Sunteți pe pagina 1din 20

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MANAGEMENT-
ADMINISTRATIE PUBLICA
PROIECT - POLITICI PUBLICE
DOMENIUL EDUCATIEI
STUDENTI:
ANUL II, SERIA B, GRUPA 223
AN UNIVERSITAR
2008-2009
DATE GENERALE
Sistemul educational din Romania se afla la rascruce. Reforme importane initiate
dupa caderea comunismului vor trebui continuate pentru imbunatatirea rezultatelor in
educatie.
Romania se afla printre ultimile locuri in Europa in ceea ce priveste educatia.
Studii recente arata ca performantele elevilor sunt in continuare scazute in raport cu
standardele UE. Valorile indicatorilor privind rezultatele la invatatura se apropie de
media pe plan international, dar se situeaza sub cele din UE, OCED(Organizatia pentru
Cooperare Economica si Dezvoltare. !stfel Romania a ocupat locul "# din #$ de tari
participante la %rogramul &nternational de Evaluare a Elevilor(%&S!.
Situatia resurselor umane din sistemul educational
Romania se numara printre tarile cu cel mai mic numar de cadre didactice
raportat la numarul de elevi si studenti din Europa. !stfel, in anul universitar $''()$''*,
fiecarui profesor ii reveneau $* de studenti, in timp ce la nivel liceal si profesional,
raportul era de un profesor la +, elevi.
Studii recente indica faptul ca ma-oritatea statelor din UE raporteaza o
insuficienta pregatire a cadrelor didactice pentru a face fara cu succes noilor provocari
din domeniul educatiei.
&n Romania personalul didactic calificat a inregistrat scaderi in invatamantul
prescolar si postliceal si cresteri in invatamantul primar, gimnazial si profesional.Cel mai
important progres s.a inregistrat in mediul rural.
%onderea personalului calificat a continuat sa scada a-ungand in anul scolar
$''()$''* la /".,0.&n invatamantul superior nu se inregistreaza deficit de personal
didactic calificat, la acest nivel procentul cadrelor didactice calificate fiind de +''0.
1otusi continua sa se manifeste unele disparitati pe medii de rezidenta in
defavoarea mediului rural.Cele mai importante se inregistreaza in ciclul gimnazial si in
invatamantul prescolar.Un trend pozitiv este inregeistrat in invatamantul profesional,
ponderea personalului didactic calificat crescand cu ,0.!stfel diferenta intre ponderea
personalului didactic calificat din mediul urban, respectiv rural s.a redus de la aproape
/0 la "0, fiind de asteptat ca tendinta pozitiva sa continue.
&n ceea ce priveste numarul de elevi ce revine la un cadru didactic se cunoaste o
tendinta de crestere a numarului de studenti per cadru didactic, in cazul celorlalte niveluri
de scolarizare remarcandu.se o usoara scadere a acestui raport.&n invatamantul gimnazial
din mediul rural se inregistreaza cea mai redusa valoare a raportului.
Deficitele de personal didactic calificat sunt specifice domeniilor)ariilor
curriculare referitoare la noile ocupatii solicitate pe piata muncii precum si in cazul noilor
profesii in educatie (de e2emplu asistenti educationali calificati pentru copiii cu cerinte
$
educationale speciale, pentru care nu sunt, inca, disponibile programe de formare initiala
si continua.
&n invaa!an n" #$i%a "n %i%#! a&a'iv (# %a)a&i*a&# (i+#&#niaa,
motivant, avand la baza performanta si rezultatele muncii. &n absenta unui astfel de
sistem de salarizare, institutiile si unitatile de invatamant se confrunta cu o criza de
personal calificat si performant, mai ales in domenii importante precum informatica si
invatarea limbilor moderne. &n lipsa legii salarizarii, care sa diferentieze retributiile in
functie de performante si rezultatele muncii, banii in-ectati in salarii nu.si produc efectul
dorit. !tat timp cat salarizarea se face dupa grade si vec3ime, conditii nici necesare nici
suficiente pentru o prestatie de calitate, reminiscenta a regimului comunist, tinerii vor
fugi de cariera didactica, iar ceilalti profesori vor munci cu convingerea ca orice ar face
salariul merge automat. Scolile rurale sufera in primul rand de lipsa unor cadre calificate,
care in absenta unor motivatii salariale si de alta natura refuza sa lucreze in aceste scoli.
4anagementul performant ca si formarea continua a corpului profesorat trebuie sa
aiba la baza principiul autoformarii continue,
1endinta de imbatranire a populatiei se manifesta in cazul personalului didactic si
va contribui, per ansamblu, la reducerea acestuia. Slaba atractivitate a carierei didactice,
sistemul relativ rigid de salarizare si de dezvoltare a carierei cadrelor didactice, limiteaza
posibilitatile furnizorilor de educatie si de formare profesionala initiala de a recruta si de
a mentine intr.ocariera didactica pe cei mai buni tineri absolventi de invatamant superior.
!laturi de tendinta de imbatranire a personalului, se asteapta ca deficitul e2istent
sa se accentueze si sa coe2iste totodata cu un surplus relativ de personal didactic, per
ansamblul sistemului. 1oate acestea vor afecta in mod negativ calitatea si capacitatea de
reactie adecvata a sistemului educational si de formare profesionala initiala la cerintele
pietei muncii, mai ales in cazul noilor ocupatii.
Participarea la educatie
Desi tendinta generala, cu e2ceptia ultimului an scolar, este de reducere a
populatiei, evolutiile demografice se reflecta in mod diferit la nivelul segmentelor de
populatie scolara cuprinse in diferitele niveluri de invatamant. !stfel, in invatamantul
prescolar, se constata o crestere a efectivelor de copii, atat pe ansamblul populatiei
scolare (cu "/,, mii, in perioada $'''.$''( si cu +,, mii in anul scolar $''()$''* fata de
$''5)$''(, cat si la nivelul mediului urban (in rural evolutia este oscilanta, consecinta a
cresterii ratei de participare la acest nivel de educatie.
!celasi trend, dar si mai accentuat, se constata si in cazul gimnaziului, numarul de
elevi reducandu.se cu "/5,* mii, pe ansamblu, respectiv cu $*(,/ mii in mediul urban si
cu +'*,/ mii in rural. 1otusi se observa o crestere usoara a populatiei din gimnaziu (cu
+,( mii. Reducerea, pe ansamblu, a efectivelor scolare corespunzatoare invatamantului
primar si gimnazial, care va mai continua si in urmatorii ani (dar cu un ritm mai redus,
conform prognozelor demografice, a antrenat si va mai antrena consecinte la nivelul
resurselor umane, sub aspect cantitativ, precum si in ceea ce priveste structura retelei
scolare, in special in mediul rural.
"
Cresteri spectaculoase ale populatiei scolare se inregistreaza in invatamantul superior
6 cu "(#,* mii persoane pentru ultimul an 6 in cazul acestui nivel de invatamant
manifestandu.se cea mai mare crestere a cererii de educatie
Invatamantul prescolar
Rata bruta de cuprindere a copiilor in varsta de ".5 ani in invatamantul prescolar
continua sa creasca ( in anul scolar $''()$''* 6 cu +,# puncte procentuale fata de anul
anterior . Concomitent, proportia elevilor intrati pentru prima oara in clasa & care au
frecventat gradinita continua sa se situeze la peste /'0.
Desi rata bruta de cuprindere in invatamantul prescolar prezinta importante
discrepante pe medii de rezidenta in favoarea mediului urban, diferentele tind sa se
atenueze in ceea ce priveste ponderea elevilor intrati pentru prima data in clasa & care au
frecventat gradinita. &n perioada $'''.$''( aceste diferente s.au redus semnificativ,
a-ungand in anul $''()$''* la peste + p.p. in favoarea mediului rural.
Invatamantul primar si gimnazial
&n ultimii ani, rata de participare la educatia de nivel primar si gimnazial a atins
valoarea de //,$0. &n anul scolar $''()$''* indicatorul a inregistrat o usoara cadere cu
apro2imativ + p.p. Se mentin insa diferente pe cicluri de scolarizare si disparitati
importante pe medii de rezidenta in defavoarea mediului rural, in special la nivelul
invatamantului gimnazial.
%entru prima data dupa implementarea masurii de prelungire a duratei
invatamantului obligatoriu la +' ani in anul scolar $''()$''* s.au inregistrat semnale
pozitive privind participarea la educatia de acest nivel.
&n perioada $''".$''(, rata bruta de cuprindere scolara in invatamantul obligatoriu
de +' ani se situeaza in -urul valorii de /50.
Durata medie de frecventare a invatamantului primar si gimnazial se mentine la
acelasi nivel . (,, ani. Se mentin, de asemenea, diferentele intre mediul urban si rural, in
defavoarea populatiei de varsta scolara din ariile rurale.
Este de semnalat, de asemenea, atat pentru invatamantul primar, cat si gimnazial,
proportia ridicata a elevilor care depasesc varsta oficiala corespunzatoare nivelurilor
respective (aproape +(0 elevi in varsta de peste +' ani in invatamantul primar si
apro2imativ $$0 elevi de peste +# ani in invatamantul gimnazial.
Invatamantul superior
&nvatamantul superior inregistreaza in prezent o crestere spectaculoasa.cu 5,#0 mai
mult decat anul precedent.astfel, peste -umatate din populatia de varsta corespunzatoare
fiind cuprinsa in acest nivel de educatie.
Un rol important in cresterea gradului de participare l.a avut alternativa particulara
care in anul universitar $''()$''* cuprindea #+,/0 din numarul total de studenti.
%rincipala cauza a cresterii nivelului de participare la invatamantul superior l.a
reprezentat cererea ridicata pentru educatia de acest nivel, determinata de capacitatea
mare a pietei fortei de munca de absorbtie a persoanelor cu calificare superioara si de
riscul mai redus al soma-ului pentru absolventii acestui nivel.
#
Rata de absolvire a invatamantului superior continua tendinta ascendenta
inregistrata in ultimii ani.Rata de absolvire a invatamatnului superior, cu sau fara diploma
de licenta, a depasit #'0, cu peste " p.p.. Rata de absolvire a invatamantului superior,
calculata in raport cu numarul absolventilor care poseda diploma de licenta, este mai
scazuta, aceasta atingand "(,#0 in anul scolar $''()$''*. Se remarca, insa, o crestere
semnificativa a valorii indicatorului comparativ cu anul anterior cu apro2imativ 5 p.p.
Diferentele pe se2e tind sa se accentueze de la un an la altul, fetele detinand un
avanta- din ce in ce mai important, de la #,, puncte procentuale in anul $''')$''+, la
aproape +* p.p. Rata absolventilor de invatamant postliceal si de maistri cu si fara
e2amen de absolvire continua tendinta accentuat descendenta, situandu.se in acest an la
aproape -umatate fata de ponderea inregistrata la inceputul perioadei analizate7 ",/0 fata
de *,*0. Rata de absolvire a invatamantului postliceal si de maistri cu si fara e2amen de
capacitate, in cazul fetelor, se pastreaza constant mai ridicata decat la baieti, diferentele
fiind de "., p.p. pe parcursul intervalului analizat. Ecartul pe se2e inregistreaza insa o
usoara reducere, atingand cea mai scazuta valoare7 $,5 p.p.
Situatia abandonului scolar
&n ultimii sase ani, abandonul scolar a crescut de trei ori in randul elevilor din
clasele &.V&&&, se arata in raportul 4inisterului Educatiei privind starea invatamantului.
%otrivit raportului 8Strategia invatamantului din Romania9, publicat de catre
4inisterul Educatiei, populatia scolara a scazut cu +*.''' de elevi si studenti. Cea mai
ridicata rata a abandonului se inregistreaza in randul copiilor care termina clasa a V&&&.a
in mediul rural. &n anul scolar $'',)$''5, apro2imativ +,*0 dintre acestia au parasit
sistemul de invatamant, in conditiile in care in anul $''')$''+ rata abandonului a fost de
',50.
:1oate satele si comunele au o scoala generala clasele &.V&&&. Dupa aceea, copilul
de +# ani este numai bun de munca, iar parintii nu au bani sa.l trimita la o scoala de arte
si meserii sau la liceu9, a e2plicat ministrul educatiei, Cristian !domnitei.
Romania ;i <ulgaria sunt printre primele =ari europene in ceea ce prive;te rata
abandonului ;colar, potrivit unui raport european realizat recent. &naintea noastra se mai
afla doar 4alta ;i %ortugalia, state care inregistreaza cea mai mare rata a abandonului
;colar. Daca in =ara noastra +/0 dintre elevi parasesc devreme ;coala, in 4alta putem
vorbi de o rata de #$0, iar in %ortugalia procentul inregistrat este de "/, in ceea ce
prive;te abandonul ;colar.
Conform inspectoratelor ;colare, abandonul are mai multe cauze7 casatoria, plecarea
in strainatate la parin=i, saracia ;i mediul familial dezorganizat. Statisticile mai arata ca
marea ma-oritate a ;colilor din mediul rural sunt inadecvate desfa;urarii cursurilor. Un
procent ridicat al unita=ilor ;colare din mediul rural nu au apa curenta si nici material
didactic in timp ce mobilierul este invec3it. >a acestea se adauga ;i problema toaletelor
care sunt inca in curtea scolii, fara fose septice, ceea ce face ca in cazul izbucnirii unei
epidemii, raspandirea bolii sa aiba un spectru larg de propagare.
Unitatile de invatamint din mediul rural se confrunta cu lipsuri evidente in ceea ce
priveste materialul didactic. Citeva calculatoare primite prin diverse programe nu
inseamna ca dotarea scolilor din mediul rural a fost rezolvata. Cele mai multe dintre
,
aceste scoli nu au mai primit material didactic dinainte de +//'. >ipsurilor de la scoala li
se adauga si cele de acasa, prea putini copii avind norocul sa aiba o biblioteca personala
si conditii pentru a invata. Realitatea rurala in materie de material didactic este resimtita
la orele de c3imie, fizica sau biologie. %entru multe dintre scoli, laboratoarele de c3imie
sau fizica nu sint decit denumiri generice.
O alta cauza principala in ceea ce priveste abandonul scolar o constituie si lipsa
mi-loacelor de transport.
Durata medie de frecventare a invatamantului
Durata medie de frecventarea a invatamantului a crescut in ultima perioada cu +,(
ani. Cu toate cestea, Romania continua sa se situeze pe un loc inferior comparativ cu alte
tari europene in ceea ce priveste speranta de viata scolara. Daca se e2clude invatamantul
prescolar, durata medie de frecventare a invatamantului pentru un copil in varsta de 5 ani
(sau speranta de viata scolara este de +# ani.
O valoare ridicata a duratei medii de frecuentare a invatamantului indica o
participare larga la toate nivelurile de educatie. !ceasta poate fi influentata, insa, de o
serie de factori precum erorile in optiunile pentru anumite filiere de formare, rata
repetentiei, situatia economica care poate favoriza sau frana continuarea studiilor. &n
cazul Romaniei, de e2emplu, cresterea gradului de participare la invatamantul superior se
datoreaza, printre altele, sanselor sporite de insertie pe piata muncii a absolventilor
acestui nivel de invatamant.
Eficienta interna a sistemului de educatie
&n conditiile cresterii continue a ratei abandonului scolar in invatamantul primar si
gimnazial, ramane inca problematica atingerea tintei stabilite de UE in perspectiva
anului $'+' 6 reducerea ratei de parasire timpurie a sistemului de educatie la cel mult
+'0.
&n perioada $'''.$''(, rata abandonului scolar, atat pe ansamblul invatamantului
primar si gimnazial, cat si la nivelul fiecaruia dintre cele doua cicluri, inregistreaza un
trend continuu ascendent. Ca urmare, in aceasta perioada, valoarea indicatorului a crescut
de peste trei ori in clasele &.V&&& (de la ',50 in anul scolar $''')$''+ la $,'0 in
$''()$''*, de aproape " ori in invatamantul primar (de la ',50 la +,(0 si de patru ori
in invatamantul gimnazial (de la ',50 la $,"0. &n ceea ce priveste diferentele pe medii
de rezidenta, evolutia este oscilanta. !stfel, daca in primii doi.trei ani ai intervalului
analizat decala-ul evidentia un avanta- al mediului rural (valori mai reduse ale
indicatorului, la mi-locul perioadei rata abandonului scolar tinde sa fie sensibil mai
ridicata in aceste arii, comparativ cu mediul urban. &n ultimul an, insa, pe fondul general
al cresterii ratei abandonului, asistam la cresterea decala-ului intre cele doua medii de
rezidenta , diferenta fiind in defavoarea mediului urban.
Situatia cea mai dramatica apare in cazul elevilor din mediul rural care a finalizat
invatamantul gimnazial in anul scolar $''5)$''(7 pierderile inregistrate de aceasta
reprezinta aproape $"0. De altfel, proportia pierderilor scolare este semnificativ mai
5
mare in cazul elevilor din mediul rural, comparativ cu cei din urban. 1endinta de crestere
continua a ratei pierderilor scolare si in primul rand a abandonului pe parcursul perioadei
de referinta poate fi generata, pe langa alti factori individuali, familiali sau scolari, de
amploarea fenomenului migratiei fortei de munca (copiii care isi urmeaza parintii in
strainatate, c3iar daca isi continua studiile, ies din evidentele scolare.
Rata de parasire timpurie a sistemului de educatie a scazut in cu " pp fata de anul
$'''. Cu toate acestea, perspectiva atingerii tintei stabilite de UE 6 reducerea valorii
acestui indicator la ma2imum +'0 pana in anul $'+' 6 este inca problematica daca luam
in considerare tendintele ascendente inregistrate de abandonul scolar in ciclul primar si
gimnazial.
Dupa o tendinta continuu descendenta, rata abandonului scolar creste in anii scolari
$''5)$''( si $''()$''*, atat in invatamantul liceal, cat si in cel profesional. Rata ridicata
a abandonului inregistrata in invatamantul profesional (*,$0 implica un important
impact asupra eficientei interne a acestui segment al sistemului de educatie.
&n ceea ce priveste cauzele abandonului scolar, printre acestea se numara cele de
natura familiala7 conditiile socio.economice precare ale familiei, cu impact asupra
posibilitatii de sustinere a scolarizarii copiilor, rezerva unor parinti fata de educatia
copiilor s.a. O alta cauza ar putea consta in sc3imbarea optiunilor scolare si profesionale
ale tinerilor pe parcursul scolarizarii.
Rezultate
Rezultate la evaluari nationale
Evaluarea nationala la sfarsitul clasei a IV-a
&n anul $''(, ponderea cea mai importanta a rezultatelor 8foarte bune9 ale elevilor
la sfarsitul clasei a &V.a se inregistreaza la matematica, in timp ce la limba materna si
stiinte ponderea cea mai ridicata o detin elevii cu rezultate medii. 1otusi, procente
importante de elevi performeaza nesatisfacator, mai ales la stiinte ($$,*0 si limba
materna (+#.,0.
Capacitatea/ Testarea Nationala la sfarsitul clasei a VIII-a / Tezele cu subiect unic.
&ncepand cu anul scolar $''(.$''*, testarea nationala a fost inlocuita cu tezele cu
subiect unic la clasele a V&&.a si a V&&&.a. Datele privind rezultatele la tezele cu subiect
unic la nivelul intregului sistem de invatamant nu sunt disponibile inca. &n anul scolar
$''5)$''(, rata de participare a absolventilor la testarile nationale de la sfarsitul clasei a
V&&&.a creste usor fata de anul precedent, fara a recupera insa deficitul din ultimii #., ani.
Rata de succes la testare inregistreaza o crestere de ".p.p.
&n anul scolar $''5)$''( s.a inregistrat o ameliorare a ratei de promovare la
testarile finale de la sfarsitul clasei a V&&&.a. !stfel, in acest an scolar, ponderea
absolventilor de clasa a V&&&.a care promoveaza testarea este de *',*0 din totalul celor
prezentati, in crestere cu ",$ p.p fata de anul $'',)$''5. Concomitent, rata de
(
promovabilitate a inregistrat o ameliorare a discrepantelor pe medii de rezidenta, ecartul
inregistrat fiind de aproape +# p.p. in defavoarea mediului rural, fara de apro2imativ +(
p.p. in anul scolar anterior. Calculata ca raport din numarul elevilor inscrisi in clasa a
V&&&.a la inceputul anului scolar, rata de promovare inregistreaza, de asemenea, o
tendinta de ameliorare fata de anul scolar precedent (cu " p.p.. Cu toate acestea, la
sfarsitul anului scolar $''5)$''(, numai 5$,(0 dintre elevii inscrisi in clasa a V&&&.a au
reusit sa promoveze e2amenele nationale, diferentele pe medii de rezidenta fiind si in
acest caz deosebit de accentuate . apro2imativ +* p.p in defavoarea mediului rural
(,$,*0, fa?a de (',,0. Rezultatele obtinute la e2amenele finale pe grupe de medii,
evidentiaza la nivelul anului $''5)$''( o scadere a ponderii rezultatelor de nivel mediu
(5.(, concomitent cu crestere semnificativa a ponderii performantelor foarte bune (medii
de / si +', dar mai ales a celor declarati respinsi (sub ,. !stfel, ponderea elevilor
declarati respinsi a crescut la +/,$0 in $''5)$''(, fata de +#,*0 in $'',)$''5.
Diferentele de reusita intre elevii din mediul urban si cei din mediul rural ating
valori importante, in anul scolar $''5)$''(, aproape $(,$0 dintre elevii inscrisi in clasa a
V&&&.a din mediul rural fiind declarati respinsi la e2amenul national)tezele cu subiect
unic, fata de apro2imativ +",50, valoare corespunzatoare pentru mediul urban.
Rata de aboslvire a invatamnutului liceal
%onderea tinerilor care finalizeaza liceul, cu sau fara e2amen de bacalaureat a
crescut peste # p.p. fata de anul anterior, atingand cea mai inalta valoare de pe parcursul
intregii perioade de referinta. Discrepantele pe se2e se pastreaza inca la un nivel ridicat,
fetele care finalizeaza liceul prezentand un avanta- de apro2imativ ++ p.p. fata de baieti.
Rata de absolvire a invatamantului liceal cu e2amen de bacalaureat este, de
asemenea, oscilanta pe parcursul perioadei de referinta a raportului, nivelul cel mai inalt
fiind atins tot in ultimul an analizat 6 ,',,0. !ceasta valoare se situeaza la o distanta de
apro2imativ $ p.p. comparativ cu anul anterior, cand indicatorul inregistreaza nivelul de
#*,*0. Si in cazul ratei de absolvire cu e2amen de bacalaureat, diferentele pe se2e sunt
semnificative pe intreaga perioada $'''. $''* si oscileaza intre ++.+# p.p. in favoarea
fetelor, decala-ul cel mai redus fiind atins tot in ultimul an scolar pentru care se dispune
de date7 ,5,"0, respectiv ##,/0.
Rata de absolvire a invatamntului profesional
Rata de absolvire a invatamantului profesional, cu si fara e2amen de absolvire, a
inregistrat o crestere semnificativa, valoarea acesteia atingand "/,"0. 1otodata s.a
inregistrat si cea mai ridicata rata de absolvire a invatamantului secundar (liceal si
profesional din intreaga perioada analizata. &n cazul absolventilor de invatamant
profesional, diferentele pe se2e, in favoarea baietilor, raman semnificative.
Rezultatele elevilor la examenul de bacalaureat
!bsolventii de liceu se inscriu si promoveaza e2amenul de bacalaureat in ponderi
constant ridicate. &n medie, doar "0 dintre absolventii de liceu nu se inscriu la e2amenul
de bacalaureat, in timp ce apro2imativ 50 dintre absolventi nu promoveaza e2amenul.
*
Dupa o usoara scadere a ratei de promovare a e2amenului de bacalaureat in anul
scolar anterior se inregistreaza o revenire la ponderea situata in -urul a /"0, pondere
relativ constanta.
R#*")a# )a #va)"a&i in#&nai-na)#
%rogramul pentru evaluarea internationala a elevilor 6 PISA
>a evaluarea OECD.%&S! din anul $''5 Romania s.a situat pe locul #( din ,( tari
participante, cu o medie de #+* puncte de scor raportata la media de ,'' a tarilor
europene. !stfel, se constata ca elevii din Romania au obtinut scoruri inferioare celor din
$''+ (cand Romania se situa pe locul "# din #" tari participante la toate domeniile la
care s.a realizat evaluarea. Cea mai mare scadere de performanta se constata in cazul
indicatorului European referitor la rata celor care obtin rezultate scazute la citire)lectura.
&n cazul stiintelor, (*,(0 dintre elevii investigati au inregistrat performante de nivel
+ (pe o scala de la + la 5, unde $ este considerat nivelul de baza al alfabetizarii la stiinte.
%rogramul de evaluare 1&4SS
&n anul $''5, Romania a participat la o noua evaluare 1&4SS, ale carei concluzii
vor fi publice la finalului anului $''*. &ntre +/// si $''" nu s.a inregistrat nici o
sc3imbare semnificativa in ceea ce priveste ac3izitiile elevilor romani la matematica si
stiinte. Discrepantele intre performantele elevilor in raport cu mediul de rezidenta si cu
disponibilitatea resurselor scolii se pastreaza inca la un nivel ridicat.
!proape -umatate dintre tinerii de +, ani cuprinsi in esantion ating performante
medii la stiinte, in timp ce $$0 nu reusesc sa atinga nici macar un nivel scazut de
performanta (ultimul, pe o scala de # trepte.
Romania prezinta inca mari diferente intre elevii provenind din mediul urban si cei
din rural. Elevii de clasa a V&&&.a din mediul rural (care reprezinta #(0 din esantion
obtin scoruri mai mici atat la matematica (.#* puncte, cat si la stiinte (."* puncte. De
asemenea, se constata discrepante intre performantele elevilor provenind din scolile inalt
performante si cei provenind din scoli slab performante. Scolile inalt performante sunt in
general acele scoli care dispun in mai mare masura de resurse materiale.
Rezultatele educatiei si formarii profesionale pe piata muncii
>a nivelul anului $''* (trim. &V, distributia populatiei active pe niveluri de
educatie a ramas relativ constanta comparativ cu anul anterior. S.au inregistrat tendinte
pozitive in special in cazul persoanelor care au absolvit o forma de invatamant superior
(de la +",(0 la +#,50 din totalul populatiei active sau studii liceale (de la "","0 la
"",(0. %onderea persoanelor cu studii primare sau fara studii a scazut pentru al patrulea
an consecutiv, a-ungand pentru prima data sub #0 din totalul populatiei active. Scaderi s.
au inregistrat si in cazul populatiei cu studii gimnaziale, profesionale si postliceale (sub
',, p.p.. Se observa o usoara diminuare a ponderii persoanelor din mediul rural cu un
nivel scazut de educatie (fara studii, cu studii primare sau gimnaziale, diferentele pe
medii de rezidenta in favoarea mediului urban continuand insa sa fie importante. O
/
situatie asemanatoare se constata si in cazul populatiei cu studii medii (in special
invatamant profesional din mediul rural.
&n cazul populatiei active cu nivel superior de educatie, diferenta pe medii s.a
accentuat in ultimii ani. !stfel, in $''*, ritmul de crestere a fost de +,#0 in urban si ',"0
in rural, a-ungandu.se la o diferenta de aproape $' p.p. !lte diferente importante in
favoarea populatiei active din mediul urban se observa in cazul persoanelor cu nivel
lineal de educatie (aproape +' p.p..
Estimari recente arata ca pana in anul $'+,, apro2imativ "'0 dintre locurile de
munca vor solicita studii superioare si aproape ,'0 cel putin studii liceale. Se asteapta,
de asemenea, ca locurile de munca ce solicita un nivel redus de calificare sa scada
semnificativ in aceasta perioada.
Desi populatia ocupata a crescut, numarul tinerilor in varsta de +, 6$# ani care sunt
anga-ati s.a diminuat. !stfel, rata de ocupare a scazut cu +" p.p., a-ungand la $$,(0 la
nivelul anului $''*, fata de ",,(0 in anul $'''. Cele mai scazute rate de ocupare
continua sa se inregistreze in cazul tinerilor cu un nivel redus de educatie (invatamant
gimnazial 6 +#,/0, primar sau fara scoala absolvita 6 +(,*0, dar si in cazul celor cu
studii liceale ($+,$0.
De asemenea se mentin diferente importante pe medii de rezidenta. !stfel, in
mediul rural, se inregistreaza o rata sensibil mai mare de ocupare in cazul tinerilor cu
studii primare)fara studii, gimnaziale si liceale. Rate mai apropiate pe cele doua medii de
rezidenta (usor in favoarea mediului urban se inregistreaza in cazul absolventilor de
invatamant profesional (+ p.p. si postliceal (peste " p.p., in timp ce tinerii din mediul
rural cu studii universitare continua sa aiba o rata de ocupare cu peste " p.p. mai mare in
comparatie cu tinerii cu acelasi nivel de educatie din mediul urban.
1ranzitia de la scoala la viata activa si integrarea in munca a tinerilor reprezinta o
problema esentiala, cu un puternic impact economic si social, fiind, in acelasi timp un
important etalon al eficientei e2terne a sistemului de educatie. Din pacate, e2ista mari
diferente pe niveluri de educatie in ceea ce priveste dezvoltarea si aplicarea sistemelor de
monitorizare a absolventilor.
Infrastructura sistemului educational
&nfrastructura sistemului educational este depasita, in special in mediul rural. &n
lipsa unei finantari decente, infrastructura educatiei a ramas, uneori, la nivel de evul
mediu. @u e2ista o strategie si proiecte coerente de remediere a acestei situatii. Desi dupa
$'', s.au alocat fonduri pentru remedierea situatiei, nu se stie, din evaluari independente,
la ce rezultate s.a a-uns. &ntroducerea internetului si a ec3ipamentelor informatice in
scolile rurale este calea cea mai sigura si lesnicioasa pentru asigurarea conditiilor de
autoformare continua a resursei umane. 4otivarea cu salarii mari, dar si avanta-e de alt
gen (atribuirea de loturi si locuinte, eventual in campusuri scolare, amplificarea rapida a
constructiei de campusuri scolare care sa devina centre de educatie, formare si cultura,
sunt cai de atragere a unor profesori performanti. &mpreuna cu investitii in entitati
economice, campusurile scolare pot constitui centre de coagulare a viitoarelor aglomerari
urbane si vor atrage cadrele calificate in mediul rural.
+'
1oate programele care finanteaza infrastructura educatiei nu sunt urmate de
raportari si evaluari postfinantare independente, astfel incat contribuabilii sa stie daca
banii obtinuti de guvern din ta2ele si impozitele platite de ei sunt utilizati. &n lipsa
rapoartelor postfinantare, realizate de auditori de terta parte, fara o evaluare a eficientei
c3eltuirii acestor fonduri, nu se stie daca banii investiti isi produc efectele. >ipsa de
transparenta, c3iar si a celei minimale, cerute de legea ,##)$''+, face ca suspiciuni mari
sa planeze asupra corectitudinii licitatiilor, derularii contractelor si ac3itarii facturilor.
%rocedurile greoaie, complicate si netransparente, alocarea tarzie a banilor, au
facut ca in noiembrie $''( $'' milioane de euro destinati infrastructurii din educatie,
nec3eltuiti, sa se intoarca la buget.
++
ANALIZA DIAN!S"I#
P"n'# +-&# P"n'# %)a.#
.cresterea personalului calificat in
invatamantul primar, gimnazial si
profesional A
.crestearea personalului calificat in mediul
ruralA
.cadre didactice calificate in procent de
+''0 in invatamatnul superiorA
.scaderea raportului dintre numarul de elevi
per cadru didacticA
.cresterea efectivelor de copii in
invatamantul prescolarA
.reducerea disparitatilor intre mediul rural
si mediul urban in ceea ce priveste
ponderea elevilor intrati pentru prima data
in clasa &A
.cresterea populatiei scolare in
invatamantul superiorA
. cresterea in ultimii ani a ratei de
participare la nivelul invatamantului primar
si gimnazialA
.cerere ridicata pentru educatia la nivel
superiorA
.rata de absolvire a invatamantului superior
are o tendinta ascendentaA
.tendinta ascendeta a ratei absolventilor de
invatamant postlicealA
.cresterea duratei medie de frecventare a
invatamantuluiA
. rata de parasire timpurie a sistemului de
educatie a scazut cu " pp fata de anul $'''A
.cresterea ponderii tinerilor care finalizeaza
liceulA
.cresterea ratei de succes la testarea de la
sfarsitul clasei a V&&&.aA
.rata mica de nereusita a elevilor la
e2amenul de bacalaureatA
.tendinte pozitive in ceea ce priveste
persoanele care absolva o forma de
invatamant superiorA
.numar mic de cadre didactice raportat la nr
de elevi A
.scaderea personalului calificat in
invatamantul prescolar si postliceal A
.diferenta dintre mediul rural si mediul
urban in ceea ce priveste personalul
calificatA
.cresterea numarului de studenti per cadru
didactic
.lipsa unui sistem atractiv de salarizare
diferentiata avand la baza performanta si
rezultatele munciiA
. slaba motivare a cadrelor didacatice
datorita salariilor mici A
.tendinta de imbatranire a populatiei se
manifesta si in cazul personalului didacticA
.reducerea efectivelor scolare
corespunzatoare invatamantului primar si
gimnazialA
.discrepante pe medii de rezidenta in
favoarea mediului urban in ceea ce priveste
rata bruta de cuprindereA
.diferente pe cicluri de scolarizare si
disparitati importante pe medii de rezidenta
in ceea ce priveste rata de participareA
. proportie ridicata a elevilor care depasesc
varsta oficiala corespunzatoare
invatmantului primar si gimnazialA
.cresterea abandonului scolar de trei ori in
randul elevilor din clasele &.V&&&A
.cresterea abandonului scolar atat in
invatamantul liceal cat si profesionalA
. Romania este printre primele tari
europene in ceea ce priveste rata
abandonului scolar A
.lipsa conditiilor in scolile din mediul ruralA
.lipsa materialelor didactice in mediul
ruralA
.lipsa mi-loacelor de transport in mediul
+$
.scaderea ponderii persoanelor cu studii
primare sau fara studiiA
. scaderi inregistrate in cazul populatiei cu
studii gimnaziale, profesionale si
postlicealeA
. usoara diminuare a ponderii persoanelor
din mediul rural cu un nivel scazut de
educatieA
ruralA
. Romania se situeaza pe un loc inferior
comparativ cu alte tari europene in ceea ce
priveste speranta de viata scolaraA
.diferente intre mediul urban si mediul
rural in ceea ce priveste rezultatele la
testariA
.rata foarte ridicata in ceea ce priveste
numarul de elevi din mediul rural declarati
respinsi la testele nationale($(,$0A
.performante slabe ale elevilorA
. accesul la educatie al populatiei rurale
este, in general, scazut, in special in ceea ce
priveste invatamantul superiorA
. numarul tinerilor in varsta de +, 6$# ani
care sunt anga-ati s.a diminuatA
. rata de ocupare a scazut cu +" p.pA
. rate scazute de ocupare in cazul tinerilor
cu un nivel redus de educatie, dar si in
cazul celor cu studii licealeA
. e2ista mari diferente pe niveluri de
educatie in ceea ce priveste dezvoltarea si
aplicarea sistemelor de monitorizare a
absolventilorA
.lipsa transparentei in alocarea fondurilor
pentru educatieA
. infrastructura si resursele din sistemul de
invatamant sunt de slaba calitateA
+"
P&i-&ii*a&#a /&-.)#!#i
%entru prioritizarea problemei se utilizeaza raspunsurile la urmatoarele
intrebari7
+. %roblema respectiva este intr.o relatie directa cu anga-amentele institutiei in
procesele post.aderareB
$. Solutionarea problemei constituie o prioritate a institutieiB
". Ce consecinte ar putea avea nerezolvarea problemeiB
#. Cati oameni sunt afectatiB
,. Care este natura grupurilor afectate si in ce masura afectarea este sau nu
semnificativaB
%robleme in domeniul educatiei7
+. Reducerea populatiei scolare datorita cresterii ratei abandonului scolar.
$. Rezultatele slabe ale elevilor in raport cu standardele europene.
". Slaba motivare a cadrelor didactice datorita salariilor mici.
P&-.)#!a C&i#&i")
0
C&i#&i")
2
C&i#&i")
3
C&i#&i")
1
C&i#&i")
2
T-a)
%roblema + 3C'.$D'.5 1C'.$D'.* 3C'.$D'.5 2C'.$D'.# 2C'.$D'.# 2,8
%roblema $ 2C'.$D+ 2C'.$D+ 1C'.$D'.* 1C'.$D'.* 1C'.$D'.* 1,1
%roblema " 2C'.$D+ 2C'.$D+ 2C'.$D+ 2C'.$D+ 2C'.$D+ 2
%+, C+7 cresterea ratei abandonului scolar nu se afla intr.o relatie directa cu
anga-amantele institutiei in procesele de post.aderare, anga-amentele vizand in
primul rand reforma invatamantuluiA
%+, C$7 reducerea populatiei scolare reprezinta o prioritate deoarece rata
abandonului scolar este in continua crestereA
%+, C"7 reducerea populatiei scolare are consecinte medii asupra pietei
fortei de munca ale carei cerinte sunt din ce in ce mai mariA
%+, C#7 aceasta problema afecteaza doar o parte a societatii, cei implicate
fiind foarte putiniA
%+, C,7 grupurile afectate sunt reprezentate de societate, in general, care
este afectata intr.o mica masuraA
+#
%$, C+7 rezultatele elevilor reprezinta una dintre principalele anga-amente
ale institutiei in procesul de post.aderareA
%$, C$7 aceasta problema reprezinta o prioritate deoarece rezultatele
elevilor reflecta nivelul de pregatire al acestoraA
%$, C"7 nerezolvarea problemei are consecinte asupra unor domenii de pe
piata fortei de munca (personal nepregatit, ineficientA
%$, C#7 rezultatele slabe ale elevilor afecteaza imaginea Romaniei, si astfel
intreaga societate, dar nu intr.o foarte mare masuraA
%$, C,7 grupurile afectate sunt reprezentate de populatia scolara si indirect
piata fortei de munca( daca nu sunt rezultate, nu sunt nici oameni pregatiti in
anumite domenii care cer o anumita pregatireA
%", C+7 problema cadrelor didactice reprezinta una dintre principalele
anga-amente ale institutiei dupa procesul de post.aderareA
%", C$7 slaba motivare a profesorilor este o prioritate deoarece aceasta
problema duce la reducerea numarului de cadre didacticeA
%", C"7 consecintele nerezolvarii acestei probleme sunt grave, una dintre
acestea fiind parasirea de catre cadrele didactice a sistemului de invatamant in
favoarea altor domeniiA
%", C#7 aceasta problema afecteaza in mare masura cea mai mare parte a
sistemului de invatamant si indirect societateaA
%", C,7 grupurile afectate sunt reprezentate de cadrele didactice si elevii
(slaba motivare conduce la slaba prestatie a profesorilor si implicit la rezultatele
slabe ale elevilroA
+,
FORMULAR DE PROPUNERE DE POLITICA PUBLICA
0, In%i"ia iniia-a&# 4inisterul Educatiei, Cercetarii si
&novarii
2, F-&!")a&#a /&-.)#!#i Reformele importante initiate in
educatie trebuie continuate pentru
imbunatatirea rezultatelor . O problema
esentiala o constituie cea a cadrelor
didactice care nu sunt motivate
corespunzator, acest fapt atragand
automat dupa sine slaba prestatie si
lipsa de interes a acestora.
Slaba motivare a cadrelor didactice
conduce la scaderea eficientei
sistemului de invatamant.
3, D#n"!i&#a /-)ii'ii /".)i'# 4otivarea cadrelor didacatice pentru
imbunatatirea rezultatelor in educatie, in
vederea indeplinirii conditiilor pentru
un sistem de invatamant eficient.
1, S'-/") Cresterea eficientei sistemului de
invatamant prin motivarea cadrelor
didactice corespunzator competenetelor
si rezultatelor, in vederea atingerii
standardelor europene.
2, O.i#'iv# O.i#'iv") 3#n#&a):
&mbunatatirea performantelor cadrelor
didactice prin motivarea
corespunzatoare a acestora.
O.i#'iv# %/#'i+i'#:
&mplementarea unui sistem de
salarizare bazat pe competente si
rezultate pana la sfarsitul anului
+5
$'+'.
Cresterea veniturilor cadrelor
didactice asimilate salariilor
(prime, bonusuri, stimulente
incepand cu primul semestru al
anlui $''/.
4, B#n#+i'ia&i Di&#'i:
cadrele didacticeA
In(i&#'i:
populatia scolaraA
societatea datorita cresterii
performantei elevilor ca efect al
imbunatatirii prestatiei cadrelor
didacticeA
5, Va&ian# (# %-)"i-na&# 0, C&#%#&#a #%a)-naa a %a)a&ii)-&
/&-+#%-&i)-& /ana in 2003 )a niv#)")
%a)a&i")"i !#(i" a) 'a(&#)-& (i(a'i'#
(in UE,
Cresterea totala estimata va fi
dublarea salariilor in # ani. !ceasta
crestere va fi esalonata astfel7
.*0 in primul semestru al anului $''/
.*0 in al doilea semestru al anului
.+$0 in primul semestru al anului $'+'
.+$0 in al doilea semestru al anului
$'+'
.+,0 in primul semestru al anului $'++
.+,0 in al doilea semestru al anului
$'++
.+'0 in primul semestru al anului $'+$
.+'0 in al doilea semestru al anului
$'+$
.,0 in primul semestru al anului $'+"
.,0 in al doilea semestru al anului $'+"
!ceasta crestere salariala va
presupune a-ustari ale bugetului pentru
educatie, in sensul ca se va reduce suma
acordata altor sectoare mai putin
importante.
+(
2, A'-&(a&#a (# .-n"%"&i, /&i!#
%i i'6## (# va'ana,
<onusurile vor fi primite de acele
cadre didactice cu rezultate bune si
foarte bune. !cestea vor consta in
diferite sume de bani in functie de
rezultatele obtinute si de importanta
acestora. %rimele vor fi acordate de
sarbatori in acestea fiind incluse si
cadourile pentru copii.
1ic3etele de vacanta se vor acorda
pentru o perioada de un an, fiecare
tic3et avand valoarea de +''' RO@,
urmand ca aceasta sa creasca in
decursul anilor. 1ic3etele vor fi valabile
pentru cazare si masa in orice statiune,
pensiune etc.din Romania cu care
4inisterul va inc3eia un contract.
3, C&#a&#a "n"i /&-3&a! (#
+inana&# a in#&i)-& 'a&# a)#3 'a&i#&a
(i(a'i'a '-n'-!ian '" '&#%#&#a
%/-&"&i)-& /#n&" '#)#)a)# 'a(&#
(i(a'i'#,
%entru tinerii care aleg cariera
didactica se va acorda o bursa in functie
de rezultate si competente. <ursa se va
acorda numai dupa inc3eierea unui
contract pe o durata determinata de
minim , ani. De asemenea cuantumul
acesteia va diferi in functie de mediul in
care profesorii vor alege sa predea,
bursa fiind semnificativ mai mare
pentru cei din mediul rural.
Sporurile care vor fi vizate pentru
crestere sunt sporurile de stres, de
fidelitate si de vec3ime cu urmatoarele
procente7
. pentru sporul de stres o crestere
cu ,0.
. %entru sporul de fidelitate o
crestere cu *0
. %entru sporul de vec3ime o
+*
crestere cu +'0
De asemenea cadrelor didactice cu
performante si rezultate foarte bune li se
vor acorda si sporuri de performanta in
procent de $,0 din salariul de baza.
Scopul acordarii acestui spor este de a
incura-a crearea unui sistem de
invatamant bazat pe recunoasterea
competentelor si rezultatelor
profesorilor.
+/
BIBLIOGRAFIE
EEE.edu.ro
EEE.fonduri.structurale.europene.ro
EEE.profesiionline.ro
EEE.fdsc.ro
EEE.edu.gate.ro
$'

S-ar putea să vă placă și