DOCTRINE URBANE

CURS 2
Sistemul implica idea de perfectiune organizatorica in echilibru.,
Curent filozofic post belic- structuralism- anii 50
Conceptul de sistem sta la baza stiintei- abordare sistemica
Exacerbarea conceptului de structura duce la dogmatism.
Structura- totalitatae relatiilor din interiorul unui sistem.
Def dictionar:: sistem= ansamblul de lucruri si parti legate unele de altele astfel incat sa
existe un scop.
e pune in e!identa un sistem ori de cate ori exista o legatura, o relatie intre doua corpuri.
istemul este o multime de elemente distincte grupate intre ele cu o anumita finalitate.
istemul- este un tot, un ansamblu de parti legate unele de altele
-un grup de obiecte legate intre ele, actionind unele asupra altora astfel incat
sa formeze un tot
-definirea unui sistem particular este intotdeauna arbitrara"
- un grup de obiecte sau interese caracterizate prin covarianta
- legatura= relatie intre doua componente # modificarea unui element impune o minima
modificare in alt element al sistemului
-
$biect -fizic
-abstract
obiect fizic = modul in care sistemul respecti! este configurat ; in mod fizic intotdeauna el
implicate un obiect abstract static
%oss &. ' sistemul e indep endent de natura sa , reprezentarile locale au cedat in fata
celor abstracte.
A. Natura relatiilor din interiorul sistemului . $ relatie in cadrul unui sistem este o
legatura reprezentind o anumita determinare intre doua elemente ale sistemului.
Din punctul de !edere al relatiilor exista relatii interioare tari!
E"terioare slabe(
A B Sensul relatiei# A are influenta asupra lui B
%elatiile tari-interioare- asigura coerenta sistemului
%elatiile slabe-exterioare- asigura comunicarae cu mediul in care exista.
$ relatie slaba intre si ) este o relatie tare in )

)
s
)
*imita reprezentind
entitatea sistemului
+n sistem este la rindul lui parte a unui sistem mai mare si in acelasi timp este compus din
parti.
B In raport cu directionarea relatiilor
). Directionalitate lineara- duce la o insiruire de obiecte
$% Directinalitate trian&ulara- structura foarte clar definita, elementele au mai mare
disponibilitate de relatie
'% structura ierar(izata ) mixa, intre ) si - , o !arianta hibrida%
C Polarizarea relatiilor
.olaritate pe centrul sistemului / asupra unui element esential al sistemului(-
ierarhizare#
0ntersectarea relatiilor in afara componentelor sistemului, in spatiul interstitial#
patiul interstitial urban- cel in care plutesc elementele
patiul care are rol de a relationa elementele
1izic nu exista centrul 'element esential al sistemului.
D copul construirii sistemului respecti! polaritate ' dispolaritate
istem con,uncti!
Dis,uncti! 'relatia e generata de sensul, scopul, de dispersare# sustine
coeziunea, dar referindu-se la sistemul mare, in ansamblu.
*oc de descentralizare, de orientare ex: .aris
- principiu de compunere urbana de-a lungul unei axe existind un punct unde se petrece
dispersarae interesului in teritoriu si un altul unde are loc concentrarea interesului in
teritoriu.
-modul de proiectare ' sistem con,uncti!
- sistem de gandire din afara ' spre solutia finala
Concluzii:
). $ricare ar fi organizarea elementelor sistemului, exista o structura care defineste
explicit interactiunile existente.
- relatii caracteristice corespund unui sistem caracteristic
-. $ricarui sistem ii este propice o anumita finalitate, deci interactiunea intre elementele
respecti!e trebuie conceputa in raport cu aceasta finalitate.
2. $rice sistem pune in e!identa mai mult sau mai putin explicit un centru de relationare
/organizare( a sistemului.
tarea sistemului
3eoria sistemelor.consensul asupra faptului ca a!em de-a face cu un sistem, dar nu
stim ce e cu el.
4ediul de existenta al sistemului actioneaza asupra sistemului
CURS 3
tarea sistemului prezinta importanta in legatura cu ideea de stabilitate a sistemului
0n functie de dimensiunile intrarii, in sistem o miscare poate fi mai mult sau mai putin
ampla, periclitand stabilitatea sistemului

&cest lucru de produce fiindca n este dfoarte diferita de 0 sau 0n este prea diferita noua
astfel incat sistemul nu o poate asimila.
Ex.: un cartier prin care trebuie sa treaca o autostrada. e distruge cartierul.
uccesiuni de stari ale sistemului:
0n e!olutia succesiunii exista o perioada de o anumita stabilitate.
tabilitatea sistemului /globala( este definita atata timp cat a!em de-a face cu o
succesiune coerenta de stari ale sistemului respecti!.
.rincipiul stabilit in timp consecinte principiul !arietatii in ansamblu. 5arietatea este
posibil de luat in considerare numai atunci cand - sau mai multe sisteme sunt stari ale
unui sistem originar. 5arietatea - calitate de ansamblu
Componentele trebuie sa fie stari ale aceluiasi sistem.
Consecinta - pri!este realizarea in !arietate a unui studiu de arhitectura sau urbanism.
olutiile /sisteme in sine( sa fie de fapt stari ale unui aceluiasi sistem initial.
Ex.: inaltimea cladirii
Ti*uri de sisteme% Criterii
+ tabilitatea: - sist. statice /stabilitate mare, nu accepta miscare(
- sist. dinamice /aflate in miscare tot timpul(
- sist. ultradinamice /fara stari de stabilitate(
$ ist. simple statice complexe dinamice integrate
0nchise deschise

imple /)(
Complexe /-(
). putine elemente# relatii pe un singur plan.
-. Complexe# bogatie de relatii
istemul simplu nu poate fi decat static si inchis
6rad de integrare a elementelor ' +.%&.+7E%E de sisteme /toate elementele sunt
comune ambelor sisteme(
' 1ormatia sistemului ' structura inchis
Deschis
- 0nchise ' au reactia definita foarte brutal /ori raman cum sunt ori
explodeaza(
- nu au capacitatea de adaptare la mediu /una din conditiile pentru un plan urbanistic
modern(
, E!olutia sistemului ' sistem continue ' miscare continua
si instantanee
discrete ' miscarea necesita un
anumit timp de obser!are
istemele continue pentru a fi analizate trebuiesc discretizate
Ex.: - sistemele sociale sunt continue
isteme !agi ' teorie materialista care incearca sa stapaneasca e!olutia unor sisteme
care nu sunt comensurabile ' interesant pentru fenomene care ating interpretarea
psihosocioogica a spatiului /indi!idul x este mai aproape de y decat z (
&preciind relatiile in teritoriu, relatii in spatiu dar care nu sunt comensurabile
Ex.: i pentru e!aluari fizice ' in aceeasi camera peretele x e mai rosu decat y .
- 6radul de generalitate ' sisteme determinist
probabiliste
- deterministe ' e!olueaza in baza unei legislatii clare
- probabiliste ' legitatea e!olutiei lui nu poate fi luata in considerare
anterior decat ca ipoteza
0n anii 890 apar economistii ce pun probleme de urbanism
C:&D;0C< ' ecosistem/ om ' natura ' sistem de spatii (
- sisteme de !alori
- sisteme de acti!itati
ecosistem
ist. !alori ist.spatii
ist. acti!itati
)=5> conceptul fundamental care a schimbat teoria urbanismului
Conceptul este reluat in anii 8?0
Exista o categorie de sistem extrem de compex, integrat, caracteristic in teritoriu, spatiu
locuit ' sistem socio spatial ale carui dimensiuni nu sunt date de intinderea in teritoriu, ci
de complexitatea sa structurala.
Ex.: +n oras mai mic in care densitatea este mare este mult mai mare decat un oras intins
pe o suprafata mare.
Caracteristicile unui sistem.
).0nterrelationare. organic ' ierarhizat
-.5erticalitate
2.$rizontalitate
@.$rdine
5.cop
>.tabilitate
?.Compexitate
9.Diferenta
=.Economie interioara ' sistemul se e!identiaza printr-o energie, matematica,
termodinamica. Este caracterizat printr-o energie ' stare ordonata sau neordonata a
componentelor /stare de entropie a sistemului respecti! termodinamic
+n sistem inchis are un consum energetic minim.
Cel mai mare are consum cu atat mai mare cu cat e mai deschis
)0.1eedbacA ' legea in!ersa ' !ariabilitate
- adaptabilitate
)).&utoreglarea
0nchiderea si deschiderea unui sistem ' apreciere la limita imposibila
%aportul intre un sistem si mediu se realizeaza prin asa numitele procese interioare de
transformare /la ni!el elementar( si procesul de transfer /fluxuri(
.rocesele interioare impun asa numitele functii in sistem sau ale sistemului
1unctiile unui sistem asigura comportamentul sistemului in raport cu un mediu
3rei situatii: )( 1o -( o 2( 1
1) ) 1 1
1- m 1
ituatia 2. tarea de multifunctionalitate caracteristica teritoriului urban
3eoria sistemelor s-a construit postbelic pornind de la abordarea organelor !ii
antropologicfilologicmetastiinta
.rincipiul cutiei negre
.D. .C. D ' subsistem de decizie
C ' subsistem cadru
.%.
0n afara cutiei negre, % este subsistem de reactie /la sisteme !ii eronate(
Exista o intoarcere a reactiei catre intrare.
% ' sist. de !erificare automata feedback
.rogramata
% conditioneaza perfectionarea durabilitatii sistemului inter!enind asupra iesirii cand nu
este in concordanta cu intrarea.
Ex.: .iramida trofica in teritoriu ' starea de echilibru /relatia intre speciile !ii care traiesc in
teritoriu (
pecia suprema - cu cat e mai dominanta cu atat e
mai redusa ca numar
Exista feedbacA ce afecteaza piramida trofica ' regleaza relatiile
istem optimal ' sistemul cel mai bun in raport cu un criteriu
$ !arianta este optima in raport cu un anumit criteriu
Exista o !arianta care raspunde cel mai bine optima cu un criteriu sau mai multe, dar nu
cu toate.
&naliza de scor. Criteriul capata o nota ca importanta putandu-se descoperi dupa ni!elul
la care e realizata !arianta.
Abordarea sistemica ) considerarea unui sistem ca *arti com*onente subsisteme
ale sale! si ca subsistem al unui sistem mai mare%
7ormalitatea unui sistem ' starea in care regulile sale in relatiile dintre componente si
cele cu mediul functioneaza fara constrangeri.
Cu cat un sistem e mai instabil cu atat el e mai greu de stapanit, condus, totusi
starea lui nu este obligatoriu anormala.
5alabilitatea unui sistem este legata de posibilitatea de a conduce un sistem
cunoasterea lui / cibernetica (
0n urbanism /ambianta spatiala a teritoriului ( normalitatea este influentata de factori
din afara sistemului propriu-zis ' suprastructura urbana.
Ex.: 0n barcelona, la o seceta mare s-a cerut inchiderea unor fantani deoarece !eneau
in contradictie cu starea de normalitate a secetei.
CURS 4
&mena,area teritoriului ca actiune de ordonare a unui sistem ambiental.
&mbiental ' finalitate ' crearea unei ambiante normale pentru existenta omului, cu
constiinta existentei sistemului ecologic.
Dez!oltarea durabila capata gestionBri.
-prelucrarea unor !iziuni pe diferite ni!eluri de teritorializare / sistem de intindere a
problemei respecti!e(- elaborarea sistemica
dupa ce se rezol!a problema pe un anumit teritoriu, se face
legatura cu subunitatile incon,uratoare#
$rganizarea unui spatiu trebuie sa aiba in !edere procesul de
dez!oltare.
0ntelegerea exacta a termenului de planificare- nu termenul de planificare trebuie anulat, ci
modul in care aceasta se face.
.lanificarea este legata de ordonare, insa termenul de planificare are si conotatie de
proces. *a ni!elul teritoriului problema se pune in raportul intre intamplator si planificat,
haotic- ordonat, dez!oltare libera ' dez!.planificata.
istemul socialist milita pentru o planificare totala /inclusi! a indi!idului( spre
deosebire de planificarea ponderata, strict necesara.
.lanificarea apare ca o necesitate.
). 7ecesit umane indi!iduale
necesitati biofiziologice- generate de conditiile de existenta
ne!oi culturale- bunuri culturale materiale
-. Corxistenta colecti!itatii- ne!oi sociale- sociale, morale
7e!oile natiunii resurse
tare in teritorriu
Conditii de existenta- - confortul de existenta
bunuri cultural materiale- confortul modului de !iata
Conditiile sociale
tarea in teritoriu este intotdeauna o stare contradictorie data de relatia dintre confortul
locuirii in teritoriu si consumul de resurse# consumul nu trebuie sa depaseasca resursele.
e impune ne!oia de planificare fizica ne!oi umane-ne!oi ale naturii
ociala ne!oi umane
Economica -ne!oi umane- ne!oi ale naturii
.lanificarea fizica este consecinta planificarii economice
%aporturile sociale sunt consecinta raporturilor intre planificarea fizica si cea economica.
7e!oia de planificare este negli,abila in gindirea liberala si exacerbata in gandirile
totalitariste.
.lanificarea are in !edere normalulC media unor stari din teritoriu- insistemul totalitar nu se
a!ea in !edere performanta.
%aportul intre indi!id si colecti!itate- la ni!elul societatii comportamentul in cadrul
teritoriului urmareste interesul indi!idual si interesul colecti!. ocietatea socialista impune
abordarea colecti!ista, dar produsul este indi!idualist . Educarea interesului pri!at impune
culti!area interesului pentru sporirea colecti!itatii. -au introdus niste reguli care propun
ordonarae.
.lanificarea, mi,loc usor de stapanit, asigura un raspuns mediu------------exacerbata, fiind
la moda nu numai la noi ci si in tari capitaliste- in &nglia
& fost redusa intotdeauna pentru ca existenta societatii engleze se bazeaza pe un cadru
legislati! si traditional foarte puternic implantat si inca din copilarie. .lanificarea este doar
la scara redusa: ex, un comerciant care isi deschide un magazin intr-o casa- monument
istoric nu o !a distruge niciodata ca !aloare arhitectonica.
0n franta planificarea a ' pina in )=>5.
0n uedia ?0 D din apartamentele din tocAholm nu sunt proprietate particulara.
Architecture et tehnologie in )=5? este punctul de la care porneste lupta impotri!a
planificarii, care standardizeaza indi!idualizarea#
LArchitecture daujourdhui ' este al doilea imbold manifestat impotri!a uniformizarii.
0ncepe sa apara o di!ersitate legislati!a- zone de administrare concentrata- zone de
ansamblu, cuprinzand elemente care impun dezvoltarea arhitecturii# Ex:-tratarea
in mod deosebit a ni!elului doi al constructiei sau sau a unei part a fatadei.
&mena,area teritoriului impune *lanul de amena.are/ care trebuie sa se e!identieze
printr-o gandire deschisa, ca un sistem deschis# sa raspunda sistemului de ne!oi si
realitatii teritoriului, sa asigure modernizarea spatiului interior., sa asigure reglarae intre
starea interna a sistemului si intrari.
Carta europeana arhitecturii
confortul
locuirii in
teritoriu
Curs 5
). Elemente de cadru si criterii pentru acti!itatea de urbanism si amena,area teritoriului
-. elemente fundamentale pentru realizarea diferitelor programe
elemente de criteriu- exista ? grupe#
1. resursele naturale / economice si umane ca baza si obiect al actiunii de !alorificare
a teritoriului# se exprima in !alori
capacitati tehnice
grupe de profesionalitate
$% s*atiul -sub toate formele in care apare- ca mediu in care se desfasoara actiitatea
umana#
spatiul - ca !iziune pe ni!eluri de teritoriu ocupat
-!iziunea sistemica asupra spatiului---ne!oia intelegerii structurilor
concrete la diferite ni!eluriE*otenta de dezvoltare; prin amena,area teritoriului
trebuie puse in e!identa potentele de dez!oltare.
.otenta de dez!oltare- a scoate din ce!a maximum# intelegerea complexa a mediului,
a spatiului ca mediu de locuit, a locuirii
& locui= a ocupa un spatiu /conceptia anterioara
+n teritoriu in care se manifesta !iata omului / conceptia moderna(
&cest concept de locuire definit teritorial trece de la un spatiu pri!at la un spatiu
general
4ediu sau spatiu ca mediu poate fi descompus in functie de diferite criterii-mediu
natural sau mediu artificial in masura in care luam in consideratie componentele care
definesc mediul
4ediul in care artificialul depaseste ?0D de!ine incomod
F naturalul depaseste ?0D de!ine incomod
exista mediu functional
formal
economic
social
,uridic
informational
apare coroborarea intre calitatea mediului si calitatea locuintei- locuirea nu se mai
poate lega exclusi! de apartament.
1enomenul de aculturatie= proces de ridicare culturala a unei succesiuni de generatii /
taranul mutat la oras(# impune adec!area, ne!oia de adec!are a spatiului, asigura
adec!area- ptr ca sal!eaza spatiul, transgreseaza adec!area numita stare de
adec!are de la spatiu la comportament, fa!orizeaza adec!area prin traditie,
obisnuinta, pre!ederi legale
.otentialul de adec!are, suportul de adec!are, relatii dialectice pe care le constituie
ordinea sistemului#
&rhitectu trebuie sa stapaneasca planificarea dezordinii urbane#
o categorie o constituie elementele de mi,loc /CC(
Calitatea locuitului se masoara prin indicele calitatii !ietii
6radul de bonitate-
-tehnologie, clima,comportamentul uman, atitudinole---siguranta locuitului
elemente care impun locuitulElocuinta, amena,arile, dotarile
asigura locuitul --clima, materialele
conditioneaza locuitul ---comportamentele, atitudinile
confortul este diferit in timp si spatiu# este circumscris teritorialC prin referirea unei
colecti!itati la un anumit locCC.
patiul -ca locuire
0ocuitul1 conditionare a unui loc teritoriu *rin e"tindere! *rin ocu*area/
folosirea si amena.area lui de catre o colectivitate in concordanta cu modul sau
de viata/ de dezvoltare economica/ sociala/ in ra*ort cu mediul/ in conte"tul unui
continuu *roces de interventie asu*ra s*atiului%
%aportul cantitate- calitate trebuie mentinut in forma optima# ex, in &merica inainte de
razboi raportul mobilitate-stabilitate # dupa razboi creste mobilitatea- zilnica,
saptamanala, anuala----ser!icii foarte rareC pentru desfasurarea mobilitatii.
-+manizarea
'% tim*ul
-desfasurare, mecanism, modificare, durata, !alabilitate in mentinetrea in timp a unei
organizari spatiale
- ca desfasurare- urbanismul este o acti!itate continua, care are un element particular,
continuitate cu praguri
&cti!itatea de urbanism - sistem# adaptarea sistemului la conditiile de mediu impune de
fapt / acumularile cantitati!e duc la salturi calitati!e (.
Desfasurarea proiectului
4
0
moment de schimbare- cand se constata unele nepotri!iri

Este un proces continuu cu praguri / 4), 4- sunt momente de reactualizare(
.erioada de proiectare
0nainte de 9= reactualizarea se facea obligatoriu in 2 ani, dar aceste momente nu
coincideau cu momentele la care era ne!oie de o reala actualizare si toate acestea
se rezumau la niste schimbari sau se renunta la planul !echi si se facea unul nou
304. ' %E&C3+&*0G&%E
,%durata/ valabilitate/ mentionare- conceptul dez!oltarii durabile
-mentenanta, pastrarea resurselor, a unui spatiu, a unei caracteristici
punere la punct
punere in opera
? ani
? ani
? ani
.erioada de
punere in opera
.erioada de
reactualizare

-%elemente 2 te(nolo&ie/ stiinta/ arta ca mi,loace de realizare#
&rta prin intermediul esteticii .
3% exista 2 categorii - colecti!itati umane- beneficiar si utilizator.
.opulatia in teritoriu ' structura, mobilitate, ne!oi
tructura populatiei este abordata in sistem occidental# impartirea intra in domeniul
aprecierii muncii
sector primar- extractie mat prime, agricultura, !anat, pescuit
sector secundar- prelucrarea materiilor prime- industria, constructiile
sector tertiar- se!iciile / comert, transport, banci, in!atamant, sanatate, cercetare,
proiectare(
Diferentele nu apar in raport cu natura muncii, ci cu scopul muncii
$rasul a e!oluat de la preponderenta sectorului secundar la cresterea ponderii sectorului
tertiar- specific societatii moderne.
&ceasta acti!itate tinde spre realizarea unui obiecti! intotdeauna unic: crearea unor
conditii optime in teritoriu.
+rbanismul este o acti!itate care tinde catre un obiecti! pe care nu-l atinge niciodata,
tinde asimptotic.
Caracteristic pentru urbanism este acti!itatea interdisciplinara# particularitatea unei
anumite forme de in!atamant.
). abordarea disciplinara
$ disciplina specifica concluzia=
solutia
-. abordarea interdisciplinara
sinteza / solutia(
concluzie
mai multe discipline
urbanismul- o multidisciplina
4% abordare multidisci*linara- disciplinele de!in grup de lucru cu instrumente, metode,
program comun# au un limba, stiintific comun.
0ndi!idul care abordeaza o astfelde metoda are o formatie interdisciplinara.
&cti!itate urbanistica ' pe baza planificarii
- prin prisma prognozei
proces de ordonare comportamentala in sistemul ambiental
modificari spatiale /adaptare( mod comportamental uman specific
modificare a modelului comportamental in spatiu
&cti!itate de urbanism si amena,are ' acti!itate practica
- teoretica
- metodologica
cibernetica: a cunoaste -H a descrie -H a conduce
- modelarea in arhitecturaIurbanism ' din perspecti!a cibernetica
- a fomula /cu referire la sistemul respecti!( niste imagini ' subiecti!e.
%aspunsul la intrebarea Fcum interactioneaza elJ.
Care sunt ele. %eflecta conceptia despre !iata indi!idului respecti!# anga,area ideologica.
De aceea, sunt subiecti!e.
Di!ersitatea /simultana sau succesi!a ( a imaginilor.
%ealitatea reprezentabila a unui sistem = rezultatul unor negocieri alternati!e.
CURS 7
Cunoasterea sistemica ' prin - moduri de abordare: - sinteza
- analiza
073EG& &7&*0G&
&naliza : a obtine informatii asuprea intrarilor I iesirilor sistemului
inteza : pe baza acestor informatii se construieste sistemul dorit dupa
cunoasterea lui prin analiza.
3eoria sistemelor se refera la -- tructura - in sens anatomic
-- 1unctionalitate- fiziologic
-- Comportamrnt- ontogeneza
Comportarea - modul in care un sistem raspunde in raport cu mediul. &ceste informatii se
constituie in 0magini caracteristice care formeaza in final imaginea generala a sistemului.
4odalitati de analiza
). obser!atia
-. deductia
2. analogia- transferarea caracteristicii de la un obiect cunoscut la un obiect pe care-l
studiem
4i,loace de analiza
). total
-. partial
2. indirect
3eoretic se implica in gandirea cibernetica, experimental este dificil de realizat.
Experimentul partial se refera numai la o anumita sectiune.
Experimentul indirect- se realizeaza prin macheta# in special se refera la structura de
rezistenta.
.e temeiul analizei se constituie abstract si fizic un sistem care sa aiba o anumita
functiune.
.entru a descifra relatiile se obtine un sistem performant optim.
inteza ' operatia in!ersa analizei. & construi pe !echiul sit un sit nou perfectionat.
& face analizaIsinteza ' a modela si obtine modele.
4odelul - o reprezentare a realitatii care se construieste prin expresii caracteristice.
.oate sa se refere la : trecut, prezent sau !iitor.
4odelul 4 al unui sistem este un alt sistem 8, care din anumite puncte de !edere
este echi!alent cu si care poate fi stabilit si studiat mai usor decat acesta.
.). 4 explica o
.o. .-. 4 a,uta la construirea unui sistem
.n.
.4.
.o8.
0n realitate, 4 este ' o8
-- perfect al lui o
4 a,uta pentru a ' explica analiza
-- a construi sinteza
4odelarea structural cantitati!a - forma superioara a modelarii in baza careia se utilizeaza
asa numitii amplificatori ai capacitatii intuitive
4odelul de lucru ' ne folosim de el ca un instrument de mi,loc in analiza si sinteza
originalului.
4odelul ' mi,loc de planificare logica a procentului de lucru
- prin el se realizeaza sistematizarea datelor
Etapele ce trebuiesc urmarite pentru analizarea unui model de lucru:
1. Cercetarea obiectului# abordarea temei.
3ema cuprinde definirea obiectului de studiu in limitele sale esentiale / la ni!elul naturii
sale si ai parametrilor lui caracteristici (
.rogramul ' precizeaza componentele obiecti!ului de studiu la ni!el cantitati! si
calitati!, precum si parametrii de comportare in timp.
3ema ' program imbinarea acestor relatii.
E posibil ca beneficiarul sa propuna doar tema, iar arhitectul sa propuna programul
cercetare.
2. a( intentia pe baza de selectie ' propune conturarea unei idei a modelului, precum si
incercarea de a o contura spatial.
a)( obiectul modelului ' proiectul ' foarte important pentru analiza#
ce lipseste C ce se cereC Ce trebuie facut C
raspunsul ' in timp# cercetare si analiza in teritoriu.
7ecesitate ' acea parte a ne!oii care trebuie completata pentru a fi satisfacuta.
a-( datele cunoasterii de ansamblu.
&ceste concluzii apar ca: - teze ' afirmatii cerute
- ipoteze ' afirmatii puse sub semnul .
incertitudinii, al conditionarii
a2( precizare scopului ' date formate de catre beneficiar induse de
norme de precizare /cantitati! sau calitati!(
a@( enuntarea modelului ' in baza unui model de enunt combinarea tuturor
informatiilor anterioare in fraza:
Daca /=constatare( si daca /=scop( atunci /practica( adica /comportament(
3. 3raducerea modelului ' ino!atiei
- continutului
- premiselor
,% 3estarea modelului:
4odelarea informatica ofera posibilitatea testarii in !irtual a unei cladiri.
4. Expunerea finala
+tilizarea unui model se realizeaza prin informatie si simulare
intre subiect si obiect
intre model si realitate
.onderea subiectului nu poate fi exclusa din realitatea modelului
CURS 8
Categorii de modele :
- sunt definite in raport cu niste criterii:
+% in raport cu gradul de generalitate al modelelor, raportat la intinderea lor.
a( dupa generalitatea modelelor : - specifice ' se refera la obiecte
particulare reprezentand
cazuri specifice
- generale ' se refera la o clasa de
modele, o categorie de
obiecte
b( depa profunzime: - globale ' dau informatii referitoare la ansamblu
- partiale ' informatii cu pri!ire la o parte a obiectului
- modele - orizontale
- !erticale
Cele orizontale iau in consideratie obiectul respecti! intr-un plan si se mai numeste model
de palier.
Cele !erticale ' modelele de ierarhizare sunt luate in considerare in raport cu alcatuirea
sistemului respecti!.
ensul de vertical poate fi luat in considerare cu raportul timp atunci cand e !orba de
evolutie.
$% in raport cu timpul:
a( cand ne intereseaza in e!olutia lui - modelul orizontal
b( cand se are in !edere un anumit moment din e!olutia sa ' modelul
!ertical
4odelele globale sunt in general modele specifice. Ele cuprind o informatie redusa '
pune in e!identa detaliul.
Ex.: .+6 ' model global.
.entru a putea patrunde in profunzime, a!em de-a face cu modelul global.
4odelele partiale si globale se folosesc in paralel.
3ema primita. 4odelul general care tinde spre o solutie modelul global model
specific /care inseamna numai modelul global initial de principiu(
4 p.o.) 4 p.o.) ! )
4 g !)
4 p.o.- 4 p.o.) ! n
"""
4 general m specific 4 """. 4 p.o. n ! )
4 p.o.n. 4 g ! n
4 p.o. n ! n
sistem optim, !arianta optima
e combina cate o alternati!a de la fiecare model partial modelul global
.osibila solutie ' !ariante de solutie care sunt supuse analizei !alorice /comparati!e(
!arianta care !a fi optima pentru un criteriu# se alege o !arianta care sa raspunda optim
la cat mai multe criterii.
1iecarui criteriu 0 se da o nota. 7otele sunt insumate si fiecare !arianta capata un
scor. e scoate in e!identa !arianta con!enabila.
Cu cat generalitatea unui model e mai ridicata, cu atat procesul de informatie e mai
redus, si invers.
% ' realitate
4 ' model
cand 4 ' tangential cu %, atunci a!em un model utopic
cand 4 se suprapune peste %, a!em un model real obiectual
Concluzie: cu cat spatiul de suprapunere e mai mic, cu atat problema de incadrare
a lui 4 in % este mai mare.
'% copul modelului.
a( m. explicati! ' descripti! ' analitic
Comenteaza analiza in raportul dintre cauza si efect. Explica.
b( m. de planificare ' in care e pusa in e!identa o strategie. .osibila realizare. e
construieste pe principiul schemei.
0n e!aluarea metodelor de planificare exista un moment care se refera la
consecinte, astfel incat analiza !alorica se ia in consideratie si o analiza de
consecinte
c( m. prospecti!e ' predicti!e ' modelele alternati!e sunt modelele care se spri,ina pe
ipoteze din analiza carora se pot aprecia momentele poziti!e sau negati!e. 4ai sunt
si modele de dez!oltare.
d( 4. metodologic /explicati!( ' model cu caracter organizatoric# nu rezulta, nu apare
in structura urbana propriu-zisa, ci are rol de acti!itate ce modifica realitatea
structurala.
,% Continutul modelului. ' modul in care se organizeaza in raport cu timpul de gandire
propus.
a( m. formal
b( m. conceptual ' se refera la un concept, el putandu-se e!identia in forme diferite.
c( 4. analogic material-manifest
-% 4odul de exprimare al modelului
a( iconic
b( real obiectual
c( analitic ' o parte a obiectului
d( matematic ' formal
e( !erbal
3% 3impul si !alabilitatea unui model se leaga de starea de stabilitate a modelului.
- un proces de dez!oltare
% 4 % 4
odelele statice ' sisteme statice.$rasul ideal. Conceptul nu accepta e!olutia.
odelele dinamice ' o singura forma matematica
.oate cuprinde miscarea continua a proceselor: modul de comportament pune in
e!identa o stare a elementului
Concluzie: orice plan de urbanism trebuie sa fie interpretat ca un plan de echilibru de
moment# trebuie sa ramana deschis unei e!olutii. &ceasta este o cerinta pentru asigurarea
dez!oltarii !iitoare care se poate propune I presupune.
4odelele in urbanism sunt utilizate prin simulare si optimizare.
imulare: - a utiliza modelul pentru a pune in e!identa limitele de stabilitate ale sistemului.
0n legatura cu deschiderea modelului se introduce ca factor important
subiectivismul # e moti!ul pentru care se insista pe !ariante alternati!e.
Exista o interpretare adiacenta a ideii de model ' modelul de !iata# este o
rezultanta reprezentati!a pe plan teoretic a unei stari de lucru sau in practica existentei,
transpunerea in realitate a unui m. de lucru.
Calitatea !ietii: - raportul dintre aspiratii si posibilitatea de a le realiza.
CURS 9
4$DE*E +%K&7030CE 1+7D&4E73&*E:
4odele conceptuale ' definitorii in ceea ce pri!este doctrina urbanistica
4odul de lucru ' modul de !iata
-- concepte ale existentei in cadru urban
Conceptie despre locuire anumit model conceptual
3eoria e definita 4anierism
3eoria e saturata 3. e realizata Decade
Critica criza
+n nou model se adauga
patrimoniu
Ex.: de la postmodernism a ramas ideea contextualismului ca fiind !aloroasa atat in
arhitectura, cat si in urbanism.
4odel urbanistic fundamental ' teorii care parcurg acest drum lasa in urma lor un
baga, de repere de care profita urmatorul curent /al caror suport sunt(
!r.Choay - alegoria patrimoniului ' concept nou.
.rin acest termen se subliniaza !aloarea exemplara a modelului ca imagine monolita
nedisociabila de suma detaliilor structuraliste. 4odelele preurbaniste erau redate prin niste
imagini, descrise prin !orbe si ca imagine unica idee functionala.
4. progresist. ocialistii utopici francezi.
"#en, !ourrier
Conceptul lor pornea de la inregistrarea unei stari foarte gra!e a orasului, mizerie '
indeobste periferia.
5odele *reurbane
+%4$DE*+* .%$6%E03
Conceptul sustinea urmatoarele principii:
)( 0ndi!idul uman este luat in considerare ca tip.
-( 3ehnica si stiinta ' componente de !iitor. &cestea trebuie sa-si rezol!e relatiile
contradictorii cu natura.
2( .referinta pentru spatiul larg deschis, ca ideal urbanistic dotat corespunzator si
bogat plantat. 7ecesitatea unei tipologii a spatiului
@( Estetica ca produs al unei ordini austere, impunandu-se o coincidenta intre logica
si frumusete.
5( .reocupare pentru locuirea standard.
>( &tmosfera de oras caracteristic secolului trecut este repudiata.
$%4$DE*+* C+*3+%&*03
)( 0nteresul deosebit acordat grupului uman
-( %ecunoasterea importantei progresului industrial spri,init pe productia
manufacturiera
2( .rimatul necesitatilor spirituale asupra celor materiale
@( Compartimentarea foarte clara a spatiului de locuit# contrast cu spatiul natural L
istoric.
5( $rganizare fara trasee geometrice in conditiile unei estetici care sa se
suprapuna spiritualitatii si logicii.
>( 0deea prototipului e abandonata in fa!oarea unicatului
4odelele preurbaniste socioeconomice ' in toate cazurile orasul, in loc sa fie gandit ca
proces, este !azut ca obiect, produs atemporal, aistoric, ageografic.
5odelele urbanistice fundamentale2
e deosebesc de cele preurbane prin faptul ca sunt gandite de urbanisti, in sensul ca
acestia nasc urbanismul modern
0deea trece in domeniul practicii, ceea ce nu exclude utopicul.
+%4$DE*+* .%$6%E03: /azi functionalist (
%ebotezat, prin exacerbarea functionalitatii in perioada dogmatica.
- tentati!a de a pune in ordine solutii utilitare siLsau plastice.
%eprezentanti: $ropius, ies %an &er 'ohe.
&ct: Charta de la &tena din )=22
.rincipii:
)( 0ndustrializarea este fundamentala e!olutiei constr. urbane. 0nteresul se
departeaza de la alcatuiri socio-economice la alcatuiri estetico-tehnologice
$rasul sec.MM este anacronic, nefiind contemporan nici cu automobilul, nici cu
4ondrian.
$rasul contemporan este un mare si zgomotos edificiu industrial.
-( $ configurare prin tot ceea ce se realizeaza a omului tip, definita prin suma
constantelor psihofiziologiei umane
a( un urbanism oriunde acelasi, cu conditia de a fi eficient
b( abolirea strazii
c( separarea categoriilor functionale a spatiului
d( negarea aparatului estetic traditional
e( dez!oltarea ideii locuintei standardizate
$%4$DE*+* C+*3+%&*03:
)( industria ' baza de e!olutie a societatii
-( prioritatea totalitatii colecti!e si a conceptului cultural in fata celui material
a( determinat, limitat, inchis.
b( Diferente spatiale
c( CCC
d( lupta impotri!a bolii moderne a izolarii
'%4$DE*+* 7&3+%&*03:

- se dez!olta in societatea americana a anilor 820 /&merica ' contactul cu natura(
- descentralizare urbana
- trama de circulatii
- saracie urbana
- transport pneumatic
- descongestionare
- raspuns la marile concentrari de populatie
Consecinte:
). imaginea de oras dispare intr-un sistem acentric
-. se contureaza o solutie cu caracter uni!ersal
2. paradoxal, o foarte mare complexitate a spatiului definit in sine, complexitate
tehnologica, care il apropie de modelul functionalist.
@. .articularitatea spatiului ' pregnanta, datorita di!ersitatii peisa,ului
5. Conformism ' impune puternic natura
4odelul functionalist ' cele mai multe realizari, dar propune cartierul satelit si a
produs toate tarele arhitecturii urbane
4odelul culturalist ' discutii asupra unor aplicatii# putine influente in
postmodernism
4odelul naturalist ' nu a a!ut aplicare directa dar a influentat dez!oltarea
periferica
&u e!oluat manifestandu-se conceptual fata de trecut, prezent si !iitor.
7atura ' trecut ' cultura ' prezent ' !iitor ' ecuatie
4anifestarea lor in contemporaneitate
/odata cu decaderea lor(
- firesc, au de!enit obiectul unei noi critici
- noile modele sunt conceptuale / lipsite de !alenta de fundament(
cu caracter de umanitate
- apar doua directii ' directie tehnologica
- directia spatiului umanizat ' ree!aluarea problemei
omului
- moti!ate de - situatii: - cresterea masi!a a mobilitatii in teritoriu
- cresterea ne!oii de spatiu construit
- tehnologia este stimulata a se dez!olta
- apar mega structuri care contin ade!aratele cartiere
- spatii subterane urbanism subteran
). Conceptul tehnologic ' neaga insusi orasul ca specialitate si di!ersitate negli,eaza
faptul ca cadrul necesar pentru !iata e mai mult decat un simplu utilitar.
-. Directia umanista care ree!alueaza conceptul omului
- moti!ul aparitiei ' consecinta a instrainarii omului
- mobilitatea si cresterea populatiei
- aglomeratia, standardizarea
- aglomeratie comportament dezaxat
comportament antisocial
- critica adusa de analisti psihologi istorici si geografi
2 manunchiuri comportamentale:
). ideea continuitatii spatio-temporare, a cadrului urban. Cum s-a construi un oras, nu ce
s-a construit .
-. ideea importantei climatului existential
- studii psihosociologice
- critica asupra Chartei de la &tena ' nu a principiilor, ci a metodelor de realizare.
- 0ncercare de a impaca tehnologia cu rezol!area conditiei umane
2. analiza perceptiei urbane.
- ansamblul ' standardizat, fiecare ' alta imagine
CURS
%ee!aluarea pe linie umanistica a modelelor
2 subiecte, 2 noi abordari ale celor 2 modele fundamentale fundamentale
). o directie in sensul continuitatii temporal ' spatiale a cadrului de !iata
- pe - planuri ' ) ' continuitatea in timp a orasului
- insemne de cultura urbana diferite de la un moment la altul
- ,uxtapunerea
- alaturarea
-- - ' continuitatea din punct de !edere a cantitatii spatiului
-. importanta climatului existential
- sociologi psihologi
- critica segregarea pe criterii functionale comportamente antisociale
2. analiza perceptiei urbane
- mod de abordare estetica a cadrului construit - rece, uscat
- influenta pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului uman
- preocuparea pentru psihologia spatiului de munca
- fereastra in hala blindata
- birouri peisa,
- parcuri industriale
- piete preuzinale
Concluzie: nu se mai discuta pe planuri si ele!atii, ci direct in spatiul construit.
- analiza perceptiei urbane : - intelegere
- concepere
- inter!entie
2 calitati ale spatiului in care !a lucra: - specificitate
- lizibilitate
- semnificatie
intelegere concepere inter!entie
specificitate lizibilitate semnificatie
- negociere intre arhitect si utilizator
- analiza prin intermediar
N.Nacobs ' tipologie urbana
- tipologie functionala
patiul ' centrifugal
- sociofugal
). Continuitatea sensurilor de dez!oltare
-. Complexitatea preocuparii pentru caracterul spatiului in particularitatea lui.
- tehnologia de!ine prezenta estetica
- modelul ramane !alabil in arhitectura# in plan conceptual e necesar ca pilon de
fixare a oricarei idei
- modelul se leaga de ceea ce se numeste ideologie
%olul urbanismului: ). .unct de plecare
-. scop
2. cadru de utilitate /adaptare la spatiu(
@. criteriu de finalizare
0ntre ideologie si stiinta este o coraborare in cadrul careia inter!ine religia.
0deologie ' utopie
tiinta - tehnocratie