Sunteți pe pagina 1din 8

TUBERCULOZA

Istoricul bolii
Tuberculoza reprezinta o maladie transmisibila
bacteriana,endemic,putand afecta orice organ,localizarea fiind insa
pulmonara in aproximativ 80%din cazuri.Tuberculoza poate fi produsa de
germeni cu rezistenta multipla la antibiotic,atunci cand Mycobacterium
tuberculosis este rezistent cel putin la hidrazida acidului
izonicotinic(izoniazida,HIN).
Tuberculoza a aprut la oameni nc din antichitate. Cea mai veche
dovad a bolii o constituie bacteria M. tuberculosis descoperit n
fosilele unui bizon care a trit n urm cu aproape 17.000 ani. Pe de alt
parte, nu se tie cu exactitate dac tuberculoza provine de la bovine, fiind
transferat ulterior la om, sau dac a aprut de la un strmo comun.A
existat o perioad n care oamenii de tiin credeau c MTBC
(complexul M. tuberculosis) a fost transmis de la animal la om n timpul
domesticirii animalelor. Cu toate acestea, prin compararea genelor
complexului M. tuberculosis (MTBC) de la oameni cu cele de la
animale, s-a demonstrat c aceast teorie este fals. Ambele tulpini
bacteriene provin de la un strmo comun, care ar fi putut provoca
apariia infeciei la oameni nc din perioada cunoscut sub numele de
Revoluia neolitic.
Fragmentele de schelet gsite indic faptul c oamenii preistorici (4000
.Hr.) sufereau de tuberculoz. Cercettorii au putut constata o afectare
tuberculoas a coloanei vertebrale la mumiile egiptene din perioada
30002400 .Hr.Ftizie este termenul grecesc pentru oftic, vechea
denumire a tuberculozei pulmonare.n jurul anului 460 .Hr., Hippocrate
considera c ftizia era cea mai rspndit boal din acea vreme. Bolnavii
de tuberculoz fceau febr i tueau cu snge. De cele mai multe ori,
boala era fatal.Studiile genetice indic faptul c tuberculoza exist n
America nc din jurul anului 100 d.Hr.
nainte de Revoluia industrial, n tradiia popular, tuberculoza era
adesea asociat cu vampirii. Atunci cnd unul din membrii unei familii
murea din cauza acestei boli, ceilali membri ai familiei respective, care
contractaser i ei infecia, se mbolnveau i ei treptat. Se credea c cel
care s-a mbolnvit primul sectuiete viaa celorlali membri ai familiei
sale.

Identificarea bolii

Transmisibilitatea tuberculozei a fost intuit n epoca renaterii de
Paracelsus. In secolul XVIII-XIX, Bayle, Laemec, Virchom, Rancke au
descris treptat aspectele anatomo-patologice ale bolii. Utiliznd cu
rigurozitate metoda anatomo-clinic, Laennec a adus cele mai importante
contribuii la descrierea diverselor forme de tuberculoz pulmonar,
putnd fi considerat ctitorul fiziologiei moderne.
n anul 1865, Vielemin demonstreaz cel dinti transmisibilitatea bolii
prin inocularea produselor patologice la animalul de experien. Agentul
patogen al bolii este descoperit i el mai trziu (1882) de Robert Koch,
care prepar i prima tuberculin. Cu ajutorul acesteia, Pirgnet. Montoux
s-au pus la punct (dup 1905), testarea la tuberculin deschiznd noi
orizonturi n studiul i nelegerea alergiei tuberculoase.
Prin descoperirea razelor Roentgen se realizeaz un pas important n
diagnosticul i diferenierea formelor de tuberculoz. Dup 1900 se fac
importante progrese n studiul bacteriologic, radiologie, bronhologic,
funcional, elaborndu-se metode de investigaii, care, cu perfecionri
aduse ulterior, se folosesc i n prezent.
n tratamentul bolii, dup o perioad ndelungat de ncercri i de
metode specifice, unele destul de eficiente (colapsoterapia, rezeciile
pulmonare), se ajunge la descoperirea streptomicinei (Waksman), care
deschide o nou er, nu numai n terapie ci i n combaterea tuberculozei.
Ulterior se descoper o gam ntreag de preparate antituberculoase,
neepuizat nc nici n prezent.
In profilaxia tuberculozei se introduc treptat metoda preventorizrii i a
dispensarizrii (Robert Philip - 1917), vaccinarea BCG, depistarea RF,
depistarea bacteriologic (Canetti), chimioprofilaxia, chimioterapia
modern standardizat.
In Romnia, primele statistici din a doua jumtate a secolului XIX, ca i
datele ulterioare pn dup al doilea rzboi mondial, ne situam ntre rile
cele mai tuberculizate din Europa.
ntre 1905 i 1946, o serie de figuri progresiste ale medicinei romneti
ca: Babe, Cantacuzino, Haiegan, Irimescu, Nasta, au depus eforturi
remarcabile pentru constituirea i dezvoltarea unei coli romneti de
ftiziologie i a unui armament adecvat n lupta antituberculoas.

Evolutia bolii

In secolele al VII-lea si al VIII-lea ,epidemia s-a extins in toata Europa,unde majoritatea
populatiei a fost infectata,iar circa 25% din decesele din acea perioada aveau drept
cauza tuberculoza.
Epidemia s-a extins si la nivelul coloniilor europene din America de Nord.De
exemplu,in anul 1800,mortalitatea prin tuberculoza era de circa 650%ooo.Acest
indicator epidemiologic a scazut la 400%ooo in anii 1860-1870,188%ooo in 1904 si
respective 4%oooin anul 1969.Prevalenta tuberculozei a atins valoarea maxima in
Europa de Vest si Statele Unite ale Americii in secolul al XVIII-lea si inceputul
secolului al XIX-lea,fiind in aceasta perioada cea mai frecventa cauza de deces.In timp
ce tuberculoza reprezinta o problema deosebit de grava in America de Nord si
Europa(1800-1910),boala era practic necunoscuta in Africa Subsahariana si foarte rara
in unele zone din Africa de Nord si America de Sud.
Curba morbiditatii si mortalitatii prin tuberculoza,in Africa,a avut ulterior o evolutie
constant ascendenta,fiind dramatic amplificata o data cu aparitia infectiei cu HIV.



Implicatii medicale si socioeconomice
Implicatiile infectiei cu tuberculoza pot fi analizate avand in atentie cateva exemple
concrete privind evolutia tuberculozei la nivel global si regional.Un prim exemplu este
reprezentat de Romania,unde masurile luate,intr-o anumita perioada de timp,au
determinat scaderea incindentei pana la 56%ooo in anul 1985,in anul 2000 incidenta
devenind de peste doua ori mai mare.Un al doilea exemplu se refera la evolutia
tuberculozei in SUA,unde fusese stabilit obiectivul de eliminare pana in 2010,care insa
nu a putut fi indeplinit.Din cauza unei interpretari eronate a situatiei la nivel global,prin
anii 1970,atitudinea fata de infectia cu Mycobacterium tuberculosis,in SUA,s-a
schimbat dramatic.In acest context a fost posibila cresterea continua a incidentei
tuberculozei in perioada 1985-1992 ,in special din cauza:deteriorarii infrastructurii in
domeniul sanatatii publice(mai ales in domeniul supravegherii bolilor infectioase,si in
particular a tuberculozei),scaderii foarte semnificative a bugetului aferent(dupa
1972),aparitiei epidemiei HIV/SIDA,reducerii pregatirii in domeniul
tuberculozei,scaderi activitatilor de cercetare,imigratiei din tari endemice,reducerii
programelor sociale,transmiterii infectiei in anumite unitati(spitale,camine,inchisori
etc),aparitiei infectiilor cu tulpini rezistente si multirezistente de
M.tuberculosis.,,Modelul american poate fi extrapolat la ceea ce s-a petrecut si in alte
tari industrializate,in aceeasi perioada de timp,iar cauzele mentionate mai sus trebuie
avute in vedere in momentul elaborarii unei strategii eficace in domeniul prevenirii si
controlului tuberculozei.Din cauza situatiei actuale a tuberculozei,in SUA se cheltuiesc
circa 1 miliard de dolari anual.In Africa Subsahariana,riscul anual de infectie este de
1,5-2,5%.Pana la varsta adulta,au fost deja infectati peste 50%,rezultand 2-3 milioane de
cazuri si circa 500.000 de decese anual.Varsta cea mai afectata este intre 25 si 55 de
ani,cu reduceri importante in capacitatea de munca,pierderi economice si
sociale,tuberculoza contribuind in mod direct la saracirea populatiei in aceasta zona a
lumii.Cheltuielile medicale sunt de circa 1-4 USD/persoana/an.In contrast,SUA a
utilizat 700 milioane de USD pentru managementul tuberculozei a 26.000 de cazuri in
anul 1990.Se apreciaza ca,in cazul in care tuberculoza ar fi controlata la nivel
global,cresterea economica datorata acestui fapt ar putea atinge aproximativ 24 miliarde
USD/an.

Semnele clinice de recunoastere

Perioada de incubatie ar putea fi definita drept intervalul de timp intre momentul
contaminarii si aparitia fenomenului de hipersensibilitate de tip celular,manifestata prin
pozitivitatea testului dupa inocularea intradermica de tuberculina PPD.Acest interval de
timp are o durata de circa 3-12 saptamani.Atunci cand se ia in considerare intervalul de
timp care trece din momentul infectant pana la aparitia manifestarilor clinice,durata
poate varia intre 3 saptamani si tot restul vietii.Rareori evolutia este grava de la
inceput;perioada de latenta poate dura ani de zile.Este posibil ca aparitia unei
tuberculoze la o persoana in varsta sa se datoreze unei infectii din copilarie.Riscul
evolutiei de la infectie la tuberculoza boala(pulmonara/extrapulmonara)este mai mare in
primii doi ani dupa momentul contaminarii.
Aparitia unei stari de imunodepresie,in special a infectiei HIV/SIDA,creste foarte mult
acest risc si scurteaza intervalul de timp pana la declansarea manifestarilor clinice a
tuberculozei.
Invazia.Debutul este insidios.La aproximativ 90% dintre persoane,infectia nu se
manifesta clinic.In celelalte 10% din cazuri ,se poate produce progresia spre tuberculoza
boala(in 5%din cazuri tuberculoza survine in primii cinci ani dupa expunere,in restul
cazurilor,intre momentul infectiei si aparitia bolii pot trece mai multi ani).La majoritatea
persoanelor expuse,fie sunt distrusi bacilii inainte ca infectia sa se stabileasca,fie
multiplicarea bacilara este limitata intramcrofagic,o data cu formarea unor mici
granuloame la nivelul parenchimului pulmonar adiacent.Anumite semne si simptome
precum subfebrilitatea,transpiratiile nocturne,astenia,scaderea apetitului si a greutatii
corporale,alterarea lent progresiva a starii generale,sunt necaracteristice si pot aparea si
in alte afectiuni.Boala poate fi neglijata mai multa vreme sau confundata cu alte maladii
infectioase ori neinfectioase.In cazul tuberculozei pulmonare,exista trei forme de
debut:asimptomatic,situatie in care diagnosticul de tuberculoza se pune in urma unei
examinari radiologice efectuate pentru un alt motiv;subacut,progresiv,in care
manifestarea clinica cea mai frecventa este tusea,initial neproductiva,ulterior insotita de
expectoratie,pe fodul alterarii starii generale si debutul acut,mai rar,atunc cand
tuberculoza este diagnosticata in urma dezvoltarii unei complicatii
(hemoptizie,pneumotorax,pleurezie,manifestari de insuficienta respiratorie acuta etc.)
Perioada de stare.Tuberculoza care apare in urma infectiei la persoane anterior
neinfectate este numita ,,tuberculoza primara.Tuberculoza pulmonara a copilului
cntinua sa fie exclusiv o tuberculoza primara;totusi un numari important de tuberculoza
la adolescenti,adulti,tineri,reprezints adesea consecinta unei infectii recente,cu toate ca
tabloul clinico-radiologic sugereaza o tuberculoza secundara(tuberculoze primo-
secundare)Cele mai importante forme clinice de tuberculoza primara sunt:primo-infectia
oculta,adesea ignorata,si totusi cea mai frecventa dintre formele clinice.Tuberculoza
secundara,specifica varstei adulte,are drept caracteristica predominanta formelor
cavitare si evolutia cronica in pusee.Semnele clinice mentionate anterior persista si se
agraveaza;examenul clinic al aparatului respirator(cea mai frecventa forma este
tuberculoza pulmonara)poate deveni sugestiv,iar pentru formele de tuberculoza
extrapulmonara exista semne clinice particulare,functie de organul afectat.Elementele
clinice orienteaza doar partial diagnosticul,in tuberculoza fiind necesara coroborarea
datelor epidemiologice,clinice,paraclinice si de laborator.In lipsa tratamentului,rata de
fatalitate prin tuberculoza este de circa 50%(80% in cazul pacientilor infestati
concomitent cu HIV/SIDA).Dintre complicatiile benigne care pot sa apara in cursul
tuberculozei primare,pot fi mentionate:pleurezia serofibrinoasa de insotire,procesele
inflamatorii extensive benigne,compresia bronsica extrinseca sau fistula
gangliobronsica.Dintre complicatiile grave ale tuberculozei primare,cele mai cunoscute
sunt pneumonia si bronhopneumonia,meningo-encefalita.In situatia in care tuberculoza
nu este tratata corect,maladia se poate croniciza,iar evolutia bolii cunoaste perioade de
activitate intrerupte de perioade de aparenta remsiune.In timp are loc distrugerea une
parti importante a parenchimului pulmonar,instalandu-se cordul pulmonar cronic si
insuficienta respiratorie cronca.


Prevenirea tuberculozei pulmonare

Vaccinarea cu Bacilul Calmette-Gurin(BCG) la nastere este
recomandata de catre OMS pentru a preveni raspandirea bolii in
copilarie;acest vaccin ofera si un grad de protectie variabil impotriva
tuberculozei pulmonare.Cu toate acestea,vaccinarea copiilor cu
imunodeficienta(HIV)este contraindicata datorita unui risc crescut de
reactii adverse date de vaccin.(in plus,acest vaccin nu asigura protectie
impotriva infectiei cu tuberculoza in cazul copiilor cu HIV).


Tratamentul bolii
Tratamentul tuberculozei pulmonare a suferit n ultimele decenii
cele mai profunde nnoiri.
Dintre numeroasele chimioterapice antituberculoase descoperite i
folosite pn acum, s-au selecionat prin eficacitatea lor ridicat i
tolerana acceptabil, n special Izoniazida (HIN), Rifampicina (RPM),
Etambutolul (EMB) i Streptomicina (SM).
Celelalte au rmas ca droguri suplimentare ale schemelor
terapeutice, n caz de suplimentare a schemelor terapeutice i n caz de
intoleran sau chimiorezisten fa de preparatele majore.

Cele mai utilizate medicamente in tratarea tuberculozei la copii sunt:

Medicament Forma
farmaceutica
Doza
zilnica,
mg/kg
Reactii adverse
Izoniazida tablete(100/30
0 mg) sau
sirop(10
mg/mL)
10-15 Polinevrite
hidrazidice,tulburari
hepatice,diaree si iritatii
gastrice datorita
vehiculului din sirop
Rifampicina capsule(150/3
00 mg)sau
sirop
10-20 decolorarea
urinii,vomismente,hepatit
a,trombocitopenie,prurit
Pirazinamida tablete(500
mg)
30-40 efecte
hepatotoxice,hiperuricem
ie,artralgie,tulburari
gastro-intestinale
Etambutol tablete(100/40
0 mg)
20-25 tulburari gastro-
intestinale,hipersensibilit
ate,
Streptomicina flacon(1/4g) 20-40 ototoxic,nefrotoxicitate







Bibliografie

Aurel Ivan-,,TRATAT DE EPIDEMIOLOGIE A BOLILOR
TRANSMISIBILE,Editura POLIROM
Churchyard GJ, Scano F, Grant AD et al (2007) -Tuberculosis preventive
therapy in the era of HIV infection: overview and research priorities.
J Infect Dis 196:S52S62
Coldits GA, Berkey CS, Mosteller F et al (1995)- The efficacy of
bacillus
Calmett-Guevin vaccination of newborns and infants in the
prevention of Tuberculosis: meta-analysis of the published literature

World Health Organization (2006)- Guidance for national tuberculosis
programmes on the management of tuberculosis in children.
Geneva (Switzerland). World Health Organizarion,who/html/tb/
2006.371
http://ro.wikipedia.org/wiki/Tuberculoz%C4%83

S-ar putea să vă placă și