drumului cel drept. "ntruc:t, nemaiAiind "ntr7o stare de minte
teaAar!, "9i Aacea atare socoteal! tic!loas!; M1e vreme ce
taic!7meu mi7a l!sat bo$!iile sale, se cade s! m! 9i Aolosesc
de ele, ca s! nu le mai dau de mo9tenire altuia dup! mineI -i
vroi s! m! bucur
1
*!rturisirea musulman! dc credin!, rostita adesea "n cele : mie fi una de nop.i)
este alc!tuit! din exprimarea a dou! idei; Mm!rturisesc c! nu exist! alt dumne&eu
in aAar! de 0llahN 9i Mm!rturisesc c! *ahonted este trimisul lui 0llahN.
dc ceasul 9i de desAatarea care trece, c!ci doar nu am s!
tr!iesc de dou! oriIN
1
,r, chib&uiala aceasta "i i&buti at:ta de bine, 9i 0li9ar
urm! at:ta de statornic a "nn!di &iua cu noaptea la c!p!t:ile
lor, A!r! a precupei nicio sminteal!, "nc:t se v!&u cur:nd
adus s!79i v:nd! 9i pr!v!lia, 9i casa, 9i lucrurile din cas!, 9i
toate haineleL 9i nu "i mai r!maser! dec:t numai straiele pe
care le avea pe el.
Putu atunci, cu deplin! limpe&ime, s!79i vad! l!murit
toate r!t!cirile 9i s! ia aminte ce minunate Auseser! sAaturile
p!rintelui s!u, %lorie. Prietenii pe care "i cinstise
s!rb!tore9te, 9i la u9a c!rora se duse s! bat! r:nd pe r:nd, toi
$!sir! c:te vreun temei oarecare ca s! se descotoroseasc! de
el. "nc:t, a(uns acuma la mar$inea cea mai de pe urm! a
s!r!ciei, Au nevoit, nem:nc:nd nimic din a(un, s! ias! din
hanul cel nevolnic "n care se aciuase 9i s! cer9easc! din
poart! "n poart!, pe ulie.
Pe c:nd b!tea a9a drumurile, a(unse la mcidanul t:r$ului,
unde v!&u o mulime mare str:ns! ciotc!. De simi ispitit s!
se apropie 9i el, ca s! ia scama despre ce se petrecea, 9i v!&u,
"n mi(locul roatei alc!tuite din ne$ustori, din misii 9i din
cump!r!tori...
"n clipita accasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se luminea&! dc
&iu! 9i t!cu sAielnic.
-ar cnd fu cea de a trei sute "aptespreecea noapte
Dpuse;
... v!&u, "n mi(locul roatei alc!tuite din ne$ustori, din
misii 9i din cump!r!tori, o roab! alb! 9i t:n!r!, &ariAa 9i
1
)a *. 0. Dalie, se adau$!;
Pe 0llah, am s: Aac "ntocmai precum spune poetul;
-e$ai s&;fi petreci releului tot
strngnd !i$ngr&m&dind la
/og&.ii mereu. Cnd oare$ai
s$fi mai afli fi tu rnd S& te
desfe.i cu tot ce$ai strns din
nurlie la boiu; un mi(locel ca de cinci palme, 9i ni9te
TrandaAiri drept obr!(ori, 9i ni9te s:ni bine alduii, 9i ce
dind!r!tI "nc:t i sc puteau potrivi, Aar! team! de $re9eal!,
stihurile poetului;
<a s$a ivit din matricea curat& A frumuse.ii
far& de cusur0 %u$i nici prea mic&) nici prea
mare nu e) %ici gras& "i nici sla/&) "i$mpre#ur
=otunduri de /ostan "i de gutuie.
A"a$nc&t ,ns&"i 6rumuse.ea arde -e
dragulfrumuse.ii ei ce$m/ie 'rin str&veiu$
i v&l prin care$"i cerne Sfiosul c+ip) cel
plinul de mndrie.
*/raul ei e ,ns&"i luna> /oiul0
Ml&di.&$i) leg&nat&$ti vnt u"or> 4ar
r&suflarea$i e mireasma dulce A
/o/ului de mu"c desf&t&tor.
6&cut& pare din m&rg&ritare 9opite(
M&dularele ei sunt Atta de lucii) c& se$
oglinde"te ,n ele luna de pe c+ipu$i /lnd)
-e par "i ele$a fi un "ir de lune. -ar care
grai ar fi vreodat&$n stare !i care lim/& s$
ar pricepe$a spune Lumina str&lucind ca o
minune A$ntregii ei f&pturi str&lucitoare?
<:nd "9i arunc! privirile asupra copilei cele Arumoase,
0li9ar r!mase uluit p:n! peste mar$inile uluirii, 9i, Aie c!
"nlemni de minunare, Aie c! vru s!79i mai uite o clipit!
nevolnicia la priveli9tea Arumuseii, se b!$! 9i el printre
lumea str:ns! care se 9i pre$!tea pentru v:n&are. Iar ne7
$ustorii 9i misiii ce se aAlau acolo, 9i care "nc! habar nu
aveau de leAteria lui, nu se "ndoir! nicio clipit! c! n7ar Ai
venit acolo spre a79i cump!ra vreo roab!; c! "l 9tiau tare
bo$at din mo9tenirea de la t!t:ne7s!u, starostele %lorie.
<i numaidec:t l:n$! roab! veni s! stea starostele misirilor
9i, pe deasupra capetelor bulucite, dete $las;
7,, ne$ustorilor, o, st!p:ni de bo$!ii, deschi&!torul porii
me&atului nu are de r!spuns la nicio "mpotrivireI <ute&ai
dar!I Iac!t7o dinaintea voastr! pe cr!iasa tuturor lunelor,
m!r$!rinta m!r$!rintelor, Aecioara cea plin! de sAio9ie,
han:ma Humurrud, ispita tuturor (indurilor 9i $r!dina
tuturor AlorilorI 1eschidei me&atul, o, voi cei aci de Aa!I
/icio "mpotrivire la deschiderea me&atuluiI Iac!t!
dinaintea voastr! cr!iasa tuturor lunelor, Aecioara cea
plin! de sAio9ie Humurrud, $r!dina tuturor AlorilorI
Ondat!, dintre ne$ustori, careva stri$!;
71eschid cu la cinci sute de dinariI
.n altul spuse;
7-i &eceI
0tunci un b!tr:n sc!l:mb 9i h:d, cu ochii alba9tri
1
9i 9a9ii,
pe care "l chema Ra9ideddin, stri$!;
7-i o sut!I
1a un $las spuse;
7-i &eceI
1a pe clip! b!tr:nul cel cu ochii alba9tri 9i at:ta de ur:i
s!lt! dintr7odat! preul stri$:nd;
7, mie de dinariI
0tunci toi ceilali cump!r!tori "9i Aerecar! limba 9i
puser! t!cere. Iar crainicul se "ntoarse "nspre st!p:nul tinerei
roabe 9i "l "ntreb! dac! preul dat de b!tr:n "l mulume9te 9i
dac! urma s! "ncheie me&atul. -i st!p:nul roabei r!spunse;
7Eu primesc. 1a mai "nt:i trebuie ca 9i roaba mea s! se
"nvoiasc!, "ntruc:t i7am (uruit c! nu am s7o dau
;
I.a arabi, culoarea albastr! a ochilor c socotit! semn de pia&!
rea.
dcc:t unui cump!r!tor dc care s!7i plac!. 09a c! trebuie s!7i
ceri "nvoirea, o, misituleI
-i misitul se duse la Arumoasa Humurrud 9i "i spuse;
7,, cr!ias! a Iunelor, ai vrea s! Aii a acestui b!tr:n, 9eicul
Ra9ideddinG
)a vorbele acestea, Arumoasa Humurrud arunc! o privire
asupra celui pe care i71 ar!ta misitul 9i "l $!si "ntocmai
precum l7am &u$r!vit mai "nainte. 0tunci copila se "ntoarse
cu o schim! de sc:rb! 9i stri$!;
70u tu nu 9tii, o, staroste al misirilor, ceea ce spunea un
poet b!tr:n, m!car c! nu era at:ta de sc:rbavnic ca acesta de
aiciG 0scult! dar;
<u o rugai0 @-&$mi) scumpo) doar un s&rut de vrei(A %ici
ur& "i nici mil& nu fu$n privirea ei) %ici ur& "i nici mil& nu fu
$ doar nep&sare. !i m& "tiuse totu"i c& sunt un om cu stare.
!tia c&$s om cu stare. !i) totu"i) v& spun c& -in col.ul
gurii$aceste cuvinte$mi arunc&0 @%u$mi place coama
al/& pe$o frunte ve"te#it&) %u$mi place ,ntre /ue o
drean.& ponosit&(A
<:nd au&i stihurile acestea, misitul "i spuse Arumoasei
Humurrud;
7Pe 0llahI nu te "nvoie9ti, 9i pe bun temeiI -i7apoi acesta
nici nu e un pre, o mie de dinariI Jaci &ece mii, dup!
apreuirea meaI
Pe urm! se "ntoarse "nspre mulimea de cump!r!tori 9i
"ntreb! dac! nu dorea un altul roaba la preul la care se
a(unsese. 0tunci un ne$ustor p!9i "nainte 9i spuse;
7EuI
-i Arumoasa Humurrud se uit! la el 9i v!&u c! nu era deloc
h:d ca $hiu(ul de Ra9ideddin, 9i c! ochii lui nu erau nici
alba9tri, nici 9a9iiL da b!$! de seam! c! "9i vopsise barba "n
ro9u, ca s! aib! un chip mai t:n!r dcc:t era.
0tunci se minun!;
7 ,, cc ocar!I s! c!ne9ti 9i s! ro9e9ti a9a chipul b!tr:7
neiiI
-i, pe loc, ticlui stihurile acestea
1
;
*) tu cel ce rvne"ti acum la mine)
La c+ipul meu cu frumuse.i depline)
Boiefte$te ct vrei) fi mult fi /ine)
Cu orifice vopsea socoti c& .ine>
9ot n$ai s&$ascuni ce$.i este de rufinel
-egea/a te vopsefti( =&mne$n tine
Ceea ce .i se pare c& venin e(
Sc+im/i /ar/a $ da s&rmanu$.i c+ip se$a.ine
Sperietoare pentru fiecine(
!i$o clip& numai dac& te prive"te)
6emeia$ns&rcinat& se sterpefte(
<:nd au&i 9i stihurile acestea, c!petenia misirilor "i
spuse Arumoasei Humurrud;
1
)a *. 0. Dalie;
-i ii arat! mirarea 9i rosti accstc stihuri; Mi$nfa.if&
apoi toi o /accea) Cu$o ceaf& precum pielea
din pingea) !i$o /ar/&$n care +uuresc #ivine)
!i$.in /ot ca din canapuri strnse /ine. *) tu
cel ce rvne"ti la nurii mei. Cisei la ceea ce
nu ai temei( 4ar c&runte.ea$n dam .i$o ai /oit
Ca s te$ascuni su/ c+ipul viclenit. Cu$o
/ar/& pleci) cu alta vii apoi) Ca ,ntr$un #oc de
um/re pe la noi(
1a cc Arumoase sunt slovele poetului;
* 8i$ai n&cl&it sure.eaA ii ice ea. 67) greu0 @Ca s$o
ascund de tine) o) v& fi$au al meu(A @Dei) iac&t&
minunea(;
3
i.i rde foada fat&0 @-& col.i in#clciunea0
pn& fi$n p&r se$arat&(A
7Pe 0llahI adev!rul este de partea taI
1a, "ntruc:t nici a doua stri$are nu Au primit!, p!9i
"nainte un al treilea ne$ustor 9i "i spuse misitului;
71au eu preul. "ntreab7o dac! m! vreaI
-i misitul o "ntreb! pe copila cea Arumoas! care se uit!
atunci la insul cu pricina. 3!&u c! era chior 9i puAni "n r:s,
spun:nd;
7P!i da tu nu 9tii, o, misitule, vorbele poetului despre
omul chiorG 0scult! dar;
'rietene) m& crede) niciodat& S& nu te
faci tovar&" cu un c+ior> 6ugi de
privirea lui ,nnegurat& !i de mierosu$
i glas am&gitor(
A"a$i de p&gu/os s&$l ai pe$aproape) ,nct
Alla+ n$a pregetat s&$i ia 2n oc+i) pentru
ca nu cumva s& scape Ceg+erii noastre$
nfa.i"area$i rea.
0tunci misitul i71 "nA!i9! pe un al patrulea t:r$ove 9i o
"ntreb!;
7Pe acesta l7ai vreaG
Ea "l cercet! 9i pe acesta din urm! 9i v!&u c! era un
omule m!runel cu o barb! care "i at:rna p:n! la buricL 9i
Aata spuse pe dat!;
7<:t despre b!r!b!rie !sta, iac!t! cum 17a &u$r!vit poetul;
Ct& mai /ar/a E ca o /uruian&
1Fadarnic&) netre/nic&) pl&van&( *ri ca
o noapte) iarna) necurmat&0 9rist&) fi
tare lung&) fi$ng+e.at&(
<:nd v!&u c! niciunul dintre cei ce se "nA!i9au "n9i9i s7o
cumpere nu7i era pe plac, misitul "i spuse Arumoasei
Humurrud;
7,, st!p:n! a mea, uit!7te la toi ne$ustorii 9i la toi
cump!r!torii ace9tia de spi! aleas!, 9i arat!7mi71 pe acela
care are norocul s!7i Aie pe plac, ca s! m! duc s! te "nA!7
i9e& lui spre cump!rareI
0tunci copila cea Arumoas! "i cercet! r:nd pe r:nd pe toi
cei de Aa! cu cea mai mare luare7aminte 9i privirea "i c!&u
"ntr7un sA:r9it asupra lui 0li9ar, Aiul lui %lorie. Iar "nA!i9area
Al!c!ului o 9i p:r(oli pe clip! cu dra$ostea cea mai apri$!L
"ntruc:t 0li9ar, Aiul lui %lorie, chiar c! era de o Arumusee
p:n! peste Aire, 9i nimenea nu putea s!71 vad! Aar! s! se
simt! r!pit "nspre el cu "nAl!c!rare. 09a c! t:n!ra Humurrud
sc $r!bi s! i71 arate misitului, 9i spuse;
7,, crainicule, pe Al!c!iandrul acela mi71 vreau, cel cu
obra&ul $in$a9 9i cu boiul ml!diuL "ntruc:t "mi pare
desA!t!tor, 9i de s:n$e ispitit, 9i u9or ca adierea de mia&!7
noapteL 9i despre el a spus poetul;
*) fl&c&iandrul*) cei care C&ur&
frumuse.ea ta) 'e urm& cum de$au
fost ,n stare) Bie.ii de ei) a te uita?
Cei ce se plng de c+inul vie.ii 'e
care$n pieptul lor l$ai pus) S& nici nu
se mai uite) /ie.ii) La c+ipul t&u ce$i
mai presus( Acei ce vor s& se
fereasc& -e vra#a farmecelor tale)
-e ce nu vin s&$.i ,nveleasc&
6rumosul c+ip su/ strai de #ale?
-i tot despre el un alt poet a spus;
St&pne) pricepe( Cum dar S& nu fii
iu/it cu amar? Mi#locu$.i nu$i velt fi
ml&diu?
Grumau$.i nu e argint viu?
'ricepe> st&pnei 4u/irea
-e +aruri de$acestea e$n firea
Acelora mult$,n.elep.i)
Cu gusturi alese fi drep.i.
St&pne) fl&c&ule$al meu)
Mi$s oc+ii la tine mereu
!i toate puterile$mi par
9opite in dorul de #ar.
-e$mi stai pe genunc+i) mi se pare
C& fin o povar& prea mare>
4ar dac& te duci) lipsa ta
,mi pare$o povar& mai grea.
*) tu) cu privirea de foc)
<fti moartea mea ,ns&mi pe loc.
-ar nu este lege pe lume
S&$ndemne la moarte anume.
A+) inima fie$.i duioas&
'recum fi$e f&ptur& frumoas&(
!i dulce priviri2$.ifie)
Ca fa.a ta /lnd& lucie(
.n al treilea poet a spus;
*/rau$i e rotund fi plin(
Saliva$i lapte dtdee$n gur&)
!i$i leac la /oal& fi la c+in(
'rivirea$i e un vis ce$ifur&
'e proatori fi pe poe.i(
-es&v&rfita lui f&ptur&
'e ar+itec.i ,i las& /e.i(
.n altul a spus;
Cin fermecat e$a gurii lui licoare)
'rofi im de am/r&$i dideea$i r&suflare
4ar din.ii$i /oa/e sunt de camfr& tare(
-e$aceea =id van) stra#a raiului)
=ugatu$l$a s&$i plece din +otare Ca
s& nu$i strice +uriile lui(
Cei grosolani la minte fi sim.ire Se plng c& e
prea mndru) prea seme. $ -e parc& luna$n
dal/a$i str&lucire %$ar lumina la fel orice
drume.) -e parc&$n mersu$i falnic peste fire
'e ceru$nalt n$ar lumina m&re.(
.n poet a spus asemenea;
C&prioru$acesta cu ulufii cre.i !i$n o/ra#i cu
mndre flori de trandafir) Cu priviri vr&#ite fi
cu mers seme.) *are ,n.elege cte ti ,n"ir?
,mi f&g&duise totu"i o$ntlnire. $ lat&$acum cu
ct& patim&$l a"tept( Cruda ner&/dare$mi
tremur&$n privire) Bate /uciumat& inima ,n
piept.
,nc+isese oc+ii ca s&$mi spun&0 da( !i$a gemut
aprinsa patim& din mine. -ar cu$nc+ise
pleoape el pe gnduri sta... A+) fag&duiala(...
Cine? *ri nu vine?
"ntr7un sA:r9it, un altul a spus "n privina lui;
C.iva prieteni grei la minte M$au
,ntre/at0 @Cumpo.i iu/i Cu$atta
patim& fier/inte 2n tn&r ce $ de l$ai
privi $ Ai "ti s& vei c&$a/ia de$i prinde
2n puf pe fa.&$i a mi#i?A
<u le r&spund0 @ Coi nu "ti.i) /ie.ii) C&
,n gr&dina raiului
< toata poama frumuse.ii 'risos de
pe o/ra#ii lui( Cum dar o/ra#ii$i s&
dea vie.ii Acel /el"ug cum altul nu$
i) -e n$ar fi$n coptul tinere.ii La
um/ra c&ruia c&ui?A
1ac! v!&u at:ta har la o roab! at:ta de copil!, misitul
r!mase minunat p:n! peste poate 9i "9i m!rturisi uluirea Aa!
de st!p:nul ei, care "i spuse;
7E de "neles s! te minune&i de at:ta Arumusee 9i de at:ta
ascuime de minte. 1a s! 9tii c! Aata aceasta uluitoare,
care d! de ru9ine stelele 9i soarele, nu se m!r$ine9te
numai doar la cunoa9terea poeilor cei mai $in$a9i 9i cei
mai ad:nci, 9i la a Ai ca "ns!9i o alc!tuitoare de stihuri, ea
mai 9tie, pe deasupra, s! 9i serie cu 9apte calamuri "n cele
9apte chipuri de scriere
1
, iar m:inile ei sunt mai de pre
dec:t o comoar! "ntrea$!. "ntruc:t 9tie dib!cia "nhor7
boitului 9i a esutului cu m!tase, 9i orice chilim ori
perdea care ies din m:inile ei sunt pl!tite "n su# la
cinci&eci de dinari bucata. -i mai "nsemnea&!7i, pe
deasupra, c! "i sunt de a(uns opt &ile spre a des!v:r9i
chilimul cel mai Arumos ori perdeaua cea mai "mpodobit!.
"nc:t cump!r!torul care are s7o cumpere are s!79i scoat!
"nd!r!t banii numai "n c:teva luni de7aci, Aar! de nicio
"ndoial!I
)a vorbele acestea, misitul ridic! m:inile a minunare 9i
stri$!;
7,, norocit cel care va avea m!r$!ritarul acesta la casa lui
9i "l va p!stra ca pe comoara sa cea mai de tain!I
-i se duse la 0li9ar, Aiul lui %lorie, cel pe care i71 ar!tase
copilandra, sc temeni dinaintea lui p:n! la p!m:nt, "i lu!
m:na 9i i7o s!rut!, apoi "i spuse...
1
E vorba despre cele -apte moduri de scriere arabe, pomenite 9i in alte
locuri "n cele * mie fi una de nop.i.
"n clipita accasta a istorisiri sale -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAielnic.
-ar cnd fit cea de a trei sute nou&spreecea noapte
Dpuse;
... se temeni dinaintea lui p:n! la p!m:nt, "i lu! m:na 9i i7
o s!rut!, apoi "i spuse;
7"ntr7adev!r, o, st!p:ne al meu, norocul t!u este un noroc
mare, c! poi s! cumperi comoara aceasta cu a suta parte
din preul ei, iar cel 0toatcd!t!torul nu s7a &$:rcit cu tine
"ntru darurile saleI 09a c! aduc!7i copila 9i Aericirea
odat! cu eaI
)a vorbele acestea, 0li9ar l!s! capu7n (os 9i nu se putu
opri s! nu79i r:d! "n sine9i de &eAlemeaua ursitei, 9i "9i &ise;
MPe 0llahI eu nu am cu ce s!7mi cump!r o bucat! de p:ine,
iar ei m! socot a9a de bo$at, "nc:t s! cump!r o roab!I
,ricum, nu am s! spun nici da, nici ba, ca s! nu m! umplu de
ru9ine Aa! de toi ne$ustoriiIN -i "9i l!s! ochii7n (os 9i nu
suAl! o vorb!.
<um nici nu se clintea, Humurrud se uit! la el spre a71
"ndemna la cump!rareL ci el sta cu ochii7n (os 9i nici n7o
vedeaL ea atunci "i spuse misitului;
7Ia7m! de m:n! 9i du7m! la elL vreau s!7i vorbesc chiar eu
9i s!71 "nduplec s! m! cumpereL c! sunt pe deplin hot!r:t!
s! nu Aiu dec:t a lui 9i nu a altcuivaI
-i misitul o lu! de m:n! 9i o duse p:n! la 0li9ar, Aiul lui
%lorie.
Jeti9cana se opri dreapt!, "n Arumuseea ei vie, dinaintea
Al!c!ului, 9i "i spuse;
7,, st!p:ne al meu mult7dra$, o, Al!c!ule de care "mi ard
l!untrurile, de ce nu roste9ti preul de cump!rareG Ba 9i
pentru ce nu dai tu preuirea care i se pare cea mai
potrivit!G 3reau s! Aiu roaba ta, la orice pre o AiI
0li9ar s!lt! capul, scutur:ndu79i71 cu m:hnire, 9i spuse;
73:n&area 9i cump!rarea nu sunt niciodat! o "nda7 torin!I
Humurrud $r!i;
73!d, o, st!p:ne al meu mult7dra$, c! $!se9ti prea ridicat
preul dc o mie de dinari. 09a c! nu da dec:t nou! sute, 9i
sunt a taI
El cl!tin! din cap 9i nu spuse o vorb!. Ea preurm!;
7<ump!r!7m! atunci pe opt suteI
El cl!tin! din cap. Ea spuse;
7Pe 9apte suteI
El iar cl!tin! din cap. Ea "ncepu iar!9i s! scad!, p:n! ce "i
spuse;
7Pe o sut! de dinari numaiI
0tunci cl "i spuse;
7Ei bine, nu am nici suta asta de dinari "n "ntre$imeI
Ea "ncepu s! r:d! 9i "i spuse;
7<:t "i mai lipse9te ca s! "mpline9ti aceast! sut! de
dinariG "ntruc:t, dac! nu ai ast!&i toi banii, ai s! pl!te9ti
ce mai r!m:ne "n alt! &i.
El r!spunse;
7,, st!p:n! a mea, aAl! "ntr7un sA:r9it c! nu am nici o
sut!, nici baremi un dinarI Pe 0llahI nu mai am nici
m!car un ban alb mai mult dec:t un ban ro9u, un dinar de
aur dec:t o drahm! de ar$int. "nc:t nu7i mai irosi vremea
cu mine, 9i caut!7i alt cump!r!torI
<:nd pricepu c! t:n!rul nu avea nicio lccaie, Humurrud
"i spuse;
7"ncheie totu9i t:r$ul; bate7m! peste m:n!, "n7 vele9te7m!
cu caAtanul t!u 9i petrece7i un bra pe dup! mi(locul meu;
precum 9tii, acesta7i semnul de "nvoial!I
0li9ar atunci, nemaiav:nd nicio pricin! s! nu primeasc!,
$r!bi s! Aac! prccum "i poruncise HumurrudL 9i, tot7atunci,
Aata 9i scoase din bu&unarul ei o pun$! pc care i7o "nm:n!, 9i
"i spuse;
7Dunt "n ca o mie de dinariL e9ti dator s!7i dai nou! sute
din ei st!p:nului meu, iar pe ceilali o sut! ine7i spre a
avea cu ce s! ne pl!tim trebuinele cele mai &orniceI
-i numaidec:t 0li9ar "i num!r! ne$ustorului cei nou! sute
de dinari, 9i $r!bi s7o ia pe roab! de m:n! 9i s7o duc! la el.
<:nd a(unse acolo, Humurrud nu puin mirat! r!mase c:nd
v!&u c! locuina nu era dec:t o odaie tic!loas! "n care nu se
aAla nimic altceva dec:t un nevolnic de pre9 vechi 9i de9irat
"n multe locuri. %r!bi s!7i mai dea lui 0li9ar o alt! pun$! cu
o mie de dinari 9i "i spuse;
71! Au$a repede la su# s! cumperi toate c:te ne sunt de
trebuin!, ca lucruri de cas! 9i chilimuri, 9i toate cele
trebuitoare pentru m:ncat 9i b!ut. -i ale$e ce este mai
bun "n su#I Pe deasupra, s!7mi aduci 9i o bucat! mare de
9amala$ea, de soiul cel mai Arumos, ro9ie7vi9inie, 9i
c:teva mosoare cu a! de aur, 9i c:teva mosoare cu a! de
ar$int, 9i c:teva mosoare cu a! dc m!tase de 9apte culori
osebite. D! nu uii s!7mi cumperi 9i ni9te undrele mari 9i
un de$etar de aur pentru de$etul meu mi(lociu.
-i 0li9ar "ndeplini pe dat! poruncile 9i "i aduse Arumoasei
Humurrud toate cele cerute. 0tunci copila a9ternu chilimurile
pe (os, or:ndui saltelele 9i divanele, a9e&! totul cum se
cuvine 9i "ntinse masa, dup! ce aprinse A!cliile.
0tunci am:ndoi 9e&ur! (os 9i m:ncar!, 9i b!ur!, 9i se
"ndestular!. 1up! care sc "ntinser! pe culcu9ul lor cel
proasp!t 9i se mulumir! unul pe altul. -i "9i petrecur!
noaptea toat! "nl!nuii str:ns, "n cele mai curate desA!t!ri 9i
"n cele mai voioase de&mierd!ri, p:n! dimineaa
1
. Iar
dra$ostea lor se statori cu dove&i de net!$!duit 9i li se scrise
"n inim! "ntr7un chip de ne9ters.
1
)a *. 0. Dalic; M... 9i a Aost prccum spunea poetul;
Bucur&$te de iu/ire) n$asculta ce ic pi#na.ii( Cu1n s #udece ei
focul inimii) mult$ptima#ei?
J!r! a pierde vremea, vrednica Humurrud se apuc! pe
dat! de lucru. )u! bucata de 9amala$ea $hivi&ie 9i, "n c:teva
&ile, Aacu din ea o perdea (ur "mpre(urul c!reia "nchipui cu un
me9te9u$ nem!r$init ni9te chipuri dc p!s!ri 9i de (ivineL 9i nu
l!s! nicio dihanie de pe lume, mare ori mic!, pe care s! nu o
&u$r!veasc! pe 9amala$eaua aceea. Iar "ntruchiparea lor era
at:ta dc i&bitoare ca asem!nare 9i at:ta de vie, "nc:t A!pturile
cele cu patru picioare ai Ai &is c! se mi9c!, iar p!s!rile i se
p!rea c! le au&i cum c:nt!. "n mi(locul perdelei erau lucrai
"n $her$heA ni9te pomi mari "mpov!rai de poamele lor 9i cu
un Arun&i9 a9a de Arumos, "nc:t te 9i aromea o reveneal! mare
c:nd "i odihneai ochii asupra lor. -i toate astea se A!cur! "n
opt &ile, nici mai mult, nici mai puinI *!rire 0celuia carele
pune at:ta dib!cie "n de$etele A!pturilor saleI
<:nd perdeaua Au ispr!vit!, Humurrud o cur!!, o nete&i,
o "mp!turi 9i i7o dete lui 0li9ar "n m:n!, spun:ndu7i; 7 Ia7o 9i
du7te cu ea "n su# 9i vinde7o vreunui ne$ustor cu pr!v!lie, pe
nu mai puin de cinci&eci de dinari. /umai s! te Aere9ti s! nu
care cumva s7o dai vreunui trec!tor care s! nu Aie 9tiut "n
su#L c! atunci vei Ai pricin! unei crude desp!riri "ntre noi.
"ntruc:t chiar c! avem ni9te vr!(ma9i care ne p:ndesc; s! nu
te "ncre&i "n niciun trec!torI
M$am visat cu tinc$al&turi) strn"i in /ra.e) cali "i goi. !i sor/eam din
plin r&coarea de pe /ue) amndoi. Cisul meu) m& #ur) intregu$i adev&r
adev&rat) !i af a are s& fie) orice$ar ice$un ,nciudat. * icoan& mai
frumoas& oc+ii inc& n$au v&ut -ec&t doi aprin"i de frigul dragostei in
a"ternut. Goliciunea le$o$n vesele"te numai patima cea dulce) !i li$i
pern& m&na moale cnd se$ndur& s& se culce. C&nd se mistuie ca$n
fl&c&ri dou& suflete$n iu/ire) Bat a vistn ici i degea/a fierul rece in
ne"tire. Coi) cei ce +uli.i iu/irea) oare "ti.i cumva vreun leac Care
vindec& un suflet c&nd se are drag cu drag0? -ac&$fi iese$atunci in cale
"i$.i m/e"te dragostea) <a e leacul care$l cau.i $ /ucur&$te atunci de
ea(
-i 0li9ar r!spunse;
7 0scult 9i m! supunI
-i se duse la su# 9i v:ndu pe cinci&eci de dinari unui
ne$ustor cu pr!v!lie perdeaua cea minunat!...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -cherc&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cnd fu cea de a trei sute dou&ecea noapte
Dpuse;
... 9i v:ndu pe cinci&eci de dinari unui ne$ustor cu
pr!v!lie perdeaua cea minunat!. 0poi cump!r! iar!9i ni9te
ala$ea 9i ni9te a! de aur 9i de ar$int, at:ta c:t s! a(un$!
pentru o alt! perdea sau pentru vreo &!vea&! Arumoas!, 9i i le
aduse Arumoasei Humurrud, care se apuc! iar!9i de lucru 9i,
"n opt &ile, Aacu un chilim "nc! 9i mai Arumos dec:t "nt:ia
oar!, care aduse 9i el tot cinci&eci de dinari. -i tr!ir! "ntr7
acest chip m:nc:nd, b:nd 9i nelipsindu7le nimic, Aar! a uita
s!79i mulumeasc! 9i dra$ostea pe care 9i7o purtau unul Aa!
de altul, tot mai ar&!toare din &i "n &i, r!spas de "nc! un an de
vreme.
"ntr7o &i, 0li9ar plec! de acas!, duc:nd, ca de obicei, o
le$!tur! "n care se aAla o &!vea&! lucrat! de HumurrudL 9i lu!
drumul "nspre su#, ca s7o v:nd! vreunui ne$ustor, prin
mi(locirea vreunui misitiu crainic, ca totdeauna. 0(un$:nd "n
su#, i7o "nm:n! crainicului care "ncepu s7o stri$e pe dinaintea
pr!v!liilor de ne$ustori, c:nd iac!t! c! trece pe acolo un
cre9tin, unul dintre in9ii aceia care mi9un! pe la intr!rile
su#urilor 9i care "i s:c:ie pe mu9terii d:ndu7le $hes cu
slu(bele lor.
<re9tinul se apropie de crainic 9i de 0li9ar 9i le dete
9ai&eci de dinari pe chilim, "n loc de cinci&eci c:t era preul
de stri$are. 1a 0li9ar, c!ruia "i era sil! de astAel de
ipochimeni 9i care nu avea "ncredere "n ei, 9i care de alt7
minteri se $:ndea 9i la povaa dat! de Humurrud, nu vru s! i7o
v:nd!. 0tunci cre9tinul m!ri preul 9i, "ntr7un sA:r9it, a(unse
s!7i dea o sut! de dinariL iar crainicul "i spuse lui 0li9ar la
ureche;
7<hiar c! s! nu la9i s!7i scape chilipirul acesta $ro&avI
"ntruc:t crainicul Ausese mituit de cre9tin de mai "nainte
pe sub m:n!, cu &ece dinari. -i m:$lisi a9a de bine asupra
(udec!ii lui 0li9ar, "nc:t "l "nduplec! s!7i lase cre9tinului
chilimul, la preul tocmit. 09a c! 4acu t:r$ul, da nu Aar! o
"n$ri(orare mare, apuc! cei o sut! de dinari 9i lu! drumul
"nd!r!t spre cas!.
Pe c:nd mer$ea el a9a, b!$! de seam!, la o cotitur! de
uli!, c! dup! el se inea cre9tinul. De opri 9i "l "ntreb!;
7<e caui "n mahalaua aceasta "n care nu calc! niciodat!
in9ii de teapa ta, cre9tinuleG
0cela spuse;
7Iart!7m!, o, st!p:ne al meu, da am de "ndeplinit o
"ns!rcinare la cap!tul uliei. ,croteasc!7te 0llahI
0li9ar "9i urm! calea 9i a(unse la u9a casei saleL 9i acolo
b!$! de seam! c!, dup! ce A!cuse un ocol, cre9tinul se "n7
torsese pe la cel!lalt cap!t al uliei 9i a(un$ea dinaintea u9ii
lui odat! cu el. 2ip! la el, cuprins de m:nie;
7<re9tin alim!nit, ce ai de te ii pe urmele mele peste tot
pe unde m! ducG
El r!spunse;
7,, st!p:ne al meu, crede7m! c! &!u numai din "nt:mplare
m! mai aAlu pe aiciL da, m! ro$ ie, d!7mi o "n$hiitur! de
ap!, 9i 0llah are s! te r!spl!teasc! odat!, c! mi se coace
suAletul de seteI
-i 0li9ar $:ndi; MPe 0llahI nu va s! se spun! niciodat! c!
un musulman nu a vrut s!7i dea de b!ut unui c:ine "nsetatI
09a c! am s!7i aduc ni9te ap!.N -i intr! "n cas!, lu! un ulcior
cu ap! 9i dete s! ias! s! i7I duc! na&areteanului,
c:nd "l au&i Humurrud c! deschidca cleana 9i s!ri s!71
"nt:mpine, "n$ri(orat! de lipsa lui "ndelun$at!.
-i "i spuse, "mbr!i9:ndu71;
71e ce ai &!bovit ast!&i at:ta de mult s! te "ntorciG 1a
p:n! la urm! ai i&butit s! vin&i chilimul, 9i oare vreunui
ne$ustor de treab! cu pr!v!lie, ori vreunui trec!torG
El r!spunse, tulburat tare v!dit;
70m &!bovit oleac! din pricin! c! su#ul era plinL da p:n!
la urm! am i&butit s! v:nd totu9i chilimul unui ne$ustorI
Ea spuse, cu o "ndoin! "n $las;
7Pe 0llahI nu mi7e inima lini9tit!. 1a unde te duci cu
ulciorul acelaG
El spuse;
7*! duc s!7i dau de b!ut crainicului din su#, care a venit
s! m! "nsoeasc! p:n! aiciI
<i r!spunsul lui nu o mulumi nicidecum 9i, pe c:nd
0li9ar ie9ea, prociti, tare "n$ri(orat!, stihurile acestea ale
poetului;
*) /iat& inim& ne/un& Care te$
aprini de dor .i$fi spui) Cu patim&)
c&$n veci durea& 4u/irea "i s&rutul
lui) Au tu nu vei la c&p&t& iu$ti Cum
st& de veg+e totdeauna Cu /ra.ele
mereu ,ntinse Cea care toate le
desparte. !i nu vei cum din um/ra
rece -e$a pururea in prea#m&$.i
"ade) '&naindu$te s&$"i ia arvuna
Cicleana um/r&$a negrei soarte?
<:nd porni "nspre u9!, 0li9ar "l 9i $!si "n sala de la intrare
pe cre9tin, care se prilc(uisc de u9a l!sat! deschis!. )a
vederea acestuia, lumea se "nne$ur! dinaintea ochilor lui
0ii9ar, carc stri$!;
7<e caui aici, c:ine plod de c:ineG -i cum de ai cute&at
s! intri "n cas! Aar! de "n$!duina meaG
El r!spunse;
7*! ro$ ie, o, st!p:ne al meu, iart!7m!I Topit cum sunt
de c:t am umblat toat! &iua, 9i nemaiput:nd s! m! in pe
picioare, m7am v!&ut silit s!7i trec pra$ul, c! la urma
urmei nu este vreo osebire mare "ntre u9! 9i sala de la
intrare. -i7apoi numai s!7mi tra$ oleac! suAletul, 9i m!
ducI /u m! alun$a, 9i 0llah nu are s! te alun$eI
-i lu! ulciorul pe care 0li9ar, tare descump!nit, "l inea "n
m:n!, b!u c:t "i trebui, 9i i71 dete "nd!r!t. -i 0li9ar r!mase "n
picioare dinaintea lui, a9tept:ndu71 s! plece. <i trecu a9a
vreme de un ceas, iar cre9tinul nici nu se clintea. 0tunci
0li9ar ip! la el, su$rumat;
73rei s! ie9i de aici acum pe dat! 9i s! te duci "n calea taG
<i cre9tinul "i r!spunse;
7,, st!p:ne al meu, de bun! seam! c! nu e9ti dintre cei
care "i Aac un bine 9i7apoi toat! viaa te Aac s! simi
aceasta, 9i nici dintre cei despre care a spus poetul;
S$a stins de mult m&rinimoasa spi.& A
celor care far& "ov&ial& fndestulau$
nainte de$a ft$ntins& S&rmana cer"etoare
mn& goal&.
Alt neam) c&m&t&resc) ceapcn "i lacom) S$
a$nst&pnit ,n vremile de$acum0 'ndind
c"tig "i dintr$un strop de ap& -at unui /iet$
,nseto"at pe drum.
"n ce m! prive9te, o, st!p:ne al meu, eu mi7am 9i potolit
setea cu apa casei tale, da acuma m! chinuic o Aoame at:ta de
amarnic!, "nc:t m7a9 mulumi p:n! 9i cu ceea ce a mai r!mas
de la masa ta, dc7ar Ai 9i numai o coa(! de p:ine 9i o ceap!,
nimic mai multI
0li9ar, tot mai m:nios, stri$! la el;
7%ata, du7te de7aiciI a(un$e cu procitirile celeaI /u mai
am nimic "n cas!I
El r!spunse, Aar! s! se clinteasc! din loc;
71oamne al meu, iert!ciuneI da, dac! nu mai ai nimic "n
cas!, ai la tine cei o sut! dc dinari pe care i7ai dob:ndit pe
chilim. "nc:t m! ro$ ie, pe 0llah, s! te duci la su#ul cel
mai apropiat 9i s!7mi cumperi o pit! ceva, ca s! nu se
spun! c! am plecat de la casa ta Aar! s! Ai de$ustat "ntre
noi p:inea 9i sareaI
<:nd au&i vorbele acestea, 0li9ar "9i &ise "n sine9i; M/u
"ncape nicio "ndoial! c! aAurisitul acesta de cre9tin este un
nebun 9i un aiurit. -i am s!71 arunc pe u9! aAar! 9i am s!
sumuesc c:inii de pe uli! asupra luiIN -i, pe c:nd se $!tea
s!71 a&v:rle aAar!, cre9tinul, neclintit, "i spuse;
7,, st!p:ne al meu, nu vreau dec:t numai o p:ine 9i dec:t
numai o ceap!, cu care dec:t numai s!7mi potolesc
Aoamea. 09a c! s! nu Aaci vreo cheltuial! mai mare pentru
mine, "ntruc:t chiar c! "mi este prea destul at:taI <! "ne7
leptul se mulume9te cu puinL 9i precum spune poetul;
* coa#& doar de pine e destul 'entru$
nfelept) s& spun& c&$i s&tul> Ci$ntreg
p&mntul tot n$ar fi ,n stare S&$l sature pe$
un lacom la mncare.;
<:nd v!&u c! nu poate s! Aac! altAel dec:t s! se supun!,
0li9ar "i spuse cre9tinului;
7*! duc la su# s!7i caut ceva de m:ncare. Dtai 9i
a9teapt!7m! aci, Aar! s! te mi9tiI
+
)a *. 0. Dalic;
Se potole"te foamea cu$o lipie uscata E Atunci
de ce atta str&danie fi sfad&?
< tare dreapt& moartea $ c& ea ta fel se poart& !i cu
sultanulfalnic fi cu$un /&tut de soart&(
-i ie9i din cas!, dup! cc "ncuie u9a 9i scoase cheia din
broasc! spre a 9i7o pune "n bu&unar. De duse "n $raba mare la
su#, unde cump!r! ni9te br:n&! pr!(it! "n miere, castravei,
banane, pl!cinte de Aoi 9i p:ine proasp!t! aburind!, abia
scoas! din cuptor, 9i i le aduse pe toate cre9tinului, c!ruia "i
spuse;
7*!n:nc!I
1a acela nu vroi s! primeasc!, spun:ndu7i;
7,, doamne al meu, c:t! m!rinimie pe tineI <eea ce ai
adus aci ar a(un$e s! hr!neasc! &ece in9iI <hiar c! e prea
multI doar dac! nu vrei s!7mi Aaci cinstea de a m:nca 9i
tu cu mineI
0li9ar r!spunse;
7Eu sunt s!tulL a9a c! m!n:nc! sin$ur totI
El se "mpotrivi;
7,, doamne al meu, "nelepciunea noroadelor ne "nva! c!
acela care nu prime9te s! m!n:nce cu oaspetele s!u este
ne"ndoielnic vreun plod din Alori...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehcre&ada v!&u c! sc
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAielnic.
-ar cndfit cea de a trei sute dou&eci fi una noapte
Dpuse;
... acela care nu prime9te s! m!n:nce cu oaspetele s!u
este ne"ndoielnic vreun plod din AloriI
)a vorbele acestea Aar! putin! de c:rtire, 0li9ar nu
cute&! s! nu se supun! 9i 9c&u (os l:n$! cre9tin 9i "ncepu s!
m!n:nce "mpreun! cu el, dus pe $:nduri. <re9tinul se prile(i
de neluarca aminte a $a&dei ca s! desco(easc! o banan!, s7o
despice 9i s! strecoare "n ea cu dib!cie ni9te ban( curat
amestecat cu lictarie de tiriac, "ntr7un tain c:t s! doboare
p:n! 9i un eleAant 9i s!71 adoarm! pe un an.
T!v!li banana aceea prin mierea cea alb! "n care "nota mi7
nunata br:n&! pr!(it!, 9i i7o "ntinse lui 0li9ar spun:ndu7i;
7,, doamne al meu, pe adev!rul credinei taleI ia din
m:na mea banana aceasta pe care am cur!at7o anume
pentru tineI
0li9ar, care inea s! ispr!veasc! odat!, lu! banana 9i o
"nAulec!.
1e7abia a(unse banana "n p:ntecele lui, c! 0li9ar 9i c!&u
lat, cu capu7naintea picioarelor, v!duvit de simire. <re9tinul
s!ri atunci ca un lup (e$!rit 9i se repe&i aAar! "n uli! unde,
peste drum, se aineau la p:nd! ni9te in9i cu un cat:r,
av:ndu71 "n Aruntea lor pe b!tr:nul Ra9ideddin, mi9elul cel
cu ochi alba9tri la carc nu vroise s! Aie roab! Humurrud 9i
care se (urase c! o va dob:ndi cu anas:na, dc l7ar costa c:t l7
ar costa. Ra9ideddin acela nu era dec:t un nevolnic de cre9tin
care se ar!ta "n ochii lumii de credin! islamic! spre a se
bucura de hat:ruri pe la ne$ustori, 9i care chiar era Arate cu
cre9tinul care "l viclenise pe 0li9ar, 9i pe care "l chema
Barssum.
Barssum acela dcte Au$a a9adar s!71 prevesteasc! pe
tic!losul de Arate7s!u despre i&b:nda 9iretlicului lor, 9i
am:ndoi, urmai de oamenii lor, intrar! "n casa lui 0li9ar, se
n!pustir! "n iatacul de al!turi, pe carc 0li9ar "l "nchinase
sprea71 Aace haremul Arumoasei Humurrud, se repe&ir! asupra
copilei cea nurlii, "i puser! c!lu9 "n $ur! 9i o luar! pe sus
spre a o c!ra "ntr7o clipeal! de ochi "n spinarea cat:rului,
c!ruia "i d!dur! bici spre a a(un$e, "n c:teva clipite, Aar! a
avea nicio "ncurc!tur! pe drum, drept acas! la b!tr:nul
Ra9ideddin.
Tic!losul cel b!tr:n cu ochi alba9tri 9i ceac:ri porunci
atunci ca Humurrud s! Aie dus! "n odaia cea mai l!turalnic! a
casei, 9i 9e&u (os sin$ur l:n$! ea, dup! ce "i scoase c!lu9ul, 9i
"i spuse;
PIac!t!7te "ntr7un sA:r9it "n puterea mea, Arumoas!
Humurrud. -i nicio Aleandur! ca 0li9ar acela nu mai are
de unde s! vin! s! te scoat! din m:inile mele. 09a c! dintru7
nt:i, p:n! a te culca "n braele mele 9i p:n! a7i dovedi
v:n(o9ia mea la "ncontrare, leap!d!7te de le$ea ta cea
p!$:neasc! 9i prime9te s! te Aaci cre9tin!, precum 9i eu sunt
cre9tin. Pe *essia 9i pe 3er$uraI dac! nu te supui
numaidec:t la cele dou! dorine ale mele, am s! te Aac s! p!i
muncile cele mai crunte 9i am s! te aduc s! a(un$i mai
nenorocit! ca o c!eaI
)a vorbele acestea ale tic!losului de cre9tin, copilei i se
umplur! ochii de lacrimile care i se rosto$oleau de7a lun$ul
obra(ilor, iar bu&ele "i tremurar!, 9i stri$!;
7,, m:r9avnicule cu barb! alb!, pe 0llahI poi s! pui s!
m! taie "n buc!i, da tot n7ai s! a(un$i s! m! Aaci s! m!
leap!d de le$ea meaL poi chiar s! te bucuri de trupul meu
cu de7a sila, ca un ap "n c!lduri de o iedu! pl!p:nd!, da
tot nu ai s!7mi "n$enunchi suAletul la o imo9ie
"mp!rt!9it!I -i 0llah are s! 9tie el s!7i cear! socoteal!
mai devreme ori mai t:r&iu pentru spurc!ciunile taleI
1ac! v!&u c! nu putea s7o "nduplece cu vorba, v:(ul "9i
chem! robii 9i Ie spuse;
7R!sturnai7o 9i inei7o pe burt! stra9nicI
Iar ei o r!sturnar! 9i o culcar! pe burt!. 0tunci tic!losul
acela de cre9tin b!tr:n lu! un $:rbaci 9i "ncepu s7o croiasc!
amarnic peste p!rile ei cele Arumoase 9i rotunde, "ntr7a9a
chip c! Aiecare lovitur! l!sa c:te o vr:st!tur! lun$! 9i ro9ie
pe albeaa dind!r!tul ei. -i Humurrud, la Aiecare lovitur! pe
care o primea, departe de a sl!bi "ntru credina ei, stri$a;
7/u este alt dumne&eu dec:t numai 0llah, iar *ahomed
este trimisul lui 0llahI
-i $hiu(ul nu conteni s7o bat! dec:t atunci c:nd nu mai
avu putere s!79i ridice m:na. 0tunci le porunci robilor s7o ia
9i s7o arunce la buc!t!rie, cu slu(nicele, 9i s! nu7i dea
nimica nici de m:ncat, nici de b!ut. Iar ei se supuser! pe
clip! pe dat!. -i iac!7a9a cu eiI
<:t despre 0li9ar, acesta r!mase "ntins, v!duvit de
simire, "n odaia de la intrare a casei sale, p:n! a doua &i.
I&buti atunci s!79i vin! "n ori, dup! ce i se risipi beia de ban(
9i dup! ce i se v:ntui din cap Aumul de tiriac. De ridic! atunci
"n capu7oaselor 9i, din toate puterile lui, chem!;
7 Qa HumurrudI
<i nimeni nu7i r!spunse. Dc scul! speriat 9i intr! "n
iatacul pe care "l $!si $ol 9i t!cut, 9i unde ia9macurile 9i Ae7
re$elele m:ndrei Humurrud &!ceau pe (os. 0tunci "9i aduse
aminte de cre9tinL 9i, cum 9i acela pierise, nu se mai "ndoi
nicicum de r!pirea mult7iubitei sale Humurrud
1
. 0tunci se
arunc! pe (os, b!t:ndu7se peste cap 9i suspin:ndL pe urm! "9i
rupse hainele de pe el 9i pl:nse toate lacrimile m:hnirii, 9i,
p:n! peste poate de de&n!d!(duit, se repe&i din cas! aAar!,
lu! de pe (os dou! pietroaie, c:te una "n Aiecare m:n!, 9i
"ncepu s! str!bat!, "nnebunit, uliele toate i&bindu7se "n piept
cu cele dou! pietroaie 9i
1
)a *. 0. Dalic, roste9te 9i versurile acestea;
*) iu/irea mea) nu m& ier.i deloc) nu m& cru.i deloc( Sugrumat de dor
sufletul mi$lfrng intre c+in fi foc. 6ie$ti mila) doamn&) de /iet ro/ul care s$a
ticlofit !i de prea/ogatul ,n iu/ire scump& care$a s&r&cit( Ce s& poat& face
/iet arca"ul care ,ntlni vr&#ma"ul !i) cnd s&$fi ,nstrune arcul $ i se rupse
arcul /ucluca"ul? 4ar cndpeste$un tn&r ,fi trimit deodat& relele noianul
2nde sa mai fug& de amara soart& tn&rul s&rmanul? A+) m& prevestise1; c&
ne tot pnde"te neagra desp&r.ire $ -ar cnd vrea ursita parc& te cuprinde
crncen& or/ire(
-iR c:nd ispr!vi stihurile, scoase un oAtat 9i stihui iar!9i; L&s& pe culme
casa goal& "i$apoi pieri ca ,ntr$un /or) Cu #alea$n suflet fi topit& de
den&de#de fi de dor. Cu oc+ii ar"i privea s&rmana spre casa cea pe veci
pierdut& !i care$fi cetluia durerea) doar suspinnd cu gur& mut&0 -e parc&
vrea s&$i spun&$n ceasul acela crunt ca un m&cel0 @%u veig&si nicio c&rare
pe unde s& te$ntorci la el(A <l e ca fulgerul $ lumina$i str&luminea&$o clip&
doar !i piere iar) fi niciodat& nu$.i va mai str&luci$n +otar9
stri$:nd; MQa HumurrudI HumurrudIN Iar copiii se str:nser!
"n (uru7i aler$:nd dup! el 9i ip:nd;
7.n nebunI .n nebunI
Iar oamenii care "l cuno9teau, se uitau la el cu mil! c:nd "l
vedeau 9i "l c!inau c!79i pierduse minile, spun:nd;
7Este Aiul lui %lorieI Bietul 0li9arI
R!t!ci mai departe a9a, pocnindu7se cu pietrele "n piept,
p:n! ce se "nt:lni cu o b!tr:n! dintre Aemeile cele de treab!,
care "i spuse;
7<opilul meu, deic 0llah s! te poi bucura dc tihn! 9i de
minte s!n!toas!I 1e c:nd ai "nnebunitG
-i 0li9ar "i r!spunse cu stihurile acestea;
-oar lipsa unei dragi f&pturi <$a
mintii mele tul/urare( *) voi ce$
mi spune.i ne/un Aduce.i$mi$o pe
cea care < /oala mea 7ar de
leac !i$ntunecata$mi ,ntristare)
Ca numai ea ,mi e /alsam !i
inimii vindec&toare(
3
<:nd au&i stihurile acestea 9i c:nd se uit! la 0li9ar mai cu
luare7aminte, b!tr:na cea bun! pricepu c! trebuie s! Aie
vreun "ndr!$ostit neAericit, 9i ii spuse;
7<opilul meu, nu te sAii s!7mi poveste9ti neca&urile 9i
nenorocirea ta. Poate c! 0llah nu m7a adus "n calea ta
dec:t ca s!7i vin "ntr7a(utorI
0tunci 0li9ar "i istorisi p!ania lui cu Barssum cre9tinul.
1
)a *. 0. Dalic, sunt alte versuri;
Cu to.ii$mi spun09e$a$nne/unit iu/irea(A !i tuturora le
r&spund anume0 @,ntr$adev&r afa$i) numai ne/unii 'ot
s& mai fie ferici.i pe lume( L&sa.i$mi ne/unia mea
,ntreaga !i gri#&$avefi numai de$aceea care Mi$a luat
mintea) $ iar pe mine nsumi lerta.i$m& de leac fi
vindecare.
m
B!tr:na cea de treab!, Ia spusele acelea, cu$et! ad:nc un
ceas de vreme, apoi s!lt! capul 9i "i spuse lui 0li9ar
1
;
7 Ridic!7te, copilul meu, 9i du7te iute la su# s!7mi
cumperi o co9ni! de coropcar, "n carc s! pui, dup! ce ai s! le
cumperi din su#, ni9te br!!ri de sticl! colorat!, inele de
aram! suAlat! cu ar$int, cercei pentru urechi, l!nu$uri 9i tot
Aelul de alte lucruri pe care le v:nd pe la muieri acas! babele
coropc!rie. Iar eu am s!7mi pun pe cap coropca aceea 9i am
s! m! duc s! dau un ocol pe la toate casele din cetate, 9i s! le
v:nd Aemeilor lucrurile acelea. -i "ntr7astAel am s! pot s! Aac
cercet!ri care s! ne pun! pe calea cea bun! 9i, de s7o "ndura
0llah, avem s7o $!sim pe iubita ta Dett Humurrud...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAielnic.
-ar cnd fu cea de a trei sute dou&eci 11 doua noapte
Dpuse;
... s7o $!sim pe iubita ta Dett Humurrud.
-i 0li9ar "ncepu s! pl:n$! de bucurie 9i, dup! ce "i s!rut!
m:inile m!icuei, $r!bi a pleca s! cumpere 9i s!7i aduc! toate
c:te i le ceruse.
0tunci b!tr:na se "ntoarse acas! la ca ca s! se "mbrace, "9i
coperi Aaa cu un ia9mac de culoarea mierii Aumurii, se "nveli
pe cap cu o n!Aram! de buhur, 9i se "nA!9ur! cu o Aere$ea
mare de m!tase nea$r!L pe urm! "9i puse pe
S )i *. 0. Dalic. "nainte dc a7i spune lui 0li9ar vorbele cc urmea&!, b!tr:na
l!crimea&! 9i prociteTtc stihurile;
,ndr&gosti.ii$n via.& destul s$au c+inuit $ 7ur pe Alla+ c& iadul nu le va fi menit(
4u/irea ii r&puse fi$n dragoste$au pierit0 6&r&
pri+an& spune legenda c&$au tr&it.
cap coropca plin! 9i, lu:nd "n m:n! o c:r(! spre a79i spri(ini
b!tr:neea cea $rea, porni s! dea ocol "nceti9or pe la
haremurile obra&elor 9i ale ne$ustorilor de prin toate
mahalalele, 9i nu peste mult a(unse 9i la casa b!tr:nului
Ra9ideddin, man$ositul de cre9tin care se da de musulman,
aAurisitul pe care pr!p!di7l7ar 9i arde7l7ar 0llah "n Aocurile
iadului 9i c!&ni7l7ar acolo p:n! la cap!tul vre7 milor, aminI
,r, b!tr:na a(unse acolo taman la ceasul c:nd s!rmana
copil!, aruncat! printre roabele 9i slu(nicele de la buc!t!rie,
"nc! suAerind de loviturile pe care le primise, &!cea pe
(um!tate moart! pe o ro$o(in! tic!loas!.
B!tu la u9!, iar o roab! veni s!7i deschid! 9i i se temeni
cu bucurieL 9i b!tr:na "i spuse;
7Jata mea, am colea c:teva lucruri Arumu9ele de v:n&are.
De aAl! la voi vreun mu9teriuG
Dlu(nica spuse;
7P!i a9a socotI
-i o poAti la buc!t!rie, unde b!tr:na 9e&u (os cu oAt!7 luri
9i numaidec:t Au "ncon(urat! de roabe. De ar!t! tare
"nele$!toare la v:n&are 9i "ncepu s! lase la preuri tare
lesnicioase 9i br!!ri, 9i inele, 9i cercei, "nc:t le c:9ti$!
"ncrederea tuturora, iar ele o "ndr!$ir! pentru vorba ei cea
mieroas! 9i pentru dulceaa purt!rilor ei.
1a, c:nd "ntoarse capul, iac!t! c! o &!ri pe Humurrud
"ntins! pe (osL 9i le "ntreb! pe roabe ce7i cu ea, iar ele "i
spuser! tot ce 9tiau. -i pe dat! se "ncredin! c! era chiar
dinaintea celei pe care o c!uta. De duse la copil! 9i "i spuse;
7Jata mea, tot r!ul Au$! de la tineI 0llah m7a trimis "n
a(utorul t!uI E9ti Humurrud, roaba cea iubit! a lui 0li9ar,
Aiul lui %lorieI
-i "i de&v!lui pentru ce venise, str!vestit! "n m!mul!7
reas!, 9i "i spuse;
7*:ine sear! s! stai $ata a Ai r!pit!L a9a&!7te la Aereastra
de la buc!t!rie care d! "nspre uli! 9i, c:nd ai s!
au&i pe cineva c! "ncepe s! Aluiere din umbr!, acela va Ai
semnul. R!spunde7i 9i tu cu un Aluierat, 9i sari Aar! Aric! "n
uli!. 0colo are s! Aie chiar 0li9ar 9i are s! te scapeI
Iar Humurrud s!rut! m:inile b!tr:nei, care &ori s! plece 9i
se duse s!7i dea de 9tire lui 0li9ar despre cele "nt:mplate,
ad!u$:nd;
7 09a c! ai s! te duci acolo, sub Aereastra aAurisitului
acela, 9i ai s! Aaci a"a 9i$a"a.
0tunci 0li9ar "i mulumi "ndelun$ b!tr:nei pentru Aacerile
de bine 9i vru s!7i Aac! un dar, cevaL ci ea nu vru s!
primeasc! 9i plec!, ur:ndu7i noroc 9i Aericire, 9i l!s:ndu71 s!7
9i prociteasc! stihuri despre amarul desp!ririi
1
.
0 doua &i, seara, 0li9ar lu! drumul care ducea la casa
ar!tat! de b!tr:na cea de treab!, 9i p:n! "ntr7un sA:r9it
1
)a *. 0. Dalic, sc traduc 9i versurile rcspcctivc;
Mai curme$fi /rfiiorii /rfelile$n sfrfit(
Mi$c inima dro/ita f i trupul vefte#it.
!uvoi de lacrimi curge din oc+ii$mi ne$ncetat)
Ca pildele ce$n datini preasfinte ni s$au dat
m
(
*) tu) cel care nu ftii de ce tot stau plngnd5
M& iscodefti adarnic s&$mi afli c+in fi gnd.
'lng dup& cea cu mi#loc ml&diu( Sunt ro/ul ei(
C& gura$i dulce$mi este fi miere fi ftiu/ei(
'o#aruri mi$ard in suflet ct oc+ii$mi n$o mai v&d.
%&de#dea nu$mi aduce nimica ,nd&r&t.
Sunt &logit durerii Hamarnicului dor
t
Ca s& m& /ucim intre pima" fi +ulitor.
%u aflu alinare la c+inul meu fier/inte(
-oar ea) fi nimeni alta) ,mi str&lucefte$n minte(
-i, "nchcindu79i stihuirea, ochii lui v!rsar! potop de lacrimiL dup! carc
prociti stihurile acestea;
Alla+ s$o r&spl&teasc& pe /una vestitoare)
C&$mi descnt& auul cu vor/a$i vr&#itoare(
S& fie fericit&( <u inima i$af da
-rept mul.umire pentru /un&vestirea sa(
4N0lu&ie Ia isnadadic! la tradiia oral! pe care sc "ntemeia&! unele pre7
cepte sau Aapte 7 +adis $ atribuite lui *ahomcd.8
o $!si. De duse 9i 9e&u (os l:n$! &id, unde a9tept! s! vin!
ceasul potrivit de AluieratI 1a cum sta acolo de o bun! bucat!
de vreme, 9i cum "9i trecuse mai "nainte dou! nopi Aar! de
somn, "l birui deodat! osteneala 9i adormi. Prcasl!vit Jie
0cela carele numai el nu adoarme niciodat!I
Pe c:nd 0li9ar aipise a9a sub Aereastra de la buc!t!rie, "n
noaptea aceea, "l ab!tu soarta "ntr7acolo, s! adulmece dup!
vreun chilipir, pe un hooman dintre hoomanii cei "ndr!&nei,
care, dup! ce ocoli casa de (ur "mpre(ur, Aar! s! $!seasc! vreo
intrare, a(unse "n dreptul locului unde dormea 0li9ar. De
aplec! "nspre el 9i, ispitit de hainele lui cele bo$ate, "i
9terpeli bini9or turbanul 9i caAtanul 9i se "m7 bodoli cu ele
"ntr7o clipeal! de ochi. -i tot7atunci 9i v!&u c! se deschide
Aereastra 9i au&i un Ael de Aluierat. De uit! 9i &!ri o umbr! de
Aemeie, iar Aemeia aceea "i Aacea semne 9i 9uiera. Era
Humurrud care "l lua drept 0li9ar.
)a priveli9tea aceea, pun$a9ul, nu prea l!murit, "9i &ise;
M1ac! i7a9 r!spundeGN -i 9uier!. /umaidec:t Humurrud ie9i
pe Aereastr! 9i s!ri "n uli!, a(ut:ndu7se cu o Ar:n$hie. Iar
houl, care era un co9co$ea Al!c!u voinic, o pri(uni "n spinare
9i "9i lu! t!lp!9ia cu ea iute ca Aul$erul.
<:nd v!&u at:ta voinicie la cel care o ducea, Humurrud
r!mase uimit! p:n! peste poate 9i "i spuse;
70li9ar, mult7iubitu" meu, b!tr:na mi7a spus c! de7abia
mai puteai s! te t:r!9ti, a9a de tare te sl!bise durerea 9i
spaima. -i v!d c! e9ti mai tare ca un calI
1a cum houl nu r!spunse nimic 9i $oni "nainte "nc! 9i
mai iute, Humurrud "9i petrecu m:na peste Aaa lui 9i simi c!
Aaa toat! era "nepo9at! de un p!r mai v:rtos dec:t o m!tur!
de la hammam, "nc:t ai Ai $:ndit c! e vreun $li$an care a
"nh!at vreo $!in! ale c!rei pene ar ie9i din $ura lui. )a
"ncredinarea aceea, Humurrud Au cuprins! de o spaim!
"nArico9at! 9i "ncepu s!7i care la lovituri peste ochi, ip:nd;
7<ine e9tiG -i ce e9tiG
,r, "ntruc:t "n clipita aceca sc aAlau de mult departe de
orice a9e&are, "n mi(locul c:mpiei "nv!luite de noapte 9i de
pustietate, hoomanul se opri o clipit!, puse copila (os pe
p!m:nt 9i r!cni la ea;
7 Dunt %ivan #urdul, A:rtatele cel mai crunt din ceata lui
0hmad Ed71anaA
1
. Duntem cu toii patru&eci de voinici care
de mult! vreme ducem lips! de carne proasp!t!I /oaptea
care vine are s! Aie cea mai Aericit! dintre nopile tale,
"ntruc:t avem s! te r!($hin!m pe r:nd cu toii, 9i avem s! ne
b!l!c!rim "n v:ntrele tale, 9i avem s! ne l!l!im "ntre armurii
t!i mi9ele9te, 9i avem s!7i r!sucim buburu&a p:n! dimineaaI
<:nd au&i vorbele r!pitorului ei, Humurrud pricepu toat!
n!pr!snicia "n care se aAla 9i "ncepu s! pl:n$!, b!t:ndu7se
peste ochi 9i c!inindu7se de $re9eala care o d!duse pe
m:inile t:lharului aceluia A!ptuitor de silnicii, 9i "n cur:nd 9i
pe m:inile celor patru&eci de A:rtai ai lui. 0poi, v!&:nd c!
tri9tea cea rea se "nc!l!rase pe viaa ei, 9i c! nu avea cum s!
lupte "mpotriva7i, se l!s! iar!9i dus! de r!pitor Aar! s! mai
pun! vreo "mpotrivire, 9i se mulumi s! suspine; M/u este alt
dumne&eu dec:t numai unul 0llahI "ntru el m! ad!postescI
Jiecare "9i poart! tri9tea at:rnat! de $:t 9i orice7ar Aace nu
poate s! se scuture de ea...N
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -eherc&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAielnic.
-ar cndfu cea de a trei sute dou&eci fi treia noapte
Dpuse;
... Jiecare "9i poart! tri9tea at:rnat! la $:t 9i orice ar Aace
nu poate s! se scuture de caI
3
A+med <d$-anaf) tip de hooman iste, persona( Aoarte popular "n literatura
arab!, sc pare c: a existat in realitate.
Kurdul cel crunt %ivan 9i7o aburc! a9adar pe copil! iar!9i
"n spinare 9i porni la Au$! mai departe p:n! la o pe9ter!,
ascuns! printre st:nci, unde "9i alesese s!la9 ceata celor
patru&eci 9i buliba9a lor. 0colo, o baborni!, chiar mama
r!pitorului Arumoasei Humurrud, avea $ri(! de $ospod!reala
lor 9i le $!tea dem:ncarea. 09a c!, au&ind 9uieratul cunoscut,
baba ie9i "n $ura pe9terii s!7l "nt:mpine pe A"u7s!u cu prada
lui. %ivan o dete pe Humurrud "n seama maic!7sii, spun:nd;
7"n$ri(e9te7o bine pe $a&ela asta p:n! ce m! "ntorc, c!ci
m! duc s!7i caut pe ortacii mei, ca s! vin! s7o r!($hine
"mpreun! cu mine. 1a "ntruc:t nu o s! ne "ntoarcem dec:t
m:ine dup! pr:n&, din pricina unor ispr!vi pe care le
avem de A!ptuit, i7o las "n $ri(! s!7i dai s! m!n:nce bine
ca s! Aie "n stare s! "nArunte po$hia&urilc 9i iuru9urile
noastre.
-i plec!.
0tunci b!tr:na veni la Humurrud 9i "i dete s! bea 9i "i
spuse;
7Jata mea, ce noroc pe tine s! te simi "n cur:nd
precurmat! din mi(loc de patru&eci de &drahoni tineri,
Aar! a mai pune la socoteal! 9i pe c!petenia lor, care el
sin$ur este mai v:rtos dec:t toi ceilali la un locI Pe
0llahI tare norocit! mai e9ti s! Aii t:n!r! 9i (induit!I
Humurrud nu Au "n stare s! r!spund! nimic 9i, "n7
v!luindu79i capu7n Aere$ea, se "ntinse pe p!m:nt 9i 9e&u a9a
p:n! dimineaa.
,r, noaptea o a(utase s! chib&uiasc!L c!p!tase oleac! de
inim! 9i "9i &isese; M1a ce este oare cu nep!sarea aceasta
p!c!toas! Aa! de mine, "ntr7un ceas ca acestaG <! doar n7oi
sta s! a9tept Aar! s! m! mi9c venirea celor patru&eci de
t:lhari siluitori, care s! m! sAarme silnicin7 du7m! 9i care s!
m! n!p!deasc! a9a cum n!p!de9te apa o naie p:n! ce o
scuAund! "n ad:ncul m!riiI /u, pe
0llahI am s!7mi m:ntuiesc suAletul, 9i nici trupul nu am s!
mi71 las la cheremul lorIN -i, cum se 9i A!cuse diminea!, sc
scul! 9i se duse la b!tr:n!, "i s!rut! m:na 9i "i spuse;
7/oaptea asta m7am odihnit bine, maic! bun!, 9i m! simt
"ntremat! 9i "ntru totul $ata s!7i "nt:mpin cu cinstire pe
oaspeii meiI <e7ar mai Ai s! Aacem acum ca s! ne trecem
vremea p:n! la venirea lorG /7ai vrea, de pild!, s! vii cu
mine la soare 9i s! m! la9i s! te caut "n cap de p!duchi 9i
s!7i piept!n p!rul, maic! a mea bun!G
Baba r!spunse;
7Pe 0llahI $:ndul t!u este minunat, "ntruc:t de at:ta amar
de vreme de c:nd m! aAlu "n pe9tera aceasta nu am mai
apucat s! m! sp!l pe cap 9i a a(uns acuma s! slu(easc! de
ad!post la toate neamurile de p!duchi c:te se cuib!resc
prin pletele oamenilor 9i prin p!rul (ivinelorL iar c:nd se
las! noaptea, pleac! de pe cap 9i mi9un! cu droaia pe
trupul meu; sunt 9i de cei albi 9i de cei ne$ri, 9i mari 9i
miciL ba sunt, Aata mea, 9i de cei care au o coad! tare lat!
9i care umbl! de7a7nd!r!teleaL alii au o duhoare mai
"mpuit! dec:t r:$:ielile cele st!tute 9i dec:t "mpuelile
cele mai puturoaseI 09a c!, dac! i&bute9ti s! m! scapi de
li$hioanele astea tic!loase, viaa ta cu mine are s!7i Aie
tare norocit!I
-i ie9i cu Humurrud din pe9ter! 9i se $hemui la soare,
sco:ndu79i c:rpa pe care o avea pe cap. Humurrud atunci
chiar c! putu s! vad! c! se $!seau acolo toate soiurile de
p!duchi cunoscui, precum 9i de ceilali asemenea.
J!r! a se pierde cu Airea, "ncepu a9adar s!7i culea$! cu
am:ndou! m:inile, pe urm! s! piept!ne p!rul la r!d!cin! cu
ni9te piepteni stra9niciL 9i, c:nd nu mai r:maser! din toi
p!duchii aceia dec:t at:ia c:t e Airesc, "ncepu s!7i pi$uleasc!
cu de$ete pricepute 9i c:i mai muli deodat! 9i s!7i striveasc!
"ntre un$hii, cum se Aace de obicei. <:nd ispr!vi, "ncepu s7o
scarpine "nceti9or, at:ta de "nceti9or, "nc:t cotoroana se simi
n!p!dit! dulce de
chiar tihna pielii sale curate 9i, "ntr7un sA:r9it, aipi de7a
binelea.
J!r! a79i pierde vremea, Humurrud sc scul! 9i dete Au$a "n
pe9ter! de unde lu! ni9te haine b!rb!te9ti cu care se "mbr!c!
ArumosL "9i "nA!9ur! capul cu un turban Aalnic, unul dintre
cele dob:ndite "n Aurti9a$urile s!v:r9ite dc cei patru&eci, 9i
ie9i de$rab! ca s! pun! ochii pe un cal, tot de Aurat, care
p!9tea prin prea(m!, priponit la dou! picioareL "i puse 9aua 9i
Ar:ul, "l "ncal!r! b!rb!te9te 9i "l "mpinten! la $oan! mare,
drept "nainte, chcm:nd "ntr7a(utor numele 1omnului a7toat!7
slobo&cnia.
%oni a9a "n Au$a mare, p:n! la c!derea nopiiL iar a doua
&i dimineaa, de cu &ori, lu! iar!9i $oana, neo7 prindu7se
dec:t din vreme "n vreme ca s! se hodineasc!, s! m!n:nce
niscaiva r!d!cini 9i s!79i lase calul s! pasc!. -i tot a9a o inu
vreme de &ece &ile 9i &ece nopi.
Dpre dimineaa celei de7a unspre&ecea &ile, ie9i "ntr7un
sA:r9it din pustia pe care o str!b!tuse 9i r!&bi "ntr7o c:mpie
verde prin care cur$eau ni9te ape Arumoase 9i unde privirile
se "nvoio9au la priveli9tea unor pomi mari, a Arun&i9urilor, 9i
a trandaAirilor, 9i Alorilor pe care o boare prim!v!ratic! le
A!ceau s! "nmu$ureasc! potopL 9i &burdau peste tot p!s!rile
Airii 9i p!9teau pretutindeni turmele de $a&ele 9i (ivinele cele
mai $in$a9e.
Humurrud se odihni vreme de un ceas "n locul acela
dulce, apoi "nc!leca iar 9i porni pe un drum tare Arumos ce
trecea printre codri ver&i 9i ducea la o cetate "n care, din
dep!rtare, str!luceau "n soare minaretele.
<:nd a(unse aproape de &idurile 9i de poarta cet!ii, v!&u
o mulime nesA:r9it! care, la ivirea ei, "ncepu s! scoat! ni9te
stri$!te nebune de bucurie 9i de i&b:nd!L 9i, numaidec:t,
ie9ir! pe poart! 9i "i venir! "n "nt:mpinare ni9te emiri c!l!ri
9i ni9te obra&e dc va&! 9i ni9te capi de o9ti care se temenir!
9i s!rutar! p!m:ntul cu semne de
supunere ca ale unor supu9i Aa! dc sultanul lor, pe c:nd din
toate p!rile un huet Aar! de hotar se ridica din $loatele
"nAl!c!rate; M1eie7i 0llah biruin! sultanului nostruI Bun!7
venirea ta aduc! binecuv:ntarea peste neamul musulmanilor,
o, sultane al lumiiI Int!reasc!7i 0llah domnia, o, sultane al
nostruIN -i, totodat!, mii de o9teni c!l!ri se r:nduir! "n dou!
9ire, spre a desp!ri 9i a ine $loatele la mar$inea "nAl!c!r!rii,
iar un pristav ob9tesc, cocoat pe o c!mil! "nAot!&at! Aalnic,
da de 9tire norodului, din toate bere$!ile lui, sosirea cea
norocit! a sultanuluiI
<i Humurrud, tot str!vestit! "n chip dc voinic, nu pricepea
neam ce vroiau s! "nsemne&e toate acelea, 9i p:n! la urm! "i
"ntreb! pe dre$!torii cei mari care prinseser! calul de d:rlo$i
de o parte 9i de cealalt!;
70u ce este, preacinstiilor domniile voastre, "n cetatea
aceastaG -i ce vrei de la mineG
0tunci, dintre toi aceia, p!9i "nainte un curtean mare
care, dup! cc se ploconi p:n! la p!m:nt, spuse c!tre
Humurrud;
70toateled!t!torul, o, st!p:ne al nostru, nu 9i7a precupeit
milele c:nd i lc7a menitI Pream!rit Aie elI Te7a adus de
m:n! p:n! la noi ca s! ni te a9e&e ca domn al nostru "n
scaunul de domnie al acestei "mp!r!iiI Pream!rit Aie el,
carele ne d!ruie9te un domn at:ta de t:n!r 9i at:ta de
Arumos, din neamul cel ales al Aiilor turcimii, cei cu chip
str!lucitI *!rire luiI "ntruc:t 9i dac! ne7ar Ai trimis vreun
cer9etor sau orice alt ins de r:nd, noi tot a9a se c!dea s!71
primim ca sultan al nostru 9i s!7i d!m cinstire. 0Al!, dar...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! dc &iu! 9i t!cu sAielnic.
-ar c&ndfit cea de a trei sute dou&eci fi patra noapte
Dpuse;
... 0Al!, dar, c! datina noastr!, a locuitorilor din cetatea
aceasta, atunci c:nd sultanul nostru moare Aar! s! ne lase
urma9 de parte b!rb!teasc!, este de a ne str:n$e pe drumul
acesta 9i de a a9tepta ivirea celui dint:i trec!tor pe care ni71
trimite ursita, spre a ni71 ale$e ca nou sultan 9i de a ne
"nchina lui ca atareI Iar ast!&i am avut norocul s! d!m de
tine, o, tu, cel mai Arumos dintre toi sultanii de pe p!m:nt, 9i
Aar! de seam!n "n veacul t!u 9i "n toate veacurileI
,r, Humurrud, care era o Aemeie cu cap 9i cu (udecata
str!lucit!, nu se l!s! descump!nit! de vestea aceea at:ta de
ciudat! 9i spuse c!tre curteanul cel mare 9i c!tre ceilali
dre$!tori;
7 ,, voi toi, supu9i ai mei credincio9i de aci "nainte, s!
nu credei totu9i cumva c! a9 Ai vreun turc de ob:r9ie ne9tiut!
ori vreun plod din prostime. 1impotriv!I 0vei dinainte7v!
un turc de spi! "nalt!, care 9i7a l!sat ara 9i casa, dup! un
de&bin cu p!rinii lui, 9i care s7a hot!r:t s! colinde lumea "n
c!utare de vite(ii. -i "ntruc:t iac!t! c! chiar ursita m7a adus
s! dau de un prile( at:ta de Arumos de a $!si o atare
"nt:mplare, m! "nvoicsc a v! Ai sultanI
Pe dat! trecu "n Aruntea saltanatului 9i, "n toiul uralclor 9i
al stri$!telor de bucurie ale unui "ntre$ norod, "9i Aacu
intrarea Aalnic! "n cetate.
<:nd a(unse dinaintea u9ii celei mari de la sarai, emirii 9i
curtenii desc!lecar! 9i venir! s7o spri(ine de subsuori 9i s7o
a(ute s! se dea (os de pe cal, 9i o purtar! pe braele lor p:n!
"n sala cea mare de primire 9i, dup! ce o "mbr!car! cu
"nsemnele domne9ti, o poAtir! s! 9ad! "n (eul de aur al
sultanilor de p:n! aci. -i toi laolalt! se temenir! 9i s!rutar!
p!m:ntul dintre m:inile ei, rostind (ur!m:ntul de supunere.
0tunci Humurrud "9i "ncepu domnia pun:nd s! se
deschid! ha&nalele domne9ti, $hiAtuite dealun$ de veacuriL 9i
porunci s! se scoat! din ele $r!me&i de bani, pe care "i
"mp!ri la osta9i, la s!raci 9i la nevoia9i. "nc:t norodul o
"ndr!$i 9i "i "n!l! ur!ri de domnie lun$!. -i, pe de alt! parte,
Humurrud nu uit! nici s!7i d!ruiasc! pe dre$!torii de la sarai
cu caAtane Aalnice 9i s!7i cinsteasc! cu hat:ruri pe emiri 9i pe
curteni, precum 9i pe soiile lor 9i pe toate Aemeile din harem.
Pe deasupra, popri luarea de biruri, de v!mi 9i de d!ri, 9i
puse s! Aie slobo&ii cei "ntemniai 9i s! Aie 9terse toate
pedepsele. -i "ntr7acest chip c:9ti$! dra$ostea 9i a celor mari
9i a celor mici, care cu toii o luau drept b!rbat 9i se minunau
de "nAr:narea 9i de neprihana ei, c:nd aAlar! c! nu intr!
niciodat! "n harem 9i c! nu sc culc! niciodat! cu vreo Aemeie.
"ntr7adev!r, nu vrusesc s! ia "n slu(ba sa aparte de noapte
dec:t doi b!ieei had:mbi pe care "i puse s! doarm! de7a
curme&i9ul la u9a ei.
1a tare departe de a Ai Aericit!, Humurrud nu Aacea alta
dec:t s! se tot $:ndeasc! la mult7iubitul ci 0li9ar, pe care nu
i&butise s!71 $!seasc!, "n ciuda tuturor c!ut!rilor ce pusese
s! se Aac! tainic. "nc:t nu contenea s! tot pl:n$! sin$ur!7
sin$uric! 9i s! se roa$e 9i s! a(une&e spre a dob:ndi mil! de
la cel Prea"nalt asupra lui 0li9ar 9i s! dovedeasc! a71 $!si
teaAar 9i s!n!tos, dup! at:ta desp!rire.
1
-i 9e&u a9a vreme de
un anL p:n! "ntr7at:ta "nc:t Aemeile de la sarai ridicau m:inile
"n sus a de&n!de(de 9i stri$au;
7 <e belea pe noi c! sultanul e at:ta de cucernic 9i de
neprih!nitI
1
)a *. 0. Dalic; -i "9i aducea aminte de cutare noapte sau de cutare &i
petrecut! cu el, 9i din ochi v!rsa lacrimi 9i procitca stihuri ca
accstea; -e$at&t amar de vreme te plng) iu/irea mea( !uvoaie$mi curg de
lacrimi din oc+i ca din cifmea. Iindpl&ng) numai pe tine te plng) neostoit. Grea$i
neagra desp&r.ire cnd efti ,ndr&gostit(
<:nd se "mplini anul, pe Humurrud o b!tu un $:nd, 9i
hot!r" s!71 duc! de "ndat! la "mplinire. Porunci s! Aie chemai
vi&irii 9i curtenii 9i le ceru s!7i pun! pe me9teri 9i pe &idari
s! "ntocmeasc! un meidan lun$ de un parasan(
1
9i lat tot pe
at:ta, 9i s! &ideasc! "n mi(locul lui o sal! m!rea! cu bolt!, pe
care s7o "mbrace Aalnic 9i unde s! Aie a9e&at un scaun
domnesc 9i at:tea (euri c:i dre$!tori erau la sarai.
Porunca dat! de Humurrud Au "ndeplinit! "ntr7un r!spas de
vreme tare scurt. -i, dup! cc mcidanul Au "ntocmit 9i cl!direa
ridicat! 9i scaunul domnesc 9i (eurile or:nduite dup!
rosturile cinurilor, Humurrud "i poAti acolo pe toi mai7marii
din cetate 9i de la sarai, 9i le dete un osp! cum nici cei mai
b!tr:ni nu ineau minte s! mai Ai Aost vreunul asemenea "n
toat! "mp!r!ia. -i, la sA:r9itul osp!ului, Humurrud se
"ntoarse "nspre musaAiri 9i le spuse;
71e aci "nainte, de7a lun$ul "ntre$ii mele domnii, am s!
v! poAtesc "n sala aceasta la Aiecare "nceput de lun!, iar
voi vei lua loc "n (eurile voastre, 9i tot a9a am s! poAtesc
tot norodul meu, ca s! ia 9i el parte la osp! 9i s! m!n:nce
9i s! bea 9i s!7i mulumeasc! 0toateAac!torului pentru
darurile saleI
-i toi "i r!spunser! cu ascultare 9i cu supunere. 0tunci ea
ad!u$!;
7Pristavii ob9te9ti vor chema norodul la osp! 9i vor da de
9tire c! oricine ar Ai cel care nu va vroi s! vin! la osp!,
va Ai sp:n&uratI
09a c!, la "nceput de lun!, pristavii ob9te9ti str!b!tur!
uliele cet!ii stri$:nd; M,, voi toi, ne$ustori 9i mu9terii,
bo$ai 9i s!raci, Al!m:n&i ori s!tui, din porunca st!p:nului
nostru sultanul dai Au$a la sala de pe meidanI 0colo avei s!
m:ncai 9i s! bei 9i s!71 binecuv:ntai pe
0toatcbineAac!torul. -i sp:n&urat va Ai vericine nu va
(
'arasan#ulsau. mai exact.farsa7tu47 m!sura dc distan! e$al! cu +.+
#m.
veni acoloI "nchidei7v! pr!v!liile 9i oprii v:n&area 9i
cump!r!rileI 3ericine nu va veni, sp:n&urat va AiIN
)a poAtirea aceea, mulimea dete Auea 9i se buluci "n
valuri7valuri "n mi(locul s!lii, pe c:nd sultanul sta "n scaunul
s!u domnesc, iar "mpre(uru7i, "n (eurile lor cuvenite, 9edeau
r:nduii dup! cinuri mai7marii 9i dre$!torii. -i toi "ncepur!
s! m!n:nce tot Aelul de bun!t!uri, precum Aripturi de oaie,
pilaA 9i mai cu seam! bun!tatea aceea minunat! care se
cheam! JiseJ) A!cut! din $r:u r:9nit 9i din lapte acru. -i, pe
c:nd ei m:ncau, sultanul "i cerceta cu luare7aminte, r:nd pe
r:nd, 9i at:ta de "ndelun$ "nc:t Aiecare "i spunea vecinului
s!u;
7Pe 0llahI nu 9tiu pentru care pricin! se tot uit! sultanul
la mine cu at:ta st!ruin!I
Iar mai7marii 9i dre$!torii, estimp, nu conteneau s! tot
"mbie lumea, spun:nd;
7*:ncai Aar! de sAial! 9i s!turai7v!I /u putei s!7i Aacei
mai marc bucurie sultanului dec:t s! v! ar!tai poAta de
m:ncareI
Iar ei "9i &iceau;
7Pe 0llahI "n viaa noastr! nu s7a mai pomenit de vreun
sultan care s!79i iubeasc! p:n! "ntr7at:ta norodul 9i s!7i
vrea at:ta bineI
,r, printre h!pl!ii care m:ncau cu cea mai mare l!comie,
A!c:nd s! piar! pe bere$!ile lor tablale "ntre$i, se aAla 9i
mi9elnicul de cre9tin Barssum, cel care "l adormise pe 0li9ar
9i o Aurase pe Humurrud, a(utat de Aratele s!u, b!tr:nul
Ra9ideddin. 1up! ce Barssum acela sA:r9i de m:ncat carnea
9i m:nc!rurile cu unt 9i cu ulei, ochi o tav! la care nu7i
a(un$ea laba 9i care era plin! cu un pilaA cu lapte, pres!rat cu
praA de &ah!r 9i de scori9oar!L "i "mbr:nci cu coatele pe toi
vecinii 9i puse $ab(a pe tablaua pe care o trase la el, 9i "9i
"nAipse m:na 9i "n9Aac! o co9co$ea "mbuc!tur! pe care 9i7o
"ndop! "n $ur!. 0tunci, unul dintre vecinii lui, bur&uluit, "i
spuse...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAielnic.
-ar cndfii cea de a trei sute dou&eci fi cincea noapte
Dpuse;
0tunci, unul dintre vecinii lui, bur&uluit, "i spuse;
71a ie nu i7e ru9ine s! "ntin&i m:na a9a la ceea ce este
departe de tine 9i s! "n9Aaci numai pentru tine o tabla at:ta
de marcG ,ri tu nu 9tii c! buna7cuviin! ne "nva! s! nu
m:nc!m dec:t ceea ce se aAl! dinaintea noastr!G
Iar un alt vecin ad!u$!;
7<!dea7i7ar $rele "n p:ntece bucatele astea 9i ro7 co9i7i7
s7ar maeleI
Iar un ncicu9or mehen$hi, mare "n$hiitor de tiri7 acuri, "i
spuse;
7'ei, pe 0llahI hai s! "mp!rimI 1! "ncoace s! iau 9i cu o
$ur!, sau dou!, sau treiI
<i Barssum "i arunc! o privire sc:rbit! 9i ip! la el crunt;
7B! aAurisitule m:nc!tor de ha9i9, m:ncarea asta aleas! n7
a Aost $!tit! pentru A!lcile taleL este menit! unor $uri de
emiri 9i de oameni $in$a9iI
-i dete s!79i "nAi$! iar de$etele "n pilaAul cel dulce, c:nd
Humurrud, carc "l tot scruta de o bucat! de vreme, "l cunoscu
9i trimise dup! el patru str!(eri, spun:ndu7le;
71ai Au$a 9i &eberii71 pe insul acela care m!n:nc! pilaA
cu lapte 9i aducei71 la mineI
Iar cei patru str!(eri se repe&ir! asupra lui Barssum, "i
&v:rlir! dintre de$ete "mbuc!tura pe care sta s7o "nAulece, "l
tr:ntir! cu Aaa la p!m:nt 9i "l t:r:r! de picioare dinaintea
sultanului, "n mi(locul celor ce se aAlau acolo 9i care "9i
contenir! m:ncatul, 9u9otindu79i "ntre ei;
7Iac!t! cc va s! &ic! s! te pori ca un h!pl!u 9i s! te
l!come9ti la m:ncarea altuiaI
Iar m:nc!torul de tiriac le spuse celor din prea(m!;
7Pe 0llahI bine am A!cut c! n7am m:ncat cu el din pilaAul
acela minunat cu scori9oar!I <ine 9tie cc pedeaps! are s!
i se alduiasc!I
-i toi "ncepur! s! se uite cu luare7aminte la ceea ce avea
s! se "nt:mple.
Humurrud, cu ochii aprin9i l!untric, "l "ntreb! pe ins;
7Ia s!7mi spui tu, om cu ochi alba9tri 9i r!i, cum te
cheam! 9i care este pricina venirii tale "n ara noastr!G
*an$ositul de cre9tin, care se "mpodobise cu un turban
alb, cum nu le este "n$!duit dec:t musulmanilor
1
, spuse;
7,, sultane 9i st!p:ne al nostru, m! cheam! 0ii, 9i de
meserie sunt ceapra&ar. 0m venit "n ara aceasta s!7mi lac
meseria 9i s!7mi c:9ti$ &ilele cu munca m:inilor meleI
0tunci Humurrud "i spuse unuia dintre cei doi ha7
d:mbui ai ei;
71! Au$a 9i adu7mi tablaua cu nisip de $hicit 9i pana de
aram! care "mi slu(e9te s! tra$ liniile cele $eoman7
licc9tiI
-i, dup! ce porunca se "ndeplini numaidec:t, Humurrud
"ntinse cu $ri(! nisipul de $hicit pe Aaa neted! a tablalei 9i,
cu pana de aram!, scrise pe nisip un chip de maimu! 9i ni9te
9iruri de slove necunoscute. 1up! care cu$et! vreme de
c:teva clipite, apoi ridic! deodat! capul 9i, cu un $las
cumplit ce Au au&it de toat! lumea, ip! la tic!los;
70, c:ine, cum de cute&i tu s! mini un sultanG 0u 1111
e9ti tu cre9tin 9i nu te cheam! BarssumG -i oare nu ai
venit "n ara aceasta anume ca s7o caui pe o roab! pe
1
<uloarea turbanului indica apartenena cclui carc il purta la o reli$ie iu alta.
1e multe ori s7au dat porunci ca nemusulmanii s! poarte alte ve9minte dec:t
mahomedanii, dar aceste porunci erau date repede uit!rii.
care ai Aurat7o pe vremuriG 0, c:ineI a, blcstematulcI ai s!
m!rturise9ti tu numaidec:t adev!rul pe care iac!t! c! mi 17a
de&v!luit a9a de limpede nisipul meu $hicitorescI
)a vorbele acestea, cre9tinul "nsp!im:ntat se n!rui la
p!m:nt, cu m:inile "mpreunate, 9i spuse;
7"ndurare, o, sultane al vremilorI /u $re9e9tiI Dunt, "ntr7
adev!r 7 ocolit s! Aii de orice neca&I 7 un p!c!tos dc
cre9tin, 9i am venit "ncoace cu $:ndul de a o r!pi pe o
musulman! pe care o Aurasem 9i care a Au$it din casa
noastr!I
0tunci Humurrud, "n murmurele de minunare ale
"ntre$ului norod care &icea; M.allahI nu se aAl! pe lume un
$eomant cititor "n nisip pe potriva sultanului nostruS , "i
chem! pe arma9 9i pe a(utoarele lui 9i le spuse;
71ucei71 pe c:inele acesta tic!los aAar! din cetate,
(upuii71 de viu, umplei7i pielea cu ni9te paie proaste 9i
"n7 toarcei7v! s!7i intuii pielea aceea la poarta
meidanului. Iar hoitul se cade s! i71 ardei cu ni9te
b!le$aruri uscate, iar ceea ce mai r!m:ne s! aruncai "n
ha&naua cu sc:rneI
Iar ei r!spunser! cu ascultare 9i cu supunere, "l "n9Aa7 car!
pe cre9tin, 9i "l d!dur! pieirii dup! os:nda pe care norodul o
$!si plin! de dreptate 9i de "nelepciune.
<:t despre vecinii care "l v!&user! pe ceapc:n cum
m:ncase ore&ul cu lapte, aceia nu putur! a se opri s! nu79i
"mp!rt!9easc! "ntre ei $:ndurile. .nul spuse;
7.allahI "n viaa mea nu am s! m! mai las ispitit dc
tablaua aceea, m!car c! tare "mi mai placeI
Iar m:nc!torul de ha9i9, in:ndu7se de p:ntece, a9a de tare
"l (un$hia spaima, stri$!;
7'ei, .allahI soarta mea cea bun! m7a Aerit s! m! atin$
de aAurisitul acela de ore& cu scori9oar!I
-i toi se (uruir! c! nici baremi nu au s! mai pomeneasc!
vreodat! vorba dc pilaA cu lapteI
09a c!, luna urm!toare, c:nd norodul Au poAtit iar!9i s!
"mpre(urul tablalci pe care se aAla pilaAul cu lapte 9i nimenea
nu vroia nici baremi s! se uite "ntr7acolo. Pe urm! toat!
lumea, spre a71 bucura pe sultan, care "l cerceta pe Aiecare
mesean cu cea mai mare luare7aminte, "ncepu s! m!n:nce 9i
s! bea 9i s! se veseleasc!, da nimenea nu se atin$ea dec:t de
bucatele de dinainte7i.
"ntr7acestea, intr! un ins cu "nA!i9are cumplit!, care se
n!pusti "mbr:ncind toat! lumea "n drumul lui 9i care, c:nd
v!&u c! toate locurile erau pline aAar! de cel din (urul
tablalci cu pilaA, sc duse 9i sc $hcbc(i dinaintea acc7 lei
tablale 9i, spre "ncremenirea tuturora, dete s! "ntind! m:na ca
s! m!n:nce.
,r, Humurrud cunoscu numaidec:t c! insul acela era
chiar r!pitorul ei cel crunt, %ivan #urdul, unul dintre cei
patru&eci din taraAul lui 0hmad Edl71anaA. Pricina care il
adusese "n cetatea aceea nu era alta dec:t c! venise "n
c!utarea Aeti9canei, care cu Au$a ei "l aruncase "ntr7o m:nie
"nArico9!toare atunci c:nd tocmai se $!tise s7o r!($hinc
delaolalt! cu ortacii lui. -i, de ciud!, "9i mu9case m:inile 9i
A!cuse (uruin! c! are s7o $!seasc!, m!car de s7ar Ai ascuns
ca 9i pe dup! muntele Ko#a& ori ca boaba de Aistic in coa(a
ei. -i pornise "n c!utarea ei 9i, p:n! la urm!, a(unsese "n
cetatea cea cu pricina 9i venise "n sala de ospee laolalt! cu
ceilali, ca s! nu Aie sp:n&urat...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAielnic.
-ar cndfit cea de a trei sute dou&eci "i "asea noapte
Dpuse;
... 9i venise "n sala de ospee, ca s! nu Aie sp:n&urat.
09a c! 9e&u (os dinaintea tablalei cu pilaAul de lapte 9i i9i
"nAipse m:na toat! chiar tamite "n mi(locul ei. 0tunci din
toate p!rile i se stri$!;
7'ei, ce va s! AaciG Ia seamaI 0i s! Aii (upuit de viuI /u
te atin$e dc tablaua aceea care aduce nenorocireI
<i insul rosto$oli ni9te ochi cumplii 9i m:r:i la ei;
7Ia mai t!ceriI 3reau s! m!n:nc din tablaua asta 9i s!7mi
$hiAtuiesc burtaI <! tare "mi mai place pilaAul cu lapteI
Iar!9i stri$ar! la el;
70i s! Aii (upuit 9i sp:n&uratI
1rept r!spuns, el "9i trase 9i mai aproape tablaua "n care
"9i "nAipsese m:na 9i se aplec! peste ca. )a priveli9tea aceea,
"mp!timitul dup! ha9i9, vecinul cel mai de l:n$! #urd, o lu!
la Au$! speriat 9i de&meticit din aburii macului, spre a se
duce s! 9ad! mai "ncolo, t!$!duind c! ar avea vreo vin!
pentru ceea ce avea s! urme&e.
09adar, %ivan #urdul, dup! ce "9i "nAipse "n tabla m:na
lui cea nea$r! ca o $hear! de coroi, o scoase din pilaA mare 9i
$rea c:t o copit! de c!mil!. Imbul&ui "n palm! co9co$ea
pumnoiul de pilaA pe care "l "nh!ase, tipelciui un cocolo9oi
mare c:t o al!m:ie, 9i71 arunc! dintr7o rotitur! de m:n! drept
"n &$!ul $:tle(ului unde se scuAund! cu o $hior!itur! ca de
tunet ori ca $:l$:i7 tura unui pr!v!l de ape "ntr7o pe9ter!
huitoare, "nc:t bolta s!lii vui "ntr7un r!sunet care se r!sAr:nse
bubuind 9i r!&bubuind. Iar "n locul de unde Ausese smuls!
"mbuc!tura r!mase o urm! at:ta dc mare, "nc:t Aundul cel $ol
al tablalei ie9i la iveal!I
)a priveli9tea aceea, tiriachiul "9i ridic! m:inile 9i stri$!;
7P!&easc!7ne 0llahI a "nAulecat tablaua dintr7o "m7
buc!tur!I Pream!rit Aie 0Ulah carele nu mi7a dib!cit
niciun pilaA cu lapte ori cu scori9oar! ori cu altceva
asemenea "n m:inile saleI
-i ad!u$!;
7D!71 l!s!m s! m!n:nce "n tihn!, c! eu 9i v!d cum i se
&u$r!ve9te pe Arunte icoana (upuitului 9i a sp:n&uratului
care are s! AieI
Pe urm! se trase 9i mai departe de aduc!tura m:inii
#urdului 9i stri$!;
71are7ar 0llah s! i se "nAunde "n$hiitoarea 9i s! te "neci,
o, pr!pastie "nArico9at!I
1a #urdul, Aar! s!7i pese de cele ce se tot tr!nc!neau in
(urul lui, "9i mai "nAund! o dat! de$etele cele $roase c:t ni9te
ma&drace "n $r!mada cea moale de pilaA, care se
"ntredeschise cu o pleosc!itur! "nAundat!, 9i 9i7o trase aAar!
cu un $!l!mo& la cap!tul ei mare c:t un dovleacL 9i "ncepuse
s! 9i7o tipelciuiasc! "n palm! p:n! a o "n$hii, c:nd
Humurrud le spuse str!(eriAor;
7)a iueal! s! mi71 aducei pe insul cu pilaAul p:n! ce s!7
9i "n$hit! "mbuc!turaI
-i str!(erii s!rir! asupra #urdului, care nici nu7i vedea,
$hebe(it cum sta cu toat! (um!tatea trupului peste tabla. -i "l
tr:ntir! cu dib!cie 9i "i le$ar! m:inile la spate, 9i "l t:r:r!
dinaintea sultanului, pe c:nd cei de Aa! "9i &iceau; MEl "nsu9i
9i7a vrut pieireaI /oi l7am sA!tuit V.lestul s! se Aereasc! de a
se atin$e de pr!p!dul acela de pilaA cu lapteIN
<:nd a(unse dinaintea ei, Humurrud "l "ntreb!;
7<um te cheam!G <e meserie aiG 9i care pricin! te7a adus
s! vii "n cetatea noastr!G
El r!spunse;
7*! cheam! ,thman 9i de meserie sunt $r!dinar. 4I:t
despre pricina venirii mele, este c!utarea vreunei $r!dini
unde s! muncesc ca s! m!n:ncI
Humurrud stri$!;
7D! mi se aduc! tablaua cu nisip 9i pana de aram!I
-i c:nd i se d!dur! "n m:n! sculele acelea, trase cu
pana ni9te slove 9i ni9te chipuri pe nisipul de9ternut, cu$et!
9i socoti vreme de un ceas, apoi s!lt! capul 9i spuse;
73ai de p!catele talc, tic!loase mincinosuleI Docotelile de
pe tablaua mea cu nisip "mi arat! c! pe numele t.ui cel
adev!rat te cheam! %ivan #urdul, 9i de meserie e9ti
haramin, ho 9i t:lharI 0, pramatie, plod de c!ea 9i
de leleI m!rturise9te pe dat! adev!rul, ori au s! te Aac! s! i71
aduci aminte loviturileI
<:nd au&i vorbele acestea ale sultanului, pe care era
departe de a71 prepune c! ar Pi Aeti9cana cea r!pit! de el
odinioar!, "n$!lbeni la chip 9i Aalcile7i cl!n!nir! 9i bu&ele i
se &b:rcir! peste dinii care se ivir! ca ni9te coli dc lup ori
de vreo alt! Aiar! s!lbatic!. Pc urm! $:ndi c!79i m:n7 tuie
capul m!rturisind adev!rul 9i spuse;
70dev!r $r!ie9ti, o, *!ria TaI <i m! dau c!it "n m:inile
tale din chiar clipita aceasta, iar pe viitor am s! umblu pe
calea cea dreapt!I
<i Humurrud "i spuse;
7/u "mi este "n$!duit s! las s! tr!iasc! o Aiar! r!u7
A!c!toare "n calea musulmanilorI
Pe urm! porunci;
PD! Aie luat 9i (upuit de viu 9i umplut cu paie, spre a Ai
apoi b!tut "n cuie pe u9a dc la sala de ospee, iar le9ul lui
s! "ndure soarta celui al cre9tinuluiI
<:nd "i v!&u pc str!(eri cum "l duceau pe insul cu pricina,
"mp!timitul dup! tiriac se scul! 9i se "ntoarse cu Aundul
"nspre tablaua cu ore& 9i spuse;
P,, pilaA cu lapte, o, "mpr!Auitule cu &ah!r 9i cu
scori9oar!, dau dosul c!tre tine, "ntruc:t, o, tabla a pr!p!7
dului, nu te socot vrednic! de privirile mele, ci de7ania
dac! de Aundul meu...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAielnic.
-ar cnd fu cea de a trei sute dou&eci .i "aptea noapte
Dpuse;
... "ntruc:t, o, tabla a pr!p!dului, nu te socot vrednic! de
privirile mele, ci de7abia dac! dc Aundul meuI Dcuip pe tine
9i te aAurisescI
-i iac!7a9a cu el.
1a c:t despre cel de al treilea osp!
1
, iac!t!I <a 9i "n cele
dou! d!i de dinainte, pristavii stri$ar! aceea9i veste 9i sc
A!cur! acelea9i pre$!tiriL pe urm! norodul se str:nse "n sal!,
mai7marii se r:nduir! pe cinuri, iar sultanul 9e&u "n (eul s!u.
-i toat! lumea "ncepu s! m!n:nce, s! bea 9i s! se veseleasc!L
9i mulimea se "n$r!m!dea pretutindeni, aAar! de locul de
dinaintea tablalei cu pilaA cu lapte, care sta neatins! "n
mi(locul s!lii 9i cu toate Aundurile mesenilor "ntoarse spre ea.
-i deodat! Au v!&ut cum intr! un ins cu barba alb!, care, dac!
v!&u locul dimpre(urul tablalei $ol, se duse "ntr7acolo 9i 9e&u
s! m!n:nce, ca s! nu Aie sp:n&urat. Iar Humurrud se uit! la el
9i "l cunoscu pe b!tr:nul Ra9ideddin, mi9elul de cre9tin care
"l pusese pe Arate7s!u Barssum s7o Aure.
"ntr7adev!r, "ntruc:t Ra9ideddin, la o lun! de la trimiterea
Aratelui s!u "n c!utarea Aeti9canei Au$ite, v!&:nd c! acela nu
se mai "ntorcea, se hot!r" s! plece el "nsu9i ca s! "ncerce s7o
$!seasc!, iar soarta "l aduse "n cetatea aceea p:n! la sala de
ospee, dinaintea tablalei cu pilaA cu lapte.
<:nd "l cunoscu pe alim!nitul de cre9tin, Humurrud $:ndi
"n sine9i; MPe 0llahI pilaAul acesta cu lapte este o m:ncare
binecuv:ntat!, de vreme ce m! a(ut! s!7i dib!7 cesc pe toi
tic!lo9ii. De cade s! pun "ntr7o &i s! se cr!ini7 ceasc! "n toat!
cetatea c! este o m:ncare pe care toi locuitorii sunt datori s7
o m!n:nce. -i am s! poruncesc s! Aie sp:n&urai cei c!rora
nu le placeI P:n! atunci, ia s! v!d ce Aac cu man$ositul !sta
b!tr:nIN 09a c! stri$! la str!(erii ei;
7 0ducei7mi71 pe insul cu pilaAulI Iar str!(erii, deprin9i
acuma, "l ochir! numaidec:t pe ins 9i se repe&ir! asupra lui 9i
"l t:r:r! de barb! dinaintea sultanului, care "l "ntreb!;
S 1c Aapt este vorba de cel de al patrulea, dac! inem scama 9i de primul, l.i
care nu participaser! dec:t mai7marii din "mp!r!ie.
7<um te cheam!G <e meserie aiG 9i care este pricina
venirii tale la noiG
El r!spunse;
7,, norocitule sultan, m! cheam! Rustem, da nu am nicio
meserie, Aar! numai c! sunt un dervi9 s!rmanI
Ea stri$!;
70dS nisipul 9i panaI
-i i se aduser!. Iar ea, dup! ce de9ternu nisipul 9i trase pc
el ni9te chipuri 9i ni9te slove, cu$et! un ccas de vreme, apoi
s!lt! capul 9i spuse;
7*ini dinaintea sultanului, c:ine blestematI Te cheam!
Ra9ideddinL meseria ta este de a pune s! Aie r!pite
viclene9te Aemeile dc musulmani 9i de a le &eberi "n casa
taL pe dinaAar! te ar!i de le$ea Islamului, da "n ad:ncul
inimii r!m:i un p!c!tos de cre9tin putred dc p!cate.
*!rturise9te adev!rul sau "ntr7o clipit! capul t!u arc s!7i
sar! la picioarcI
-i ceapc:nul, cutremurat, $:ndi c!79i scap! capul 9i "9i
m!rturisi nele$iuirile 9i tic!lo9iile. 0tunci Humurrud le spuse
str!(ilor;
7R!sturnai71 9i altoii7i c:te o mie de lovituri de $:r7 baci
la Aiecare talp!I
-i porunca Au "mplinit! pe dat!. Ea spuse atunci;
70cuma luai71, belii7I dc piele, umplei7i7o cu pleav! 9i
pironii7o l:n$! celelalte dou! la u9a s!lii de ospee. Iar
hoitul lui s! pat! tot soarta pe care au "ndurat7o ceilali doi
c:iniI
-i porunca Au "mplinit! pe locI
1up! care toat! lumea "ncepu s! m!n:nce, minu7 n:ndu7
se de "nelepciunea 9i de dib!cia $hicitoreasc! a sultanului, 9i
l!ud:ndu7i (udeurile 9i drept!ile.
<:nd osp!ul se ispr!vi, norodul se risipi, iar sultana
Humurrud se "ntoarse "n saraiul ci. 1a nu era pic de Aericit! "n
sinea ei 9i "9i &icea; MPream!rit Aie 0llah carele
mi7a r!corit inima a(ut:ndu7m! s!7mi "mplinesc r!&bunul
asupra celor care m7au obiditI
5
<i toate astea nu mi71 aduc
"nd!r!t pe mult7iubitul meu 0li9arI 1a Prca"naltul este
totodat! 9i 0toateAac!torul, iar el Aace precum "i este placul
"n privina acelora care i se "nchin! 9i care m!rturisesc c! nu
au alt dumne&eu dec:t numai pe elIN -i, tulburat! de
amintirea muit7iubitului ei 0li9ar, vars! lacrimi din bel9u$
noaptea toat!
>
L apoi se "nchise sin$ur! "n durerea ei, p:n! la
"nceputul lunii urm!toare.
1
"n varianta tradusa dc *. 0. Dalie, sultana Humurrud roste9te apoi aceste
versuri;
Au n&p&dit p&mntul cu mifelia lor) !i iac&t&$i0 pierir& din
calea tuturor(
-e$ar fi cinstit ei via fa E fi viata ii cinstea. Ci r&ul se
pl&tefte cu r&u) fi$i drept afa(
Cu pilda lor ne$nva.& mult$cump&nita soart&0 @Ce faci $ .i se
va face( 4ar vremea nu te iart&.
r
;
l.a *. 0. Dalic, Humurrud procite9te spusele poetului; -omol$
domol in toate( C& soarta tuturor <$n mna dreapt&$a celui
Atoated&t&tor( Ceea ce nu .i$e datul5 nicicnd nu vei avea) $ -ar
ce .i$e scris) de$a pururi va sta in prea#ma ta(
-i spusele altuia;
Slo/oade cre.ii ilei) s& se$ndrepte( ,n casa
spaimei s& nu faci un pas( Cu c&te piedici ni
se$nal.& trepte( Ci vine$apoi .i$al fericirii
ceas(
-i spusele altuia;
C&nd nenorocul te cuprinde$n strung&) 4ndura
ceasul r&u care te$alung&. Ai noaptea vie.ii$i
plin& cu furtuni) -ar poate mine va plodi
minuni.
-i spusele altuia;
=&/darea$fi d& putere( Cnd ftii asta. Cu suflet
liniftit ,nfrun.i n&pasta( 4ar de nu ftii sa ra/i cu
m&re.ie) =&/da$vei $ ce .i$e scris $ in #osnicie(
0tunci iar!9i Au str:ns norodul la osp!ul "nd!tinat, iar
sultanul 9i dre$!torii "9i luar! locul, ca de obicei, sub bolt!.
-i osp!ul a(unsese de mult "n toi, iar Humurrud nu mai
tr!$ea nicio n!de(de c! are s!71 mai $!seasc! vreodat! pe
mult7iubitul ei, 9i "9i Aacea "n suAlet ru$!ciunea aceasta; M,,
tu, cel carele i l7ai dat "nd!r!t pe QussuA b!tr:nului s!u
p!rinte Qacub, carele l7ai t!m!duit dc bubele cele Aar! de
leac pe sA:ntul 0Wub, "n$!duie7mi, "n bun!tatea ta, s!71
$!sesc 9i eu pe mult7iubitul meu 0li9arI Tu e9ti atotputernic,
o, Dt!p:ne al lumilorI Tu, cel carele "i aduci pe calea cea
bun! pe cei r!t!cii, tu, cel carele au&i toate $lasurile, carele
"mpline9ti toate ru$ile 9i carele Aaci ca &iua s! urme&e nopii,
d!7mi71 "nd!r!t pe robul t!u 0li9arIN
0bia rostise Humurrud "n sine9i ru$!ciunea aceasta, c! 9i
intr! pc poarta meidanului un tinerel, 9i mi(locu7i ml!diu se
le$!na cum se clatin! sub adiere un lu(er de salcie. Era
Arumos cum e lumina cea Arumoas!, da p!rea pl!p:nd 9i
oleac! $!lbiu 9i istovit. <!ut! peste tot un loc unde s! stea, 9i
nu $!si $ol dec:t locul dimpre(urul tablalei cu pilaAul cu
lapte. De duse 9i 9e&u (os acolo, 9i din toate p!rile era intuit
de privirile speriate ale celor care "l 9i socoteau pierdut, 9i "l
9i vedeau (upuit 9i sp:n&urat.
,r, Humurrud, dc la cea dint:i privire, "l 9i cunoscu pe
0li9ar. -i inima "ncepu s!7i bat! anapoda, 9i era mai mai s!
dea un ip!t dc bucurie. <i i&buti s! biruiasc! pornirea aceea
necu$etat!, c! nu care cumva s! se prime(duiasc! a se da "n
vilea$ Aaa de norodul ei. 1a o cuprinsese o tulburare mare, 9i
l!untrurile i se &b!teau, iar inima7i b!tea din ce "n ce mai
tare. -i a9tept! s! se potoleasc! pc deplin "nainte de a
porunci s! vin! 0li9ar.
<:t despre 0li9ar, iac!t!I 1up! ce sc tre&ise...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAielnic.
-ar cnd fit cea de a trei sute dou&eci 11 opta noapte
Dpuse;
... 1up! ce se tre&ise din somn, era &iu! de mult, iar
ne$ustorii 9i "ncepuscr! s! deschid! su#ul. 0li9ar, n!ucit c!
se vedea "ntins pe (os "n uli!, "9i duse m:na la Arunte 9i b!$!
de seam! c! turbanul lui pierise, 9i tot a9a 9i caAtanul, "ncepu
atunci s! priceap! cum sta treaba, 9i dete Au$a, tare tulburat,
s!7i povesteasc! pr!p!dul b!tr:nei celei bune dc carc se ru$!
s! se duc! s! aAle vreo 9tire. Iar ea se "nvoi cu dra$! inim!, 9i
plec! spre a se "ntoarce peste un ceas, cu chipul 9i cu pletele
r!v!9ite, ca s!7i aduc! vestea c! Humurrud nu mai era 9i ca
s!7i spun!;
7 Eu, copilul meu, tare m! socot c! de7acuma se cade s! te
lepe&i de n!de(dea c! ai s7o mai $!se9ti vreodat! pe iubita ta.
/u este m:ntuire 9i t!rie la n!paste dec:t numai "ntru 0llah
cel 0totputernicI Toate c:te i s7au int:mplat nu sunt dec:t
numai din vina taI
)a vorbele acestea, 0li9ar v!&u lumina cum se preschimb!
"n ne$uri dinaintea ochilor lui, 9i "9i pierdu toat! n!de(dea de
via!, 9i "ncepu s! pl:n$! 9i s! suspine "n braele b!tr:nei
celei de treab!, p:n! ce le9in!. 0poi, "n urma "n$ri(irilor
potrivite, "9i veni "n simiri, da numai ca s! cad! la pat,
&!ti$nit de o boal! $rea, care "l 4acu s!79i piard! poAta de
somn 9i carc ne$re9it c! l7ar Ai dus drept la $roap! dac! n7ar
Ai Aost b!tr:na cea bun! care s!71 "n$ri(easc!, s!71 m:n$:ie 9i
s!71 "mb!rb!te&e. -c&u a9a &aiA r!u vreme dc un an "ntre$,
Aar! ca b!tr:na s!71 p!r!seasc! o clipit!L "i da s! bea Ael de
Ael de sorbe7 turi, punea 9i7i Aierbea pui de $!in!, 9i "i da s!
r!suAle mirosne "nvior!toare. Iar el, "ntr7o stare de sl!biciune
9i dc sA:r9eal! p:n! peste poate, se l!sa "n voia ei 9i "9i
procitea stihuri tare (alnice despre desp!rire, precum acestea
dintr7o sumedenie;
Se$adun norii de$ntristare) Se stinge
al iu/irii soare) Curg grele lacrimi le$
amare) !i$i ars& inima) fi doare.
'ovar&$i #alea E mult prea mare 'e
/iata$mi inim& ce moare -e dorul
dragostei$pierare) -e$aleanulfar& ni
ci o are. -e veg+ile f&r&$ncetare.
St&p&ne$-oamne) mai e oare Creun
c+ip s&$mi fii a#utorare? Gr&/efte$te
s&$mi dai sc&pare Ct ,nc& cea din
urm& /oare A vie.ii n$a pornit s&
/oare -in trupu$mi ars ca de
lungoare(;
0li9ar r!mase a9adar "n starea aceea Aar! n!de(de de
vindecare, precum 9i Aar! n!de(dea c! o va mai vedea
vreodat! pe Humurrud. Iar b!tr:na cea bun! nu mai 9tia ce s!7
i Aac! spre a71 smul$e din &aiAl:cul acela, p:n! c:nd "ntr7o &i
"i spuse;
7 <opilul meu, nu tot (eluindu7tc a9a Aar! s! ie9i din cas!
ai s! i&bute9ti s7o mai $!se9ti pe iubita ta. 1ac! vrei s! m!
asculi, scoal!7te 9i apuc!7te s!7i capei "nd!r!t puterile 9i
du7te de7o caut! prin toate cet!ile 9i pe toate melea$urile.
/iciodat! nu se 9tie drumul pe unde poate s! vie m:ntuireaI
-i nu conteni s!71 tot "mb!rb!te&e a9a 9i s!7i dea n!de(di
p:n! nu71 "nduplec! s! se scoale 9i s! intre la hammam, unde
chiar ea "l scald!, 9i "i aduse de b!ut ni9te sorbeturi, 9i "i dete
s! m!n:nce un pui de $!in!. -i urm! s!71 "n$ri(easc!
1
)a *. 0. Dalie, sunt alte versuri;
Amarnic& e desp&r.irea acelor care se iu/esc) !i dulce$i ceasul de$
nt&lnire cndgur&$n gur& .ufotesc. '&strea&$i laolalt&. -oamne) pe$
ndr&gosti.ii lumii to.i;. 'e mine) care pier de #ale) a#ut&$m& de vrei) c&
po.i(
astAel vreme de o lun!, p:n! ce, "ntr7un sA:r9it, Au "n stare s!
se c!l!toreasc!. 0tunci "9i lu! r!mas7bun de Ia b!tr:n!, dup!
ce "9i "ncheie pre$!tirile de plecare, 9i porni Ia drum s7o
caute pe Humurrud. -i iac!7a9a a(unse p:n! la urm! "n cetatea
"n care era sultan Humurrud, 9i intr! "n sala de ospee, 9i 9e&u
dinaintea tablalei cu pilaA cu lapte pres!rat cu praA de &ah!r
9i de scori9oar!.
"ntruc:t "i era o Aoame amarnic!, "9i suAlec! m:necile
p:n! la coate, rosti vorbele cele "nd!tinate Bismilla+ 9i se pre$!ti
s! m!n:nce. 0tunci vecinii lui, cuprin9i de mil! c:nd v!&ur!
"n ce prime(die se b!$a, "l prevestir! c! are s! pat!
nenorocire mare dac! o s! aib! nenorocul s! se atin$! de
bun!tatea aceea. -i, cum el se "nc!p!:na, tiri7 achiul "i
spuse;
70i s! Aii (upuit 9i sp:n&urat, ia seamaI
El r!spunse;
7Jie binecuv:ntat! moartea care are s! m! m:ntuiasc!
dintr7o via! plin! de nenoroaceI 1a p:n! atunci vreau s!
m! "nArupt din pilaAul acesta cu lapteI
-i "ntinse m:na 9i "ncepu s! m!n:nce cu marc poAt!.
Iac!7a9aI Iar Humurrud care, tulburat! toat!, "l scruta, i9i
&ise; M3reau mai "nt:i s!71 las s!79i potoleasc! Aoamea, p:n!
a porunci s! Aie adus la mineIN Iar c:nd v!&u c! se opri din
m:ncat 9i c! rosti vorbele "nd!tinate Mul.umesc lui Alla+5, le
spuse str!(erilor;
71ucei7v! "nceti9or la t:n!rul acela carc 9ade dinaintea
tablalei cu pilaA 9i ru$ai71, cu mult! cuviin!, s! vin! s!
vorbesc cu el, 9i spunei7i; MDultanul v! poAte9te pentru o
"ntrebare 9i un r!spuns, nimic mai multIN
-i str!(erii se duser! 9i se temenir! dinaintea lui 0li9ar 9i
"i spuser!;
71omnia ta, st!p:nul nostru sultanul te poAte9te pentru o
"ntrebare 9i un r!spuns, nimic mai multI
0li9ar r!spunse;
70scult 9i m! supunI
-i se scul! 9i "i "nsoi p:n! dinaintea sultanului. Estimp,
oamenii din $loat! "9i A!ceau "ntre ei tot Aelul de presupuneri.
.nii &iceau;
7<e p!cat de tinereele luiI <ine 9tie ce are s! p!easc!I
1a alii r!spundeau;
71ac! ar Ai Aost s! p!easc! vreo belea, nu l7ar Ai l!sat
sultanul s! m!n:nce pe s!turate. 0r Ai pus s! Aie &eberit
de la cea de a doua "mbuc!tur!I
Iar alii spuneau;
7Dtr!(erii nu l7au t:rnuit nici de picioare, nici de haineI )7
au "nsoit, urm:ndu71 cuviincios de departeI
"ntr7acestca, 0li9ar sc "nA!i9! dinaintea sultanului. 0colo
se temeni 9i s!rut! p!m:ntul dintre m:inile sultanului, care "l
"ntreb!, cu un $las "nAiorat 9i tare dulce;
7<um te cheam!, o, $in$!9iile Al!c!uG ce meserie aiG 9i
care este pricina ce te7a nevoit s!7i la9i ara pentru
melea$urile acestea dep!rtateG
El r!spunse;
7,, norocitule sultan, m! cheam! 0li9ar, Aiul lui %lorie, 9i
sunt unul dintre Aiii de ne$ustori din ara Khorassanului.
*eseria mea era cea a tat!lui meu, dar c mult! vreme de
c:nd nenorocirile m7au A!cut s! m! las de ea. <:t despre
pricina venirii mele "n ara aceasta...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAielnic.
-ar cndfit cea de a trei sute dou&eci .i noua noapte
Dpuse;
... <:t despre pricina venirii mele "n ara aceasta, aceea
este c! m! aAlu "n c!utarea unei A!pturi dra$i pe care am
pierdut7o 9i care "mi era mai scump! ca v!&ul 9i
ca au&ul, 9i ca suAletulI -i de c:nd mi7a Aost luat!, tr!icsc ca
un lunaticI -i iac!t! asta7i povestea mea cea (alnic!I
-i 0li9ar, "ncheindu79i spusele, i&bucni "n lacrimi 9i Au
cuprins de un icnet at:ta de amarnic, "nc:t se pr!bu9i le9inat.
0tunci Humurrud, "nduio9at! p:n! peste poate, le porunci
celor doi had:mbui ai ci s!71 stropeasc! pe Aa! cu ap! de
trandaAiri. -i cei doi copii robi "ndeplinir! porunca pe dat!,
iar 0li9ar "9i veni "n ori mirosind apa de trandaAiri. 0tunci
Humurrud "i spuse;
70cuma s! mi se aduc! tablaua cu nisip 9i pana de aram!I
-i lu! tablaua 9i lu! calamul 9i, dup! ce trase ni9te 9ire 9i
ni9te slove 9i cu$et! pre de un ceas de vreme, spuse dulce,
da a9a ca s! Aie au&it! de tot norodul;
7,, 0li9ar al lui %lorie, nisipul $hicitoresc adevere9te
spusele tale. 0i m!rturisit drept. "nc:t pot s!7i prorocesc
c! "n cur:nd 0llah arc s! te a(ute s!7i $!se9ti mult7iubitaI
Potole9te7i suAletul 9i "nseninea&!7i inimaI
Pc urm! ridic! divanul 9i lc porunci celor doi copii robi
s!71 duc! la hammam 9i, dup! scald!, s!71 "mbrace cu un
caAtan din dulapurile domne9ti, s!7i dea s! "ncalece un cal din
$ra(durile domne9ti 9i s!71 aduc! la ea la l!satul nopiiI
Iar cei doi had:mbui r!spunser! cu ascultare 9i cu su7
punere, 9i &orir! s! "ndeplineasc! poruncile sultanului lor.
<:t despre oamenii din $loat! carc Auseser! de Aa! la
roat! "nt:mplarea aceea 9i au&iser! poruncile date, ace9tia se
"ntrebau unii pc alii;
70u ce pricin! tainic! l7o Ai "ndemnat pe sultanul nostru
s! se poarte Aa! de Al!c!ul cel chipe9 cu at:ta cinstire 9i
cu at:ta duio9ieG
0iii r!spundeau;
7Pe 0llahI pricina este "ntru totul v!dit!; b!iatul e tare
ArumosI
Iar alii spuser!;
7/oi am cam prepus ce are s! se petreac!, numai c:t l7am
v!&ut pe sultan c!71 las! s!79i ast:mpere Aoamea din
tablaua cea dulce cu pilaA cu lapteI .allahI n7am mai
pomenit s! se Ai au&it vreodat! c! pilaAul cu lapte ar putea
s! st:rneasc! atari minuniI
-i plecar!, d:ndu79i Aiecare cu p!rerea ori slobo&ind c:te
vreo vorb! de duh.
<:t despre Humurrud, d7apoi ea a9tept! cu o "nAiorare de
ne"nchipuit l!sarea serii, ca s! poat! "ntr7un sA:r9it s! r!m:n!
sin$ur! cu mult7iubitul inimii sale. "nc:t, de cum amur$i
soarele 9i mue&inii "i chemar! pe drept7credincio9i la
ru$!ciune, Humurrud se 9i de&br!c! 9i se "ntinse "n crivatul ei,
nemaip!str:nd pe ea dec:t numai c!ma9a de m!tase. -i trase
(os perdelele, 9i porunci celor doi had:mbi s!71 poAteasc! pe
0li9ar, care a9tepta "n sala de intrare.
<:t despre musaipii 9i dre$!torii de la sarai, ace9tia nu
mai avur! nicio "ndoial! despre $:ndurile sultanului c:nd "l
v!&ur! c! sc poart! "n chip at:ta de neobi9nuit Aa! de
chipe9ul 0li9ar. -i "9i &iser!; M0cuma este Aar! de "ndoial! c!
sultanul s7a "ndr!$ostit de Al!c!u. -i de bun! seam! c! m:ine,
dup! noaptea cu el, are s!71 c!At!ncasc! velc!m!ra9 ori
c!petenie de oasteIN
-i iac!7a9a cu ciI
<:t despre 0li9ar, iac!t!I <:nd a(unse dinaintea
sultanului, s!rut! p!m:ntul dintre m:inile sale, adu7 c:ndu7i
"nchin!ciunile 9i de9tern:ndu7i ur!rile lui, 9i a9tept! s! Aie
"ntrebat. 0tunci Humurrud $:ndi "n cu$etul ei; M/u pot s!7i
de&v!luiesc dintr7odat! cine suntL "ntruc:t, dac! i7a9 ar!ta
aceasta pe nea9teptate, ar muri de tulburare.N 09a c! se
"ntoarse "nspre el 9i "i spuse;
7,, Al!c!u $in$a9, vino mai aproape de mineI Dpune7mi, ai
Aost lanammamG
El r!spunse;
71a, doamne al meuI
Ea urm!;
7Te7ai sp!lat peste tot, 9i te7ai parAumat 9i r!coritG
El r!spunse;
71a, doamne al meuI
Ea "ntreb!;
7/e$re9it c! scalda trebuie s!7i Ai st:rnit poAta dc
m:ncare, o, 0li9arI Iat! colo, la "ndem:na ta, pe soAraua
ceea, o tabla plin! cu pui 9i cu &umaricale. 09a c! din7
tru7nt:i ast:mp!r!7i AoameaI
0tunci 0li9ar r!spunse cu ascultare 9i cu supunere, 9i
manc! p:n! la saiu, 9i se simi mulumit. Iar Humurrud ii
spuse;
70cuma pesemne c! i7e sete. Iac!t! colo, pe soAraua
cealalt!, tablaua cu b!uturi. Bea c:t i7e sete, 9i pe urm!
vino colea l:n$! mineI
-i 0li9ar b!u c:te o cea9c! din Aiecare ol cu b!utur! 9i,
tare sAios, se apropie de crivatul sultanului.
0tunci sultanul "l lu! de m:n! 9i "i spuse;
7Tare "mi mai placi, o, Al!c!ulcI 0i un chip Arumos, iar
mic "mi sunt dra$i chipurile ArumoaseI 0pleac!7te 9i "ncepe
s! m! Areci pe picioareI
Iar 0li9ar se aplec! 9i, sumeindu79i m:necile, "nccpu s!71
Arece pe sultan pe picioare.
Peste un r!stimp, sultanul "i spuse;
70cuma Areac!7m! pe pulpe 9i pe armuriI
Iar 0li9ar, Aiul lui %lorie, "ncepu s! Arece pulpele 9i
armurii sultanului. -i r!mase 9i nedumerit 9i uluit totodat!,
c:nd le simi de o dulcea! 9i de o moliciune Aar! de seam!n.
-i "9i &icea; M.allahI armurii sultanilor tare mai sunt albiI -i7
apoi nici n7au Air de p!r pe eiIN
In clipita accca, Humurrud "i spuse;
7,, Al!c!u chipe9 9i cu m:ini at:ta de m!iestre la
me9te9u$ul trasului, alun$e9te7i pip!iclilc "n sus p:n! la
buric, petrec:ndu7le drept pe la mi(locI
<i 0li9ar "nm!rmuri dintr7odat! din trasul lui 9i, tare
A:st:cit, spuse;
7Iart!7m!, doamne al meu, ci eu nici habar nu am cum se
Aace trasul mai sus de armuri. Tot ce am 9tiut, i7am
A!cut...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAielnic.
-ar cndfii cea de a trei sute treiecea noapte
Dpuse;
... mai sus de armuri. Tot ce am 9tiut, i7am A!cutI
)a vorbele acestea, Humurrud lu! un $las tare bur&uluit 9i
stri$!;
7<eG <ute&i s! nu te supuiG Pe 0llahI dac! mai 9ov!ie9ti,
noaptea ta are s! Pic tare p!$uboas! asupra capului t!uI
"nc:t $r!be9te de te pleac! a7mi "mplini dorinaI Iar eu, "n
schimb, am s! te Aac supuitorele meu de Aal! cu toat!
lumea 9i am s! te c!At!nesc emir printre emiri 9i c!petenie
de oaste printre c!peteniile de o9tiI
0li9ar "ntreb!;
7/u pricep limpede ce vrei, o, *!ria TaI <e se cade
s! Aac ca s!7ti r"u ascult!torG R
Ea r!spunse;
71esAa7i ceac9irii 9i a9terne7te pe burt!I
0li9ar stri$!;
70ccsta7i un lucru pe care nu l7am A!cut "n viaa meaI
1ac! dar vrei a m! sili s!71 s!v:r9esc, am s!7i cer
socoteal! de el la &iua "nvierii. 09a c! las!7m! s! ies de
aici 9i s! m! duc "n ara meaI
<i Humurrud urm!, cu un $las "nc! 9i mai m:nios;
7"i poruncesc s!7i dai (os 9alvarii 9i s! te culci colea, c!
de nu, pun pe dat! s! i se rete&e capulI 3ino, dar, o,
Al!c!ule, 9i culc!7te l:n$! mineI <! n7ai s! te c!ie9tiI
0tunci 0li9ar, de&n!d!(duit, nu putu s! Aac! alta dec:t s!
se supun!. "9i dcte (os 9alvarii 9i se culc! pe burt!.
/umaidec:t Humurrud "l lu! "n brae 9i, suindu7se peste el, se
"ntinse de7a lun$ul pe spinarea lui.
<:nd 0li9ar o v!&u c! i se las! cu at:ta n!pr!snicie pe
spinare, "9i &ise; M0re s! m! pr!p!deasc! Aar! de m:ntuireIN
1e "ndat! simi pe el, u9urel, ceva $in$a9 9i m:n$:itor, ca de
m!tase ori ca de catiAea, ceva totodat! 9i moale 9i rotun(or,
ceva ca untul la pip!it 9i tare totodat!, 9i "9i &ise; M.allahI
sultanul acesta are o piele mai ispititoare dec:t a tuturor
AemeilorIN -i a9tept! clipa cea "nArico9at!. <i, la un ceas de
vreme de c:nd tot sta a9a Iar! s! simeasc! nimica
sp!im:nt!tor ori (un$hietor, "l v!&u pe sultan c! deodat! i se
desprinde de pe spinare 9i c! se "ntinde la r:ndu7i pe spate,
l:n$! el. -i cu$et!; MBinecuv:ntat 9i pream!rit Aie 0llah
carele nu i7a "n$!duit n!s!r:mbii nimicaI <e s7ar Ai ales de
mine de7ar At i&butitIN -i tocmai "ncepuse s! r!suAle oleac!
mai u9urat, c:nd sultanul "i spuse;
7 0Al!, o, 0li9ar, c! nu mi7c dedat &cbbul s! se voio9easc!
dec:t numai atuncea c:nd e alintatI 09a c! alint!7mi71, ori
e9ti un om mortI 'ai, da7mi m:naI
-i, tot "ntins! pe spate, Humurrud lu! m:na lui 0li9ar, Aiul
lui %lorie, 9i o puse "nceti9or pe rotundul pove9tii saleI -i
0li9ar, la pip!itura aceea, simi o rotun(itur! cov!it! ca un
(e, 9i $r!sulie ca un puican, 9i mai Aierbinte ca $u9a de
porumbel, 9i mai po(!rit! ca inima po(!rnuit! de patim!L iar
rotun(itur! aceea era neted!, 9i dalb!, 9i mustoas!, 9i
co9co$eamiteI -i deodat! o simi cum se ro7 co9e9te sub
de$ete ca o cat:rc! "nepat! "n n!ri sau ca un m!$ar
str!mur!riit "n AundI
)a i&vodirea accea, 0li9ar, minun:ndu7se p:n! peste
poate, "9i &ise "n sine9i; MDultanul acesta are o cr!p!tur!, asta7
i ne"ndoielnicI )ucru7i cel mai de7a minunelea dintre toate
minunileIN -i atunci 0li9ar, "mb!rb!tat de i&vodirea
care "i risipea 9i cele mai de pe urm! 9ov!ieli, "9i "nd:r(i
d:r(ia p:n! peste mar$inile "nd:r(iriiI
,r, Humurrud nu a9tepta dcc:t clipita aceeaI -i deodat! o
podidi r:sul din toate bere$!ile ei, "nc:t s7ar Ai r!sturnat pe
spate dac! nu ar Ai Aost r!sturnat! mai de dinainte. 0poi "i
spuse lui 0li9ar;
71a cum se Aace de nu7i cuno9ti slu(nica, o, st!p:ne al
meu mult7iubitG
<i 0li9ar "nc! nu pricepea, 9i "ntreb!;
7<e slu(nic! 9i ce st!p:n, o, sultane al vremilorG
Ea r!spunse;
7,, 0li9ar, p!i eu sunt Humurrud, roaba taI /u m! cuno9ti
dup! toate semnele asteaG
)a vorbele acestea, 0li9ar se uit! cu luare7aminte la
sultan, 9i cunoscu "n el pe mult7iubita sa Humurrud. -i o lu!
"n brae 9i o s!ruta cu cele mai n!padnice rev!rs!ri de bucurie.
-i Humurrud "l "ntreb!;
7-i acuma tot ai s! mai pui "mpotrivireG
Iar 0li9ar, drept orice r!spuns, se repe&i asupra ei ca leul
asupra unei mioare, 9i cunosc:nd de7acuma drumul, "nAipse
b:ta ciobanului pe sub cheotoarea desa$ii cu merinde, 9i p!9i
"nainte Aar! s!7i pese de str:mtimca c!r!rii. -i, dac! a(unse la
cap!tul potecii, 9e&u acolo drept 9i pro!pit, u9er la u9a aceea
9i imam la acel mihrab. Iar ca la r:ndu7i tot a9a, Aar! pre$et,
nu se da "nd!r!t nici bat:r cu un de$et, 9i cu el odat! se s!lta
toat!, 9i se7ncovoia, 9i se v:n&olea, 9i sc7mburica, 9i7a $reu
$:A:ia, 9i71 tot "nArunta. -i la m:n$:ieri se cer m:n$:ieri, iar
la &v:rcolire alt! &v:rcolire, 9i precum e7n Aire Aeluri Ael de Ael
de alin7 t!celi, 9i de h!ruieli, 9i de &!ticneli, ca la un m!celI
-i se "nAruntau cu suspine pline 9i cu ipete ipotite a9a de
cumplite, "nc:t pas!mite cei doi had:mbui, robii cei micui,
ispitii de &arv!, venir! de$rab! de7aAar!, perdeaua s!ltar! ca
s! vad! dac! nu cumva sultanul are trebuin! de slu(bele lor.
-i7atunci, dinaintea ochilor lor "nm!rmurii
sc ivi priveli9tea sultanului "ntins pe spate, cu Al!c!ul str:ns
lipit peste el, "n Aelurite chipuri mi9c!toare, d:nd r!spuns la
$:A:ituri cu $:A:ituri, la loviturile de dard! cu iure9uri repe&i,
la i&bituri cu "mpotriviri de il!u, 9i la cutremur!turi cu
&v:rcolituri.
)a priveli9tea aceea, am:ndoi had:mbii...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAielnic.
-ar cndfu cea de a trei sute treieci 11 una noapte
Dpuse;
... )a priveli9tea aceea, cei doi had:mbi &orir! s! se
dep!rte&e "nceti9or, &ic:ndu79i; ME Aar! de "ndoial! c!
chipurile acelea de a se &bate ale sultanului nu sunt nicidecum
chipuri de b!rbat, ci de Aemeie "mp!timit!IN 1a se Aerir! cu
mare $ri(! s! de&v!luie cuiva taina.
<:nd se Aacu diminea!, Humurrud se "mbr!c! iar cu
hainele ei cele domne9ti 9i porunci s! se str:n$! "n curtea cea
mare de la sarai toi vi&irii, 9i musaipii, 9i sAetnicii, 9i emirii,
9i capii de o9ti, 9i cei mai de va&! dintre locuitori, 9i le spuse;
7 1e ast!&i, v! "n$!duiesc tuturora, o, supu9ii mei cei
credincio9i, s! v! ducei pe drumul pe care m7ai "nt:lnit 9i s!
c!utai pe altcineva pe care s! vi71 ale$ei de sultan "n locul
meu. <! eu m7am hot!r:t s! m! lep!d de domnie 9i s! m! duc
s! tr!iesc "n ara acestui Al!c!u, pe care mi l7am ales de
prieten pe toat! viaaL "ntruc:t vreau s!7i d!ruiesc toate
ceasurile mele, precum i7am d!ruit dra$ostea mea. .assalamI
)a vorbele acestea, cei de Aa! r!spunser! cu ascultare 9i
cu supunereL iar robii pe dat! s!rir!, d:ndu79i $hes, s! Aac!
pre$!tirile de plecare, 9i umplur! l!&i peste l!&i cu
merinde de drum, cu bo$!ii, cu $iuvaieruri, cu haine, cu
lucruri scumpe, 9i de aur 9i de ar$inr, 9i le "nc!rcar! pe
spinarea cat:rilor 9i a c!milelor. -i, de "ndat! ce Au $ata totul,
Humurrud 9i 0li9ar se suir! "ntr7un palanchin de catiAea 9i de
atla& a9e&at pe o c!mil! sprinten!, 9i, urmai numai de cei doi
had:mbui, se "ntoarser! la Khorassan, "n cetatea "n care se
aAlau casa 9i rudele lor. -i a(unser! acolo "n bun! paceL iar
0li9ar, Aiul lui %lorie, nu pre$et! s! Aac! pomeni mari celor
s!raci, v!duvelor 9i orAanilor, 9i s! "mpart! daruri prietenilor,
cunoscuilor 9i vecinilor s!i. -i am:ndoi tr!ir! ani muli,
"ncon(urai de liota dc copii cu care "i milui 0toated!t!torul.
-i v!cuir! p:n! peste mar$inile bucuriilor 9i ale hu&ururilor,
p:n! ce veni s!7i caute DAar:m!toarea desA!t!rilor 9i
1esp!ritoarca "ndr!$ostiilorI *!rire 0celuia carele
d!inuie9te "n vecieI -i binecuv:ntat Aie 0llah de7a pururiI
7 <i, preurm! -ehere&ada, "ntorc:ndu7se "nspre sultanul
-ahriar, nu care cumva s! cre&i vreo clipit! c! povestea
aceasta ar Ai mai ispitit! dec:t 'ovestea cu cele "ase feti"cane de
culori ose/ite( Iar dac! stihurile pe care Ie cuprinde nu vor Ai cu
mult mai minunate dec:t toate c:te le7ai au&it p:n! acum, s!
pui s! mi sc taie capul Aar! a &!bovi mai multI
-ehere&ada
spuse;
e poveste9te c! "ntr7o &i emirul drept7credin7
cio9ilor, El7*amun
>
, st:nd "n (eul lui din sala
saraiului, porunci s! se adune dinainte7i toi vi&irii 9i toi
emirii 9i c!peteniile cele mai de va&! din "mp!r!ia sa,
precum 9i poeii 9i cei care "i erau lui dra$i 9i pe care
9i7i A!cuse prieteni. ,r, cel mai apropiat dintre toi cei
apropiai care venir! atunci acolo era *ohammad
Kl7Bassri. -i caliAul se "ntoarse c!tre el 9i7i $r!i;
7,, *ohammad, tare mult mi7ar pl!cea acum s!
aud din $ura ta o poveste cum nu s7a mai au&it vreodat!I
El r!spunse;
7,, emire al drept7credincio9ilor, treaba mi7i la "n7
dem:n!. 1a vrei de la mine o poveste pe care eu doar
s7o Ai au&it cu urechile mele, ori mai de$rab! vreo
"nt:mplare pe care, martor Aiind, s7o Ai 9i v!&ut cu chiar
ochii meiG
-i El7*amun $r!i;
7,, *ohammad, Aie cum o AiI /u a9 dori dec:t s!
l"c c:t mai minunat!.
0tunci *ohammad El7Bassri spuse;
70Al!, o, emire al drept7credincio9ilor, c! am cunos7
cut de cur:nd un ins tare bo$at, de ba9tina lui din Qemen,
care 9i7a l!sat ara ca s! vin! s! se a9e&e la Ba$dad 9i s!
tr!7
1
)i *. 0. Dalie, titlul este doar; 'ovestea cu cele 1ase roa/e.
3
<l$Mamun 4mai corect al$MamunK) numit 9i Mamun cel Mare) cel de
il doilea Aiu al lui 0l7Ra9id. a deinut caliAatul "ntre 8157855, dup! Aratele VI I I al7
0min.
P,3EDTE0 <. <E)E -0DE
JETI-<0/E, JIE<0RE 1E 0)T JE)
1
El7Qamani. -i, "ntruc:t dup! o bucat! de vreme $!si obi7
ceicie dc la Ba$dad "ntocmai pe $ustul lui, "9i aduse aci toate
bunurile, precum 9i haremul alc!tuit din 9ase tinere roabe,
Arumoase ca ni9te lune.
"nt:ia dintre Aeti9cane este alb!, cea de a doua ro9covan!,
cea de a treia $ras!, cea de a patra subire, cea de a cincea
b!laie, iar cea de a 9asea nea$r!. -i toate 9ase, "ntr7adev!r,
sunt des!v:r9irea des!v:r9irilor, li7i mintea "mpodobit! cu
9tiina scrierilor Arumoase 9i str!lucesc "n arta dansului 9i "n
cea a instrumentelor de mu&ic!.
Jeti9cana cea alb! se nume9te...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cndfii cea de a trei sute treieci "i doua noapte
Dpuse;
... Jeti9cana cea alb! se nume9te Ja!7de7)un!L cea
ro9covan! se nume9te 3!paie7de7UarL cea $ras!, )un!7 Plin!L
subirica, 'urie7de7RaiL cea b!laie, Doare7"n7 0mia&L cea
nea$r!, )umina7,chiului.
,r, "ntr7o &i, 0ii El7Qamani, Aericit dc tihna pe care o
de$usta "n desA!t!torul Ba$dad 9i simindu7se "ntr7o stare
suAleteasc! "nc! 9i mai hu&urit! ca de obicei, le poAti pe toate
cele 9ase roabe ale sale deodat! s! vin! "n sala de taiAas ca s!7
i in! tov!r!9ie 9i s!79i petreac! vremea b:nd, $lumind 9i
c:nt:nd cu el. -i toate 9ase se "nAai9ar! dinaintea luiL 9i, cu
tot Aelul dc (ocuri, dc desA!t!ri 9i de snoave, chicotir!
"mpreun! 9i se veselir!.
<:nd voio9ia sc "nst!p:ni nctulburat! printre ei, 0ii El7
Qamani lu! o cup!, o umplu cu vin 9i, "ntorc:ndu7se c!tre
Ja!7de7)un!, $r!i;
P ,, tu, roab! alb! 9i dulce, ia s! au&im acum c:teva
c:nt!ri m:n$:iate dc $lasul t!uI
-i Ja!7de7)un!, roaba cea alb!, lu! o l!ut!, "i potrivi
strunele priceput! 9i "ncepu s! desc:nte o c:ntare sprinar!
care Aacea pietrele s! sar! 9i braele s! par! c! &boar!. Pe
urm!, "n$:n:ndu7se din l!uta vr!(it!, c:nt! o stihuire atunci
pe loc dib!cit!;
4u/itu$mi) fie el departe) *ri fie$aproape$
mi) ori"icum) !i$a ,nvrstat pe veci ,n
oc+ii$mi 4coana c+ipului) frumoas&> !i$
a$ntip&rit pe totdeauna) S& nu$l mai pot
uita nicicum) Cr&#itu$i nume$ad&nc ,n
pieptu$mi S&$i fiu de$a pururi
credincioas&.
Ca s&$i pot alinta ,n suflet
Str&lucitoarea amintire) M& fac
,ntreag& numai suflet) Cu$ntregu$mi
suflet s&$l alint> !i ca s&$l pot mereu
cuprinde) S&$l port de$a pururi ,n
privire) %$am s& mai fiu dect
privire) in oc+ii$mi gale.i s&$l
cuprind.
,mi tot d& g+es clevetitorul 'rivindu$m&
piei" mereu0 @ Cnd oare ai s&$.i smulgi
din suflet 4u/irea grea de suferin.&?A <u
,i r&spund0 @ 2f) du$te) du$te) Cr&#ma" al
sufletului meu( %u vei c& te$am&ge"ti
cer&ndu$tni Ceea ce nu e cu putin.&?A
0u&ind aceste stihuri, st!p:nul albei Ja!7de7)un! sc simi
tulburat de pl!cere 9i, dup! ce "9i "nmuie bu&ele "n cup!, i7o
"ntinse Aeti9canei, care o b!u. , umplu apoi a doua oar! 9i,
in:nd7o "n m:n!, se "ntoarse c!tre roaba cea ro9covan! 9i "i
$r!i;
7,, 3!paie7de7Uar, tu al inimii leac, "ncearc! 9i tu, Aar! s!
m! aAun&i "n amar, s! m! Aaci s! ascult $lasul t!u, a9adar,
c:nt:nd c:teva stihuri ce7i placI
-i 3!paic7de7Uar lu! l!uta 9i7i potrivi strunele pe o alt!
cheieL apoi "ncepu un c:ntec de (oc care Aacea pietrele s!
d!nuiasc! 9i inimile s! Aiarb!, 9i pe urm! c:nt! cu Aoc;
'e c+ipul drag m& #ur c& te iu/esc( A+)
c+ip pe care sf&nta frumuse.e ,l scald& ,n
lumin& $ ca s&$nve.e !i cele mai
frumoase dintre fe.e Ce e frumosul
nep&m&ntenesc. Cu ging&"ia ta ne$ai
,nro/it) 9u) str&lucirea mea artid
deplin&) 4e"it& luminoas& ,n lumin& -in
mna celui ce te$a ivodit.
0u&ind aceste stihuri, st!p:nul 3!p!ii7de7Uar se simi
tulburat de pl!cere 9i, dup! ce "9i "nmuie bu&ele "n cup!, i7o
"ntinse Aeti9canei, care o b!u. , umplu apoi a treia oar! 9i,
in:nd7o "n m:n!, se "ntoarse c!tre roaba cea doloAan! 9i7i
$r!i;
7,, )un!7Plin!, tu, cea trupe9! la "nA!i9are, dar cu s:n$ele
sprinten 9i u9or ca o boare, vrei s! ne c:ni ceva, ni9te
stihuri dulci, tot a9a de Arumoase cum e carnea taG
-i Aeti9cana cea durdulie lu! l!uta, o struni 9i "ncepu s!
"nml!die o c:ntare "n stare s! "nAioare suAletele 9i st:nca cea
tare, 9i, dup! c:teva line murmure, d!du $las unui c:ntec
u9urel;
*) de$a" putea s&$.i fiu pe plac)
4coan&$a dorurilor mele) A"
,nfrunta p&mnt "i stele -oar
pentru m/etul t&u drag.
-e te$ai apropia duios -e
sufietu$mi ars de suspine) Mi s$ar
p&rea) fa.& de tine) 9o.i domnii
lumii mai pre#os.
Sfioasa$mi dragoste de$ai vrea S$
o mngi gale" cu$o privire) A"
ame.i de fericire !i) tremurnd ,n
prea#ma ta)
-e$a lungu$ntregii mele vie.i 9i$a"
sta supus& la picioare) *) tu) cel
mai frumos su/ soare) 9eaur
scump de frumuse.i(
0u&ind aceste stihuri, st!p:nul $r!sanei )un!7Plin!,
tulburat de pl!cere, dup! ce "9i "nmuie bu&ele "n cup!, o
"ntinse Aeti9canei, care o b!u. 0tunci o umplu iar 9i, in:nd7o
"n m:n!, sc "ntoarse c!tre roaba cea subiric! 9i ii $r!i;
7 ,, subiric! 'urie7de7Rai, acuma7i r:ndul t!u s! ne dai
desAatul cu $lasul ce71 ai.
-i Aeti9cana cea subiric! se "nclin! peste l!uta7i mic!,
"ntocmai ca o mam! peste pruncul ei, 9i c:ntec "ncepu s! &ic!;
A+) dorul meu de tine nu are$asem&nare $ -oar
recea$.i nep&sare s$ar m&sura cu el. Ce lege$ar
putea .ine o cump&n&$n destine Ce n$au acela"i
.el? !i ce #ude. e$n stare ,n pricinile rare de
dragoste) amare) S& #udece cu el) s& fac& mic
ce$i mare)
Ce$i mare mic la fel) s& dea la fiecare) 'e drept)
iu/irea care doar aprig) #alnic c+in e) 'risosul de la
mine s$l treac&$astfel la el) La mult$iu/itu$mi care
nu sufer& defel?
0u&ind aceste stihuri, st!p:nul sule$etei 'urie7de7 Rai,
tulburat de pl!cere, dup! ce "9i "nmuie bu&ele "n cup!, i7o
"ntinse Aeti9canei, care o b!u. 1up! care iar o umplu 9i,
in:nd7o "n m:n!...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar c&ndfit cea de a trei sute treieci fi treia noapte
Dpuse;
... in:nd7o "n m:n!, se "ntoarse c!tre roaba cea b!laie 9i7i
$r!i;
P ,, Doare7n70mia&, o, trup dc aur 9i de chihlimbar, vrei
9i tu, a9adar, s! "ncerci o stihuire despre $in$a9ul dor de
iubireG
-i Jeti9cana cea b!laie "9i aplec! peste dulcea l!ut! capu7i
de aur, "nchise pe (um!tate ochii7i limpe&i ca ni9te &ori 9i,
dup! ce Aacu strunele s! r!sune u9or, de trecu un Aior 9i prin
suAletele 9i prin trupurile tuturor, 9i pe chipul 9i "n inima lor,
dup! ce7i Aermec! bini9or, puse "n $lasul ei r!pitor, comoar!
de scumpe comori, "ntre$ sunetul lui vr!(itor, 9i c:nt! acest
c:ntec de dor;
4u/itul meu) c&nd ii r&sar in cale)
Lung m& privefte) fi$a privirii$i spad&
Str&punge /iata$mi inim& cu #ale.
Spun inimii r&nite0 @<"ti neroad&(
-e ce nu vindeci dorul r&nii tale?
!i de ce nu te aperi cnd love"te?A
-ar inima nimic nu vrea s& vad&)
%imic nu spune) .i mereu porne"te Spre
cel ce$o las&$n drum ca pe$o sc+iload&.
0u&ind aceste stihuri, st!p:nul b!laiei roabe Doare7n7
0mia&, tulburat de pl!cere, dup! ce "9i "nmuie bu&ele "n cup!,
o "ntinse Aeti9canei, care o b!u. 1up! care iar o umplu 9i,
in:nd7o "n m:n!, se "ntoarse c!tre roaba cea nea$r! 9i "i $r!i;
7 ,, )umin!7a7,chiului, tu, cea nea$r! pe dinaAar!, dar
at:ta de alb! pe dinl!untru, tu, al c!rei trup e cernit la
culoare, dar al c!rei obra& ni7i a vieii7nc:ntare, d!7ne7acum
desA!tare cu7o Arumoas! c:ntare luminoas! ca ra&a de soare.
0tunci, nea$ra )umin!7a7,chiului lu! l!uta 9i Aacu s!
r!sune dou!&eci de Aeluri de c:ntec pe strune. 1up! care se
"ntoarse la "nt:ia c:ntare 9i c:nt! lin 9i rar stihurile acestea
me9te9u$ite cu har;
*c+i ai mei) l&sa.i s& curg&
4.acrimi f&r& de n&de#de 'este
#alea mea din suflet) 'este$al
dragostei po#ar. 6ocu$acesta ce
m& arde) 'atima ce m& tope"te)
Crudul meu iu/it l$aprinde) <l
m$afund& in amar. <l) cel ce
vr&#ma"ei mele ,"i d& sufletul ,n
dar.
B&ifitorii$"i r&d de mine !i$mi
tot spun s& dau uit&rii
9randafirii far& seam&n -in
o/ra#ii lui in floare. -ar cnd
trandafir "i floare Cin cu a/urul
vis&rii) Ce s& fac?... !i vinu$n
cupe !i lin umet de g+itare
9rup .i suflet ,mi ,m/ie C&tre
#ocul desf&t&rii. Ci eu nu
iu/esc) prieteni) -ect
dulcea lui suflare(
7arul dorului usuc&$mi !i
o/ra#ii) .i privirea. -ar ce$mi
pas&? 9randafirii =aiului pe
fat&$i ard. ,l iu/esc $ .i$att
a#unge( Cina mea cea grea$i
iu/irea 'entru cel de care
pururi %$a" mai vrea s& m&
despart(
0u&ind stihurile acestea, st!p:nul )uminii7,chilor,
tulburat de "nc:ntare, dup! ce "9i "nmuie bu&ele "n pocal, i71
"ntinse Aeti9canei, care "l b!u.
Pe urm!, toate 9ase se ridicar! deodat! 9i s!rutar!
p!m:ntul dinaintea st!p:nului lor 9i "l ru$ar! s! le spun! care
dintre ele "i pl!cuse cel mai mult 9i care stihuri 9i care $las "l
desAataser! cel mai tare. -i 0ii El7Qamani r!mase "ncurcat
peste m!sur!, 9i "ncepu s! se uite la Aiecare pe r:nd 9i s! le
c:nt!reasc! nurii 9i harurile cu priviri 9ov!itoareL 9i i se
p!rea, "n inima lui, c! 9i la "nA!i9are 9i la Aire toate erau la Ael
de minunate. P:n! la urm! se hot!r" s! vorbeasc! 9i &ise;
7 *!rire lui 0llah, Imp!ritorul de haruri 9i de Arumusei,
carele mi7a d!ruit 9ase Aeti9cane minunate ca voi, "mpodobite
cu toate des!v:r9irileI 09a c! iat!, v! m!rturisesc c! v!
preuiesc pe toate la Ael 9i nu sunt "n stare s! iau asupra7mi
hot!r:rea de a spune despre vreuna c! ar Ai mai presus dec:t
celelalte. 0propiai7v!, dar, mieluele mele, 9i s!rutai7m!
toate deodat!I
)a cuvintele acestea ale st!p:nului lor, cclc 9ase codane se
aruncar! "n braele lui 9i "l alintar!, 9i "l $iu$iulir!, iar el pe
ele la Ael, vreme dc un ceas.
1up! care le porunci s! se a9e&e roat! dinainte7i 9i le
spuse;
7 /u vreau s! s!v:r9esc eu "nsumi vreo nedreptate,
hot!r:nd pe care dintre voi o ale$ anume, 9i s!7i dau "n7
t:ietate asupra tovar!9elor ei. 1ar ceea ce eu nu vreau s! Aac,
putei s! Aacei voi "n9iv!. <!ci toate, "ntr7adev!r, suntei la
Ael de pricepute la citirea Coranului 9i la scrierile ArumoaseL ai
buchisit "nsemn!rile celor de demult 9i cunoa9tei vieile
p!rinilor no9tri musulmaniL 9i mai suntei d!ruite 9i cu harul
de a povesti Arumos 9i cu o rostire minunat!. 09a "nc:t a9
vrea ca Aiecare dintre voi s!79i "nale laudele ce socote9te c! i
se cuvin, s!79i arate "mpodobirile 9i "nsu9irile, 9i s!
pone$reasc! Aarmecele potrivnicei sale. 09a, de pild!, lupta
s! se poarte "ntre dou! potrivnice de culori sau de "nA!i9!ri
osebite, "ntre cea alb! 9i cea nea$r!, "ntre cea slab! 9i cea
$ras!, "ntre cea b!laie 9i cea ro9covan!L ci "n lupta aceasta nu
v! este "n$!duit s! v! "nAruntai altAel dec:t cu vorbele cele
mai alese 9i cu$et!rile cele mai Arumoase, cu spusele "nelep7
ilor 9i ale c!rturarilor, cu preuirile poeilor 9i temeiurile
Coranului...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cnd fu cea de a trei sute treieci "i patra noapte
Dpuse;
... cu preuirile poeilor 9i temeiurile Coranului.
-i cele 9ase Aeti9cane r!spunser! cu ascultare 9i cu
supunere 9i se $!tir! s! "nceap! b!t!lia vr!(itoare.
<ea dint:i care se ridic! Au roaba cea alb!, Ja!7de7 I un!,
care7i Aacu semn )uminii7,chilor s! vin! 9i s! se a9e&e
"naintea ei. -i pe dat! $r!i;
7 ,, nea$ro, este scris "n c!rile "nv!ailor c! 0lbeaa a
vorbit a9a; MEu sunt o lumin! orbitoare, o lun! ce se ridic!
peste &are. <uloarea mea e limpede 9i str!lucitoare. Jruntea
mea luce9te ca ar$intul "n soare. -i Arumuseea mea 17a
luminat pe poetul care a c:ntat;
Cu pielea$i al/&) parc& de sidef) Ce dulce fi
ce cala&$i e f&ptur&) Cioplit& parc& din
m&rg&ritar( !i$i dreapt& precum litera alef>
Ca litera mim
L
i se scrie gura> Spr&ncenele$
i ,ncondeiate par) ,ntoarse) dou& nun
M
$ fi$
orice privire$i S&geat&$n arcul genelor)
su/.ire.
-ar mi#locelul ei? -ar fa.a$i toat&? */ra#ii$
s flori de mirt fi de narcise) 6lori al/e sunt)
de trandafir frumos. 4ar mi#locu;i ca ramul
ml&dios) Gingaf) cu fruna$n vnturi
leg&nat&) Ce leag&n& gr&dina$n v&l de vise)
!i f&r& care .i se pare stearp& Gr&dina$
ntreag&) ca o /iat& iar/&.A
1ar, o, nea$ro, "nc! n7am ispr!vitI <uloarea mea este
culoarea &ilei. -i7i 9i culoarea Alorii de portocal, 9i a stelei de
m!r$!ritar a &orilor de &iu!. 0Al! c! 0llah Prea"naltul, "n
Cartea preasl!vit!, i7a spus lui *ussa 4asupra7i Aie ru$!ciunea
9i paceaI8 care avea m:na bolnav! de lepr!; MBa$!7i m:na "n
s:nL 9i c:nd ai s7o scoi aAar! iar, ai s7o ve&i alb! 9i curat!,
adic! nev!t!mat!IN
E
1
"n scrierea arab!, litera alef este repre&entat! prinir7o linie vertical!.
;
)itera mim sc scrie 4in interiorul cuv:ntului8 ca un oval lun$uie.
S )itera nun seam!n! cu cornul lunii.
N
Mussa este numele arabi&at al biblicului *oisc. 0ici este vorba dc tex7
tul din Coran 4cap. XX3III, v. 5>8 "n carc sunt reproduse spusele atribuite
lui 0llah c:nd l7a trimis pe *oisc s!7l "nArunte pc Jaraonul ce7i asuprea
pc evrei in timpul robiei acestora in E$ipt.
-i tot a9a mai scrie "n Cartea le$ii noastre; M<ei care au
9tiut s! r!m:n! albi la chip, adic! neatin9i de nicio murd!rie,
vor Ai din r:ndul celor ale9i "ntru mila lui 0llahIN
1
<uloarea mea, a9adar, e cr!iasa culorilor, iar Arumuseea
mea7i des!v:r9ire, 9i des!v:r9irea e Arumuseea mea.
'ainele cele str!lucitoare 9i podoabele cele Arumoase tot
pe aceast! culoare se "ntemeia&! 9i Aac s! luceasc! 9i mai tare
lumina mea cea lumin!toare care vr!(e9te suAlete 9i inimi.
0u nu 9tii tu c! neaua care cade din ceruri este pururi
alb!G
0u nu 9tii tu c! 9i drept7credincio9ii au ales mai cu seam!
p:n&a de m!tase alb! ca s!79i Aac! turbane cu eaG
-i c:te alte lucruri minunate n7a9 mai avea de spus despre
culoarea meaI <i nu vreau s! lun$esc mai mult "nsu9irile
mele, pentru c! adev!rul e v!dit prin sine "nsu9i, ca o lumin!
care se arat! privirii Aiec!ruia. -i7apoi vreau s! "ncep
numaidec:t s! ar!t care "i sunt metehnele, o, nea$ro, culoare
de cerneal! 9i de Aum, &$ur! de cov!lie, Aa! de cioar!, cea
mai alim!nit! dintre p!s!ri.
-i, mai "nt:i, ia s!7i aduci aminte de stihurile "n care uri
poet vorbe9te despre alb 9i despre ne$ru;
%u "tii c& perla are mare pre. -oar
datorit& al/iciunii sale? C&r/unii
,ns&$i cumperi ,n g&le.i %umai pe
cteva parale(
%u "tii c& un o/ra al/ e ,ndemn -e
/un& prevestire) "i c& poart&
1
<itatul accsta din Coran 4cap. III, v. 1?58 sc reAer! la cci drepi in &iua
Uudec!ii dc 0poi. 1e Aapt citatul este explicitLR de Ja!7de7)un!, el spune mai
scurt, dar Aire9te metaAoric; M<ei al c!ror chip va Ai alb vor cunoa9te mila lui
1umne&eu 9i se vor bucura "n veciN.
'ecetea raiului ca pe un semn? 'e cnd e
ca un semn de neagra soarta */raul de
catran $ cel ca o smoala Menit& s& a..e) ca
s& ard&) A g+eenei cumplit& &pu"eal&(
-i mai aAl! c! "n hronicile celor drepi st! scris c! sA:ntul
/oe dormea "ntr7o &i, iar Dam 9i 'am, cei doi Aeciori ai lui se
aAlau l:n$! el. -i iat! c! se st:rni o pal! de v:nt carc7i v:ntur!
c!ma9a, de&velindu71 dintr7odat!. )a priveli9tea aceea, 'am
"ncepu s! r:d! 9i, tare veselit de ce vedea 4c!ci /oe, al doilea
p!rinte al oamenilor, era bine pricopsit cu ni9te podoabe
AalniceI8, nu se $:ndi s! acopere $oliciunea t!t:ne7s!u. 1a
Dam se scul! 9i se $r!bi s! acopere totul, tr!$:nd c!ma9a la
loc. Estimp, b!tr:nul /oe sc tre&i 9i, v!&:ndu71 pe 'am cum
r:dea, "l blestem!L ci v!&:nd chipul "n$:ndurat al lui Dam, "l
binecuv:nt!. -i pe dat! Aaa lui Dam se Aacu alb!, iar cea a lui
'am se "nne$ura. -i de7atunci Dam este i&vorul din care s7au
n!scut proAeii, p!storii de neamuri, "nelepii 9i sultaniiL iar
'am, care a Au$it din Aaa p!rintelui s!u, este trunchiul din
care se tra$ ne$rii 9i sudane&ii toi. Iar tu 9tii bine, o,
c!tr!nito, c! toi "nv!aii 9i toi oamenii "ndeob9te sunt
l!murii "n aceast! privin!, anume c! nu sc poate vedea
niciun om "nelept prin p!rile locuite de ne$ri 9i "n !rile
ne$re.
)a aceste cuvinte ale roabei albe, st!p:nul ci spuse;
7Poi s! te opre9tiI E r:ndul celei ne$reI
0tunci )umina7,chilor, care ascultase neclintit!, o scrut!
pe Ja!7de7)un! 9i "i spuse;
70u tu nu cuno9ti, o, alb! neluminat!, r:ndurile din Coran
"n care 0llah Prea"naltul a (urat pe noaptea cea "ntunecat!
9i pe &iua cea "nsorat!G ,r, 0llah Prea"naltul, "n acel
(ur!m:nt, a "nceput prin a pomeni mai "nt:i
noaptea, 9i numai dup! aceea &iua. /7ar Ai A!cut a9a de n7ar Ai
preuit mai mult noaptea dec:t &iua.
-i7apoi, culoarea nea$r! a b!rbii 9i a p!rului dc pc cap nu7
i oare semn 9i podoab! a tinereii, pc c:nd culoarea alb! este
semn de b!tr:nee 9i de sA:r9it pentru toate desA!t!rile vieiiG
-i dac!, dar, culoarea cea nea$r! n7ar Ai cea mai preuit!
dintre culori...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cnd fu cea de a trei sute treieci fi cincea noapte
Dpuse;
... cea mai preuit! dintre culori, 0llah n7ar Ai Aacut7o at:t
de scump! "n mi(locul ochiului 9i al inimii. 09a "nc:t Aoarte
adev!rate7s vorbele acestea ale unui poet;
-ac& mi$e drag atta un trup de a/anos $ Mi$e
drag c& este tn&r) fi dulce) fi frumos. Cu oc+i
ce ard ca #arul) cu sufletul focos. -ar al/ul $ ce
pedeaps&$i( Creodat&) drept mncare. -ac&
sunt nevoit& cumva) din ,ntmplare) S&$ng+it
al/uf de ou&) sau dac& sunt ,n stare) ,n lips& de
altceva) s& m& mul.umesc iar Cu carnea de
culoarea al/uf ului $ m&car * 7ac) se ,n.elege)
pe ct pot) ct mai rar.
-ar nimeni n$o s& poat& s& m& vad& cndva 4u/ind un
al/ lin.oliu sau plete tot afa $ %$o s& m& vad& nimeni)
vai) nu) ,n via.a mea(
Iar un alt poet a spus;
-e$nne/unesc de prea mult& iu/ire 'entru
femeia$aceasta cu trup negru lucios) 'rieteni) nu
v& fie cu uimire0 D&Jimii to.i spun c&) ne,ndoios)
< prevestit& orice ne/unie -e negre gnduri)
cum de mult se ftie.
.n altul a spus de asemenea;
%u$mi plac femeile acelea al/e Cu pielea
parc& dat& cu fain&) 'ecinginoase) v&ruite)
calpe. 4u/ita mea$i la c+ip ca luna plin&) !i$
i ca o noapte neagr& la culoare $ C+ip fi
culoare /ine se$mpreun&0 C&ci dac& n$ar fi
noaptea vr&#itoare) %$ar mai fi nici vr&#ita)
/lnda lun&.
-i7apoi, c:nd se petrec oare "nt:lnirile cele mai t!iA!suite
dintre prieteni, de nu noapteaG -i c:t! "ndatorin! nu poart!
cei "ndr!$ostii "ntunericului nopii care le "nlesne9te
desA!t!rile, "i ocrote9te de cei st:n(enitori 9i "i Aere9te de
c:rtelile lumiiI -i, dimpotriv!, c:t! sil! simt ei Aa! de $ure9a
lumin! care "i st:n(ene9te 9i "i d! de ru9ineI /umai osebirea
aceasta 9i7ar 9i trebui s!7i Aie de7a(uns, o, alboI <i mai
ascult! 9i ce7a spus poetul;
%u$mi place fl&c&ul acela greoi !i pu+av fi
al/ de gr&sime. Mi$i drag oc+efelul cu
mersul vioi) Ml&diu fi suleget fi numai
iu.ime $
A.a cum la lupta cu lancea aleg 'e
cel mai focos arm&sar
!i las elefan.ii) cu mersul lor /leg) 'e
al.ii s&$i poarte$n samar.
Iar un altul a spus;
4u/itul a venit la mine ,nv&luit de$
al nop.ii strai !i$am petrecut att
de /ine) ,m/r&.i.a.i fi far& grai.
'n& ce orii de lumin& %e$ait
dat de gol cu mare /ai.
!i de mai am vreo rug&ciune S&$nal.
c&tre Alla+ cel Sfnt) < numai ca) prin
vreo minune) S&$mi sc+im/e$al ilelor
vefmnt ,n negre nop.i $ pn&$oi
apune S&$mi stea cel drag al&turi
/lnd.
09a c!, o, albo, dac! ar Ai s!7i "n9ir mai departe vred7
niciile 9i laudele dc carc se cade s! aib! parte culoarea
nea$ra, a9 "nc!lca &icala cea veche; M3orba scurt! 9i l!murit!
e mai de pre ca p!l!vr!$eala lun$it!IN De mai cere numai s!7
i spun c! "nsu9irile tale albite, Aa! de ale mele, se
"nA!i9ea&! tare pric!(ite. E9ti alb!, da, Aar! mirare, precum
alb! este 9i lepra cea ur:t duhnitoare, care le las! Aar! suAlare.
Iar de te asemuie9ti cu alba neau!, uii a9adar c! "n $heen!
nu7i doar po(ar, ci c!, "n anumite locuri, &!pada Aace un $er
at:t de amar, "nc:t "i chinuie pe p!c!to9i mai r!u dec:t para
dc (arG Iar de m! ase7 muie9ti cu cerneala, oare uii c! 9i
Cartea lui 0llah tot cu i erneal! nea$r! a Aost scris!, 9i c! tot
ne$ru este 9i moscul cel scump pe care 9i71 d!ruie sultanii
"ntre eiG -i7apoi te
sA!tuiesc, pentru binele t!u, s!7i aminte9ti 9i stihurile acestea
ale unui poet;
%$ai /&gat de seam& oare C&
nici mo sad n$ar fi mosc -ac&
n$ar avea culoare %eagr&? E
!i) pe c&t cunosc) 4psosul ce
pre. mic are 'entru c&$i al/ la
culoare(
4ar pe negrul oc+iului *are ce
pre. n$ai s& pui? 'e cnd
oc+iul cu al/ea.& %umai
pacoste$i "i grea.&(
)a vorbele acestea ale )uminii7,chiului, st!p:nul ei, 0ii
El7Qamani, $r!i;
7 /e$re9it, o, tu, nea$ro, 9i tu, roaba mea alb!, ai vorbit
minunat. 0cuma7i r:ndul altor dou! roabeI
0tunci cea $r!san! 9i cea subiric! se ridicar!, dup! ce
alba 9i nea$ra sc "ntoarser! la locurile lor. -i 9e&ur! "n pi7
cioare una dinaintea celeilalte, iar durdulia )un!7Plin! sc $!ti
s! ia cuv:ntul.
<i mai "nt:i "ncepu s! se de&brace, d:ndu79i la iveal!
m:inile, 9i $le&nele, 9i umerii, 9i coapsele, 9i p:n! la urm!
r!mase aproape de tot $oal!, "n a9a Ael "nc:t s! i se poat!
preui mai bine "mbel9u$area p:ntecului, cu m!reele7i cute
una peste alta, 9i rotun&imea buricului ei ne$uros, 9i d!rnicia
v:rtoaselor 9olduri. -i nu mai p!str! pe ea dec:t c!m!9ua7i
subire a c!reia p:n&! u9oar!, A!r! a7i ascunde rotun(iturile, i
le "nv!luia desA!t!tor. -i7atuncea numai, dup! c:teva
cutremur!turi, se "ntoarse spre potrivnica ci, micua 'urie7de7
Rai, 9i7i spuse...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cndfii cea de a trei sute treieci f i fasea noapte
Dpuse;
... se "ntoarse spre potrivnica ei, micua 'urie7de7 Rai, 9i7i
spuse;
7 Dl!vit Aie 0llah carele m7a &!mislit "mplinit, carele m7a
d!ruit "mpodobit, carele s7a "n$ri(it s! m! Aac! trupe9! la
iubit, $ras! la pip!it, 9i carele, nesmintit, mi7a mai d!ruit 9i
puterea de neclintit pentru ca, la ca& nevoit, s!7i pot aldui
vr!(ma9ului un pumn repe&it care s!7l lase terciuit.
0
"ntruc:t, o, m!runico, aAl! c! "nelepii a9a au $r!it;
MBucuria vieii 9i desA!tarea ei stau "n trei lucruri; s! m!n:nci
carne, s! str:n$i "n brae carne 9i carnea s7o de&mier&i cu
carneN.
<ine ar putea, Aar! s! sc "nA"oare, s! priveasc! trupul meu
oareG "nsu9i 0llah, "n Cartea sa aleas!, laud! trupurile pline,
c:nd porunce9te s! se dea (ertAa oaia cea $ras!, ori mielul cel
$ras, ori vielul cel $ras.
Trupul meu e o livad!, iar Aructele lui sunt a9a; s:nii mei
sunt rodii, obra(ii piersici, iar Aalo9eniile melc7s har7 bu(ii.
1up! care &bur!toare au oAtat "n pustie cei din Bani7 Israel
c:nd au Au$it din E$iptG 0u nu dup! prepelia cea ras! 9i
mustoas!G
Pomenitu7s7a oare vreodat! s! vin! cineva la m!celar 9i s!
ccar! s!7i dea carne costeliv!G -i oare m!celarul nu Ic d!
celor mai de scam! mu9terii ai lui tocmai buc!ile cele mai
c!rnoaseG
1e altminteri, ia ascult!, o, pric!(ito, ce spune poetul
despre o Aemeie $ras! ca mine;
4a uite$o$n mers lin leg&nnd
Burdufurile$i mari fi grele $
!i amndou&$nc+id ,n ele 4spita unui
tainic gnd.
4a uite$acolo unde$a stat Cum
las&$o urm& ap&sat&) S&$.i fie
limpede dovad& -e trupu$i
falnic Oi /ogat.
4a uite$o$n dan.) #ucnd din "old)
Cum dintr$o singur& mi"care S$
aprind& sufletul e$n stare !i inimii
s&$i dea im/old.
"n ce te prive9te, o, tu, pirpirie cc e9ti, cu cc ai putea s! te
asemui, de nu doar cu vreo vrabie (umulit!G -i picioarele tale
oare7s altAel dec:t ni9te $heare de cioar!G -i coapsele7i nu se
asemuie cu v!traiul cel uscatG -i trupul t!u, Ia urma urmei,
nu7i uscat 9i t!l:n$ ca st:lpul de sp:n&ur!toareG -i7anume
despre tine, Aemeie desc!rnat!, e vorba "n aceste stihuri ale
poetului;
6ereasc&$m& Alla+ s$a#ung) Silit
de vreo ,mpre#urare) Cu ciotul
&sta s& m&$mpung ,n vreo
/eteag&$m/r&fi"are.
C& parc& are cte$un corn ,nfipt mai
peste tot) s&raca) !i$oricum dau eu
s& m& ,ntorn) M& vat&m& mai r&u ca
g+ioaca.
0ii El7Qamani, au&ind aceste cuvinte ale $r!sanei )un!7
Plin!, "i spuse;
7 0cum poi s! te opre9tiI E r:ndul 'uriei7de7RaiI
0tunci micua 9i subirica Aeti9can! o privi &:mbitoare pe
$r!sana )un!7Plin! 9i7i &ise;
7 Dl!vit Aie 0llah carele m7a &!mislit d!ruindu7mi trup
ml!dios ca trunchiul subire de plop, $in$a9 ca tulpina de
chiparos 9i le$!n!tor ca un crin.
<:nd m! ridic, sunt ca un Aul$L c:nd m! a9e&, sunt ca o
umbr!L c:nd &burd, sunt ca o boare. R!suAlarea mi7e $in$a9!
9i "nmiresmat!, c!ci suAletul "mi e u9or 9i neatins de nicio
$reutate.
Eu niciodat! n7am au&it, o, prea$raso, vreun "ndr!$ostit
s!79i laude iubita spun:nd; ME ditamai c:t un eleAantL e
doloAan! ca un hipopotam.N
1impotriv!, totdeauna i7am au&it pe "ndr!$ostii spun:nd,
ca s!79i &u$r!veasc! iubita; ,,0re un mi(locel ml!diu 9i
$in$a9. -i7at:ta calc! de u9or, "nc:t de7abia atin$e p!m:ntul
c:nd trece. <u puin se "ndestulea&!, 9i7un strop de ap!7i
ast:mp!r! setea. Iar mi9c!rile ei 9i m:n$:ierile "i sunt
$in$a9e, 9i7mbr!i9!rile7i sunt pline dc desA!tare. E mai
sprinten! ca vrabia 9i mai &$lobie ca o pitulice. -i7i
ml!dioas! ca un Air de bambus. H:mbetul ei e plin de
$in$!9ie, 9i $in$a9e7i sunt 9i mi9c!rile. 47and o cuprind la
piept, nu7mi rupe braul. -i c:nd se "nclin! peste mine, se
"nclin! cu sAioas! duio9ieL dac! se a9a&! pe $enunchii mei, nu
cade $reu, ci se a9a&! dulce ca Aul$ul unei p!s!ri...N
0Al!, dar, doloAano, c! pentru mine, cea m!runic! 9i
subire, ard toate inimile. Eu st:rnesc patimile cele mai
cumplite 9i7i Aac pe cei prea simitori s! "nnebuneasc!.
Pe mine, "n sA:r9it, m! asemuie cu via cea c!!r!toare
care se "nl!nuie at:t de moale pe trunchiul palmierului. I
L
.u
sunt $a&ela cea sprinten!, cu ochi ume&i 9i $ale9i. -i numele
meu de 'urie nu este purtat pe nedrept.
"n ce te prive9te, $r!sano, las!7m! acum s!7i spun iot
adev!rul...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cndfu cea de a trei sute treieci fi faptea noapte
Dpuse;
... "n ce re prive9te, o, $r!sano, las!7m! acum s!7i spun
adev!rul.
,, morman de $r!sime 9i de carne, c:nd umbli parc! e9ti o
ra!L c:nd m!n:nci parc! e9ti un eleAant. )a dra$oste e9ti
nes!ioas!, iar de la odihn! nu te7ai mai da dus!.
DuAletu7i e 9i el buh!it, ca 9i trupul t!u, tot la Ael.
%iu$iulelile tale at:ta7s de $rele, c! "n!bu9! sub ele.
Hben$uielile talc doboar!, omoar!. Iar r:sul t!u at:ta7i de
"nArico9!tor de spar$e 9i osul urechilor. <:nd "i sus7 pin!7n
brae cel iubit, abia de mai r!suAli $:A:itL iar la sA:r9it, de
truda mare, e9ti leoarc!, n!cl!it! de sudoare.
DAor!i c:nd dormiL iar c:nd e9ti trea&!, suAli ca bivolia la
n!mia&!L de7abia poi s! te mi9ti din loc "n locL iar c:nd te
odihne9ti, 9i mai cu Aoc "i e9ti povar!, ca "nt:ia oar!. <a
vacile rume$i din Aalei "n toate &ilele, 9i r:$:i precum r:$:ie
c!milele.
1e te prive9te cineva din Aa!, e9ti mai ca eleAantul de
m!rea!L de te prive9te dind!r!t vreodat, e9ti aidoma cu un
burduA umAlat.
"ntr7un sA:r9it, de bun! seam! c! despre tine a spus poetul;
Ca un /urduf e) greu fi plin> Cu "old ct
malul) c&) mifcndu$l *leac& doar) c&t
de pu.in) Cutremur& su/ ea p&mntul.
!i dac& numai ar tuf i La =&s&ritul
lumii$o dat&) Apusu$ntreg s$ar n&rui
Ca$ntr$un vrte#) cu lumea$i toat&.
)a cuvintele acestea ale 'uriei7de7Rai, st!p:nul ei, 0ii
El7Qamani, spuse;
7,, 'uria, chiar c! limbuia ta este de pomin!I -i tu,
)un!7Plin!, ai vorbit minunat. <i acuma se cade s! v!
"ntoarcei la locurile voastre, ca s! l!sai s! vorbeasc!
b!laia 9i ro9covana.
0tunci Doare7"n70mia& 9i 3!paie7de7Uar se ridicar! 9i
venir! s! stea Aa!. -i mai "nt:i $r!i Aeti9cana cea b!laie c!tre
potrivnica ei;
7Eu sunt b!laia cea at:t de temeinic &u$r!vit! "n Coran5 Pe
mine m7a pomenit 0llah atunci c:nd a rostit; M%albenul
este culoarea care bucur! toate privirileIN 09a "nc:t este
cea mai Arumoas! dintre culoriI
<uloarea mea e o minune, Arumuseea mea e un hotar, iar
Aarmecul meu e des!v:r9ire. <!ci culoarea mea d! pre
aurului 9i d! Arumusee soarelui 9i celorlalte stele.
Ea "mpodobe9te 9i mere 9i piersici, 9i7i d! 9oAranului
lucire. Ea d! sclipire nestematelor, 9i d! lumin! $r:nelor
coapte.
Eu le pun toamnelor aur "n plete, iar p!m:ntul nu este at:t
de Arumos sub covorul lui de Arun&e dec:t mulumit!
smalului cu care "l dauresc ra&ele mele de soare.
<i tu, ru$inito, c:nd culoarea ta r!sare "n vreun lucru, e de
a(uns ca s!7i scad! din pre. /imica nu este mai de r:nd 9i
mai h:d. Prive9te bivolii, m!$arii, lupii, c:inii; ca 9i tine.
Dpune7mi un sin$ur lucru "n carc culoarea ta s! Aie v!&ut!
cu dra$. /ici Alorile, nici nestematele n7au Aost vreodat!
ru$iniiL numai arama cea murdar! are culoarea ta.
Iii nici alb! nu e9ti, nici nea$r!. 09a "nc:t nu te Aali cu
niciun har al acestor dou! culori, cu nicio vorb! ce se poate
spune "ntru lauda lorI
)a aceste cuvinte ale b!laiei, st!p:nul ei $r!i;
70cuma sa vorbeasc! 9i 3!paie7de7UarI
0tunci Acti9cana cea ro9covan! l!s! un &:mbet s!7i
str!lumine&e cele dou! 9iruri dc m!r$!ritare ale dinilor 9i, "n
aAar! de culoarea cea Aocoas!, mai avea 9i ni9te rotun(imi
$in$a9e, un mi(locel minunat, ni9te tr!s!turi potrivite, mi9c!ri
alese 9i plete de (ar rev!rsate "n $rele cosie pe spatele7i
vr!(itor, "ncepu prin a79i ar!ta mai "nt:i nurii, "ntr7o clip! de
t!cere, dup! care $r!i c!tre potrivnica cea b!laie;
7Dl!vit Aie 0llah carele m7a &!mislit nici peste m!sur! dc
$ras!, nici uscat! ca de boal!, nici nea$r! ca praAul de
c!rbune, ci a "n$em!nat "n mine, cu un me9te9u$ de
minune, culorile cele mai $in$a9e 9i rotun(imile cele mai
ispititoare.
1e altmintrelea, toi poeii au "n!lat laud! Arumuseilor
mele "n toate limbile de pe lume, 9i toate v:rstele 9i minile pe
mine m7au r:vnit anume.
<i, ca s! nu7mi aduc sin$ur! laude, c! nici nu e de tre7
buin!, iat! numai c:teva stihuri ticluite "ntru sl!virea mea.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehcrc&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cndfu cea de a trei sute treieci fi opta noapte
Dpuse;
... iat! numai c:teva stihuri ticluite "ntru sl!virea mea.
.n poet a spus;
=o"covanele au in firea lor 2n tainic sim.. -e
ftii) fi daca vrei S$l vei) n$ai s& mai sim.i
vreodat& dor S& mai prive"ti "i alt fel de femei.
<le cunosc deplin ginga"a art& -e$a te vr#i
cu ceea ce$i pl&cut) !i$ar fi in stare) dac&$ar
vrea> s&$l piard& C+iar "i pe ,ngerul Darut
3
.
.n altul a spus;
Mi$e drag&$o ro"covan&$nc&nt&toare)
Cu trup ca lancea dreapt& "i su/.ire) !i
care m$a vr&#it cu$a ei culoare.
4ar m&t&soasa$i um/r&
P
ce$n ne"tire 4$
mpodo/e"te ga tu) $am&gitoare) -e$at&tea ori
rn$a fermecat cu totul(
Culoarea ei sc&ldat&$n str&lucire
=evars& un parftim pe care potti$l
Asemui cu cel de sfnt aloe.
4ar c&nd "i$ntinde noaptea lin n&vodul) <a se
strecoar&$atunci la mine$n voie) !i$o .in
al&turi) dulce) lng& mine)
'an& ce ,ns&"i noaptea
P
anevoie) ,"i sc+im/&$
ncet culoarea "i devine Ca visurile noastre
prea senine.
<i tu, o, $albeno, e9ti spcalb! ca Arun&ele de mulu#ia
>
cele
de soi r!u, culese la Bab El7)u#
5
, aoase 9i aspre.
E9ti ca oala de lut ars, de care se slu(esc ne$u!torii de
c!p!:ni de oaie.
;
1up! credina musulman!, Darut era un "n$er de o Arumusee r!pitoare,
trimis de 0llah pe p!m:nt, 9i care i7a "nv!at pc oameni vr!(itoria.
;
*. 0.
Dalie traduce malv! F nalb!. Y Poarta de vest a ora9ului <airo in Evul *ediu.
E9ti ca huma 9i ca irul de pucioas! cc se Aolose9te la
hammam pentru smulsul perilorL 9i ca iarba7c:inelui.
0i chipul ca arama cea $alben!, asem!n!tor poamelor din
pomul Ha#um
1
ccl din iad, care "n loc de Aructe e plin cu
c!p!:ni de demoni.
-i despre tine a 9i spus poetul;
Mi$a dat ursita o femeie$att -e gal/en&
,nct) privind$o doar) Simt c&$mi plesnef
te capul de amar) 4ar inima fi oc+ii de
urt.
!i dac& sufietu$mi nu va putea S$o dea uit&rii) am
s&$mi pun de g&t 2n ftreang ori) /lestemnd fi
am&rt) S&$mi dau cu pumnii$n cap pn&$oi
cr&pa.
<:nd 0ii El7Qamani au&i aceste cuvinte, se cutremur! de
pl!ccrc 9i se porni pe un r:s de se dete cu picioarcle7n susL
dup! care le spuse celor dou! Aeti9cane s! 9ad! (os la locurile
lorL 9i, ca s! le dovedeasc! tuturora bucuria pe care o avusese
ascult:ndu7le, le d!rui daruri bo$ate, la Ael la toate, haine
Arumoase 9i nestemate de pe p!m:nt 9i din ape.
-i7aceasta7i, o, emire al drept7credincio9ilor, spuse
*ohammad El7Bassri c!tre caliAul El7*amun, povestea celor
9ase Aeti9cane care 9i7acuma tr!iesc cu bun! pace "ntre ele, "n
casa st!p:nului lor 0ii El7Qamani, la Ba$dad, cetatea noastr!.
<aliAul Au mulumit cum nu sc mai poate dc povestea
aceasta 9i "ntreb!;
7 <i, o, *ohammad, 9tii tu baremi unde se aAl! casa
st!p:nului acestor Aeti9caneG -i te7ai putea tu duce s!7l
;
"n cap. XXX3II, v. 6> 9i 65 din Coran) se spune; M0cesta este un pom care
cre9te din Aundul iadului. 3:rAurile lui sunt ca ni9te capete de demoni.N
"ntrebi de nu vrea cumva s! le v:nd!G 1ac! vrea s! le v:nd!,
cump!r!7mi7le 9i adu7mi7le.
*ohammad r!spunse;
7<eea ce pot s!7i spun, o, emire al drept7credin7 cio9ilor,
c c! nu am nicio "ndoial! c! st!p:nul acelor roabe 117? s!
vrea s! se despart! de ele, "ntruc:t le "ndr!$e9te (KSste
poateI
El7*amun spuse;
7Ia la tine, ca pre pentru Aiecare, &ece mii de dinari; ceea
ce Aace "n totului tot 9ai&eci de mii de dinari. 1!7lc din
partea mea acelui 0ii El7Qamani 9i s!7i spui c! le vreau pe
cele 9ase roabe ale sale.
)a vorbele accstea ale caliAului, *ohammad El7Bassri sc
$r!bi s! ia dinarii poruncii 9i se duse s!7l caute pe st!p:nul
roabelor, c!ruia "i spuse dorina emirului drept7
credincio9ilor. 0ii El7Qamani nu cute&! s! se "mpotriveasc!
dorinei caliAului 9i, lu:nd cei 9ai&eci de mii de dinari, Ie
d!du pe cele 9ase roabe lui *ohammad El7Bassri, care le
duse "ndat! dinaintea lui El7*amun.
<aliAul, dac! le v!&u, Au cum nu se poate mai "nc:ntat @i
de culoarea 9i de purt!rile lor alese, 9i de mintea lor luminat!
9i de Aeluritele lor haruri. -i hot!r" pentru Aiecare dintre ele,
"n haremul lui, c:te un iatac scump 9i, vreme dc mai multe
&ile, putu s! se bucure de des!v:r9irile 9i de Arumuseile lor.
Estimp, st!p:nul dint:i al celor 9ase, 0ii El7Qamani, simi
sin$ur!tatea $rea 9i "ncepu s! se c!iasc! de spaima care "l
A!cuse s! se supun! dorinei caliAului. -i, "ntr7o &i, a(uns la
cap!t de r!bdare, "i trimise caliAului o scrisoare plin! de
de&n!de(de mare, 9i "n care, printre alte lucruri .unare, erau 9i
stihurile urm!toare;
9almul meu cel plin de #ale
Str&/at& negur& "i vnt) !i$
a#ung& la acelea care
M$au frnt cu desp&r.irea grea( 4ile
sunt oc+ii mei) a+) ele ,mi sunt
urec+ile) fi sunt !i +rana mea) si
/&utura) Gr&dina) cerul via.a mea(
-e cnd am fost lipsit de ele) M&$
nec ,n #ale fi dureri %imica nu m&
mai desfat&) %imica nu m& mai
alin&. 4ar pleoapele$mi) de doruri
arse !i plnse de nem&ng&ieri) %u
mai cunosc) s&rman de ele) %ici
dulcea somnului +odin&(
-e ce nu le$oi fi$nc+is) n&tngul) tn
oc+ii mei> pe toate fase? S& le fi$
nc+is pe toate fase Su/ negurile
pleoapei mele) Ascunse$adnc) pn&
Li moarte) 'e veci iu/ite fi frumoase)
S& le fi fost p&strat ca$n um/ra 2nor
perdele mari fi grele.
-urere( %eagra mea durere( Mai
/ine mi$ar fi fost) ,mi pare) S& nu m&
fi n&scut pe lume) *ri s& nu le fi
cunoscut) -ec&t s&$mi lase$nfipte$n
coaste S&ge.ile ucig&toare Ale privirii
lor cu care M$au do/ort fi m$au
pierdut0
1up! ce caliAul El7*amun citi aceast! scrisoare, cum avea
un suAlet bun, porunci s! Aie chemate de$rab! cele 9ase
Aeti9cane, le d!rui la Aiecare c:te &ece mii de dinari, 9i haine
minunate, 9i alte daruri bo$ate, 9i le trimise pe dat! "nd!r!t la
st!p:nul lor de7alt!dat!.
<:nd 0ii El7Qamani le &!ri, sosind mai Arumoase dec:t
Auseser! ele vreodat!, 9i mai bo$ate, 9i mai Aericite, Au peste
m!sur! de bucuros, 9i tr!i mai departe cu ele "mpreun! "n
desA!t!ri 9i "n de&mierd!ri, p:n! ce sosi 9i a toate
1esp!ritoarea.
7<i, spuse -ehere&ada mai departe, s! nu cre&i, o, sultane
mult7Aericit, c! toate pove9tile c:te p:n! acuma le7ai au&it
sunt mai de preuit sau c! ar Ai de asemuit cu 'ovestea
*ra"ului$de$A ram&) pc care am p!strat7o ca s! ri7o
povestesc noaptea urm!toare, dac! vei binevoi, de bun!
seam!.
-i micua 1onia&ada stri$!;
7,, cc dulce ai Ai de ne7ai povesti, a9tept:ndu7te iar,
primele vorbe m!carI
0tunci -ehere&ada &:mbi 9i $r!i;
De poveste9te c! a Aost un sultan 7 numai unul 0llahI...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i, sAioas!, t!cu.
P,3EDTE0 .).IT,0RE
0 <ETZ2II71E70R0*Z
-ar cndfii cea de a trei sute treieci "i noua noapte
-cherc&ada spuse;
e poveste9te c! "n scaunul de domnie de la
1amasc al caliAilor din neamul ommeia&ilor se
aAla un sultan 7 numai unul 0llah este sultanI 7 pe care
"l chema 0bdalmale# ben7*ervan
1
. "i pl!cea s! stea
adesea la taiAas cu "nelepii din "mp!r!ia lui, despre
st!p:nul nostru Doleiman ben71audS 4asupra7i Aie ru$!7
ciunea 9i paceaI8, despre harurile, despre virtuile 9i
despre nem!r$inita putere a acestuia asupra Aiarelor din
pustiet!i, a eAriilor ce umplu v!&duhurile, a $innilor
din ape 9i de pe subp!m:nturi.
"ntr7o &i, pe c:nd caliAul, ascult:nd istorisirea cc i se
de9ternuse despre ni9te vase de aram! veche pline cu un
abur ne$ru 9i ciudat ce c!p!ta "ntruchip!ri diavole9ti, se
minuna peste m!sur! 9i p!rea c! s7ar "ndoi de adev!rul
unor atari Aapte a9a de r!&v!dite, dintre oaspei se ridic!
Taleb ben7Dehl, vestitul c!l!tor, care adeveri istorisirea
ce7o ascultaser! 9i ad!u$!;
1
<aliAul A/dali$MaliJ /en Marvan a domnit intre anii 68B7B?+L sub conducerea lui
a avut loc o ampla reor$ani&are administrativ! a statului, s7au b!tut primele
monede arabe 9i s7au dus lupte $rele pentru cucerirea posesiunilor bi&antine din
0Arica de /ord.
0
Soleiman /en -tiudeste numele arabi&at al lui Dolomon, Aiul lui 1avid, marele
re$e al evreilor.
7<u adev!rat, o, emire al drept7credincio9ilor, vasele
acelea de aram! nu sunt altele dcc:t cele "n care au Aost
"nchi9i pe vremurile de demult $inni r!&vr!tii "mpotriva
poruncilor lui Doleiman, 9i care au Aost aruncate, dup! ce
au Aost pecetluite cu pecetea cea "nArico9!toare, "n aAundul
m!rii mu$inde, sub !rmurile *a$hrcbului din 0Arica de la
0pus. "7urnul care iese din ele nu este altceva dcc:t
suAletul ccl "n$hesuit acolo al eAriilor, 9i carc nu pre$et!
s! capcte iar! "n v!&duhul slobod chipul lor cel cumplit de
la "nceputuri.
1
)a vorbele acestea, ispita 9i minunarea caliAului
0bdalmale# sporir! p:n! peste Pire, 9i "i spuse lui Taleb ben7
Dehl;
7,, Taleb, tare a9 vrea s! v!d 9i cu unul din acele vase dc
aram! "n care &ac "nchi9i eAriii ca un aburI Docoi c!
lucrul ar Ai cu putin!G 1e7ar Ai a9a, sunt $ata s! pornesc
eu "nsumi s! Aac ccrcet!rile de trebuin!. Ta spuneI
El r!spunse;
7,, emire al drept7credincio9ilor, poi avea un vas ca
.tcela chiar aici, Aar! a te c!l!tori 9i Aar! a7i osteni sl!vitul
trup. /u ai dec:t a trimite o scrisoare emirului *ussa,
lociitorul t!u din tara *a$hrebului
>
. <!ci muntele sub
care &ac vasele este le$at cu *a$hrcbul printr7o limb! de
p!m:nt ce poate Ai str!b!tut! cu piciorul. Emirul *ussa,
de cum va primi scrisoarea ta, nu arc s! &!boveasc! a "m7
plini poruncile st!p:nului nostru caliAul.
in varianta tradusa dc *. 0. Dalic, sc adau$!; Iar printre cci dc Ja! la acea
adunare sc aAla 9i an7/abi$a a&7Hubiani, care [pusc; M0dev!rat a $r!it Taleb "n
ccca cc a istorisit, precum m!rturisesc 9i . ovilitele <elui dint:i dintre "nelepi;
!i -omnul c&tre Soleiman rosti aceste vor/e sfinte0 Q=idic&$te fi fii califfi$oc&rmuie
ca un p&rinte( 'e cei care fi se supun cinstefte$i pentru supu"ie) -ar pe acei ce se$nd&r#esc
inc+i&e$i stra"nicpe vecie(R -i Doleiman i7a "n$hesuit in ni9te vase de arama 9i i7a
rosto$olit in marc.N 40n7/abi$a a&7Hubiani a Aost un poet de seam! "n epoca
prcisla7 loic."L pre&ena lui in povestea aceasta este un anacronism.8
Emirul *ussa ben /ossair a oc:rmuit in numele caliAului re$iunea
*a$hrcbului 4denumirea arab! a 0Aricii dc /ord 7 cu *arocul, 0l$eria
<uvintele acestea avur! puterea de a71 hot!r" pe
0bdalmale# care, pe dat!, "i spuse lui Taleb;
7-i cine mai bine ca tine, o, Taleb, ar Ai "n stare s! mear$!
"n ara *a$hrcbului s! duc! scrisoarea mea emirului
*ussa, lociitorul meuG "i dau puteri depline s! iei din
vistierie tot ce socoi c! este de nevoie pentru cheltuielile
de c!l!torie 9i s! iei c:i oameni "i trebuie ca s! te
"nsoeasc!. <i d! &or, o, TalebI
-i pe loc caliAul scrise cu chiar m:na lui scrisoarea c!tre
emirul *ussa, o pecetlui 9i o "nm:n! lui Taleb care s!rut!
p!m:ntul dinainte7i 9i, de "ndat! ce pre$!tirile se ispr!vir!,
porni de s:r$ c!tre *a$hreb, unde a(unse Aar! de niciun
neca&.
Emirul *ussa "l primi cu bucurie 9i cu toate cinstirile
cuvenite unui trimis al emirului drept7credincio9ilorL iar
Taleb "i "nm:n! scrisoarca, pe care emirul o lu! 9i, dup! ce o
citi 9i pricepu despre ce e vorba, o duse la bu&e, pe urm! la
Arunte, 9i $r!i;
70scult 9i m! supunI
-i numaidec:t trimise s! Aie chemat la el 9eicul
0bdossamad, omul care str!b!tuse toate locurile dc pe p!m:nt
locuite de oameni 9i care acum "9i petrecea &ilele b!tr:neii
"nsemn:nd cu $ri(!, pentru cei ce vor veni, toate c:te
cunoscuse "ntr7o via! "ntrea$! de c!l!torii Aar! de r!$a&.
Iar c:nd 9eicul sosi, emirul *ussa "l "nt:mpin! cu mult!
cuviin! 9i "i spuse;
7,, 9eiculc 0bdossamad, iat! c! emirul drept7credin7
cio9ilor "mi trimite porunc! s! caut vasele cele vechi de
aram! "n care $innii r!&vr!tii au Aost "nchi9i de c!tre
st!p:nul nostru Doleiman bcn71aud. 3asele acelea &ac pe
Aundul unei m!ri ce se aAl! la poalele unui munte care
9i Tunisul dc a&i8. Dub conduccrca lui, armatele musulmane au cucerit 0ndalu&ia
4Dpania8, intre anii B117B1E. "n timpul caliAatului lui al73alid I. cel de al 9aselea
caliA din dinastia ommeia&ilor 9i Aiul lui 0bd ali7*ali#.
pare7se c! se ridic! la Aruntariile cele mai "ndep!rtate ale
*a$hrebului. *!car c! dc mult! vreme cunosc ara toat!, eu
n7am au&it s! se Ai pomenit vreodat! de marea aceea 9i nici dc
vreun drum care s! duc! "ntr7acoloL dar tu, o, 9eicule
0bdossamad, care ai str!b!tut toat! lumea, tic bun! seam! c!
9tii de muntele acela 9i de marea aceea.
-eicul cu$et! vreme de un ceas 9i r!spunse;
7,, emirule *ussa ben7/ossair, despre muntele acela 9i
despre marea aceea am au&it eu c:ndvaL "ns! p:n! acum nu
am putut, cu toat! r:vna mea, s! a(un$ la eleL drumul care
duce acolo este tare anevoios din pricina lipsei de ap! din
A:nt:niL 9i e nevoie de mai bine de doi ani
multe luni spre a a(un$e, 9i "nc! 9i de mai mult spre a te
"ntoarce, dac! te mai poi "ntoarce cumva dintr7o ar! .ii c!rei
locuitori nu au dat niciun semn de via! niciodat! @i care
tr!iesc "ntr7o cetate a9e&at!, &ice7se, chiar pe v:r7 Aul
muntelui cu pricina, o cetate "n care nimeni nu a i&butit "nc!
s! intre 9i care se nume9te <etatea7de70ram!.
-i, dup! ce rosti aceste cuvinte, b!tr:nul t!cu, mai c u$et!
o vreme, 9i ad!u$!;
7-i nu se cade s!7i ascund, o, emirule *ussa, nici c! ti
rumul este pres!rat cu piedici "nArico9!toare 9i c! trece
printr7o pustietate s!l!9luit! de eArii 9i dc $inni, str!(eri .ii
acelor locuri nec!lcate de picior de om "nc! din vremu7
rile cele de demult. 0Al!, a9adar, o, ben7/ossair, c! Aiii
oamenilor nu au slobo&enie s! calce pe melea$urile acelea
de la mar$inile cele mai dinspre apus ale p!m:nturilor
aAricaneL numai doi in9i au putut s! le str!bat!; unul este
Doleiman bcn71aud, iar cel!lalt 0lexandru7<el7<u7 I 8ou!7
<oarne. -i, din vremilc acelea stinse, t!ccrea s7a "nst!p:nit
netulburat! peste acele nem!r$iniri pustiiteI I 8ac! deci,
Aar! p!sare Aa! de at:tea piedici tainice 9i Aa! de at:tea
prime(dii, ii s! "ndepline9ti poruncile caliAului, 9i te
ispite9ti la o asemenea c!l!torie pe ni9te melea$uri Iar!
urm! dc drum 9i Aar! nicio alt! c!l!u&! dec:t slu$a
ta, pune s! se "ncarce cu burduAuri pline cu ap! o mie de
c!mile, 9i alte o mie de c!mile cu hran! 9i cu &ahereaL ia cu
tine c:t mai puini str!(eri, c!ci nicio putere omeneasc! nu ne7
ar i&b!vi de m:nia puterilor "ntunecate a c!ror st!p:nire va s7o
c!lc!m, 9i nu avem de ce s! le st:rnim cu valuri de o9timi
amenin!toare 9i &adarnice. Iar c:nd totul va Ai $ata, s!7i Aaci
adiata, o, emirule *ussa, 9i s! pornim.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cndfit cea de a trei sute patruecea noapte
Dpuse;
-i c:nd totul va Pi $ata, o, emirule *ussa, s!7i Paci
adiata 9i s! pornim.
)a cuvintele acestea, emirul *ussa, oc:rmuitorul
*a$hrcbului, dup! ce chem! "n a(utor numele lui 0llah, nu
mai vru s! stea o clip! la 9ov!ial!, "i str:nse pe toi mai7marii
o9tilor 9i ai "mp!r!iei lui, 9i, de Aa! cu ei, l!s! totul cu
le$!m:nt 9i "l numi caimacam "n locul lui pe Piui s!u 'arun.
1up! care, porunci s! sc Aac! pre$!tirile cuvenite, nu lu! cu
sine dec:t c:iva oameni ale9i pe spr:ncean! 9i, "nsoit de
9eicul 0bcAossamad 9i de Taleb, trimisul caliAului, porni pe
drumul c!tre pustie, urmat dc o mie dc c!mile "nc!rcatc cu
ap!, 9i dc alte o mie "nc!rcate cu hran! 9i cu &aherea.
<aravana merse prin sin$ur!t!i oable &ile 9i luni "n 9ir,
Aar! s! "nt:lneasc! "n calea ei nicio Aiin! vie prin acele
nem!r$iniri netede ca o mare lini9tit!. -i c!l!toria inu a9a
mai departe prin t!cerea neclintit! p:n! ce, "ntr7o &i, &!rir! "n
dep!rtare ca un Ael de nor sclipitor la dun$a &!rii, c!tre care
se "ndreptar!. -i v!&ur! c! era o cl!dire cu &iduri "nalte de
oel chine&esc, spri(init! pe patru r:nduri
4ic st:lpi de aur ce m!surau dc (ur "mpre(ur c:te patru mii de
pa9i Aiecare. Iar bolta acclui palat era de plumb 9i slu(ea ca
loc de s!la9 potoapelor de ciori care erau sin$urii locuitori ce
se &!reau sub cer. "n peretele cel mare se deschidea o u9!
lar$! de abanos $reu, v:rstat cu aur, iar pe o tabl! uria9! de
aram! ro9ie se puteau citi, scrise in slove ioniene, aceste
cuvinte pe care 9eicul 0bdossamad le buchisi 9i pe care le
t!lm!ci emirului *ussa 9i "nsoitorilor s!i;
4ntr& "i ,nva.& cu luare$aminte
-e la st&pnii de mai ,nainte.
-orm to.i) trecu.i deodat&$n somnuri grele)
La um/ra lung&$a turnurilor mele.
C&ci moarte$n um/r& i$a purtat curnd.
S$au spul/erat cu to.i ca pleava$n vnt.;
Emirul *ussa r!mase p:n! peste poate de tulburat au&ind
aceste cuvinte t!lm!cite ele b!tr:nul 0bdossamad \,.i
murmur!;
7/u este alt dumne&eu dec:t numai unul 0llahI
Pe urm! spuse;
7D! intr!mI
-i, urmat de tovar!9ii lui, trecu pra$ul u9ii cclci mari si
intr! "n palat.
"n Aaa lor se ivi atunci, "ncon(urat! de &borul mut al
p!s!rilor mari 9i ne$re, "n $oliciunea lui de piatr!, un
1
)i *. 0. Dalie;
Cei ce$au domnit cu fal& nu mai sunt.
Ltlsar$fi toat& fala pe p&mnt.
%umai palatul lor mai d& de veste
C din ei to.i niciunul nu mai este.
4$a secerat pe rtind amara moarte.
!i pul/ere$s acum) de oase sparte.
Au stat aici la un popas de$o clip&
!i iar&"i au plecat in mare pripa.
turn al c!rui v:rA se pierdea din privire 9i la piciorul c!ruia se
r:nduiau roat! patru 9iruri dc morminte ce "ncon(urau un
sicriu m!re de cle9tar lustruit, "mpre(urul c!ruia se citea
"nscrierea aceasta, cioplit! "n litere ioniene, cu slove de aur
"mpodobite cu nestemate;
Be.ia /ucuriei a trecut Ca un fior de frig
a/ia$nceput.
-e ct& faim& fi ce str&lucire M$am /ucurat la
vremea$mi de m&rire(
Cte cet&.i nu r&sunar& greu -e
su/ copitele calului meu(
Ca un simun sc+im/ai orafe$n fum( Ca
fulgerul arsei domnii in scrum(
-e carul meu trt$am regi pu+oi( l$am
+ot&rt p&mntului legi noi(
!i iat&$acum( Be.ia a trecut) Ca un fior
de frig a/ia$nceput)
6&r& s& lase urma unui c+ip Ct m&car
las& spuma pe nisip(
M$a do/ort ne$nduplecata moarte( %$au fost
puteri s$o$ntoarc&$n alt& parte.
%u rn$au putut sc&pa de g+eara ei %ici
oftile fi nici curtenii mei.
Ascult&) c&l&torule) acum) Cor/e pe
care gura mea) nicicum)
'e c&nd tr&iam) nu le$a mai spus vreodat&(
'&streaa$.i pururi inima curat&(
9e /ucur& ,n pace 11 cuminte -e ti+na vie.ii)
fi de ct cuprinde
-in frumuse.ea pururea n&luca) 'entru c&
moartea mine$o s& te duc&.
Mine) p&mntul are s& r&spund&
Celor ce te$or striga cu fa.a crunt&(
@< mort( -in snul meu nu mai delegi 'e
cei pe care i$am ,nc+is pe veci C
1
)a *. 0. Dalic, Ai$urea&! trei inscripii, nu doar una 7 precum
urmea&:;
Cei ce tr&ir&$n ani fi evi apufi.
SulS /ol.ile acestea) tofi sunt dufi.
'rivefte ce$au a#uns intr$un sfr"it.
Cnd marele pr&p&d i$a /iruit.
S$au lep&dat de tot cc$au adunat)
-c toat& /ucuria) "i$au plecat.
Cc nu$m/r&cau? !i cc n$or fi mncnd?
!i$acu$i m&nnc& viermii in mormnt.
Ct fr&mnt fi ct& trud& am tot risipit mereu(
Ct potop de omenire am supus su/ /ra.ul meu(
Cte /&uturi alese) cte falnice ospe.e
Am gustat ,n von de strune fi de glas de cnt&re.e(
Cte crncene oprelifti fi porunci necl&tinate
Am pus neamurilor lumii ,naintea mea plecate(
Cte mari cet&.i dro/ite am pr&dat din temelie
!i fecioarele lor toate le$am trt in grea ro/ie(
Biet ne/un) am spart &porul l&comiilor de"arte
6&r&$a cugeta vreodat& c& m$afteapt& neagra moarte(
*mule) c&t ,nc& nu e .ol pocalul dulce$al sor.ii)
Cuget& la /ietu$.i suflet fi la ceasul mare$al mor.ii(
C& nu peste mult .&rna i.i va acoperi mormntul
!i pe veci vei pierde via.a fi te va$ng/i.i p&mntul(
9ot ce v& las in urm& nu las din d&rnicie)
-ar legea sor.ii scrie a lumii temelie.
M$am /ucurat de toate ce se pot lacom strnge
!i le$am p&it ca leul cel nes&tul de snge.
<u n$am ftiut ce$i ti+na) nici darul ce$i) nici mila.
%u m$a$n#ricat nici fond) nu m$a oprit nici sila.
0u&ind aceste cuvinte pe care le t!lm!cea 9eicul
0bdossamad, emirul *ussa 9i tovar!9ii lui nu se mai putur!
opri s! nu pl:n$!. -i st!tur! mult! vreme "n picioare acolo, "n
Aaa sicriului 9i a mormintelor, repet:ndu79i (alnicele cuvinte.
Pe urm! se "ndreptar! c!tre turnul care era "nchis cu o u9! cu
dou! canaturi de abanos, pe care se citea inscripia aceasta,
s!pat! 9i ea tot "n litere ioniene "mpodobite cu nestemate;
1>> numele Celui ce$n veci nu piere !i
care e ,n veci nesc+im/&tor) -omn al
t&riei fi st&pn puterii $ 4a /ine$aminte)
tu) cel c&l&tor 'e$aceste locuri0 fugi de
,ngmfare) C&ci totu$i n&lucire$
nfel&toare.
4a /ine$aminte) deci) Li pilda mea) %u
te l&sa$n"eLit de ce$i p&rere) C&ci te vei
pr&v&li$n genunea rea.
,n gra#durile mele) ece mii -e cai aveam)
din cea mai /un& ras&) Slu#i.i de regii prin.i
,n /&t&lii !i$adu"i ca ro/i de$of tenii mei
acas&.
Fece mii de cadne$aveam atunci) ,n um/rele
iatacurilor mele $ %e"tiutoare de dureri fi
munci) -in neamuri mari de regi) ca ni"te
stele.
!i m& r&puse soarta su/ grelele$i lcate) Cea scrisa din vecie
de Fiditoru$a toate. 'ierarea mi$a fost scrisa cu gra/nica
urgie $ S&$fi povestesc ae marea mea putere( %u vrea s& mi se
sc+im/e pe multa$mi /og&.ie. %u$mi folosesc of tenii ce$n #uru$
mi stau ac pa&* %ici fra.ii) nici p&rin.ii) nici slugile din cas&.
'e drumurile$mi grele adarnic str&/&tute. M&$nv&luie
pierarea cu um/rele ei mute. 4ar mine altu$fi umple cu
/ucurii pa+arul. 'e mine m& afteapt& sicriul si groparul !i vine
ceasu$n care voi sta li #udecat& Cu cte rele multe am s&vrfit
vreodat&. Cei dar s& nu te$nsele am&gitoarea via.&. Cea care
sc+im/& lumea fi fa.& dup& fa.&(
!i mai aveam o mie de fecioare) Minuni de
pe t&r&mele minunii) Cu sni pietro"i "i
c+ipuri m/itoare) Mai luminoase dect
fa.a lunii.
So.iile pe care le$am avut Mi$au d&ruit) s&$mi
fie /ucurie) Coconi frumo"i cum nu s$au mai
v&ut) 2rma"i vite#i ca leii) peste$o mie.
%ecnt&rite$aveam comori ,ntregii !i de
la =&s&rit pn&$n Apus) %oroadele) cu
crai) cu domni "i regi) Su/ /ra.ul oastei
mele s$au supus(
!i socoteam cu gndul meu seme. Cum
c& puterea mea nu va pieri !i c& durata
marii mele vie.i -in veacuri e) "i$n veci
va d&inui.
-eodat&) ins&) auit$am glasul) Cenind
ca un r&sunet de departe) Care$mi
vestea c& e aproape ceasul Dot&rnicit de
cel far& de moarte)
!i$am strns) gndind la soarta mea) osta"i(
Cite#ii$mi c&l&re.i f&r& de num&r) !i sutele$mi de
mii de pedestra"i Cu spade$n mni "i plato"e pe
um&r.
!i$am strns to.i regii prin"i in lupte grele !i toate$
ale o"tirii$mi c&petenii. !i to.i mai$marii$mp&r&.iei
mele) Supu"ii to.i) de$a valma) sumedenii.
Si tot ce$aveam ,n sipete "i$n l&i) ,n fa.a
tuturora am adus) Comori din trude$amare
"i din pr&i) !i tuturora le$am gr&it "i$am
spus0
@Gr&mei de aur si argint $ comori %ecnt&rite $
vi le dau pe rnd.
-ac&$mi pute.i spori i/&vitor Cu$o
singur& i via.a pe p&mnt.A
Ci ei au stat cu oc+ii$n #os
t
t&cnd. 4ar sufletu$
mi pieri cafumu$n vnt) !i$a#unse$al mor.ii
negre ad&post 'alatul meu. 4ar numele cu
care M$au preasl&vit) pe cnd tr&iam) a fost0
Kuf /en$Sedadi /en$Aad cel Mare7
0u&ind acestea, emirul *ussa 9i tovar!9ii lui i&bucnir! "n
hohote dc pl:ns. 1up! care intrar! "n turn 9i "ncepur! s!
str!bat! s!lile cele uria9e, s!l!9luite de pustiu 9i de t!cere. -i
p:n! la urm! a(unser! "ntr7o "nc!pere mai marc dec:t toate
celelalte, cu tavanul boltit. -i, din tot turnul, numai "n
"nc!perea aceea se aAla 9i o mas!, mare peste m!sur!, A!cut!
din lemn de santal, minunat lucrat!, 9i pe care str!lucea o
"nscriere b!tut! "n litere Arumoase, asemenea cu cele de mai
"nainte, cu urm!toarele stihuri;
3
'oporul lui Ad 4sau 0ad8, dup! tradiia arab!, era un neam dc uria9i care au
locuit in Irem 40ram8, cea cu mari coloane; Mcetate care nu "9i avea asemuire "n
nicio ar!N 4Coran, cap. l7XXXIX, v. 6, B8 situat! pe dealurile 0lah#aA 4Colinele de
%isipK din sudul 0rabici 4re$iunea 'adramaut8. 1espre poporul acesta, care a Aost
nimicit de 0llah din pricina nesupunerii sale la poruncile divine, Coranul 4cap.
3II, v. 6,B8 spune c! a urmat poporului lui /oe 9i c! a Aost d!ruit de 1umne&eu cu
o statur! de uria9i. .nii "nv!ai arabi, printre care 9i celebrul Ibn Khaldun,
observ! totu9i c! locuinele acestei populaii, ale c!ror urme sc mai pot vedea 9i
a&i, nu dep!9esc proporiile obi9nuite ale cl!dirilor altor neamuri.
)a *. 0. Dalie, poc/.ia arc un coninui deosebit;
'rin ani fi ani s&$.i aminte"ti de mine@ Cnd va veni
prpdul fi la tine.
Sunt 7iul lui !eddad($ 'e$ntreg p&mntul St&pnul lumii$
am fost eu ani de$a rndul(
Mi s$au supus oftimile dufmane. !amul) fi MisruL neamurile$adane*.
9o.i craii lor mi$ngenunc+eau nainte !i tremurau 7acnau$mi #ur&minte.
4\-amul 7 DiriaL *isrul 7 E$iptulL pentru neamurile adane 7 ve&i nota de mai
sus.8
Cndva aici Li mas& !edeau)
su/ mari cununi) * mie de
domni c+iori !i$o mie cu oc+i
/uni.
Acuma) in mormnt) Stau
or/i) cu to.i) la rnd.
.imirea emirului *ussa spori 9i mai mult "naintea acelei
taineL 9i, Aar! a putea s!7i $!seasc! de&le$area, "9i "nsemn! 9i
aceste cuvinte pe per$amentele saleL apoi ie9i din palat,
tulburat peste Aire, 9i porni mai departe cu "nsoitorii lui pe
calea c!tre <etatea7de70ram!.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u se lu7
minea&! de &iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cndfii cea de a trei sute patrueci fi una noapte
Dpuse;
... pomi mai departe cu "nsoitorii lui pe calea c!tre
4 etatea7de70ram!.
'riveam din "aua calului in are
Cum str&luceau of renii mei c&lare.
Am str&ns rr&mei de aur ca s&$mi fie
Cu aur s&$mi r&scump&r suflet) via.& $
A"a gndeam cu mintea mea semea.&.
Am strns gr&mei de aur ca sa$nu
-e a#utor 9a vreme de urgie.
Ci altfel +ot&ri St&p&nu$a$toate $
!i$acuma ac in grea singur&tate.
M$a pr&/u"it din slav&$n nefiin.&) M$a$
nv&luit in giulgi de umilin.&.
F&log sunt ai in cump&na cumplit&.
-e c&ile pier&rii te fere"te.
C&ci piaa mor.ii impre#ur p&nde"te(
*erser! ci o &i, nese: trei, p:n! seara. 0tunci v!&ur!
ivindu7se "naintea oi a9&at pc o temelie "nalt! 9i luminat de
ra&ele ro9ii ae oaelui "n asAinit, un c!l!re st:nd nemi9cat
9i in:nd"nv:it o lance lat! dc Aier cc p!rea o Alac!r! vie, ae
culara acrului de Aoc din &are.
<:nd a(unser! p1ap de tot de n!luca aceea, v!&ur! c! 9i
c!l!reul, 9i du, 9#emelia pe care 9edeau erau de aram!, iar
pe AieruSlaice, pe latura luminat! de cele din urm! ra&e ale
soarta, eau s!pate "n litere de (ar cuvintele acestea;
@%e,nfrica.i c&ltai) uic& a.i p&truns pn& la p&mnturile oprite)
dac& ru n vti mai ,ntoarce de unde a.i venit) dac& nu
cunoa"tetidrinvl c&tre Cetate) ,mpinge.i$m& cu minile fi roti.i$
mpcterHlia mea) apoi ,narepta.i$m& ,ncotro voi r&mne irtos ci
fa.a.A
0tunci emirul /usa se apropie de c!l!re 9i "l "mpinse
cu m:ns ii codat!, cu iueala Aul$erului, c!l!reul se
r!suci9ise @pri cu Aaa "n partea cu totul dimpotriv! cclci p
areo urmaser! c!l!torii. Iar 9eicul 0bdossamad pricepc!
ntr7adev!r se "n9elase 9i c! noua calc era calca cea b i!.
"ndat! caravana(itoc:ndu7se "nd!r!t, porni pe calea cea
nou! 9i "9i urrric!ltoria &ile 9i &ile "n 9ir, p:n! cc a(unse,
"ntr7un Aapie sar!, "n Aaa unui st:lp de piatr! nea$r!, de
care era Acpt!"n lanuri o A!ptur! ciudat! din care nu se
vedea de: o (m!rate de trup, cealalt! (um!tate Aiind
"n$ropat!al:n "n p!m:nt. Trunchiul acela ce ie9ea din
p!m:nt pica in $ur$ui h:d, r!s!dit acolo de puterile
iadului, Ac] n]9ru 9i mare ca un trunchi de palmier b!tr:n
9i .sat v!duvit de Arun&ele lui. 0vea dou! aripi uria9e 9i
lere9i patru m:ini, dintre care dou! erau ca labele cu $leae
se leilor. .n p!r epos ca p!rul cel aspru din coacAa n9aului
s!lbatic se &burlea crunt pe easta lui "nArico9iare "n
$!vanele ochilor ardeau
lumini ro9ii, pe c:nd Aruntea cu dou! r:nduri dc coarne dc bou
era $!urit! de un ochi ce sc holba int!, "mpietrit, arunc:nd
sclipiri ver&i ca ochii de ti$ru ori dc panter!.
)a ivirea c!l!torilor, trunchiul "ncepu s!79i &bat! braele,
sco:nd sunete "nArico9!toare 9i Ar!m:nt:ndu7se de&n!d!(duit,
de parc! ar Ai vrut s!79i rup! lanurile ce71 ineau le$at de
st:lpul cel ne$ru. -i caravana, cuprins! ae o spaim! mare,
"ncremeni pe loc, nemaiav:nd putere nici s! mear$! "nainte,
nici s! dea "nd!r!t.
0tunci emirul *ussa se "ntoarse c!tre 9eicul 0bdossamad
9i "l "ntreb!;
7Poi tu cumva, o, preacinstite 9eic, s! ne spui ce poate Ai
aceastaG
-eicul r!spunse;
7Pe 0llahI o, emire, aceasta trece de "nele$erea mea.
-i emirul *ussa &ise;
70tunci du7te mai aproape 9i "ntreab!71. Poate ne7o
lumina chiar el.
-i 9eicul 0bdossamad nu vroi s! arate c! 9ov!ie, sc
apropie de ar!tare 9i "i stri$!;
7In numele 0toatcst!p:nitorului care ine sub m:na lui
"mp!r!iile cele v!&ute 9i cele nev!&ute, te (uruicsc s!7mi
r!spun&i. Dpune7mi cine e9ti, de c:nd e9ti aici, 9i carc7i
pricina ce i7a c!9unat o pedeaps! a9a dc ciudat!.
0tunci trunchiul latr!. -i iat! ce "neleser! emirul *ussa,
9eicul 0bdossamad 9i tovar!9ii lor din $roh!ielile lui;
7Dunt un eArit din spia lui Eblis, tat!l $innilor. /umele
meu este 1ae9 ben70laema9. *7a "nl!nuit aici Puterea
cea /ev!&ut!, p:n! la sA:r9itul veacurilor.
,dinioar!, "n ara aceasta oc:rmuit! de "mp!ratul *!rii,
se aAla <etatea7de70ram!, sub ocrotirea unei &eie cioplite din
a$at! ro9ie. Pa&nic 9i locuitor al acelei cet!i eram eu. "ntruc:t
chiar c! "mi A!cusem l!ca9 "n l!untrul eiL 9i din toate !rile
veneau mulimi de oameni s!79i aAle soarta prin mi(locirea
mea 9i s! asculte prorocirile 9i pre&icerile mele.
"mp!ratul *!rii, c!ruia 9i cu "i eram supus, avea sub
st!p:nirea lui toat! oastea duhurilor r!&vr!tite "mpotriva
puterii lui Doleiman ben71audL 9i m! ridicase c!petenie peste
oastea aceea, dac! ar Ai Aost s! i&bucneasc! vreun r!&boi "ntre
el 9i acel st!p:n "nArico9!tor al $innilor. -i chiar c! r!&boiul
nu &!bovi mult p:n! s! i&bucneasc!.
"mp!ratul *!rii avea o Aat! a9a de Arumoas!, "nc:t Aaima
ei a(unsese p:n! la urechile lui Doleiman. -i Doleiman, dorind
s7o aib! printre soiile lui, trimise un sol la "mp!ratul *!rii
ca s! i7o cear! de soie 9i totodat! s!7i porunceasc! s! sAarme
statuia de a$at! 9i s! m!rturiseasc! numaidec:t c! nu este alt
dumne&eu dec:t numai unul 0llah 9i c! Doleiman este
proAetul lui 0llah. "9i "l amenina cu m:nia 9i cu r!&bunarea,
de nu se va supune pe dat! dorinelor lui.
0tunci "mp!ratul *!rii "9i adun! vi&irii 9i c!peteniile tic
$inni 9i le spuse;
7Iat! c! Doleiman m! amenin! cu tot Aelul de n!paste, ca
s! m! sileasc! s! i7o dau pe Aata mea 9i s! sA!r:m statuia
care slu(e9te de l!ca9 c!peteniei voastre 1ae9 ben7
0laema9. <e $:ndii voi despre amenin!rile luiG D! m!
plec ori s!7i stau "mpotriv!G
3i&irii r!spunser!;
7-i ce ai avea, o, doamne al nostru, s! te temi de puterea
lui DoleimanG Puterile noastre sunt pe puin tot .it:ta de
tari ca 9i ale lui. -i vom i&buti noi s! i le nimicimI
0poi se "ntoarser! c!tre mine 9i7mi cerur! sAatul. 0tunci
eu spusei;
7Din$urul nostru r!spuns c!tre Doleiman este s!71
ciom!$im bine pe trimisul lui.
1
-i Aapta se s!v:r9i pe dat!. -i7i spuser!m trimisului;
1
"n varianta tradus! dc *. 0. Dal ie, "mp!ratul *!rii o implor! pe idoli!; %$
am s& m& tem de Soleiman nicicnd. C& ftiu cu /ine tonte cate sunt. ,l voi
dro/i in praf) de vrea r&/oi $ !i sufletul am s& i$i smulg apoi(
7 "ntoarce7te acuma s!7i poveste9ti st!p:nului t!u ce7ai
p!it.
<:nd a aAlat cum a Aost p!timit trimisul lui, Doleiman s7a
m:niat peste m!sur! 9i a str:ns numaidec:t toate puterile pe
care le avea la "ndem:n! 7 duhuri, oameni, p!s!ri 9i (ivine. 0
"ncredinat lui 0ssaA ben7Bar#hia puterea peste o9tile
omene9ti, 9i lui 1omriatt, sultanul eAriilor, puterea peste
toat! oastea duhurilor, "n num!r dc 9ai&eci de milioane, 9i
peste cea a (ivinelor 9i a p!s!rilor de prad!, venite din toate
p!rile v!&duhurilor 9i de pe toate ostroavele 9i din toate
m!rile p!m:ntului. -i c:nd totul Au $ata, Doleiman porni "n
Aruntea acclei amarnice o9tiri s! n!p!deasc! ara "mp!ratului
*!rii, domnul meu. -i cum a(unse, "9i or:ndui oastea "n
r:nduri de b!t!lie. 09e&! mai "nt:i la cele dou! aripi (ivinele
r:nduite dup! "nsemn!tate, "n patru 9iruri, 9i puse "n
v!&duhuri p!s!rile cele mari de prad!, menite s! slu(easc! de
str!(i, spre a7l vesti despre mi9c!rile noastre 9i a se repe&i
deodat! asupra lupt!torilor no9tri ca s! le crape 9i s! le scoat!
ochii. ,astea din Arunte o alc!tui din oameni, iar pe cea din
spate din duhuriL 9i puse de7a dreapta lui pe vi&irul 0ssaA ben7
Bar#hia, iar de7a st:n$a pe 1omriatt, c!petenia eAriilor din
v!&duh. El r!mase la mi(loc, st:nd "ntr7un (e de porAir! 9i
aur, purtat de patru eleAani str:n9i roat!. -i slobo&i apoi
semnul de b!t!lie.
/umaidec:t se au&i o larm! care sporea odat! cu iure9ul 9i
cu &borul n!valnic al duhurilor, al oamenilor, al p!s!rilor de
prad! 9i al Aiarelor de r!&boiL r!suna p!m:ntul de buAnetul
n!prasnic al pa9ilor, iar v!&duhurile clocoteau de plesnetele
potoapelor de aripi, 9i de huiete, 9i de ipete, 9i de mu$ete.
Iar accasta ii r!spunde prin $lasul $innului;
St&pn&$a mea) i.i ftiu puterea mare. Ci
Soleiman ar vrea s& te do/oare. St&pn&$a mea)
te c+em in a#utor E 'oruncii tale$i stau
,mplinitor(
Eu aveam "n seam! s! poruncesc peste o9tile aAlate "n
Arunte ale duhurilor supuse "mp!ratului *!rii. 1:nd semn
9irurilor melc, m! repe&ii "n Aruntea lor asupra oastei dc
duhuri vr!(ma9e dc sub porunca domnului lor 1omriatt.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -eherc&ada v!&u c! se
luminea&! dc &iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cndfii cea de a trei sute patrueci fi doua noapte
Dpuse;
... asupra oastei de duhuri vr!(ma9e dc sub porunca
domnului lor 1omriatt.
-i, la r:ndu7mi, c!utai s! r!&besc c!petenia vr!(ma9ilor,
c:nd deodat! "l v!&ui c! se preschimb! "ntr7un munte de
Al!c!ri ce se porni s! reverse valuri de Aoc, str!duindu7se s!
m! cuprind! 9i s! m! "n!bu9e sub v:rte(urile care c!deau
peste noi "n p:n&e aprinse. Eu, "ndem7 n:ndu7i pe7ai mei, m!
ap!rai 9i m! "mpotrivii cu "nd:r(ire vreme mult!L 9i numai
c:nd v!&ui limpede c! num!rul vr!(ma9ilor avea s! ne
&drobeasc! Aar! putin! de sc!pare, slobo&ii semnul de dare
"nd!r!t 9i c!utai sc!parea Au$ind cu b!t!i dese de aripi prin
v!&duh. <i, la porunca lui Doleiman, ne pomenir!m h!ituii 9i
"mpresurai din toate p!rile deodat! de du9mani 7 duhuri, 9i
oameni, 9i (ivine, 9i p!s!riL 9i ne v!&ur!m unii nimicii, ilii
sA!r:mai sub picioarele animalelor cu patru picioare, i.ir alii
pr!v!lii din slava sl!vilor, cu ochii sco9i 9i cu trupurile
sA:9iate. Pe mine m7au a(uns dup! ce m7au iu$!rit vreme de
trei luni. 0tunci m7au prins 9i, le$at de AvSit, m7au os:ndit s!
&ac priponit de acest st:lp ne$ru, p:n! la sA:r9itul lumilor, pe
c:nd toate duhurile de sub porunca mea au Aost luate prinse,
apoi au Aost preschimbate "n abur 9i "nchise "n vase dc aram!
pecetluite cu
pecetea lui Doleiman 9i aruncate "n ad:ncurile m!rii carc
scald! &idurile <et!ii7de70ram!.
<:t despre oamenii carc au s!l!9luit "n <etate, nu 9tiu ce
s7o mai Pi A!cut cu ei, "nl!nuit cum sunt de c:nd s7a nimicit
puterea noastr!. <i, dac! va Ai s! a(un$ei la <etatea7de7
0ram!, poate c! le vei $!si urmele 9i vei aAla povestea lor.
<:nd sA:r9i de istorisit, trunchiul "ncepu s! se &buciume
amarnic. Iar emirul *ussa, tem:ndu7se ca nu cumva s!
i&buteasc! s! scape ori s! le cear! s!71 a(ute "n str!daniile lui,
nu voir! s! mai &!boveasc! acolo 9i $r!bir! s!79i urme&e
calea c!trc <etatea7de70ram!, ale c!rei turnuri 9i &iduri se 9i
vedeau ivindu7se "n &!ri prin po(arul amur$ului.
<:nd a(unser! la o mic! dep!rtare de <etate, "ntruc:t se
l!sa noaptea 9i lucrurile dimpre(ur luau o "nA!i9are
potrivnic!, chib&uir! c! este mai bine s! a9tepte p:n!
dimineaa spre a se apropia de poriL 9i "9i a9e&ar! corturile ca
s!79i petreac! noaptea acolo, sleii cum erau de truda
c!l!toriei.
1c7abia mi(iser! &orii &ilei lumin:nd culmile munilor
dinspre r!s!rit, c:nd emirul *ussa "9i 9i de9tept! tovar!9ii 9i
porni la drum cu ci spre a sc duce la una din porile de intrare.
0tunci, "n str!lucirea dimineii, v!&ur! cum se ridicau
dinaintea lor &idurile m!ree de aram!, at:t de lucii de7ai Ai
&is c! sunt ie9ite nou7noue din tiparele "n care Auseser!
turnate 7 9i at:t dc "nalte c! p!reau a Ji chiar "nceputul
munilor uria9i care le "ncon(urau 9i pe coasta c!rora p!reau
"ncrustate, parc! t!iate din cine 9tie ce madem necunoscut.
1up! cc i&butir! s! se smul$! din uimirea "mpietrit! "n
care "i intuisc priveli9tea, c!utar! cu ochii o poart! pe unde
s! intre "n <etate. <i nu $!sir! nicio poart!. 0tunci pornir! s!
dea ocol de7a lun$ul &idurilor, n!d!(duind c! p"n! la urm! au
s! aAle vreo intrare. <i nu aAlar! nicio intrare. -i urmar! s!
umble a9a ceasuri "n 9ir, Aar! s! vad!
nicio poart! 9i nicio sp!rtur!, nici pe cineva care s! se "n7
drepte "nspre <etate ori care s! ias! din ea. -i, m!car c! era
&iua mare, nu au&eau nimic, nici "n aAara <et!ii, nici in
l!untrul ei, 9i nu b!$au de seam! nicio mi9care, nici pe
creasta &idurilor, nici la poalele lor. <i, Aar! a79i pierde
n!de(dea, emirul *ussa "9i "ndemna soii s! caute mai departe
L 9i umblar! a9a p:n! seara, 9i nu v!&ur! dec:t desA!9urat!
dinaintea lor linia cea dreapt! a &idurilor de aram! urm:nd
"ndoiturile p!m:ntului peste culmi 9i v!i, 9i parc! r!s!rind
din chiar s:nul p!m:ntului.
0tunci emirul *ussa le porunci tovar!9ilor lui s! se
opreasc! pentru odihn! 9i pentru mas!. Iar el 9e&u s!
cnib&uiasc! o vreme asupra celor ce erau de A!cut.
1up! ce se odihni, le spuse tovar!9ilor lui s! stea acolo s!
ve$he&e tab!ra p:n! ce se va "ntoarce el, 9i, urmat de 9eicul
0bdossamad 9i deSIaleb ben7Dehl, urc! pe un v:rA "nalt dc
munte ca s! cercete&e "mpre(urimile si s! vad! ce este cu
cetatea aceea...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -chere&ada v!&u c! se luminea&! de
&iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cnd fu cea de a trei sute patrueci "i treia noapte
Dpuse;
... 9i s! vad! ce este cu cetatea aceea care nu vroia s! se
lase c!lcat! de iscodelile omene9ti.
I.a "nceput nu i&butir! s! &!reasc! nimic "n be&n!, iutruc:t
noaptea "9i "ndesise umbrele peste p!m:ntL ci deodat!, spre
r!s!rit, se ridic! o lumin! vie, iar pe culmea muntelui se ivi
minunat! luna 9i, dintr7o clipire a ochilor ei, str!lumina cerul
9i p!m:ntul. Iar la picioarele lor se desA!9ur! o priveli9te care
le t!ie r!suAlarea.
De aAlau deasupra unei cet!i dc vis.
Dub p:n&a alb! ce se a9ternea p:n! h!t departe unde putea
privirea s! r!&bat! "n &!rile cuAundate "n noapte,
boli de palate, terase dc casc, $r!dini lini9tite se "n9irau una
dup! alta "n cuprinsul br:ului de aram!, 9i ape luminate de
lun! cur$eau "n ($heaburi prin mii ele 9ipote limpe&i pe sub
umbra cl!dirilor, pe c:nd (os dc tot, un lac ca de ar$int sc!lda
"n ad:ncu7i rece str!lucirile cerului o$linditL ceea ce Aacea ca
arama &idurilor, nestematele sclipinde ale bolilor, terasele
albe, ($heaburile neprih!nite 9i lacul tot, ca 9i umbrele
a9ternute c!tre apus, s! se "n$em!ne&e sub vra(a lunii.
<i toat! "ntinderea aceea era "nv!luit! "ntr7o t!cere
necurmat!, ca de morm:nt. /iciun semn de via! omeneasc!
nu se ar!ta acolo (os. /umai ni9te chipuri "nalte de aram!,
Aiecare pe c:te o podin! Aalnic!L numai ni9te c!l!rei mari,
cioplii "n marmur!L numai ni9te animale cu aripi, "ncremenite
"ntr7un &bor nemi9cat, toate la AelL iar "n v!&duh, la "n!limea
cl!dirilor, se roteau sin$urele A!pturi mi9c!toare "n acea
nemi9care; mii de lilieci7vam7 pir uria9i sA:9iau t!cerea
"nm!rmurit!, pe c:nd buhe nev!&ute "9i aruncau (elaniile 9i
chem!rile bocitoare peste palatele moarte 9i peste terasele
adormite.
1up! ce "9i umplur! ochii cu priveli9tea aceea ciudat!,
emirul *ussa 9i cei doi tovar!9i ai lui cobor:r! de pe munte,
minun:ndu7se peste m!sur! c! nu &!riser! "n toat! cetatea
nicio urm! de Aiin! omeneasc! vie. -i a(unser! la poalele
&idurilor de aram!, "ntr7un loc unde v!&ur! s!pate patru
"nscrieri ioniene, pe care 9eicul 0bdossamad le desciAr!
numaidec:t 9i Ic t!lm!ci emirului *ussa.
<ea dint:i spunea;
*) fiu al omului( de"arte Sunt
visele ce le visei) C&ci moartea
nu este departe) ,n niciun mine
s& nu crei.
< un St&p&n ce risipe"te !i
neamuri .i o"tiri) mereu>
'e craii lumii$i pr&/u"e"te*
Cu /ratu$i ne$ndurat "i greu)
-in fala mndrelor palate
,n strmte neguri de mormnt.
4ar sufletele lor) sc&ldate
,n roua dulcelui p&mnt.
Sunt presc+im/ate ,ntr$o mn&
-e scrum s&rac "i de .&rn&.
3
)a acestc cuvinte, emirul *ussa $r!i;
7 ,, adev!ruri m!reeI ,, lunecare a suAletului pe
nete&imea p!m:ntuluiI Tare7i cutremur!torI
-i "nsemn! aceste cuvinte pe per$amentele lui. <i
9eicul 9i "ncepuse s! t!lm!ceasc! cea de a doua "nscriere,
care spunea;
*) fiu al omului( de ce
8i$acoperi oc+ii strns) su/ mn&?
Cum po.i s&$.i mai cl&de"ti credin.a
'e$o lume ce n$o s& r&mn&?
Au tu nu ftii c& lumea nu$i)
'e drumul mare c&tre veci)
-ec&t un scurt popas de$o clip&)
2n /iet l&caf prin care treci?
Ci spune) unde$s marii crai
Care$au durat ,mp&r&.ii $
-omni pe 4raJ) pe 4spa+an)
'e mndrul K+orassan) ,i ftii)
Cuceritorii du"i pe rnd5
-e parc& n$ar fi fost nicicnd.
1
)a *. 0. Dalie;
Cai) unde$s ,mp&ra.ii care$
au idit palate !i dup&
mult& trud& le$au p&r&sit pe
toate? Fac in mormnt)
&loage la marele #ude.. !i
putreesc de$a valma) uita.i
fi f&r& pre.( Cai) unde li$i
Emirul *ussa "9i scrise 9i stihurile acestea 9i, tulburat
Aoarte, "l ascult! pc 9eicul care t!lm!cea a treia "nscriere;
*) fiu al omului( se duc
Gr&/ite ilele ,n /or.
-ar tu prive"ti nep&s&tor
Al vie.ii tale #alnic crug.
Ci cuget& l1i marea i
A 7udec&.ii celei Sfinte)
Cnd -omnului vei sta$nainte
!i drept ,n oc+i ,l vei privi.
2nde sunt regii ce$au domnit
La 4ndP la Sind) ori la C+itai)
*ri peste$al %u/iei sfnt plai?
Al mor.ii vnt i$a risipit
3
.
-i emirul *ussa $r!i;
7 .nde sunt st!p:nii Dindului 9i ai /ubieiG Pr!v!lii
"n nimicnicieI
,r, cea de a patra "nscriere spunea;
*) fiu al omului( te$afuni
Cu sufletul in desf&t&ri)
!i nu vei cum) pe umeri) Moartea
,.i st&) pndind orice mi"c&ri.
1
*. 0. Dalie;
Cai) unde$i cel ce$acoper& ,ntreg p&mntul cu palate) St&pnul peste 4nd fi Sind*)
asupritorul lumii toate? ,nfrico"atei lui porunci) la ,ncrunt&rile sprncenii. !i itu/ienii se$
nc/inau) fi indgii; 5 fi$a/isinienii. S& nu te$a"tepfi la vreun r&spuns de la acei ce$s in mormnt)
C&ci de la mor.i nu este sol care s$aduc& vreun cuvnt. 'r&p&dul mor.ii i$a ,nfrnt $ fi nu le$
aduse mntuire) lui ceasul negru) sorocit) palatul mai presus de fire. T;Sindeste numele :rii
de pe malurile r:ului Ind 7 in limba sanscrita Dindhu 7 cucerita de arabi "n anul
B11. NHind$ii7 adic! locuitorii insulei Han&ibar, de la r!s!rit de coastele
0Aricii.8
< lumea pn& de paing) !i$n
um/ra$i far& nicio treapt& St&
,ntunericul de veci Ce te pnde"te fi
a"teapt&.
2nde$s acei /&r/a.i vesti.i
-u"i de$a n&de#dilor arip& !i
str&lucind ca ni"te sori Cu
visurile lor de$o clip&?
Au co/ort to.i ,n mormnt Cu
aripa din umeri frnt&) L&snd
palatele pustii) 'rin care
cucuveaua cnt&.;
Emirul *ussa nu79i mai putu st!p:ni atunci tulbu7 larca 9i
porni s! pl:n$! "ndelun$, cu t:mplele "n m:ini, /ic:ndu79i;
M,, tain! a na9terii 9i a moriiI 1e ce s! te mai na9ti, dac! tot
trebuie s! moriG 1e ce s! tr!ie9ti, dac! moartea a9terne peste
via! uitareaG <i numai 0llah c unoa9te sorile, iar datoria
noastr!7i s! ne plec!m Aar! dc c:rtireN. 1up! ce cu$et! a9a un
r!stimp, porni iar!9i l.i drum cu tovar!9ii s!i c!tre tab!r!, 9i
le porunci oamenilor lui s! se a9tearn! numaidec:t pe treab!
9i s! intocmeasc! din trunchiuri 9i din cren$i dc copaci o
scar! lun$! 9i trainic!, cu care s! se poat! urca p:n! pe
creasta &idurilor, ca s! "ncerce s! p!trund! astAel "n cetatea
aceea Aar! pori.
Pe dat! oamenii aler$ar! s! caute lemne 9i cren$i $roa7 M
9i uscate, le cioplir! cum putur! mai bine cu s!biile 9i
S . *. 0. Dalie;
Cai) unde$i cel ce$a idit palatele far& de seam& !i care le$a ,mpre#muit
cti$nalte iduri de aram&? !i unde$s cei ce$au locuit aceste falnice
palate? S$au dus ca ni"te c&l&tori ori.i pe c&i ,ndep&rtate. Floage$s in
mormnt acum) pan& la ceasul 7udec&.ii Canei;oat& taina lor va sta in
tereiile drept&.ii. -oar -omnul $ fie$n veci sl&vit( $ va d&inui in ve"nicie
!i numai mare mila lui de$a pururi va r&mne vie.
cu (un$herele lor, le "nn!dir! "ntre ele cu turbanele, cu
centurile, cu Ar:n$hiile de la c!mile, cu chin$ile 9i curelele de
la hamuri, 9i i&butir! s! "ntocmeasc! o scar! destul de "nalt!
c:t s! a(un$! p:n! la coama &idurilor. 1user! apoi scara p:n!
la locul cel mai prielnic, o proptir! din toate p!rile cu pietre
mari 9i, chem:nd "n a(utor numele lui 0llah, "ncepur! s! se
caere "nceti9or...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -chere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cnd fu cea de a trei sute patrueci "i patra noapte
Dpuse;
... "ncepur! s! se caere "nceti9or, cu emirul *ussa "n
Arunte. <:iva r!maser! "ns! la piciorul &idurilor, ca s!
ve$he&e tab!ra 9i "mpre(urimile.
Emirul *ussa 9i tovar!9ii lui umblar! ce umblar! o vreme
pe creasta &idului 9i, p:n! la urm!, a(unser! la dou! turnuri
"ntre care se aAla o u9! de aram! cu canaturile "nchise 9i
Aerecate at:t dc des!v:r9it, c! nu s7ar Ai putut v:r" nici v:rAul
unui ac printre ele. Pe u9a aceea era cioplit chipul unui
c!l!re de aur care inea braul "ntins 9i palma deschis!L iar pe
podul palmei erau scrise cu litere ioniene aceste cuvinte pe
care 9eicul 0bdossamad le citi numaidec:t 9i le t!lm!ci astAel;
MJreac! de dou!spre&ece ori cuiul ce se aAl! "n buricul meuN.
0tunci emirul *ussa, m!car c! era tare uluit de aceste
cuvinte, se apropie de c!l!re 9i b!$! de seam! c! avea "ntr7
adev!r un cui de aur "nAipt chiar "n mi(locul buricului. "ntinse
m:na 9i Arec! acel cui de dou!spre&ece ori. Iar la cea de a
dou!spre&ecea Arecare, cele dou! laturi ale porii se
deschiser! lar$ c!tre o scar! de piatr! ro9ie ce cobora
r!sucit!. /umaidec:t emirul *ussa 9i tovar!9ii
lui pornir! pe treptele acelei sc!ri, care "i duse "n mi(locul
unei s!li cc da de7a dreptul spre o uli! "n care se aAlau ni9te
str!(eri "narmai cu arcuri 9i cu spade. -i emirul *ussa
spuse;
7D! mer$em 9i s! vorbim cu ei, p:n! ce nu sc iau de noi.
De apropiar! a9adar dc str!(erii aceia, dintre carc unii
9edeau "n picioare, cu pave&elc la m:n! 9i cu s!biile trase, iar
alii 9edeau pe c:te ceva sau tol!nii pe (osL 9i emirul *ussa,
"ntorc:ndu7se c!tre ccl ce p!rea s! le Aie c!petenie, "i ur!
bun! pace, cu mult! cuviin!L ci omul nici nu se clinti 9i nu7i
r!spunse la salamalecL iar ceilali str!(eri r!maser! 9i ci tot
at:t de nemi9cai 9i cu ochii int!, ned:ndu7lc noilor7venii
mai mult! luare7aminte dec:t dac! nu i7ar Ai v!&ut deloc.
0tunci emirul *ussa, v!&:nd c! str!(erii nu pricepeau
ar!be9te, "i spuse 9eicului 0bdossamad;
7,, 9eicule, $r!ie9te7le "n toate limbile pe care le cuno9ti.
-i 9eicul "ncepu s! le vorbeasc! mai "nt:i "n limba $re7
ceasc!L apoi, v!&:nd &!d!rnicia "ncerc!rii sale, le vorbi "n
indiene9te, "n evreie9te, "n persiene9te, "n etiopene9te 9i "n
$raiul de la DudanL ci niciunul dintre ci nu ar!t! prin vreun
semn c! ar pricepe ceva. 0tunci emirul *ussa &ise;
7,, 9eicule, str!(erii ace9tia or Ai, poate, sup!rai c! nu7i
cinstim cu bineelc din ara lor. Trebuie, dar, s!7i "ncerci
cu salamalecurile din toate !rile pe carc lc cuno9ti.
-i b!tr:nul 0bdossamad li se temeni numaidec:t cu
salamalecurile Aolosite de neamurile de prin toate locu7 rilc
pe unde umblase el. <i niciunul dintre str!(eri nu se clinti 9i
toi r!maser! "mpietrii ca la "nceput.
3!&:nd a9a, emirul *ussa, peste m!sur! dc nedumerit, nu
vroi s! mai st!ruiasc! 9i le spuse tovar!9ilor lui s!71 urme&e 9i
porni mai departe, ne9tiind carc s! Ai Aost
pricina acelei muenii. Iar 9eicul 0bdossamad "9i &icea; MPe
0llahI niciodar!, "n niciuna dintre c!l!toriile mele, n7am mai
v!&ut un lucru at:ta de nemaipomenitIN.
*erser! a9a "nainte p:n! ce a(unser! la intrarea "n su#.
%!sir! porile deschise 9i intrar!. Du#ul era plin de lume care
vindea 9i cump!raL iar tarabele pr!v!liilor erau "mpodobite
minunat cu m!rAuri. <i emirul *ussa 9i tovar!9ii lui b!$ar! de
seam! c! toi cump!r!torii 9i toi v:n&!torii, precum 9i toat!
lumea ce se aAla "n su#, "ncremeniser! ca la un semn, oprindu7
se din mers 9i din mi9care, de "ndat! ce7i &!riser!L 9i parc! nu
a9teptau dec:t ca str!inii s! plece, pentru a79i "ncepe iar
treburile obi9nuite. 1ar nu s7ar Ai &is c! d!deau vreo luare7
aminte ivirii acestora, 9i se mulumeau s!79i arate numai prin
t!cere 9i nep!sare nemulumirea Aa! de venirea lor nedorit!.
-i, ca s! dea 9i mai mult "neles acelei purt!ri reci, la trecerea
lor se a9temea peste tot nemi9carea, dc nu se mai au&eau
r!sun:nd sub bolta uria9! a su#ului, "n "ncremenirea
dimpre(ur, dec:t pa9ii lor sin$uratici. -i str!b!tur! a9a,
ne"nt:mpinai de nic!ieri cu niciun semn de bun!voin! ori de
vr!(m!9ie, cu niciun &:mbet de bun venit ori de bat(ocur!,
su#ul $iuvaier$iilor, su#ul dc m!t!suri, su#ul 9elarilor, su#ul
ne$u!torilor de p:n&eturi, pe cel al pantoAarilor, 9i su#ul
ne$u!torilor dc arome 9i de mirodenii.
1up! ce str!b!tur! su#ul de mirodenii, a(unser! deodat!
"ntr7o pia! uria9! peste care soarele rev!rsa o lumin! cu at:ta
mai orbitoare cu c:t "n su#uri Ausese o lumina cernut! ce le
deprinsese privirile cu dulceaa ei. -i tocmai la cap!tul acelei
piee, "ntre ni9te st:lpi dc aram! ameitor de "nali, ce slu(eau
de piedestale unor (ivine mari de aur cu aripi "ntinse, se ridica
un palat de marmur! m!r$init de turnuri de aram! 9i str!(uit
de un &id de oameni "narmai 9i "ncremenii, cu l!ncile 9i
spadele ar&:nd Aar! s! se mistuie. , poart! de aur deschidea
intrarea "n acel palat "n care emirul i*ussa p!trunse urmat de
tovar!9ii lui.
-i v!&ur! mai "nt:i, de7a lun$ul cl!dirii 9i m!r$inind o
curte cu havu&e dc marmur! colorat!, o prisp! lun$! spri(inita
pe st:lpi de porAirL iar prispa aceea slu(ea de ad!post pentru
arme, c!ci pretutindeni se vedeau, at:rn:nd pe st:lpi, pe
&iduri, ba p:n! 9i din tavan, arme $ro&ave, minuni
"mpodobite cu "ncrustaturi scumpe, aduse acolo din toate
!rile de pe p!m:nt. 1e (ur "mpre(urul acelei prispe Aerecate
se "n9iruiau spri(inite de perei ni9te lavie de abanos lucrate
des!v:r9it, "mpodobite cu ar$int 9i cu aur, 9i pe care 9edeau
sau dormeau r!&boinici "mbr!cai "n hainele lor de s!rb!toare
9i care nu A!cur! nicio mi9care, Aie ca s! le "nchid! oaspeilor
drumul, Aie ca s!7i poAteasc! s!79i urme&e plimbarea uimit!.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -chcre&ada v!&u c! se luminea&! de
&iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cnd fu cea de a trei sute patrueci f i cincea noapte
Dpuse;
... Aie ca s!7i poAtcasc! s!79i urme&e plimbarea uimit!.
Dtr!b!tur! deci prispa aceea, care era "mpodobit! sus cu o
br:n! tare Arumoas!, iar pe sineala br:nei v!&ur! poleit! "n
litere de aur o "nscriere "n limba ionian!, cu o mulime dc
sAaturi minunate, pe care 9eieul 0bdossamad le t!lm!ci
"ntocmai;
@4n numele celui pururea nesc+im/&tor) st&pnul peste ursitele
tuturora( *) fiu al omului) ,ntoarce capul "i ai s& vei moartea cum st&
s&$.i r&peasc& sufletul;1 2nde este Adam) p&rintele oamenilor? 2nde
sunt %u+ "i neamul urma"ilor lui? 2nde este %emrod cel ,nfrico"&tor>
2nde sunt
domnii) "i cuceritorii) "i to.i C+osroii) "i Cearii) "i 6araonii) "i ,mp&ra.ii
de la 4nd "i de la 4raJ) st&pnii 'ersiei "i cei ai Ara/iei) "i 4sJandar$Cel$
Cu$-ou&$Coarne? 2nde sunt st&pnii p&mntului) Damam "i Karun
3
"i
Seddad) fiul lui Aad) "i to.i cei din neamul lui Kanaan? 4M porunca Celui
ve"nic) au l&sat p&mntul "i s$au dus s& dea seam& de faptele lor ,n iua
=&spl&.ii.
*) fiu al omului( nu te ,nc+ina lumii "i de"ert&ciunilor ei(
9eme$te de moarte( Cucernicia fa.& de -omnul "i teama de moarte
sunt c+eia oric&rei ,n.elepciuni. %umai a"a ai s& culegi roada faptelor
celor /une care te vor ,nmiresma la iua cea cumplit& a 7udec&.ii. A
L
1up! ce "9i "nsemnar! pe per$amentele lor 9i aceast! "nscriere
care "i tulbur! p:n! peste Aire, trecur! printr7o u9! care se
deschidea la mi(locul prispei 9i intrar! "ntr7o sal! "n care era
un havu& Arumos de marmur! str!ve&ie, din care :9nea un
9uvoi de ap!. 1easupra havu&ului se
%u+ este numele arabi&ac al biblicului /oc. 4sJandar$Cel$Cu$-ou& Coarne este
numele dat dc arabi lui 0lexandru cel *arc. Damam) dup! Coran) era vi&irul
Jaraonului dc pe vremea lui *oisc. Karun 4"n Bi/lie0 <orc8 era, spune Coranul 4cap.
XX3III, v. B678>8 ,.din neamul lui *oiscN 9i a Aost at:ta de bo9at, "nc:t oo$!tia
lui a devenit proverbial!L din pricina marii sale "n$:mA!ri, *oisc l7a peaepsit sa
Aie "n$hiit dc p!m:nt cu toate bunurile lui.
>
)i *. 0. Dalie, inscripia este "n versuri;
Citeaule) ia seama la cte vei acum $ S& fii cu c+i/uin.&
pe$al am&girii drum. 'rive"te$i pe cei care "i$au ridicat
palate0 9o.i sunt acum &loage preamultelor p&cate. %ici
casa$mpodo/it& nu le$a adus noroc) %ici aurulU s& sc+im/e
al vie.ii scurt soroc. S$au pr&/u"it din piscul m&ririlor
trufa"e> !i$n strmtele morminte ifi au acum l&ca"e. Cu
.ip&t auir& la ceasul de$ntristare0 Cai) unde sunte.i tronuri)
coroane fi odoare? !i dulcile fecioare> ascunse su/
perdele) Cu care pctrecur&.i in ceasuri le$acele?A ;farna
din morminte r&spunde$n aiuriri0 @Li s$au uscat pe /ue
vr&#i.ii trandafiri(A Mncnd fi /nd tr&ir& osp&.ul lor
/ogat) 'e urm& viermii lacomi cu ei s$au osp&tat.
desA!9ur!, ca o bolt! m!iestrit colorat!, un cort A!cut din
v!luri de m!tase 9i de &araAir de culori Aelurite, "n$em!nate
"ntre ele cu un me9te9u$ des!v:r9it. 0pa, ca s! a(un$! la
havu&, cur$ea prin patru ($heaburi cu $hi&durile t!iate
vr!(itor "n pardoseala s!lii, iar albia Aiec!rui ($heab era
sm!luit! "n alt! culoare; cel dint:i era un ($heab de por7 Air!
trandaAirie, cel de al doilea de topa&e, cel de al treilea de
smaralde, iar cel de al patrulea dc peru&eleL "nc:t apa c!p!ta
culoarea ($heabului prin care cur$ea 9i, luminat! de lumina
cernut! prin m!t!surile de deasupra, a9ternea asupra
lucrurilor dimpre(ur 9i a pereilor de marmur! un abur ca
priveli9tea m!rii.
1c acolo intrar! pe cea de a doua u9! 9i a(unser! "ntr7o
alt! sal! pe care o $!sir! $hiAtuit! cu bani vechi de aur 9i de
ar$int, cu $iuvaieruri, cu m!r$!ritare 9i rubine 9i tot Aelul de
nestemate. -i erau at:tea $r!me&i, c! de7abia i&butir! s! se
strecoare printre ele 9i s! intre "n cea de a treia sal!.
0ceea era plin! cu armuri A!cute din mademuri scumpe,
cu pave&e de aur "mpodobite cu nestemate, cu coiAuri vechi,
cu s!bii de la Ind, cu l!nci, 9i sulie, 9i plato9e de pe vremi le
lui 1aud 9i ale lui DoleimanL 9i armele acelea erau a9a de bine
p!strate toate de parc! de7abia in a(un ar Ai ie9it din m:inile
celor ce le A!uriser!.
Intrar! apoi "n cea de a patra sal!, plin! toat! cu dulapuri
9i raAturi de lemn scump, "n care, r:nduite Arumos, 9edeau o
mulime de haine alese, rochii bo$ate, m!t!suri scumpe 9i
&araA"ruri iscusit esute. 1e acolo pornir! c!trc o u9! deschis!
care le "n$!dui s! intre "n cea de a cincea sal!.
0colo, din podea p:n! la tavan, nu se aAlau dec:t vase @i
lucruri pentru b!uturi, pentru m:nc!ruri 9i pentru sAintele
sp!l!ri; vase de aur 9i dc ar$int, li$hene de cle97 tar7de7
st:nc!, pocale de pietre nestemate, t!vi de (ad 9i Vle a$at! de
Aelurite culori.
1up! ce se minunar! de toate, se pre$!teau s! se "ntoarc!
pe unde veniser!, c:nd se ispitir! s! ridice perdeaua mare de
m!tase 9i de &araAir ce acoperea un perete al s!lii. -i v!&ur! "n
spatele acelei perdele o u9! mare, lucrat! "n marchet!rii
dibace de Ailde9 9i de abanos, "nchis! cu &!voare $rele de
ar$int, Aar! nicio urm! dc l!ca9 pentru vreo cheie. 09a c!
9eicul 0bdossamad se apuc! s! cercete&e dichisul acelor
&!voare 9i, p:n! la urm!, e!si un c:rli$ ascuns, pe care, dup!
mult! ca&n!, i&buti s!71 mi9te. /umaidec:t u9a se r!suci "n
::ni 9i se deschise dinaintea c!l!torilor, care intrar! "ntr7o
sal! de7a mir!rilea, &idit! pe de7a7ntre$ul ca o bolt!, cioplit!
"n marmur!, at:ta dc lucitoare c! p!rea o o$lind! de oel. Prin
Aerestre, printre $iur$iuvelele de smaralde 9i de diamante, se
cernea o lumin! care "ncerc!na toate c:tc se aAlau acolo cu o
str!lucire nep!m:nteasc!. )a mi(loc, spri(init pe ni9te pila9tri
de aur, Aiecare purt:nd "n v:rA o pas!re cu penele de smarald
9i cu ciocul dc rubin, str!lucea un Ael dc paraclis a9ternut cu
&arpalc de m!tase care coborau lin, pe un 9ir de trepte de
Ailde9, p:n! la podea, unde un chilim Aalnic, de culori semee,
din l:n! aleas!, "nAlorea de Alori Aar! miros 9i de o iarb! Aar!
Aream!t, clocotind de toat! viaa "nchipuit! a dumbr!vilor lui
pline de p!s!ri 9i de (ivine &u$r!vite "n nesmintita lor
Arumusee 9i "n tr!s!turile lor aidoma.
1
1
)a *. 0. Dalie, sc consemnea&! 9i urm!toarea inscripie; 9u) omule) nu te l&sa
r&pit de$am&gitoarele n&de#di. C&ci tot ceea ce$aduni cu mana grea) pe toate$a i f& le p&r&se"ti.
-e /ucurii fi str&luciri lume"ti tnseto"ei "i le rvne"ti fier/inte $ La fel le$au #induit "i cei care$au
plecat mai ,nainte. 'e drept "i pe nedrept au strns gr&mei de aur scump) de$a lungttl "i
de$a latul.
Ci n$au sc&pat de$al soartei negru rost c&nd li s$a ,mplinit veleatul. =&/oinici crun.i aveau su/
mana lor mul.imi de o"ti ne,nfricate. -ar au l&sat "i aur scump) "i o"ti) fi luminatele palate) ,n
strmtele morminte$ng+esui.i) in pul/ere s$au mistuit. !i$acum loage$s pentru tot ce$au fost #i
pentru tot ce$au s&vr"it) Ca ni"te c&l&tori sunt) care$au mas l&s&ndu$"i #os povara) intr$o sear&)
lut casa unde g&duire nu$i "i nimeni nu$i a"teapt&$afar&. St&pnul case1 strig&0 @Dei) pleca.i(
Ce$a.i t&/&rt aici la poart&?
Emirul *ussa 9i "nsoitorii lui suir: treptele acelui pa7
raclis 9i, c:nd a(unser! sus, "ncremenir! "n uimire. Dub un
baldachin de catiAea "mpodobit cu $eme 9i cu diamante, pe un
crivat lar$ de chilimuri de m!tase puse unul peste altul, sta
culcat! o copil! cu chip orbitor, cu pleoapele lipite de somn
sub $enele lun$i 9i arcuite, 9i a c!rei Arumusee sporea de
lini9tea vr!(it! a obra(ilor, de cununa de aur ce7i lumina
Aruntea 9i de $herdanul sticlind de m!r$!ritarele care "i
alintau cu $in$!9ia lor $:tul dauriu. )a dreapta 9i la st:n$a
patului 9edeau doi robi, unul alb 9i altul ne$ru, Aiecare cu c:te
o spad! "n m:n! 9i cu o suli! de oel.
)a picioarele patului se aAla o tabl! de marmur! pe care
erau &u$r!vite aceste cuvinte;
@Sunt domni.a ,dmor) fiica st&pnului amaleci.ilor. Cetatea
aceasta este cetatea mea.
9u) cel care ai i/utit s& r&/a.i pn& aici) c&l&torule) po.i s& iei tot
ce$.i dore"ti.
Cifere"te$te a cutea) ispitit de farmecele mele "i de patima ta) sa m&
atingi cu mna$.i pri+&nitoare(A
<:nd se de&metici din tulburarea pe care i7o pricinuise
vederea acelei Aecioare adormite, emirul *ussa le spuse
tovar!9ilor s!i;
7 E vremea s! plec!m din aceste locuri, acuma, dup! cc
am v!&ut lucruri at:ta de uimitoare, 9i s! ne "ndrept!m c!tre
mare, spre a "ncerca s! $!sim vasele de aram!. <i putei s!
luai din acest palat tot ce v! ispite9teL numai Aerii7v! s!
punei m:na pe domni! ori s! v! atin$ei de hainele ei.
A
In clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAioas!.
Lua.i$v& povara fi pleca.i pe drumul lung care v& poart&(
i%
!i r&t&cesc pe
drumuri f&ra fel fi inima lt se sfsie. Acuma nici popasul) nici plecarea nu le
aduce /ucurie. Adun&$fi deci merinde mai alese fi strnge sfinte /og&fimi $ Se
cade doar cu fric& de -omnul s& tr&im( ;
-ar cndfu cea de a trei sute patrueci 11; "asea noapte
Dpuse;
... numai Aerii7v! s! punei m:na pe domni! ori s! v!
atin$ei de hainele ei.
0tunci Taleb ben7Dehl &ise;
7,, emire ai nostru, nimica din palatul acesta nu se poate
asemui cu Arumuseea Aetei. 0r Ai p!cat s7o l!s!m aici, "n
loc s7o ducem cu noi la 1amasc, ca s! i7o d!ruim
caliAului. 0semenea dar ar preui mai mult dec:t toate
vasele cu eArii din mare.
Emirul *ussa r!spunse;
7/u se cade s! ne atin$em de domni!. 0r Ai s7o sup!r!m
9i s! atra$em asupra noastr! n!pastele.
<i Taleb $r!i;
7,, emire al nostru, domniele nu se sup!r! niciodat! de
asemenea silnicii, Aie c! sunt vii, Aie c! sunt adormite.
-i, spun:nd aceste cuvinte, se apropie de copil! 9i vru s7o
ridice "n brae. <i pe dat! c!&u mort, str!puns de s!biile 9i de
suliele celor doi robi care "l i&bir! am:ndoi deodat!, 9i "n cap
9i "n inim!, 9i iar!9i r!maser! nemi9cai ca piatra.
3!&:nd acestea, emirul *ussa nu vroi s! mai &!boveasc!
o clipit! "n acel palat, 9i le porunci tovar!9ilor lui s! ias!
de$rab! 9i s! porneasc! pe calea c!tre mare. <:nd a(unser! pe
!rmul m!rii, v!&ur! o mulime de oameni ne$ri trudind s!79i
usuce mre(ele de pescuit 9i care r!spunser! "n limba ar!beasc!
la salamalecurile lor, dup! datina musulman!. -i emirul
*ussa "i spuse celui ce era mai v:rstnic dintre ei 9i p!rea c!
le este c!petenie;
7,, preacinstitule 9eic, venim din partea st!p:nului nostru,
caliAul 0bdalmale# ben7*ervan, s! c!ut!m "n marea
aceasta ni9te vase "n care se aAl! ni9te eArii de pe vremea
proAetului Doleiman. /e poi a(uta s! le $!sim 9i
poi s! ne l!mure9ti taina acestei <et!i "n care toate Aiinele
stau neclintiteG
B!tr:nul r!spunse;
7Jiule, aAl! mai "nt:i c! noi toi cei de7aici, pescarii dc pe
!rmul acesta, suntem drept7credincio9i "ntru cuv:ntul lui
0llah 9i al Trimisului s!u 4asupra7i Jie ru$!ciunea 9i
paceaI8L iar toi cei ce se aAl! "n <etatea7de7 0ram! sunt
vr!(ii din vremurile cele de demult, 9i a9a au s! r!m:n!
p:n! la &iua Uudec!ii. In ceea ce prive9te vasele "n care se
aAl! eAriii, apoi nimica nu este mai u9or dcc:t s! vi le
d!m, de vreme ce avem aici o mulime de care ne slu(im,
dup! ce le $olim, ca s! ne Jierbem pe9tele 9i hrana. Putem
s! v! d!m c:te vrei. /umai c!, "nainte de a le $oli,
trebuie s! le Aacei s! vuiasc! b!t:ndu7le cu palmele p:n!
c:nd cei cc se aAl! "n ele (ur! c! primesc adev!rul soliei
ProAetului nostru *ahomed, spre a79i r!scump!ra p!catul
lor dint:i 9i r!&vr!tirea "mpotriva puterii lui Doleiman
bcn71aud.
Pe urm! ad!u$!;
7Iar noi vrem s! v! mai d!m, ca dovad! a credinei noastre
Aa! de st!p:nul nostru al tuturora, emirul drept7
credincio9ilor, dou! Jete ale *!rii, pe care le7am pescuit
chiar ast!&i 9i care sunt mai Arumoase dcc:t toate Jiicele
oamenilor.
-i, spun:nd aceste cuvinte, mo9nea$ul "i aduse emirului
*ussa dou!spre&ece vase de aram!, pecetluite cu plumb de
pecetea lui Doleiman. -i "i mai aduse, dup! ce Ic scoase dintr7
un Aeredeu mare, 9i pe cele dou! Jete ale *!rii, care erau
dou! A!pturi minunate, cu ni9te plete lun$i 9i unduioase, cu
chipurilc ca luna, cu ni9te s:ni nurlii 9i rotun&i 9i tari ca
posma$ii n!ierilorL dar de la mi(loc "n (os erau lipsite de
podoabele obi9nuite ale Aetelor oamenilor, iar "n locul
acestora aveau o coad! dc pe9te ce se mi9ca la dreapta 9i Ia
st:n$a cu ni9te le$!n!ri aidoma celor pe care le Aac Aemeile
c:nd v!d c! ia seama
cineva la mersul lor. 0veau un $las tare dulce 9i un &:mbet
vr!(itoresc, dar nu pricepcau 9i nu $r!iau "n niciun $rai
cunoscut 9i doar se mulumeau, la toate "ntreb!rile c:te li se
puneau, s! r!spund! cu &:mbetul din ochii lor.
Emirul *ussa 9i soii lui nu pre$etar! s!7i mulumeasc!
b!tr:nului pentru bun!tatea lui darnic! 9i "l poAtir!, pe el 9i pe
toi pescarii lui, s! lase acele locuri 9i s! mear$! cu ei "n ara
musulman!, la 1amasc, cetatea poamelor 9i a dulcilor
i&voare. B!tr:nul 9i pescarii se "n7 voir! 9i, toi laolalt!, se
"ntoarser! mai "nt:i la <etatea7 de70ram!, de unde luar! toate
lucrurile scumpe pe care puteau s! le care 7 9i nestemate, 9i
$iuvaieruri, 9i aur, 9i tot ce era u9or ca $reutate 9i $reu ca
pre. "nc!rcai a9a, cobor:r! "nd!r!t de pe &idurile de aram!,
"9i umplur! sacii 9i l!&ile cu prada aceea Aar! de asemuire, 9i
pornir! apoi mai departe pe drumul 1amascului, unde
a(unser! cu bine, dup! o c!l!torie lun$! 9i Aar! de neca&uri.
<aliAul 0bdalmale# r!mase Aermecat 9i uluit de povestea
pe care i7o istorisi emirul *ussa despre c!l!torie 9i oAt!;
PTare "mi pare r!u c! n7am Aost cu voi la <etatea aceea
de 0ram!. <i, cu "n$!duina lui 0llah, am s! m! duc 9i eu
c:t de cur:nd, s! m! minune& de acele minuni 9i s! "ncerc
s! l!muresc taina vr!(ii aceleia.
1up! care, inu s! deschid! cu chiar m:na lui cele
dou!spre&ece vase de aram!. -i le deschise unul c:te unul. -i
de Aiecare dat! ie9ea c:te un abur tare des, ce se preschimba
"ntr7un eArit "nArico9!tor, care se arunca numaidec:t la
picioarele caliAului 9i stri$a;
7<er "ndurare lui 0llah 9i ie pentru nesupunerea mea, o,
st!p:ne al nostru DoleimanI
-i pierea prin tavan, spre uimirea tuturor celor de Aa!.
0poi caliAul Au nu mai puin minunat 9i de Arumuseea
celor dou! Jete ale *!rii. H:mbetul 9i $lasul 9i $raiul lor
necunoscut "l "nAiorar! 9i "l tulburar!
numaidec:t. -i porunci s! Aie a9e&ate "ntr7un havu& lar$, "n
care ele tr!ir! o vreme, da mai apoi murir! de &!c!9eal! 9i de
n!duA.
<i emirul *ussa c!p!t! de la caliA "n$!duin! s! se a9e&e
"n sA:ntul Ierusalim 9i s!79i petreac! acolo &ilele ce le mai
avea de tr!it, cu$et:nd la cuvintele cele de demult, pe care
avusese $ri(! s! le "nsemne&e pe per$amentele sale. -i muri "n
cetatea aceea, dup! ce Ausese cinstit 9i l!udat de toi drept7
credincio9ii, care 9i a&i se mai duc s!71 pomeneasc! la #ubba
"n care sc hodine9te "n tihna 9i binecuv:ntarea celui Prea"nalt.
7-i7aceasta7i, o, mult7norocitule sultan, spuse mai departe
-ehere&ada, povestea <et!ii7de70ram!I
0tunci sultanul -ahriar &ise;
7Povestea aceasta, -ehere&ada, chiar c! este de minunareI
Ea spuse;
71a, *!ria TaI ci nu vreau s! las noaptea s! treac! Aar! a7
i povesti "nt:mplarea ce i s7a "nt:mplat lui Ibn 0l7
*ansur.
-i sultanul -ahriar, minun:ndu7se, "ntreb!;
71a cine7i Ibn 0l7*ansur !staG 'abar n7am de elI
0tunci -ehere&ada, cu un &:mbet, spuse;
7Iac!t!I
P,3EDTE0 ).I IB/ 0)7*0/D.R
JJCe mult 9tim, o, norocitulc sultan, c! 'arun #CAt: 0I7
Ra9id, caliAul, se chinuia deseori de nesomn, din pricina
$ri(ilor pe care i le da "mp!r!ia. ,r, "ntr7o noapte, de$eaba se
tot r!suci el "n patul lui, 9i pe7o parte 9i pe alta, c! tot nu
i&buti s! aipeasc!L ba se istovi 9i mai tare dc &!d!rnicia
str!daniilor acelea. 0runc! atunci Aurios cu piciorul p!tura dc
pc el 9i, b!t:nd din palme, "l chem! pe *assrur, sp!tarul, care
ve$hea necurmat la u9!, 9i "i &ise;
7*assrur, $!se9te7mi ceva cu care s! m! vesele9ti, c!ci nu
i&butesc s! aipescI
*assrur r!spunse;
71oamne al meu, nimica nu este mai potrivit pentru
lini9tirea suAletului 9i potolirea simurilor dcc:t o
plimbare "n noapteI 0Aar!, "n $r!din!, noaptea e Arumoas!.
D! cobor:m printre copaci 9i AloriL 9i s! privim stelele 9i
semnele lor m!ree, 9i s! ne minun!m ae Arumuseea lunii
ce trece lin printre ele 9i coboar! p:n! la Aluviu ca s! se
scalde "n ape.
<aliAul spuse;
7*assrur, suAletul meu nu r:vne9te s! vad! asemenea
lucruri "n noaptea aceasta.
*assrur $r!i;
71oamne al meu, ai "n sarai trei sute de minuniL 9i Aiecare
minune are un iatac al ei. *! duc s! le vestesc pe toate s!
Aie $ata, iar tu ai s! treci pe la perdelele de la Aiecare iatac
9i ai s! le cercete&i pe Aiecare "n parte "n toat! $oliciunea
lor, mai cu seam! c! ele n7au s! 9tie c! e9ti acolo.
<aliAul spuse;
7*assrur, saraiul acesta este saraiul meu, iar Aeti9canele
acelea sunt roabele meleL ci suAletul meu, "n seara aceasta,
nu r:vne9te nimic de la ele.
*assrur spuse;
71oamne al meu, porunce9te 9i7i adun dinaintea ta pe toi
c!rturarii, pe toi "nelepii 9i pe toi poeii din Ba$dad.
"nelepii s!7i spun! cu$et!ri alese, "nv!aii s!7i
istoriseasc! ce7au mai dib!cit ci prin hrisoave, iar poeii
s!7i vr!(easc! minile cu stihurile lor.
<aliAul r!spunse;
7*assrur, suAletul meu, "n seara aceasta, nu r:vne9te nimic
din toate astea.
*assrur $r!i;
71oamne al meu, "n saraiul t!u sunt o mulime de pa(i
r!pitori 9i Al!c!iandri desA!t!tori Ia "nA!i9are. *! duc,
dac! porunce9ti, s! le spun s! vin! aici 9i s!7i in!
tov!r!9ie.
<aliAul r!spunse;
7*assrur, suAletul meu, "n seara aceasta, nu r:vne9te
asemenea desA!t!ri.
*assrur spuse;
71oamne al meu, atunci taie7mi capulI Poate c! aceasta ar
Ai sin$ura cale de a7i risipi aleanul.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -chere&ada v!&u c! se
luminea&! dc &iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cndfit cea de a trei sute patrueci fi faptea noapte
Dpuse;
71oamne al meu, atunci taie7mi capulI Poate c! aceasta ar
Ai sin$ura cale de a7i risipi aleanul.
)a aceste cuvinte, 0l7Ra9id se porni s! r:d! cu hohoteL pe
urm! &ise;
7'ei, *assrur, poate c! "ntr7o &i ai s7o p!e9ti 9i pe astaI
1a p:n! una alta du7te dc ve&i dac! nu cumva se mai aAl!
"n sala de la intrare careva cu adev!rat vrednic de privit 9i
de ascultat.
*assrur ie9i numaidec:t s! "ndeplineasc! porunca 9i se
"ntoarse pe dat! s!7i spun! caliAului;
7,, emire al drept7credincio9ilor, nu l7am $!sit aAar! dec:t
pe Ibn 0l7*ansur.
-i 0l7Ra9id "ntreb!;
7<are Ibn 0l7*ansurG /7o Ai Ibn 0l7*ansur din 1amascG
<!petenia had:mbilor spuse;
7Ba e chiar el, b!tr:nul cel mehen$hiI
0l7Ra9id spuse;
70du71 de$rab!I
-i *assrur "l aduse pe Ibn 0l7*ansur, care spuse;
7Dalamalei#um, o, emire al drept7credincio9ilorI
0l7Ra9id "i r!spunse la Ael 9i spuse;
7Qa Ibn 0l7*ansur, poveste9te7mi vreo p!anie de7a ta.
0cela r!spunse;
7,, emire al drept7credincio9ilor, vrei s!7i povestesc
vreun lucru pe care l7am v!&ut eu "nsumi, ori ceva ce mi s7
a povestit 9i mieG
<aliAul r!spunse;
71e7ai v!&ut vreun lucru cu adev!rat uimitor, $r!be9te7te
de mi71 poveste9te, c!ci lucrurile v!&ute sunt cu mult mai
c!utate dec:t cele ce sunt cunoscute numai din povesteI
0l7*ansur spuse;
70tunci, o, emire al drept7credincio9ilor, ascult!7m! cu
urechile deschise 9i cu dulce luarc7aminte.
<aliAul r!spunse;
7Qa Ibn 0l7*ansur, iat!7m!7s $ata s! te ascult cu urechea,
s! te privesc cu ochiul 9i s!7i d!ruiesc o dulce luare7
aminte.
0tunci Ibn 0l7*ansur spuse;
70Al!, o, emire al drept7credincio9ilor, c! cu "n Aiecare an
m! duc la Bassra s!7mi petrec c:teva &ile la emirul
*ohammad al7'a9emi, caimacamul t!u din cetatea aceea.
"ntr7un an, m! duc a9adar la Bassra, dup! obiceiul meu, 9i,
c:nd a(un$ la sarai, "l v!d pc emir $ata s! "ncalece pe cal
9i s! plece la o v:n!toare cu c:ini. <:nd m! v!&u, nu
pre$et!, dup! salamalecurile de bun venit, s! m! poAteasc!
s!71 "nsoescL ci eu "i spusei;
7Iart!7m!, 1omnia TaL c!ci pe mine numai vederea unui
cal 9i7mi 9i tulbur! mistuirea, 9i de7abia 9tiu s! m! in pe
m!$ar. /u sc cade s! mer$ la v:n!toare cu c:ini pe
spinarea unui m!$arI
Emirul *ohammad m! iert!, l!s:ndu7mi deschis tot
saraiul lui 9i poruncind slu$ilor s! m! slu(easc! cu toat! $ri(a
9i s! nu care cumva s! duc lips! de ceva c:t voi 9edea acolo.
-i a9a A!cur!.
1up! ce emirul plec!, "mi &isei; MPe 0llahI Qa Ibn 0l7
*ansur, iat! c! de ani 9i ani vii necurmat de la Ba$dad la
Bassra 9i te7ai mulumit p:n! ast!&i, drept toat! plimbarea, s!
te tot mui din sarai "n $r!din! 9i din $r!din! "n sarai. Treaba
asta nu e de niciun Aolos pentru luminarea ta. 09a c! du7te
acuma, c:nd ai destul! &!bav!, 9i cat! s! ve&i 9i tu vreun
lucru mai deosebit pe uliele Bassrei. <! de altminteri nici nu
e nimic mai de dorit ca umbletul pentru a a(uta la mistuireL
iar mistuirea ta chiar c! este cam anevoioas!L 9i te7ai "n$r!9at
9i te7ai umAlat ca un burduA.S
1
0tunci, m! l!sai supus de $lasul
suAletului meu sup!rat pe burduh!nia mea 9i m! ridicai pe
dat!, "mi pusei hainele cele mai Arumoase 9i ie9ii din sarai ca
s! hoin!resc oleac!, pe ici, pe colea, la nimereal!.
,r, bine 9tii, o, emire al drept7credincio9ilor, c! Bassra
are 9apte&eci de ulie 9i c! Aiecare uli! este lun$! de
9apte&eci de parasan(i, dup! m!sura de la Ira#. "nc:t,
de la o vreme, m! pomenii deodat! r!t!cit printre at:tea ulie
9i, "n "ncurc!tura mea, "ncepui s! mer$ tot mai $r!bit,
ne"ndr!&nind s! "ntreb pe nimeni ce cale s! iau, de team! s!
nu m! Aac de r:s. 09a c! "ncepui s! asud amarnicL 9i m! mai
cuprinse 9i o sete mareL 9i $:ndii c! Aar! doar 9i poate soarele
n!prasnic arc s! topeasc! toat! $r!simea cea simitoare de sub
pielea mea.
Horii atunci s7o iau pe cea dint:i uli! din cale, c!ut:nd s!
dau de vreo umbr!, 9i a9a a(unsei "ntr7o Aund!tur! unde se aAla
intrarea "ntr7o cas! mare cu o "nA!i9are tare Arumoas!.
Intrarea aceea era pe (um!tate ascuns! sub ni9te perdele de
m!tase ro9ie 9i da "ntr7o $r!din! ce se aAla dinaintea casei. Pe
Aiecare latur! se aAla c:te o lavi! de marmur!, adumbrit! de o
bolt! de vi! a$!!toare, 9i care m! poAtea s! m! a9e& acolo
spre a7mi tra$e suAletul.
Pe c:nd "mi 9ter$eam Aruntea 9i suAlam de c!ldur!, au&ii
din $r!din! un $las de Aemeie ce c:nta t:n$uitor c:ntecul
acesta;
-e cnd frumosul c&prior s$a dus)
Mi$e inima sldf de #ale$amar.
< deci p&cat) af a cum el a spus) S& m& iu/easc&$o tn&r& fecioar&?;
S )a *. 0. Dalie;
Sufletul inii este plin de m+nire fi de dor -up& cel care i$a dus)
ne$nduratul c&prior. :) tu) vnt care$ai st&ruit al triste.ii mele #ar)
'e Alla+. te rog. plngnd0 adu$mi$l acas& iar. -o#eneftc$l c&tincl)
susur&$i in prea#m& lin -espre sufletu$mi dro/it fi$al iu/irii mele
c+in. !i intrea/&$l ta s#rfit) vntule r&t&citor0 @Ce$ai de gnd cu
roa/a ta? *are vrei s$o fi omori Cu al desp&r.irii c+in? 'e un
altul n$a$ndrgit. Sufletul nu fi$a sc+im/at) vor/ele$fi nu le$a
min.it. %iciodat& n$a c&lcat sfntul vostru leg&mnt(A
%lasul care c:nta era a9a de Arumos, iar eu r!m!sei a9a de
nedumerit de acele cuvinte, "nc:t spusei suAletului meu;
M1ac! st!p:na $lasului o Ai la Ael de Arumoas! pe c:t "mi d! de
"neles c:ntecul, trebuie s! Aie o A!ptur! minunat!N. 0tunci m!
ridicai, m! apropiai de intrare 9i tr!sei la o parte bini9or
perdeauaL 9i "ncet7"ncet "ncepui s! privesc, "n a9a Ael ca s! nu
Aiu v!&ut. -i &!rii "n mi(locul $r!dinii dou! tinere, dintre care
una p!rea st!p:na, iar cealalt! roaba. -i am:ndou! erau Aar!
pereche de Arumoase. -i cea mai Arumoas! era chiar cea care
c:ntaL iar roaba o "nsoea din l!ut!. -i mi se p!ru c! v!d
"ns!9i luna, "n cea dc a patruspre&ecea &i a ei, cobor:nd "n
$r!din!L 9i "mi amintii stihurile unui poet "n aceast! privin!;
Ba/ilonul desf&t&rii arde$n oc+iul ei vr&#it) 'rintre
genele$i frumoase ce mai repede ucid -ect lancea)
dect spada) dect fierul ascu.it.
4ar cnd pletele ei negre peste g&tu$i de iasmin Se
revars& leg&nate) m& ,ntre/ cu lung suspin0 %u e
noaptea ce$"i a"terne v&lul ei peste gr&dini?
*are ce podoa/e scumpe ard pe pieptu$i rotofei? -ou&
cupe mari de filde") rodii sunt) ori s&nii ei? 4ar su/ +aina$
i str&veie) leg&nndu$se u"or) *are trupu$i se$nml&die)
sau nisipul mi"c&tor?;
-ac& va m/i duios) vntule) "opte"te$i /l&nd0 @Bine$ai face s$o
a#u.i cu apropierea ta( Mult ii e de tine dor) mult te mai iu/e"te ea(
*c+ii ei nu mai au somn E plng mereu "i p&timesc(A -ac&$l vei
;,ndupleca $ eu altceva nu$mi doresc. -ac& ins& ai s& vei ur& pe
o/raul lui) @%u te mai gndi la ea( %u te mai gndi(A s&$i spui(
S )a *. 0. Dalie;
!irul de m&rg&ritare cine su/ /ue .i$a pus? Cine vin "i
romnit& pe gura$.i dulce$a adus?
-i tot ca m! Aacu s! m! $:ndcsc 9i la aceste stihuri ale
poetului;
Ca dou& petale de dulce narcis& Sunt dulci le$i
pleoape> sur&su$i cuminte <;* al/&$auror&>
iar gura$i e scris& Ca$n dou& ru/ine> su/
+aina$i fier/inte ,.i leag&n& raiul gr&dinile
sfinte.;
0tunci eu, o, emire al drept7credincio9ilor, nu m! mai
putui opri s! nu7mi stri$; MQa 0llahI Qa 0llahIN 9i r!m!sei
acolo, nemi9cat, m:nc:ndu7le 9i sorbindu7le din priviri nurii
cei at:ta de vr!(itori. 09a c! Aata, "ntorc:nd u79i capul c!tre
mine, m! &!ri 9i "9i cobor" repede ia9m!cuul peste Aa!L apoi,
cu toate semnele unei mari sup!r!ri, o trimise la mine pe
t:n!ra roab!, cea care c:ntase din l!ut!, 9i care aler$! 9i, dup!
ce m! intui cu privirile, "mi spuse;
7,, 9eicule, au nu i7e ru9ine s! prive9ti a9a Aemeile "n
casa lorG 0u b!tr:neea ta 9i barba7i alb! nu te "ndeamn!
s! cinste9ti cele ce se cad a Ai cinstiteG
Eu r!spunsei cu $las puternic, a9a ca s! Aiu au&it de t:n!ra
ce stase (os;
7,, st!p:na mea, ai dreptate, b!tr:neea mea este v!dit!L
dar "n ceea ce prive9te ru9inea mea, aceasta7i cu totul
altceva.
!i m/etul orilor cine oare .i l$a dat? !i cu lact de
m&rgean cine mi te$a ferecat? -ac& cel ce te privefte se socoatefericit. Atunci
cel ce te s&rut& cum s& 7ur socotii? 1ar iat! 9i spusele altuia;
Stai sfios) m&rg&ritare) Ling&
dulcele m&rgean0 6&r& gura$i
m/itoare. Str&lucirea ta e$n
van(
1
)a *. 0. Dalie;
Cnd se ive"te) ne sugrum&) iar cnd piere -e dortd ei
plng to.i cu grea durere. Ca soarele fi luna luminea&.
-ar nu$fi ascunde$n nori vr&#ita rai1( 6. drum spre rai
c&nutfa ei ufoar& $ 4ar luna) c&nd o vede) st& s& moar&(
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cndfit cea de a trei sute patrueci fi opta noapte
Dpuse;
... dar "n ccea ce prive9te ru9inea mea, accasta7i cu totul
altceva.
<:nd au&i aceste cuvinte, t:n!ra se ridic! 9i veni l:n$!
roaba ei, ca s!7mi spun!, tulburat! peste m!sur!;
7'ei, 9i oare cam ce alt! ru9ine7i mai mare pentru pletele
talc albe, o, 9eicule, dec:t Aaptul de7a te opri la u9a unui
harem carc nu7i haremul t!u 9i la u9a unei locuine care
nu7i locuina taG
Eu m! temenii 9i r!spunsei;
7Pe 0llahI o, st!p:n! a mea, pentru o barb! ca a mea
ru9inea nu7i prea marc, m! (ur pe viaa taI 3enirea mea
aici are o pricin! dc iertare.
Ea "ntreb!;
7-i care7i acea pricin!G
Eu r!spunsei;
7Dunt str!in 9i m! topea o sete de simeam c!7mi dau
suAletulI
Ea r!spunse;
7"nele$em pricina ta 9i te iert!m, c!ci, pe 0llahI este de
cre&ut.
-i "ndat! se "ntoarse "nspre o roab! copil! 9i7i spuse;
7,, dr!$ua mea, d! Au$a 9i adu7i de o!utI
*icua pieri 9i se "ntoarse "ntr7o clipit! cu o caraAa de
aur pe o tav! 9i cu o n!Aram! de m!tase verde. *! poAti s!
beau din caraAa plin! cu ap! proasp!t! 9i "nmiresmat! Arumos
cu musc curat. )uai caraAa 9i "ncepui s! beau domol, cu
sorbituri lun$i, arunc:nd priviri Auri9e c!tre Aeti9cana st!p:n!,
9i priviri v!dite de mulumire am:ndurora. 1up! un timp,
"napoiai caraAa tinerei roabe, care
"mi "ntinse atunci 9ter$arul de m!tase, poAtindu7m! s!7mi
9ter$ $ura. *! 9tcrsci la $ur!, "i "napoiai 9ter$arul cel
desA!t!tor parAumat cu santal, dar nu m! mi9cai din loc.
<:nd v!&u c! nemi9carea mea trece peste mar$inile
"n$!duite, Aeti9cana cea Arumoas! "mi spuse cu $las st:n(enit;
7,, 9eicule, ce mai a9tepi dc nu te "ntorci "n calea ta pe
drumul lui 0llahG
Eu r!spunsei dus pe $:nduri;
7,, st!p:n! mea, "mi trec prin minte ni9te $:nduri care m!
Ar!m:nt! tare 9i m! ve&i cuAundat "n ni9te cu$et!ri pe care
nu i&butesc s! mi le l!muresc sin$ur.
Ea m! "ntreb!;
7-i care sunt acele cu$et!riG
Eu spusei;
7,, st!p:n! mea, cu$etam la r!sturn!rile lucrurilor 9i la
trecerea "nt:mpl!rilor care7s roadele vremilorI
Ea "mi r!spunse;
71c bun! seam!, astea7s $:nduri $rele 9i toi avem dc
pl:ns c:te un neca& pc care ni71 pricinuie9te timpul. 1ar
pe tine, o, 9eicule, ce te7a putut Aace s! cu$ei la asemenea
lucruri dinaintea u9ii casei noastreG
Eu spusei;
7*! $:ndeam, o, st!p:n! a mea, chiar la st!p:nul casei
acesteia. *i7I amintesc bine acum. *! "ndemnase c:ndva
s! m! mut pe ulicioara aceasta pe care nu se aAla dec:t o
cas! cu o $r!din!. 1a, pe 0llahI st!p:nul acestei case era
unul dintre cei mai buni prieteni ai meiI
Ea m! "ntreb!;
70tunci, de bun! seam! c! "i aminte9ti 9i de numele
prietenului t!uG
Eu spusei;
7J!r! "ndoial!, o, st!p:n! a meaI De numea 0ii ben7
*ohammad, 9i era cinstitul staroste al tuturor $iu7
vaicr$iilor din Bassra. Dunt ani muli de c:nd nu l7am mai
v!&ut 9i $:ndesc c! acum se aAl! "ntru mila lui 0llahI
In$!duie7mi, dar, o, st!p:n! a mea, s! te "ntreb de7a l!sat
vreun urma9I
)a aceste cuvinte, ochii Aetei se umplur! dc lacrimi, 9i
spuse;
7Pacea 9i milele lui 0llah Aie asupra starostelui 0ii ben7
*ohammadI 0Al!, o, 9eicule, "ntruc:t ai Aost prieten cu el,
c! r!posatul staroste a l!sat o Aat! numit! Badr, drept
sin$ura lui urma9!. -i ea este sin$ura mo9tenitoare
bunurilor 9i a multelor lui bo$!iiI
Eu stri$ai;
7Pe 0llahI binecuv:ntata Aiic! a prietenului meu nu poi Ai
dec:t chiar tu, o, st!p:n! a meaI
Ea &:mbi 9i r!spunse;
7Pe 0llahI ai $hicitI
Eu spusei;
70llah adune79i asupra7i binecuv:nt!rile sale, Aiic! a lui
0ii ben7*ohammadI <i, din c:t pot s! pricep privind prin
m!tasea ce7i acoper! Aaa, o, luno, "mi pare c! chipul t!u e
umbrit de o tristee mareI /u te sAii s!7mi de&v!7 luie9ti
pricinaL c!ci poate c! 0llah m! trimite ca s! "ncerc s! aduc
leac durerii care "i "nne$urea&! Arumuseea.
Ea r!spunse;
71ar cum a9 putea s!7i vorbesc despre ni9te lucruri at:ta
de tainice, c:t! vreme nu mi7ai spus nici cum te cheam!,
nici cine e9tiG
1
Eu m! "nclinai 9i r!spunsei;
7Dunt robul t!u, Ibn 0l7*ansur, din 1amasc, unul dintre
cei pe care st!p:nul nostru 'arun 0l7Ra9id "i cinste9te cu
prietenia sa 9i pe care 9i i7a ales ca soi de tain! ai luiI
S )a *. 0. Dalic;
<! spune pocnii;
faina$fi poart& numai ce( ce$.i r&mne credincios) Cel cu sufletul
ales) omul /un) m&rinimos. 9aina mea o fin in piept ca$ntr$o cas&
,ncuiat& Cu greu lac&t ferecat fi cu c+eia aruncat&.
/ici nu rostii bine aceste cuvinte, o, emire al drept7
credincio9ilor, c! Dett Badr "mi 9i &ise;
7Jii binevenit "n casa mea, o, 9eicule Ibn 0l7*ansur, 9i
deie 0llah s! $!se9ti aici ospeie cald! 9i prieteneasc!I
-i m! poAti s7o "nsoesc 9i s! intru s! iau loc "n odaia de
primire.
0tunci tustrei intrar!m "n odaia de primire din Aundul
$r!dinii. 1up! ce 9e&ur!m 9i ne r!corir!m cu obi9nuitele
r!coritoare, care Aur! minunate, Dett Badr "mi spuse;
7Pentru c! dore9ti, o, 9eiculc Ibn 0l7*ansur, s! aAli
pricina tristeii pe care ai $hicit7o pe chipul meu, Aa$!7
duie9te7mi tain! 9i credin!.
Eu r!spunsei;
7,, st!p:n! a mea, taina va A" "n inima mea ca "ntr7un sipet
de oel a c!rui cheie nu poate Ai $!sit!.
Ea "mi spuse atunci;
70scult!, dar, povestea mea, o, 9eiculeI
-i, dup! ce copila, roaba cea at:ta de dr!$!la9!, m! poAti
s! mai iau o lin$uri! din dulceaa de trandaAiri, Dett Badr
spuse;
70Al!, o, Ibn 0l7*ansur, c! sunt "ndr!$ostit! 9i c! iubitul
meu m7a p!r!sit. 0sta7i toat! povestea meaI
-i Dett Badr, dup! vorbele acestea, scoase un oAtat ad:nc
9i t!cu. Iar eu "i &isei;
7,, st!p:n! a mea, e9ti d!ruit! cu o Arumusee des!v:r9it!,
iar cel pe care "l iube9ti trebuie s! Aie des!v:r9it dc
Arumos. <um "l cheam!G
Ea "mi spuse;
71a, Ibn 0l7*ansur, iubitul meu este des!v:r9it de
Arumos, "ntocmai precum &ici tu. Este emirul Uobair,
c!petenia tribului Bani7-aiban. J!r! de nicio "ndoial! c! el
este Al!c!ul cel mai minunat din Bassra 9i din tot Ira#ulI
Eu spusei;
7,, st!p:n! a mea, nu poate s! Aie altAelI <i dra$ostea
voastr! s7a m!r$init numai la vorbe, ori v7ai dat 9i alte
dove&i prin Aelurite "nt:lniri mai lun$i ori cu urm!ri mai
ad:nciG
Ea spuse;
71e bun! seam! c! "nt:lnirile noastre ar Ai avut urm!ri
Aericite, dac! lun$a lor durat! ar Ai Aost de7a(uns ca s! le$e
inimile. <i emirul Uobair m7a p!r!sit numai dintr7o
b!nuial!.
)a vorbele acestea, o, emire al drept7credincio9ilor,
stri$ai;
7,, poate Ai b!nuit crinul c! iube9te noroiul dac! v:ntul "l
pleac! spre p!m:ntG -i chiar dac! b!nuielile emirului
Uobair ar Ai "ntemeiate, Arumuseea ta este un temei viu de
iertare, o, st!p:n! a meaI
Ea &:mbi 9i "mi spuse;
7-i, o, 9eicule, m!car de7ar Ai Aost vorba de un b!rbatI 1ar
emirul Uobair m! "nvinuie9te c! iubesc o t:n!r! Aat!, pe
aceasta ce se aAl! chiar sub ochii t!i, dr!$!la9a care ne
slu(e9te.
Eu stri$ai;
7<er iertare de la 0llah pentru emir, o, st!p:n! a mea.
Blestemat Aie <el7r!uI <i cum s7ar putea iubi Aemeile "ntre
eleG 1ar nu vrei m!car s!7mi spui pe ce "9i "ntemeia&!
emirul b!nuielile saleG
Ea r!spunse;
7"ntr7o &i, dup! ce m! sc!ldasem "n hammamul din cas!,
m! "ntinsesem pe pat 9i m! l!sasem pe m:inile roabei mele
dra$i, copilia pe care7o ve&i, s! se "n$ri(easc! de mine 9i
s!7mi pieptene p!rul. Era o c!ldur! "n!bu9itoare, iar roaba,
ca s! m! mai r!coresc, d!duse la o parte 9ter$arele ce le
aveam pe umeri 9i care "mi acopereau pieptulL 9i s7a
apucat s!7mi pieptene cosiele. <:nd a ispr!vit, m7a privit
9i, p!r:ndu7i tare Arumoas! a9a, mi7a cuprins $:tul cu
braele 9i m7a s!rutat pe obra&
spun:ndu7mi; M,, st!p:n! a mea, mi7ar pl!cea s! Aiu b!rbat,
ca s! te iubesc 9i mai mult dec:t te iubescN. -i, dr!$ua de ea,
c!uta s! m! "nveseleasc!, n!scocind tot Aelul de (ocuri. -i iat!
c! tocmai "n acea clip! a intrat emirulL ne7a aruncat
am:ndurora o privire ciudat! 9i a plecat repe&it, trimi:ndu7mi
nu peste mult timp un bileel pe care erau scrise aceste
cuvinte; M-ragostea nu ,nseamn& fericire dect atunci cnd nu se
,mparte. N
1
-i din &iua aceea nu l7am mai v!&ut niciodat!L 9i
niciodat! n7a binevoit s!7mi mai trimit! vreo veste de la el, Wa
Ibn 0l7*ansur.
Eu, atunci, o "ntrebai;
71ar erai le$ai prin vreun senet de c!s!torieG
Ea r!spunse;
7-i de ce s! ne Ai le$at cu senetG /u eram le$ai dec:t prin
vrerea noastr!, Aar! amestecul vreunui cadiu 9i al vreunui
martor.
Eu spusei;
70tunci, o, st!p:n! a mea, de binevoie9ti a7mi "n$!dui, a9
vrea s! Aiu eu tr!s!tura de le$!tur! "ntre voi doi, numai de
dra$ul de a 9ti c! se aAl! iar!9i laolalt! dou! A!pturi alese
ca voi.
Ea $r!i;
7Binecuv:ntat Aie 0llah care ne7a scos "n calea ta, o,
9eicule cu Aa! alb!I -i s! nu cre&i cumva c! ai s! Aaci un
bine unei Aiine ce uit! apoi de preul Aacerilor de bine.
0m s!7i scriu, a9adar, pe dat!, cu mc:na mea, emirului
Uobair o scrisoare pe care s! i7o "nm:ne&i, "ncerc:nd s!71
Aaci s! (udece drept.
Ea i le aduse, 9i Dett Badr scrise;
S )a *. 0. Dalic;
-ac& inima$n iu/ire cu altcineva se$mparte.
6ug de patima iu/irii fi ispitele$i de"arte.
Cnd cel ,ndr&git nu$.i leag& de iu/irea$ntreag& dorul.
Ce s caute$n iu/ire) ce s& vrea indr&gitorul?
@Mult$iu/itul meu) de ce aceast& lung& desp&r.ire? %u "tii) oare) c&
durerea alung& somnul departe de oc+ii mei) fi c& atunci cnd mi se
arat& in vis) nici nu mai cunosc c+ipul t&u) att de sc+im/at fiind?
Spune> te rog fier/inte) de ce ai l&sat iVa desc+is& celor ce m&
defai??M? =idic&$te) scutur& pul/erea gndurilor urte fi intoarce$te
far& de &/av& la mine. Ce i de s&r/&toare are s& fie pentru noi
amndoi iua ce va vedea ,mp&carea noastr&r
3
1up! ce ispr!vi dc scris, "mp!turi scrisoarea 9i mi7o
"nm:n!...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cndfii cea de a trei sute cineiecea noapte
S )a *. 0. Dalie, scrisoarca este "n versuri "i "ntruc:tva deosebit!; -ragul
meu. dc ce$a i plecat de la mi fie cu mnie)
B'DD7mostrilin?
'oate c m$au ponegrit /rfiiorii r&i de gura
!i$ai creut minciuna lor n& v&dit&$n neagra ur&?
4$ai crettt) iu/itul meu) "i$ai plecat atunci gr&/it)
6&r& s&$mi ar&.i m&car ce gre"eal$am s&vr"it(
Ce minciuni fi$or fi "optit numai tu le ftii pe toate $
%u vrei ins&) dragul meu) si le #udeci cu dreptate(
4ar de$oi fi gre"it c+iar eu vreun cuvnt mai necum in te.
!tii c& uneori gre"im tlcurile din cuvinte(
C+iar "i vor/a lui Alla+ nu$i aceea"i tuturora $
*amenii au m&sluit c+iar "i spusele din 9ora
Multe s$au r&st&lm&cit) de cnd lumea) pe p&mnt.
Cum lui 4acov l$au prt pe lusuf cel /un "i /lnd.
-ar "i pe cel ce$a prt) "i pe tine) "i pe mine)
%e a"teapt&) da) pe to.i) crncenul #ude. ce vine(
T
W
9ora este denumirea primelor cinci c!ri 7 6acerea) 4e"irea) Leviticui
%u merii 9i -euteronomul 7 din Bi/lie.K
Dp
us
e;
1up! cc ispr!vi de scris, mp!turi s]risoarca 9i mi7o
"nm:n!L 9i, totodat!, "mi streur! "n buunar, Aar! s!7mi
dea r!$a& s7o opresc, o pun$scu o mie le dinari de aur,
pe care hot!r:i s7o p!stre& ca mintire pntru slu(bele ce
i le A!cusem odinioar! cinstiului starcte, r!posatul ei
!rinte, 9i ca o arvun! pentrice va maiAi. "mi luai apoi
un7r!mas de la Dett Badr 9i n! "ndrepai c!tre casa lui
Uobair, emirul neamului Bani-aiban, ptal c!rui p!rinte,
mort de muli ani, de asemeiea "l cunccusem.
<:nd a(unsei la saraiul emrului Uobar, mi se spuse c!
emirul era 9i el la v:n!toare, aa c! a9tepai s! se "ntoarc!.
/u &!bovi mult p:n! ce s! ^ "ntoarc!9i, de "ndat! ce
au&i cum m! cheam! 9i cine unt, trim@e o slu$! s! m!
poAteasc! a primi s!7i Aiu oaoete 9i s! ocotesc casa lui
ca drept casa mea. -i el "nsu9 numaidc:t veni "n calea
mea s! m! "nt:mpine.
,r, eu, o, emire al drept7crdincio9ilcr, lu:nd seama la
dcplina7i Arumusee de Al!c!u h Aloare, r!n!sci "nm!rmu7
rit 9i simii c!7mi pierd minileru totul. Ia el, v!&:nd c! nu
m! clintesc, socoti c! stau "n la din pricit! sAielii, a9a "nc:t
sc apropie &:mbind de mine 9i dup! datii!, m! "mbr!i9!L
"l "mbr!i9ai 9i cu la r:ndu7mi 9i mi se pxu "n clipa aceea
c! "mbr!i9e& soarele, 9i luna, 9lumea "ntra$! cu toate c:te
se aAl! pe ea. -i, cum era vrerrsa pr:n&iui, emirul Uobair
m! lu! de m:n! 9i m! poAti s!Ltau (os l:i$! el pe saltea. -i
numaidec:t robii a9ternur! msa dinainta noastr!.
Era o mas! plin! cu v!s!ie de la Kiorassan, A!cut!
numai din aur 9i din ar$int 9i cu totAclul de bucate
Aripte ori rumenite pe care 9i_ura, 9i nsul, 9i ochii 9i le
puteau r:vni, "ntr7adev!r
1
. D] aAlau aco5, printre multe
L
"n traducerea lui *. 0. Dalic, A"$uea&a aici 9i un:toarea parodic dc
#as:d! 4poem eroic speciAic liricii arab8;
Sfrie cocorii gra"i) frip pe #ar la vatr>
A/ur de vnat pr&#it umle$ntreaga "a ti.
'lnge$"i frageii /o/oci;sca $ plng " eu( $
-up& puii rumeni.i "i cco"ulgreu.
alte lucruri minunate, p!.ri umplite cu Aistic 9i cu staAide,
9i pe9ti a9ternui pel!cinte ddoAane, 9i mai ales o salat! de
a$uri(oar! pe cai numai v&:nd7o 9i mi se 9i umpluse $ura
de ap!. /imai ponenesc 9i de alte bun!t!uri, precum de
pilc un ore& ninunat cu lapte dc bivoli!, "n care "mi veLa
s!7mi Aund am:ndou! m:inile p:n! la coateL niciesprc
duleaa de morcovi cu nuci, care "mi place ce r s7a pomciit
7 o, dulceaa asta arc s! m! omoare "ntn &i, Aar! ]c nicio
"ndoial!I nici despre poame, nici de]re b!utur
<i, o, emire al drept7crlincio9iloi m! (ur pe slava
str!mo9ilor t!iI mi7am st!prit poAta i;imii 9i nu m7am atins
de nicio "mbuc!tur!. `mpotriu, am a9teptat ca $a&da s! m!
"mbie de mai lulte ori : "ntind m:na 9i atunci i7am spus;
7Pe 0llahI m! (uruiesc @, emire obair, c! nu m! atin$
de niciuna din bucateecu care n! ospee9ti, p:n! ce n7ai
s! te supui unei ruL:nini anime pentru care am venit "n
casa taI
El m! "ntreb!;
7*!car pot s! aAlu, o, Vspete al neu, care7i rostul
venirii tale, "nainte de a miAc$a s! Aacun lucru at:t de
insemnat, "nc:t te poare ho!" s! te le(e&i de buna mea
ospeireG
Eu, drept orice r!spuns,@osei din :n scrisoarea 9i o
"ntinsei c!tre el.
, lu!, o deschise 9i o ceti.<ar pe dario rupse, o arunc!
pe (os A!cut! buc!ele, o calci n picioar 9i "mi spuse;
A+) ce$mi arde sufletuap& sfntul fft e Iind pe$o
lipie) in ur poXispt) se p&#efte( Cin& vrednic& de$
Al2r.A+) /lagoslvire -e verde.uri intr$un 33 cu o.et
sul1re( 6iert in lapte gras de i.$ald pilaf te /ea m
S$fi ,nfigi in el vrto lna) fam temi( Sufi ere)
indur&$tc( Bn $Alla+
Y
se Z60 -ac& n$ai s& po.i ri.;fi
d& el t &rf
7Qa Ibn 0l7*ansurI cere7mi orice vrei 9i vei c!p!ta acel
lucru numaidec:t. 1a s! nu7mi pomene9ti nimic despre
aceast! scrisoare, la care nu am de dat niciun r!spuns.
Eu atunci m! ridicai pe dat! 9i vrusei s! plecL el "ns! m!
opri a$!:ndu7se de hainele mele 9i m! ru$! Aierbinte s!
r!m:n, spun:ndu7mi;
7,, oaspete al meuI de7ai 9ti pricina pentru care nu vreau
s! r!spund la scrisoare, n7ai mai st!rui o clip!I 1c
altminteri, s! nu cre&i c! ai Ai cel dint:i c!ruia i s7a
"ncredinat o atare sarcin!. -i, dac! vrei, am s!7i spun
"ntocmai cuvintele pe care ai Aost "ns!rcinat s! mi le spui.
-i numaidcc:t "mi spuse vorbele cu pricina, "ntocmai ca 9i
cum ar Ai Aost de Aa! "n clipa c:nd Auseser! rostite. Pe urm!
ad!u$!;
7<rede7m!I d! uit!rii povestea asta. -i r!m:i de te
odihne9te "n casa mea at:t c:t "i va poAti suAletul.
3orbele acestea m! hot!r:r! s! r!m:n. -i petrecui &iua 9i
seara toat! m:nc:nd, b:nd 9i t!iA!suind cu emirul Uobair. <i,
"ntruc:t nu au&eam nici c:ntece, nici &von de l!ute, m!
minunam b!$:nd de seam! atare obicei osebit dc datinele
ospeelorL 9i m! hot!r:i s!7i m!rturisesc uimirea mea
t:n!rului emir. 3!&ui atunci c! se "nne$urea&! la chip 9i b!$ai
de seam! la el o mare st:n(eneal!L pe urm! "mi spuse;
71e mult! vreme am alun$at c:ntecele 9i mu&ica de la
ospeele mele. <i, de vreme ce aceasta "i este dorina, am
s! i7o "ndeplinescI
-i pe dat! trimise dup! una dintre roabele lui, care veni cu
o l!ut! indieneasc! "nv!luit! "ntr7un toc de m!7 tas!, 9i se
a9e&! dinaintea noastr! spre a "ncepe numaidec:t s! c:nte pe
r:nd "n dou!&eci 9i unu de $lasne Aelurite. De "ntoarse apoi la
$lasna dint:i 9i c:nt!;
Copilele ursitei) cu p&rul despletit) 'lng
toate 11; suspin&) o) suflete m+nit(
!i totufi rnasa$i plin& cu poame fi /ucate)
!i trandafirii vars& parfumul lor vr&#it)
Fm/esc narcifii alefi) iar apa ,n +avuuri
!optefte lin fi rde in dulce clipocit.
*) fa$.i cura#) /iet suflet
Al meu) plin de amar(
,n oc+ii t&i n&de#dea
Are s& ard& iar.
!i vei mai /ea din cupa
Cu$al fericirii +ar.
Trecu apoi la o $lasn! 9i mai t:n$uioas!, 9i c:nt!;
Cel care n$a gustat dulcea.a
4u/irii
Y
nici amarul ei)
Atunci cnd pierde ce$a iu/it(
Cel care nu cunoa"te rana
4u/irii) nu are temei
S& ftie$a c+inurilor miere0
-urerea de$a fi fericit.
2nde sunt nop.ile de vra#&
Al&turi de iu/itul meu?
2nde ni$s oc+ii plini de doruri)
Cu drag privindu$se mereu?
2nde ni$s /uele unite
!i unde$i mierea gurii lui?
A+) mierea gurii lui iu/ite)
-ulcea.a s&rut&rii nu$i(
%op.ile pn& diminea.a
!i ilele pn&$n amurg $
9recutul) a+) nuNpo.i
,ntoarce
Cu valurile$i care curg(
Ce mai po.i face ,mpotriva
2nei ursite ce te$mpil&)
*) /iat& inim& sf&rmat&
Su/ +ot&rrea$i far& mil&?
/ici nu apuc! bine c:nt!reaa s! "ncheie aceste t:n$uiri
din urm!, c!71 9i v!&ui pe t:n!rul meu emir cum cade le9inat,
sco:nd un ip!t (alnic. -i roaba "mi spuse;
7,, 9eiculcI asta7i din vina taI <!ci noi de mult! vreme ne
Aerim s! c:nt!m "n Aaa lui, din pricina tulbur!rii "n care "l
cuAund! 9i a &buciumului pe care i71 st:rne9te orice
c:ntare de dra$oste.
Eu, la r:ndu7mi, m! certai amarnic c! iscasem sup!rarea
$a&dei mele 9i, c:nd roaba m! poAti, plecai "n odaia mea, ca
s! nu71 mai st:n(enesc cu 9ederea mea acolo l:n$! el.
0 doua &i, chiar c:nd m! pre$!team s! plec 9i tocmai
ru$am o slu$! s!7i duc! st!p:nului s!u mulumirile mele
pentru ospeire, un rob veni s!7mi "nm:ne&e o pun$! cu o mie
de dinari din partea emirului, ru$:ndu7m! s7o primesc pentru
oboseala ce7mi dasem, 9i spun:ndu7mi c! are sarcina s!
primeasc! bun7r!masul din parte7mi. Eu atunci, nci&butind
nimic "n Aolosul soliei melc, p!r!sii casa lui Uobair 9i m!
"ntorsei la aceea al c!rei sol Ausesem.
<:nd a(unsei la $r!din!, o $!sii pe Dett Badr "n u9!,
a9tept:ndu7m!L 9i Aar! a7mi da r!$a& s! deschid $ura, "mi
spuse;
7Qa Ibn 0l7*ansur, 9tiu c! n7ai i&butit nimic "n solia taI
-i "mi povesti pe de rost tot ce se petrecuse "ntre mine 9i
emirul Uobair, 9i7a9a de aidoma, "nc:t $:ndii c! avea niscaiva
iscoade pl!tite care7i spuneau tot ce vroia ea s! aAle. 1ar tot o
"ntrebai;
7<um se Aace, o, st!p:n! a mea, de 9tii totul at:t de bineG
,are erai acolo, Aar! s! te vad! nimeniG
Ea "mi spuse;
7Qa Ibn 0l7*ansur, aAl! c! inimile "ndr!$ostiilor
au ochi care v!d ceea ce alii nici nu79i pot "nchipuiI
1
<i tu nu
e9ti cu nimic vinovat pentru purtarea lui, 9tiu. 0sta7i soarta
meaI
Pe urm! ad!u$!, ridic:nd ochii spre cer;
7 ,, st!p:ne al inimilor, Aa ca de acum "nainte eu s! Piu
cea iubit!, Aar! ca s! mai iubesc vreodat!I J! ca tot ce a mai
r!mas din dra$oste, "n aceast! inim!, pentru Uobair, s! se
reverse, spre chinul lui, "n inima lui UobairI J!71 s! se
"ntoarc! la mine, s! m! roa$e pierdut s!71 ascult, 9i d!7mi
puterea s!71 Aac s! se chinuiasc!I
1up! care "mi mulumi pentru ceea ce vrusesem s! Aac
pentru ea, 9i ne desp!rir!m. Iar eu m! "ntorsei la saraiul
emirului *ohammad 9i de7acolo plecai "nd!r!t la Ba$dad.
,r, anul urm!tor, trebui, ca de obicei, s! m! duc iar!9i la
Bassra, pentru ne$u!toriile meleL c!ci se cuvine s!7i spun, o,
emire al drept7credincio9ilor, c! emirul *ohammad "mi era
datornic 9i n7aveam dec:t mi(locul acesta de a m! c!l!tori "n
Aiecare an la el spre a i&buti s!71 Aac s!7mi pl!teasc! banii ce
mi7i datora. ,r, eu, a doua &i de la sosire, mi7am &is; MPe
0llahI trebuie s! aAlu urmarea "nt:mpl!rii cu cei doi
"ndr!$ostiiN.
*! dusei mai "nt:i la casa Arumoasei Dett Badr. %!si
poarta de la $r!din! "nchis! 9i m! ului (alea ce se rev!rsa din
t!cerea dimpre(ur. Privii atunci printre &!brelele porii 9i
v!&ui "n mi(locul c!r!rii, sub o salcie pl:n$!toare, un
morm:nt de marmur! "nc! nou7nou, dar nu i&butii, din
pricina dep!rt!rii, s! citesc numele scris pe el. -i "mi spusei;
M/u mai este Dett BadrI Tinereea ei a Aost secerat!. <e p!cat
c! o Arumusee ca aceea s7a pr!p!dit pe totdeaunaI *:hnirea
a cople9it7o, de bun! seam!, i7a n!p!dit inimaN.
1
)i *. 0. Dalic;
4nimile$ndr&gostite au) ce$i drept) un oc+i
anume Care vede$ntotdeauna ce nu vede
alt& lume.
"n clipita accasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cnd fu cea de a trei sute cincieci "i una noapte
Dpuse;
... 9i i7a n!p!dit inima.N
*! hot!r:i atunci, cu pieptul su$rumat de am!r!ciune, s!
m! duc la saraiul emirului Uobair. 0colo m! a9tepta o
priveli9te 9i mai m:hnitoarc. Totul era pustiuL &idurile se
preA!ceau "n ruine, $r!dina era ve9te(it! 9i nu se vedea
nic!icri urma unei m:ini $ri(ulii. .9a saraiului nu era p!&it!
de niciun rob, 9i nu era nic!icri o Aiin! vie care s!7mi poat!
spune o vorb! despre cei ce locuiau acolo. )a priveli9tea
aceasta, "mi spusei "n suAletul meu; M-i el trebuie s! Ai muritIN
Pe urm!, tare trist 9i tare am!r:t, m! a9e&ai la poart! 9i
"ns!ilai suspin:nd;
*) cas& trist&) stau ,n pragu$.i S&
plng cu$aceste pietre goale
'rietenul ce nu mai vine S&$mi
ias& fericit ,n cale.
A+) unde$i primitoarea gad& A
c&rei voio"ie cald& 'e to.i c&f i i$
au /&tut la poart& 4$a osp&tatu$i
laolalt& ?
!i unde$s cei ce$odinioar&)
'rietenii cu dulce fire) 9e
luminau) sarai de faim&) ,n anii
t&i de str&lucire?
9u) cel ce treci pe drum) urmea&$.i
C&rarea vie.ii mai departe $ -ar nu uita
aceste urme L&sate .ie peste moarte(
Pe c:nd m! l!sam dus a9a de m:hnire, se ivi un rob ne$ru
care se apropie de mine 9i "mi spuse r!stit;
7'ei, mo9ne$eI da mai tac!7i $uraI 2i s7a ur:t cumva cu
viaaG Pentru ce roste9ti asemenea bocete la poarta
noastr!G
Eu r!spunsei;
7Ticluiam 9i eu ni9te stihuri "ntru pomenirea unui prieten
ce locuia "n casa aceasta 9i care se numea Uobair, din
tribul Bani7-aibanI
Robul $r!i;
7/umele lui 0llah Aie asupra lui 9i "mpre(urul luiI Roa$!7
te "ntru ProAetul, o, 9eiculcI <i pentru ce &ici c! emirul
Uobair e mortG Dlav! lui 0UlahI Dt!p:nul nostru "nc! mai
tr!ie9te, "n cinste 9i bo$!ieI
Eu stri$ai;
71ar atunci ce7i cu toat! (alea asta a9ternut! peste cas! 9i
peste $r!din!G
El r!spunse;
71in pricina dra$osteiI Emirul Uobair tr!ie9te, da7i ca 9i
cum s7ar 9i aAla "n r:ndul celor du9i. Hace "ntins, nemi9cat,
pc patul luiL iar c:nd "i este Aoame, nu spune niciodat!;
M1ai7mi s! m!n:ncIN, 9i c:nd "i este sete, niciodat! nu
spune; M1ai7mi s! beauIN
)a cuvintele acestea ale arapului, spusei;
71u7te repede, r!spl!teasc!7te7ar 0llahI o, Aa! nea$r!, 9i
spune7i c! vreau s!71 v!d... Dpune7i; MIbn 0l7 *ansur
a9teapt! la u9!N.
0rapul plec! 9i, peste c:teva clipe, se "ntoarse 9i m! vesti
c! st!p:nul lui putea s! m! primeasc!. *! poAti s! intru 9i7mi
spuse;
70i $ri(! c! n7are s! priccap! nimic din ce ai s!7i vorbe9ti,
dec:t dac! ai s! 9tii s!71 "nduio9e&i cu anumite vorbe.
"l $!sii pe emirul Uobair culcat, "ntr7adev!r, pe patul lui,
cu privirea pierdut! "n $ol, $alben 9i tras la chip, 9i chiar
necunosc:nd pe nimenea. *! temenii dinainte7i numaidec:t,
ci el nu r!spunse la salamalecul meu. "i vorbii, ci el nu7mi
r!spunse. 0tunci robul "mi spuse la ureche;
7/u pricepe dec:t $raiul stihurilor. /imic altcevaI
,r, pe 0llahI eu nici n7aveam trebuin! de altceva
mai bun ca s! intru "n vorb! cu el. <u$etai a9adar o clip!L
apoi, cu $las limpede, ticluii;
-ragostea pentru Sett Badr
4nima tot .i$o mai scurm&? Sau
la .&rmul dulce$al ti+nei Ai
a#uns pn& la urm&T
Stai "i$acuma nop.i de$a rndul 9ot
,n #ale "i$n veg+ere? *ri pleoapa ta
cunoa"te Somnul $ lina mngiere?
-ac& tot mai curg fi ast&i 9riste
lacrimile tale) -ac& sufletu$.i)
s&rmanul) %u s$a vindecat de #ale) Ai
s$a#ungi ne/un cu totul 9ot urmnd
aceast& cale.
<:nd au&i stihurile, emirul Uobair deschise ochii 9i "mi
spuse;
7Jii binevenit, Ibn 0l7*ansurI )ucrurile au luat o
"ntors!tur! rea "n suAletul meu.
R!spunsei pe dat!;
709 putea m!car s!7i Aiu de vreun Aolos, o, 1omnia TaI
El spuse;
7/umai tu m! mai poi sc!pa. %:ndesc s! trimit prin tine o
scrisoare c!tre Dett Badr, c!ci numai tu ai i&buti s7o
"ndupleci s!7mi r!spund!.
Eu r!spunsei;
7Pe capul 9i pe ochii meiI
0tunci, "nsuAleit oleac!, se ridic! "ntr7un pe9, "ntinse pe
palm! o Aoaie ae h:rtie, lu! un calam 9i scrise;
@*) mult$iu/ito crud&) mintea mi s$a risipit "i m& vrcolesc ,n
den&de#de. 'n& acum socoteam iu/irea lucru far& de niciun pre.)
lucru u"uratic) lucru far& de ,nsemn&tate. C&d ,ns&) vai( ,n urma
,nec&rii mele ,n valuri le$i amare) c& pentru cel ce se avnt& pe apele ei
este o mare cumplit& "i /uciumat&. M& ,ntorc la tine cu inima supus& "i
,.i cer fier/inte iertare pentru toate cte au fost. +ie$.i mil& de mine "i
adu$.i aminte de dragostea noastr&. -ac& ,mi vrei moartea) d& uit&rii
/un&tatea.
Pecetlui scrisoarea 9i mi7o "nm:na. ,r, m!car c! habar n7
aveam de soarta $in$a9ei Dett Badr, nu 9ov!ii o clip!; luai
scrisoarea 9i plecai la $r!din!. Dtr!b!tui curtea 9i intrai "n
sala de primire, Aar! s! mai bat la u9!.
,r, care nu7mi Au mirarea c:nd &!rii &ece tinere roabe albe
st:nd roat! (os pe chilim, iar "n mi(locul lor, plin! de via! 9i
dc s!n!tate, numai c! "mbr!cat! "n haine cernite, ins!9i Dett
Badr, soare luminat, dinaintea privirilor mele uluite. <i $r!bii
s! m! plec 9i s!7i ure& bun! paceL iar ea inii &:mbi, r!spunse
la salamalecul meu 9i "mi spuse;
7Jii binevenit, Ibn 0l7*ansurI -e&i coleaI <asa mea este
casa taI
Eu atunci "i spusei;
7Toate neca&urile duc!7se c:t mai departe de aici, o,
st!p:na meaI 1ar pentru ce te v!d "n haine cerniteG
S "n traducerea lui *. 0. Dalic. scrisoarca este in versuri; 'e
Alla+( st&pna mea) iart&$mi necredin.ele( -ragostea ,mi
sf"ie lini"tea "i min.ile. M& sugrum& patima si m& ard
c&in.ele) M&$nvelesc in greu alean toate umilin.ele. %$am
"tiut s&$i pre.uiesc dragostei putin.ele. Socoteam c& e u"or
s&$i ,nfrunt silin.ele. -ar cnd valid m&rii ei "i$a st&rnit
velin.ele) Cru Alla+ s&$i "tiu "i eu toate suferin.ele. -e vei
vrea s& te ,nduri $ iart&$mi indoin.ele> -e vei vrea s& m&
ucii $ uit&$mi #uruin.ele(
Ea r!spunse;
7,hI nu m! mai "ntreba, Ibn 0l7*ansurI 0 murit roaba
cea dr!$!la9!. I7ai v!&ut, pesemne, "n $r!din!, morm:ntul
"n care doarme.
-i i&bucni "n pl:ns, pe c:nd toate roabele ce se aAlau "n
prea(ma ci se str!duiau s7o m:n$:ie.
Docotii mai "nt:i c! e de datoria mea s! p!stre& t!cerea,
apoi spusei;
70llah s7o aib! "ntru mila luiI -i "n schimb "ntoarc!
asupra7i, o, st!p:na mea, toate &ilele pe care trebuia s! le
mai tr!iasc! acea Aat! t:n!r!, dulcea ta prieten!, pe care o
pl:n$i. <!ci de bun! seam! c! ea trebuie s! Jie cea carc a
murit.
Dett Badr spuse;
7<hiar ea este, s!rmanaI
Eu atunci, prile(uindu7m! de starea de "nduio9are "n care
sc aAla Dett Badr, scosei scrisoarea de la cin$!toare 9i i7o
"nm:nai, ad!u$:nd;
71c r!spunsul t!u, o, st!p:n! a mea, at:rn! viaa sau
moartea lui. <!ci, "n adev!r, a9teptarea acestui r!spuns
este sin$urul lucru care71 mai lea$! de p!m:nt.
Ea lu! scrisoarca, o deschise, o citi, &:mbi 9i spuse;
7,are7a a(uns acum la o asemenea stare de dra$oste, el
care odinioar! nici nu vroia s! citcasc! scrisorile meleG /7
a trebuit dec:t s! p!stre& t!cerea 9i s! m! slu(esc dc
nep!sare ca sa71 v!d cum se "ntoarce la mine mai "nAocat
ca niciodat!I
Eu r!spunsei;
71e bun! seam!, ai dreptateI 1a, dc bun! seam!I Ba ai
avea tot dreptul s! vorbe9ti cu 9i mai mult! am!r!ciune...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cnd fu cea de a trei sute cincieci "i doua noapte
Dpuse;
... ai avea tot dreptul s! vorbe9ti cu 9i mai mult!
am!r!ciune. <i iertarea $re9elilor este harul suAletelor alese.
-i7apoi ce7ai s! te Aaci tu, "n acest sarai, sin$ur! cu durerea
ta, acuma c:nd copila care te alina cu dulceaa ei este
moart!G
)a vorbele acestea, v!&ui c! ochii i se umplu de lacrimi 9i
ea "ns!9i c!&u pe $:nduri vreme de un ceas. 1up! care "mi
spuse;
7Ibn 0l7*ansur, mi se pare c! ai vorbit drept. 0m s!7i
r!spund.
0tunci, o, emire al drept7credincio9ilor, lu! o h:rtie 9i
scrise o scrisoare cum nici calem$iii cei mai iscusii din
palatul t!u n7ar 9ti s! scrie mai tulbur!tor 9i mai $r!itor. /u
mai in minte "ntocmai vorbele din scrisoareL da cam a9a
$r!iau; @Cu toat& str&duin.a mea) ,nc& nu am ,n.eles pricina
desp&r.irii noastre. -ac& m& gndesc /ine) poate c& .i$oi fi gre"it cu
ceva ,n trecut. -ar trecutul nu mai este "i toat& /&nuiala se cu vine s&
piar& odat& cu aceea care a c&ut #erft& Atoatedesp&r.itoarei. Acum
las&$m& s& mi te pun su/ pleoape ca s&$mi odi+nesc oc+ii cu tine mai
dulce dect cu orice somn.A;
Pe urm! Dett Badr pecetlui scrisoarea 9i mi7o "nm:n!L iar
eu "i &isei;
7Pe 0llahI iat! cu cc se poate ast:mp!ra setea celui insetat
9i cu ce sc poate lecui bete9u$ul celui betea$.
n varianta tradusa de *. 0. Dalie, scrisoarca 7 "ntruc:tva diAerit! 7 este
scris! "n versuri;
Ce$attea vor/e lungi fi sup&rare? 9o.i r&ii$fi
rd de noi in gura mare( -e .i$am gref ir) fiir&
s& ftiu
t
vreodat&. -e ce nu$mi spui cu ce sunt
vinovat&? 4u/itule. te vreau s&$mi fii aproape.
,n loc de somn. pe oc+ii$mi fi pe pleoape(
-i m! $!team s!7mi iau r!mas7bun ca s! m! duc s!7i duc
9tirea celui care o a9tepta, c:nd Dett Badr m! opri ca s!7mi
spun!;
7 Qa Ibn 0l7*ansur, poi s! adau$i 9i c! noaptea aceasta va
Ai pentru noi am:ndoi o noapte de binecuv:ntareI
Iar eu, plin de bucurie, aler$ai la emirul Uobair, pe care71
$!sii cu ochii aintii la u9a pe care trebuia s! intru.
1up! ce citi scrisoarea 9i7i pricepu "nelesul, scoase un
$eam!t de bucurie 9i c!&u le9inat. <i "9i veni de$rab! "n
simiri 9i m! "ntreb!, "nc! destul de "n$ri(orat;
1ar, pan! s! a(un$! Ia aceast! scrisoare. "n varianta respectiv! t:n!ra Badr
4Budur, aici8 mai "nt:i ii spune lui lbn70l7.Qlansur;
Eu, o, Ibn *ansur, nu m! potrivesc cu poetul care spunea;
4u/irea am s$o port me+is&$n mine) 'n$am s&$l vad pe solul t&u c&
vine(
09a c! "i scrie lui Uobair 4%iubair, la *. 0. Dalic8;
@<u #ur&mntul l$am .inut $ tu de ce l$ai tr&dat? i
R[[[[[[
T
[ [ .... ... t iu/ire.
Fadarnic am p&i?mereu duiosul #ur&mnt 'e care tu f&r& temei l$ai
necinstit plecnd. 4ar oc+ii mei v&ur&$atunci ce n$ar fi vrut s& vad&)
!i$amare vor/e$am auit de r&u fi de t&gad&. Spre cinstea ta s&$mi
dau acum intreag& cinstea mea? -e m& cinsteai) te$af preacinsti fi eu
asemenea( 9e ivi uita) iar inima$mi o las s& se aline $ M& sp&l pe
mini fi m& deleg de orice dor de tine(
Ibn *ansur ii spune ins! ca o asemenea scrisoare il va omori pc %iubair 9i o
"ndupleca s! scrie aha;
M$am liniftit) iar pleoapa$mi adoarme$n somn ti+nit.
Mi$au spus clevetitorii de ce tn$ai p&r&sit.
%u mi se mai plng oc+ii vis&nd mereu la tine.
4ar inima$mi te uit& fi$ncepe s& se$aline.
Mint cei ce spun0 RAmar& e desp&r.irea(
m
$ mie
Ca a+&rul imi pare) fi$mi pare /ucurie.
2r&sc pe orificine mi te$ar aduce$aminte.
4ar cnd aud de tine) mnia m& cuprinde.
9e$am dat de mult uit&rii cu$ntreaga mea f&ptur& $
S& afle vestea asta to.i cei ce /at din gur&(
Ibn *ansur st!ruie "ns! pc l!n$! Budur s! Aie iert!toare, 9i ca atunci scrie
scrisoarea pc care am redat7o mai sus.
7Dpune7mi, a scris chiar ea scrisoarea aceastaG 0 scris7o
chiar cu m:na eiG
Eu r!spunsei;
7Pe 0llahI n7am 9tiut p:n! acum c! s7ar putea scrie
vreodat! cu piciorul.
,r, o emire al drept7credincio9ilor, nici nu rostisem hine
vorbele astea, c! 9i au&ir!m un clinchet de br!!ri la u9! 9i o
v:n&oleal! de 9oapte 9i de m!t!suri 9i, peste o clip!, v!&ur!m
ivindu7se Aata "ns!9i. <um bucuria nu sc poate &u$r!vi pe
potriv! prin vorbe, n7am s! m! apuc de7o str!danie &adarnic!.
0m s!7i spun doar, o, emire al drept7credincio9ilor, c! cei
doi "ndr!$ostii sc repe&ir! unul c!tre cel!lalt 9i se
"mbr!i9ar! pierdui, cu bu&ele "mperecheate "n t!cere.
<:nd sc mai de&meticir! din vra(!, Dett Badr r!mase in
picioare, nevoind s! ia loc, cu toate st!ruinele iubitului ei.
Japt ce m! nedumeri, a9a "nc:t o "ntrebai care7i pricina. Ea
"mi spuse;
7/7am s! stau (os dcc:t dup! ce senetul nostru va Ai
"ntocmitI
Eu spusei;
7<e senet, o, st!p:na meaG
Ea spuse;
7.n senet care nu7i prive9te dec:t pe "ndr!$ostiiI
-i se plcc! spre urechea iubitului ei 9i7i spuse ceva "n
9oapt!. El r!spunse;
70scult 9i m! supunI
-i chem! un rob de7al lui 9i "i 9opti o porunc!L 9i robul
ie9i.
/u peste mult, v!&ui c! intr! cadiul 9i martorii, care
"ntocmir! senetul de c!s!torie al celor doi "ndr!$ostii si apoi
plecar!, d!ruii cu o mie de dinari de c!tre Dett Badr. 3rusei
s! plec 9i eu, ci emirul nu7mi "n$!dui, spu7 n:ndu7mi;
7/u se cuvine s! se spun! c! nc7ai "mp!rt!9it numai
neca&urile, Aar! s! ne "mp!rt!9e9ti 9i bucuriileI
-i m! poAtir! 1 un osp! care inu p:n! "n &ori. 0tunci m!
l!sar! sL plec "n odaia cc porunciser! s! Aie or:nduit! pentru
nine.
1imineaa, c:nt m! de9teptai, o copil! roab! intr! la
mine, aduc:ndu7ni un li$hean 9i un ibric, iar cu m! sp!lai
dup! datin! "mi A!cui ru$!ciunea de diminea!. 0poi m!
dusei "n ala de primire, unde nu peste mult venir!, ie9ii
proapei de la hammam, dup! ce se dr!$ostiser!, 9i cei loi
soi. )e urai o diminea! norocit! 9i le menii bucirie 9i
hiritiselile cuveniteL pe urm! ad!u$a i;
7Dunt bucuros ! am a(utat 9i eu oleac! la "mp!carea
voastr!. 1ar, pe 0l)hI emire Uobair, dac! ii s!7mi dai o
dovad! de bun!von!, l!mure9te7m! 9i pe mine ce7a putut
s! te supere aa de tare 9i s! te "ndemne s! te despari,
spre (alea ta, c iubita7i Dett BadrG *i7a povestit 9i ea
"nt:mplarea c:ndnicua ei roab!, dup! cc o piept!nase 9i
"i "mpletise cosiUe, a s!rutat7o 9i a "mbr!i9at7o. <i,
emire Uobair, mie nimi se parc cu putin! ca numai at:ta
s! Ai pricinuit sup!r.rca ta, de n7ar mai Ai avut 9i alte te7
meiuri de m:nie or alte dove&i 9i prepuneri.
)a vorbele acesta, emirul Uobair &:mbi a r:de 9i "mi
spuse;
7Ibn 0l7*ansu, tare mai e9ti isteI 0cuma, c! roaba cea
dra$! a dulcei Sttt Badr este moart!, sup!rarea mea s7a
stins. Pot, dar, s!7i m!rturisesc, Aar! s!7i ascund nimic,
pricina ne"nUe$erii noastre. Ea n7a pornit dec:t de la o
$lum!, despr care un luntra9 care le7a purtat cu luntrea
mi7a povestix! 9i7ar Ai spus7o ele dou! "ntre ele, "ntr7o &i,
c:nd au Aeut o plimbare pe ap!. *i7a spus acela;
MDt!p:ne, cun de te7ai le$at cu o Aemeie care "9i bate (oc
de tine cu o oab! pe care o iube9te G 0Al!, dar!, c! 9edeau
"n luntrea nea spri(inindu7se $ale9 una de alta @i c:ntau
ni9te lucrui anapoda despre dra$ostea b!rbailor. -i 9i7au
"ncheiat;:ntecele cu aceste stihuri;
%ici #arul) c&$i #ar) nu arde Ca
l&untrurile mele. -ar st&pnul meu
cnd vine) G+ea.&$mi cre"te pe su/
piele. -orul lui ,mi stinge focul Su/
troiene mari "i grele.
C&ci st&p&nu$mi nu$i ca mine0 Ceea
ce$i s& fie tare) Moale$i> iar ce$ar fi s&
fie -ulce) vai) numai amar e>
Srutarea$i e s&lcie) 4ar altceva$i
ne,nstare.
Eu atunci, la acea povestire a luntra9ului, v!&ui lumea
"nne$ur:ndu7se dinaintea ochilor mei 9i aler$ai acas! la Dett
Badr unde v!&ui ceea ce v!&ui. -i at:ta a(unse ca s!7mi
"nt!reasc! b!nuielile...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cnd fii cea de a trei sute cincieci "i treia noapte
Dpuse;
... a(unse ca s!7mi "nt!reasc! b!nuielile. <i, din mila lui
0llah, acuma totul s7a uitat.
0tunci, ca dovad! dc mulumire din partea lui pentru
slu(bele mele, m! ru$! s! primesc trei mii de dinariL iar eu "i
spusei "nc! o dat! mulumirile mele...
Ibn 0l7*ansur se opri deodat! din povestit. <!ci tocmai
au&ise un sAor!it care "i rete&! vorba. Era al caliAului, care
c!&use ad:nc "n somnul st:rnit de poveste. 09a c! Ibn 0l7
*ansur, dc team! s! nu71 tre&easc!, se strecur!
"nceti9or pe u9a pe care i7o deschidea 9i mai "nceti9or
c!petenia had:mbilor.
7/7ai putea s!7mi spui c:te ceva, de pild! despre vreun
leac pentru Aemeile care79i s:c:ie soii, printr7un nesa
care
nu poate Ai niciodat! satisAacut, "mpin$:ndu7i "n cele din
urma spre morm:nt.
)a aceste vorbe, -ehere&ada st!tu o clip! pe $:nduri, apoi
&ise;
71esi$ur, o, norocitule sultan, nu7mi amintesc nicio alt!
poveste mai bine dcc:t pe aceea care arc le$!tur! cu acest
subiect 9i pe care i7o voi povesti pe dat!.
-i -ehere&ada &ise;
P,3EDTE0 ).I a0R10/
*Z<E)0R.) <. J0T0 3IHIR.).I
e poveste9te, "ntre altele, c! tr!ia la <airo un om
carc se numea aardan, de meserie m!celar dc
carne de berbcc. -i el vedea &ilnic venind "n pr!v!lia lui
o adolescent! cu un trup 9i un chip vr!(ite, dar cu ochii
obosii ca 9i tr!s!turile Aeei, iar boiul ei era Aoarte palid.
Ea venea "ntotdeauna urmat! de un hamal cu co9ul prins
in chin$i de spate, ale$ea bucata de carne cea mai Ara$ed!
9i Auduliile de berbec, pl!tea totul cu o moned! de doi di7
nari sau mai mult, punea t:r$uiala "n co9ul hamalului 9i
continua s! se preumble prin su# oprindu7se la toate
du$henele 9i cump!r:nd c:te ceva de la toi ne$ustorii.
-i "9i petrecca "n Aelul acesta o mare parte din timp, p:n!
c:nd, "ntr7o &i, m!celarul aardan, Ar!m:ntat la culme
dc aspectul ciudat 9i de tal:mele clientei sale, se hot!r" s!
l!mureasc! lucrurile, ca s! se descotoroseasc! de $:n7
durile carc71 munceau "n le$!tur! cu toate acestea.
,r, i se ivi oca&ia prile(uindu7se "ncr7o diminea! de
trecerea hamalului tinerei, sin$ur, prin Aaa pr!v!liei sale. "l
opri, "i puse "n m:n! un cap de berbec c:t se poate de nun, 9i
"i &ise;
7,, hamalule, roa$!71 pe $r!tara$iu s! nu ard! prea tare
capul, ca s! nu79i piard! din savoareI
1up! care ad!u$!;
7,, hamalule, sunt Aoarte nedumerit de Aeti9cana care te ia
"n Aiecare &i "n serviciul eiI <ine este 9i de unde vineG <e
Aace cu Auduliile de berbecG -i, mai cu seam!, pentru ce7i
sunt at:t dc obosii ochii 9i tr!s!turile AeeiG
<el!lalt r!spunse;
7Pe 0llahI Dunt tot at:t de nedumerit "n privina ci ca 9i
tineI <eea ce 9tiu, "i voi spune pe dat!, pentru c! e9ti
darnic cu oamenii s!rmani ca mine. Iat!; de7ndat! ce79i
termin! toate cump!r!turile, mai ia de la ne$ustorul
na&areean din col, pentru vreun dinar, un vin vechi scump
9i m! duce, astAel "nc!rcat, p:n! la intrarea $r!dinii
marelui vi&ir. 0colo, m! lea$! la ochi cu voalul s!u, m! ia
de m:n! 9i m! conduce p:n! Ia o scar! ale c!rei trepte Ie
coboar! "mpreun! cu mine, ca s! m! despov!re&e apoi de
co9ul meu, s!7mi dea o (um!tate de dinar pentru osteneal!
9i un co9 $ol "n locul co9ului meu "nc!rcat care r!m:ne
acolo, 9i m! conduce din nou, cu ochii tot le$ai, p:n! la
poarta $r!dinii, unde "mi d! slobo&enie p:n! a doua &i. -i
eu nabar n7am ce Aace cu carnea, Aructele, mi$dalele,
lum:n!rile 9i cu toate lucrurile pe care mi le d! s! le car
p:n! la scara subp!m:ntean!I
*!celarul aardan r!spunse;
7/u Aaci dec:t s!7mi m!re9ti nedumerirea, o, hamaluleI
-i cum veniser! ali clieni, "l l!s! pe hamal 9i "ncepu s!7i
serveasc!.
0 doua &i, dup! o noapte petrecut! chib&uind la toate
acestea care71 rodeau la culme, v!&u sosind, la aceea9i or!,
Aatuca urmat! de hamal. -i "9i &ise; M Pe 0llahI
1c data asta trebuie s! aAlu, cu orice pret, ce vreau s! \ it]
9tiuI
-i, dup! ce t:n!ra se dep!rt! cu cump!r!turile ei, l!s! "n
$ri(a b!iatului dc pr!v!lie v:n&area 9i cump!rarea din
du$hean! 9i "ncepu s!7i urm!reasc! de la distan!, "n a9a Jel
"nc:t s! nu poat! Ai observat. *erse a9a "n spatele ei p:n! la
intrarea "n $r!dina vi&irului 9i se ascunse dup! arbori ca s!
a9tepte "ntoarcerea hamalului, pe care71 v!&u, "ntr7adev!r, cu
ochii le$ai 9i condus pe alei dc ea, care71 inea de m:n!.
1up! c:teva clipe, o v!&u revenind la intrare, ridic:nd voalul
de pe ochii hamalului, l!s:ndu71 s! plece 9i a9tept:nd, p:n!
disp!ru din vedere, "nainte de a sc "ntoarce "n $r!din!.
0tunci m!celarul ie9i din ascun&!toare 9i o urm!ri cu
picioarele $oale, Auri9:ndu7sc printre copaci. , v!&u astAel
a(un$:nd "n Aaa unui stei de st:nc! pe care "l atinse "ntr7un
anumit Ael, Aac:ndu71 s! se r!suceasc! pe loc 9i disp!r:nd pc
o scar! ale c!rei trepte coborau sub p!m:nt. 09tept! atunci
c:teva clipite 9i se apropie de st:nc!, pe care "ncepu s! o
pip!ie "n acela9i Ael, 9i reu9i s! o Aac! s! se r!suceasc!. De
aAund! atunci sub p!m:nt, pun:nd st:nca la locul ci 9i, iat!
povestit de el "nsu9i ceea ce v!&u;
El spune;
7 )a "nceput nu deslu9eam nimic "n be&na culeiL apoi
sA:r9ii prin a &!ri un coridor "n Aundul c!ruia se ccrnca
luminaL "l parcursei, tot "n picioarele $oale 9i in:ndu7mi
respiraia 9i a(unsei la o u9! "n spatele c!reia deslu9ii r:sete 9i
morm!icli. Pusei ochiul pe cr!p!tura pe unde se strecura ra&a
de lumin! 9i v!&ui, "nl!nuii pe un crivat, "n toiul diverselor
r!suciri 9i mi9c!ri, pe adolescent! 9i o maimu! uria9!, care
avea totu9i Ai$ur! uman!. 1up! c:teva clipite, Aeti9cana se
de&l!nui, sc ridic!7n picioare 9i79i lep!d! toate ve9mintele ca
s! sc "ntind! din nou pe crivat, dar complet $oal!. -i pe dat!
maimua se n!pusti asupra ei, c!lc:nd7o, "nl!nuind7o cu
braele. <:nd termin! treaba cu ea, maimuoiul se ridic!, se
odihni o clip!, apoi o relu! "n posesie, c!lc:nd7o din nou. De
ridic! iar 9i se odihni din nou, ca s! se n!pusteasc! "nc! o dat!
asupra7i 9i s! o aib!, 9i tot a9a, ele &ece ori "n acela9i Ael, "n
timp ce ea, la r:ndul ei, "i d!dea tot ceea ce7i d! o Aemeie
celui mai Ain 9i mai delicat dintre b!rbai. 1up! care am:ndoi
c!&ur! le9inai de epui&are. -i nu mai mi9car!.
Iar eu r!m!sei uimit p:n! peste poate...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cnd fii cea de a trei sute cincieci f i patra noapte
Dpuse;
... cu r!m!sei uimit p:n! peste poate. -i7mi &isei "n sinea
mea; M0cum ori niciodat! este momentul s! proAit dc oca&icN.
-i, cu o i&bitur! cu um!rul Aorai u9a 9i m! repe&ii "n camer!
"nv:rtind deasupra capului cuitul meu dc m!celar, at:t de
ascuit c! putea atin$e osul "naintea c!rnii.
*! n!pustii hot!r:t asupra uria9ei maimue, c!reia nu i se
mi9c! niciun mu9eni, at:ta era de &drobit! dc v:n&olelile sale,
"i "nAipsei cuitul Aul$er!tor "n ceaAa 9i, pe dat! "i desp!rii
capul de trunchi. 0tunci Aora vital! care era "n trupul s!u ie9i
cu voict mare, horc!it 9i spasme, "nc:t Aeti9cana deschise
deodat! ochii 9i m! v!&u cu cuitul plin dc s:n$e "n m:n!.
Dcoase un urlet de $roa&!, "nc:t cre&ui un moment c! o voi
vedea moart! Aar! sc!pare. Totu9i, v!&:nd c! nu7i voiam r!ul,
putu s!79i vin! "ncet7"ncet "n Aire 9i s! m! recunoasc!.
-i "mi &ise;
7 09a trate&i, o, aardan, o client! statornic!G
Eu "i &isei;
73ai, dar e9ti propria ta du9manc!I /7ai $!sit niciun
b!rbat &drav!n de a7i vestc$!luit la asemenea "ns!ilcliG
Ea "mi r!spunse;
P,, aardan, ascult! mai "nt:i povodul accsta 9i poate
"mi vei da iert!ciuneI 0Al!, dar, c! sunt unica Aiic! a
marelui vi&ir. P:n! la v:rsta de cincispre&ece ani am tr!it
lini9tit! "n palatul tat!lui meuL dar, "ntr7o bun! &i, un arap
m7a "nv!at ce aveam dc "nv!at 9i a luat ceea ce avea de
luat de la mine. ,r, trebuie s! 9tii c! nu exist! nimic
asemenea unui arap care s! ne poat! a:a, pe noi, Aemeile,
mai cu seam! c:nd terenul a simit acest "n$r!9!m:nt
ne$ru pentru prima dat!. 09a c! s! nu te mire c! terenul
meu a devenit de atunci at:t de avid, "nc:t arapul trebuia
s!71 ude Aar! "ncetare.
1up! o vreme, arapul muri la datorie, iar eu "i povestii
neca&ul meu unei b!tr:ne din palat care m! cuno9tea din
copil!rie. B!tr:na cl!tin! din cap 9i spuse;
7Din$urul lucru carc poate "nlocui arapul pentru tine de
acum "nainte, Aata mea, este maimua. Pentru c! nimic nu
este mai Aecund dcc:t maimua.
Eu m! l!sai convins! de b!tr:n! 9i, "ntr7o &i, v!&:nd
trec:nd pe sub Aerestrele palatului un dresor de maimue care7
9i punea animalele s! Aac! salturi, "mi descoperii chipul "n
Aaa cclci mai voinice dintre ele, care m! privi. 1e "ndat! "9i
rupse lanul 9i, Aar! ca st!p:nul ei s! o poat! opri, Au$i pe
str!&i, Aacu un mare ocol 9i se "ntoarse la palat prin $r!din! 9i
aler$! drept "n camera mea unde m! cuprinse7n brae 9i Aacu
ceea ce Aacu dc &ccc ori una dup! alta, Aar! s! se opreasc!.
P:n! "n cele din urm!, tat!l meu aAl! despre n!&b:tiile
mele cu maimua 9i era c:t pe cc s! m! omoare "n &iua aceea.
1ar eu neput:nd s! m! mai lipsesc dc aci7nainte de maimua
mea, am pus s! mi se sape "n tain! aceast! cul! unde o
"nchisei. -i7i aduceam eu "ns!mi de m:ncare
9i dc b!ut, p:n! ast!&i, c:nd Aatalitatea te7a A!cut s! descoperi
ascun&!toarea mea 9i te "mpinse s! o uci&iI 3ai micI <e m!
AacG
0tunci eu "ncercai s! o pari$orisesc 9i "i &isei, ca s! o
lini9tesc;
7Jii si$ur!, st!p:na mea, c! pot "nlocui priicios maimua
pentru tine. "ncearc! 9i vei vedea, c! sunt cunoscut ca bun
de "nc!lecatI
-i, de Aapt, i7am dovedit chiar "n acea &i, ca 9i "n ur7
m!toarele, c! b!rb!ia mea o dep!9ea pc accca a r!posatei
maimue 9i a deAunctului arap.
Totu9i, nu putea continua "n Aelul acesta prea mult timp,
pentru c!, dup! c:teva s!pt!m:ni, eram pierdut, acolo,
"n!untru, ca "ntr7un t!u Aar! Aund. Iar adolescenta vedea,
dimpotriv!, cresc:nd poAtele sale din &i "n &i, 9i Aocul interior
a::ndu7se.
"n aceast! situaie sup!r!toare, surucluii la a(utorul unei
b!tr:ne pe care o cuno9team ca Aiind nemaipomenit! "n arta
pre$!tirii dc Ailtre 9i "n prepararea de lcacuri pentru cele mai
"nr!ite boli. "i povestii "nt:mplarea de la "nceput p:n! la
sA:r9it 9i "i &isei;
70cum, m!tu9!, vin s!7i cer s! Aaci un preparat bun s!
stin$! poAtele nes!ioase ale acestei Aemei 9i s!7i po7
toleasc! n!b!d!ileI
Ea "mi r!spunse;
7/imic mai u9orI
Eu "i &isei;
7*! "ncred "ntru totul "n 9tiina 9i "nelepciunea taI
0tunci ea lu! o oal! "n care puse o uncie de semine
de tupinus albu9 de E$ipt, o uncie de oet pur, dou! uncii de
hamei 9i c:teva Arun&e de di$ital!. Jicrse totul timp de dou!
ore, decant! cu $ri(! lichidul 9i7mi spuse;
7)eacul este $ata.
0tunci o ru$ai s! m! "nsoeasc! "n subteran!, 9i ea, la
aceasta, "mi &ise;
PTrebuie mai "nt:i s! o t!v!le9ti p:n! c:nd va c!dea
vl!$uit!.
-i se retrase pe coridor a9tept:nd s! termine cc avea de
A!cut.
Eu A!cui ceea ce7mi poruncise 9i at:t de bine, "nc:t
Aeti9cana "9i pierdu cuno9tina. 0tunci b!tr:na intr! "n camer!
9i, dup! ce "nc!l&i lichidul adus, "l puse "ntr7un li$hean dc
aram! 9i "l "nepeni "ntre coapsele Aetei vi&irului. -i "i Aacu
Aumi$aii care7i p!trunser! ad:nc "n p!rile Aundamentale, 9i
trebuie c! au produs un eAect a9teptat, pentru c! deodat!
v!&ui c!&:nd dintre coapsele "ndep!rtate ale Aetei dou!
dr!covenii, una dup! cealalt!, care "ncepur! a se v:n&oli. Eu
le cercetai mai de aproape 9i v!&ui c! erau dou! an$hile, una
$alben! 9i ccalalt! nea$r!.
)a vederea celor dou! an$hile...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cndfu cea de a trei sute cincieci fi cincea noapte
Dpuse;
... )a vederea cclor dou! an$hile, b!tr:na Au "n culmea
satisAaciei 9i stri$!;
7Jiule, adu slav! lui 0llahI )eacul 9i7a A!cut eAectulI D!
9tii c! aceste dou! an$hile erau cau&a nesaiului de care
mi te7ai pl:ns. .na dintre an$hile s7a n!scut din
"mpreunarea cu arapul, iar cealalt! din "mpreunarea cu
maimua. 0cum, pentru c! ele au ie9it, adolescentei i se
vor ast:mp!ra n!b!d!ile 9i nu va mai Ai obositoare 9i de7
&ordonat! "n dorinele eiI
-i, "ntr7adev!r, v!&ui c! de "ndat! ce79i veni "n Aire,
Aeti9cana nu mai vru s!79i Aac! poAtele. -i o $!sii at:t de
lini9tit!, "nc:t nu pre$etai s! o cer "n c!s!torie. Ea accept!,
pentru c! se obi9nuise cu mine. -i tr!ir!m "mpreun!, de
atunci, cea mai dulce via! 9i "n cele mai perAecte delicii,
dup! ce am adus7o "n casa noastr! pe b!tr:na care reu9ise
aceast! vindecare miraculoas! 9i care ne7a "nv!at leacul
pentru dorinele nes!buite.
Dl!vit Aie <el 3iu, care nu moare 9i care ine "n m:na sa
imperiile 9i re$atele.
-i -ehere&ada continu!;
70sta este, o, norocitule sultan, tot ceea ce 9tiu despre
leacul ce se poate da Aemeilor nes!ioaseI
-i sultanul -ahriar &ise;
709 Ai vrut s! cunosc acest leac, anul trecut, ca s! o aAum
pe blestemata pc care am surprins7o "n $r!din! cu sclavul
meu, arapulI 1ar tu, -ehere&aaa, las! acum pove9tile
9tiiniAice 9i istorise9te7mi "n noaptea aceasta, dac! poi, o
poveste mai surprin&!toare dec:t toate cele pe care le7am
au&it p:n! acumL pentru c! m! simt mai ap!sat ca de
obiceiI
-i -ehere&ada &ise;
e poveste9te c! "n vechimea vremilor 9i "n trecutul
v:rstelor 9i al veacurilor a Aost odat!, printre "ne7
lepii %reciei, un "nelept care se numea 1anial. 0vea o
mulime de "nv!!cei s:r$uincio9i, care "i ascultau
"nv!!turile 9i sorbeau din 9tiina luiL ci el nu cunoscuse
9i m:n$:ierea de a avea un Aiu, care s! poat! a(un$e
mo9tenitorul c!rilor 9i al scrierilor sale. <um nu mai 9tia
ce s! Aac! spre a c!p!ta un asemenea mo9tenitor, "i veni
"n $:nd s!71 roa$e pe st!p:nul cerului s!7i d!ruiasc! o
asemenea binecuv:ntare. ,r, <el7Prea"nalt, care nu are
niciun Ael de str!(er la poarta d!rniciei sale, "i ascult! ru$a,
9i soia "nv!atului r!mase $rea pe clip! pe dat!.
"n lunile c:t inu sarcina soiei lui, "neleptul 1anial,
care de mult se 9tia c:tu7i de b!tr:n, "9i &ise; M*oartea
mea7i aproape 9i nu 9tiu dac! Aiul pe care "l voi avea are
s! poat! $!si neatinse toate c!rile 9i toate scrierile mele.N
-i numaidec:t se apuc! s!79i Aoloseasc! tot timpul spre
a aduna pe c:teva Aoi de h:rtie toat! 9tiina cuprins! "n
multele 9i Aeluritele sale scrieri. "n Aelul acesta, umplu
cinci Aoi, cu o scriere Aoarte m!runt!, ce cuprindeau mie7
&ul "ntre$ii lui 9tiine 9i al celor cinci mii de hrisoave pe
care le avea. Pe urm! le mai citi o dat!, cu$et! un
r!stimp, 9i $!si c! 9i acele cinci Aoi cuprindeau lucruri
care mai puteau Ai scurtate. 0tunci "nchin! "nc! o vreme
cu$et!rilor, 9i sA:r9i prin a le cuprinde pe toate cele cinci
P,3EDTE0 <. D.)T0/0 Q0*)IK0,
1,*/IT0 1E D.B PZ*b/T
1
@
1
)a *. 0. Dalic, titlul este; 'ovestea cu Dasi/ fi cu ,mp&r&teasa
meilor.
Aoi "n una sin$ur!, carc 9i aceea era dc cinci ori ma mic!
dec:t cele dint:i. -i c:nd ispr!vi aceast! munc! sini c!
sA:r9itul s!u era aproape.
0tunci b!tr:nul "nv!at, de team! ca nu cimva c!rilc 9i
scrierile lui s! a(un$! "n st!p:nirea altcu_a, le arunc! pe
toate "n mare 9i nu mai p!str! dec:t baia aceea micu!. ,
chem! pe soia lui cea "ns!rcinai 9i "i spuse;
7 3remea mea s7a ispr!vit, o, Aemeie, 9i nu mie dat s!71
cresc eu "nsumi pe copilul pc carc <cl71arnic ii 17a d!ruit 9i
pe care eu n7am s! apuc s!71 v!d. "i las "ns!lrept mo9tenire
aceast! micu! Aoaie de h:rtie, pc carc ! i7o dai numai "n &iua
c:nd "i va cere partea lui din buiurile tat!lui s!u. -i de va
i&buti s7o desciAre&e 9i s!7i "ntea$! t:lcul, va Ai omul cel mai
"nv!at din veacul s!u. 0 vrea s! se numeasc! 'assibI
-i, spun:nd aceste cuvinte, "neleptul 1anial "9id!du
suAletul "ntru tihna lui 0llah.
I se Aacu o "nmorm:ntare la carc venir! toi "nv9!ccii s!i
9i toi locuitorii cet!ii. -i toi "l pl:nser! 9i "9i pser! haine de
(ale pentru moartea lui.
,r, peste c:teva &ile, soia lui 1anial aduse pelume un
b!ieel m:ndru ca luna, 9i care, dup! dorina r:osa7 tului, Au
numit 'assib. -i Aemeia trimise totodat!s! Aie
dup! ce79i A!cur! sootelile
tat stelele, "ntocmir!
bros
L! tr!iasc! ani muli, dc! va sc!pa dintr7o prime(die ce at:rn!
asupra tinerei lui. 1ac! va ocoli prime(dia accea, are s!
a(un$! la o teapt! "nalt! 9i ca 9tiin! 9i ca bo$!ie.
-i se duser! "n drumul lor.
<:nd copilul "mplini v:rsta de cinci ani, mamLlui "l
trimise la 9coal!, ca s! "nvee 9i el c:te cevaL ci el iu "nv!!
chiar nimic. 09a c! ca "l lu! de la 9coal! 9i se(:ndi
s!-1 dea la vreo meserieL ci el petrecu ani "n 9ir Aar! s! Aac!
vreo isprav! 9i a(unse la v:rsta de cincispre&ece ani Aar! a Ai
"nv!at o buche 9i Aar! a Ai i&butit s! deprind! ceva cu care s!7
9i c:9ti$e p:inea 9i s7o a(ute 9i pe maic!7sa c:t de c:t. 0tunci
maic!7sa se puse pe pl:ns, iar vecinele "i spuser!;
7/umai "nsur!toarea ar putea s!71 "ndemne s! se apuce de
vreo treab!L pentru c! atunci ar vedea 9i el c!, av:nd o
soie, trebuie s! munce9ti ca s7o ii.
<uvintele lor o hot!r:r! pe mam! s! se scoale 9i s! caute
printre cuno9tinele ei o Aat!L 9i, $!sind una ce i se p!ru
potrivit!, i7o aduse de soie. Iar t:n!rul 'assib se potrivi de
minune cu soia saL ci 9i acum tot nu se apuc! s! Aac! ceva 9i
nu simi niciun "ndemn pentru niciun Ael de munc!.
,r, printre vecini, erau 9i ni9te t!ietori de lemne, care,
"ntr7o &i, "i spuser! mamei;
7<ump!r!7i Aiului t!u un m!$ar, ni9te Ar:n$hii 9i o secure,
9i las!7l s! mear$! cu noi la munte s! taie lemne. Pe urm!
o s! vindem lemnele 9i o s! "mp!rim c:9ti$ul cu el. 09a
va putea s!7i mai u9ure&e cheltuielile 9i s!79i in! mai
bine nevasta.
)a cuvintele acestea, mama lui 'assib, plin! de bucurie, "i
cump!r! pe dat! un m!$ar, ni9te Ar:n$hii 9i o secure, 9i "l
d!du pe seama t!ietorilor dc lemne, st!ruind pe l:n$! ei s!71
a(ute.
7D! n7ai nicio $ri(! "n privina lui. Este Aiul lui 1anial,
st!p:nul nostru, 9i vom 9ti s!71 ocrotim 9i s!71 ve$hemI
-i "l luar! cu ei "n munte, unde "l "nv!ar! s! taie lemnele
9i s! le a9e&e pc spatele m!$arului, ca s! le v:nd! apoi la
pia!. -i 'assib c!p!t! mare dra$oste pentru meseria aceea,
care "i "n$!duia s! hoin!reasc! 9i totodat! s! 9i vin! "n
a(utorul mamei 9i al soiei sale.
,r, "ntr7una din &ile, pe c:nd t!iau lemne "n munte, Aur!
prin9i de o Aurtun!, "nsoit! de ploaie 9i dc tunete,
care "i sili s! dea Au$a 9i s! se ad!posteasc! "ntr7o pe9ter! ce
sc aAla nu departe de acolo, 9i unde aprinser! un Aoc ca s! se
"nc!l&easc!. Totodat! "l "ns!rcinar! pe t:n!rul 'assib, Aiul lui
1anial, s! Ar:n$! vreascuri 9i s! aib! $ri(! dc Aoc.
-i pe c:nd 'assib, "n Aundul pe9terii, se apuc! s! crape
lemnele, au&i deodat! securea, c:nd i&bea "n p!m:nt, r!7
sun:nd, cu un sunet prelun$, dc parc! "n locul acela ar Ai Aost
un $ol dedesubt. "ncepu atunci s! scobeasc! sub picioarele lui
9i de&veli astAel o piatr! veche de marmur!, cu un belciu$ de
aram!...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cnd fu cea de a trei sute cincieci Oi "asea noapte
Dpuse;
... cu un belciu$ de aram!. )a priveli9tea aceea, "9i stri$!
tovar!9ii, carc venir! "n Au$! 9i i&butir! s! ridice lespedea de
marmur!. %!sir! astAel o $roap! tare lar$! 9i tare ad:nc!, "n
care se aAlau "n9iruite o mulime nenum!rat! de chiupuri ce
p!reau Aoarte vechi 9i care aveau $:tul pecetluit cu mare $ri(!.
II cobor:r! atunci pc 'assib "n ad:ncul $ropii, le$at cu Aunii,
ca s! vad! cc se aAl! "n chiupuri 9i ca s! le le$e cu Aunii spre a
le scoate aAar!.
T:n!rul 'assib, dc cum cobor" "n $roap!, dintru7nt:i
sparse cu securea $:tul unuia din chiupurile de p!m:nt arsL 9i
v!&u "ndat! cum se scur$e din el o miere $alben! dc cel mai
bun soi. "i "n9tiin! numaidec:t pe t!ietorii dc lemne, carc,
m!car c! oleac! de&am!$ii c! nu $!seau dcc:t ni9te miere
acolo unde n!d!(duiser! s! dea de vreo comoar! din vremurile
de demult, nu se ar!tar! nemulumii
la $:ndul c:9ti$ului pc care aveau s!71 dob:ndeasc! din v:n7
&area acelor nenum!rate chiupuri pline ochi. Traser! a9adar
aAar! toate chiupurile, unul dup! altul, pe m!sur! ce t:n!rul
'assib le le$a cu Auniile 9i, Aar! a mai vroi s!71 scoat! 9i pe
tovar!9ul lor din ad:ncul $ropii, plecar! cu toii c!tre cetate,
spun:ndu79i;
71ac!71 scoatem din $roap!, o s! Aim nevoii s! mai
"mp!rim 9i cu el ceea ce vom dob:ndi la v:n&are. -i dc
altminteri e o haimana care7i mai bine s! moar! dec:t s!7
9i mai t:rasc! &ilele pe p!m:nt.
De duser!, a9adar, la t:r$ cu m!$arii lorL 9i numai pe unul
dintre t!ietorii de lemne "l trimiser! la mama lui 'assib ca s!7
i spun!;
70Al:ndu7ne "n munte, m!$arul Aiului t!u, atunci c:nd a
i&bucnit Aurtuna asupra noastr!, a luat7o la $oan! 9i 17a
silit pe Aiul t!u s! aler$e dup! el, ca s!71 prind!, "n vreme
ce noi ne7am ad!postit "ntr7o pe9ter!. /enorocirea a vroit
ca deodat! un lup s! se repead! din p!dure, s!71 ucid! pe
Aiul t!u 9i s!7i m!n:nce, 9i pe el 9i pe m!$ar. Iar noi n7am
mai $!sit alte urme din ei dcc:t oleac! dc s:n$e 9i c:teva
oase.
)a 9tirea aceasta, nec!(ita dc mam! a lui 'assib 9i s!r7
mana dc soie se plesnir! cu palmele peste obra(i 9i "9i puser!
!r:n! "n cap, pl:n$:nd toate lacrimile de&n!de(dii lor. -i7
at:ta cu eleI
"n ceea ce7i prive9te pc t!ietorii de lemne, ace9tia v:n7
dur! chiupurile cu miere pe un pre cum nu se poate mai bun
9i dob:ndir! un c:9ti$ at:t dc marc, "nc:t Aiecare dintre ei
putu s!79i deschid! o pr!v!lie de ne$ustor, ca s! v:nd! 9i s!
cumpere. -i nu se lipsir! de nicio desA!tare, m:nc:nd 9i b:nd
cele mai minunate bun!t!uri "n Aiece &i. -i7at:ta cu ciI
<i "n ceea ce prive9te pe t:n!rul 'assib, iat!. 1up! cc
v!&u c! nimeni nu71 mai scoate din $roap!, "ncepu s! ipe 9i
s! se roa$e, dar de$eaba, de vreme ce t!ietorii de
lemne plecaser! 9i hot!r:ser! s!71 lase s! moar! acolo, Aar! a7
1 a(uta. El, atunci, "ncerc! s!79i sape ni9te trepte "n peretele
$ropii 9i s! se caere pe ele cu m:inile 9i cu picioareleL v!&u
"ns! c! pereii erau dc piatr! 9i nici nu simeau oelul securii.
0tunci de&n!de(dea lui nu mai avu mar$ini 9i "i venea s! se
tr:nteasc! (os "n $roap! ca s! moar! acolo, c:nd deodat! &!ri
un scorpion mare care ie9ea printr7o cr!p!tur! din peretele de
st:nc! 9i se apropia de el ca s!71 "nepe. "l &drobi cu o i&bitur!
dc secure 9i cercet! apoi cr!p!tura aceea, prin care r!&b!tea o
$ean! dc lumin!. "i veni atunci $:ndul s! "nAi$! t!i9ul securii
"n cr!p!tur! 9i s! apese cu toat! putereaL 9i, spre uluirea lui,
i&buti astAel s! dea de o u9! ce se ridic! "ncct7"nce7 ti9or, p:n!
cc l!s! o deschi&!tur! "ndea(uns de lar$! c:t s! se poat!
strecura prin ea un trup de om.
3!&:nd a9a, 'assib nu mai 9ov!i o clipit!, se strecur! prin
deschi&!tur! 9i a(unse "ntr7o hrub! lun$!, dinspre cap!tul
c!reia venea lumina. *erse prin hrub! vreme de un ceas 9i
a(unse la o u9! peste m!sur! de mare, A!cut! din oel ne$ru 9i
av:nd o "nchi&!toare dc ar$int 9i o cheie de aur. 1escuie u9a
9i se pomeni deodat! sub cer aAar!, pe un !rm de lac, la
poalele unei coline de smarald. Pe malul lacului &!ri un (e de
aur sclipind de nestemate, iar de (ur "mpre(ur, o$lindindu7sc
"n ap!, alte (euri de aur, de ar$int, de smarald, de oel, de
lemn de abanos 9i de santal alb. 1up! ce se satur! de privit
Arumuseea lor 9i a priveli9tii, 9i apa "n care se o$lindeau, se
duse 9i se a9e&! "n (eul de la mi(loc, ca s! se bucure 9i mai
din plin de vra(a lacului 9i a muntelui.
/ici nu se a9e&ase bine t:n!rul 'assib "n (eul de aur, c! 9i
au&i ni9te sunete de imbalc 9i de darabu#uri, 9i v!&u c! se
ive9te de dup! laturile colinei de smarald, venind "nspre lac,
un 9ir dc A!pturi care mai de$rab! lunecau dec:t umblauL 9i nu
i&buti s!79i dea scama ce sunt, din pricina dep!rt!rii. <:nd
a(unser! mai aproape,
v!&u c! erauii9te Aemei dc o Arumusee vr!(ioar, dar carc
avea trioul, spre (um!tatea lui de (os, aunLit, 9i care se
t:rauasemcnca 9erpilor. %lasurile lor ;rai tare dulci 9i
c:ntai pe limba ionian! ni9te sl!viri inV "m7 p!r!tie pe cae
el n7o vedea. <i nu peste mult s ivr! dc dup! colin! alte
patru Aemei cu trupuri ce arpe, purt:nd pe n:inile lor
ridicate deasupra cap@telVr un tal$er mare c aur, pe care
sta, 7&:mbitoare 9i sr!licind de Arumusee, mp!r!tia. <ele
patru Aemei venin IL (eul de aur dc pe are 'assib $r!bi s!
se ridice, 9i c ae&ar! acolo pe "mp!!ti!, "i or:nduir! cutele
v!luriloi a@oi se in9iruir! "n sptele ei, pe c:nd toate
celelalte Aeneiarpe lunecar! Aiecas "nspre vreunul din
(eurile cele@ampe a9e&ate "mpre(urul lacului. 0tunci
"mp!r!teasa, ci ur$las "mb!t!tor, rosi c:teva cuvinte pe
$rece9te c!tre ele;e se aAlau "n prea(na eiL 9i numaidec:t se
sun! din inble 9i toate Aemeilc7arpe "n!lar! o c:ntare de
preamrirdm7 p!r!tiei, dupicare se a9e&ar! "n (euri.
0poi "mp!!ti!, care "l &!rise pc 'assib d] labun
"nceput, "ntorsc $ale9 capul spre el 9i "i AacR smn,
"ncura(:ndu7l,@! sc apropie. -i 'assib, m!car c! ar] tul7
burat, se aprope, iar "mp!r!tia "l poAti s! stea (os 9"i s(use;
7 Jii bine xsnit "n "mp!r!ia mea subp!m:neaii, o, Al!c!ule
Arumc, pe carc ursita cea bun! tc7a c!l!tiit @:n! aici.
0lun$! dparte de la tine orice team! 9i scun7mi care "i este
mmeleL eu sunt sultana Qamli#a, connia subp!m:ntulii.
3orbe9te, dar, 9i spune7mi cin eti 9i cum ai i&butits! a(un$i
p:n! la acest lac, care ere bcul meu de 9eden pe vreme de
iarn!, 9i unde vii s7mi petrec c:teva lini "n Alecare an,
p!r!sindu7mi ceata de scaun din vrenea de var!, de pe
muntele <oca&
)a aceste 7uvinte, t:n!rul 'assib, dup! o ssSut!
p!m:ntul dindntea sultanei Qamli#a, se a9e&! lairupta ci
pe un (e dcsmarald 9i spuse;
7*! numesc 'assib 9i sunt Aiul r!posatului 1anial,
"nv!atul. 1e meserie sunt t!ietor de lemne, m!car c! a9 Ai
putut s! a(un$ a Ai ne$u!tor printre Aiii oamenilor, sau
chiar un marc "nv!at. <i mi7a pl!cut mai mult s! m!
bucur de mireasma p!durilor 9i a munilor, &ic:ndu7mi c!
oric:nd este vreme s! te "nchi&i, dup! moarte, "ntre cei
patru perei ai morm:ntului.
Pe urm! povesti cu de7am!nuntul tot ce se petrecuse cu
t!ietorii de lemne 9i cum, dintr7o "nt:mplare, i&butise s! se
strecoare p:n! "n "mp!r!ia aceea de sub p!m:nt.
Povestea t:n!rului 'assib "i pl!cu tare mult domniei
Qamli#a, cea de sub p!m:nt, care "i spuse;
7'assib, pesemne c!, de7at:ta timp de c:nd ai Aost p!r!sit
"n hrub!, trebuie s!7i Aie 9i Aoame 9i sete.
-i Aacu semn c!tre una dintre "nsoitoarele sale, care
numaidec:t lunec! p:n! la t:n!rul 'assib, duc:nd pe cre9tetul
capului o tav! de aur plin! cu stru$uri, 9i rodii, 9i mere, 9i
Aisticuri, 9i alune, 9i nuci, 9i smochine proaspete, 9i banane.
Pe urm!, dup! ce m:nc! 9i "9i poto i Aoamea, 'assib b!u un
sorbet minunat dintr7o cup! t!iat! numai dintr7un rubin.
0tunci Aata care adusese bun!t!urilc se "ndep!rt! cu tablaua,
iar sultana Qamli#a, "ntorc:ndu7sc c!tre 'assib, "i $r!i;
70cum, 'assib, poi s! nu te mai "ndoie9ti c!, at:ta c:t va
dura 9ederea ta "n "mp!r!ia mea, nu are s! i se "nt:mple
dec:t lucruri pl!cute. 09a c!, dac! ai dc $:nd s!7i petreci
o s!pt!m:n! sau dou! printre noi, pe !rmul acestui lac 9i
la umbra acestor muni, am s!7i povestesc, ca s! te Aac s!7
i treci c:t mai vesel timpul, o poveste cc7i va slu(i de
"nv!!tur! atunci c:nd te vei "ntoarce pe p!m:ntul
oamenilorI
-i domnia cea de sub p!m:nt, "ncon(urat! dc luarea7
aminte a celor dou!spre&ece mii de Aemei79arpe a9e&ate pe
(eurile lor dc smarald 9i de aur, "i povesti "n limba $recilor,
cele ce urmea&! t:n!rului 'assib, Aiul "nv!tatului 1anial;
70Al!, o, 'assib, c! a Aost odat! "n "mp!r!ia celor din
neamul lui Bani7Israil un domnitor Aoarte "nelept care, pc
patul dc moarte, 17a chemat pc Aiul s!u, urma9ul lui la
domnie, 9i i7a spus;
7,, Belu#ia, Aiul meu, te sA!tuiesc ca, dup! ce ai s! a(un$i
la domnie, s! scrii tu "nsui pe o h:rtie toate lucrurile ce se
aAl! "n acest palat, 9i s! nu la9i nimic ncccr7 cctat cu cea
mai mare luare7aminteI
"nc:t cea dint:i $ri(! a t:n!rului Belu#ia, c:nd a(unse
domn, Au aceca de a cerceta toate tainele 9i toate comorile
tat!lui s!u, 9i de a str!bate Aeluritele "nc!peri ce slu(eau
pentru p!strarea tuturor lucrurilor de pre "n$r!m!dite "n
palat. 0(unse astAel "ntr7o sal! mai l!turalnic!, unde &!ri un
sipeel lucrat din lemn de abanos, a9e&at pe un st:lpi9or ae
marmur! alb!, ce se aAla chiar "n mi(locul "nc!perii. Belu#ia
nu pre$et! s! deschid! sipetul de abanos 9i $!si "n el o cutiu!
de aur. 1eschise cutiua de aur 9i v!&u "n ca un sul de
per$ament pc care "l desA!9ur! "ndat!. Pe el sc aAla scris "n
limba clineasc!;
@Acela care vrea s& a#ung& st&pn "i domn peste oameni "i du+uri)
peste p&s&ri "i #ivine) nu va avea dect s& g&seasc& inelul pe care ,l
poart& pe deget profetttl Soleiman) ,n insula celor !apte M&ri) care este
locul mormntului s&u. 4nelul acela este inelul fermecat pe care Adam)
p&rintele oamenilor) ,lpurta pe deget ,n rai) "i care i$a fost luat de
,ngerul Ge/rail) care l$a d&ruit mai apoi ,n.eleptului Soleiman. Ci nu se
va g&si naie care s& cutee a str&/ate apele "i s& a#ung& la .&rmul acelei
insule de dincolo de cele !apte M&ri. %u va i/uti ,ntr$o asemenea
,ncercare dect acela care va g&si /uruiana cu eama c&reia s& se fiece
pe t&lpi spre a putea s& mearg& pe fa.a apelor. Buruiana se afl ,n ,m$
p&r&.ia de su/ p&mnt a ,mp&r&ti.ei \amliJa. !i numai imp&r&ti.a "tie
locul unde cre"te acea /uruian&> c&ci domni.a \amliJa "tie lim/a
tuturor florilor "i a tuturor /uruienilor)
"i le cunoa"te puterile. Cine vrea s& g&seasc& inelul tre/uie s& mearg&
mai ,nti ,n ,mp&r&.ia de su/ p&mnt a ,mp&r&ti.ei \amliJa. !i clac& are
s& fie atta de norocos ,nct s& i/uteasc& a lua inelul) va putea nu doar
s& st&pneasc& toate f&pturile v&ute "i nev&ute) ci "i s& p&trund& pe
9&rmul %egurilor "i s& /ea din 4vorul Cie.ii) cel care d& frumuse.e)
tinere.e) "tiin.&) ,n.elepciune "i nemurire. A
1up! cc citi per$amentul, Belu#ia "i adun! numaidec:t pe
toi preoii, pe toi ma$ii 9i pe toi "nv!aii din Bani7Israil...
"n clipita accasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se luminea&! de
&iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cnd fu cea de a trei sute cincieci "i opta noapte
Dpuse;
... "i adun! numaidec:t pe toi preoii, pe toi ma$ii 9i pe
toi "nv!aii din Bani7Israil 9i "i "ntreb! de nu cumva se aAl!
printre ei vreunul "n stare s!7i arate drumul cc duce spre
"mp!r!ia de sub p!m:nt a domniei Qamli#a. 0tunci toi cei
de Aa! i71 ar!tar! cu de$etul pe "neleptul ,AAan, care se aAla
printre ei. ,r, "neleptul ,AAan era un preacinstit mo9nea$
care cercetase toate 9tiinele cunoscute 9i st!p:nea toate
tainele ma$iei, toate cheile astronomiei 9i ale $eometriei, 9i
toate dedesubturile alchimiei 9i ale vr!(itoriei. El veni 9i se
temeni, a9adar, dinaintea t:n!rului domn Belu#ia, care "l "n7
treb!;
7 Poi tu, "ntr7adev!r, o, "neleptule ,AAan, s! m! duci la
"mp!r!ia domniei de sub p!m:ntG
El r!spunse;
7PotI
0tunci t:n!rul Belu#ia "l numi pe vi&irul s!u caimacam "n
scaunul de domnie pe tot timpul c:t va lipsi el, se de&br!c! de
hainele "mp!r!te9ti, "9i puse mantia de ha$iu 9i se "nc!l! cu
"nc!l!ri de drumeie. 1up! care, urmat de "neleptul ,AAan,
ie9i din palatul 9i din ora9ul s!u 9i se aAund! "n pustie.
/umai atunci "neleptul ,AAan "i spuse;
70ici e locul prielnic spre a Aace vr!(ile ce trebuie s! ne
arate caleaI
De oprir!, a9adar, acolo, 9i ,AAan trase "mpre(urul lui
cercul ma$ic, A!cu vr!(ile cele de cuviin!, 9i nu &!bovi mult
p:n! s! $!seasc! locul unde se aAla, pe melea$ul acela,
intrarea spre "mp!r!ia mea subp!m:ntean!. El atunci mai
Aacu ni9te vr!(i, 9i p!m:ntul se "ntredeschise 9i le l!s! drum
slobod am:ndurora p:n! la lacul ce se "ntinde sub ochii t!i, o,
'assibI
"i primii pe am:ndoi cu toate cinstirile cu care "nt:mpin pe
oricine vine ca oaspete "n "mp!r!ia mea. Iar ei "mi ar!tar!
pricina sosirii lor, 9i eu "ndat! poruncii s! Aiu ridicat! "n
tal$erul meu de aur, pe capetele celor ce m! poart!, 9i "i dusei
pe v:rAul acestei coline de smarald unde, la trecerea mea,
ierburile 9i Alorile "ncepur! s! vorbeasc! Aiecare pc limba ei,
care din dreapta, care din st:n$a, l!ud:ndu79i, cu $las marc
sau cu $las 9optit, "nsu9irile 9i puterile ce le au. -i, "n
sunetele &arvei ce se ridica astAel "mpre(urul nostru,
a(unser!m dinaintea unor tuAe care, din toate buchetele lor de
Alori ro9ii, c:ntau sub adierea de v:nt cc le unduia; MEu sunt
Aloarea cea minunat! care "i d! celui ce79i Areac! picioarele cu
&eama mea puterea de a mer$e Aar! a se scuAunda pc Aaa
tuturor apelor i&vodite de 0llah cel Prea"naltIN
Eu le spusei atunci oaspeilor mei;
7Iat! dinaintea voastr! Aloarea pe care o c!utaiI
Iar ,AJan culese numaidec:t at:ta c:t dori din acea Aloare,
&drobi lu(erii 9i str:nse &eama lor "ntr7un borcan pe care i71
d!rui.
*! $:ndii atunci s!71 descos pe ,AJan 9i "l "ntrebai;
7,, "neleptule ,AJan, poi acuma s!7mi spui pricina care
v! m:n! pe voi doi s! str!batei m!rileG
El "mi r!spunse;
7,, *!ria Ta, vrem s! mer$em "n Insula cclor -apte *!ri,
s! c!ut!m inelul cel vr!(it al lui Doleiman, st!p:nul
$innilor, al oamenilor, al (ivinelor 9i al p!s!rilorI
Eu "i spusei;
71ar cum dc nu 9tii tu, o, "neleptule, c! nimeni dup!
Doleiman nu va putea, oricc7ar Aace, s! a(un$! st!p:n pe
acel inelG <rede7m!, ,AAan, 9i tot a9a 9i tu, o, tinere
doamne Belu#ia, ascultai7m! pc mineI P!r!sii $:ndul
acesta nes!buit de a colinda m!rile &!mislirii spre a v!
duce s! c!utai un inel pe care nimeni nu71 va putea
dob:ndi. *ai de$rab! cule$ei de aici iarba care "i d! celui
ce o m!n:nc! o tineree Aar! b!tr:nee.
<i ei nu vroir! nicidecum s! m! asculte 9i, lu:ndu79i bun7
r!mas de la mine, se duser! pe unde veniser!.
1omnia Qamli#a se opri aici din povestit, cur!! o
banan! pe carc i7o "ntinse t:n!rului 'assib, m:nc! 9i ea o
smochin!, 9i &ise;
7"nainte dc a7i spune mai departe povestea lui Belu#ia, 9i
de a7i povesti c!l!toria lui pc cele -apte *!ri 9i toate
c:te i s7au mai "nt:mplat, nu cumva ai vrea s! aAli cum
arat! "ntocmai "mp!r!ia mea de la poalele muntelui
<oca&
1
, care "ncon(ur! p!m:ntul ca o cin$!toare, 9i s!7i
9tii "ntinderea, "mpre(urimile, ierburile "nsuAleite
3
Muntele Coca 4mai corect KafK era. "n ima$inaia cosmo$raAilor arabi
medievali, un 9ir dc muni care "ncon(urau p!m:ntul din toate p!rile 9i in carc
s!l!9iuiau duhurile.
9i $r!itoare, $iunii 9i Aemeile79arpe, supusele noastre, al c!ror
num!r numai 0llah "l cunoa9teG /u cumva vrei s!7i spun
cum se spri(in! tot muntele <oca& pe o st:nc! de smarald
minunat!, care cu str!lucirea ei d! cerurilor culoarea cea de
a&urG <u care prile( a9 putea s!7i povestesc despre locul
anume din <oca& unde se aAl! %innistan, cetatea de scaun a
$innilor supu9i sultanului lor Uan ben7Uan, 9i s!7i de&v!luiesc
locul unde s!l!9luie9te pas!rea ro#h, "n 3alea 1iamantelorL
9i, "n trecere, i7a9 ar!ta c:mpiile de b!t!lie care au r!sunat de
vuietele vite(ilor de Aaim!.
<i t:n!rul 'assib r!spunse;
7,, domni! Qamli#a, mi7ar pl!cea mai mult s! aAlu
urmarea "nt:mpl!rilor t:n!rului Belu#iaI
0tunci domnia cea de sub p!m:nt povesti mai departe
a9a;
71up! ce t:n!rul Belu#ia 9i "neleptul ,AAan m! p!r!sir!
spre a se duce la insula ce se ridic! dincolo de cele -apte
*!ri, unde se aAl! trupul lui Doleiman, a(unser! la
!rmurile "nt:iei *!ri, 9i acolo se a9e&ar! pe p!m:nt 9i
"ncepur! s!79i Arece de &or talpa picioarelor 9i $le&nele cu
&eama pe care o str:nseser! "n borcan. Pe urm! se ridicar!
9i pornir!, la "nceput cu mult! sAial!, pe mare. 1ar, dup!
ce v!&ur! c!, Aar! team! dc a se "neca, puteau s! mear$!
pe ap! "nc! mai bine dec:t pc p!m:ntul tare, prinser! cura(
9i se a9ternur! la drum cu pas spornic, ca s! nu piard!
vremea. *erser! a9a pe acea mare vreme dc trei &ile 9i trei
nopi, 9i, "n dimineaa celei de7a patra &ile, a(unser! la un
ostrov pe care71 socotir! a Ai chiar raiul, at:ta dc Aermecai
se simir! de Arumuseea lui.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se luminea&! de
&iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cndfit cea de a trei sute cincieci "i noua noapte
Dpuse;
... un ostrov pe carc "l socotir! a Ai chiar raiul, at:ta de
Aermecai se simir! dc Arumuseea lui.
P!m:ntul pe care p!9eau era de 9oAran auriuL pietrele erau
de (ad 9i de rubinL pa(i9tile se a9terneau "n straturi dc Alori
unduinde sub adierea &eAirului. H:mbetele trandaAirilor se
"n$em!nau cu ocheadele $ale9e ale iasomiilorL peste tot
horeau crinii, macii, violetele, romaniele 9i dedieii, iar
printre cr:n$urile albe de iasomie &burdau, u9oare,
neast:mp!ratele $a&ele. 1umbr!vile de aloe 9i de pomi
potopii de Alori str!lucitoare &voneau din toate ramurile lor,
printre carc $un$ureau turturelele, r!spun&:nd la murmurul
i&voarelorL privi$hetorile cu $las duios povesteau trandaAirilor
despre iubirile lor, "n vreme ce trandaAirii lc ascultau cu
luare7aminteL i&voarele se ascundeau pe sub $in$a9ele
stuAi9uri ale trestiei dc &ah!r, iar p!m:ntul "9i ar!ta "n voie
proaspetele str!luciri 9i r!suAla din toat! prim!vara lui.
09a c! Belu#ia 9i ,AAan se preumblar! cu desAatare p:n!
seara prin umbra dumbr!vilor, minun:ndu7se de acele
minun!ii ce le umpleau suAletele de mulumire. Pc urm!,
"ntruc:t se l!sa noaptea, se urcar! "ntr7un copac ca s! sc culcc
acolo, 9i tocmai sc pre$!teau s! "nchid! ochii c:nd deodat!
insula vui de un mu$et n!prasnic care7i cutremur!L 9i &!rir!
ie9ind din valurile m!rii o dihanie ce inea "n $ur! o piatr! ce
str!lucea ca o Alac!r! 9i, numaidec:t pe urmele ei, o
sumedenie de alte dih!nii de mare, Aiecare in:nd la Ael "n
$ur! c:tc o piatr! lumin!toare, "nc:t insula Au "n cur:nd
luminat! ca &iua dc toate acele pietre. Totodat!, 9i din toate
p!rile, venir! lei, 9i ti$ri, 9i leopar&i, "ntr7o asemenea n!val!,
c! numai 0llah
ar Pi putut s!7i numere. -i (ivinele de pe p!m:nt se "nt:lnir!
pe !rm cu (ivinele din ape, 9i toate "ncepur! s! t!iAasuiasc!
"ntre ele p:n! dimineaa. 0tunci, dih!niile din ape se
"ntoarser! "n marc, iar Aiarele se "mpr!9tiar! prin p!duri. Iar
Belu#ia 9i ,AAan, care nu putuser! "nchide ochii toat! noaptea,
at:ta de tare "i cuprinscsc spaima, se $r!bir! s! coboarc din
copac 9i s! aler$e pc !rm, unde "9i Arecar! picioarele cu
&eama de iarb!, spre a79i vedea mai departe de drumul lor pe
ape.
<!l!torir! a9a pe cea de a 1oua *are, &ile 9i nopi "n 9ir,
p:n! cc a(unser! la poalele unui lan de muni printre care se
deschidea o vale minunat! unde toate pietrele 9i toate st:ncilc
erau de ma$net, dar unde nu era nicio urm! de Aiar! ori de
alte dih!nii crunte. 09a c! se preumblar! toat! &iua, cam la
"nt:mplare, hr!nindu7se cu pe9te uscat. -i, pc scar!, sc
a9e&ar! la mar$inea m!rii, ca s! priveasc! asAinitul soarelui,
c:nd deodat! au&ir! un mieunat "nArico9!tor 9i, la c:iva pa9i
"n spatele lor, v!&ur! un ti$ru ce sta $ata s! se repead!
asupra7le. 1e7abia avur! r!$a& s!79i Arece picioarclc ai &eama
ierbii 9i s! Au$! pe mare, dincolo de prime(die.
,r aceasta era cca de a Treia *are. -i noaptea aceea Au o
noapte tare "ntunecat!, iar marea, sub un v:nt ce suAla
amarnic, se "nvolbur! cu totul, lucru cc Aacea mersul obositor
peste m!sur!, mai ales pentru ni9te c!l!tori sA:r9ii de
nesomn. 1in Aericire, spre &ori, a(unser! la un ostrov unde,
mai "nt:i, se culcar! pe p!m:nt ca s! se hodineasc!. 1up!
carc sc ridicar! s! cercete&e ostrovul 9i il $!sir! plin de pomi
roditori. <i pomii aceia aveau minunata ciud!enie dc a rodi
pe ramurile lor poame $ata &aharisite. 09a "nc:t cei doi
c!l!tori se simir! peste m!sur! de mulumii pe acel ostrov,
mai ales Belu#ia, c!ruia $ro&av "i pl!ceau poamele &aharisite
9i care "9i petrecu &iua "ntrea$! osp!t:ndu7se. Ba "l sili 9i pe
"neleptul ,AAan s!
stea cu cl acolo "nc! &ece &ile "n 9ir, spre a avea putina s! se
sature de poamele cele $ustoase. <i, la sA:r9itul celei de7a
&ecea &ile, at:ta se l!comise la poame, c! "ncepu s!71 doar!
p:ntecele 9i, sc:rbit, se $r!bi s!79i Arece talpa picioarelor 9i
$le&nele cu &eama de iarb!, ca 9i ,AAan, 9i s! porneasc! la
drum pe cea de a Patra *are.
<!l!torir! patru &ile 9i patru nopi pe cea de a Patra *are
9i poposir! pe !rmul unui ostrov ce nu era dec:t o limb! de
nisip m!runt 9i alb, "n care cuib!reau 9erpi de toate soiurile,
iar ou!le lor se vedeau clocind la soare. <um nu &!reau pe
acel ostrov niciun copac 9i nici m!car un Air de iarb!, nu
vroir! s! stea acolo dec:t numai at:ta c:t s! se hodineasc! 9i
s!79i Arcce picioarele cu &eama din borcan.
Pe cea de a <incea *are c!l!torir! numai o &i 9i o noapte,
c!ci dimineaa nimerir! pc o insul! micu! cu ni9te muni de
cle9tar, cu vine mari dc aur, 9i acoperit! cu ni9te copaci
uimitori, plini cu Alori $albene sclipitoare. Jlorile acelea, la
c!derea nopii, str!lucir! ca ni9te stele, iar str!lucirea lor,
r!sAr:n$:ndu7se "n st:ncile de cle9tar, luminau insula 9i o
Aaceau mai sclipitoare dec:t &iua7n amia&a mare. Iar ,AAan "i
spuse Iui Belu#ia;
7 0i sub ochii t!i Insula Jlorilor de aur. Jlorile acestea,
dup! ce cad din pomi 9i se usuc!, se Aac !r:n! 9i,
"nv:rto9indu7se, alc!tuiesc p:n! la urm! vinele din care se
scoate aurul. 0ceast! Insul! a Jlorilor de aur nu este dec:t o
bucat! desprins! din soare 9i care a c!&ut aici odinioar!.
Pctrecur! pc insula aceea o noapte m!rea!, iar a doua &i
"9i Arecar! picioarclc cu &eama cea scump! 9i intrar! "n cel de
al 9aselea t!r:m de ape.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -chere&ada v!&u c! se luminea&! de
&iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cXmd fu cea de a trei sute "aiecea noapte
Dpuse;
... intrar! "n cel de al 9aselea t!r:m de ape. <!l!torir! pe
cea de a -asea *are vreme destul de lun$! spre a se simi
cuprin9i de o mare bucurie atunci c:nd a(unser! pe o insul!
acoperit! de ierburi tare Arumoase 9i unde putur! s! se
odihneasc! oleac!. Pe urm! se ridicar! 9i pornir! s! se
preumble prin insul!. 1ar care nu le Au mirarea c:nd v!&ur!
c! din pomi, "n loc de poame, at:rnau capete de oameni
a$!ate de p!r. Poamele acelea din capete dc oameni nu
ar!tau toate la Ael; unele &:mbeau, altele pl:n$eau ori r:deau,
pe c:nd cele ce c!&user! de pe ramuri se rosto$oleau prin
!r:n! 9i, p:n! la urm!, se preA!ceau "n $o$oloaie dc Aoc ce
luminau p!durea 9i Aaceau s! p!leasc! lumina soarelui. -i cei
doi c!l!tori nu se putur! opri s! nu $:ndeasc!L M<e p!dure
ciudat!IN -i nu cute&ar! s! se apropie de acele Aructe
nemaipomenite, ci se "ntoarser! de$rab! la !rmul apei. ,r,
cum se l!sa scara, se a9e&ar! la ad!postul unei st:nci 9i
v!&ur! deodat! ivindu7se din ap! 9i apropiindu7se de !rm
dou!spre&ece Jiice ale *!rii, de o Arumusee Aar! de
asemuire 9i cu $:tul "ncon(urat de un $herdan de m!r$!ritare,
care "ncepur! s! horeasc!, s! &burde 9i s! se &ben$uiasc!
"ntre ele "n nenum!rate (ocuri vreme de un ccas. 1up! care
"ncepur! s! c:nte sub lumina lunii 9i se "ndep!rtar! "not:nd
prin valuri. Iar Belu#ia 9i ,AAan, m!car c! erau ca vr!(ii de
Arumuseea, de horele 9i de c:nt!rile Jiicelor *!rii, nu vroir!
s!79i mai lun$easc! 9ederea "n acea insul!, din pricina
poamclor7cap7de7om. "9i unser!, a9adar, t!lpile 9i $le&nele cu
&eama din borcan,
pornir! pc cea de a -aptea *are.
<!l!toria pe cea dc a -aptea *are inu vreme tare lun$!,
9i merser! dou! luni "n 9ir, &i 9i noapte, Aar! s!
dea de niciun petec de p!m:nt "n calea lor. -i erau nevoii, ca
s! nu moar! de Aoame, s! "nhae cu dib!cie pe9tii ce veneau
din c:nd "n c:nd la Aaa apei, 9i s!7i m!n:nce cru&i, cum erau.
-i7a9a "ncepur! s! simt! ce "nelepte Auseser! sAaturile ce le
dasem eu, 9i s! se c!iasc! amarnic c! nu le7au urmat. <i p:n!
la urm! tor i&butir! s! a(un$! la o insul! ce presupuser! a Ai
Insula celor -apte *!ri, unde trebuia s! se aAle trupul lui
Doleiman cu inelul cel ma$ic pe unul dintre de$etele sale.
%!sir! acea Insul! a celor -apte *!ri acoperit! de pomi
roditori nespus de Arumo9i, 9i udat! de nenum!rate i&voare,
-i cum ie era tare Aoame 9i aveau $:tul uscat, de at:ta timp de
c:nd erau silii s! nu mai m!n:nce altceva, dcc:t pe9ti cru&i,
se apropiar! cu o bucurie Aar! de seam!n de un m!r uria9 cu
cren$ile "ndoite sub povara ciorchinilor de mere coapte. -i
Belu#ia "ntinse m:na 9i vru s! culea$! c:teva mere; ci
deodat!, din l!untrurile copacului, se au&i un $las n!prasnic
ce le stri$!;
71ac! v! atin$ei de aceste poame, avei s! Aii rete&ai "n
dou! (um!t!iI
-i, "ntr7o clipit!, se ivi dinaintea lor un uria9 cumplit,
"nalt de patru&eci de brae, dup! m!sura acelor vremiI -i
Belu#ia, peste poate de "nArico9at, "l "ntreb!;
7,, c!petenie a uria9ilor, st!m s! murim de Aoame 9i nu
pricepem de ce nu ne la9i s! ne atin$em de poameI
.ria9ul r!spunse;
7<um de putei s! minii c! nu 9tii pricina pentru care
suntei poprii de la aceastaG 0u uitat7a7i oare, o, Aii ai
oamenilor, c! p!rintele neamului vostru, 0dam, a "nc!lcat
poruncile lui 0llah 9i a m:ncat din roadele acestea opriteG
,r, de atunci, am Aost "ns!rcinat s! str!(uiesc copacul 9i
s! ucid pe oricine ar "ntinde m:na c!tre poameI Plecai
deci, 9i c!tai "n alt! parte cu cc s! v! alinai AoameaI
)a atari cuvinte, Belu#ia 9i ,AAan se $r!bir! s! plece de
acolo 9i se aAundar! "nl!untrul insulei. <!utar! alte poame 9i
le m:ncar!L pe urm! pornir! s! $!seasc! locul unde putea s!
se aAle trupul lui Doleiman.
1up! ce r!t!cir! prin insul! vreme de o &i 9i o noapte,
a(unser! la o colin! de st:nci de ambr! $alben! 9i dc musc, 9i
pe coasta c!reia se deschidea o pe9ter! m!rea!, cu bolta 9i
cu pereii de diamant. -i cum pe9tera era astAel tot at:ta de
luminat! ca de un soare7n amia&, se aAundar! tot mai ad:nc
"n pe9ter!, 9i, pc m!sur! ce "naintau, vedeau c! lumina
spore9te 9i bolta se l!r$e9te. *er$eau a9a, minun:ndu7sc, 9i
"ncepuscr! s! se "ntrebe dac! pe9tera va Ai av:nd vreun cap!t,
c:nd deodat! se pomenir! "ntr7o sal! peste Aire de lar$!,
s!pat! "n diamant, 9i care avea la mi(loc o lavi! mare de aur,
pe care 9edea "ntins Doleiman ben71aud, u9or de cunoscut
dup! mantia7i verde "mpodobit! cu m!r$!ritare 9i cu
nestemate, 9i dup! inelul ma$ic cc7i "ncon(ura de$etul de la
m:na dreapt!, rev!rs:nd ni9te str!luciri cc Aaccau s! p!leasc!
lumina din sala de diamant. *:na la care se aAla inelul pus
pe de$etul cel mic se spri(inea pe piept iar m:na cealalt!,
"ntins!, inea sceptrul cel dc aur cu ochi de smarald.
17a priveli9tea aceea, Belu#ia 9i ,AAan, cuprin9i dc o
sAial! ad:nc!, nu cute&ar! s! mai Aac! un pas. 1ar nu peste
mult, ,AAan "i spuse lui Belu#ia;
7 1e7am "nAruntat at:tea prime(dii 9i dc7am trecut prin
at:tea amaruri, n7am Aacut7o ca s! d!m "nd!r!t acuma, c:nd
am i&butit s! a(un$em la el. 09a c! am s! m! apropiu de
(eul "n carc doarme proAetul, iar tu, la r:ndu7i, ai s! roste9ti
desc:ntecele pe care i le7am spus si carc sunt de trebuin!
spre a Aace s! lunece inelul de pe de$etul "nepenit.
0tunci Belu#ia "ncepu s! rosteasc! vr!(ile, iar ,AAan se
apropie de (e 9i "ntinse m:na ca s! scoat! inelul. <i
Belu#ia, tulburat cum era, rostise pe s!rite cuvintele ma$ice,
9i $re9eala aceasta Au n!prasna lui ,AAanL c!ci, deodat!, din
tavanul str!lucitor c!&u o piatr! de diamant topit, care "l
schimb! pe ,AAan din cre9tet p:n!7n talp! "ntr7o par! de Aoc
9i, "n c:teva clipite, "l preA!cu "ntr7un pumn de cenu9!, la
picioarele (eului lui Doleiman.
<:nd Belu#ia v!&u pedeapsa cu care Au pedepsit ,AAan
pentru "ncercarea lui prih!nitoare, se $r!bi s! Au$! din
pe9ter! 9i s! a(un$! la ie9ire, spre a aler$a drept la mare.
0colo vru s!79i un$! picioarele 9i s! plece de pe insul!, dar
b!$! de seam! c! acuma nu mai putea...
"n clipita accasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se luminea&! de
&iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cnd fit cea de a trei sute "aieci fi una noapte
Dpuse;
... b!$! "ns! de seam! c! acuma nu mai putea, "ntruc:t
,AAan Ausese ars, iar borcanul cu &eama Aermecat! Ausese
mistuit "mpreun! cu el.
0tunci, ne$ru de amar, "nelese "ntr7un sA:r9it toat!
temeinicia 9i toat! dreptatea vorbelor pe care i le spusesem
c:nd "l prevestisem c:te nenorociri "l a9teptau "n acea
"ncercare, 9i porni s! r!t!ceasc! haihui prin insul!, ne9tiind
cc are s! se "nt:mple cu el, r!mas acum sin$ur, Aar! nimeni
care s!7i slu(easc! de c!l!u&.
Pe c:nd mer$ea a9a, v!&u un v:rte( mare de pulbere din
care ie9ea un vuiet ce cre9tea a(un$:nd asur&itor ca tunetulL
9i au&i "n acel v:rte( i&bindu7se l!nci 9i spade, 9i &arva
st:rnit! de ni9te tropote 9i de ni9te ipete ce n7aveau nimica
omenescL deodat! v!&u c! din pulberea "mpr!9tiat! iese o
oaste "ntrea$! de eArii, de $innii, de mare&i, de $uli, de
#hotrobi, de saali, de bahari, "ntr7un cuv:nt toate
neamurile de duhuri din v!&duh, din m!ri, din p!m:nt, din
p!duri, din i&voare 9i din pustiet!i.
3ederea lor "i pricinui o spaim! a9a de mare de nici nu
mai "ncerc! s! se clinteasc!, 9i a9tept! acolo p:n! ce c!pe7
tenia o9timii "nArico9!toare se apropie de el 9i "l "ntreb!;
7<ine e9ti tu, breG -i cum de ai a(uns aici pe insula
aceasta pe care noi venim "n Aiecare an s! ve$hem pe9tera
"n care doarme st!p:nul nostru al tuturora, Doleiman hen7
1audG
Belu#ia r!spunse;
7,, c!petenie de vite(i, sunt Belu#ia, domn peste Bani7
Israil. *7am r!t!cit pe m!ri 9i iat! de aceea m! aAlu aici.
<i "n$!duie9te7mi s! te "ntreb 9i cu Ia r:ndu7mi cine e9ti
9i cine sunt toi ace9ti o9teniG
El r!spunse;
7Duntem $inni, din spia urma9ilor lui Uan ben7Uan. 0cuma
venim din ara peste care domne9te st!p:nul nostru,
preaputernicul Da#hr, sultanul de la P!m:ntul 0lb, unde a
"mp!r!it odinioar! -eddad, Aiul lui 0ad.
Belu#ia "ntreb!;
71a unde se aAl! acel P!m:nt 0lb peste care domne9te
preaputernicul Da#hrG
El r!spunse;
7De aAl! dincolo de muntele <oca&, care este la o de7
p!rtare de 9apte&eci de luni de7aici, dup! m!sura ome7
neasc!. <i noi putem s! a(un$em acolo c:t ai clipi din
ochi. 1ac! vrei, "ntruc:t e9ti Aiu de domn, putem s! te
lu!m cu noi 9i s! te "nA!i9!m st!p:nului nostru.
Belu#ia nu pre$et! s! primeasc! 9i Au numaidec:t dus de
$inni "n cetatea de scaun a sultanului Da#hr, domnul lor.
0colo, Belu#ia v!&u o c:mpie minunat!, br!&dat! de o
sumedenie de ape ce cur$eau prin ($heaburi pardosite cu dale
de aur 9i de ar$intL 9i toat! c:mpia era acoperit! de musc 9i
de 9aAran, adumbrit! de copaci ispitit pl!smuii,
cu cren$i de smarald 9i roade de rubin, 9i plin! de corturi de
m!tase verde spri(inite pc st:lpi de aur "nvr:stai cu
nestemate. "n mi(locul c:mpiei sc ridica un cort mai "nalt
dec:t toate celelalte, A!cut din m!tase ro9ie 9i albastr!,
spri(init pe st:lpi de smarald 9i de rubin, 9i "n carc, pe un (e
$reu de aur, 9edea sultanul Da#hr, av:nd de7a dreapta sa ali
supu9i de7ai s!i, iar de7a st:n$a vi&irii, musaipii, dre$!torii 9i
curtcnii.
<:nd a(unse dinaintea sultanului, Belu#ia s!rut! p!m:ntul
dintre m:inile lui 9i "i Aacu ur!rile "nd!tinate. 0tunci sultanul
Da#hr "l poAti cu mult! bun!voin! s! 9ad! l:n$! cl pe un (e
de aur. Pe urm! "i ceru s!7i spun! numele 9i s!7i istoriseasc!
povestea lui. -i Belu#ia "i spuse cine era 9i "i povesti de7a Air
a p!r toate c:te le tr!ise, de la "nceput p:n! la sA:r9it.
0u&ind povestea lui, sultanul Da#hr 9i toi cci cc se aAlau
"mpre(urul s!u r!maser! peste m!sur! de uimii. 0poi, la un
semn al sultanului, se a9ternu masa pentru osp!, iar $inni
slu(itori aduser! tablalele 9i AarAuriurile. Tablalele de aur erau
pline cu cinci&eci de c!mile tinere Aierte 9i cu alte cinci&eci
Aripte, iar tablalele de ar$int erau pline cu cinci&eci de
c!p!:ni de oaieL pe c:nd poamele, minunat de mari 9i de
bune, erau a9e&ate pe AarAuriuri "n r:nduri me9te9u$it
"ntocmite. -i, c:nd totul Au $ata, sc m:nc! 9i se b!u pe
s!turateL iar la sA:r9itul mesei nu mai r!mase nici m!car o
urm! pe tablale ori "n AarAuriuri din bucatele 9i din
bun!t!urile alese care le umpluser!.
/umai atunci sultanul Da#hr "i spuse lui Belu#ia;
7 1e bun! seam! c! tu, o, Belu#ia, nu 9tii nimic despre
istoria 9i despre ob:r9ia noastr!. ,r, vreau s! i le "nA!i9e& "n
c:teva cuvinte, pentru ca atunci c:nd tc vei "ntoarce printre
Aiii oamenilor s! poi povesti lumilor adev!rul despre aceste
taine "nc! tulburi pentru ele. 0Al!, dar, o, Belu#ia...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se luminea&! de
&iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cnd fu cea de a trei sute "aieci "i doua noapte
Dpuse;
... 0Al!, dar, o, Belu#ia, c!, la "nceputul vremilor, 0llah
Prea"naltul a &!mislit Jocul 9i 17a "nchis "ntr7o sAer!, cu
9apte t!r:muri Aelurite, a9e&ate unele sub altele, Aiecare la o
dep!rtare de o mie de ani, dup! m!sura oamenilor.
"nt:iul t!r:m al Jocului 17a numit %ehannam 9i, "n $:ndul
lui, 17a menit A!pturilor r!&vr!tite 9i nepoc!ite. Pe cel de al
doilea t!r:m 17a numit )a&i, c!ci 17a s!pat "n $enune, 9i l7a
menit tuturor acelora care, dup! venirea viitoare a proAetului
*ahomed 4cu el Aie ru$!ciunea 9i paceaI8, vor r!m:ne "n
p!catul 9i "n be&na lor 9i nu vor primi s! se Aac! drept7
credincio9iI 0 "ntemeiat pe urm! cel de al treilea t!r:m 9i,
d:ndu7i Aorma unui ca&an "n clocot, l7a numit El7Uahim, 9i
acolo i7a "nchis pc demonii %o$ 9i *a$o$. 1up! care, a
alc!tuit cel de al patrulea t!r:m, l7a numit Dair 9i a poruncit
s! locuiasc! acolo liblis, c!petenia "n$erilor r!&vr!tii, care
nu au vroit s! se supun! lui 0dam 9i s! i se "nchine, ned:nd
astAel ascultare poruncilor nestr!mutate ale celui Prca"nalt.
Pe urm! a hot!rnicit cel de al cincelea t!r:m, i7a dat numele
Dachar 9i l7a menit celor necredincio9i, celor mincino9i 9i
celor m:ndri. 1up! ce a ispr!vit, a s!pat o hrub! uria9!, a
umplut7o cu un aer Aierbinte 9i r!u mirositor, a numit7o I
iitmat 9i menit7o chinuirii evreilor 9i cre9tinilor. Iar din cel
de7al 9aptelea t!r:m, numit 'avia, a A!cut o $roap! $ata
oric:nd s! cuprind! prisosul de evrei 9i de cre9tini, @i pe cei
ce nu se vor ar!ta drept7crcdincio9i dec:t pc dinaAar!. 0ceste
dou! t!r:muri din urm! sunt cele mai
"nArico9!toare, pe c:nd cel dint:i este mai lesne dc "ndurat.
0lc!tuirea lor este destul dc asem!n!toare. 09a, "n cel dint:i
t!r:m, %ehannam, nu se num!r! mai mult de 9apte&eci dc mii
dc muni dc Aoc, cc cuprind Aiecare c:te 9apte&eci de mii dc
cet!iL Aiecare cetate arc 9apte&eci de mii de turnuriL Aiecare
turn are 9apte&eci de mii de casc, 9i Aiecare cas! are 9apte&eci
dc mii de lavie. ,r, Aiecare dintre laviele acelea, al c!ror
num!r se poate aAla "nmulind toate ciArele acestea "ntre ele,
cuprinde 9apte&eci dc mii de Aeluri de chinuri 9i dc schin$iuiri
pe care numai 0llah le 9tie "n toat! Aelurimea, t!ria 9i durata
lor. -i, cum t!r:mul acela este cel mai puin ar&!tor dintre
cele 9apte, poi s! pricepi, o, Belu#ia, cum sunt chinurile
cuprinse "n celelalte 9ase t!r:muri.
1c i7am dat aceste "nv!!turi 9i aceste l!muriri despre
Joc, o, Belu#ia, am Aacut7o pentru c! noi, $innii, suntem Aiii
Jocului.
"n adev!r, cele dint:i dou! Aiine pe care 0llah le7a
&!mislit din Joc sunt doi $inni, pe care i7a A!cut str!(erii lui
anume, 9i pe care i7a numit Khallit 9i *allitL 9i le7a dat unuia
chip de leu, iar celuilalt chip de lup. I7a dat leului m!dulare
b!rb!te9ti, iar lupului m!dulare Aemeie9ti. <oada leului
Khallit avea o lun$ime c:t dep!rtarea str!b!tut! "n vreme de
dou!&eci de aniL iar vrana lupoaicei *allit era ca o broasc!7
estoas! a c!rei m!rime era pe potriva lun$imii coadei lui
Khallit. )eul era de culoare t!rcat!, alb! 9i nea$r!L iar
lupoaica era ro9covan! 9i alb!. -i 0llah i7a "mperecheat pe
Khallit 9i pe *allit "ntre ei, iar din "mpreunarea lor s7au
n!scut balaurii, 9erpii, scorpionii 9i Aiarele cele ur:t
duhnitoare, cu care a umplut cele -apte T!r:muri, spre
pedepsirea celor os:ndii. Pc urm! 0llah le7a poruncit lui
Khallit 9i lui *allit s! se "m7 preunc "nc! o dat!, iar din cea
dc a doua "mpreunare a A!cut s! sc nasc! 9apte b!rb!tu9i 9i
9apte Aemeiu9ti care
au crescut "ntru supu9enie. <:nd au a(uns mari, unul dintre
ei, cel care da cele mai Arumoase n!de(di prin purtarea lui
cuminte, a Aost luat "n seam! de c!tre cel Prea"nalt, care l7a
A!cut c!petenie peste cohortele sale, alc!tuite prin necurmata
"mperechere dintre leu 9i lupoaic!. 0cesta7i chiar cel ce se
nume9te Eblis. <i, mai t:r&iu, de c:nd cu nesupunerea lui
Aa! dc or:nduielile lui 0llah, care7i porunceau s! se "nchine
dinaintea lui 0dam, a Aost aruncat "n cel dc al patrulea
t!r:m, dimpreun! cu toi cei ce l7au spri(init. Iar acest Eblis
9i urma9ii lui au umplut iadul cu demoni, b!rbai 9i Aemei.
Iar ceilali &ece b!iei 9i celelalte Aete, r!ma9i supu9i, s7au
"mpreunat "ntre ei 9i au avut drept copii pc $innii care
suntem noi, o, Belu#ia. 0ceasta7i, "n puine cuvinte, ob:r9ia
noastr!. /u te minuna, a9adar, c! ne ve&i m:nc:nd a9a, de
vreme ce via noastr! se tra$e dintr7un leu 9i o lupoaic!.
Dpre a7i da o pild! despre puterea p:nte7 cclui nostru, am
s!7i spun c! Aiecare dintre noi, "n Aiecare &i, "nAulec! &ece
c!mile 9i dou!&eci de oi, 9i bea patru&eci de cauce de ciorb!,
Aiecare cauc cuprin&:nd at:ta c:t "ncape "ntr7o c!ldare.
0cuma, o, Belu#ia, pentru ca la "ntoarcerea ta printre Aiii
oamenilor "nv!!tura s!7i Aie des!v:r9it!, aAl! c! p!m:ntul
pc care "l locuim noi este r!corit pururea dc &!pe&ile de pe
muntele <oca&, care "l "ncon(ur! ca o cin$!toare. 0ltminteri
p!m:ntul nostru ar Ai cu neputin! de locuit, din pricina
Aocului de dedesubt. -i p!m:ntul nostru, la r:ndu7i, este
alc!tuit din 9apte caturi ce se spri(in! pc umerii unui $inn
d!ruit cu o putere nemaipomenit!. <iinnul st! "n picioare pe
o st:nc! ce se spri(in! pe spinarea unui taurL taurul 9ade pc
un pe9te uria9, iar pe9tele "noat! "n apele *!rii 3e9niciei.
*area 3e9niciei are ca prund catul de sus al iadului, care,
cu cele 9apte t!r:muri ale lui, este cuprins "n $ura
unui 9arpe cumplit de h:d, ce va r!m:ne nemi9cat p:n! la
&iua Uudec!ii. 0tunci 9arpele are s! verse din $ura lui iadul
9i tot cc se aAl! "n iad, dinaintea celui Prea"nalt, care 9i va
rosti os:nda pe vecii vecilor.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se luminea&! de
&iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cndfn cea de a trei sute "aieci "i treia noapte
Dpuse;
... dinaintea celui Prea"nalt, care "9i va rosti os:nda pe
vecii vecilor.
Iat!, o, Belu#ia, repede 9i pc scurt povestit!, istoria 9i
ob:r9ia noastr!, precum 9i &!mislirea lucrurilor.
0semenea, mai trebuie s!7i spun, spre a "ncheia "n7
v!!tura ta "n aceast! privin!, c! noi r!m:nem pururea de
aceea9i v:rst!L noi nu "mb!tr:nim niciodat!, "n vreme ce pe
p!m:nt, "mpre(urul nostru, 9i Airea, 9i oamenii, 9i toate
Aiinele &!mislite se "ndreapt! neab!tut c!tre ve9tc7 (ire.
3irtutea aceasta a noastr! o dator!m i&vorului vieii din care
ne ad!p!m 9i carc, "n t!r:mul /e$urilor, este p!&it destr!(erul
Khi&r. El, preacinstitul Khi&r, potrive9te anotimpurile,
"mbrac! pomii "n cununile lor ver&i, Aace s! 9opteasc! apele
cur$!toare, a9terne covorul cel "nver&it peste pa(i9ti 9i,
"nvelit "n mantia7i verde, "n Aiecare sear! 9i "n Aiecare r!s!rit
de &iu!, amestec! dibaci vopselile u9oare cu care sm!luie9te
cerurile "n &ori de &i 9i "n sc!p!tat de soare.
-i7acum, o, Belu#ia, "ntruc:t m7ai ascultat cu mult! luare7
aminte, ca s! te r!spl!tesc am s! poruncesc s! Aii luat de aici
9i dus p:n! la intrarea "n ara ta, dac! bine"neles dore9tiI
)a cuvintele accstea, Belu#ia mulumi Aierbinte sultanului
Da#hr, c!petenia $innilor, pentru $!&duirea ce7i dase, pentru
"nv!!mintele c!p!tate 9i pentru poAtirca ce7i A!cuse 9i pe
care o primi "ndat!. "9i lu!, a9adar, bun7 r!mas de la sultan,
de la vi&irii lui 9i dc la ceilali $inni, 9i "nc!lcc! pc umerii
unui eArit voinic care, "n mai puin de7o clipit!, "l Aacu s!
str!bat! dep!rtarea 9i "l l!s! (os u9urel pe p!m:nt cunoscut,
"n prea(ma hotarelor !rii sale.
-i Belu#ia, dup! ce cunoscu locurile 9i drumul de urmat,
se pre$!tea s! porneasc! spre cetatea sa de scaun, c:nd v!&u,
"ntre dou! morminte 9i pl:n$:nd cu amar, un Al!c!u de o
Arumusee r!pitoare, dar $alben la chip 9i p!r:nd tare trist.
Belu#ia se apropie de el, "i d!du binee cu prietenie 9i "i
spuse;
7,, tinere Arumos, pentru ce stai 9i pl:n$i a9a, "ntre dou!
morminteG Pentru ce ai "nA!i9area accasta m:hnit!G
Dpune7mi, ca s! "ncerc s! te m:n$:iI
T:n!rul "9i ridic! privirile trist c!tre Belu#ia 9i "i spuse,
cu lacrimi "n ochi;
7,, c!l!torule, de ce tc opre9ti din drumul t!uG )as!
lacrimile melc s! cur$! "n sin$ur!tate pe pietrele acestea
ale durerii melcI
<i Belu#ia "i spuse;
7,, Arate al meu "ntru nenoroc, aAl! c! am o inim! miloas!
ce st! $ata s! te asculte. Poi, dar, Aar! team!, s!7mi ar!i
pricina tristeii taleI
-i se a9e&! pe piatra dc marmur!, "n Aaa lui, "i lu!
m:inile "n m:inile sale 9i, spre a71 "ncura(a s! vorbeasc!, ii
povesti prin c:te trecuse 9i el, de la "nceput p:n! la sA:r9it.
<i nu este de Aolos s! le mai "n9ir!m acum. )a sA:r9it, "i
spuse;
71ar tu, o, Arate al meu, tu ce7ai p!itG /u pre$eta, ro$u7
te, s!7mi poveste9ti tot, c!ci simt c! trebuie s! Aie o
poveste nespus dc "nduio9!toareI
0tunci t:n!rul cu obra& dulcc 9i trist, care pl:n$ea
"ntre dou! morminte, "i spuse t:n!rului Belu#ia;
P,3EDTE0
JR.*,D.).I TRIDT
0Al!, o, Arate al meu, c! 9i eu sunt tot un Aiu de domnL
iar povestea mea este at:ta dc ciudat! 9i at:ta de
nemaipomenit!, "nc:t, de7ar Ai scris! cu acul "n colul
dinl!untru al ochiului, ar slu(i de "nv!!tur! m:ntui7
toare pentru acela ce ar citi7o cu "nele$ere. /u vreau,
a9adar, s! mai &!bovesc a i7o povestiI
Tacu apoi un scurt r!stimp, "9i 9terse lacrimile 9i, cu
Aruntea spri(init! "n m:n!, "ncepu astAel aceast! minu7
nat! istorisire;
7 *7am n!scut, o, Arate al meu, "n ara Kabul, unde
domne9te sultanul Ti$mos, tat!l meu, domn peste Bani7
-alan 9i peste 0A$anistan. Tat!l meu, care este un sultan
puternic 9i drept, arc ca supu9i ai lui trei sultani, Aiecare
domnind peste o sut! de t:r$uri 9i peste o sut! de cet!i.
El porunce9te peste o sut! de mii dc c!l!rei ne"nAricai
9i peste o sut! de mii de r!&boinici vite(i. Iar maic!7mea
este Aiica sultanului Bahravan, domnul Khorassanului.
/umele meu este Uan9a9.
1e c:nd eram mic copil, tat!l meu a or:nduit s! de7
f
@rind 9tiinele, me9te9u$urile 9i "ntrecerile trupe9ti, a9a c!
a v:rsta de cincispre&ece ani eram socotit printre cei mai
buni c!l!rei din "mp!r!ie 9i stam "n Aruntea v:n!torilor
9i aler$!torilor pe calul meu mai iute dec:t o antilop!.
"ntr7una din &ile, la o v:n!toare la care se aAlau
sultanul tat!l meu 9i toate c!peteniile din "mp!r!ia sa,
umblam de trei &ile prin p!duri 9i dobor:sem mult
v:nat, c:nd, la c!derea nopii, &!rii o $a&el! nespus de
Arumoas!, ivindu7se la c:iva pa9i de locul "n care m!
aAlam "mpreun! cu 9apte mameluci dc7ai mei. <:nd ne
v!&u, se sperie 9i, s!rind deodat!, porni "n $oan! cu toat!
iueala ei. Eu atunci, urmat de mameluci, aler$ai pe urmele ei
vreme de mai multe ceasuriL 9i a(unser!m a9a dinaintea unui
Aluviu tare lar$ 9i tare ad:nc, unde socotir!m c! vom i&buti s7
o "mpresur!m 9i s7o prindem. <i ea, dup! o scurt! 9ov!ire, se
arunc! "n ap! 9i "ncepu s! "noate "ndcp!rt:ndu7sc c!tre malul
cel!lalt. Iar noi cobor:r!m $rabnic dc pe cai, l!sar!m caii "n
scama unuia dintre mameluci, ne aruncar!m "ntr7o luntre de
pescar ce se aAla acolo le$at! la !rm, 9i v:slir!m dc &or s!
a(un$em $a&ela. <i c:nd a(unser!m la mi(locul apei, nu mai
i&butir!m s! Aim st!p:ni pe luntrea pe care v:ntul 9i valurile
"ncepur! s7o "mpin$! costi9, sub "ntunericul ce sporea, Aar! ca
str!daniile noastre s7o mai poat! "ndrepta pe calea cea bun!.
-i7a9a, Auser!m t:r:i toat! noaptea, cu o iueal!
"nArico9!toare, $:ndind "n Aiece clip! c! avem s! Aim i&bii de
vreo st:nc! ie9ind dintre valuri ori de vreo alt! piedic! din
calca noastr! silit!. -i $oana inu la Ael toat! &iua 9i toat!
noaptea urm!toare. -i de7abia "n cealalt! &i dimineaa
i&butir!m, "ntr7un sA:r9it, s! ne oprim la un mal la care nc7au
aruncat valurile.
Estimp, sultanul Ti$mos, tat!l meu, aAlase de picirea
noastr! pe ap!, "ntrcb:ndu71 pc mamelucul care ne p!&ea
caii. )a aAlarea acclei 9tiri, Au at:ta dc de&n!d!(duit, "nc:t
i&bucni "n hohote de pl:ns, "9i i&bi coroana de p!m:nt, "9i
mu9c! m:inile 9i trimise $rabnic "n toate p!rile "n c!utarea
mea ni9te cerceta9i ce cuno9tcau acele locuri neumblate. Iar
maic!7mea, aAl:nd dc pieirea mea, se b!tu cumplit peste
obra(i, "9i sA:9ie hainele, "9i v!t!ma pieptul, "9i smulse p!rul
9i "mbr!c! haine de (ale.
/oi, la r:ndu7nc, dup! ce a(unser!m la !rm, $!sir!m un
i&vor Arumos ce cur$ea pe sub copaci, 9i un om st:nd lini9tit
9i r!corindu79i picioarele "n ap!. "i d!dur!m cuviincio9i
binee 9i "l "ntrebar!m unde ne aAl!m. ,mul
"ns!, Aar! a ne "ntoarce bineea, ne r!spunse prin c:teva vorbe
dc ne"neles, cu un $las asem!n!tor unui c:r:it de cioar! sau
ca al vreunei alte p!s!ri de prad!.
"n clipita accasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se luminea&! de
&iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cndfu cea de a trei sute "aieci fi patra noapte
Dpuse;
... sau ca al vreunei alte p!s!ri de prad!. Pc urm! se ridic!
deodat!, se "mp!ri dintr7o &v:cni tur! "n dou! buc!i,
despic:ndu7se pe mi(loc, 9i doar cu trunchiul aler$! spre noi,
"n vreme ce (um!tatea lui de (os aler$a "n alt! parte. -i "n
aceea9i clipit!, din toate p!rile p!durii, se ivir! ali oameni
asem!n!tori cu cel dint:i, care aler$ar! la i&vor, se "mp!rir!
"n dou! p!ri dintr7o &v:cnitur! de dare "nd!r!t, 9i se
n!pustir! asupra noastr! cu trunchiul numai. De repe&ir!
atunci la trei dintre mamelucii ce se aAlau mai aproape, 9i
"ncepur! numaidec:t s!7i sA:9ie lacomi, pe c:nd eu 9i ceilali
trei mameluci ai mei, "nArico9ai cum nu se mai poate,
s!rir!m "n luntre. -i, mai de$rab! vr:nd s! Aim "n$hiii de o
mic de ori de ape, dec:t s! Aim m:ncai de acele dih!nii,
&orir!m s! ne dep!rt!m de !rm, l!s:ndu7ne du9i iar!9i dc
valuri. -i7atunci v!&ur!m cum aler$au pe mal, str!duindu7se
s! ne a(un$!, "n vreme ce trunchiurile "i m:ncau pe cei trei
am!r:i de mameluci ai mei, toate picioarclc 9i coapsele, "ntr7
o Au$! nebun!, cc ne "n$hease "n luntrea sc!pat! de
altminteri din prime(dia lor. -i eram tare uluii de l!comia
cumplit! a acelor trunchiuri cu p:ntecele t!iat 9i ne "ntrebam
cum de era cu putin! asemenea lucru, pl:n$:nd totodat!
soarta neAericiilor no9tri tovar!9i.
3alurile ne purtar! a9a p:n! a doua &i, 9i7atunci a(un7
ser!m la un p!m:nt acoperit cu pomi roditori 9i cu Alori
minunate, "ntr7o $r!din! mare. <i, dup! ce le$ar!m luntrea la
!rm, eu nu vrusei s! cobor pe mal de data aceasta 9i "i
trimisei pe cei trei mameluci s! mear$! ei "nt:i s! cercete&e
locurile. Plecar!, dar, "nainte 9i, dup! ce lipsir! o (um!tate de
&i, se "ntoarser! s!7mi spun! c! str!b!tuser! o bun! bucat! de
p!m:nt, mer$:nd 9i la dreapta 9i la st:n$a, Aar! s! Al $!sit
nimic b!nuielnicL dup! care v!&user! un palat de marmur!
alb!, cu turnul de cle9tar curat, iar "n mi(locul palatului se
"ntindea o $r!din! m!rea! luminat! de un lac. Intraser! "n
palat 9i v!&user! o sal! uria9! "n care se aAlau ni9te (euri de
Ailde9 or:nduite "mpre(urul unui (e de aur "mpodobit cu
diamante 9i cu b!la9eL nu &!riser! "ns! pe nimenea, nici "n
$r!din!, nici "n palat.
1up! ce "mi spuser! aceste lucruri lini9titoare, m! hot!r:i
s! cobor din luntre 9i luai "mpreun! cu ci drumul c!tre palat.
"nccpur!m mai "nt:i prin a ne ast:mp!ra Aoamea m:nc:nd
poame minunate din pomii din $r!din!, pe urm! intrar!m "n
palat ca s! nc odihnim. Eu m! a9e&ai "n (eul de aur, iar
mamclucii se a9e&ar! pe (eurile de Ailde9L 9i, privind acea
priveli9te, "mi adusei aminte de tat!l meu, de mama mea 9i
de (eul meu de domnie pierdut, 9i "ncepui s! pl:n$ L iar
mamelucii pl:n$eau 9i ei amarnic.
Pe c:nd stam a9a cuAundai "n tristee, au&ir!m un vuiet
marc, asemenea vuietului m!rii, 9i v!&ur!m "ndat! c! intr! "n
sala "n care ne aAlam un alai alc!tuit din vi&iri, 9i din emiri,
9i din curteni, 9i din c!peteniiL ci toi erau clin neamul
maimuelor. Erau de tot soiul. Iar noi socotir!m c! ne7a venit
sA:r9itul. <i marele vi&ir al maimuelor, care era un $oril
uria9, veni, cu semne v!dite de supunere, 9i se temeni
dinaintea mea. -i "mi spuse, cu $rai de om, c! 9i el 9i "ntre$
norodul lui m!
primcsc dc sultan al lor, 9i c! pc cei trei mameluci "i numesc
c!petenii peste o9tile lor. Pe urm!, dup! ce porunci s! ni se
aduc! s! m:nc!m $a&ele Aripte, m! poAti s! mer$ s! cercete&
oastea de maimue, supu9ii mei, "nainte de lupta ce urma s7o
avem cu vechii lor vr!(ma9i, $hulii ce s!l!9luiau pc
melea$urile "nvecinatc.
Eu atunci, cum eram amarnic de trudit, ru$ai pe marele
vi&ir 9i pc ceilali s! m! lase sin$ur, ncmaiin:nd cu mine
dec:t pe cei trei mameluci. 1up! ce ne sAatuir!m "n privina
noii "mpre(ur!ri "n care ne aAlam, hot!r:r!m s! Au$im c:t mai
iute de acel palat 9i dc acele locuri, 9i ne "ndreptar!m c!tre
luntreL dar, c:nd a(unser!m la ap!, v!&ur!m c! luntrea
pierise, 9i Auscr!m nevoii s! ne "ntoarcem la palat, unde
dormir!m p:n! dimineaa.
<:nd ne de9teptar!m, marele vi&ir al noilor mei supu9i
veni s! mi se "nchine 9i "mi spuse c! totul era $ata pentru
lupta "mpotriva $hulilor. -i, totodat!, ceilali vi&iri aduser! Ia
u9a palatului, pentru mine 9i pentru mamelucii mei, patru
c:ini mari, ce trebuiau s! ne slu(easc! de cai, 9i care aveau
Ar:ie cu lanuri de oel. Iar eu 9i mamelucii Auser!m nevoii s!
"nc!lec!m pe c:ini 9i s! trecem "nainte, pe c:nd "n urma
noastr!, cu urlete 9i cu ipete "nArico9!toare, venea "ntrea$a
oaste Aar! de num!r a supu9ilor mei, maimuele, "n Arunte cu
marele meu vi&ir.
1up! o &i 9i o noapte dc umblet, a(unser!m "naintea unui
munte "nalt 9i ne$ru, unde se aAlau vi&uinele $hulilor care nu
&!bovir! s! se arate. 0veau "nA!i9!ri osebite, ci toi erau
"nArico9!tori. .nii aveau cap de bou 9i trup de c!mil!, alii
sem!nau cu hienele, pe c:nd alii aveau o "nAai9are de o
ne"nchipuit! $roa&! 9i care nu sem!na cu nimic cunoscut.
<:nd ne &!rir! $hulii, "ncepur! s! coboare din munte. -i,
oprindu7se la o mare dep!rtare, "ncepur! prin a ne acoperi cu
o ploaie dc pietre. Dupu9ii mei r!spunser! "n
acela9i Ael, 9i b!t!lia se dovedi "n cur:nd cumplit!, 9i dintr7o
parte 9i din cealalt!. Eu 9i mamelucii mei, "narmai cu
arcurile noastre, slobo&ir!m "nspre $huli o mulime de s!$ei,
care uciser! un mare num!r dintre ei, spre bucuria supu9ilor
mei, pe care o priveli9te ca accea ii umplea de "nAl!c!rare.
09a c! sA:r9ir!m prin a dob:ndi biruina 9i pornir!m $oana
dup! $huli.
0tunci cu 9i mamelucii hot!r:r!m s! ne Aolosim de
neor:nduiala $oanei 9i, c!l!ri pe c:ini, s! Au$im de la supu9ii
mei, maimuele, lu:nd7o la Au$! "nspre cealalt! parte, A!r! ca
ei s! ne &!reasc!. -i, "n cea mai mare $oan!, pierir!m din
ochii lor.
1up! o $oan! lun$!, ne oprir!m spre a l!sa c:inii s!79i
tra$! suAletul, 9i v!&ur!m "n Aaa noastr! o st:nc! mare,
cioplit! "n chip de tabl!, 9i pe care o "nscriere "n limba
ebraic! spunea;
@*) tu) cel prins acuma) "i pe care ursita te$a aruncat pe acest
trm spre$a te face sultan maimu.elor) de vrei s& scapi de sult&nie "i s&
fugi) dou& drumuri .i se desc+id ,nainte pentru i/&vire0 unul dintre
aceste drumuri se afl& la dreapta ta) "i acesta$i cel mai scurt ca s&
a#ungi la .&rmul oceanului ce ,ncon#ur& lumea> el str&/ate ,ns&
pustiet&.i s&l/atice) pline de di+&nii "i de ginnii r&uf&c&tori. Cel&lalt) la
stnga) este lung de patru luni de mers) "i str&/ate o vale mare) care este
Calea 6urnicilor. Lund$o pe acest drum "i ferindu$te de furnici) vei
d#unge la un munte de foc) la poalele c&ruia se afl& Cetatea *vreilor.
<u) Soleiman /en$ -aud) am scris acestea) spre mntuirea ta(A
1up! ce, peste m!sur! de uimii, citir!m acea inscripie,
ne $r!bir!m s! pornim pc drumul din st:n$a, cc trebuia s! ne
duc! la <etatea ,vreilor, trec:nd prin 3alea Jurnicilor.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se luminea&! de
&iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cnd fu cea de a trei sute "aieci "i cincea noapte Dpuse;
... trec:nd prin 3alea Jurnicilor. 1ar nu apucar!m s!
str!batem nici m!car cale de7o &i, c! 9i au&ir!m p!m:ntul
tremur:nd sub noi 9i nu peste mult v!&ur!m ivindu7se "n
urma noastr! 9i a(un$:ndu7ne "n $oana mare supu9ii mei,
maimuele, cu marele vi&ir "n Arunte. <:nd ne a(unser!, ne
"ncon(urar! din toate p!rile, sco:nd urlete de bucurie c! ne
$!siser!, iar marele vi&ir se Aacu t!lmaciul tuturora rostind un
potop dc prosl!viri pentru m:ntuirea noastr!.
"nt:lnirea cu el ne pricinui mare am!r!ciune, dar ne
Aerir!m s! ne7o ar!t!m 9i nc pre$!team s! Aaccm calc "ntoars!
c!tre palat "mpreun! cu supu9ii mei, c:nd v!&ur!m cum iese
din valea pe care o str!b!team o ordie de Aurnici, Aiecare
Aurnic! Aiind mare c:t un c:ine. -i, "ntr7o clipit!, se porni o
"nc!ierare "nArico9at! "ntre supu9ii mei 9i Aurnicile cele h:de.
,r, Aurnicile le prindeau pe maimue "ntre Aalei 9i, dintr7o
cr!n!nitur!, le 9i rete&au "n dou!, pe c:nd maimuele t!b!rau
c:te &ece pe o Aurnic! spre a i&buti s7o ucid!.
/oi atunci $:ndir!m s! nc Aolosim de "nc!ierare 9i s!
Au$im c!l!ri pe c:inii no9triL din nenorocire, numai cu i&butii
s! scap, c!ci cei trei mameluci ai mei Aur! &!rii dc Aurnici, 9i
"n9Aacai, 9i rete&ai "n dou! de Aalcilc lor amarnice. Iar eu
sc!pai, pl:n$:nd pierderea celor de pe urm! tovar!9i, 9i
a(unsei la o ap! pe care o trecui "not, d:nd drumul c:inelui,
pe cel!lalt mal, unde "mi pusei mai "nt:i hainele la uscatL
apoi m! cuAundai "n somn p:n! dimineaa, socotind c! acum
nu mai sunt $onit dc nimeni, de vreme ce pusesem apa "ntre
mine 9i Aurnici 9i supu9ii mei, maimuele.
<:nd m! de9teptai, pornii la drum 9i umblai &ile 9i &ile "n
9ir, hr!nindu7m! cu ierburi 9i r!d!cini, p:n! ce a(unsei la
muntele cu pricina, la poalele c!ruia v!&ui "ntr7adev!r o
cctatc mare, care era <etatea Evreilor, "ntocmai precum mi se
ar!tase "n "nscrierea de pe st:nc!. 1a un Aapt, despre care
"nscrierea nu pomenea nimic 9i pe care "l b!$ai de seam! mai
t:r&iu, m! minun! mult "n cetatea aceea; b!$ai de seam! c!
vadul unei ape mari, pe care "n &iua c:nd am intrat "n cetate
"l str!b!tusem cu piciorul, Aiind secat, era plin cu ap! "n
celelalte &ile ale s!pt!m:niiL 9i a9a aAlai c! apa aceea,
"mbel9u$at! "n celelalte &ile, nu mai cur$ea deloc "n &iua de
s:mb!t!, &iua de s!rb!toare a evreilor. ,r eu intrai "n cetate
chiar "ntr7o &i de s:mb!t! 9i nu v!&ui pc nimeni pe ulii.
0tunci m! dusei la cea dint:i cas! pe care o "nt:lnii "n cale,
deschisei u9a 9i intrai. *! pomenii "ntr7o sal! "n care 9edeau
(os roat! o mulime de in9i cu chipuri preacinstite. 0tunci,
"ndemnat dc "nA!i9area lor, m! apropiai cuviincios 9i le
spusei, dup! ce m! temenii ad:nc;
7Dunt Uan9a9, Aiul sultanului Ti$mos, st!p:nul peste Kabul
9i c!petenia peste Bani7-alan. *! ro$ vou!, o, st!p:nii
mei, la ce dep!rtare m! aAlu dc ara mea 9i pe ce drum s!
apuc ca s! a(un$ la eaG -i7apoi mi7e tare AoameI
0tunci toi cei care se aAlau acolo se uitar! la mine, Aar!
a7mi r!spunde, iar cel care p!rea s! Aie 9eicul lor "mi spuse
prin semne, Aar! s! rosteasc! o vorb!;
7*!n:nc! 9i bea, dar s! nu vorbe9ti nimicI
-i "mi ar!t! o tav! cu bucate uluitoare, cum eu nu mai
v!&usem nic!ierca, 9i carc, (udec:nd dup! mireasma lor,
trebuia s! Ai Aost $!tite cu ulei. *:neai, b!ui 9i p!strai
t!cerea.
<:nd ispr!vii, 9eicul evreilor se apropie de mine 9i m!
"ntreb!, tot numai prin semne;
7<ineG 1e undeG .ndeG
0tunci "l "ntrebai 9i eu, tot prin semne, dac! puteam s!
r!spund 9i, la un semn de "ncuviinare urmat de un altul ce
vroia s! spun!; M/u rosti dec:t trei cuvinteIN, "ntrebai;
7<aravan! Kabul c:ndG
El "mi r!spunse prin semne;
7/u 9tiuI
-i cu de$etul "mi Aacu semn s! plec, "ntruc:t "mi
sA:r9isem masa.
*! temenii atunci dinaintea lui, m! temenii 9i dinaintea
celorlali carc se aAlau acolo, 9i ie9ii, minun:ndu7m! peste
m!sur! de acele obiceiuri ciudate. "n uli!, "nccrcai s! m!
dumiresc mai bine, c:nd au&ii "ntr7un sA:r9it un pristav care
stri$a;
7<ine dore9te s! capete o mic dc $albeni 9i o t:n!r! roab!
Aar! de seam!n, s! vin! dup! mine pentru o slu(b! de un
ceasI
Eu, lipsit cum eram de toate, m! dusei la pristav 9i "i
spusei;
7Primesc s! "ndeplinesc slu(ba aceea, 9i totodat! 9i mia de
dinari 9i pe t:n!ra roab!I
El atunci m! lu! de m:n! 9i m! duse la o cas! tare bo$at!,
unde, pe un (e de Ailde9, 9edea un evreu b!tr:n. Pristavul se
temeni dinaintea lui 9i spuse;
7Iac!t!, "ntr7un sA:r9it, un t:n!r str!in, sin$urul care a
r!spuns la chemarea pe carc de trei &ile o tot stri$I
)a cuvintele lui, evreul cel b!tr:n, st!p:nul casci, m!
poAti s! stau (os l:n$! el, "mi ar!t! mult! bun!voin!, porunci
s! mi se aduc! m:ncare 9i b!utur! din bel9u$, iar c:nd masa
se sA:r9i "mi "ntinse o pun$! cu o mie de $albeni saA",
poruncind totodat! robilor lui s! m! "mbrace cu o mantie de
atla& 9i s! m! duc! la roaba pe care mi7o d!ruia de Ia bun
"nceput pentru slu(ba ce urma s7o s!v:r9esc 9i despre carc
"nc! nu 9tiam nimic.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cndfu cea de a trei sute "aieci "i "asea noapte
Spuse:
... 9i despre care "nc! nu 9tiam nimic.
0tunci robii, dup! ce m! "mbr!car! "n mantia de atla&, m!
poAtir! "n iatacul "n care m! a9tepta Aeti9cana. -i Aata "ntr7
adev!r era o tineric! tare Arumoas!, cu care m! l!sar! sin$ur,
s!7mi petrec noaptea. -i7a9a c!, $!sind7o des!v:r9it!, "mi
petrecui cu ea trei &ile 9i trei nopi, m:nc:nd, b:nd 9i A!c:nd
ceea ce era de A!cut. Iar "n dimineaa celei de7a patra &ile,
b!tr:nul m! poAti la el 9i "mi spuse;
7E9ti $ata s! "ndepline9ti acuma slu(ba pentru care te7am
n!imit 9i cu care te7ai "nvoit de la bun "nceputG
*!rturisii c! sunt $ata s!7mi "ndeplinesc slu(ba, Aar! s!
9tiu despre ce era vorba.
0tunci b!tr:nul evreu le porunci robilor s! pre$!teasc! 9i
s! aduc! doi cat:ri "n9!uai. El "nc!lec! pe unul dintre cat:ri,
iar eu pe cel!lalt, 9i "mi spuse s!71 urme&. *erser!m cu pas
$r!bit 9i c!l!torir!m a9a p:n! la ceasul dc pr:n&, c:ncT
a(unser!m la poalele unui munte "nalt 9i ascuit, pe coastele
c!ruia nu se &!rea nicio c!rare pe care s! se poat! cineva
prime(dui a mer$e c!lare. 1esc!lecar!m atunci de pe cat:ri,
iar b!tr:nul "mi "ntinse un cuit 9i "mi spuse;
7OnAi$e7I "n p:ntecele cat:rului t!u. E vremea s! te apuci
de treab!I
Eu "l ascultai 9i "nAipsei cuitul "n p:ntecele cat:rului,
care muri repedeL pe urm!, la porunca evreului, (upuii cat:rul
9i nete&ii pielea. 0tunci el "mi spuse;
70cuma trebuie s! te "ntin&i la p!m:nt pe aceast! piele, 9i
s! te cos "n ea ca "ntr7un sac.
Iar eu "l ascultai tot a9a, 9i m! "ntinsei pe piele, 9i
b!tr:nul m! cusu cu $ri(! "n eaL pe urm! "mi spuse;
7 0scult! bine la vorbele mele. , pas!re marc are s! vin!
deodat! s! sc repead! la tine 9i s! te ia s! te duc! "n cuibul ei
de pe v:rAul acestui munte pr!v!latic. Jere9te7te s! nu cumva
s! tc mi9ti atunci c:nd ai s! te simi "n v!&duh, c!ci pas!rea
i7ar da drumul 9i, c!&:nd, te7ai &drobi de p!m:ntL dar, dup!
cc arc s! te ridice sus pe munte, taie pielea cu cuitul pe care
i l7am dat 9i ie9i din sac. Pas!rea are s! se sperie 9i are s!
Au$!. Tu atunci s! str:n$i pietrele nestemate cu carc este
pres!rat v:rAul muntelui 9i s! mi le arunci. Pe urm!, s! cobori
9i s! vii la mine.
,r, de7abia apuc! b!tr:nul evreu s! sA:r9easc! de spus
toate astea, c! m! 9i simii ridicat "n v!&duhuri 9i, "n c:teva
clipe, Ausci dus sus pe v:rAul muntelui. 0tunci t!iai sacul cu
cuitul 9i scosei aAar! capul. <:nd m! v!&u, pas!rea cea
"nArico9!toare sc sperie 9i se av:nt! "n &bor, b!t:nd din aripi.
"ncepui atunci s! adun rubine, smaralde 9i alte pietre scumpe
pres!rate pc (os, 9i le aruncai b!tr:nului evreu. <:nd "ns!
vrusei s! cobor, b!$ai de seam! c! nu era acolo nicio c!rare
pe carc s!7mi pot pune piciorul. -i "l v!&ui pc b!tr:nul evreu
cum "ncalec! pe cat:rul lui 9i cum o ia la drum $rabnic, ca s!
piar! din vederea mea.
Eu atunci, de&n!d!(duit cu des!v:r9ire, "ncepui s!7mi
pl:n$ soarta 9i m! hot!r:i s! cercete& "n cc parte ar Ji mai
bine s! m! "ndrept. P:n! la urm!, pornii "nainte, la noroc, 9i
r!t!cii a9a vreme de dou! luni, p:n! cc, la cap!tul 9irului dc
muni, a(unsei la intrarea "ntr7o vale m!rea!, unde apele,
pomii 9i Alorile, "nsoite de ciripitul dulce al p!s!relelor, "l
sl!veau pe 0toateAac!torul. 0colo v!&ui un palat uria9 ce se
ridica drept "n v!&duh, 9i o luai "ntr7acolo. 0(unsei la u9!, 9i,
pe o lavi! din sala de la intrare, $!sii un mo9nea$ cu chipul
str!lucind de lumin!. 2inea "n m:n! un schiptru de rubin 9i
avea pc cap o cunun! de diamante. *! temenii dinainte7i, iar
el "mi r!spunse cu bun!voin! 9i "mi spuse;
7-e&i (os l:n$! mine, AiuleI
-i, dup! ce 9e&ui, m! "ntreb!;
71e unde vii a9a, pe acest p!m:nt pe care nicic:nd nu l7a
c!lcat picior dc adamitG -i unde vrei s! a(un$iG
Eu, drept orice r!spuns, i&bucnii "n suspine. 0tunci
b!tr:nul "mi spuse;
7<ontcne9te7i pl:nsul, copile al meu, c!ci "mi "ndurere&i
inima. J!7i cura(, 9i mai "nt:i ia de m!n:nc! 9i bea, s! te
"nt!re9ti.
-i m! duse "ntr7o sal! mare, unde "mi aduse s! m!n:nc 9i
s! beau. -i, dup! ce m! v!&u mai "nseninat, m! ru$! s!7i
povestesc povestea meaL iar eu "i "ndeplinii cererea 9i "l ru$ai
la r:ndu7mi s!7mi spun! 9i el cine era 9i al cui era acel palat.
El "mi r!spunse;
70Al!, o, Aiule, c! palatul acesta a Aost &idit odinioar! de
st!p:nul nostru Doleiman, al c!rui lociitor "ntru oc:r7
muirea p!s!rilor sunt eu. "n Aiecare an, toate p!s!rile de
pe p!m:nt vin aici s! mi se "nchine. 1ac!, dar, vrei s! te
"ntorci "n ara ta, am s! te dau "n seama lor, de "ndat! cc7
au s! vin! s! capete porunci dc la mine, iar ele au s! te ia
9i s! te duc! "n ara ta. 1ar, ca s!7i trcci vremea p:n! la
venirea lor, poi s! te preumblii peste tot prin palat 9i poi
s! intri "n toate s!lile, aAar! numai de una ce se deschide
cu cheia de aur pe care o ve&i "ntre aceste chei pe care i
le dau.
-i b!tr:nul, c!petenia p!s!rilor, "mi "ntinse cheile 9i m!
l!s! slobod s! Aac ce vreau.
Pornii s! ccrcete& mai "nt:i s!lile dinspre curtea saraiului,
apoi intrai "n celelalte od!i, care toate erau or:nduite spre a
slu(i dc locuin! p!s!rilor, 9i m! pomenii dinaintea u9ii ce se
deschidea cu cheia dc aur.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se luminea&! de
&iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cndfu cea de a trei sute "aieci fi "aptea noapte
Spuse:
... dinaintea u9ii ce se deschidea cu cheia de aur.
-i &!bovii acolo mult timp s7o privesc, necute&:nd nici
m!car s7o atin$ cu m:na, din pricina vorbelor ce7mi spusese
b!tr:nulL dar p:n! la urm! nu putui s!7mi "n7 Ar:n$ ispita de
care "mi era plin suAletul, s! v!d ce este "n acea "nc!pere.
3:r:i cheia de aur "n "ncuietoare, descuiai u9a 9i intrai, plin
de sAial!, "n locul oprit.
,r, departe de a da cu ochii de vreo priveli9te "nAri7
co9!toare, v!&ui mai "nt:i, "n mi(locul unui chio9c cu podeaua
"ncrustat! cu nestemate de toate culorile, un havu& "ncon(urat
de p!s!ri de aur, iar prin ciocurile lor cur$ea apa cu un
clipocit at:t dc minunat, "nc:t mi sc p!rea c! aud $lasul
Aiec!reia dintre ele cum r!sun! "n pereii de ar$int. 1e (ur
"mpre(urul havu&ului sc aAlau, "mp!rite dup! Aeluritele 9i
vr!(itoarele lor soiuri, straturi dc Alori carc "9i "n$em!nau
culorile cu cele ale poamelor. /isipul pc carc p!9eam era
A!cut din pulbere dc smaralde, 9i se a9ternea p:n! la treptele
unui (e cc sc ridica dinaintea havu&ului cel minunat. Ueul
era tot cioplit numai dintr7o piatr! de rubin ale c!rui Aee
rev!rsau peste $r!din! str!lucirea ro9ie a ra&elor lui reci 9i
Aaceau s! sclipeasc! apa printre potoapelc de nestemate.
*! oprii vr!(it dinaintea at:tor minuni &!mislite numai
din "n$em!narea lucrurilor AiriiL pe urm! m! dusei 9i 9e&ui "n
(eul de rubin peste carc at:rna un polo$ de atla& ro9u, 9i
"nchisei o clip! ochii ca s! las priveli9tea accca proasp!t! s!
p!trund! c:t mai ad:nc "n suAletul meu dcsc:ntat.
<:nd deschisei ochii, v!&ui c! se apropiau de havu&,
scutur:ndu79i penele albe, trei porumbie &ariAe, ce veneau
s! sc scalde. Poposir! cu $in$!9ie pe mar$inea cea Iac! a
havu&ului de ar$int 9i, o, priviri ale mele uluiteI dup! un
potop de "mbr!i9!ri 9i de alint!turi dulci, "9i aruncar! de pe
ele mantiile de pene albe 9i r!s!rir!, "ntr7o $oliciune de
iasomie, sub chip de Aecioare Arumoase ca luna. -i "ndat! sc
scuAundar! "n havu&, 9i numai pletele lor str!lucitoare
pluteau ca un &bor de Alac!r! pe Aaa apei.
<:nd v!&ui a9a, o, Arate Belu#ia, simii c! minile "ncep
s! mi se duc!. -i, nemaiput:ndu7mi st!p:ni tulburarea,
aler$ai la havu& 9i stri$ai;
7,, Aetelor, o, Arumoaselor ca luna, o, domnielorI
<:nd m! v!&ur!, scoaser! un ip!t de spaim! 9i,
s!rind sprintene din ap!, aler$ar! la hainele dc pene pe care
le aruncar! peste $oliciunea lor. -i &burar! "n copacul cel
mai "nalt dintre copacii care adumbreau havu&ul, 9i "ncepur!
s! chicoteasc! uit:ndu7se la mine.
Eu atunci m! apropiai de copac, ridicai privirile 9i spusei;
7,, domnielor, m! ro$ vou!, spunei7mi cine sunteiI Eu
sunt Uan9a9, Aiul sultanului Ti$mos, st!p:nul peste Kabul
9i c!pctcnia peste Bani7-alan.
0tunci, cea mai t:n!r! dintre cele trei, chiar aceea ai
c!rei nuri m! tulburaser! cel mai po(arnic, "mi spuse;
7Duntem Aiicele sultanului /assr, care locuie9te "n palatul
de diamante. 0m venit aici c! s! ne plimb!m 9i s! ne
veselim oleac!.
Eu spusei;
70tunci, o, st!p:na mea, Aie7i mil! 9i vino de7i "m7
pline9te veselia cu mineI
Ea "mi spuse;
71a de c:nd oare pot copilele s! se veseleasc! a9a cu
b!ieii, o, Uan9a9G <i, dac! ii mori9 s! m! cuno9ti mai
bine, nu ai dec:t s! vii dup! mine la saraiul tat!lui meu.
-i, rostind aceste cuvintc, "mi arunc! o privire care
"mi s!$eta inima
1
L 9i plec! "n &bor, "mpreun! cu cele dou!
surori ale ei, pierind din ochii mei.
1ac! le v!&ui c! se duc, de&n!d!(duit p:n! peste poate,
scosei un ip!t amarnic 9i m! pr!bu9ii sub copac.
/u 9tiu c:t am &!cut acoloL dar, c:nd mi7am venit iar!9i
"n Aire, b!tr:nul, c!petenia p!s!rilor, se aAla l:n$! mine 9i "mi
stropea Jaa cu ap! de Alori. <:nd m! v!&u c! deschid ochii,
"mi spuse;
73e&i, copile, ce p!e9ti dac! nu m! asculiG /u i7am
spus eu s! nu deschi&i u9a de la "nc!perea aceeaG
Eu, drept orice r!spuns, nu putui dcc:t s! i&bucnesc "n
suspineL pc urm! ticluii aceste stihuri;
Mi$e inima r&pit& de$o tn&r& fecioar&) Cu trupul ca un
cntec) suav& .i u"oar&) Cu mi#loc cum nu$i altul pe lume
mai ml&diu. 4ar /uele ei ro"ii) cu m/etul nurliu) 6ac s&
se ,nftoare) de ciuda lor) pima"e) !i trandafirii ro"ii) "i
pietrele /&la"e. S&ge.ile ain arcul sprncenelor ei reci
Str&/at pn& departe "i las& r&ni pe veci. 6rumoaso( nu$i
ca tine o alta( Stingi) m/ind) C+iar sfnta frumuse.e
sl&vit&) de la 4nd.
<:nd ispr!vii de rostit stihurile, b!tr:nul "mi spuse;
7Pricep ce7ai p!it. 0i v!&ut copilele7porumbie carc vin
s! se scalde aici.
Eu stri$ai;
1
"n varianta tradus! dc *. 0. Dalie, Uan9a9 ii spune copilei 9i versuri; ,n
gr&din& se ivi im/r&cat&$n verde crud. -espletindu$.i p&rul lung .i cu pieptul
desf&cut. @ Cine e.ti?A o$ntre/. !i ea0 @Sunt poiaru$n care pier 4nimi de
,ndr&gosti.i mistuite far& 4er.r <u ,ncep atunci s$mi plng c+inul dragostei amar.
6ot grai0 -e ce te plngi pietrei far& de +a/ar?A @-ac& inima$fi $ spusei $ e ca
piatra ce nu crap&) !tii c&) dac& vrea. Alla+ fi din piatr& scoate ap&r
7)e7am v!&ut, o, taic! al meu, 9i m! ro$ ie s!7mi spui
unde se aAl! saraiul "n care s!l!9luiesc ele "mpreun! cu
tat!l lor, sultanul /assrI
El r!spunse;
7/u $:ndi c! vei i&b:ndi s! a(un$i cumva acolo, o, Aiule,
"ntruc:t sultanul /assr este una dintre c!peteniile cele
mai puternice ale $innilor, iar eu tare m! "ndoiesc c! i7ar
da vreuna din Aetele lui de soie. *ai bine prc$!tc9te7te s!
te "ntorci "n ara ta. 0m s!7i "nlesnesc eu "nsumi
c!l!toria, d:ndu7te "n seama p!s!rilor care au s! vin! "n
cur:nd s! mi se "nchine 9i care au s!7i slu(easc! de
c!l!u&e.
Eu r!spunsei;
7"i mulumesc, taic!, da eu nu am s! m! mai "ntorc la
p!rinii mei, dac! n7am s7o mai v!d pe copila care mi7a
vorbitI
1
-i, dup! ce rostii cuvintele acestea, m! aruncai pl:n$:nd
la picioarele b!tr:nului 9i m! ru$ai de el s!7mi spun! cum le7
a9 mai putea vedea pe copilele str!vestitc "n porumbie...
"n clipita accasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se luminea&! dc
&iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cndfii cea de a trei sute "aieci fi opta noapte
Dpuse;
... cum le7a9 putea vedea pe copilele str!vestitc "n po7
rumbie.
1
)a *. 0. Dalie, Uan9a9 roste9te 9i acestc versuri;
*. dac& n$af fi v&ut dulcea lor n&luc&$n /or( *. de nu$mi
l&sa Alla+ c+inul crncenului dor( Sufietu$mi de n$arfi #ar) de$
af putea uitnd s& fug $ Lacrimile$mi pe o/ra#i n$ar mai curge
din /el"ug( 4nima$mi s& ra/de$acum i fi noapte o deprind !i
de$al dragostei po#ar arde trupul meu tn#ind.
7Pricep c! i7c inima ars! de dra$ostea pentru cea mai
Arumoas! dintre ele, 9i am s!7ti ar!t mi(locul de a o mai
vedea o dat!. D! te pite9ti, a9adar, pe dup! ace9ti copaci 9i
s! a9tepi r!bduriu "ntoarcerea porumbielor. D! le la9i s!
sc de&brace 9i s! coboare "n havu&, 9i7atunci, deodat!, s!
te repe&i la mantiile lor de pene 9i s! le "n9Aaci. Ele atunci
au s!7i vorbeasc! tare dulce, au s! se apropie dc tine, au
s! te "nv!luie "ntr7un potop de alinturi 9i au s! te roa$e
Aierbinte, spun:ndu7i vorbe cum nu se poate mai dr!$!7
la9e, ca s! le dai "nd!r!t penele. <i tu Aere9te7te s! nu care
cumva s! te la9i "nduplecat, c!ci s7ar sA:r9i atunci totul
pentru totdeauna. 1impotriv!I s! nu le dai hainele "nd!r!t
cu niciun chip 9i s! le spui; MTare a9 vrea s! v! dau
penele, o, minunatelor, ci trebuie s! a9tept p:n! ce are s!
vin! 9eiculIN -i s! a9tepi, a9a, sosirea mea, spun:ndu7le
vorbe $in$a9eL iar eu am s! m! pricep cumva s! $!sesc
chip de a Aace lucrurile s! se "ntoarc! spre Aolosul t!u.
)a cuvintele acestea, "i mulumii din suAlet b!tr:nului
v!taA al p!s!rilor 9i aler$ai pe dat! s! m! ascund pe dup!
copaci, "n vreme ce el se duse "n iatacul lui spre a79i
"nt:mpina supu9ii.
-e&ui acolo mult! vreme, a9tept:nd s! se "ntoarc! Aetele.
"ntr7un sA:r9it, au&ii ni9te b!t!i de aripi 9i ni9te r:sete prin
v!&duh, 9i le v!&ui pc cele trei porumbie cum coboar! pc
mar$inea havu&ului. Dc uitar! "n dreapta, se uitar! "n st:n$a,
s! vad! de nu cumva le p:nde9te careva. Pe urm!, cea care
"mi vorbise se "ntoarse c!tre celelalte dou! 9i le spuse;
7/u socotii, surorilor, c! s7ar putea s! Aie ascuns cineva
"n $r!din!G <e s7o Ai A!cut t:n!rul dc mai "nainteG
<i surorile ei spuser!;
7,, -amsa, nu te mai "n$ri(ora at:ta 9i $r!be9te7te s! Aaci
ca noiI
-i tustrele se de&br!car! atunci de penele lor 9i se
aAundar! "n ap!, albe 9i $oale, ca ar$intul str!curat. -i erau ca
trei lune o$lindite "n ap!.
09teptai s! "noate p:n! la mi(locul havu&ului 9i s!rii
deodat! drept "n picioare, repe&indu7m! iute ca Aul$erul 9i
"n9Aac:nd mantia Aetei pe carc o "ndr!$isem. Iar la Japta mea
de r!pitor r!spunser! trei ipete de spaim!, 9i le v!&ui pe cele
trei Aete, ru9inate c! Auseser! prinse "n &ben$uielile lor, cum
se cuAund! "n ap! cu totul, nel!s:nd aAar! dec:t capetele 9i
"not:nd c!tre mine cu priviri pl:n$!toare. <i eu, "ncredintat
c! de data aceasta le aveam "n m:n!, "ncepui s! r:d d:ndu7m!
"nd!r!t de pe mar$inea havu&ului 9i Alutur:nd mantia de pene.
3!&:nd a9a, copila carc "mi vorbise "nt:ia oar! 9i care se
numea -amsa "mi spuse;
7<um de cute&i, o, Al!c!ule, s! pui st!p:nire pe ceea ce nu
este al t!uG
Eu r!spunsei;
7,, porumbia mea, ie9i din havu& 9i vino s! stai de vorb!
cu mine.
Ea spuse;
7Tare a9 vrea s! stau dc vorb! cu tine, o, Al!c!u Arumos,
dar sunt $oal! cu totul 9i nu pot s! ies a9a din havu&. 1!7mi
"nd!r!t mantia 9i "i A!$!duiesc c! ies din ap! 9i stau dc vorb!
cu tine.
Eu spusei;
7,, lumin! a ochilor mei, o, st!p:na mea, o, domni! a
Arumuseii, o, road! a inimii mele, de i7a9 da mantia
"nd!r!t ar Ai ca 9i cum mi7a9 pune cap!t &ilelor cu chiar
m:na mea. 09a c! nu pot s! i7o dau p:n! ce nu are s!
vin! aici prietenul meu, 9eicul oc:rmuitor al p!s!rilor.
Ea "mi spuse;
70tunci, de vreme ce nu ai luat dec:t mantia mea, du7te
oleac! mai "ncolo 9i "ntoarce capul spre partea cealalt!, ca
s! m! la9i s! ies din havu& 9i s! le dai r!$a& surorilor
mele s! se acopereL iar ele au s!7mi "mprumute c:teva
pene de7ale lor, ca s!7mi ascund ceea ce trebuie
numaidec:t s! ascund.
Eu "i spusei;
70sta pot s7o AacI
-i m! "ndep!rtai 9i m! a9e&ai "n spatele (eului de rubin.
0tunci ie9ir! din ap! "nt:i cele dou! surori mai mari 9i se
"mbr!car! repede cu penele lorL pe urm! smulser! c:teva
dintre penele lor ccle mai Arumoase 9i "ntocmir! "n $rab! un
Ael de 9oruleL o a(utar! apoi pe sora lor mai mic! s! ias! din
ap!, o "ncinser! cu 9oruleul 9i m! stri$ar!;
70cum poi s! vii.
Iar cu aler$ai dinaintea $a&elelor 9i c!&ui "n $enunchi la
picioarele nurliei -amsa 9i "i "mbr!i9ai $enunchii, "ns!
in:nd stra9nic de mantie, ca nu cumva s! mi7o ia 9i s! Au$!
"n &bor. Ea atunci m! ridic! 9i "ncepu s!7mi spun! o
sumedenie dc vorbe dulci 9i s! m! "nv!luie cu un potop de
alinturi, ca s! m! "nduplece s!7i dau mantiaL ci m! Aerii cu
mare $ri(! s! nu m! dau supus ru$!minilor eiL 9i i&butii s7o
aduc la (eul dc rubin "n care m! a9e&ai lu:nd7o pe $enunchii
mei.
0tunci, dac! v!&u c! nu poate s!7mi scape, se hot!r" "ntr7
un sA:r9it s! r!spund! dorurilor mele. "9i arunc! braele
"mpre(urul $:tului meu 9i "mi "ntoarse s!rut la s!rut 9i
de&mierdare la de&mierdare, "n vreme ce surorile ei
\&:mbeau, privind "n toate p!rile ca s! vad! de nu cumva
vine cineva peste noi.
Pe c:nd stam a9a, 9eicul, ocrotitorul meu, deschise u9a 9i
intr!. /e ridicar!m "ntru cinstirea lui, "i ie9ir!m "n
"nt:mpinare 9i "i s!rutar!m cuviincio9i m:inile. EI ne ru$! s!
9edem (os 9i, "ntorc:ndu7sc c!trc $in$a9a -amsa, "i spuse;
7Dunt bucuros, Aiica mea, de ale$erea pc carc ai Aacut7o cu
acest Al!c!u. Tat!l s!u este sultanul Ti$mos, st!p:nul
0A$anistanului. 09a c! bine ai Aace s! prime9ti a te uni cu
el 9i s!71 "ndupleci 9i pe sultanul /assr, tat!l t!u, s!7i dea
"ncuviinarea.
Ea r!spunse;
70scult 9i m! supun.
0tunci 9eicul "i spuse;
71ac! prime9ti cu adev!rat aceast! unire, (ur!7mi 9i
Aa$!duie9te7mi c! ai s!7i Aii credincioas! soului t!u 9i c!
n7ai s! te despari de el niciodat!.
-i Arumoasa -amsa se ridic! numaidec:t 9i Aacu (u7
r!m:ntul cerut, dinaintea preacinstitului 9eic. 0tunci el ne
spuse;
7D!7i mulumim celui Prea"nalt pentru unirea voastr!,
copiii mei. -i Aac! el s! Aii Aericii. Iat!, chem asupra
voastr! a am:ndurora binecuv:ntarea lui. Putei acum s!
v! iubii "n voie. Iar tu, Uan9a9, poi s!7i dai mantia
"nd!r!t, c!ci n7are s! te mai p!r!seasc!.
-i, dup! cc rosti cuvintele acestea, 9eicul ne duse "ntr7o
sal! "n care se aAlau ni9te saltele acoperite cu chilimuri,
precum 9i ni9te tablale pline cu poame Arumoase 9i cu alte
lucruri alese. Iar -amsa, dup! ce le ru$! pe surorile sale s! se
duc! "naintea ei la palatul tat!lui lor, ca s!7i vesteasc! nunta
9i s!71 "n9tiine&e de "ntoarcerea ei cu mine, Au cum nu se
poate mai dr!$!la9! 9i binevoi s! curee cu chiar m:na ei
poamele 9i s! le "mpart! cu mine.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehcre&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cndfii cea de a trei sute "aieci "i noua noapte
Dpuse;
.... s! le "mpart! cu mine.
1up! care ne culcar!m am:ndoi, unul "n braele celuilalt,
peste m!sur! de Aericii.
1imineaa, -amsa se de9tept! "naintea mea. De "mbr!c!
str:ns "n penele ei, m! tre&i, m! s!rut! "ntre ochi 9i "mi
spuse;
7E vremea s! mer$em la palatul de diamante la sultanul
Eu o ascultai numaidec:t 9i, c:nd Ausei $ata, ne duser!m
s!7i s!rut!m m:inile 9eicului oc:rmuitor al p!s!rilor 9i s!7i
mulumim din tot suAletul.
0poi -amsa "mi spuse;
7 0cum suie7te pe umerii mei 9i ine7te bine, c!ci
c!l!toria are s! Aie cam lun$!, m!car c! eu sunt hot!r:t! s!
mer$ c:t pot de iute.
-i m! lu! pc $ruma(i 9i, dup! cel din urm! r!mas7bun de
la ocrotitorul nostru, m! purt! prin v!&duh cu iueala
Aul$erului 9i nu peste mult m! l!s! (os la o mic! dep!rtare de
intrarea palatului de diamante. Iar de acolo pornir!m
"nceti9or c!tre palat, "n vreme cc $inni slu(itori, trimi9i de
sultan, aler$au vestind sosirea noastr!.
Dultanul /assr, tat!l $in$a9ei -amsa 9i st!p:nul $innilor,
ar!t! o bucurie p:n! peste poate c:nd m! v!&u. *! lu! "n
brae 9i m! str:nse la piept. Pe urm! porunci s! Aiu "mbr!cat
cu un caAtan Aalnic dc &araA"r, "mi puse pc cap o cunun! t!iat!
dintr7o piatr! dc diamant, apoi m! duse dinaintea sultanei,
mama soiei mele, carc "mi m!rturisi mulumirea ei 9i o l!ud!
pe Aiica sa pentru ale$erea pe care o A!cuse cu mine. "i d!rui
apoi Aiicei sale un morman de nestemate, de care palatul era
plin, 9i porunci s! Aim du9i am:ndoi la hammam, unde
Auser!m sp!lai 9i "nmiresmai cu ap! dc trandaAiri, dc musc,
dc ambr! 9i de uleiuri care ne "nviorar! de minune. 1up! carc
sc or:nduir! "n cinstea noastr! ospee cc inur! trei&eci dc
&ile 9i trei&eci dc nopi "n 9ir.
0tunci "mi m!rturisii dorina dc a o "nA!i9! 9i eu la
r:ndu7mi pe soia mea p!rinilor mei, "n ara mea. Iar sultanul
9i sultana, m!car c! le p!rea rare r!u s! se despart! de Aiica
lor, "n$!duir! dorina mea, dar "mi cerur! s! le A!$!duiesc c!
am s! m! "ntorc "n Aiecare an s! petrec la ci un r!stimp. Pe
urm! sultanul porunci s! sc Aac! un (e at:ta de mare ca
l!ime 9i ca lun$ime c:t s! poat! cuprinde pc treptele lui
dou! sute de $inni b!rbai
9i dou! sute dc $inni Aemei. /oi doi ne suir!m "n (e, iar cele
patru sute de $inni b!rbai 9i Aemei, ce se aAlau acolo pentru
a ne slu(i, 9edeau "n picioare pe trepte, "n vreme ce o oaste
"ntrea$! alc!tuit! din ali $inni slu(eau dc purt!tori ai (eului.
1up! ce ne luar!m 9i cel de pe urm! bun7r!mas, purt!torii
(eului sc ridicar! "n v!&duh cu (eul 9i pornir! s! lunece
peste p!m:nt at:ta de iute, "nc:t "n dou! &ile str!b!tur! o
dep!rtare de doi ani de umblet. -i a(unser!m A!r! niciun
neca& la palatul tat!lui meu de la Kabul.
<:nd tat!l meu 9i mama mea m! v!&ur! c! sosesc dup! o
lips! ce le r!pise orice n!de(de de a m! mai $!si vreodat!, 9i
dup! ce se s!turar! s7o priveasc! pe soia mea 9i aAlar! cine
era 9i "n ce "mpre(ur!ri m! "nsurasem cu ea, r!maser! peste
m!sur! dc Acricii 9i pl:nser! din suAlet, s!rut:ndu7m! 9i
s!rut:nd7o 9i pe mult7iubita mea -amsa. Ba biata maic!7mea
Au at:ta de tulburat!, "nc:t c!&u la p!m:nt Aar! de simire
1
9i
nu79i veni "n Aire dec:t cu a(utorul apei dc trandaAiri aduse de
soia mea -amsa.
1up! toate ospcele 9i dup! toate darurile "mp!rite cu
prile(ul sosirii 9i al nunii noastre, tat!l meu o "ntreb! pe
-amsa;
7<e lucru a9 putea Aace, o, copila mea, care s!7i Aie mai
pe placG
Iar -amsa, care avea poAte cump!tate, r!spunse;
7,, norocitule sultan, nu r:vnesc dec:t s! avem o cas! a
noastr! "n mi(locul unei $r!dini sc!ldate dc i&voare.
-i sultanul, tat!l meu, slobo&i numaidec:t poruncile
cuvenite, 9i peste un r!stimp scurt avuser!m saraiul nostru 9i
$r!dina noastr!, unde tr!iam peste m!sur! dc Acricii.
1
)a *. 0. Dalic, "nainte de a le9ina, mama roste9te aceste
versuri; Sosi$n /or /ucuria $ cu$a ta tafericire ,nct m&$nec in
lacrimi fi nu$mi mai vin in fire. A+) oc+i ai mei) deprinfi cu plnsul
fr sa.. Coi plnge.i fi$n durere fi cnd v& /ucura.i(
1up! un an petrecut a9a "n mi(locul unui potop de
hu&ururi, soia mea -amsa vru s!7i mai vad! pe tat!l 9i pe
mama sa la palatul de diamante 9i "mi aduse aminte
A!$!duin! ce7o A!cusem de a mer$e "n Aiecare an s! ne
petrecem un timp "mpreun! cu ei. /u vrusei s! m! "m7
potrivesc, "ntruc:t o iubeam tare multL ci, vaiI nenorocirea
avea s! se abat! asupra capetelor noastre din pricina acelei
c!l!torii blestemateI
/e suir!m a9adar "n (eul purtat de $innii ce ne slu(eau 9i
c!l!torir!m cu mare spor, str!b!t:nd "n Aiecare &i o "ntindere
de o lun! de cale, 9i poposind seara "n prea(ma vreunui i&vor
sau la umbra pomilor, ca s! ne odihnim. ,r, "ntr7o &i,
poposir!m chiar pe locul acesta de aici, s! ne petrecem
noaptea, 9i soia mea -amsa dori s! mear$! s! se scalde "n
apa acestui r:u ce cur$e pe dinaintea noastr!. J!cui tot cc
putui ca s7o "mpiedic, vorbindu7i despre r!ceala prea mare a
scrii 9i de r!ul ce ar putea veni dc aciL nu vroi s! m! asculte
9i lu! c:teva dintre roabele sale, s! se scalde "mpreun! cu ea.
De de&br!car! pe !rm 9i intrar! "n ap!, unde -amsa p!rea c!
e luna r!s!rind "mpresurat! dc un alai dc stele. De h:r(oneau
acolo 9i se (ucau "ntre ele, c:nd deodat! -amsa scoasc un
ip!t de durere 9i sc pr!bu9i "n braele roabelor saleL iar
roabele sc $r!bir! s7o scoat! din ap! 9i s7o aduc! pc mal. 1a
c:nd vrusei s!7i vorbcsc 9i s7o "n$ri(esc, ea era moart!. -i
roabele "mi ar!tar! pc c!lc:iul ci urma mu9c!turii unui 9arpe
de ap!.
)a priveli9tea aceea, m! pr!bu9ii la p!m:nt Aar! de
simire. -i at:ta de mult &!cui a9a, "nc:t toi m! socotir! 9i pe
mine mort. <i, vaiI eu aveam s! r!m:n "n via! dup! -amsa,
ca s7o (elesc 9i s!7i "ntocmesc morm:ntul pe care71 ve&i. Iar
cel!lalt morm:nt este chiar morm:ntul meu, pe care l7am
&idit al!turi de morm:ntul s!rmanei mele preaiubite. -i acum
"mi trec viaa "n lacrimi 9i "n
amintiri $rele, a9tept:nd clipa c:nd voi adormi al!turi de
soia mea -amsa, departe de "mp!r!ia mea pe care am dat7o
uit!rii, departe de lumea care pentru mine s7a schimbat "ntr7o
pustietate amar!, "n un$herul acesta sin$uratic al morii.
1
1up! cc Arumosul Al!c!u trist sA:r9i de povestit lui
Belu#ia povestea sa, "9i ascunse Aaa "n m:ini 9i "ncepu s!
suspine. 0tunci Belu#ia "i spuse;
7 Pe 0llahI o, Arate al meu, povestea ta este at:ta de
uluitoare 9i de nemaipomenit!, "nc:t am uitat p:n! 9i de cele
cc am p!it eu "nsumi, m!car c! socotesc c! am trecut prin
ni9te minun!ii de "nt:mpl!ri. Dpri(in!7te pe 0llah "n durerea
ta, o, Aratele meu, "mbo$!casc!7i El suAletul cu harul uit!riiI
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i, sAioas! ca de obicei, t!cu.
-ar cnd fu cea de a trei sute "apteecea noapte
... "mbo$!easc!7i El suAletul cu harul uit!riiI *ai r!mase
cu el vreme de un ceas, "ncerc:nd s!71 "nduplece a71 "nsoi la
"mp!r!ia lui, spre a schimba aerul 9i priveli9teaL ci &adarnic.
0tunci chiar c! Au nevoit s!71 lase, de team! s! nu71
supereL 9i, dup! ce "l "mbr!i9! 9i "i mai spuse c:teva vorbe
de m:n$:iere, porni la drum c!tre cetatea de scaun, unde
a(unse Aar! de niciun neca&, dup! ce lipsise cinci ani.
S I.a *. 0. Dalic, recit! apoi aceste versuri;
Ce mi$a fost drag s$a ve"te#it) iar casa nu$mi mai este casa. !i ce mi$a fost
apropiat de nic&ieri nu mai r&sare. 4ar inima ce m$a iu/it "i$mi sta in
prea#m& fericit& %u mai e$aici) "i nicio floare acuma nu$mi mai pare floare.
-i de7atunci nu mai am nicio 9tire despre elI -i de
altminteri, acuma, ca e9ti tu aici, o, 'assib, "l dau cu totul
uit!rii pe t:n!rul crai Belu#ia, pe care am tot n!d!(uit s!71
mai v!d o dat!, "ntr7o &i sau alta. Tu m!car n7ai s! m!
p!r!se9ti a9a de repede 9i chiar $:ndesc s! te in la mine ani
lun$i, ncl!s:ndu7te s! duci lips! de nimic, Aii bine
"ncredinat. -i7apoi mai am "nc! at:tea "nt:mpl!ri minunate
s!7i povestesc, "nc:t cea a t:n!rului Belu#ia 9i a Arumosului
Al!c!u trist au s! i se par! ni9te biete "nt:mpl!ri de toat!
&iua. ,ricum, ca s!7i dau numaidec:t o dovad! de binele pe
care i71 vreau, iat! Aemeile mele cum sc pre$!tesc s! ne
aduc! de m:ncare 9i de b!ut, 9i cum stau $ata s! "nceap! a ne
c:nta, ca s! ne vr!(easc! s! ne aline minile p:n! diminea!I
<:nd sult!nia Qamli#a, domnia de sub p!m:nt, ispr!vi
de povestit t:n!rului 'assib, Aiul lui 1anial cel "nv!at,
povestea lui Belu#ia 9i a t:n!rului Al!c!u trist, dup! ce
&aiaAetul 9i c:ntecele 9i danurile Aemeilor79arpe luar! sA:r9it,
adunarea se ridic!, 9i sc alc!tui alaiul pentru a se "ntoarce la
cealalt! cetate de scaun. <i t:n!rul 'assib, care "9i iubea
nespus de mult mama 9i soia, r!spunse;
7,, domni! Qamli#a, eu nu sunt dec:t un biet t!ietor de
lemne, iar tu m! "mbii aici cu o via! plin! de desA!t!riL
am "ns! acas! o mam! 9i o soie. -i nu pot, pe 0llahI s! le
mai las s! m! a9tepte mult! vreme, "n de&n!de(dea lipsei
melc. In$!duic7mi, a9adar, s! m! "ntorc la ele, altminterea
de bun! seam! c! au s! moar! de durere. <i Aar! "ndoial!
c! arc s!7mi par! r!u toat! viaa mea c! n7am putut s!
ascult 9i celelalte pove9ti cu care ai de $:nd s! m!
Aerice9ti "n timpul 9ederii mele "n "mp!r!ia ta.
)a aceste cuvinte, "mp!r!teasa Qamli#a "nelese c! pricina
plec!rii lui 'assib era cum nu se poate mai "ntemeiat!, 9i "i
spuse;
73reau din tot suAletul, o, 'assib, s! te las s! te "ntorci
l:n$! mama 9i l:n$! soia ta, m!car c! m! "ntristea&!
nespus desp!rirea de un ascult!tor at:t de cu luarc7aminte ca
tine. <i nu7i cer dec:t un (ur!m:nt, Aar! de care mi7ar Ai cu
neputin! s! te las s! pleci. Trebuie s!7mi Aa$!duie9ti c! n7ai
s! te duci s! te speli la hammam niciodat! de7aci "nainte,
toat! viaa ta. 0ltminteri, are s! urme&e pieirea ta.
1eocamdat! nu pot s!7i spun mai mult.
T:n!rul 'assib, pc care cererea aceasta "l ului cu totul, nu
vru s7o supere pe domnia Qamli#a 9i Aacu (ur!m:ntul cerut,
le$:ndu7sc s! nu se duc! niciodat! s! se spele la hammam,
toat! viaa lui. 0tunci domnia Qamli#a, dup! ce "9i lu!
r!mas7bun de la el, porunci unei Aemei79arpe s!71 "nsoeasc!
p:n! la ie9irea din "mp!r!ia ei, a c!rei poart! era ascuns!
"ntr7o cas! p!r!$init!, de cealalt! parte a locului unde se aAla
hruba cu miere prin care 'assib i&butise s! se strecoare "n
l!ca9ul cel de sub p!m:nt.
Doarele amur$ea "n &are c:nd 'assib a(unse pe ulia lui 9i
b!tu la u9a casei sale. *aic!7sa veni s! desenid! 9i, c:nd "l
cunoscu, scoase un ip!t lun$ 9i se arunc! "n braele lui,
pl:n$:nd de bucurie. Iar soia lui, la r:ndu7i, au&ind acel
ip!t, aler$! la u9!, "l cunoscu 9i ea 9i i sc temeni dup!
cuviin!, s!rut:ndu7i m:inile. Pe urm! intrar! "n cas! 9i se
A!sar! cuprin9i "n voie de cea mai vie bucurie.
1up! ce se mai potolir! oleac!, 'assib le ceru ve9ti
despre t!ietorii de lemne, vechii lui tovar!9i, care "l
p!r!siser! "n hruba cu miere. *aic!7sa "i povesti cum ace9tia
veniser! 9i7i aduseser! 9tirea morii lui "n colii unui lup,
cum ei a(unseser! ne$u!tori bo$ai 9i st!p:ni cu multe averi
9i pr!v!lii mari, 9i cum, cu Aiecare &i, v!&user! lumea sporind
tot mai mult dinaintea lor.
0tunci 'assib cu$et! o clip! 9i "i spuse mamei sale;
7 *:ine s! te duci la ci "n su#, s!7i str:n$i la un loc pe
toi 9i s! le dai vestea c! m7am "ntors, spun:ndu7lc c! a9 Ai
tare mulumit s!7i v!d.
0 doua &i, mama lui 'assib nu pre$et! s! Aac! a9a, iar
t!ietorii de lemne, aAl:nd vestea, se schimbar! la chip 9i
r!spunser! c! ascult! 9i c! se supun "n ce prive9te "n7
t:mpinarea de bun venit. Pe urm! se sAatuir! "ntre ei 9i
hot!r:r! s! or:nduiasc! lucrurilc c:t mai bine. *ai "nt:i "i
d!ruir! mamei lui 'assib m!t!suri 9i es!turi Arumoase, 9i o
"nsoir! p:n! acas!, "nele$:ndu7se ca Aiecare s!7i dea lui
'assib (um!tate din ceea ce st!p:neau ei ca averi, ca robi 9i
ca bo$!ii.
<:nd a(unser! dinaintea lui 'assib, sc temenir! 9i "i
s!rutar! m:inile. Pe urm! "i "nA!i9ar! darurile lor, ru$:ndu71
s! le primeasc! 9i s! uite $re9eala pc carc o s!v:r9iser! Aa!
de el. Iar 'assib nu vroi s! le p!stre&e du9m!nie, primi
darurile 9i spuse;
7<eea ce s7a petrecut s7a petrecut, 9i nimic n7ar Pi putut
opri s! se "nt:mple ceca cc trebuia s! se "nt:mple.
0tunci ei "9i luar! r!mas7bun de la el, "ncrcdin:ndu71 de
recuno9tina lor, iar 'assib a(unse din &iua aceea un bo$at, 9i
sc a9e&! "n su# ca ne$u!tor, deschi&:nd o pr!v!lie carc era
cea mai Arumoas! dintre toate pr!v!liile.
"ntr7o &i, duc:ndu7sc la pr!v!lie, ca dc obicci, trccu prin
Aaa hammamului a9e&at la intrarea su#ului. ,r, st!p:nul
hammamului tocmai sta 9i se r!corea dinaintea u9ii lui 9i,
c:nd "l v!&u pe 'assib, se temeni 9i spuse;
7J!7mi cinstea 9i intr! "n hammamul meu. /u te7a avut
nici m!car o dat! ca mu9teriu, nicic:nd. 0st!&i "ns! vreau
s! te "mb!ie& numai a9a, pentru cheAul meu, iar masa$iii
au s! te Arece cu o m!nu9! nou! dc iarb! dc mare 9i au s!
te s!puneasc! stra9nic cu ni9te m!nunchiuri de liAa de carc
nimeni nu s7a slu(it "nc!.
'assib "ns!, amintindu79i de (ur!m:ntul A!cut, r!spunse;
7/u, pe 0llahI nu pot s! primesc poAtirea ta, o, 9eiculeI
c!ci m7am (uruit s! nu intru niciodat! "ntr7un hammam.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se luminea&! de
&iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cnd fu cea de a trei sute "apteeci "i una noapte
Dpuse;
... m7am (uruit s! nu intru niciodat! "ntr7un hammam.
)a cuvintele lui, st!p:nul hammamului, care nu putea s!
cread! "ntr7un asemenea (ur!m:nt, din pricin! c! niciun
b!rbat, Aie 9i cu prime(dia dc a muri, nu poate s! nu se spele
de Aiecare dat! c:nd Aace treaba obi9nuit! cu soia lui, se
minun!;
71e ce nu vrei s! prime9ti, o, st!p:ne al meuG Pe 0llahI
(ur la r:ndu7mi c!, dac! mai st!rui "n hot!r:rea ta, am s!
m! dcsp!resc pe dat! dc cele trei soii ale mele. Uur dc
trei ori pe le$ea desp!renieiI
<i "ntruc:t 'assib, "n ciuda acelui (ur!m:nt at:ta de $reu
pe care71 au&ise, tot nu vroia s! primeasc!, st!p:nul
hammamului se arunc! la picioarele lui, ru$:ndu71 Aierbinte
s! nu71 sileasc! s!79i "ndeplineasc! (ur!m:ntulL 9i "i s!ruta
picioarele pl:n$:nd 9i "i spunea;
7Iau asupra capului meu r!spunderea pentru Aapta 9i toate
urm!rile ci.
-i toi trec!torii cc se str:nseser! "mpre(urul lor, aAl:nd
despre ce este vorba 9i au&ind de (ur!m:ntul de desp!renie,
"ncepur! 9i ei s!71 roa$e pe 'assib s! nu7i aduc! pc de$eaba
nenorocire unui om care I7a poAtit s!7i Aac! o scald! Aar! s!7i
cear! nicio plat!. Pe urm!, v!&:nd &!d!rnicia vorbelor lor, se
hot!r:r! cu toii s!71 ia cu de7a sila, "l "n9Aacar! pe 'assib 9i
"l duser!, cu toate urletele lui amarnice, "nl!untrul
hammamului, "i turnar! toi de7a valma vreo dou!&cci7
trei&eci de li$heanc dc ap! in cap, "l Arecar!, "l bu9umar!, "l
s!punir!, "l 9terser! 9i "l inv!luir! "n 9ter$are calde, "i
"nAa9urar! capul cu un
cearceaA Arumos tivit 9i "nAlorat. Pe urm!, st!p:nul hamma7
mului, bucuros cum nu se mai poate v!&:ndu7se i&b!vit de
(ur!m:ntul de desp!renie, "i aduse lui 'assib o cea9c! de
sorbet "nmiresmat cu ambr!, 9i "i spuse;
7Jie7i scalda pl!cut! 9i binecuv:ntat!I Iar b!utura aceasta
r!coreasc!7te a9a cum m7ai r!corit tu pc mineI
<i 'assib, pe care toat! tevatura aceea "l umpluse de o
spaim! tot mai mare, nu 9tia de trebuie s! se lepede ori s!
primeasc! cinstirea de la urm!, 9i tocmai da s! r!spund!,
c:nd deodat! hammamul Au n!p!dit de str!(erii sultanului,
care se repe&ir! la el 9i "l "n9Aacar! a9a cum era, "n $!teala lui
de la hammam. -i, "n ciuda stri$!telor 9i a "mpotrivirii lui, "l
c!rar! la saraiul sultanului 9i "l puser! "n m:na marelui vi&ir,
care "l a9tepta la u9!, peste m!sur! de ner!bd!tor.
<:nd "l v!&u pe 'assib, vi&irul se ar!t! bucuros cum nu se
mai poate, "l "nt:mpin! cu semnele de cinstire cele mai v!dite
9i "l ru$! s!71 "nsoeasc! la sultan. -i 'assib, hot!r:t acuma
s!79i lase ursita s! cur$!, "l urm! pe marele vi&ir, carc "l duse
dinaintea sultanului, "ntr7o sal! "n care se aAlau, r:nduii dup!
treapta cinurilor, dou! mii de valii, dou! mii de musaipi
dintre cci mai de Arunte, 9i dou! mii de $:&i cu spadele la
br:u, nea9tept:nd dec:t un semn ca s! rete&e capete. <:t
despre sultan, acesta 9edea culcat pc un pat mare de aur 9i
p!rea c! doarme, cu capul 9i cu Aaa acoperite de un v!l de
m!tase.
3!&:nd accstea toate, "nArico9atul 'assib sc simi c!
moare 9i se pr!bu9i la picioarele patului domnesc,
m!rturisind "n Aaa tuturor c! nu este vinovat de nimic. <i
marele vi&ir se $r!bi s!71 ridice cu toate semnele de cinstire
9i "i spuse;
7,, Aiu al lui 1anial, a9tept!m de la tine s!71 scapi pe
sultanul nostru Kara&dan. Jaa 9i trupul lui sunt acopcrite
de o lepr! r!mas! p:n! acuma Aar! leac. -i ne7am $:ndit
la tine, ca s!71 lecuie9ti, c!ci tu e9ti Aiul "nv!atului
1anial.
-i coi cci dc Aa!, valiii, curtcnii, musaipii 9i $:&ii stri 7
$ar! dc7a valma;
7/umai de la cinc a9tept!m vindecarea sultanului
Kara&danI
)a cuvintele acestea, buim!citul de 'assib "9i &ise; MPe
0llahI ei m! cred mare "nv!atN. Pe urm! "i spuse marelui
vi&ir;
7Dune, "ncr7adev!r, Aiul lui 1anial. 1ar nu sune dec:c un
ne9ciucor. 0m Aose dat la 9coal! 9i n7am "nv!at nimicL au
vrut s! m! "nvee cum se lecuiesc bolile, dar dup! o lun!
s7au l!sat p!$uba9i, v!&:nd proasta "n&estrare a minii
mele. Iar maic!7mea, a(uns! la cap!tul puterilor, mi7a
cump!rat un m!$ar 9i ni9te Ar:n$hii 9i m7a A!cut t!ietor de
lemne. -i asta7i toat! meseria mea 9i tot ce 9tiu.
1ar vi&irul "i &ise;
71e$eaba "i mai ascun&i tu priceperea, o, Aiu al lui
1anial. -tim prea bine c!, de7am v:ntura noi R!s!ritul 9i
0pusul, tot n7am $!si un doAtor pe potriva ta.
'assib, topit, spuse;
7P!i cum a9 putea eu, o, vi&irule plin de "nelepciune, s!71
vindec, c:nd habar nu am nici de boli, nici de leacuriG
3i&irul r!spunse;
7,, tinere, de$eaba mai t!$!duie9ti. -tim cu toii c!
vindecarea sultanului st! "n m:inile tale.
'assib ridic! m:inile spre cer 9i "ntreb!;
7<um a9aG
3i&irul spuse;
71a, de bun! seam!I poi s! i&bute9ti vindecarca, c!ci tu o
cuno9ti pe domnia de sub p!m:nt, "mp!r!teasa Qamli#a,
cea al c!rei lapte dc Aecioar!, luat pe nem:ncate ori
Aolosit ca balsam, lecuie9te bolile cclc mai de nevindecat.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se luminea&! de
&iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cnd fu cea de a trei sute "apteeci "i doua noapte
Dpuse;
... lecuie9te bolile cele mai de nevindecat.
0u&ind atare cuvinte, 'assib pricepu c! acea de&v!luire
era urmarea intr!rii lui la hammam. -i "ncerc! s!
t!$!duiasc!. Dtri$!, dar;
7/7am v!&ut niciodat! acel lapte 9i habar n7am cine este
domnia Qamli#a. 0cuma aud "nt:ia oar! numele acesta.
3i&irul &:mbi 9i &ise;
71ac! t!$!duic9ti, am s!7i dovedesc c! t!$ada nu7i poate
slu(i la nimic. Eu spun c! tu ai Aost la "mp!r!tia Qamli#a.
,r, toi cei care au Aost la ea "nainte dc tine, "n vremurile
de demult, s7au "ntors dc acolo cu pielea nea$r! pc
p:ntece. <artea pe care o am aici, sub ochi, ca mi7a spus
taina. Dau, mai de$rab!, o, Aiu al lui 1anial, pielea de pe
p:ntecele acelora care au Aost la domnia Qamli#a nu sc
Aace nea$r! dec:t dup! ce ei intr! la hammam. ,r, is7
coadele pe care le7am pus la hammam ca s! cercete&e
p:ntecul tuturor celor cc se scald! au venit pe dat! s!7mi
spun! c! p:ntecul t!u s7a Aacur deodat! ne$ru, "n vreme
ce te sp!lau. 1e$eaba mai t!$!duic9ti acuma.
-i, rostind cuvintele acestea, marele vi&ir se apropie de
el, "i trase la o parte 9ter$arele ce7l "nAa9urau 9i "i l!s! p:n7
tecul $ol. -i p:ntecul "i era ne$ru ca p:ntecul unui bivol.
<:nd v!&u a9a, 'assib, de spaim!, era mai7mai s! cad!
din picioare Aar! de simireL pe urm! "i veni un $:nd 9i spuse
vi&irului;
7Trebuie s!7i m!rturisesc, o, st!p:ne al meu, c! eu m7am
n!scut cu p:ntecele ne$ru.
3i&irul &:mbi 9i &ise;
7/u era a9a c:nd ai intrat "n hammam. Iscoadele mi7au
spus.
'assib "ns!, care nu voia "n ruptul capului s7o "n9ele pe
domnia de sub p!m:nt d:nd "n vilea$ l!ca9ul ei, t!$!dui mai
departe c! ar Ai avut vreo le$!tur! cu ea sau c! ar Ai v!&ut7o
vreodat!. 0tunci vi&irul Aacu semn spre doi $:&i, care se
apropiar! de 'assib, "l "ntinser! pe (os, $ol cum era, 9i
"ncepur! s!7i tra$! pe am:ndou! t!lpile ni9te lovituri at:ta de
amarnice 9i at:ta de dese, "nc:t ar Ai murit, de nu s7ar Ai
hot!r:t s! stri$e cer:nd iertare 9i m!rturisind adev!rul. "ndat!
vi&irul porunci s! Aie ridicat de (os, iar 9ter$arele cu care era
"nA!9urat 'assib la sosire s! Aie schimbate cu un caAtan Aalnic.
1up! care "l duse el "nsu9i "n curtea saraiului, unde "l puse s!
"ncalece pe un cal Arumos din $ra(durile domne9ti, "nc!lec! 9i
el pe alt cal 9i, "nsoii am:ndoi de un mare alai, pornir! la
drum spre casa p!r!$init! pe unde ie9ise 'assib de la
Qamli#a.
0colo vi&irul, care "nv!ase din c!rile de 9tiin! vr!(ilc,
"ncepu s! ard! ni9te mirodenii 9i s! rosteasc! desc:ntecele
pentru deschiderea porilor, "n vreme ce 'assib, la r:ndu7i,
urm:nd porunca vi&irului, o ru$a Aierbinte pe domni! s! i se
arate. -i deodat! se st:rni un cutremur ce7i pr!bu9i la p!m:nt
mai pe toi cei de Aa!, 9i se deschise o despic!tur! prin care
se ivi, "ntr7un tal$er de aur purtat de patru balauri cu capete
de om v!rs:nd Al!c!ri, "mp!r!teasa Qamli#a, al c!rei chip
str!lucea ca aurul.
De uit! la 'assib cu ochii plini de mustrare 9i "i spuse;
7,, 'assib, a9a "i ii tu (ur!m:ntul pe care mi l7ai A!cutG
-i 'assib stri$!;
7Pe 0llah, o, domni!I p!catul este al vi&irului, care era
s! m! omoare "n b!taieI
Ea spuse;
7-tiu. -i de aceea nici n7am s! te pedepsesc. Te7au silit s!
vii aici 9i m7au silit 9i pe mine s! ies din locuina mea,
pentru lecuirea sultanului. -i vii s!7mi ceri lapte
pentru a s!v:r9i vindecarea. 0m s!7i d!ruiesc ceea ce "mi
ceri, "n amintirea $!&duirii pe care i7am dat7o 9i a lu!rii7
aminte cu care m7ai ascultat, lat!, dar, dou! borc!na9e cu
laptele meu. <a s! i&b:nde9ti vindecarea sultanului, trebuie
s! te "nv! cum s! lc Aolose9ti. 3ino, a9adar, mai aproapeI
'assib se apropie de domni!, 9i ea "i spuse "n 9oapt!, a9a
ca s! nu Aie au&it! dec:t de el;
7 .nul dintre borc!na9e, cel "nsemnat cu o dun$! ro9ie,
slu(e9te la vindecarea sultanului. <el!lalt "ns! este menit
vi&irului care a poruncit s! Aii ciom!$it. 09a c!, dup! ce are
s! vad! vindecarea sultanului, vi&irul o s! vrea s! bea 9i el
din laptele meu, ca s! se Aereasc! de boli, iar tu s!7i dai s!
bea din cel de al doilea borc!na9.
Pe urm!, "mp!r!tia Qamli#a "i d!rui lui 'assib cele dou!
borc!na9e cu lapte 9i pieri pe dat!, "n vreme ce p!m:ntul se
"nchise iar!9i peste ea 9i peste balaurii care o purtau.
<:nd a(unse la sarai, 'assib Aacu "ntocmai precum "i
ar!tase "mp!r!tia. De duse a9adar la sultan 9i "l poAti s! bea
din borc!na9ul "nsemnat cu dun$a ro9ie. -i, cum b!u din acel
lapte de Aecioar!, sultanul "ncepu s! asude din tot trupul 9i, "n
c:teva clipite, toat! pielea lui v!t!mat! de lepr! "ncepu s!
cad! buc!i7buc!i 9i, pe m!sur! cc c!dea, "n locul acela
cre9tea o piele curat! 9i alb! ca ar$intul. -i se vindec! pe
dat!. <i vi&irul vru 9i el s! bea din laptele domniei de
subp!m:nt, lu! cel!lalt borc!na9 9i "l $oli dintr7o sorbitur!.
-i "ndat! "ncepu s! se umAle 9i s! se tot umAle, 9i a(unse mare
c:t un eleAant, plesni deodat! din toat! pielea lui 9i muri pe
loc. -i $r!bir! s!71 duc! 9i s!71 "n$roape.
Iar sultanul, dac! se v!&u vindecat, "l poAti pc 'assib s!
stea (os l:n$! el, "i mulumi din tot suAletul 9i "l c!At!ni mare
vi&ir, "n locul celui cc murise sub ochii lui. Porunci apoi s!71
"mbrace "ntr7un caAtan de Aal!, "mpodobit cu
nestemate, 9i puse s! Aie stri$at! numirea lui prin tot palatul,
dup! ce "i d!rui trei sute dc mameluci, 9i trei sute dc Aecioare
drept cad:ne, aAar! de trei domnie de s:n$e "mp!r!tesc, care,
laolalt! cu soia lui, Aaceau astAel patru soii le$iuite. "i mai
d!rui apoi trei sute de mii de dinari de aur, trei sute de cat:ri,
trei sute de c!mile 9i o sumedenie dc vite; bivoli, boi 9i oi.
1up! care, toi musaipii, toi curtenii 9i toi mai7 marii
"mp!r!iei, urm:nd porunca sultanului, carc le spuse; M<el
care m! cinste9te pe mine, "l cinste9te 9i pe elIN, se apropiar!
de 'assib 9i "i s!rutar! m:na, unul dup! altul, m!rturisindu7i
supunere 9i "ncredin:ndu71 de cinstirea lor. Pc urm!, 'assib
lu! "n st!p:nire palatul vi&irului de mai "nainte 9i se mut!
acolo cu mama, cu soiile 9i cu cad:ncle lui. -i tr!i a9a "n
Aal! 9i bo$!ie ani muli, av:nd vreme s! "nvee 9i a citi 9i a
serie.
1up! ce 'assib "nv!! s! citeasc! 9i s! scrie, "9i aduse
aminte c! tat!l s!u 1anial Ausese un mare "nv!at 9i se simi
ispitit s7o "ntrebe pe maic!7sa de nu cumva b!tr:nul "i l!sase
ca mo9tenire c!rile 9i scrierile sale. *ama lui 'assib
r!spunse;
7 Jiul meu, taic!7t!u, "nainte de a muri, a aruncat toate
h:rtiile 9i toate scrierile, 9i nu i7a l!sat drept mo9tenire dec:t
o Aoaie mic! de h:rtie, pe carc m7a "ns!rcinat s! i7o "nm:ne&
atunci c:nd ai s!7i m!rturise9ti o asemenea dorin!I
-i 'assib spuse;
7Tare a9 dori s7o am, c!ci vreau s! "nv! acum tot ce este
dc trebuin! spre a c:rmui mai bine treburile "mp!r!ieiI
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cndfn cea de a trei sute fapteeci fi treia noapte
Spuse:
... spre a c:rmui mai bine treburile "mp!r!iei.
0tunci mama lui 'assib aler$! s! scoat! din lacra "n care
"9i ascunsese $iuvaierurile Aoaia cea mic! de h:rtie, sin$ura
adiat! a "nv!atului 1anial, 9i veni s! i7o "nm:ne&e lui
'assib, care o lu! 9i o desp!turi. -i citi aceste simple
cuvinte; @*rice "tiin.& este de"art&) c&ci vin vremi le cnd alesul lui
Alla+ are s& le arate oamenilor ivoarele ,n.elepciunii. Acela se va numi
Ma+omed. Cu el "i cu tovar&"ii lui "i cu drept$credincio"ii lui fie pacea
"i /inecuvntarea pn& la sfr"itul veacurilor(A
-i7accasta7i, o, norocitule sultan, spuse mai departe
-ehere&ada, povestea lui 'assib, Aiul lui 1anial, 9i a
"mp!r!tesei Qamli#a, domnia de sub p!m:nt. <i 0llah este
mai 9tiutorI
<:nd ispr!vi -ehere&ada dc istorisit povestea aceasta vr!(itoare,
sultanul -ahriar stri$! deodat!;
7Dimt c! "mi n!p!de9te suAletul o mohoral! $rea, o, -ehere&ada. "nc:t
ia bine aminte c!, dac! arc s! in! tot a9a, tare m! tem c! m:ine
diminea! "ntr7o parte are s!7i stea capul 9i "ntr7alta trupul.
),a atare vorbe, micua 1onia&ada, speriat!, se $hemui de tot pe
chilim, iar -ehere&ada, Aar! s! sc tulbure, r!spunse;
71ac!7i a9a, o, norocitule sultan, am s!7i istorisesc vreo dou! snoave,
taman at:t c:t s! treac! noaptea. 1up! care, 0llah este 0toate9tiutorI
-i sultanul "ntreb!;
7P!i cum vei Aace s! $!se9ti o poveste 9i scurt! 9i "nveselitoare
totodat!G
-ehere&ada &:mbi a r:de 9i spuse;
7<hiar acestea sunt, o, norocitule sultan, pove9tile pe care le 9tiu eu
cel mai bine. 09a c! am s!7i istorisesc numaidec:t vreo dou!
chisnov!turi scoase din 6lorile +aului 9i din Gr&dina snoavelor. -i
pe urm! s! mi se taie capulI
-i numaidec:t spuse;
J),RI)E '0H.).I -I
%RZ1I/0 D/,03E),R
0l7Raid i vntuitura
1
i s7a povestit, o, norocitule sultan, c! 'arun
0l7Ra9id, caliAul, aAl:ndu7se odat! "ntr7o stare su7
Aleteasc! asemenea cu aceea "n carc te aAli *!ria Ta acum,
a ie9it s! se plimbe pe drumul ce duce de la Ba$dad la
Bassra, lu:nd cu sine pe vi&irul s!u %iaAar 0l7Barma#i, pe
paharnicul 0bu7Isa# 9i pc poetul 0bu7/uCas.
Pe c:nd se preumblai ei a9a, iar caliAul r!m:nea cu
privirile mohor:te 9i cu bu&ele str:nse pun$!, iat! c! toc7
mai trecea pe drum un 9eic, c!lare pe m!$arul lui.
0tunci caliAul se "ntoarse c!tre vi&irul %iaAar 9i "i spuse;
7"ntreab!71 pe 9eicul !sta unde se duceI
-i %iaAar, carc nu 9tia ce s! mai n!scoceasc! spre a71
descrunta pc caliA, hot!r" numaidec:t s!71 "nveseleasc!
pe seama 9eicului ce79i vedea lini9tit de drum, l!s:nd s!
se le$ene "n voie Aunia pe $:tul bl:ndului s!u m!$!ru9.
De apropie, a9adar, de 9eic 9i "l "ntreb!;
71e unde 9i "ncotro mer$i a9a, o, preacinstiteG
-eicul r!spunse;
7<!tre Ba$dad, 9i vin de la Bassra, locul meu de
ba9tin!.
%iaAar "ntreb!;
7-i pentru care pricin! Aaci un drum at:ta dc lun$G
1
)a *. 0. Dalie; 'ovestea cu -#afar =armaJidul fi cu /&trnul
/olnav.
El r!spunse;
7Pc 0llahI m! duc s! caut la Ba$dad vreun doAtor
priceput, care s!7mi dea vreun leac pentru ochii meiI
%iaAar spuse;
7/orocul 9i t!m!duirea sunt "n m:inile lui 0llah, o,
9eicule. 1a ce7mi pl!te9ti dac!, sc!p:ndu7tc de at:tea
c!ut!ri 9i de at:tea cheltuieli, "i voi spune, aci pe loc, un
leac "n stare s!7i t!m!duiasc! ochii numai "ntr7o noapteG
El r!spunse;
7Din$ur 0llah ar putea s! te r!spl!teasc! pe potriv!.
0tunci %iaAar se "ntoarse c!tre caliA 9i c!tre 0bu7
/uCas, Aac:ndu7le cu ochiulL pe urm! "i spuse 9eicului;
71ac!7i a9a, o, taic!, atunci ia bine aminte la cele ce te
"nv! s! Aaci, c!ci lucru7i u9or. Ia trei uncii de suAlare de
v:nt, trei uncii de sclipiri de soare, trei uncii de lucire de
lun! 9i trei uncii de lumin! de lamp!L amestec!7le cu $ri(!
"ntr7o piuli! Aar! Aund 9i las! totul dcscopcrit, s! se coac!
vreme de trei luni. 0tunci trebuie s! pise&i amestecul
vreme de trei luni 9i s!71 treci printr7o strecur!toare "n
b!taia v:ntului, vreme de alte trei luni. Pe urm!, leacul
arc s! Aie $ata 9i nu mai trebuie9te dec:t s!71 presari pe
ochi dc trei sute de ori "n noaptea dint:i, Aolosind de
Aiecare dat! c:t poi lua "ntre de$ete de trei ori, 9i7apoi s!
te culci. 0 doua &i, ai s! te scoli t!m!duit, dc7o vrea
0llahI
0u&ind asemenea vorbe, 9eicul, "n semn de mulumire 9i
de cinstire, se aplec! "nainte, lipindu79i p:ntecele de spinarea
m!$arului, "n Aaa lui %iaAar 9i, deodat!, scoase o bubuitur!
n!prasnic!, urmat! de dou! piuituri lun$i, 9i "i spuse lui
%iaAar;
7%r!be9te7te, o, doAtorule, 9i prindc7lc p:n! n7apuc! s! se
"mpr!9tie. 1eocamdat!, asta7i sin$ura mea dovad! de
mulumire pentru leacul t!u v:ntuitL ci, cum m7oi "ntoarce
"n ara mea, de7o vrea 0llah, am s!7i trimit "n dar o roab!
-i care at:ta arc s! te desAete, de7ai s!7i dai 9i suAletulL iar
roaba aceea a ta are s! se simt! atunci at:ta de "ndurerat! 9i
at:ta de tulburat!, "nc:t, bocindu7te, n7o s! se mai poat! ine,
9i7are s! te Ale9c!iasc! pc obra&, o, obra& al Aundului meuI
-i 9eicul "9i "ndemn! lini9tit m!$arul 9i "9i v!&u de drum
mai departe, "n vreme ce caliAul, &$uduindu7se tot dc r:s, se
pr!v!li pc spate, privind chipul vi&irului s!u, "nm!rmurit
"ntr7o uluire Aar! de r!spuns, 9i pc 0bu7/uCas care7i Aacea
semne de Airitisire celui "nvins.
<:nd au&i n!&b:tia aceasta, sultanul -ahriar se "nsenin! deodat! 9i "i
spuse -eherc&adei;
7%r!be9te7te, -ehere&ada, 9i mai poveste9te7mi "n noaptea aceasta o
snoav!, m!car tot at:ta de ha&lieI
Iar micua 1onia&ada stri$!;
7,, -ehere&ada, surioara mea, cc $in$a9e 9i ce $ustoase sunt vorbele
taleI
0tunci, dup! o t!cere scurt!, -ehere&ada spuse;
<,PI)0/1R.) -I 10D<Z).) DZ.
1
De poveste9te c! vi&irul Badreddin, oc:rmuitorul
Qemenului, avea un Arate copilandru, de o Arumusee at:ta dc
Aar! dc asemuire, "nc:t, la ivirea lui, 9i b!rbaii 9i Aemeile se
opreau s!79i scalde ochii "n Aarmecele sale. <i vi&irul Badr,
de team! s! nu i se "nt:mple b!iatului vreo p!anie, "l inea
Aerit cu mare $ri(! de privirile oamenilor 9i nu71 l!sa s! se
adune cu b!ieii dc seama lui. <um nu vroia s!71 trimit! la
9coal!, $:ndind c! nu l7ar putea ve$hea "ndea(uns, "i adusese
acas!, ca dasc!l, un
1
)a *. 0. Dalie; 'ovestea cu viirul Bedr$ad$din.
preacinstit 9i cucernic 9eic, vestit pentru obiceiurile lui
neprih!nite, 9i i71 dete "n seam!. Iar 9eicul se ducea "n Aiece
&i la elevul lui, cu care sc "nchidea c:teva ceasuri "ntr7o
"nc!pere pe care vi&irul o menise pentru leciile lor.
1up! un oarecare timp, Arumuseea 9i Aarmecele b!iatului
nu "nt:r&iar! s!79i arate puterea asupra 9eicului, carc p:n! la
urm! "ncepu s!79i simt! suAletul, la vederea acestuia, c:nt:nd
din toate p!s!ricile lui.
-i7a9a, nemai9tiind cc s! Aac! spre a79i potoli tulburarea,
se hot!r" "ntr7o &i s!7i "mp!rt!9easc! b!iatului Aiorii
suAletului s!u. Iar b!iatul, "nduio9at Aoarte, "i spuse;
73aiI 9tii bine c! eu am m:inile le$ate 9i c! toate
mi9c!rile mele sunt ve$heate de Aratele meuI
-eicul suspin! 9i spuse;
7Tare mi7ar pl!cea s! petrec o sear! numai cu tineI
<opilandrul r!spunse;
7<e vise&iG 1ac! &ilele "mi sunt ve$heate, cum cre&i c!
"mi sunt nopileG
-eicul r!spunse;
7-tiu prea bineI 1a terasa casei mele este lipit! de terasa
casei "n care ne aAl!m acum, 9i nu i7ar Ai $reu la noapte,
dup! ce Aratele t!u se va culca, s! urci tiptil acolo, de
unde te7a9 a(uta s! sari peste &idulcul desp!ritor pe
terasa mea, unde nimeni nu va mai veni s! ne ve$he&eI
B!iatul se "nvoi 9i spuse;
70scult 9i m! supunI...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! dc &iu! 9i, sAioas!, t!cu.
Iar sultanul -ahriar "9i &ise; M/7am s7o omor, de bun!
seam!, p:n! ce n7am s! aAlu ce s7a petrecut "ntre b!iat 9i
dasc!lul luiIN
A"a ,nct) ,n cea de a trei sute "apteecieci "i cincea noapte
-ehere&ada spuse;
... B!iatul se "nvoi 9i spuse;
7 0scult 9i m! supunI
Iar c:nd sc l!s! noaptea, se preA!cu adormit 9i, c:nd
vi&irul sc duse "n odaia lui, Al!c!ul se sui pc teras!. Iar
dasc!lul, 9eicul, "l lu! numaidec:t de m:n! 9i "l trase repede
pe terasa vecin!, unde "l a9teptau r:nduite Arumos pocalele
pline 9i poamele. -e&ur! deci (os pe p!tura alb!, "n lumina
lunii 9i, vr!(ii de duio9ie 9i de .seninul nopii minunate,
"ncepur! s! c:nte 9i s! bea, sub dulcea str!lucire a stelelor.
Pe c:nd "9i petreceau ei vremea a9a, vi&irului Badr,
"nainte de a se culca, "i veni $:ndul s! se duc! s!71 mai vad!
o dat! pe Aratele s!u, 9i r!mase tare nedumerit c:nd nu71 $!si.
Porni s!71 caute prin toat! casa 9i, p:n! la urm!, se sui 9i pe
teras! 9i se apropie dc &idul desp!ritor; "i v!&u atunci pe
Aratele s!u 9i pe 9eic, cu paharele "n m:n!, st:nd 9i c:nt:nd
unul l:n$! altul. <i 9eicul apuc! s!71 &!reasc! de departe pe
vi&ir 9i, cu o dib!cie des!v:r9it!, "ntoarse c:ntarea pe care
tocmai o c:ntau, ticluind numaidec:t, pe aceea9i melodie,
aceste stihuri;
Beau pentru el un vin ,nmiresmat)
,nmiresmat de mierea gurii lui. 4ar cupa
de ru/in i$a colorat */ra#ii rumeni cu
sfieli sl/ui.
Cum s&$i spun) dac&) ferici.i) p&rin.ii) Lui frate$
s&u E uite$i lumina fe.ii( E %ume i$au dat0
Lun&$'lin&$a$Credin.ii?... S&$i spun deci0 Lun&$
'lin&$a$6rumuse.ii(
<:nd au&i stihurile ce cuprindeau acea laud! $in$a9! "n
privina sa, vi&irul Badreddin, cum era om simitor 9i
binecrescut, 9i cum de altminteri nici nu vedea s! se petreac!
nimic nepotrivit, se trase "nd!r!t spun:ndu79i; MPe 0llahI n7
am s! le tulbur petrecereaIN Iar cei doi petrecur! "ntr7o
des!v:r9it! Aericire.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada se opri o
clip! 9i pe urm! spuse;
D0<.) /ZH1RZ30/
1
De poveste9te c!, "ntr7o noapte, caliAul 'arun 0l7Ra9id,
chinuit de unul din desele lui nesomnuri, a poruncit s! vin! la
el %iaAar, vi&irul s!u, 9i i7a spus;
7,, %iaAar, "n noaptea aceasta pieptul mi7e peste m!sur!
ap!sat de nesomn 9i tare a9 vrea s! mi71 simt u9uratI
%iaAar r!spunse;
7,, emire al drept7credincio9ilor, am un prieten numit 0ii
persanul, care poart! "n sacul lui o sumedenie dc snoave
desA!t!toare, potrivire s! stin$! $ri(ile cele mai $rele 9i s!
potoleasc! $:ndurile mohor:te.
0l7Ra9id r!spunse;
70tunci, adu7mi71 numaidec:t pe prietenul t!uI
-i %iaAar "l aduse numaidec:t dinaintea caliAului pe 0ii
persanul 9i "i spuse;
70scult!, 0iiI Tu 9tii pove9ti "n stare s! alun$e $ri(ile 9i
amarul. 3reau s! ne poveste9ti o asemenea poveste.
0ii persanul r!spunse;
70scult 9i m! supun. <i nu 9tiu de trebuie s! povestesc
una pc carc s7o Ai au&it cu urechile melc, ori una pe care
s7o Ai v!&ut cu ochii meiI
0l7Ra9id spuse;
7*i7ar pl!cea mai de$rab! una la carc s! Ai luat 9i parte.
1
)a *. 0. Dalie; 'ovestea cu
sacul.
0tunci 0ii persanul spuse;
7Dtam "ntr7o &i "n pr!v!lia mea, v:n&:nd 9i cump!r:nd,
c:nd un #urd veni s! cumpere nu mai 9tiu ceL deodat!,
"n9Aac! un s!cule ce se aAla pe te($heaua mea 9i, Aar! ca
m!car s! "ncerce s!71 ascund!, vru s! plece cu el, de
parc! ar Ai Aost al lui de c:nd lumea. Eu, atunci, s!rii din
pr!v!lie aAar! "n uli!, "l "nh!ai de pulpana mantiei 9i "i
poruncii s!7mi dea "nd!r!t saculL el "ns! ridic! din umeri
9i "mi spuse;
7Dacul !staG P!i e sacul meu, cu tot ce sc aAl! "n elI
Eu atunci, simind c! m! "n!bu9, stri$ai;
7,, musulmanilorI sc!pai7mi bunul din m:inile
p!c!tosului !stuiaI
)a stri$!tele mele, "ntre$ul su# se str:nse "mpre(urul
nostru, iar ne$ustorii m! sAatuir! s! m! duc 9i s! m! pl:n$
cadiului numaidec:t. J!cui a9a, 9i ei m! a(utar! s!71 ducem
la cadiu cu noi 9i pc #urd, houl sacului.
<:nd a(unser!m "n Aaa cadiului, ne oprir!m am:ndoi
cuviincio9i "n picioare dinaintea lui, 9i el "ncepu prin a ne
"ntreba;
7<are dintre voi Aace pl:n$erea 9i pentru cc se pl:n$eG
0tunci #urdul, Aar! a7mi da r!$a& s! deschid $ura, "naint!
c:iva pa9i 9i r!spunse;
70llah ocroteasc!71 pe st!p:nul nostru, cadiulI Iac!t!,
sacul acesta este sacul meu, cu tot ce se aAl! "n el. "l pier7
dusem, 9i iac!t! c! l7am $!sit pe taraba din Aaa pr!v!liei
acestui omI
<adiul "l "ntreb!;
7<:nd l7ai pierdutG
El r!spunse;
7Pe &iua de ieriI -i, din pricina acestei pierderi, n7am
putut s! dorm toat! noaptea.
<adiul "l "ntreb!;
70tunci, ia s!7mi "n9iri toate lucrurile care se aAl! "n el.
-i #urdul, Aar! s! 9ov!iasc! o clip!, spuse;
7In sacul meu, o, cadiule, st!p:ne al nostru, se aAl! dou!
borc!na9e de cle9tar pline cu #ohl, dou! bei$a9e de ar$int
pentru "ntins #ohlul, o bastist!, dou! borcane cu
limonad!, aurite "mpre(ur, o pern!, o andrea de "mpletit, o
pisic! cu pui "n ca, doi m!$ari, dou! palanchine dc
Aemeie, o vac!, doi viei, o oaie cu mieii ei, o c!mil! 9i
doi pui de c!mil!, un dromader bun dc $oan!, cu dro7
madera lui, un bivol, un divan, un palat cu dou! s!li de
primire, dou! corturi de p:n&! verde, o codoa9! 9tirb!, un
b!iat 9i sora lui, 9i o ceat! de #ur&i de soiul meu, $ata s!
pun! m!rturie c! sacul este sacul meu.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! sc luminea&! de
&iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar canei fu cea ele a trei sute "apteeci "i "asea noapte
Dpuse;
... $ata s! pun! m!rturie c! sacul este sacul meu.
0tunci cadiul, netulburat, se "ntoarse c!tre mine 9i m!
"ntreb!;
7-i tu ce ai de r!spunsG
Eu, o, emire al drept7credincio9ilor, eram "nm!rmurit. <i
tot "naintai oleac! 9i r!spunsei;
70llah "nale71 9i cinsteasc!71 pe st!p:nul nostru cadiulI
Eu 9tiu c! "n sacul meu se aAl! un iatac p!r!$init, o cas!
Aar! buc!t!ric, o 9coal! de b!iei, un b:rlo$ de t:l7hari de
teapa #ur&ilor, o b:t! dc cioban, cinci b!iei dr!$!la9i,
dou!spre&ece Aete Aecioare 9i o mie de c!petenii dc
caravane, $ata s! pun! m!rturie c! sacul este al meu, cu
tot ce se aAl! "n el.
<:nd au&i r!spunsul meu, #urdul stri$! v!ic!rindu7sc;
7,, st!p:ne al nostru, cadiule, sacul acesta care7i al
meu este cunoscut 9i r!scunoscut, 9i toat! lumea 9tie c! e al
meu. Pe deasupra, ca "nc! o dovad!, el mai cuprinde dou!
cct!i "nt!rite 9i &ece turnuri, dou! alambicuri de alchimist,
patru (uc!tori de 9aran$e, o iap! 9i doi m:n(i, un arm!sar 9i
doi cai (u$!nii, un b!iat stricat 9i doi codo9i, un orb 9i doi
str!v!&!rori, un 9chiop 9i doi dambla$ii, un rei& de naic, o
naie cu n!ierii ei, un pop! cre9tin, un cadiu 9i doi martori
$ata s! pun! m!rturie c! sacul este sacul meuI
<adiul, la vorbele acestea, Aar! a se tulbura, se "ntoarse
"nspre mine 9i m! "ntreb!;
7<c ai dc r!spuns la toate asteaG
Eu, o, emire al drept7credincio9ilor, simeam c! plesnesc
dc m:nie, ci tot "naintai c:iva pa9i 9i r!spunsei cu toat!
lini9tea de care eram "n stare;
70llah s! lumine&e 9i s! limpe&easc! (udecata st!p:nului
nostru cadiulI Trebuie s! adau$ c! "n sac, ca dovad! c!
este al meu, se mai aAl!, pe deasupra, ni9te leacuri "m7
potriva durerilor de cap, ni9te &emuri vr!(itore9ti 9i ni9te
Aarmece, ni9te tunici de &ale 9i ni9te dulapuri pline cu
arme, o mic dc berbeci deprin9i s! se bat! "n coarne, un
obor de vite, ni9te in9i dedai la muierl:c, ni9te
pe&even$hi, ni9te $r!dini pline cu pomi 9i cu Alori, ni9te
vi! dc vie "nc!rcat! cu stru$uri, ni9te mere 9i ni9te
smochine, ni9te umbre 9i ni9te n!luci, ni9te dami$ene 9i
ni9te pocale, ni9te proaspei c!s!torii, cu toat! nunta,
ni9te stri$!turi 9i ni9te $hidu9ii, dou!spre&ece v:ntuituri
puturoase, tot at:tea r:s:icli Aar! de miros, ni9te prieteni
tol!nii pc o pa(i9te, ni9te stea$uri 9i ni9te prapuri, o
nevast! care iese dintr7un hammam, dou!&eci dc
c:nt!rete, cinci m:ndrete dc roabe abisinience, trei
indience, cinci&eci de turcoaice, 9apte&eci de persiencc,
patru&eci de ca9miricnce, opt&eci de #urde, tot at:tea
chine&oaice, nou!&eci de $eor$ience, toat! ara Ira#ului,
Raiul P!m:ntesc, dou! staule, o moschee, c:teva
hammamuri, o sut! de ne$ustori, o tabl! de lemn, un cui,
un ne$ru care c:nt! dintr7un clarinet, dou!&eci de
d!nuitoare, cinci&eci de ma$a&ii, cetatea KuAa, cetatea %a&a,
1amietta, 0ssuan, saraiul lui Khosru70nu9irvan 9i cel al lui
Doleiman, roate p!m:nturile cuprinse "ntre Bal#h 9i Ispahan,
Indiilc 9i Dudanul, Ba$dadul 9i KhorasanulL mai cuprinde, pe
deasupra 7 0llah ocroteasc!7i &ilele cadiului nostruI 7 un
$iul$iu, un sicriu 9i un brici dc b!rbierit pentru barba
cadiului, dac! preacinstitul cadiu nu va vroi s!7mi Aac!
dreptate 9i s! (udece c! sacul este sacul meuI
<adiul, dup! ce ascult! toate astea, sc uit! la noi 9i "mi
spuse;
7Pe 0llahI ori c! voi am:ndoi suntei dou! pramatii care
v! batei (oc 9i dc pravili 9i de "nAai9!torul lor, ori c!
sacul vostru o Ai vreo $enune Aar! de Aund sau poate c!
chiar 3alea7din7Hiua7Uudcc!iiI
-i pc dat!, ca s! cercete&e spusele noastre, porunci s! se
deschid! sacul, dc Aa! cu martorii. "n sac se aAlau c:teva co(i
de portocal! 9i ni9te s:mburi de m!sline.
Eu atunci, n!ucit p:n! peste mar$inile n!ucelii, "i
m!rturisii cadiului c! sacul acela era sacul #urdului 9i c!
sacul meu pierise. -i m! cam duseiI
<:nd au&i povestea aceasta, caliAul 'arun 0l7Ra9id sc
t!v!li pe (os "n hohote de r:s 9i "l d!rui cu un dar procopsit
pe 0ii persanul. -i dormi ad:nc "n noaptea aceea p:n!
dimineaa.
Pe urm! -ehere&ada ad!u$!;
71a nu care cumva, o, norocitulc sultan, s! socoi c! snoava aceasta ar
Ai mai ha&ulie dcc:t cea "n care 0l7Ra9id s7a pomenit (udec!tor "ntr7o
pricin! de dra$osteI
-i sultanul -ahriar "ntreb!;
7-i carc este snoava aceea de care eu habar n7amG
0tunci -ehere&ada spuse;
\
0)7R0-I1 U.1E<ZT,R O/ 1R0%,DTE
1
De poveste9te c!, "ntr7o noapte, 'arun 0l7Ra9id se culcase
"ntre dou!
>
cad:ne care "i erau deopotriv! de dra$i, una de
ba9tin! din *edina, cealalt! din KuAaL 9i nu vroisc, p:n! la
"ncheierea de la urm!, s!79i m!rturiseasc! aplecarea Aa! de
vreuna dintre ele "n dauna celeilalte. 09a c! i&b:nda avea s!
Aie a celei ce va Ai dob:ndit7o pc drept, "nc:t roaba de la
*edina "i lu! m:inile 9i "ncepu s! le alinte dulce, pe c:nd cea
de la KuAa, tol!nit! oleac! mai (os, "l de&mierda pe picioare
9i se Aolosea dc prile( spre a79i strecura m:na c!tre bunurile
caliAului, c:nt!rindu7le cu $in$!9ie. -i7a9a c! bunurile, de
at:ta c:nt!rcal! duioas!, "ncepur! s! sporeasc! "n $reutate.
0tunci roaba de la KuAa nu pre$et! s! pun! st!p:nire pe ele
9i, cuprin&:ndu7le cu totul, le adun! "n c!u9ul palmelor.
0tunci roaba de la *edina "i &ise;
73!d c! ai pus $ab(a pe toat! sermaiaua 9i nici nu te
$:nde9ti s!7mi la9i 9i mic m!car dob:n&ileI
-i, cu o mi9care repe&it!, o "mpinse pe potrivnica ei
"ncolo, 9i puse ea la r:ndu7i st!p:nire pe toat! sermaiaua,
ascun&:nd7o cu $ri(! "n c!u9ul palmelor. 0tunci roaba
p!$ubit!, care era tare priceput! la pildele r!mase de la
ProAet, "i &ise roabei dc la *edina;
7*i se cuvine sermaiaua "n temeiul spuselor ProAetului
4asupra7i Aie ru$!ciunea 9i paceaI8; M<ine tre&e9te la via!
un p!m:nt mort, este st!p:n deplin peste acel p!m:ntIN
1a roaba dc la *edina, care nu vroia s! lase bunurile, nu
era nici ea mai puin d!sc!lit! dec:t potrivnica ei de la KuAa,
"ntru pildele cuprinse "n sunna, 9i r!spunse numaidec:t;
;
)a *. 0. Dalie; 'ovestea cu califul Ar$=a.id.i ni"te roa/e. S "n varianta tradus! dc *.
0. Dalic, sunt trei roaoc, cea dc a treia Aiind din Ira#.
7Dermaiaua este a mea "n temeiul spuselor ProAetului
4asupra7i Aie ru$!ciunea 9i paceaI8 care ne7au Aost p!strate
9i l!sate de c!tre DaAian; M3:natul nu este al acelui care "l
scoal!, ci al celui care "l prindeIN
<:nd au&i toate aceste sAinte pomeniri, caliAul le socoti
at:ta de "ntemeiate, "nc:t se dovedi 9i el la Ael Aa! de cele
dou! copile, "n noaptea aceea.
1
Pe urm! -ehere&ada ad!u$!;
7<i, o, norocitule sultan, niciuna dintre snoavele acestea nu preuiesc
c:t accea "n care dou! Aemei sporov!iesc despre cine se cade s! aib!
"nt:ietate "n dra$oste; un Al!c!iandru sau un b!rbat coptG
<.I I DE <01E O/TbIET0TE0 7 ./.I J)Z<ZI0/1R. D0. ./.I
BZRB0T <,PT
>
Dnoava ne7a Aost l!sat! dc 0bul70ina care spune;
Dtam "ntr7o sear! pe terasa casei la reveneal!, c:nd au&ii
o sporov!ial! de Aemei pe terasa casei de al!turi. Jemeile
carc vorbeau erau cele dou! soii ale vecinului meu. Jiecare
avea c:te un dr!$u care le aducea alte r!sA!uri dec:t
bo9oro$ul lor dc so. 1r!$uul uncia era un Al!c!u Arumos,
"nc! Ara$ed 9i cu bu&ele 9i obra(ii rumeni, abia adumbrii de
"nchipuirea unui puAu9orL pe c:nd dr!$uul celeilalte era un
b!rbat copt 9i "mpodobit cu o barb! marc 9i deas!. ,r, cele
dou! vecine ale mele, ne9ti7 ind c! sunt au&ite, tocmai
vorbeau despre meritele dr!$uilor lor. .na &icea...
1
)i *. 0. Dalie, aceste ultime r:nduri sunt altAel; M0tunci roaba dc la Ira# le
"mbr:nci "ncolo 9i $r!i; VDermaiaua arc s! Aie a mea, p:n! dovedii voi
$:lceavaIRN
>
1 ( *. 0. Dalie; 'ovestea eu A/u$li$Aina fi dou& neveste.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se luminea&! dc
&iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cnd fu cea de a trei sute fapteeci fi "aptea noapte
... .na &icea;
7,, soro, cum de7ai putea s! "nduri pe s:ni atin$erea aspr!
a b!rbii dr!$uului t!u, ori must!ile care "i "neap!
obra(ii 9i bu&ele c:nd te s!rut!G <um de scapi de Aiecare
dat! ne(ulit! 9i nev!t!mat!G <rede7m!, soro, schimb!7i
dr!$uul 9i Aa ca mine; ia7i un Al!c!ia9 cu obra(ii acoperii
de un puAu9or dulce ca poama 9i cu bu&ele moi de s! i se
topeasc! "n $ur! c:nd "l s!rui. Pe 0llahI acela are s!7i
aduc! din plin, "n locul b!rbii de care duce lips!, destule
alte bucuriiI
)a aceste cuvinte, surata ei r!spunse;
7Proast! mai e9ti, soro, 9i lipsit! de pricepere 9i de
dib!cieI 0u tu nu 9tii c! un pom nu este Arumos dec:t
"nc!rcat cu Arun&ele lui, iar castravetele nu este bun dec:t
c:nd are creuri 9i buburu&eG <e poate Ai mai ur:t pe lume
dec:t un b!rbat sp:n ca napulG 0Al!, dar, c! barba 9i
must!ile sunt pentru b!rbat ceea ce sunt cosiele p!rului
pentru Aemeie. )ucru7i at:ta de "nvederat, "nc:t 0llah
Prea"naltul 4sl!vit Aie elI8 anume a &!mislit "n cer un "n$er
care nu are alt! sarcin! dcc:t s!71 prosl!veasc! pc
0toateAac!torul pentru c! le7a d!ruit b!rbailor barba 9i
pentru c! le7a "n&estrat pe Aemei cu plete. <e7mi tot spui
tu s!7mi iau de dr!$u un tinerel A!r! barb!G 0u tu cre&i
c! a9 primi vreodat! s! m! le$ cu unul carc, de7abia
"mbr!i9at se 9i desparte, de7abia "nc!l&it se 9i r!ce9te, de7
abia prins se 9i desprinde, de7abia "n!lat se 9i coboar!,
de7abia $!sit se 9i pierde, de7abia "nceput se 9i ispr!ve9te,
de7abia pornit se 9i odihne9te, de7abia de&br!cat se 9i
"mbrac!, 9i de7abia venit e $ata s! pleceG 3e&i7i de treab!,
soro dra$!I /7am s! m! despart niciodat! de un b!rbat care
de7abia adulmecat se 9i "ntoarce, care c:nd vine r!m:ne, c:nd
"ncepe nu se opre9te, c:nd sA:r9e9te nu se ispr!ve9te, c:nd te
str:n$e te bucur!, c:nd asud! te cutremur!, c:nd d! nu se
&$:rce9te, 9i c:nd vrea poateI
0u&ind aceste l!muriri, Aemeia care avea de dr!$u un
Al!c!iandru stri$!;
7Pe 1omnul sAintei KaabaI o, soro dra$!, mi7ai st:rnit
ispita de a cunoa9te 9i eu un om cu barb!I
Pe urm! -ehere&ada, dup! o t!cere scurt!, spuse numaidec:t;
PRE2.) <0DTR03E2I),R
1
"ntr7o &i, emirul *oin ben7Haida
>
"nt:lni la v:n!toare un
arab c!lare pe un m!$ar 9i care venea din pustie
5
. "i ie9i
"nainte 9i, dup! salamalec, "l "ntreb!;
7.nde mer$i a9a, Arate arab, 9i cc duci "nA!9urat cu at:ta
$ri(! "n s!culeul acelaG
0rabul r!spunse;
7*er$ la emirul *oin, s!7i duc truAandaua aceasta de
castravei ce s7au copt mai "nainte de vremea lor pe
o$orul meu. <um emirul este cel mai darnic om din c:i
se cunosc, n7am nicio "ndoial! c! are s!7mi pl!teasc! pe
castravei un pre pe potriva m!rinimiei luiI
1
)a *. 0. Dal ic; 'ovestea cu Man i/n Faida.
L
Moin /en$Faida 7 c!pctcnic dc o9ti 9i Arunta9 al lumii arabe din primele vremuri
ale Islamului 7 era de o d!rnicie care a devenit le$endar!. 0 murit pc Ia BB?.
Y 3arianta tradus! dc *. 0. Dalic a acestei pove9ti "ncepe cu un episod care
ilustrea&! 9i el m!rinimia emirului ben7Haida; mai "nainte dc a7l "nt:lni pc arabul
cu castraveii, emirul, "nsetat, bea ap! din coAciclclc unor Aete 9i, ncav:nd cu cc
s! Ic r!spl!teasc! pe Aete, "ntruc:t nu avea bani la el,
Emirul *oin, pc carc arabul nu71 mai v!&use niciodat!
p:n! atunci, "l "ntreb!;
7-i cu cat n!d!(duie9ti s!7i pl!teasc! emirul *oin
castraveiiG
0rabul r!spunse;
7Pe puin cu o mie de dinari de aurI Emirul "ntreb!;
7-i dac! emirul i7o spune c! e prea multG 0rabul
r!spunse;
7/7am s! mai cer dec:t cinci suteI
7-i dac! el o s!7i spun! c! e prea multG
70m s! cer trei suteI
7-i dac! el o s!7i spun! c! tot e prea multG
7, sut!I
7-i dac! o s!7i spun! iar c! e prea multG
7<inci&eciI
7-i dac! iar o s!7i spun! c! e prea multG
7Trei&eciI
Aiind la v:n!toare, le d!ruie9te c:te o s!$eat! din vestitele lui s!$ei cu v:rAul dc
aur 7 $enero&itate care le Aace numaidec:t pc cele trei Aete s!79i dea scama cinc
este m!rinimosul din Aaa lor 9i, drept mulumire, Aiecare ii "nal! c:te o laud!, "n
versuri cam aidoma, totu9i interesante;
Prima;
Ce darnic e viteaul) fi ce /un e( Siintcea de
aur puse la s&ge.i $ S&$fi cumpere r&ni fii
leacuri /une) 4ar pentru cei r&pufi un giulgi
m&re.(
0 doua;
%u$i altu$n d&rnicie mai presus $ 'rieteni) dufmani $ el
pe tofi i$nfrupt&( Smcea de aur 4a s&ge.i fi$a pus Ca
s& r&mn& darnic fi in lupt&(
0 treia;
<$atta d&rnicie in inima$i viteaa) C&t cu s&gefi de
aur dufmanii$i s&getea&( S&$fi ia r&ni fi i leacuri pe
scumpele s&gefi) 4ar celor morf i sovoane s& li se ia)
de pre.(
7-i dac! o s!7i spun! c! 9i at:ta e prea multG
7.P. atunci am s!7mi ba$ m!$arul "n haremul lui
9i7am s7o iau la Au$! cu m:inile $oaleI
0u&ind cuvintele acestea, *oin puAni "n r:s 9i dete
pinteni calului, ca s!79i a(un$! alaiul 9i s! se "ntoarc! re7
E
edc la sarai unde le porunci robilor 9i musaipilor s!71
isc s! intre pe arabul cu castraveii.
-i7a9a, peste un ceas, c:nd arabul a(unse la palat,
c!m!ra9ul se $r!bi s!71 duc! "n sala de primire, unde
a9tepta emirul *oin, st:nd m!re, "mpresurat de toat!
Aala dc la curtea lui 9i "ncon(urat de str!(erii cu spadele
"n m:n!. "nc:t arabul nici pomeneal! s!71 mai cunoasc!
"n cel din Aaa lui pe c!l!reul "nt:lnit pc drumL 9i, cu
sacul de castravei "n m:n!, a9tept!, dup! cuvenitele
salamalecuri, s!71 "ntrebe mai "nt:i emirul. -i emirul "l
"ntreb!;
7<e7mi aduci "n sacul acela, Arate arabG
El r!spunse;
7Pun:ndu7mi credina "n m!rinimia emirului,
st!p:nul nostru, "i aduc ni9te truAandale de castravei
tineri crescui "n bost!n!ria mea.
7Bun $:ndI -i la cam c:t socoi s! se ridice m!rini7
mia meaG
7)a o mic de dinariI
7E cam prea multI
7<inci suteI
7E prea multI
7Trei suteI
7Prea multI
7, sut!I
7E multI
7<inci&eciI
7*ultI
7Trei&eciI
7Inc!7i multI
0tunci arabul stri$!;
7Pc 0llahI ce "nt:lnire de pia&! rea mai avusci 9i cu
adineaori, "n pustie, c:nd m! "nt:lnii cu Aaa aia de catranI
/u, pc 0llahI o, emire, nu pot s! las castraveii la mai
puin de trei&eci de dinari.
0u&ind aceste cuvinte, emirul *oin &:mbi a r:de 9i nu
r!spunse nimic. 0tunci arabul se uit! la el 9i, b!$:nd de
seam! c! omul cel "nt:lnit "n pustie nu era altul dec:t emirul
*oin, spuse;
7Pe 0llahI o, st!p:ne al meu, porunce9te s! Aie adu9i cei
trei&eci de dinari, c!ci m!$arul meu este le$at la poart!I
)a cuvintele acestea, emirul *oin i&bucni "ntr7un hohot dc
r:s dc c!&u pe spateL apoi "l chem! pe c!m!ra9ul lui 9i7i
spuse;
7/um!r!7i numaidec:t acestui Arate arab mai "nt:i o mie de
dinari, pe urm! cinci sute, pe urm! trei sute, pe urm! o
sut!, pe urm! cinci&eci, 9i, la sA:r9it de tot, trei&eci, ca s!7
1 "ndupleci s!79i lase m!$arul acolo unde este le$atI
-i arabul r!mase cu $ura c!scat!, primind o mie nou! sute
opt&eci de dinari pentru un sac de castravei. 09a de darnic
era emirul *oinI *ila lui 0llah Aie cu el "n veciI
Pe urm!, -ehere&ada spuse;
P)ETE)E 0)BE
1
0bu7Duvaid poveste9te;
"ntr7o &i, intrasem "ntr7o livad! s! cump!r ni9te poame,
c:nd &!rii de departe, 9e&:nd la umbra unui cais,
;
)i *. 0. Dalic; 'ovestea cu A/u$Suveid.i /&trna.
o Aemeie ce79i piepten! p!rul. *! apropiai de ea 9i v!&ui c!
era b!tr:n! 9i c! p!rul "i era albL ci Aaa "i era des!v:r9it de
proasp!t!, iar obra&ul ar!ta minunat. 1ac! v!&u c! m! apropii
de ca, nu Aacu nicio mi9care s!79i tra$! ia97 macul pe Aa!,
nici vreun semn c! ar vrea s!79i acopere capul, ci &:mbea mai
departe, descurc:ndu79i p!rul cu pieptenul ei dc Ailde9. *!
oprii dinainte7i 9i, dup! cuvenitele salamalecuri, "i spusei;
7 ,, tu, cea b!tr:n! dup! ani, dar a9a dc t:n!r! dup! chip,
de ce nu7i vopse9ti p!rul, ca s! semeni "ntru totul cu o Aat!
t:n!r!G <e pricin! te "mpiedic! s! nu Aaci a9aG
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se luminea&! de
&iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cnd fu cea de a trei sute "apteeci "i opta noapte
Dpuse;
... <c pricin! tc "mpiedic! s! nu Aaci a9aG
'a ridic! atunci capul, m! privi cu ochii mari 9i "mi
r!spunse;
L$am mai vopsit o dat) !i
iar&"i a al/it. C& doar
culoarea vremii =&mne)
nesmintit.
%u$l mai vopsesc de$acuma $ C&
n$are niciun rost) !i nici nu se
mai poate S& fii ceea ce$ai fost.
-i -ehere&ada spuse apoi;
O/<.R<ZT.R0 1ED<.R<0TZ
1
De poveste9te c! vi&irul %iaAar, primindu71 "ntr7o noapte
ca oaspete pe caliAul 'arun 0l7Ra9id, nu precupei nimic spre
a71 "nveseli c:t mai desA!t!tor. 1eodat!, caliAul "i spuse;
7%iaAar, am au&it c! ai cump!rat o roab! tare Arumoas!, pe
care 9i eu o b!$asem dc seam! 9i pe care vroiam s7o
cump!r pentru mine. 1oresc, dar, s! mi7o la9i mie, la ce
pre vei dori.
%iaAar r!spunse;
7/7am de $:nd s7o v:nd, o, emire al drept7credincio9ilor.
<aliAul spuse;
70tunci, d!7mi7o "n dar.
%iaAar r!spunse;
7/7am de $:nd a9a ceva, o, emire al drept7credincio9ilor.
0tunci 0l7Ra9id "ncrunt! din spr:ncene 9i stri$!;
7Uur de trei ori c! m! despart de soia mea Dett Hobeida,
dac! nu vrei s!7mi vin&i roaba ori s! mi7o d!ruie9ti.
%iaAar r!spunse;
7Uur de trei ori c! m! despart pe dat! de soia mea, mama
copiilor mei, dac! am s!7i v:nd roaba sau am s! i7o
d!ruiesc.
1up! ce am:ndoi A!cur! asemenea (ur!m:nt, deodat!
pricepur! c! se l!saser! t:r:i prea departe, orbii de aburii
vinului, 9i am:ndoi "ntr7un $:nd se "ntrebar!
1
)a *. 0. Dalie; 'ovestea cu A/u$\usuf.
ce cale s! Aoloseasc! spre a ie9i din "ncurc!tur!. 1up! c:teva
clipe dc uluire 9i de cu$etare, 0l7Ra9id spuse;
7/7avem alt! cale de sc!pare din "mpre(urarea aceasta
"ncurcat!, dec:t s! ne slu(im de luminile cadiului 0bi7
QussuA [ cel at:ta de priceput la pravilele desp!reniei.
Trimise numaidec:t dup! el, iar 0bi7QussuA $:ndi; M1ac!
trimite caliAul dup! mine "n puterea nopii, trebui s! se Pi
"nt:mplat belea marc "n Islam.N -i ie9i de$rab! din cas!,
"nc!lec! pe cat:r 9i "i spuse robului care venea "n urma lui;
7Ia cu tine sacul cu $r!une al cat:rului, care n7a ispr!vit
dc m:ncat, 9i nu uita s! i71 at:rni la bot c:nd o s! a(un$em
acolo, ca s!79i sA:r9easc! poria.
Iar c:nd intr! "n sala "n care "l a9teptau caliAul 9i %iaAar,
caliAul se ridic! "n cinstea lui 9i "l poAti s! se a9e&e al!turi de
el; hat:r pe care nu71 Aacea nim!nuia dec:t numai lui 0bi7
QussuA. Pe urm! "i spuse;
7Te7am chemat pentru o "ncurc!tur! dintre cele mai
"ncurcate.
-i "i povesti "nt:mplarea. 0tunci 0bi7QussuA &ise;
7P!i de&le$area, o, emire al drcpt7crcdincio9ilor, este cum
nu se poate mai u9oar!I
De "ntoarse apoi c!tre %iaAar 9i "i spuse;
7/7ai dec:t s!7i vin&i caliAului (um!tate din roab! 9i s!7i
dai "n dar cealalt! (um!tateI
'ot!r:rea aceasta "l bucur! peste m!sur! pe caliA, care nu
mai contenea s! sc minune&e de deplina7i iscusin!; c!ci pc
am:ndoi "i de&le$a de (ur!m:ntul 4acut. Poruncir!, a9adar, s!
vin! numaidec:t roaba, iar caliAul "i spuse;
7/u pot a9tepta s! treac! r!stimpul hot!r:t de pravili
pentru slobo&enia ce mi7ar "n$!dui s7o iau pe roab!
I
0bi7QussuAlacub a Aost un cclcbru (urist arab carc a murit "n anul
8>8.
de la st!p:nul ei dint:i. 09a "nc:t, o, 0bi7QussuA, trebuie s!7
mi mai aAli 9i mi(locul de a7mi da pe loc slobo&enia.
0bi7QussuA r!spunse;
7)ucru7i "nc! 9i mai u9or. Porunce9te s! vin! aici un t:n!r
mameluc.
/umaidec:t 0l7Ra9id porunci s! vin! mamclucul, iar 0bi7
QussuA spuse;
7Pentru ca aceast! $rabnic! slobo&enie s! Aie a9a cum scrie
la le$e, trebuie ca roaba s! Aie c!s!torit! dup! le$e. 0m s!
i7o dau, a9adar, de soie acestui mameluc carc, dup! ce i
se va pl!ti r!scump!rarea, are s! se desp!reasc! dc ca,
Aar! a o Ai atins. -i numai atunci, o, emire al drept7
credincio9ilor, roaba arc s! poat! Ai cad:na taI
0poi se "ntoarse c!tre mameluc 9i "i spuse;
7, prime9ti pe roaba aceasta ca soie le$iuit!G
El r!spunse;
7, primescI
0tunci cadiul "i spuse;
7E9ti c!s!torit. 0cuma, ine o mie de dinari pentru tine 9i
desp!re9te7te de ea.
*amclucul r!spunse;
71e vreme ce sunt c!s!torit cu ea dup! le$e, in s! r!m:n
c!s!torit, c!ci roaba "mi place.
0u&ind r!spunsul mamclucului, caliAul "9i "ncrunt!
spr:ncenele a m:nie 9i "i spuse cadiului;
7Pe Aala str!mo9ilor meiI de&le$area ta are s! te le$e "n
9trean$.
<i 0bi7QussuA spuse bla(in;
7Dt!p:nul nostru caliAul s! n7aib! $ri(! de "nd!r!tnicia
acestui mameluc 9i s! aib! toat! "ncredinarea c!
de&le$!m:ntul este mai u9or ca oric:nd.
Pe urm! ad!u$!;
7"n$!duie7mi numai, o, emire al drept7credincio9ilor, s!
m! slu(esc de mameluc ca 9i cum ar Ai robul meu.
<aliAul "i spuse;
7"i "n$!duiesc. Este robul t!u 9i se aAl! "n st!p:nirea ta.
0tunci 0bi7QussuA se "ntoarse c!tre Aat! 9i "i spuse;
7"i d!ruiesc mamelucul acesta 9i i71 dau ca rob cump!ratI
"l prime9ti a9aG
Ea r!spunse;
7"l primescI
70tunci, c!s!toria pe care a Aacut7o cu tine este stricat!
chiar dc el. Iar tu e9ti de&le$at! de el. 09a spune le$ea
c!s!torici. 0m (udecatI
0u&ind (udecata aceasta, 0l7Ra9id, minun:ndu7se peste
poate, se ridic! drept "n picioarc 9i stri$!;
7,, 0bi7QussuA, nu sc mai aAl! altul ca tine "n tot IslamulI
-i porunci s! i se aduc! o tabl! mare, plin! cu aur, 9i "l
ru$! s7o primeasc!. 0tunci cadiul "i mulumi, dar nu 9tia cum
s! duc! tot aurul acela. 1eodat! "9i aminti de sacul de $r!une
al cat:rului 9i, ccr:nd s!7i Aie adus, v!rs! "n el tot aurul dc pc
tabl! 9i plec!.
,r, snoava accasta ne dovede9te c! 9tiina le$ilor duce la
cinstiri 9i la bo$!ii. *ila lui 0llah Aie, dar, asupra tuturor
acestoraI
Pe urm! -ehere&ada spuse;
0B.7/.a0D -I D<0)10 D.)T0/EI DEIT H,BEI10
1
De poveste9te c! sl!vitul caliA 'arun 0l7Ra9id, care o
iubea cu o dra$oste peste m!sur! pe soia 9i veri9oara lui, Dett
Hobeida, pusese s! se &ideasc! pentru ea, "ntr7o $r!din!
numai a ei anume, un havu& marc, "mpre(muit de un
cr:n$u9or de cop!cei stuAo9i, unde se putea sc!lda
;
)a *. 0. Dalie; 'ovestea cu Darun al$=a.id fi sitt$Fu/eida.
Aar! a Ai &!rit! vreodat! nici de privirile b!rbailor, nici de
ra&ele soarelui, at:ta de nep!truns 9i de Arumos era acel
cr:n$u9or.
,r, "ntr7o &i de ar9i!, Dett Hobeida veni sin$ur!7sin7
$uric! "n cr:n$, sc de&br!c! p:n! la piele pe mar$inea
havu&ului 9i intr! "n ap!. <i nu79i sp!l! dec:t picioarele, p:n!
la $enunchiL c!ci se sAia dc trcmurul pc care apa "l d! trupului
ce se cuAund! cu totul "n valuri 9i, pe deasupra, nici nu 9tia s!
"noate. 1oar cu un li$hena9 dc aur pc care "l adusese cu ea "9i
turna c:te puin! ap! pe umeri.
<aliAul, care o v!&use c:nd plecase c!tre havu&, o urmase
"nceti9or 9i, c!lc:nd Aar! &$omot, a(unsese la cr:n$u9or
tocmai c:nd Dett Hobeida era $oal!. -i ascuns "ntre Arun&i9uri,
"ncepu s7o priveasc! 9i s! se minune&e dc alba ci $oliciune
l:n$! ap!. -i, cum sta cu o m:n! spri(init! pe crean$!,
deodat! crean$a se Ar:nse 9i Dett Hobeida...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! sc luminea&! de
&iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cnd fu cea de a trei sute "apteeci "i noua noapte
Dpuse;
... deodat! crean$a se Ar:nse 9i Dett Hobeida, cuprins! dc
spaim!, sc "ntoarse, pun:ndu79i repede m:inile la locul de
ru9ine, ca s!71 Aereasc! de priviri str!ine. ,r, Dett Hobeida era
a9a dc binecuv:ntat!, "nc:t m:inile ci am:ndou! nu i&buteau
s! acopere totulL a9a c!, printre de$etele ei, ochii caliAului
&!reau "ntrea$a slav!.
0l7Ra9id, care p:n! atunci nu avusese prile(ul s7o
priveasc! "n voie pe veri9oara lui, Au 9i uimit 9i "nc:ntat
v!&:nd7o c:t dc d!ruit! era, 9i se $r!bi s! se "ndep!rte&e
pe Auri9, a9a cum venise. 1ar cele v!&ute "i st:rniser!
"nchipuirea 9i se simi deodat! ispitit s! Aac! versuri, "ncepu
prin a ticlui, pe un ritm sprinten, urm!torul vers;
C&ui argintul gol ,ntr$un +avu...
1ar de$eaba "9i mai Ar!m:nt! el mintea s! duc! mai
departe cuvintele, c!ci nu i&buti nu numai s! ispr!veasc!
poe&ia, ci nici m!car s! Aac! 9i versul urm!tor, cerut de rim!L
9i se simea tare nec!(it 9i asuda repet:ndu79i;
C&ui argintul gol ,ntr$un +avu...
-i nu i&butea s! ias! la liman. 0tunci, se hot!r" s!71
cheme pe poetul 0bu7/uCas 9i "i spuse;
PIa s! vedem dac! poi s! duci la cap!t o poe&ioar! care
are ca vers de "nceput aceste cuvinte;
C&ui argintul gol ,ntr$un +avu...
0tunci 0bu7/uCas, care 9i el d!duse t:rcoalc prin
prea(ma havu&ului 9i luase seama la toat! "nt:mplarea de mai
"nainte, r!spunse;
70scult 9i m! supunI
-i, spre uluirea caliAului, ticlui pe dat! stihurile ur7
m!toare;
C&ui argintul gol ,ntr$un +avu) !i
oc+ii mei cu fl&c&ri s$au aprins
Gaela dulce sufletul mi$a prins Cu$al
fericirii ei ascuns +urmu.
-e ce nu m$am putut sc+im/a un timp ,n val
de ap&) s&$i alint +o.e"te Al frumuse.ii +ar $
sau ,ntr$un pe"te) 'entru un ceas ori dou&) s&
m& sc+im/?
<aliAul nu "ncerc! s! aAle cum de 9tiuse 0bu7/uCas s! dea
versurilor lui o culoare at:ta de aidoma cu Aaptele "nt:mplate,
9i "l r!spl!ti cu d!rnicie, spre a7i dovedi mulumirea avut!.
Pe urm!, -ehere&ada ad!u$!;
71ar s! nu socoi, o, norocitule sultan, c! iscusina minii
lui 0bu7/uCas ar Ai mai str!lucit! dec:t minunata lui
stihuire din snoava ce vine acuma la r:nd.
0B.7/.a0D TI<).I/1 3ERD.RI
1
"ntr7o noapte, caliAul 'arun 0l7Ra9id, prins dc o nc7
somnie statornic!, se preumbla de unul sin$ur prin umbrele
saraiului, c:nd o &!ri pe una dintre roabele lui, pe care o iubea
peste m!sur!, c! se "ndreapt! c!tre iatacul de tain!. De lu!
dup! ea 9i intr! pc urmele ci "n iatac. , prinse atunci "n brae
9i "ncepu s7o alinte 9i s7o str:n$!, p:n! ce roabei "i c!&u v!lul
cc7o acoperea 9i p:n! ce tunica "i alunec! de pe umeri.
3!&:nd7o a9a, dorina se aprinse "n suAletul caliAului, care
vroi pe dat! s! se bucure de roaba cea Arumoas!L ci sc trase
"nd!r!t, spun:nd;
7Iart!7m! acum, o, emire al drept7credincio9ilorI D!
am:n!m pc m:ine, c!ci "n scara aceasta nu m! a9teptam c!
ai s! m! cinste9ti cu venirea ta 9i nu sunt deloc pre$!tit!.
<i m:ine, cu voia lui 0llahI ai s! m! $!se9ti parAumat! 9i
pe pat cu iasomii "nmiresmate.
0tunci 0l7Ra9id nu mai st!rui 9i se "ntoarse la plimbarea
lui.
0 doua &i, pc la aceea9i vreme, emirul "l trimise pe
*assrur, c!petenia had:mbilor, s7o vesteasc! pe roab! de
;
)a *. 0. Dal ie; 'ovestea cu califul) roa/a .i A/u$%ovas.
A!$!duit! lui venire. <i Aeti9cana tocmai avusese "n &iua aceea
un "nceput de oboseal! 9i, simindu7se mai sl!bit! 9i mai
ne"nstare dec:t oric:ndR sc mulumi, drept orice r!spuns dat
lui *assrur, care "i aminti de Aa$!duiala din a(un, s!7i
aminteasc! &icala; MHiua 9ter$e vorbele din timpul nopiiIN
"n clipa c:nd *assrur "i repeta caliAului cuvintele acestea
ale Aeti9canei, intrar! poeii 0bu7/uCas, El7Ra#a9i 9i 0bu7
*ossab. Iar caliAul se "ntoarse c!tre ei 9i le spuse;
7 D!7mi ticluii pe dat! Aiecare c:teva stihuri "n care s! Aie
cuprinse cuvintele; MHiua 9ter$e vorbele din tim7 pul nopiiI
0tunci poetul El7Ra#a9i spuse cel dint:i;
*) inim&) ia seama !i fugi de$acea
copil&) 6rumoas& fi ginga"&. -ar
f&r& pic de mil&) Ce nu vrea nici s&
dete !i nici ea s& primeasc&)
6&g&duind c& @ m&i ne .. !i$apoi)
cu nefireasc& !i dulce nep&sare)
%u$fi sc+im/& vor/a$n fapte)
Spunnd c&0 @Fiua "terge Cor/ele
spuse$n noapte(A
Pe urm! 0bu7*ossab "nainta 9i spuse;
4nima mea alearg& Spre$a
ei) in goana mare) 4ar ea se
#oac&) reaua) Cu$a mea
,nfl&c&rare.
Cnd oc+ii$mi plng) fi pieptul -e
dorul ei m& arde)
<a doar se mul.ume"te S& rada
mai departe.
-e$i amintesc ce$mi spuse) <a
,mi r&spunde$n "oapte)
Fm/indu$mi0 @Fiua
"tergeT Cor/ele spuse$n
noapte(A
<el din urm!, 0bu7/uCas, "naint! 9i spuse;
,n noaptea lini"tita) Ce
dulce se$ndoia( Ct
farmec) far& voie) 'rin
trupu$i tremura(
4n linul vnt al nop.ii) Suav$
ame.itor) 2n ram p&rea) ca
ramul F/&tnau$se u"or.
!i$au ,nceput deodat&
Su/ +ain& s&$i tresalte)
Mici) snii ei) aprin"ii)
Ca dou& rodii coapte.
-e$attea dulci alinturi) !i
#ocuri dragi) "i glume) -i/aci
purtndu$mi mna !i cu un rost
anume)
4a"macul de pe fa.&
-eodat& se$a/&tu) !i de
pe umeri) moale) 9unica
ei c&u.
!i se ivi deocLit&) 'e
#um&tate goal&) -in
roe/ia$i c&ut&) Ca
floarea din petal&.
Cum noaptea$fi co/orse A
um/relor perdea. Aprins de dor)
fi lacom) l$am spus0 @ 9e vreau a
mea(A
Ci ea fopti doar0 @MineA... 4ar
eu) a doua i) l$aduc aminte
dulce0 @6gduiala) ftii(A...
<a) ca$ntr$un vis) cu oc+ii
=nd) cu /ue coapte)
=&spunse0 @Fiua fterge
Cor/ele spuse$n noapte(A
1up! ce ascult! toate stihurile acestea, 0l7Ra9id puse s!
se dea c:te o sum! mare dc bani Aiec!rui poet, aAar! de 0bu7
/uCas, 9i porunci ca acesta s! Aie ucis numaidec:t, stri$:nd;
7Pe 0llahI e9ti "n c:rd!9ie cu acea roab!I 0ltminterca de
unde ai Ai 9tiut s! &u$r!ve9ti a9a de aidoma o "nt:mplare la
care numai eu am Aost dc Aa!G
0bu7/uCas "ncepu s! r:d! 9i r!spunse;
7<aliAul, st!p:nul nostru, uit! c! adev!ratul poet este
acela care 9tie s! $hiceasc! ceea ce este ascuns, numai din
at:ta c:t i sc spuneI -i de altminteri "nsu9i ProAetul
4asupra7i Aie ru$!ciunea 9i paceaI8 ne7a "nA!i9at dc
minune, pe noi, poeii, c:nd a spus despre noi; MPoeii, pc
orice drum ar lua7o, umbl! ca ni9te n!uci. /umai
"nchipuirea "i c!l!u&e9te, 9i diavolulI -i povcstesc 9i spun
Aapte pc carc nu le s!v:r9escIN
0l7Ra9id, la cuvintele acestea, nu st!rui s! mai ad:n7
ceasc! o tain! ca aceea 9i, dup! ce "l iert! pe 0bu7/uCas, "i
d!rui de dou! ori mai muli $albeni dcc:t le d!duse celorlali
doi poei.
1up! ce ascult! aceast! snoav!, sultanul -ahriar stri$!;
7/u, pc 0llahI eu nu l7a9 Ai iertat pc 0bu7/uCas !la, 9i7a9 Ai cercetat
taina, 9i7a9 Ai pus s! i sc taie capul unui 'uier!7v:nt ca elI /u vreau,
au&i tu, -ehere&ada, s! mai aud nimic despre de&m!atul !la care nu7i
cinstea nici pe caliAi, nici datinileI
Iar -ehere&ada spuse;
70tunci, o, norocitule sultan, s!7i povestesc snoava cu m!$arul.
*Z%0R.)
1
"ntr7o &i, un prost!nac de om, care ca toi cei de teapa lui
sunt dc7at:tea ori p!c!lii de alii, trecea prin su#, duc:nd
dup! el un m!$ar le$at cu un curmete care inea loc de
c!p!stru. .n ho iscusit "l &!ri 9i se hot!r" s!7i Aure m!$arul. "i
spuse 9i unui tovar!9 de7al lui ce are de $:nd, iar acela "l
"ntreb!;
7-i cum ai s! Aaci ca s! nu te simt! st!p:nul m!$aruluiG
'oul r!spunse;
73ino dup! mine 9i ai s! ve&i.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se luminea&! de
&iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cndfii cea de a trei sute optecea noapte
Dpuse;
... 3ino dup! mine 9i ai s! ve&i.
De apropie de t!nt!l!u pe la spate 9i, "ncet7"nceti9or,
scoase curmetele de pe $:tul m!$arului 9i 9i71 petrecu apoi
sie9i pe dup! cap, Aar! ca insul s! Ai simit ceva, 9i
1
)a *. 0. Dal ic; 'ovestea cu /o.ul fi prost&nacul
merse mai departe, ca o vit! de povar!, "n vreme ce tovar!9ul
s!u sc "ndep!rta cu m!$arul de&le$at.
<:nd se "ncredin! c! m!$arul se aAla destul de departe,
houl se opri deodat! din mersL iar omul, Aar! a "ntoarce
capul, se str!duia, smucindu71, s!71 sileasc! s! mear$!.
Dimind "ns! "mpotrivirea, se "ntoarse s!79i "ndemne vita la
drum 9i, "n loc dc m!$ar, dete cu ochii de houl le$at cu
curmetele, st:nd cu priviri ru$!toare 9i umile. -i Aii at:ta de
uluit, "nc:t r!mase cu $ura c!scat! dinaintea houluiL 9i, dup!
un r!stimp, i&buti "ntr7un sA:r9it s! "n$aime c:teva 9oapte 9i
s! "ntrebe;
7<ine e9tiG
'oul, cu $las "necat de lacrimi, stri$!;
7 Dunt m!$arul t!u, o, st!p:ne. <i povestea mca7i de7a
mir!rile. 0Al!, "ntr7adev!r, c! "n tinereea mea eram o
haimana dedat! la tot soiul de p!c!to9enii tic!loase, "ntr7o &i,
m7am "ntors acas! beat 9i, sc:rbind7o pc maic!7mea, care c:nd
m! vedea a9a, nu mai putea s!79i st!p:neasc! sup!rarea, m!
coperi cu vorbe de ocar! 9i vru s! m! alun$e din cas!. <i eu o
"mpinsei c:t colo 9i, "n beia mea, o lovii. 0tunci, m:niat! de
purtarea mea, m! blestem!, iar urmarea blestemului Au c!7mi
schimbai pe dat! "nA!i9area 9i m! preA!cui "n m!$ar. 0tunci
tu, o, st!p:ne al meu, m7ai cump!rat din su#ul dc m!$ari pe
cinci dinari, 9i m7ai inut a9a toat! vremea asta, 9i te7ai slu(it
de mine ca de o vit! de povar!, 9i m7ai "mboldit din spate
atunci c:nd, istovit, nu mai vroiam s! mer$, 9i "mi aruncai o
droaie de "n(ur!turi pc care eu n7am s! cute& niciodat! s! le
rostesc. -i7a9aI -i nu m! puteam pl:n$e "n nici un chip, de
vreme ce $raiul "mi Ausese luat 9i tot cc puteam s! Aac,
c:teodat!, dar nu prea des, era s! i&butesc c:te7un v:nt, "n
locul vorbei ce7mi lipsea. "ntr7un sA:r9it, ast!&i, de bun!
seam! c! s!rmana maic!7mea 9i7o Ai adus aminte de mine cu
p!rere dc r!u 9i pesemne c! i s7o Ai "ntors mila "n inim! 9i7o Ai
"ndemnat7o s! cear! pentru mine
"ndurarea <elui Prea"nalt. ,r, nu m! "ndoiesc deloc, numai "n
urma acestei "ndur!ri m! ve&i acuma "ntors la "nt:ia mea
"nA!i9are dc om, o, st!p:ne al meu.
)a vorbele acestea, bietul om stri$!;
7,, Arate, iart!7mi $re9elile s!v:r9ite Aa! de tine, ocroti7
tc7ar 0llahI 9i uit! $relele poveri cc te7am A!cut s! le
"nduri Aar! de voia mea. /u este i&b!vire dec:t "ntru
0llahI
-i se $r!bi s! de&noade c!p!strul cu carc era le$at houl,
9i plec! tare am!r:t spre casa Iui, unde nu i&buti s! mai
"nchid! ochii "n noaptea accea, at:ta se c!ia 9i se am!ra.
Peste vreo c:teva &ile, bietul om sc duse iar la su#ul dc
m!$ari, ca s!79i cumpcre alt m!$ar, 9i care nu7i Au mirarea
c:nd dete "n t:r$ peste m!$arul lui dint:i, aidoma la "nA!i9are
cum era "nainte de a se Ai schimbatI -i $:ndi "n sine9i; M1e
bun! seam! c! pu9lamaua asta a s!v:r9it alt! p!c!to9enieN. -i
se apropie dc m!$arul care "nccpuse s! &biere rccunosc:ndu7
1, sc aplec! la urcchca lui 9i "i stri$! din toate puterile;
7,, tic!los A!r! dc leacI iar trebuie s7o Ai nec!(it 9i s7o Ai
lovit pe mama ta, de7ai Aost iar!9i preschimbat "n m!$ar.
<i, pe 0llahI nu eu am s! te mai cump!r acumaI
-i, m:nios, "l scuip! "n ochi 9i plcc! s!79i cumpcre alt
m!$ar, dovedit ca n!scut dintr7un tat! 9i dintr7o mam! dc
neam m!$!resc.
-i, tot "n noaptea aceea, -ehere&ada mai spuse;
DETT H,BEI10 PRI/D0 <. ,<0R0
1
Dc poveste9te c! 'arun 0l7Ra9id, caliAul drept7credin7
cio9ilor, s7a dus "ntr7o &i s!79i Aac! odihna dc dup! mas! "n
iatacul soiei sale Dett Hobeida 9i, d:nd s! se tol!neasc! pe
1
)a *. 0. Dalic; 'ovestea cu Sitt$Fu/eida fi A/u$
\usuf.
pat, a b!$at dc seam! c!, chiar Ia mi(locul patului, se aAla o
pat! "ntins!, "nc! proasp!t!, pat! care, Aar! de cea mai mic!
"ndoial!, era de la Dett Hobeida. <:nd o v!&u, lumea se
"nne$ur! dinaintea ochilor caliAului, care sc m:nie peste
m!sur!. Porunci numaidec:t s! vin! Dett Hobeida 9i, cu
privirile Aul$er:nd dc m:nie 9i cu barba tremur:nd, "i stri$!;
7<e7i pata asta dc pe patul nostruG
Dett Hobeida "9i aplec! ochii spre pata cu buclucul 9i
spuse;
7Este s!m:n! de b!rbat o, emire al drept7credincio9ilorI
EI ip!, abia7abia mai st!p:nindu79i clocotul m:niei;
7-i poi cumva s! m! l!mure9ti cum dc7a a(uns asemenea
lucru, "nc! proasp!t, pe patul t!u, "n carc n7am mai stat de
mai bine de7o s!pt!m:n!G
Ea stri$!, tulburat! cu totul;
7/cprihana7i cu mine 9i "mpre(urul meu, o, emire al drept7
credincio9ilorI /u cumva m! b!nuie9ti de prea7 curvicG
0l7Ra9id spuse;
7Te b!nuiesc, 9i7am s! chem numaidec:t s! vin! aici
cadiul 0bi7QussuA, ca s! cercete&e lucrul 9i s!7mi spun!
care7i p!rerea lui. -i, pe cinstea str!mo9ilor no9triI o,
Aiic! a mo9ului meu, n7am s! m! dau "nd!r!t de la nimic,
dac! ai s! ni dovedit! vinovat! de c!tre cadiuI
<:nd veni cadiul, 0l7Ra9id "i spuse;
7,, 0bi7QussuA, ia s!7mi spui ce poate Ai cu adev!rat pata
aceastaI
<adiul se apropie de pat, "9i puse de$etul "n mi(locul
petei, "l duse apoi "n dreptul ochilor, apoi "n dreptul nasului,
9i spuse;
7Este s!m:n! de b!rbat, o, emire al drept7credincio9ilorI
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cndfii cea de a trei sute opteci fi una noapte
Dpuse;
... o, emire al drepc7credincio9ilorI
El "ntreb!;
71e unde poate s! Aie G
<adiul, tare uluit 9i nevoind s! rosteasc! vreo vorb! cc i7ar
Ai atras vr!(m!9ia apri$ei Dett Hobeida, ridic! Aruntea spre
tavan ca pentru a cu$eta 9i &!ri "ntr7o scobitur! aripa unui
liliac $hemuit acolo. -i7a9a, un $:nd m:ntuitor "i str!lumin!
mintea, 9i spuse;
71!7mi o lancie, o, emire al drept7credincio9ilorI
<aliAul "i dete o lancie 9i 0bi7QussuA str!punse cu ea
liliacul, care c!&u $reoi. 0tunci cadiul spuse;
7,, emire al drcpt7crcdincio9ilor, c!rile doAtorice9ti ne
"nva! c! s!m:na liliacului sc aseam!n! de7a mirarea cu
cea a omului. /u "ncapc "ndoial! c! Aapta a Aost s!v:r9it!
de liliacul accsta, la vederea m:ndrei Dett Hobeida ador7
mite. 0i v!&ut 9i tu c! l7am pedepsit cu moartea.
)!murirea accasta "l mulumi pe deplin pc caliA, care,
ncmai"ndoindu7sc dc nevinov!ia soiei sale, "l coperi pe cadiu
cu daruri, "n semn dc r!splat!. Iar Dett Hobeida, la r:ndu7i,
peste m!sur! dc Aericit!, "i Aacu daruri str!lucitc 9i "l poAti s!
r!m:n! s! m!n:ncc cu ea 9i cu caliAul ni9te poame 9i ni9te
truAandale ce7i Auseser! aduse.
<adiul se a9e&!, a9adar, "ntre caliA 9i Dett Hobeida, pe
chilim, iar Dett Hobeida cur!! o banan! 9i, "ntin&"ndu7i7o, "i
spuse;
7*ai am "n $r!dina mea 9i alte roade, rare la aceast!
vreme a anuluiL dore9ti asemenea roade, "n locul
bananelorG
El r!spunse;
7Eu am statornic obicei, o, st!p:n! a mea, s! nu rostesc
(udec!i "n lips!. 09a c!, mai "nt:i trebuie s! v!d acele
roade, spre a le asemui cu truAandalele dc aici, 9i numai dup!
aceea s!7mi dau p!rerea asupra bun!t!ii lor.
Dett Hobeida trimise numaidec:t s! sc culca$! 9i s! sc
aduc! truAandalele din $r!dina ei 9i, d:ndu7i7le cadiului s! le
$uste, "l "ntreb!;
7<are dintre aceste poame "i plac mai mult acumaG
<adiul &:mbi cu un aer "nele$!tor, "l privi pe caliA,
apoi pe Dett Hobeida, 9i spuse;
7Pe 0llahI r!spunsul este tare anevoiosI 1c7a9 &icc c!7mi
place mai mult una dintre aceste roade, a9 os:ndi7o
totodat! pe cealalt!, 9i m7a9 prime(dui s!7mi Aac! vreo
tulburare dc p:ntece, prile(uit! de ciuda poamelor
"mpotriva mea.
0u&ind r!spunsul, 0l7Ra9id 9i Dett Hobeida se pornir! pe
un r:s de se pr!bu9ir! pe spate.
Iar -ehere&ada, v!&:nd dup! anumite semne c! sultanul -ahriar p!rea
mai de$rab! c! ar Ai vroit s7o os:ndeasc! Aar! mil! pe Dett Hobeida, pun:nd
"n seama ei vina, sc $r!bi, ca s!7i schimbe $:ndurile, s!7i povesteasc!
snoava urm!toare;
B0RBZT.- D0. JE*EI.-<Z
1
De poveste9te, printre Aeluritele snoave despre marele
<hosruS, "mp!ratul Persici, c! acestui "mp!rat "i pl!cea tare
mult pe9tele. "ntr7o &i, pe c:nd sta pe terasa palatului
"mpreun! cu soia sa, preaArumoasa -irin, veni la el un pescar
s!7i aduc! "n dar un pe9te mare 9i Arumos din cale7aAar!.
"mp!ratul, bucuros dc dar, porunci s! i se dea pescarului patru
mii dc drahme. <i preaArumoasa -irin,
1
)a *. 0. Dalie; 'ovestea cu !irin fi pescarul.
L
C+osru 7 "mp!ratul persan <hosrocs II, carc a domnit intre +?76>8L povestea
dra$ostei dintre el 9i soia sa -irin a constituit tema multor opere pocticc.
care niciodat! nu se "mp!case cu Ailotimia prea darnic! a
"mp!ratului, a9tept! s! plece pescarul 9i spuse;
7/u este "n$!duit s! Aii a9a de risipitor "nc:t s!7i dai unui
pescar patru mii dc drahme numai pentru un pe9te. Trebuie
numaidec:t s!7i iei banii "nd!r!t, altminteri, de aci "nainte,
toi cei care "i vor mai aduce vreun dar au s!79i salte
n!de(dile de la preul acesta "n susL 9i n7ai s! poi s! Aaci
Aa! n!de(dilor lorI
"mp!ratul <hosru r!spunse;
70r Ai de ru9ine pentru un "mp!rat s! ia "nd!r!t ceea ce a
dat. D! uit!m, a9adar, ceea ce s7a petrecutI
<i -i rin r!spunse;
7/uI nu se poate s! la9i lucrurile a9aI Este un mi(loc de a
lua banii "nd!r!t, Aar! ca pescarul ori altcineva s! aib! ce
c:rti. /u ai dec:t s!71 chemi "napoi pc pescar 9i s!71
"ntrebi; MPe9tele pe care mi l7ai adus este de parte
b!rb!teasc! ori de parte Aemeiasc!GN 1ac! r!spunde c!
este de parte b!rb!teasc!, i71 dai "nd!r!t 9i7i spui; MEu
vreau unul de parte Aemeiasc!NL iar dac! spune c! este de
parte Aemeiasc!, i71 dai tot a9a "nd!r!t 9i7i spui; MEu vreau
unul de parte b!rb!teasc!IN
"mp!ratul <hosru, care o iubea cu o dra$oste peste m!sur!
pe Arumoasa -irin, nu vroi s7o supere 9i, m!car c! plin de
p!rere de r!u, se $r!bi s! Aac! ceea ce "l sA!tuise ea. /umai c!
pescarul era om ascuit la minte 9i la limb!, a9a "nc:t atunci
c:nd <hosru, "ntorc:ndu71 din cale, "l "ntreb!; MPe9tele este
de parte b!rb!teasc! ori departe Aemeiasc!N, el s!rut!
p!m:ntul 9i spuse;
7Pe9tele acesta, o, *!ria Ta, este A!t!l!uI
)a aceste cuvinte, <hosru se umAl! de desA!tare 9i "ncepu
s! r:d!, pe urm! porunci c!m!ra9ului s! dea pescarului opt
mii dc drahme, "n loc de patru mii. Pescarul se duse cu
c!m!ra9ul care "i num!r! cele opt mii de drahme, puse banii
"n sacul ce7i slu(ise la aducerea pe9telui 9i plec!.
1a c:nd a(unse "n curtca palatului, l!s!, ca din neb!$are
de seam!, s! cad! din sac o drahm! de ar$int. Pe dat! sc
repe&i s!79i pun! sacul (os, s! caute acea drahm! 9i, c:nd o
$!si, s! dea semne de mare mulumire.
,r, <hosru 9i -irin "l priveau dc pe teras! 9i v!&ur! cele
ce se petrecur!. 0tunci -irin, bucuroas! de prile(ul ce i se
ivea, stri$!...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! sc
luminea&! dc &iu! 9i t!cu sAioas!.
... -irin stri$!;
7Ia te uit! ce mai pescarI *are c:rp!no9enic dc omI Dcap!
o drahm! pe (os 9i, "n loc s7o lase acolo ca s7o $!seasc!
vreun s!rman, el at:ta7i de nemernic "nc:t o adun!
numaidec:t, ca nu cumva s! sc bucure de ea vreun biet
nevoia9.
)a cuvintele acestea, <hosru sc simi atins p:n! "n suAlet
9i, trimi:nd dup! pescar, "l mustr!;
7,, Aiin! nevolnic!, de bun! seam! c! nu e9ti om, de
vreme ce ai un suAlet at:ta de mi9elI 0re s! te piard!
&$:rcenia care te7a "ndemnat s! la9i (os un sac plin cu aur
ca s! caui o am!r:t! de drahm! c!&ut! spre norocul
vreunui nevoia9I
0tunci pescarul s!rut! p!m:ntul 9i r!spunse;
71eie7i 0llah via! lun$! "mp!ratului nostruI 1e7am luat
de pc (os acea drahm!, n7am Aacut7o din pricin! c! a9 pune
marc pre pc o drahm!, ci pentru c! "n ochii mei ea arc o
mare "nsemn!tate. 0u nu poart! drahma aceea pe o parte
chipul "mp!ratului, iar pc cealalt! numele luiG /7am vrut
s7o las c!lcat! cumva "n picioare de vreun trec!tor.
-i m7am $r!bit s7o ridic, urm:nd astAel pilda "mp!ratului ce
m7am ridicat din !r:n! pe mine, cel care de7abia dac!
prcuicsc c:t o drahm!.
R!spunsul acesta at:ta de mult "i pl!cu "mp!ratului "nc:t
porunci s! i se mai dea patru mii de drahme pescarului, 9i lc
porunci crainicilor s! stri$e prin toat! "mp!r!iaL M/iciodat!
s! nu te la9i c!l!u&it de sAatul AemeilorI <!ci cel care se ia
dup! ele s!v:r9e9te dou! $re9eli, vr:nd s! "ndrepte o (um!tate
de $re9eal!IN
Dultanul -ahriar, dup! ce ascult! snoava, spuse;
7Tare7mi place cum s7a purtat <hosru, precum 9i ne"ncrederea lui "n
Aemei. Ele sunt pricina multor neca&uriI
<i -ehere&ada, &:mbind a r:de, 9i "ncepuse;
O*PZR2E0)0
1
"ntr7o noapte, caliAul 'arun 0l7Ra9id se pl:n$ea de
nesomnia lui Aa! de vi&irul %iaAar 9i de sp!tarul *assrur,
c:nd deodat! *assrur i&bucni "ntr7un hohot dc r:s. <aliAul "l
privi "ncrunt:nd din spr:ncene 9i "i &ise;
7-i de ce r:&i a9aG 1e nebunie sau dc bat(ocur!G
*assrur r!spunse;
7/u, pe 0llahI o, emire al drept7credincio9ilor, (ur pe
nemo9tenia ta cu ProAetulI dac! r:d, nu r:d nicidecum ca
urmare a vreuneia din acele pricini, ci numai pentru c! mi7
am adus aminte dc ni9te vorbe de duh ale unuia, Ibn 0l7
Karabi, "n (urul c!ruia se str:nsese lumea roat!, ieri, pe
malul Ti$rului, ca s!71 asculte.
<aliAul spuse;
71ac!7i a9a, d! Au$a iute 9i caut!7mi71 pe Ibn 0l7 Karabi
!sta. Poate7o i&buti el s!7mi mai u9ure&e oleac! inima.
1
)a *. 0. Dalie; 'ovestea cu Masrur "i i/n ali$
Kari/i.
/umaidec:t *assrur aler$! pe urmele duhliului de Ibn 0l7
Karabi 9i, dac!71 $!si, "i spuse;
7I7am vorbit de tine caliAului, care m7a trimis s! te caut 9i
s! te duc la el, ca s!71 Aaci s! r:d!.
Ibn 0l7Karabi r!spunse;
70scult 9i m! supun.
*assrur ad!u$!;
71a, de bun! seam! c! vreau s! te duc la caliA, ci,
bine"neles, te duc numai dac! ai s!7mi dai trei p!ri din
ceea ce o s!7i d!ruiasc! el drept r!splat!.
Ibn 0l7Karabi spuse;
7E prea mult. "i dau dou! treimi pentru osteneala ta.
0t:ta7i de7a(uns.
*assrur, dup! ce se codi, chipurile, oleac!, p:n! la urm!
l!s! cum spusese 0l7Karabi 9i "l duse la caliA. 0l7Ra9id, c:nd
"l v!&u "n pra$, "i spuse;
7Hice7se c! 9tii s! spui vorbe tare de duh. Ia deap!7n!7le,
ca s! le vedem. <i s! 9tii bine c!, de nu i&bute9ti s! m!
Aaci s! r:d, tc7a9teapt! o $:rb!ceal! stra9nic!.
Prime(dia aceea avu ca urmare c!7i "n$he! cu totul is7
teia lui Ibn 0l7Karabi, care nu mai 9tiu s! n!scoceasc! dec:t
ni9te Aleacuri nevoiniceL iar 0l7Ra9id, "n loc s! r:d!, simi
cum "i spore9te veninul 9i, p:n! la urm!, stri$!;
7D! i sc dea o sut! de lovituri la t!lpile picioarelor, ca s! i
se mute "n picioare s:n$ele care i7a astupat creieriiI
/umaidec:t Ibn 0l7Karabi Au "ntins pe (os 9i "ncepur! s! i
se care lovituri num!rate la t!lpile picioarelor. 1eodat!, c:nd
num!rul loviturilor a(unse la trei&eci, Ibn70l7Karabi stri$!;
70cum s! i se numere lui *assrur, dup! "nele$erea dintre noi, celelalte
dou! treimi care au mai r!masI
Dtr!(erii, atunci, la un semn al caliAului, "l "nh!ar! pe
*assrur, "l a9tcrnur! pe (os 9i "ncepur! s!71 Aac! s!
simt: pc t!lpile picioarelor usturimea loviturilor. <i, de la
cele dint:i lovituri, *assrur stri$!;
7 Pe 0llahI m! mulumesc numai cu o treime, ba chiar 9i
numai cu un sAert, 9i7i las lui restul.
)a cuvintele acestea, caliAul se porni pc un r:s de se
r!sturn! pe spate, 9i porunci s! li se dea c:te o mie de dinari
Aiec!ruia dintre cei doi pedepsii.
Pe urm!, -ehere&ada nu vroi s! lase noaptea s! treac! Aar! a mai povesti
9i snoava urm!toare;
10D<Z).) 1E -<,0)0
1
,dat!, un ins, a c!rui meserie era de a t!ia Arun&e la c:ini
9i de a tr!i pe spinarea altora, se $:ndi s! se Aac! dasc!l de
9coal!, m!car c! habar n7avea nici s! citeasc!, nici s! scrie,
socotind c! d!sc!lia7i sin$ura meserie ce7i putea "n$!dui s!
c:9ti$e bani Aar! s! Aac! nimicL c!ci toat! lumea 9tie c! poi s!
Aii dasc!l de 9coal! 9i s! n7ai habar nici de re$uli, nici de cele
mai de seam! cuno9tine despre limb!L e de a(uns s! Aii destul
de iste "nc:t s!7i Aaci pe ceilali s! crcad! c! e9ti un mare
$r!m!ticL 9i se 9tie c! un $r!m!tic "nv!at este dc obicei un
biet om "n$ust la minte, m!r$init, cic!litor, neispr!vit 9i
neputincios. 09a c! haimanaua noastr! se "nchipui dasc!l de
9coal!, 9i nu trebui s!79i dea alt! osteneal! dec:t s!79i
sporeasc! num!rul "nv:rtiturilor 9i al m!rimii turbanuluiS,
precum 9i pe accea de a deschide "n aAundul unei ulicioare o
sal!, pc care o "mpodobi cu table dc scris 9i cu alte asemenea
lucruri, 9i unde "9i a9tept! mu9terii.
1
)a *. 0. Dalie; 'ovestea cu dasc&lul agramat.
>
)a *. 0. Dalie; *!rimea turbanului indica nivelul intelectual ridicat al
c!rturarului care "l purta.
,r, v!&:nd un rurban at:ta de m!re, locuitorii din mahala
nu se mai "ndoir! de 9tiina vecinului lor 9i se $r!bir! s!79i
trimit! copiii la el.
"n clipita accasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se luminea&! de
&iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cndfii cea de a trei sute opteci fi treia noapte
Dpuse;
se $r!bir! s!79i trimit! copiii la el.
"ns! el, ne9tiind nici s! citeasc!, nici s! scrie, $!sise un
mi(loc $ro&av de dibaci spre a ie9i din "ncurc!tur!; "i punea
pe copiii care mai 9tiau oleac! s! citeasc! 9i s! scrie s!7i
"nvee pe cei care nu 9tiau chiar nimic, "n vreme ce el se
prcAacca c!7i suprave$hea&!, c! "ncuviinea&! ce &ic ei ori c!
dimpotriv!.
-i iac!7a9a 9coala "nAlorea, iar ne$ustoriile dasc!lului
luar! o "nA!i9are minunat!.
"ntr7o &i, pc c:nd el sta cu nuiaua "n m:n! 9i "9i bulbuca
ochii amarnic asupra micuilor topii de spaim!, intr! "n sal! o
Aemeie cu o scrisoare "n m:n!. De "ndrept! c!tre dasc!l, ca s!7
1 roa$e s! i7o citeasc!. Iar dasc!lul nu 9tia ce s! Aac! s! scapc
de7o asemenea "ncercareL 9i se ridic! &orit, d:nd s! plece. <i
Aemeia "l opri, ru$:ndu71 Aierbinte s!7i citeasc! scrisoarea
"nainte de a pleca. 1asc!lul r!spunse;
7/u pot s! mai stau; mue&inul a 9i vestit ceasul ru$!ciunii
de amia&!, 9i trebuie s! m! duc la moschee.
Jemeia "ns! nu vroi s!71 lase 9i "i spuse;
70llah Aie cu tineI scrisoarea mi7a Aost trimis! de soul
meu, care c plecat de cinci ani, 9i numai tu, "n toat!
mahalaua, 9tii s! cite9ti.
-i "l sili s! ia scrisoarea.
1asc!lul Aii nevoir atunci s! desAac! scrisoareaL o inea
"ns! pe dos 9i, "n marea "ncurc!tur! "n care se aAla, "ncepu s!7
9i "ncrunte spr:ncenele, privind literele, s!79i suceasc! pe cap
turbanul 9i s! asude de trud!.
3a&:ndu71 a9a, biata Aemeie $:ndi; M/u mai "ncapc
"ndoial!I dac! dasc!lul e at:ta de &druncinat, pesemne c! a
citit ve9ti rele. ,, ce nenorocireI poate c! soul meu a muritGN
Pc urm!, plin! de "n$ri(orare, "i spuse dasc!lului;
7Jie7i mil!I nu7mi ascunde nimicI 0 muritG
1rept r!spuns, dasc!lul ridic! Aruntea oarecum $:nditor 9i
p!str! t!cerea. Ea stri$! atunci;
7,, ce nenorocire pe capul meuI s!7mi sA:9iu oare haineleG
El r!spunse;
7DA:9ie7leI
Ea "ntreb!, peste m!sur! de ncc!(it!;
7D! m! bat cu palmele "n cap 9i s!7mi &$:r:i obra(iiG
El r!spunse;
71!7i palme 9i &$:rie7i obra(iiI
)a cuvintele acestea, biata Aemeie sc repe&i aAar! din
9coal! 9i aler$! la casa ei, pe care o umplu cu bocete. Iar
vecinii toi venir! "n Au$! 9i "ncepur! s7o m:n$:ie, dar cu
totul &adarnic. Tocmai atunci, o rud! de7a neAericitei intr!,
v!&u scrisoarea 9i, dup! ce o ceti, "i spuse Aemeii;
71a cine7a putut s!7i spun! c! soul t!u a muritG In
scrisoare nu se aAl! a9a ceva. Ia uite ce scrie aici;
@'rime"te salamalecul "i ur&rile mele( *) fiic& a unc+iului meu)
afl& c& sunt /ine s&n&tos "i c& n&d&#duiesc s& m& ,ntorc la tine
pn&$n cincispreece ile. Ci) pn& atunci) ,.i trimit) ca s&$.i
dovedesc c& nu te$am uitat) o pn& de in) ,nfa"urat& ,ntr$o p&tur&.
2assalam(A
Jemeia atunci lu! scrisoarea 9i se "ntoarse la 9coal!, ca s!7
1 mustre pe dasc!l c! o minise. II $!si st:nd "n pra$ul u9ii 9i
"i spuse;
70u nu i7e pic de ru9ine s7o "n9eli a9a pe o biat! Aemeie 9i
s!7i veste9ti c! soul ei a murit, c:nd "n scrisoare st! scris
c! soul meu are s! se "ntoarc! "n cur:nd 9i c! "mi trimite
mai "nainte o p:n&! de in "nA!9urat! "ntr7o p!tur!G
)a aceste cuvinte, dasc!lul r!spunse;
71e bun! seam!, o, biat! Aemeie, ai dreptate s! m! ceri.
<i iart!7m!, c!ci "n clipa "n care ineam "n m:n! scrisoarea
eram tare $r!bit 9i, citind7o cam la repe&eal! 9i pc s!rite,
am cre&ut ca p:n&a 9i p!tura erau o amintire ce i7o
trimeteau din lucrurile soului t!u mort.
-ehere&ada spuse apoi;
DTI'.RI)E 1E PE , <0*0-0
1
De poveste9te c! El70min, Aratele caliAului El7*amun,
duc:ndu7sc "ntr7o &i "n ospeie la mo9u7s!u, &!ri o roab! tare
Arumoas!, carc c:nta din l!ut!L 9i se "ndr!$osti de ea. Iar
unchiul lui El70min b!$! de seam! "ndat! c:t de mult "l
tulburase roaba pe nepotul s!uL 9i, ca s!7i Aac! un dar pl!cut,
a9tept! mai "nt:i ca t:n!rul s! plece, apoi "i trimise roaba,
"nc!rcat! cu $iuvaieruri 9i "mbr!cat! "n haine scumpe. El7
0min socoti "ns! c! mo9u7s!u se 9i bucurase de prima p:r$! a
Aeti9canei 9i c! i7o d!ruia $ustat!L c!ci "l 9tia peste poate dc
lacom la poame "nc! acri9oare. 09a "nc:t nu vroi s! primcasc!
roaba 9i i7o trimise "nd!r!t, "mpreun! cu o scrisoare "n care "i
spunea c! o poam! mu9cat! de $r!dinar "nainte de a Ai coapt!
nu mai "ndulce9te $ura cump!r!torului.
0tunci mo9u7s!u "i porunci Aeti9canei s! se de&bracc cu
totul, "i puse "n m:n! l!uta 9i o trimise iar!9i la El70min,
S )a *. 0. Dalie; 'ovestea cu A1i$Amiu fi roa/a.
"mbr!cat! numai "ntr7o c!ma9! dc m!tase pe care str!luceau,
scrise cu litere de aur, urm!toarele stihuri;
Comoara ce$o ascund ,n um/ra mea %$a
fost atins& dect de privirea Ce doar a
vrut s$o cercetee$a.a) S&$i pre.uiasc&
doar des&vr"irea.
<:nd v!&u nurii roabei "mbr!cate "n acea c!ma9! str!ve&ie
9i c:nd citi acele stihuri, El70min nu mai avu nicio pricin! s!
n7o doreasc! 9i primi darul care "l cinstea "ntru totul.
-ehere&ada, "n noaptea aceea, mai spuse;
DTI'.RI)E 1E PE , <.PZ
1
"ntr7o &i, caliAul El7*otaCa##cl a c!&ut bolnav 9i Qahia
>
,
doAtorul lui, i7a scris ni9te leacuri at:ta de minunate, "nc:t
boala s7a risipit 9i caliAul s7a vindecat. 0tunci, din toate
p!rile, au "nceput s! cur$! darurile de Airitisire c!tre caliA.
,r, "ntre alte pe9che9uri, caliAul primi de la Ibn7Kahan, ca
plocon, o Aat! t:n!r! 9i neatins!, cu s:ni mai m:ndri ca
rodiile. ,dat! cu Arumuseea, Aata "i mai aducea caliAului,
c:nd i se "nA!i9!, 9i o minunat! caraAa de cle9tar, plin! cu un
vin de soi.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se luminea&! de
&iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cndfit cea de a trei sute opteci fi patra noapte
Dpuse;
1
I.a *. 0. Dal ic; 'ovestea cu ali$MutevaJili fi i/n DaJan.
;
)i *. 0. Dalic, numele doctorului este Iulian 9i este "nsoit dc urm!toarea
not!; MIuhann ibn Bahti9u 7 unul din membrii Aamiliei de doctori sirieni care s7au
bucurat dc o mare Aaim! pe vremea primilor caliAi abbasi&iN.
Jata inea caraAa "ntr7o m:n!, iar "n cealalt! m:n! o cup!
de aur, pc care, cu litere de rubin, erau scrise aceste stihuri;
Care dictam) sau care teriac Se poate$
asemui oarec&nd Cu vinu$acesta) ne$
ntrecutul leac Al relelor din trupuri fi
din gnd?
,r, prea"nv!atul doAtor Qahia sc aAla "n acea clip! l:n$!
caliA. <itind stihurile, "ncepu s! r:d! 9i "i spuse caliAului;
7Pc 0llahI o, emire al drept7credincio9ilor, Aeti9cana
aceasta 9i doAtoria ce7i aduce au s! Aac! pentru "ntremarea
ta mai mult dcc:t toate leacurile cele de demult 9i cele din
vremile noastreI
Pc urm!, -ehere&ada, Aar! s! sc opreasc!, "ncepu numaidec:t snoava
urm!toare;
<0)IJ.) O/ <,-
1
"nt:mplarea aceasta ne7a r!mas de la vestitul c:nt!re Isac
din *ossul
>
, carc poveste9te;
7Ie9isem t:r&iu "ntr7o noapte de la un &aiaAet la caliAi.il El7
*amun 9i, cum eram tare "mbul&it de un mic &or ce m!
s:c:ia, o luai pe7o ulicioar! "n carc nu se vedea nicio lu7
min!, m! apropiai de un &id 9i A!cui cc A!cui. Tocmai
ispr!visem, c:nd, "n be&na aceea, simii c! "mi cade ceva
pe cap. D!rii "n l!turi, uluit de7a binelea, apucai lucrul
acela 9i, pip!indu71 pe toate p!rile, b!$ai de seam!, spre
marea mea nedumerire, c! era un co9 mare, sp:n&urat la
cele patru urechi ale lui cu o Ar:n$hie cc at:rna dc pe cas!.
"l mai
1
. *, 0. Dalie; 'ovestea cu 4s+aJ MosulsJi.
; 4sac din Mossul) Aiul lui Ibrahim din *ossul, 9i cl c:nt!re 9i mu&ician vestit. 0
murit "n 8E sau 8+?.
pip!ii oleac! 9i v!&ui c! era c!ptu9it cu m!tase pe dinl!untru
9i "mpodobit cu dou! perne ce miroseau Arumos.
,r eu, cum b!usem mai mult ca dc obicei, m! simii ispitit
de mintea mea cea beat! s! m! sui 9i s! m! a9e& "n co9ul ce se
"nA!i9! sin$ur odihnei mele. /u7mi mai putui "nAr:na ispita 9i
m! aciuai "n co9. -i numaidec:t, p:n! a mai apuca eu s! sar
"nd!r!t aAar!, m! 9i simii ridicat re7 pede7repede p:n! sus la
mar$inea terasei, unde Ausei s!ltat, Aar! nicio vorb!, de patru
Aeti9cane care m! l!sar! (os pe teras! 9i m! poAtir! s! mer$
dup! clc. .na mer$ea "naintea mea cu o A!clie "n m:n!, iar
celelalte trei se aineau la spate, silindu7m! s! cobor o scar!
de marmur! 9i s! intru "ntr7o sal! de o m!reie asemenea
numai cu cea de la saraiul caliAului. -i $:ndeam "n mintea
mea; MPesemne c! sunt luat drept altcineva, cu care 9i7or Ai
dat "nt:lnire "n noaptea aceastaI 0llah are s! limpe&easc!
lucrurile.N
Pe c:nd eu m! aAlam "n starea aceea de nedumerire, o
perdea mare de m!tase ce ascundea o parte din sal! se trase la
o parte 9i &!rii atunci &ece copile minunate, cu boiurile
subirele, cu trupurile Aar! de seam!n, unele purt:nd A!clii,
altele c!ui de aur "n care ardeau nardul 9i aloele. In mi(locul
lor p!9ea o codan! ce7ar Ai A!cut p:n! 9i stelele s! p:lp:ie de
pi&m!. De le$!na "n mers 9i privea $ale9 "n l!turi, de s! Aac!
s! &boare p:n! 9i suAletele cclc mai $reoie. ,r eu, c:nd o
v!&ui, s!rii pe cele dou! picioare7 ale mele 9i m! temenii
dinainte7i p:n! la p!m:nt. Iar ea se uit! la mine, "mi &:mbi 9i
"mi spuse;
7Bine ai venit, oaspeteI
Pe urm! se a9e&! 9i, cu $las r!pitor, "mi spuse;
7-e&i, Wa sidiI
Eu m! a9e&ai, cu beia vinului de mult risipit! 9i "nlocuit!
cu o ameeal! "nc! 9i mai $rea. Iar ca "mi spuse;
7-i cum ai A!cut dc7ai venit pe ulia noastr! 9i de te7ai suit
"n co9G
Eu r!spunsei;
7,, st!p:n! a mea, &orul tainic al l!untrurilor mele m7a
"ndemnat p:n! "n uli!L pe urm! vinul m7a A!cut s! m! sui
"n co9L iar acum bun!tatea ta m7a adus "n aceast! sal!,
unde Aarmecele talc au pus alt! ameeal! "n locul beiei din
mintea mea.
)a cuvintele acestea, Aeti9cana, v!dit mulumit!, m!
"ntreb!;
7<c meserie ai tuG
Eu m! Aerii s!7i spun c! sunt c:nt!reul 9i mu&icianul
caliAului, 9i "i r!spunsei;
7Dunt es!tor "n su#ul es!torilor din Ba$dad.
Ea "mi spuse;
7Purtarea ta este aleas! 9i Aace cinste su#ului es!torilor.
1aca la ea mai adau$i cumva 9i cunoa9terea poe&iei, n7are
de ce s! ne par! r!u c! te7am primit printre noi. -tii
versuriG
Eu r!spunsei;
7-tiu.
Ea &ise;
7Dpune7ne c:teva.
R!spunsei;
7,, st!p:n! a mea, oaspetele este totdeauna oleac! tulburat
dc primirea ce i se Aace. 1!7mi, a9adar, cura(, "ncep:nd tu
mai "nt:i s! ne spui c:teva poe&ii care7i plac.
Ea "mi r!spunse;
7Bucuroas!I
-i numaidec:t spuse o sum! de poe&ii minunate, de7ale
poeilor mai de demult, ca 0mriSl#ais, Hohair, 0ntara,
/abi$ha, 0mru ben Kalthum, TharaAa 9i -anAara, 9i de7ale
poeilor mai apropiai de vremea noastr!, precum 0bu7/uCas,
El7Ra#a9i, 0bu7*ossab 9i alii. Iar eu m! simeam tot pe7
at:ta de Aermecat dc darul s!u de a spune versuri, pe c:t eram
de uimit de Arumuseea ei. Pe urm! "mi spuse;
7/!d!(duiesc c! i7a trecut tulburarea.
Eu spusei;
71aI pe 0llahI
-i alesei, la r:ndu7mi, dintre versurile ce le 9tiam, pe cele
mai $in$a9e, 9i i le procitii cu mult! simire. <:nd sA:r9ii, "mi
spuse;
7Pc 0llahI habar n7aveam c! sc $!sesc oameni cu $usturi
at:ta de alese "n su#ul es!torilor.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! sc luminea&! dc
&iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cnd fa cea de a trei sute opteci fi cincea noapte
Dpuse;
... oameni cu $usturi at:ta de alese "n su#ul es!torilor.
1up! care Au pus! masa, la care nu se precupeir! nici
Aructele, nici AlorileL 9i ea "ns!9i m! "mbia cu cele mai bune
buc!i. -i7apoi, dup! ce masa Au ridicat!, sc aduser! b!uturile
9i cupcle, 9i ea "ns!9i "mi turn! s! beau 9i "mi spuse;
7Iat! ceasul cel mai prielnic pentru stat la taiAas. -tii
pove9ti ArumoaseG
Eu m! plccai dinaintea ci 9i7i istorisii numaidec:t o
sumedenie dc 9otii piperate despre cr!imi, despre saraiu7 rile
9i despre obiceiurile lor, p:n! ce ea m! opri deodat! ca s!7mi
spun!;
7<hiar c! m! minune& p:n! peste m!sur! s! v!d un es!tor
care 9tia a9a de bine obiceiurile domnilorI
Eu r!spunsei;
7/u c deloc de mirare, de vreme cc sunt vecin cu un om
minunat carc are u9a deschis! la caliA 9i care, "n ceasurile
de r!$a&, e bucuros s!7mi "mpodobeasc! mintea cu toate
c:tc le 9tie.
Ea "mi spuse;
71ac!7i a9a, m! minunea&! tot at:ta de mult darul t!u de a
ine minte a9a de bine ni9te am!nunte at:ta de aidoma.
Iac!7a9aI Iar eu, adulmec:nd aburii de nard 9i de aloc ce
"mb!ls!mau sala, 9i privind7o pe acea $a&el!, 9i ascul7 t:nd7o
cum "mi vorbea din ochi 9i din bu&e, m! simeam p:n! peste
poate de mulumit 9i $:ndeam "n sine7mi; M<e7ar Aace caliAul,
dc7ar Ai aici, "n locul meuG 1e bun! seam! c! nu 9i7ar mai
putea st!p:ni tulburarea 9i s7ar l!sa r!pit de dra$osteIN
Jeti9cana "mi spuse iar!9i;
7<hiar c! e9ti un om ales, mintea "i este "mpodobit! cu
Aoarte Arumoase cuno9tine, iar purtarea ta este c:t sc
poate de subire. /u7mi mai r!m:ne s!7i cer dec:t un
lucru.
Eu r!spunsei;
7Pe capul 9i pc ochii meiI
Ea spuse;
709 vrea s!7mi c:ni c:teva versuri, "nsoindu7te cu l!uta.
,r eu, c:nt!re de meserie, nu aveam niciun cheA s! m!
apuc de c:ntat, a9a c! r!spunsei;
7<:ndva am "ncercat 9i eu me9te9u$ul c:nt!rii ci, "ntruc:t
nu am a(uns la niciun c!p!t:i mai de soi, am socotit c! e
mai cuminte s! m! las. *i7ar pl!cea, "ntr7adev!r, s! m!
supun dorinei tale, ci iertarea pe care o cer se "ntemeia&!
pe ne9tiina mea. "n ce te prive9te, "ns!, o, st!p:n! a mea,
totul "mi arat! c! $lasul t!u trebuie s! Aie des!v:r9it dc
ArumosI 09a c!, dc7ai vrea, c:nt!7ne tu ceva, spre a ne
Aace noaptea "nc! 9i mai dulceI
Ea atunci porunci s! i sc aduc! l!uta 9i "ncepu s! c:nte.
,r, "n viaa mea nu au&isem un $las mai plin, mai ad:nc 9i
mai des!v:r9it, 9i o cunoa9tere a9a de iscusit! a tuturor
$lasnelor. Ea v!&u uimirea mea 9i m! "ntreb!;
7-tii de cine sunt versurile 9i de cine este mu&icaG
Eu r!spunsei, m!car c! n7aveam nicio "ndoial! "n aceast!
privin!;
7'abar n7am, o, st!p:n! a meaI
Ea se minun!;
7E "ntr7adev!r cu putin! s! Aie cineva pc lume carc s! nu
cunoasc! acest c:ntecG 0Al!, dar, c! versurile sunt de
0bu7/uCas, iar mu&ica asta minunat! este de marele
c:nt!re Isac din *ossul.
Eu r!spunsei, Aar! s! m! dau "n vilea$.
7Pc 0llahI Isac nu mai este nimic Aa! dc tine.
Ea stri$!;
7Ba#nI Ba#iiI mare $re9eal! AaciI ,are7i cincva pe lume
carc s! se m!soare cu IsacG E limpede c! nu l7ai ascultat
niciodat!.
Pe urm! "ncepu s! c:nte iar, oprindu7se din c:nd "n c:nd,
ca s! vad! de nu7mi lipse9te cevaL 9i petrecur!m a9a mai
departe, p:n! la rev!rsat de &ori.
0tunci, o Aemeie b!tr:n!, carc trebuie s! Ai Aost doica
Aetei, veni s7o "n9tiine&e c! sosise ceasul pentru curmarea
&aiaAetuluiL iar Aeti9cana, "nainte de a ne desp!ri, "mi spuse;
7*ai este nevoie s! te sA!tuiesc a p!stra taina, o, oaspete
al meuG "nt:lnirile tainicc sunt ca un &!lo$ ce se las! la
u9! "nainte de desp!rire.
Eu r!spunsei, plec:ndu7m! dinainte7i;
7/u sunt dintre cei care au trebuin! de astAel de sAaturi.
-i, dup! ce "mi luai r!mas7bun de la ca, Ausei pus "n co9 9i
cobor:t "n uli!.
0(unsei acas!, unde "mi A!cui ru$!ciunea de diminea! 9i
m! suii "n pat, dormind p:n! seara. <:nd m! de9teptai, m!
"mbr!cai de$rab! 9i plecai la saraiL ci musaipii "mi spuser! c!
st!p:nul nostru, caliAul, era plecat 9i c! "mi l!sase vorb! s!71
a9tept p:n! Ia "ntoarcere, "ntruc:t "n noaptea aceea avea o
petrcccre 9i era nevoie de mine acolo,
ca s! c:nt. 09teptai, a9adar, o bun! bucat! de vremeL pe urm!,
"ntruc:t caliAul &!bovea s! se arate, "mi &isei c! ar Ai o prostie
s! pierd o sear! ca seara din a(un 9i aler$ai pe ulicioara cu
casa, unde $!sii co9ul at:rn:nd. *! suii "n el 9i, odat! ridicat,
m! "nAai9ai Aeti9canei.
<:nd m! v!&u, "mi spuse r:&:nd;
7"mi vine s! cred, pe 0llahI ca i7ai pus de $:nd s!7i mui
locuina prin prea(ma noastr!.
Eu m! plecai "n Aaa ei 9i r!spunsei;
7-i cine nu 9i7ar dori a9a cevaG 1a tu 9tii bine, o, st!p:n!
a mea, c! dreptul la ospeie durea&! trei &ile, iar eu nu
sunt dec:t la cea de a doua &i. 1e7am s! mai vin 9i dup!
cea de a treia &i, vei avea dreptul s! m! pedepse9ti la
s:n$e.
Petrecur!m noaptea aceea tare minunat, st:nd de vorb!,
povestind "nt:mpl!ri, procitind stihuri 9i c:nt:nd, ca 9i "n
a(un. 1ar, c:nd s! cobor "n co9, m! $:ndii la m:nia caliAului
9i "mi &isei; M/7arc s! m! ierte pentru nimic "n lume, doar
dac! am s!7i povestesc "nt:mplarea. -i n7are s! m! cread!,
doar dac! are s! cercete&e el "nsu9i.N 09a c! m! "ntorsei c!tre
Aeti9can! 9i "i spusei;
7,, st!p:n! a mea, v!d c!7i plac c:ntecele 9i $lasurile
Arumoase. ,r, am un v!r care7i cu mult mai $in$a9 la chip
dec:t mine, mult mai ales ca purt!ri, are mult mai multe
haruri dec:t mine 9i cunoa9te mai bine dec:t oricare altul
de pe lume c:ntecele lui Isac din *ossul. 3rei s!7mi
"n$!dui a71 aduce cu mine m:ine, "n cea de a treia &i a
minunatei tale ospeiiG
In cli pita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se luminea&! de
&iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cndfu cea de a trei sute opteci fi fasea noapte
Dpuse;
... m:ine, "n cea de a treia &i a minunatei tale ospeiiG
Ea "mi r!spunse;
7Iac!t! c! ai 9i "nceput s! Aii sup!r!tor. 1ar, dc vreme ce
v!rul t!u este a9a de ispitit, poi s! mi71 aduci.
"i mulumii 9i plecai pe drumul 9tiut.
<:nd a(unsei acas!, $!sii acolo str!(ile caliAului, care m!
"nt:mpinar! cu vorbe rele, m! "n9Aacar! 9i m! t:r:r! dinaintea
lui El7*amun. "l aAlai pe caliA 9e&:nd "n (e, ca "n &ilele lui
cele mai ne$re de m:nie, cu ochii ar&:nd cumplit. -i, cum m!
v!&u, "mi 9i stri$!;
70, Aecior de c:ine, cute&i s! n7asculi de porunca meaG
Eu "i spusei;
7/u, pe 0llahI o, emire al drept7credincio9ilor. 0 Aost o
poveste.
El "ntreb!;
7<e povesteG
Eu r!spunsei;
7/u i7o pot spune dcc:t tainic.
Porunci numaidec:t tuturor celor de Aa! s! ias! aAar! 9i
"mi spuse;
73orbe9teI
Eu atunci "i povestii cu de7am!nuntul "nt:mplarea 9i
ad!u$ai;
7-i7acuma, Aeti9cana ne a9teapt! pe am:ndoi, noaptea
aceastaL precum i7am A!$!duit.
<:nd au&i spusele mele, El7*amun se "nsenin! 9i "mi &ise;
7'ot!r:tI socoteala ta este minunat!. -i bine7ai A!cut c! te7
ai $:ndit la mine pentru la noapte.
-i, din clipa aceea, nu mai 9tiu ce s! mai Aac!, a9tept:nd
c!derea nopii. Iar eu st!ruii s!71 "ndemn s! nu care cumva s!
se dea "n vilea$, 9i s! m! dea 9i pe mine, numindu7m! pe
numele meu, Aa! cu Acti9cana. El "mi A!$!dui hot!r:t 9i, de
"ndat! ce veni vremea prielnic!, se
"mbr!c! "n straie de ne$u!tor 9i merse "mpreun! cu mine "n
ulicioara cu pricina.
)a locul 9tiut $!sir!m dou! co9uri, nu numai unul, 9i ne
suir!m Aiecare "n co9ul s!u. Puser!m ridicai numaidec:t 9i
tra9i pe teras!, de unde cobor:r!m "n sala m!rea!, "n care nu
peste mult veni 9i Aeti9cana s! ne "nt:mpine, mai Arumoas! "n
seara aceea dec:t Ausese ea vreodat!.
,r, b!$ai de seam! c! apri$ul caliA se "ndr!$ostea tot mai
tare de ea. Iar c:nd Aata mai "ncepu s! 9i c:nte, Au o nebunie,
mai ales c! 9i vinurile cu care ne "mbia, dr!$!la9!, ne
aprindeau minile. In voio9ia 9i "nAl!c!rarea lui, caliAul uit!
deodat! Aa$!duiala ce7mi dase 9i "mi spuse;
7Ei bine, Isac, ce mai a9tepi de nu7i dai r!spuns cu vreun
c:ntec pe vreo melodie nou! de7a taG
Eu atunci, "ncurcat de7a binelea, Ausei nevoit s! r!spund;
70scult 9i m! supun poruncii tale, o, emire al drept7
credincio9ilorI
<um au&i aceste cuvinte, Aeti9cana ne privi o clipit!, se
ridic! "n mare $rab!, "9i coperi obra&ul 9i Au$i. <!ci
pricepuse, 9i a9a sc 9i cuvenea s! Aac! o Aemeie cuviincioas!,
"n Aaa emirului drept7credincio9ilor.
0tunci El7*amun, oleac! m:hnit de plecarea ei din
pricina uit!rii de care se A!cuse vinovat, "mi spuse;
70Al! "ndat! cine este st!p:nul acestei casc.
, chemai pe b!tr:na doic! 9i o "ntrebai cele ce vroia
caliAul s! 9tie. Ea "mi r!spunse;
7<c belea pe noiI ,, cc ru9ine pe capul nostruI Este Aata
vi&irului 'assan ben7Dehl
1
.
Ali$Dasan /en$Se+l, dc ori$ine persana 4mort "n 8+? sau 8+18, a Aost un "nalt
dre$!tor "n timpul c!liAarului lui El7*amun. 0 "n!bu9it in s:n$e o r!scoal!
popular! carc sc de&l:nuise in capitala abbasi&ilor, Ba$dad, pc vremea aceea.
/umaidec:t El7*amun spuse;
7D: vie7aici vi&irulI
B!tr:na ie9i tremur:nd 9i, peste c:teva clipite, vi&irul
'assan ben7Dehl intr! temenindu7se dinaintea caliAului. <:nd
"l v!&u, El7*amun "ncepu s! r:d! 9i "l "ntreb!;
70i o Aat!G
El spuse;
71aI o, emire al drept7credincio9ilorI
<aliAul "ntreb!;
7<um o cheam!G
Ei r!spunse;
7Khadi$a.
<aliAul "ntreb!;
7Este m!ritat! sau este Accioar!G
El r!spunse;
7Jecioar!, o, emire al drcpt7credincio9ilorI
<aliAul spuse;
73reau s! mi7o dai dc soie le$iuit!.
El stri$!;
7-i Aata mea 9i eu suntem robii t!i, o, emire al drept7
credincio9ilorI
<aliAul spuse;
70deveresc c! mi7a adus &estre o mie de dinari, pe care ai
s!7i capei m:ine diminea! la palat, din vistierie.
Totodat!, ai s7o aduci pe Aat! la sarai, cu toat! Aala cerut!
de datina c!s!toriei, 9i7ai s! pui s! se "mpart! ca dar din
partea mea, tuturor celor ce se vor aAla "n alaiul miresei, o
mie dc sate 9i o mic de mo9ii de7alc mele.
1up! carc caliAul se ridic!, iar eu "l urmai. Ie9ir!m de data
aceasta pe u9a cea mare 9i caliAul "mi spuse;
70i $ri(!, Isac, s! nu carc cumva s! poveste9ti cuiva
despre "nt:mplare. <he&a9 al t!cerii tale este chiar capul
t!u.
Eu am p!strat taina p:n! la moartea caliAului 9i a dulcii
Dett Khadi$a, care Aar! de nicio "ndoial! c! a Aost Aemeia cea
mai Arumoas! pe care au v!&ut7o ochii mei printre Aetele
oamenilor. <i 0llah este mai 9tiutorI
1up! ce -ehere&ada povesti aceast! snoav!, micua 1onia&ada, din
locul unde sta $hemuit!, stri$!;
7,, surioar!, cc dulci, 9i ce desA!t!toare, 9i ce "nmiresmate sunt vorbele
taleI
Iar -ehere&ada &:mbi 9i spuse;
71ar ce7are s! mai Aie dup! cc ai s! au&i 9i snoava cu sp&l&torul de
ma.e*.
-i numaidec:t spuse;
DPZ)ZT,R.) 1E *02E
1
De poveste9te c! "ntr7o &i, la *ecca, la vremea ha$ia7
l:cului, tocmai Ia ceasul c:nd mulimea deas! de ha$ii Aacea
cele 9apte "ncon(ururi ale sAintei Kaaba
>
, un om se desprinse
din r:nd, se apropie de &idul Kaabei 9i, prin&:nd cu am:ndou!
m:inile v!lul cel sA:nt care acoper! altarul, se a9e&! a
ru$!ciune 9i, cu un $las din ad:ncul inimii, stri$!;
71eie 0llah ca Aemeia aceea s! se mai m:nie o dat! pe
soul ei, ca s! m! mai pot culca 9i eu cu eaI
1
I a *. 0. Dalic; 'ovestea cu sp&l&torul fi cu femeia.
0
Kaa/a este vesticul templu al mahomedanilor, unde se Aac pelerina(e. ,biceiul
dc a Ai "mpodobit cu covoare exist! din vechimeL buc!ile t!iate din aceste covoarc
sunt Aolosite ca talismane. "ncon(urul Kaabei este unul din ritualurile de ba&! ale
ha$ial:cului.
<:nd au&ir! o asemenea ru$!ciune anapoda, rostit! "n
locul acela sA:nt, ha$iii at:ta se m:niar!, "nc:t se repe&ir! la
ins, "l dobor:r! Ua p!m:nt 9i "l spetir! "n b!t!i. 1up! care "l
t:r:r! dinaintea emirului el7ha$i, care avea putere peste toi
ha$iii, cu cele mai depline drepturi, 9i "i spuser!;
7)7am au&it pe omul acesta, o, emire, rostind blestem!ii
spurcate "n vreme ce inea v!lul de pe DA:nta Kaaba.
-i "i spuser! ce vorbe rostise. 0tunci emirul el7ha$i $r!i;
7D! Aie sp:n&uratI
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se luminea&! de
&iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cnd fit cea de a trei sute opteci "i "aptea tioapte
Dpuse;
... s! Aie sp:n&uratI
,mul se arunc! la picioarele emirului 9i spuse;
7,, emire, "n numele harurilor celui trimis de 0llah 4cu el
Aie ru$!ciunea 9i paceaI8 m! ro$ ie Aierbinte s! asculi
mai "nt:i povestea mea, 9i pe urm! Aa cu mine ce socoi c!
e drept s! Aaci.
Emirul "ncuviin! cu un semn din cap, iar os:nditul la
sp:n&ur!toare $r!i;
70Al!, o, emire al nostru, c! eu, de meseria mea, sunt
dintre cei ce str:n$ murd!riile de pe ulii 9i, pe deasupra,
sp!l maele de oaie, spre a le vinde 9i a7mi c:9ti$a traiul.
,r, "ntr7o &i, pe c:nd mer$eam lini9tit "n urma m!$arului
meu "mpov!rat cu maele "nc! pline, pe care tocmai le
ridicasem de la &ahana, nimerii peste o mulime de in9i
"nsp!im:ntai, ce Au$eau "n toate p!rile sau se ascundeau
pe dup! pori. -i, ceva mai "ncolo, v!&ui c! se ive9te o
mulime de robi "narmai cu ciome$e lun$i care "i alun$au de
dinaincea lor pe trec!tori. "ntrebai 9i eu despre ce7o Ai vorba
9i mi se r!spunse c! are c! treac! pe uli! haremul unui om de
seam! 9i c! e musai ca ulia s! Aie pustie de orice trec!tor.
0tunci, "nele$:nd c! m! aAlu "n marc prime(die, oprii
m!$arul 9i m! aciuai cu el pe dup! un col de &id,
ascun&:ndu7m! pe c:t putui 9i "ntor7 c:ndu7mi Aaa c!tre &id,
ca s! nu Aiu ispitit s! m! uit la Aemeile acelui om de seam!.
/u peste mult au&ii trecerea haremului, la care nu cute&ai s!
m! uit, 9i, pe urm!, c:nd tocmai "ncepusem s! m! $:ndesc c!
pot s! m! "ntorc s!7mi v!d de drum, m! simii cuprins
deodat! de dou! brae de arap 9i "mi v!&ui m!$arul "n m:inile
unui alt arap, care il lu! 9i se "ndep!rt! cu el. 0tunci, speriat,
"n7 torsei capul 9i v!&ui "n uli!, privindu7m! toate, trei&eci de
Aeti9cane, printre care se aAla 9i una ce se asemuia, dup!
privirile ei $ale9e, cu o $a&el! pe care setea o Aace mai puin
s!lbatic!, 9i dup! mi(locclul ei &velt, sem!n:nd cu un ram
ml!diu de arbore ban. Iar eu, cu m:inile le$ate la spate de
arapul ce m! inea, Ausei dus cu sila de ceilali had:mbi, "n
ciuda bocetelor mele 9i a ipetelor 9i a m!rturiei trec!torilor
care m! v!&user! cu Aaa la &id 9i care le spuneau r!pitorilor
mei;
7 /7a A!cut nimicaI E un biet sp!l!tor de mae. E o
nele$iuire Aa! de 0llah s!7I prin&i 9i s!71 le$i Aedele9 pe un
biet nevinovat.
<i ei, Aar! a vroi s! asculte nimic, m! t:r:r! mai departe "n
urma haremului.
Estimp, $:ndeam "n sine7mi; M<e p!cat am putut s!v:r9iG
J!r!7ndoial! c! duhoarea mea de mae trebuie s! Ai sup!rat
nasul m:ndreei !steia, care pesemne c7o Ai "ns!rcinat! 9i, ca
urmare, trebuie s! Ai simit vreo tulburare "n l!untrurile ei.
0sta socot eu s! Aie pricina, ori tot a9a
poate s! Aie 9i "nA!i9area mea, tare siloas!, 9i mantia mea
&drenuit!, ce las! s! se vad! p!rile necuviincioase ale
A!pturii melc. /u este alt a(utor dec:t numai "ntru unul
0llahN.
-i had:mbii m! t:r:r! a9a, mai departe, prin &arva ce7o
Aaceau trec!torii cuprin9i de mila mea, p:n! ce a(unser!m cu
toii la poarta unei case mari 9i unde m! "mpinser! "ntr7o
curte de intrare at:ta de str!lucit!, c! eu nici n7a9 Ai "n stare s7
o &u$r!vesc. -i $:ndii "n suAletul meu; MIat! locul menit
chinului meu. 0m s! Aiu dat morii, 9i nimenea dintre ai mei
n7are s! 9tie pricina pieirii meleN. -i m! mai $:ndii, "n acele
clipe de pe urm!, 9i la m!$arul meu, care era at:ta de harnic
9i care niciodat! nu da cu piciorul, niciodat!, 9i nu r!sturna
nici maele, nici co9urile cu $unoaie. <i nu peste mult Ausei
smuls din $:ndurile melc $rele de sosirea unei roabe micue 9i
dr!$!la9e, care veni s! m! roa$e dulce s7o urme& 9i m! duse
la un hammam, unde m! primir! alte trei roabe Arumoase, care
"mi spuser!;
7%r!be9te7te s! te lepe&i de &drenele tale.
Eu m! supusei, iar ele m! duser! "ndat! "n sala "nc!l&it!,
unde m! sp!lar! cu m:inile lor, lu:nd "n primire care capul,
care picioarele, care p:ntecele, m! Arecar!, m! buciumar!, m!
"nmiresmar! 9i m! 9terser!. Pe urm! "mi aduser! ni9te haine
minunate 9i m! ru$ar! s! m! "mbrac cu ele. <i eu st!tui n!uc
de7a binelea, 9i nu 9tiam de unde s! le apuc, nici cum s! le
pun pe mine, c! nu mai v!&usem haine ca acelea "n viaa meaL
9i le spusei Aetelor;
7Pe 0llahI o, st!p:nele mele, socot c! am s! r!m:n chiar
$ol, c!ci niciodat! n7am s! i&butesc s! m! "mbrac sin$ur
cu asemenea haine ciudate.
0tunci ele se apropiar! de mine r:&:nd 9i m! a(utar! s! m!
"mbrac, $iu$iulindu7m! 9i alint:ndu7m!.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cndfii cea de a trei sute opteci fi opta noapte
Dpuse;
... $iu$iulindu7m! 9i alint:ndu7m!. Iar eu, "n mi(locul lor,
habar n7aveam ce are s! se mai "nt:mple cu mine, c:nd, dup!
ce ispr!vir! s! m! "mbrace 9i s! m! stropeasc! cu ap! de
trandaAiri, m! luar! de m:ini 9i, a9a cum se duce un mire, m!
c!l!u&ir! la o sal! de o str!lucire cum limba mea nu s7ar
pricepe vreodat! s! spuie, 9i "mpodobit! cu &u$r!veli "n dun$i
"ntret!iate 9i sm!late. -i nici nu intrai eu bine acolo, c! o 9i
v!&ui, "ntins! $ale9! pe un pat de abanos 9i "mbr!cat! "ntr7o
rochie str!ve&ie din m!tase de la *ossul, chiar pe Aemeia
aceea, "ncon(urat! de c:teva roabe de7ale ei, Arumoase ca luna
"n cea de a cincispre&ecea &i. <:nd m! v!&u, m! chem! la ea
cu un semn. *! apropiai, iar ea "mi spuse s! stau (os. -e&ui.
0tunci le porunci roabelor s! ne aduc! de m:ncareL 9i ni se
aduser! bun!t!uri de pomin!, c! eu n7a9 putea nici m!car s!
le rostesc numele vreodat!, cum altele asemenea nu mai
v!&usem "n viaa mea. %olii c:teva castroane cu care "mi
st:mp!rai AoameaL dup! care m! sp!lai pe m:ini, ca s! m!n:nc
poame. 0tunci ni se aduser! pocalele dc b!ut 9i c!uile pline
cu miresmeL 9i, dup! ce Auser!m "nmiresmai cu aburi de
t!m:ie 9i de smirn!, $a&ela aceea "mi turn! cu m:inile ei s!
beau, 9i b!u cu mine dintr7un pocal, p:n! ce ne ameir!m
am:ndoi. 0tunci le Aacu un semn roabelor, care pierir! toate 9i
ne l!sar! sin$uri "n sal!.
"ndat! m! trase "nspre ea 9i m! lu! "n brae. Iar eu atunci
A!cui la Ael. -i de Aiecare dat! c:nd o str:n$eam la piept, m!
simeam ameit de mireasma de musc 9i de
ambr! a trupului ei, 9i mi se p!rea c! tr!iesc un vis, sau c! in
"n brae vreo hurie din rai. Ramaser!m "nl!nuii a9a p:n!
dimineaaL atunci ea "mi spuse c! a venit vremea s! plecL dar,
mai "nainte, m! "ntreb! unde locuiescL 9i, c:nd "i spusei totul
"n aceast! privin!, ea "mi spuse c! are s!7mi trimit! 9tire
atunci c:nd o mai Ai vreun ceas prielnic. -i "mi dete o n!Aram!
"mpodobit! cu aur 9i cu ar$int, "n care se aAla ceva, "nnodat cu
mai multe noduri, spun:ndu7mi;
7 0sta7i ca s! ai cu ce s! cumperi nutre pentru m!$arul
t!u.
-i ie9ii de la ca, "ntocmai a9a cum a9 Ai ie9it din rai. <:nd
a(unsei la m!el!ria unde "mi aveam locuina, de&nodai
n!Arama, spun:ndu7mi; M, s! dau de cinci b!nui de aram!, cu
care s!7mi pot cump!ra m!car de7o cin!N. ,r, care nu7mi Au
mirarea c:nd $!sii acolo cinci&eci de mit#ali
1
de aur. *!
$r!bii s! sap o $roap! 9i "i "n$ropai "n acea $roap!, pentru &ile
ne$re, iar de doi b!nui "mi cump!rai p:ine 9i ceap!, cu care
"mi "ntocmii masa, 9i m:neai, st:nd pe pra$ul m!el!riei mele
9i vis:nd la "nt:mplarea ce mi se "nt:mplase.
)a c!derea nopii, o roab! micu! veni s! m! caute din
partea celei care m! iubeaL iar eu o urmai. <:nd a(unsei "n
sala "n care m! a9tepta, s!rutai p!m:ntul dinaintea eiL ci ea
m! ridic! numaidec:t, se a9e&! pe patul de bambus 9i de
Ailde9, 9i m! A!cu s! petrec o noapte la Ael de binecuv:ntat! ca
9i cea de dinainte. Iar dimineaa "mi d!rui alt! n!Aram!, "n
care se aAlau, ca 9i "n a(un, cinci&eci de mit#ali de aur. -i tr!ii
a9a mai departe opt &ile "n 9ir, de Aiecare dat! cu c:te un osp!
vr!(it 9i de7o parte 9i de cealalt!, 9i cu cinci&eci de mit#ali de
aur pentru mine.
(
MitJalul era o veche moned! socotit! adesea e$al! cu
dinarul.
,r, "ntr7o sear!, m! dusesem la ea 9i m! aAlam pe pat $ata
s!7mi r!coresc ar9ia, ca de obicei, c:nd deodat! intr! o roab!,
"i spuse iubitei mele c:teva vorbe la ureche 9i m! scoase
repede aAar! din sal!, duc:ndu7m! la un cat de deasupra, unde
m! "ncuie cu cheia 9i plec!. Iar eu au&ii atunci un treap!d
mare de cai "n uli!, 9i prin Aereastra ce da c!tre curte v!&ui c!
intr! "n cas! un b!rbat t:n!r 9i Arumos ca luna, "nsoit de un
marc alai de str!(eri 9i de robi. Intr! "n sala "n care se aAla
huria mea 9i petrecu toat! noaptea cu ca. Iar cu au&eam 9i
ascultam totul 9i $:ndeam "n suAletul meu; MPe 0llahI parc!
au pus pc patul lor o te($hea de Aierar. Iar dru$ul de Aier tre7
buie s! Aie cald, de $eme il!ul a9a.N
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cndfii cea de a trei sute opteci 11; noua noapte
Dpuse;
"ntr7un sA:r9it, c:nd se Aacu diminea!, huietul conteni 9i "l
v!&ui pe b!rbatul acela t:n!r c! iese pc u9a cea mare 9i pleac!
urmat dc alaiul lui. /ici nu plecase el dc7a binelea, c!
Aeti9cana 9i veni la mine 9i "mi spuse;
7Pesemne c! l7ai v!&ut pe t:n!rul care a plecat acumI
Eu r!spunsei;
71e bun! seam!I
Ea "mi spuse;
7Este soul meuI <i am s!7i povestesc "ndat! ce s7a
petrecut "ntre noi 9i am s!7i l!muresc pricina care m7a
A!cut s! te ale$ pe tine. 0Al!, dar, c! "ntr7o &i 9edeam
l:n$!
el "n $r!din!, c:nd deodat! s7a ridicat 9i a pornit c!tre
buc!t!rie. 0m socotit "nt:i c! plecase dus de vreo nevoie
$rabnic!L ci, dup! trecere de un ceas, v!&:nd c! nu se mai
"ntoarce, m! dusei s!71 caut acolo unde $:ndeam c! se aAl!,
dar nu era acolo. *! "ntorsei atunci "nd!r!t 9i m! "ndreptai
c!tre buc!t!rie, ca s! lc "ntreb pe slu(nice de nu71 v!&user!.
<:nd intrai "n buc!t!rie, "l $!sii culcat pe un pre9 cu cea mai
(e$oas! dintre slu(nice, cea care spal! AarAuriile. 3!&:nd a9a,
m! tr!sei "nd!r!t "n mare $rab! 9i m! le$ai cu (ur!m:nt c! n7
am s!71 mai primesc "n patul meu, p:n! ce n7am s! m! r!&bun
pe el, d!ruindu7m! la r:ndu7mi unui om dc cea mai de (os
stare 9i de cea mai "n$reo9at! "nA!i9are. -i "ncepui
numaidec:t s! str!bat cetatea "n c!utarea acelui om. ,r,
tocmai se "mpliniser! patru &ile de c:nd str!b!team uliele
c!ut:ndu71 pe acel om, atunci c:nd am dat de tine, iar
"nA!i9area 9i duhoarea ta m7au hot!r:t s! te ale$. 0cuma, c!
s7a petrecut ce s7a petrecut, iar eu mi7am "ndeplinit
(ur!m:ntul, "m7 p!c:ndu7m! cu soul meu, dup! ce m7am
d!ruit ie, poi s! pleci, 9i s! n7ai nicio "ndoial! c!, dac! soul
meu arc s! se mai "nh!ite&e cu vreuna dintre roabele lui, n7am
s! &!bovcsc a trimite s! te cheme, ca s!7i Aac la Ael.
-i, "nainte ca eu s! plec, "mi d!rui drept r!splat! ali patru
sute de mit#ali.
Eu plecai atunci 9i venii aici s! m! ro$ lui 0llah s!71
ispiteasc! pe so s! se "ntoarc! la slu(nic!, pentru ca soia lui
s! trimit! s! m! cheme la ea. -i aceasta7i povestea mea, o,
st!p:ne emir el7ha$iI
0u&ind aceste cuvinte, emirul cl7ha$i se "ntoarse c!tre cei de Aa!
9i le spuse;
7 De cuvine s!7i iert!m omului acestuia vorbele cele de
os:nd!, rostite la KaabaL c!ci povestea lui le "ndrituie9te.
Pe urm!, -ehere&ada spuse;
<,PII 0/ 1R0 R0<,0RJ07,<'II.,R
1
0mru ben7*osscda povestea urm!toarea snoav!;
7"ntr7o &i, 0bu7Issa, Aiul lui 'arun 0l7Ra9id, &!rind la ruda
sa, 0ii, Aiul lui 'e9am, o roab! t:n!r!, numit!
Prospeimea7,chilor, se "ndr!$osti n!prasnic de ea. 0bu7
Issa se str!dui s! ascund! cu cea mai mare $ri(! taina
dra$ostei lui 9i s! nu "mp!rt!9easc! nim!nuia sim!mintele
pe care le tr!iaL Aacu "ns! tot cc7i era cu putin! spre a71
hot!r" cumva pe 0ii s!7i v:nd! roaba.
1up! o bun! bucat! de vreme, v!&:nd c! toate "ncerc!rile
lui "n aceast! privin! r!m:neau &adarnice, se hot!r" s!
purcead! altAel. De duse la Arate7s!u, caliAul 0l7*amun, Aiul
lui 0l7Ra9id, 9i "l ru$! s! mear$! "mpreun! cu el "n os7 peie
la saraiul lui 0ii, ruda lor. <aliAul se "nvoi, porunci s! se
pre$!teasc! pe dat! caii 9i plecar! la palatul lui 0ii, Aiul lui
'e9nam.
<:nd "i v!&u c! vin, 0ii s!rut! p!m:ntul dinaintea
caliAului 9i porunci s! se deschid! sala de ospee, "n care "i
poAti. -i intrar! "ntr7o sal! minunat!, cu st:lpi 9i cu perei de
marmur! de Aelurite culori, cu "ncrust!turi dup! moda
$receasc!, ce alc!tuiau ni9te &u$r!veli pl!cute ochiuluiL iar
podeaua s!lii era acoperit! cu un pre9 de la Ind, peste care era
a9ternut un chilim de la Bassra, A!cut numai dintr7o bucat! 9i
acoperind toat! "ntinderea s!lii 9i "n lun$ 9i "n lat.
Iar 0l7*amun se opri mai "nt:i un r!stimp, ca s! se sature
de privit tavanul, pereii 9i podeauaL dup! care spuse;
7Ei bine, 0iiI ce a9tepi de nu ne dai s! m:nc!mG
Pe dat! 0ii b!tu din palme 9i roabele intrar! "nc!rcate
cu o mulime de bucate dc pui, de porumbei 9i de Aripturi de
toate Aelurile, calde 9i reciL 9i mai erau 9i tot soiul
1
)a *. 0. Dalic; 'ovestea cu A/u$4sa "i Kurrat$ali$
Ain.
de aice bun!t!i, 9i dc cele &emoase 9i de cele mai v:rtoase, 9i
mai ales o $r!mad! de v:nat umplut cu staAide 9i cu mi$daleL
c!ci lui 0l7*amun "i pl!cea v:natul umplut cu staAide 9i cu
mi$dale. <:nd sA:r9ir! de m:ncat, se aduse un vin stra9nic,
stors din ciorchini ale9i bob cu bob 9i Aiert cu poame
"nmiresmate 9i cu s:mburi pl!cut mirositoriL 9i vinul, "n
pocale de aur, de ar$int 9i de cle9tar, era turnat de ni9te
b!ieei ca ni9te lune, "mbr!cai "n haine din p:n&eturi subiri
de la 0lexandriaL iar b!ieii, "n vreme ce "nm:nau oaspeilor
pocalele, "i stropeau pe ace9tia cu ap! de trandaAiri
"nmiresmat! cu musc, cu a(utorul unor p!m!tuAuri "mpodobite
cu nestemate.
<aliAul Au at:ta de mulumit de toate acestea, "nc:t "l
"mbr!i9! pe 0ii 9i "i spuse;
7Pe 0llahI o, 0ii, de a&i "nainte n7am s!7i mai spun 0ii,
ci P!rintele7JrumusciiI
-i 0ii, Aiul lui 'e9am, care, "ntr7adev!r, din &iua aceea a
Aost poreclit 0bul7Uamal, s!rut! m:na caliAului, pc urm! Aacu
un semn c!m!ra9ului s!u. "ndat! se ridic! o perdea mare, "n
Aundul s!lii, 9i sc ivir! &ece tinere c:nt!ree, "mbr!cate "n
m!tase nea$r! 9i Arumoase ca un r!&or de Alori, "naintar! 9i
venir! de 9e&ur! pe ni9te (iluri de aur, pe care &ece arapi robi
le a9e&asem roat! numaidec:t "n sal!. -i "ncepur! s! c:nte din
strunele l!utelor cu o pricepere des!v:r9it!, apoi d!dur! $las
unui c:ntec de iubire. 0tunci 0l7*amun o privi pe aceea
dintre cele &ece Aete care "l tulburase cel mai tare 9i o "ntreb!;
7<um te cheam!G
Ea r!spunse;
7*! cheam! 0rmonie
1
, o, emire al drept7credincio9ilorI
El spuse;
1
)a *. 0. Dalic;
Sad#a+i.
7Bine i se mai potrive9te numele, 0rmonieI 09 vrea s! te
ascult numai pe tine c:nt:nd cevaI
0tunci 0rmonie "9i struni l!uta 9i c:nt!;
Ging&"ia$mi fuge de priviri str&ine>
inima$mi
se teme de$orice oc+i vr&#ma".
-ar atunci cnd vine
dragul meu) cnd vine)
tremur de uimire)
m& topesc) "i l$a" fereca de mine.
,ns& cnd se duce)
tremur doar) "i tac)
ca gaela care$"i pierde puiul drag.
0l7*amun, Aermecat, "i spuse;
70i Aost minunat!, copiloI -i cine a A!cut aceste versuriG
Ea r!spunse;
7)e7a A!cut 0mru 0l7Hobaidi
1
L iar mu&ica este de *obed
>
.
<aliAul $oli pocalul pe care "l inea "n m:n!, iar Aratele
s!u, 0bu7Issa, 9i 0bul7Uamal A!cur! la Ael. <:nd "9i l!sar! (os
pocalele, intrar! alte &ece c:nt!ree, "mbr!cate "n m!tase
albastr! 9i "ncinse cu 9aluri de la Qemen. De a9e&ar! "n locul
celor &ece dint:i, care plecar!, "9i strunir! l!utele 9i "ncepur!
s! c:nte toate cu deosebit! iscusin!. 0tunci caliAul "9i ainti
privirile la una dintre ele, care era ca un cle9tar, 9i o "ntreb!;
7<are este numele t!u, o, copiloG
Ea r!spunse;
7<!prioar!
5
, o, emire al drept7credincio9ilorI
3
Amru$/en$MaleJari/ Al$Fo/aidi 4mort, dup! le$end!, in anul 6E58 7 poet din
primele vremuri islamice.
Q Mo/ed 4sau Ma/adK 7 c:nt!re vestit "n epoc!.
U
)a *. 0. Dalic; Fa/iia.
El spuse;
7Ei bine, <!prioaro, c:nt!7ne ceva.
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -chere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i t!cu sAioas!.
-ar cndfit cea de a trei sute nou&ecea noapte
Ea urm!;
... c:nt!7ne ceva.
0tunci Aata care se numea <!prioar! "9i struni l!uta
9i c:nt!;
Durii slo/ode .i dulci)
=dem) nu ne pas&
-e privirea iscodind
%eagr&) tic&loas&.
Suntem ca gaelele
-e la Mecca sfnt&)
2nde nu$i ,ng&duit
%ici vnat) nici pnd&.
Cei moflui ne socotesc
6ete p&c&toase)
'entru c&$avem oc+ii dulci)
Cor/ele frumoase)
'entru c&) mi"cnd un "old)
-ucem la pieranii
!i$a/atem din calea lor
Sfnt& musulmanii.
0l7*amun $!si tare dulce acel c:ntec 9i o "ntreb! pe
Aeti9can!;
71e cine esteG
Ea r!spunse;
73ersurile sunt de Uarir
1
, iar mu&ica este de Ibn7 Dorai(
>
.
0tunci, caliAul 9i ceilali doi "9i $olir! pocalele, "n vreme
ce roabele plecar!, spre a veni numaidec:t "n locul lor alte
&ece c:nt!ree, "mbr!cate "n m!tase staco(ie, "ncinse cu 9aluri
staco(ii, cu pletele desA!cute 9i unduind pe spate. -i sem!nau
a9a, "n v!lurile lor ro9ii, cu ni9te pietre de rubin sclipind din
toate Aeele. De a9e&ar! pe (ilurile de aur 9i c:ntar! laolalt!,
"nsoindu7se Aiecare cu l!uta ei. -i 0l7*amun se "ntoarse
c!tre cea care str!lucea cel mai tare "ntre tovar!9ele ei 9i o
"ntreb!;
7<um te cheam!G
Ea r!spunse;
7Ispita
5
, o, emire al drept7credincio9ilorI
EI spuse;
70tunci, o, Ispito, $r!be9te7te s! ascult!m numai $lasul
t!u.
-i Ispita, "nsoindu7se de l!ut!, c:nt!;
%ici diamante) nici ru/ine) !i
nici atlauri de m&tase %u sunt
ca fetele frumoase) Cu oc+ii
lor de diamante) Cu /uele lor
de ru/ine) !i restu$ntreg numai
m&tase.
<aliAul, Aermecat cu totul, o "ntreb! pe c:nt!rea!;
71e cine7i poemul acesta, o, IspitoG
Ea r!spunse;
7Este dc 0di ben7HcidL mu&ica "ns! este Aoarte veche, iar
autorul ci nu se mai 9tie.
3
7arir TAl$Gcrir i/n AtiPa al K/atfi8, mort "n Qcmam la B>8, poet Msatiric, acru 9i
veninosN 4It. Pi/&i8.
L
4/n Sorai#$c:nt!re vestit.
5
)i *. 0. Dalic; 6atin.
0l7*amun, Aratele s!u 0bu7Issa 9i 0ii ben7'e9am "9i
$olir! pocaleleL 9i alte &ece c:nt!ree, "mbr!cate "n haine de
aur 9i cu mi(locul str:ns cu centuri de aur sc:nteind de
nestemate, venir! 9i luar! loc "n (iluri 9i c:ntar! ca 9i cele de
dinaintea lor. -i caliAul o "ntreb! pe cea care avea mi(locelul
cel mai $in$a9;
7/umele t!uG
Ea spuse;
7Dtrop7de7Rou!S, o, emire al drcpt7credincio9ilor.
El spuse;
7Ei bine, Dtrop7de7Rou!, a9tept!m ni9te versuri de la tineI
/umaidec:t ea c:nt!;
Bnd vinul din o/ra#ii lui) <u min.ile mi
le pierdui. Atunci) doar ,n c&ma"&
,m/r&cat&) C&ma"a mea ,nmiresmat&
Cu am/r& "i cu aromate) 'ornii pe
uli.ele toate) S& spun iu/irea noastr&
minunat&. Atunci) doar ,n c&ma"&
,m/r&cat&) C&ma"a mea ,nmiresmat&
Cu am/r& "i cu aromate...
<:nd au&i aceste versuri, 0l7*amun stri$!;
7Qa 0llahI ai Aost minunat!, o, Dtrop7de7Rou!. *ai &i o
dat! versurile de la sA:r9it.
-i Dtrop7de7Rou!, ciupind strunele l!utei, mai c:nt! o
dat!, cu un $las 9i mai plin de simireL
'ornii pe uli.ele toate S& spun iu/irea
noastr& minunat&) Atunci) doar ,n
c&ma"& ,m/r&cat&. C&ma"a mea
,nmiresmat& Cu am/r& "i cu aromate...
1
)a *. 0. Dalic;
Raa.
-i caliAul o "ntreb!;
71e cine sunt aceste versuri, o, Dtrop7de7Rou!G
Ea spuse;
71e 0bu7/uCas, o, emire al drept7credincio9ilorL iar
mu&ica este de Isa#.
<:nd cele &ece roabe "9i ispr!vir! c:ntecul, caliAul vru s!
"ncheie osp!ul 9i s! plece. <i 0ii bcn7'e9am "naint! 9i spuse;
7,, emire al drept7credincio9ilor, mai am o roab!, pe care
am cump!rat7o pe &ece mii de dinari 9i pe care vreau s7o
ar!t caliAuluiL binevoie9te, dar, 9i mai &!bove9te o clipit!.
1e i7o pl!cea, vei putea s7o p!stre&i pentru tineL de nu i7
o pl!cea, am s7o las la preuirea ta.
0l7*amun spuse;
70du7mi7o, atunci, pe roaba aceeaI
"ntr7o clipit!, se 9i ivi o Aeti9can! A!r! de asemuire, o
Arumusee &velt! 9i $in$a9!, o ramur! de ban, cu ni9te ochi de
babilonianc! plini de vra(!, cu ni9te spr:ncene ca arcul "ndoit,
9i cu o piele ca Aloarea de iasomieL avea Aruntea "ncununat! cu
un diadem de aur 9i de m!r$!ritare, pe care, "n9irate "n litere
de diamant, stau scrise aceste stihuri;
'e ginn&$o$nva.& ginnii vr&#itoreasca art& -e$a
s&geta ,n inimi cu arcul far& coard&.
Jata se apropie c!lc:nd cu pa9i domoli 9i veni de se a9e&!
&:mbind pe (ilul de aur, anume adus pentru ea. <i 0bu7Issa,
Aratele caliAului, abia o v!&u intr:nd, c! 9i sc!p! din m:n!
pocalul 9i se schimb! la Aa! at:t de "n$ri(or!tor, "nc:t 0l7
*amun b!$! de seam! 9i "l "ntreb!;
7<e7ai p!it, Arate, de te7ai schimbat a9a la Aa!G
El r!spunse;
7,, emire al drept7credincio9ilor, e numai urmarea unei
dureri dinl!untru, care7mi c!9un! c:teodat!.
<i 0l7*amun st!rui 9i "i spuse;
7/u cumva, din "nt:mplare, o cuno9ti pe aceast!
Aat!, 9i nu cumva ai mai v!&u t7o p:n! acumG
El nu vroi s! t!$!duiasc! 9i spuse;
7,are7i pe lume cineva, o, emire al drept7credin7
cio9ilor, carc s! nu 9tie cum arat! lunaG
<aliAul se "ntoarse atunci c!tre Aat! 9i o "ntreb!;
7<um te cheam!, copiloG
Ea r!spunse;
7R!coarea7,chilor, o, emire al drept7credincio9ilorI
El spuse;
7Ei bine, R!coare7a7,chilor, c:nt!7ne ceva.
-i ea c:nt!;
Cian ar putea s "tie ce$i iu/irea
Acelei care$o poart& doar pe lim/&)
4ar ,n adncul inimii o sc+im/&
Cu nep&sarea "i cu am&girea?
Cum ar putea iu/irea ta s$o "tie
Cel cu o inim& de piatr& rece
!i care doar pe fa.& ,"i petrece
* pref&cut& dragoste s&lcie?
!i mi s$a spus c& numai desp&r.irea
< leac la c+inul dragostei amare.
Cai) numai eu) cu nicio vindecare
%u mi$am putut ,ndupleca iu/irea.
Mi$au spus atunci s$alerg c&tre iu/ire.
Ci leacul nici a"a n$avu priin.&)
C&ci cel iu/it cu$atta suferin.&
-e dragostea mea n$are nicio "tire.
<aliAul, Aermecat de $lasul ei, o "ntreb!;
7-i de cine7i c:ntecul, o, R!coare7a7,chilorG
Ea spuse;
73ersurile sunt de El7Kher&ai, iar mu&ica este de Har&ur.
<i 0bu7Issa, pe care tulburarea "l "n!bu9ea, spuse Aratelui
s!u;
7"n$!duie7mi s!7i r!spund, o, emire al drept7credincio9ilor.
<aliAul "i "n$!dui 9i 0bu7Issa c:nt!;
Su/ +aina mea se /ate 2n
trup) de doruri greu) !i$o
inim& dro/it& Suspin&$n
pieptul meu.
-ac& iu/esc atta !i oc+ii$
mi n$o arat&) -e team&$i s&
n$o sup&r 'e luna mea
vreodat&.;
<:nd 0ii P!rintele7Jrumuseii au&i acest r!spuns, "nelese
c! 0bu7Issa o iubea de&n!d!(duit pe roaba lui, R!coarea7
,chilor. De ridic! numaidec:t 9i, temenindu7se dinaintea lui
0bu7Issa, $r!i;
7,, oaspete al meu, nu se va putea spune c! a Aost rostit!
vreodat! o dorin!, Aie 9i numai "n $:nd, de c!tre cineva
aAlat "n casa mea, Aar! ca dorina s! i se "mplineasc! pe
dat!. 09a "nc:t, dac! binevoie9te caliAul s!7mi "n$!duiasc!
un dar, de Aa! cu el, R!coarea7,chilor este roaba ta.
-i caliAi.il d:ndu79i "n$!duina, 0bu7Issa o primi pe Aat!.
09a era d!rnicia cea Aar! de pereche a lui 0ii 9i a celor de
pe vremile lui.
0poi -ehere&ada, "n "ncheiere, mai spuse 9i accast!
snoav!;
1
"n varianta tradus! dc *. 0. Dalie, R!coarea7,chilor r!spunde cu aceste
versuri;
Ceea ce spui) dc$ar fi adev&rat) %u te
purtai cu$atata nep&sare.
JETE D0. BZIE2I
"neleptul ,mar 0l7'omsi poveste9te;
"n anul he$irian cinci sute 9apte&eci 9i unu a venit "n
turneu la 'ama cea mai instruit! 9i mai bun! oratoare Aemeie
din Ba$dad, cea pe care toi savanii din Ira# o numeau
"nv!!toarea "nv!!torilor. ,r, "n acest an, veniser! la 'ama
din toate colurile !rilor musulmane cei mai mari speciali9ti
"n toate ramurile, 9i toi erau Acricii s! poat! asculta 9i pune
"ntreb!ri acestei Aemei, cea mai iscusit! dintre Aemei, care
c!l!torea din ar! "n ar!, "nsoit! dc t:n!rul ei Arate, pentru a
susine "n public te&e pe cele mai diAicile teme, de&b!t:nd 9i
primind s! r!spund! la "ntreb!ri din toate 9tiinele,
(urispruden!, teolo$ie 9i arte Arumoase.
1ornic s! o aud vorbind, l7am ru$at pe prietenul meu,
savantul 9eic El7Dalhani, s! m! "nsoeasc! "n locul unde avea
ca "nt:lnirea cu publicul, "n &iua accca.
-eicul El7Dalhani accept!, 9i ne duser!m am:ndoi la sala
unde Dett Hahia st!tea "n spatele unei draperii de m!tase, ca
s! nu "ncalce tradiia reli$iei noastre.
/e a9e&ar!m pc una din b!ncile din sal!, 9i Aratele ei avu
$ri(! de noi trat:ndu7ne cu Aructe 9i cu b!uturi r!coritoare.
Eu, dup! ce m7am anunat la Dett Hahia 9i mi7am declinat
numele 9i titlurile, am "nceput cu ea o discuie pe tema
(urisprudenei divine 9i a diAeritelor interpret!ri ale le$ii
A!cute dc cei mai savani teolo$i din cele mai "ndep!rtate
timpuri. <:t despre amicul meu, 9eicul El7Dalhani, de "ndat!
ce l7a &!rit pe t:n!rul Arate al Dett Hahiei, b!ieandru cu un
boi 9i ni9te Aorme de o Arumusee extraordinar!, se mulumi
s!71 admire exta&iat, neput:ndu79i desprinde ochii de pe el.
Dett Hahia nu "nt:r&ie s! va&! 9i ca neatenia soului meu 9i,
observ:ndu71, sA:r9i prin a "nele$e sentimentele care71
tulburau. Ea "l stri$! pe nume 9i7i &ise;
7*i se pare, 9eicule, c! Aaci parte dintre aceia care preAer!
b!ieii "n locul Aetelor...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cnd fu cea de a trei sute nou&eci 11 una noapte
Ea &ise;
... dintre aceia care preAer! b!ieii "n locul AetelorI
0micul meu &:mbi 9i &ise;
7<hiar a9a7iI
Ea "ntreb!;
7Pentru ce, 9eiculeG
El r!spunse;
7Pentru c! 0llah a modelat trupurile b!ieilor de o
perAeciune "nc:nt!toare, "n dauna Aetelor, 9i $usturile
mele m! "mboldesc s! preAer, "n tot ce exist!, perAeciunea,
imperAeciuniiI
1in spatele draperiei, ea r:se 9i &ise;
7Ei bine, dac! vrei s!7i aperi opinia, sunt $ata s!7i
r!spundI
)a care el &ise;
7<u pl!cereI
0tunci ea "l "ntreb!;
7"n acest ca&, explic!7mi cum ai putea s! dovede9ti
superioritatea b!rbailor 9i b!ieilor Aa! de Aemei 9i AeteG
El r!spunse;
7"nv!!toare a "nv!!torilor, dovada pe care mi7o ceri poate
Ai A!cut! pe de o parte prin raionamente lo$ice, iar pe de
alta prin Sfnta Carte %i prin Sunn.
7"ntr7adev!r, "n Coran st! scris; MB!rbaii dep!9esc
cu mult Aemeile pentru c! 0llah Ie7a dat superioritateN, 9i mai
scrie; Mlntr7o mo9tenire, partea b!rbatului trebuie s! Aie dubl!
Aa! de aceea a Aemeii, astAel, Aratele va mo9teni de dou! ori
mai mult dec:t sora saN.
0ceste cuvinte sAinte ne dovedesc deci, 9i stabilesc
neprecurmat, c! o Aemeie nu trebuie s! Aie privit! dec:t ca
(um!tatea unui b!rbat.
<:t despre Dunn:, aceasta ne "nva! c! ProAetul 4asupra7i
Aie ru$!ciunea 9i paceaI8 socote9te sacriAiciul isp!9itor al unui
b!rbat ca Aiind de dou! ori mai scump dec:t acela al unei
Aemei.
-i acum, dac! vom recur$e la lo$ica pur!, vom vedea c!
raiunea conAirm! tradiia 9i "nv!!tura. "ntr7adev!r, dac! ne
punem pur 9i sumplu "ntrebarea; M<ine are prioritateG Jiina
activ! sau Aiina pasiv!GN R!spunsul va Ai Aar! putin! de
t!$ad! "n Aavoarea Aiinei active. ,r, b!rbatul este principiul
activ, iar Aemeia este principiul pasiv. J!r! niciun $re9.
B!rbatul este superior Aemeii 9i b!iatul preAerabil AeteiI
1ar Dett Hahia r!spunse;
71esi$ur, citatele tale sunt "ntru totul adev!rate, 9e7 iculeI
-i recunosc "mpreun! cu tine c! 0llah, "n Cartea Da, a
preAerat b!rbaii Aemeilor. /umai c! El nu a speciAicat
nimic, a vorbit doar "n mod $eneral. Pentru ce, atunci,
c!ut:nd perAeciunea, te "ndrepi doar spre tineriG 0r
trebui s! preAeri oamenii cu barb!, venerabilii 9eici cu
Aruntea ridat!, pentru c! ei au mers mult mai departe pe
calea perAeciuniiI
El r!spunse;
7Bine"neles, "nv!t!toare a "nv!!torilor. 1ar eu nu
@
B
@ @
compar aici b!tr:nii cu Aemeile b!tr:neL nu7i vorba de a9a
ceva, ci doar despre tinerii la care a(un$ prin deducie.
,ricum, vei Ai de acord, "nv!!toare a "nv!!torilor, c! nimic
la o Aemeie nu poate Ai comparat cu Arumuseea unui
"nc:nt!tor adolescent, cu talia sa supl!, cu Aineea
membrelor sale, cu culorile delicate de pe obra&ul s!u, cu
Aarmecul sur:sului s!u, cu "nc:ntarea vocii sale. 1e
altminteri, ProAetul "nsu9i, pentru a ne pune "n $ard! asupra
unui lucru at:t de clar, ne spune; M/u &!bovii cu privirile
asupra copilandrilor imberbi, pentru c! ei au ochii mai
ispititori dec:t aceia ai 'uriilorN.
-tii, de altAel, c! lauda cea mai mare pe care o poi aduce
Arumuseii unei tinere este s! o compari cu aceea a unui
b!ieandru. <uno9ti de bun! seama versurile "n care poetul
0bu7/uvvas vorbea de toate acestea 9i poemul "n care &ice;
6a are "olduri ca de /&iat !i mersul ei e
leg&nat Ca$n vntul nordului cnd
scuturat < ramul de /an.
1ac! Aarmecul tinerilor nu ar Ai Aost evident mai presus de
acela al copilandrelor, la ce bun l7ar mai Ai Aolosit poetul ca
termen de comparaieG
-i, "n plus, 9tii bine c! adolescentul nu se mulume9te s!
Aie doar bine A!cut, dar el 9tie s! ne "nc:nte prin Aarmecul
limba(ului s!u 9i pl!cerea purt!rii sale 9i, pe deasupra, c:t este
el de seduc!tor c:nd tuleiele abia mi(ind "i umbresc bu&ele 9i
obra(ii, "mbin:ndu7sc cu petalele de trandaAiriI -i poate Ai pe
lume ceva comparabil cu Aarmecul pe care71 r!sp:nde9te "n
acest momentG <:t! dreptate avea poetul 0bu7/uCas care
proclama;
4nvidio"i) def&im&torii lui ,mi ic0 @ 4uleiele
de#a ,i aspresc gura(A Ci eu le spun0
@Gre"ifi( Sunt miilic $ ,mpodo/esc "i nu
stric& m&sura. A
9uleiele ,i scot ,n eviden.&$al/ea.a fe.ei
Ca st&lucirea perlei) pariura(
Semn de$mplinire$a magicii potente
'e care o c&ftig& crupa) dura.
7urat$au roele culoarea din o/ra#i s& nu i$o "tearg&
!i pleoapeleN vor/esc o lim/& mai elocvent& dect gura
La care sprncenele ftiu s& r&spund&
Mult mai precis dect figura.
'uful pe care$l tot cleveti.i ,i crefte doar ca s& ocroteasc&
6armecul lui de oc+ii vo"tri profanatori.
9uleiele fac vinului /uelor sale savoarea s&$i creasc&
!i vigoarea pe o/ra#ii de argint
-au vesel& culoare ca s& ne farmece) mai atr&g&tori.
Iar alt poet spune 9i el;
4nvidio"ii$mi ic0 @'atima te$a or/it?
%u vei c& o/rau$i de#a de puf acoperit?A
<u le r&spund0 dac& minunea
*/ra#ilor n$ar fi um/rit& de tu le ie) m$ar or/i
!i cum a" putea) dup& ce lut sterp l$am iu/it
S&$l p&r&sesc tocmai acum) cnd prim&vara l$a rodit?
.n altul a &is;
%u mi$am l&sat iu/itul nici cnd avea doar roe ,n
o/ra) scumpete)
Cum s& ,l p&r&sesc tocmai acum cnd lng& trandafiri
Au mai crescut "i mirt f i violete?
-i, "n sA:r9it, altul dintre alii, mii, a &is;
B&iatul velt( */ra#ii lui fi oc+ii ce scnteie
Se$ntrec care va face$ntre /&r/a.i mai mult pr&p&d
Cnd el gole"te inima de snge cu palo" de petale de
narcise
4ar teac&) /ru) cum doar la mirt se v&d.
'erfec.iunea lui provoac& attea geloii "i vise
C& 6rumuse.ea i"i dore"te) "i ea) o/raul cu Tuleie(
7Iat!, a9adar, "nv!!toare a "nv!!torilor, destule dove&i
pentru a demonstra superioritatea Arumuseii b!ieilor Aa!
de aceea a Aemeilor "n $eneral...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! de &iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cndfu cea de a trei sute nou&eci "i doua noapte
Ea &ise;
... superioritatea Arumuseii b!ieilor Aa! de aceea a
Aemeilor "n $eneralI
0u&ind aceste cuvinte, Dett Hahia r!spunse;
P0llah s!7i ierte ar$umentele neroade, doar dac! n7ai
vorbit numai de dra$ul de7a vorbi sau doar "n 9a$!. 1ar
acum e r:ndul s! triumAe adev!rulI /u7i "mpietri inima 9i
Aii atent la ar$umentele mele.
0llah Aie asupra7iI Dpune7mi, unde este acel adolescent a
c!rui Arumusee s! se poat! compara cu aceea a unei copileG
.ii c! pielea unei Aete nu are numai str!lucirea 9i albul
ar$intului, ci arc 9i dulceaa catiAelat! a m!t!siiI Talia eiI P!i
este ramura de mirt 9i a arborelui dc ban. %uraI Este o
romani! "nAlorit!, 9i bu&ele dou! anemone "nrourateI ,bra(ii,
mereL s:nii, dou! ploscue de Ailde9. Jruntea r!sp:nde9te
lumin!, iar spr:ncenele sunt "n cump!n! "n permanen! "ntre a
se "mbina a "ncruntare
sau a se "ndep!rta. <:nd &:mbe9te, torente de lumin! se
r!sp:ndesc de pe bu&ele ei, care sunt mai dulci ca mierea 9i
mai moi dec:t untul. Pecetea Arumuseii ei este imprimat! pe
$ropia din barb!. P:ntecele e ArumosI 0re linii sinuoase 9i
pliuri $eneroase care se a9tern unele peste altele. Pulpele sunt
sculptate "ntr7o sin$ur! bucat! de Ailde9, susinute de
coloanele picioarelor Ar!m:ntate din aluat de mi$dale. <:t
despre Aese, iar rotun(imile lor, c:nd se ridic! sau se apleac!,
par valurile unei m!ri de cristal sau muni de lumin!.
,, biet 9eicI De pot asemui b!rbaii cu &:neleG /u 9tii c!
re$ii, caliAii 9i cele mai mari persona(e de care vorbe9te
istoria au Aost sclavii supu9i ai Aemeilor, 9i au socotit drept o
$lorie s! le poarte (u$ulG <! oameni emineni 9i7au plecat
Aruntea, sub(u$ai de Aarmecele lorG <:i au p!r!sit totul
pentru ele; bo$!ii, ar!, tat! 9i mam!G <:te re$ate s7au
pierdut pentru eleG D!rmane 9eicI /u pentru ele se ridic!
palate, se brodea&! m!t!suri 9i brocarturi, se es stoAele
scumpeG /u tot pentru ele sunt at:t de c!utate ambra 9i
moscul, cu parAumul lor at:t de dulceG .ii c! Aarmecul lor a
adus blestemul asupra locuitorilor Raiului 9i a "nvr!(bit
p!m:ntul 9i universul, A!c:nd s! cur$! r:uri de s:n$eG
<:t despre <uvintele C&r.ii Sfinte pe care le7ai citat, ele
sunt mai Aavorabile cau&ei mele dec:t aceleia pe care o susii
tu. <uvintele sunt; M/u &!bovii cu privirile asupra
copilandrilor imberbi, pentru c! ci au ochii mai ispititori
dec:t aceia ai 'uriilor din Rai, care sunt Aemei, nu b!iea9i,
iar ele servesc drept termen de comparaie. 1e altAel, voi,
amatorii de copilandri, c:nd vrei s! v! descriei amicii,
comparai m:n$:ierile lor cu acelea ale tinerelor AeteI /u v!
este ru9ine de $usturile voastre corupte, Aacei parad! de ele 9i
le satisAacei "n public. .itai cuvintele din Sfnta Carte;
MPentru ce s! caui
dra$ostea b!rbatuluiG 0llah nu a creat Aemeile pentru
satisAacerea poAtelor voastreG Bucurai7v! dup! placI 1ar voi
suntei un popor "nc!p!:natIN
1ac! totu9i vi se "nt:mpl! s! asem!nai tinerele Aete cu
b!ieii, este doar pentru a aduce o schimbare poAtelor voastre
corupte 9i $ustului pervertitI 1aI <unoa9tem bine poeii vo9tri
amatori de copilandriI <el mai mare dintre ei, 9eicul
pedera9tilor, 0bu7/uCas, n7a &is, vorbind despre o t:n!r!;
Ca un fl&c&u) ea are "oldul mic .i fin !i .i$a t&iat .i p&rul
/&ie.e"te( 2n puf) du/lndu$i farmecul) c+ipu$ndulce"te
Satisf&cnd "i pederast) "i$adulterin.
<:t despre pretinsa atracie pe care o d! barba tinerilor...
"n clipita aceasta a istorisirii sale, -ehere&ada v!&u c! se
luminea&! dc &iu! 9i, sAioas!, t!cu.
-ar cnd fu cea de a trei sute nou&eci "i treia noapte
Ea &ise;
... <:t despre pretinsa atracie pe care o d! barba tinerilor,
nu cuno9ti tu, 9eicule, versurile poetului pe aceast! tem!G
0scult!, mai bine;
La primul pufde pe o/ra
Amantul a "i tulit$o>
C&r/unele$nnegre"te /ar/a "i) neca)
2n fum e farmecul "i frumuse.ea i$a$nnegrit$o.
'agina al/& a c+ipului murd&rit& toat& de scriitur&
'e ce cunosc&tor s& mai inspire s& ia pana la partitur&?
09adar, 9eicule, s! aducem laude lui 0llah Prea"naltul,
care a 9tiut s! reuneasc! "n Aemei toate bucuriile ce pot umple
viaa 9i care lc7a promis ProAetului, DAinilor 9i drept7
credincio9ilor, ca recompens! "n Rai, minunatele 'urii. 1e
altAel, dac! 0llah Preamilostivul ar Ai 9tiut c! ar putea avea cu
adev!rat alte volupt!i "n aAar! de Aemei, cu si$uran! c! le7ar
Ai promis 9i re&ervat drept7credincio9ilor s!i. ,r, 0llah nu
aminte9te niciodat! de tineri altAel dec:t repre&ent:ndu7i ca
slu(itori ai celor ale9i din RaiL 9i niciodat! nu i7a promis
pentru altceva dec:t pentru acest lucru. -i ProAetul "nsu9i
4asupra7i Aie ru$!ciunea 9i paceaI8 n7a avut niciodat! vreo
"nclinare "n acest sens, ba dimpotriv!I El avea obiceiul s! le
repete "nsoitorilor s!i; MTrei lucruri m! Aac s! iubesc lumea
aceasta a voastr!; Aemeile, parAumurile 9i prospeimea
suAletului "n ru$!ciuneIN
/7a9 putea s! re&um mai bine opinia mea, 9eicule, dec:t
prin versurile poetului;
< diferen.& ,ntre$un dos "i$alt dos -ac& unul p&tea&
gal/en) altul e m&t&sos 9e parfumea&) de$l atingi)
frumos( B&iat sau fat& $ ce$;t mai cu folos? %ad
parfumat) sau porcul puturos?
1ar v!d c! discuia m7a A!cut s! m! "nAl!c!re& 9i s! m!
abat de la buna7cuviin! de care nu trebuie s! se "ndep!rte&e
Aemeile niciodat!, mai cu seam! "n pre&ena 9eicilor 9i a
savanilor. *! $r!besc s!7mi cer scu&e de la cei c!rora nu le7a
pl!cut sau au Aost 9ocai 9i conte& pe discreia lor la ie9irea de
la aceast! discuie, pentru c! proverbul &ice; MInima
oamenilor bine crescui este un morm:nt pentru secreteIN
T
<:nd sA:r9i de povestit aceast! snoav!, -ehere&ada spuse;
7-i7aceasta7i@ o, norocitule sultan, tot ce pot eu s!7mi mai
amintesc din snoavele cuprinse "n 6lorile +aului "i "n
Gr&dina snoavelor.
Iar sultanul -ahriar spuse;
7"ntr7adev!r, -ehere&ada, snoavele m7au veselit peste
m!sur! 9i m7au A!cut s!7mi doresc a au&i acum o poveste
ca acclca pc care mi le7ai povestit mai "nainteI
-ehere&ada r!spunse;
7Tocmai a9a $:ndeam 9i euI
-i numaidec:t spuse;
<.PRI
P,3EDTE0 <. JR.*,0D0
H.*.RR.1 -I <. 0)I-0R................................................................................+
P,3EDTE0 <. <E)E -0DE JETI-<0/E,
JIE<0RE 1E0)TJE)..........................................................................................B1
P,3EDTE0 .).IT,0RE
0 <ETZ2I I71E70R0*Z ...................................................................................8
P,3EDTE0 ).I 1B/ 0)7*0/D.R
1EDPRE <E)E 1,.Z JETE............................................................................15E
P,3EDTE0 ).I a0R10/ *Z<E)0R.)
<. J0T0 3IHIR.).I........................................................................................16+
P,3EDTE0 <. D.)T0/0 Q0*)IK0,
1,*/I20 1E D.B PZ*b/T ......................................................................... 1B5
Povestea Arumosului Al!c!u trist...........................................................>??
J),RI)E '0H.).I -I
%RZ1I/0 D/,03E),R..................................................................................>56
0l7Ra9id 9i 3:ntuitura ........................................................................... >56
<opilandrul 9i dasc!lul s!u ................................................................... >58
Dacul n!&dr!van ....................................................................................... >E1
0l7Ra9id (udec!tor in dra$oste ............................................................. >E6
<ui i se cade "nt:ietatea 7
unui Al!c!iandru sau unui b!rbat coptG...............................................>EB
Preul castraveilor .................................................................................. >E
Plete albe ........................................................................................... >+>
"ncurc!tura descurcat!............................................................................>+E
0bu7/uCas 9i scalda sultanei Dett Hobcida.......................................>+B
0bu7/uCas ticluind versuri ................................................................... >6?
*!$arul ....................................... ............................................................. >6E
Dett Hobeida prins! cu ocara ................................................................. >66
B!rb!tu9 sau Aemeiu9c!G........................................................................>6
"mp!reala .................................................................................................. >B>
1asc!l de 9coal! ....................................................................................... >BE
Dtihurile de pe o c!ma9! ......................................................................... >BB
Dtihurile de pe o cup! ............................................................................. >B8
<aliAul "n co9 ............................................................................................ >B
Dp!l!torul de mae ................................................................................... >8
<opilandra R!coarea7,chilor ................................................................ >8
Jete sau b!iei ........................................................................................... 5?B