Sunteți pe pagina 1din 6

Despre gelozie si stima de sine

Multe persoane geloase au o stim de sine sczut. Atunci cnd persoana simte c nu este
demn de atenie, dragoste i respect are o tendin mai pronunat de a fi geloas pe partener.
Persoana poate avea tendina de a se compara n permanen cu alii, de a nu avea ncredere
n ceilali, poate avea o structur de personalitate de tip paranoid, poate dori s i controleze
partenerul.
Modelul sociometric al stimei de sine susine c stima de sine monitorizeaz reaciile altora i
alerteaz persoana n ce privete posibilitatea excluderii sociale. Stima de sine ca trstur se
coreleaz pozitiv cu gradul n care persoana se simte n general inclus i nu exclus de alte
persoane.
Atunci cnd partenerul este infidel femeile au mai multe ndoieli referitor la sine dect
brbaii, acest lucru fiind valabil mai ales la femeile cu stim sczut.
O serie de studii ns (Buunk, 1982) arat cu gelozia anticipat nu este corelat cu stima de
sine sczut la brbai. Pe de alt parte gelozia anticipat este legat de dependen
emoional. Pe de alt parte alte studii (Salovey, Radiu, 1991) leag gelozia de stima de sine
global sczut.
Teoria meninerii auto evalurii (Tesser, 1988)
Teoria meninerii auto evalurii se refer la discrepanele ntre dou persoane aflate n
relaie. Dou persoane au scopul de a continua s se simt bine psihologic n relaie atunci
cnd se compar cu cellalt. Auto evaluarea este definit ca mod n care persoana se
percepe. Acest proces de cretere i progres este stimulat sau mpiedicat de comportamentul
persoanelor apropiate psihologic, astfel c oamenii sunt mai ameniai de prieteni dect de
dumani.
Auto evaluarea unei persoane similar de fapt cu stima de sine este crescut atunci cnd
persoanele apropiate se poart bine. Pe de alt parte succesul unei persoane apropiate
psihologic poate scdea auto-evaluarea subiectului n cadrul procesului de
comparaie.Aceasta deoarece succesul celuilalt invit la comparaie cu propriile capaciti,
afectnd astfel auto-evaluarea.
Exist studii care leag gelozia de modelul teoriei meninerii auto-evalurii. Gelozia este
crescut atunci cnd realizrile rivalului se situeaz de asemenea ntr-un domeniu cu mare
relevan pentru subiect. Ca urmare se pare c sunt importante caracteristicile rivalului: de
exemplu caracteristici profesionale deosebite, abiliti sau talente speciale, etc. Gelozia este
astfel conceptualizat ca proces specific de meninere a auto-evalurii.
Gelozia este simit mai ales atunci cnd facem comparaii n domenii care sunt importante
pentru modul n care ne definim pe noi nine. Gelozia este mai probabil atunci cnd relaia
este ameninat de un rival cu care considerm c nu ne putem compara ntr-un anumit
domeniu. Oamenii sunt motivai pentru a-i crete stima de sine, respectiv se vor purta astfel
nct s promoveze un punct de vedere pozitiv despre ei nii. Multe din ocaziile de a obine
feed-back astfel nct persoana s i menin o stim de sine crescut i are originile n
interaciunile sociale cu persoanele similare. n plus stima de sine crescut poate fi mentinut
de persoan i prin faptul c cunoate persoane care au abiliti / capaciti deosebite i
succes, ceea ce este cunioscut n mod popular ca a se sclda n gloria altora. Totui sunt
situaii n care succesul altora duce la scderea stimei de sine a persoanei respectiv atunci
cnd domeniul de succes al celeilalte persoane are relevan crescut pentru noi, respectiv
situaii care invoc comparaii. Auto-evaluarea este ameninat atunci cnd persoana face
comaparaii care pot fi n defavoarea sa. Gelozia este astfel resimit mai ales atunci cnd
avem tendina de a ne compara cu rivalul.
Share this:
Facebook1
LinkedIn
Twitter
Google
Print
Email
Pinterest

Like this:






Orice relaie de cuplu se cldete pe o mare iubire. i orice mare iubire este ncercat de
dumani din interiorul sau din exteriorul ei i astfel relaia de cuplu triete de-a lungul
existenei ei sentimente ce pot s-i apropie mai mult pe cei doi parteneri dar i s-i
ndeprteze unul de cellalt.
n terapia de cuplu deseori se aduce n discuie ca disfuncionalitate a relaiei, gelozia. Se
spune c acolo unde este o mare iubire este i un strop de geloziei totui, cuplurile cu
parteneri geloi de multe ori nu au via lung. Cercetrile empirice au cutat rspuns la
urmtoarele ntrebri:
gelozia este ceva absolut independent sau este semnul pentru altceva?
ce legtur are gelozia cu diviziunea rolurilor ntre brbat i femeie?
cum se percepe gelozia din interior i din exterior?
care din teoriile psihologie cunoscute decodific cel mai bine mecanismele geloziei?
Prejudicierea unei intense relaii de dragoste intre doi parteneri prin pretenii, iritri i tentaii
venite din afar duc la apariia formei fundamentale a geloziei, triunghiul. Acesta cuprinde
persoana geloas, partenerul i rivalul.
Persoana geloas poate tri o gelozie justificat sau nejustificat, pentru ea nu are nici o
importan, sentimentul e acelai. Gelozia devine preocuparea principal, drogul pe care-l
caut n permanen i care-i dau dou modele comportamentale de baz:
suferina e att de mare nct l strivete, el devine mic, fr valoare, dezamgit i plin de ur
construiete scenarii pe care rareori le pune n practic iar atitudinea ostil i
necomunicativ l ndeprteaz i mai mult de partener.
suferina trebuie strigat, anunat familiei, prietenilor, reprourile cu sau fr temei
strnesc dorina de a pedepsi persoana bnuit. Conflictele sunt la mai multe nivele i
prelungirea unei astfel de stri ndeprteaz n cele din urm i cei mai buni prieteni ai
cuplului.
Partenerul, pentru felul n care privete el situaia, nu este deloc de minim importan dac
el este sau nu infidel. S ncepem cu cazul cel mai normal: el s-a ndrgostit, s-a
ntmplat, i aceasta este o ocazie, o fericire, o cretere flatant a sentimentului preuirii de
sine, o nou experien. Devine neobinuit de interesant lumea, strlucitoare i stimulatoare,
devine el plin de for, inventivitate, buntate. A renuna de bunvoie la aceast stare intens
i poetic nu este doar dificil ci, pe deasupra ea include i amgirea utopic privind integrarea
ei n viaa normal.
Altfel se prezint situaia cnd relaia de durat s-a rcit, poate a devenit plictisitoare sau
neconfortabil. ntr-un asemenea caz, sentimentul atotcuprinztor de iubire se extinde, cel
mult, cu o anumit condescenden asupra partenerului de durat; iar atracia e n cealalt
parte, unde este pur i simplu mai bine, unde te poi atepta la mai mult nelegere, la o
sexualitate mai liber, o dispoziie mai bun, poate la mai mult tineree, frumusee sau
elegan.
n niciunul din cazuri sentimentele de culpabilitate nu pot fi evitate (dei pot fi refulate), i
ele sunt cea mai mare problem a partenerului, cu att mai apstoare cu ct relaia cu
partenerul din afar dureaz mai mult.
Cum se simte cel care tulbur o relaie de durat - rivalul, iat ceea ce se afl cel mai puin
din cadrul terapiei de cuplu. Se ntmpl s se prezinte spre consiliere persoane care se
ndrgostesc mereu de parteneri angajai sau nepotrivii, transformndu-se astfel mereu ntr-
un rival silit s renune. Problema cea mai intim a rivalului este nefericirea partenerului de o
via, rivalul nu se poate ine la distan nici de suferina persoanei geloase. Poziia de rival
depinde bineneles i de orientarea ideologic a celor ce fac aprecierea, precum i de mediul
n care triesc cei implicai. n anumite medii rivalul este considerat a priori ca ru, n timp
ce n alte cercuri rivalul este mai degrab ntruchiparea principiului emancipator i, ct
privete drepturile i dorinele sale, este adesea luat mai n serios dect partenerul stabil.
Ca orice suferin n numele iubirii i gelozia a dat natere la adevrate capodopere n art. n
literatura universal Othello de Shakespeare este considerat drama clasic a geloziei.
Othello este i penultima dintre operele compuse de Giuseppe Verdi, pe un libret de mare
calitate scris de Arrigo Boito dup celebra pies Othello a dramaturgului Tolstoi creeaz n
Sonata Kreutzer portretul unui criminal din gelozie. Piesa muzical la care face aluzie nuvela
este Sonata pentru vioar nr. 9 compus de Ludwig van Beethoven i dedicat violonistului
francez Rodolphe Kreutzer.
Am mai putea continua cu fructele dulci-amare ale geloziei, numai c de cele mai multe ori n
cabinetele de consiliere sau psihoterapie se aduc spre alinare simptomele otrvitoarei
gelozii, cu toate consecinele ei.
Fiind gelos, sufr de patru ori: pentru c sunt gelos, pentru c mi reproez gelozia, pentru
c m tem c gelozia mea l afecteaz pe cellalt, pentru c m las ngenunchiat de o
banalitate; sufr pentru c m simt exclus, pentru c sunt agresiv, pentru c sunt dement i
banal. Roland Barthes





Satisfactie maritala
Schimbarile si ajustarile pe care oamenii le traiesc atunci cand se casatoresc au fost
examinate prin diverse studii. Astfel, in 1964 s-a descoperit ca in cuplul de tineri casatoriti
au aparut transformari semnificative de tipul dominatiei si autoacceptarii. De obicei, femeile
sunt capabile de mai multe ajustari in cadrul casatoriei. Ele renunta deseori la cariera
profesionala pentru a deveni mame si a se ocupa de gospodarie iar aceasta poate avea o mai
mica satisfactie in casnicie decat pentru barbati. Sunt mai multe femei decat barbati care
raporteaza insatisfactie in casatorie. Casatoria pare sa aiba totusi un efect benefic asupra
barbatilor. S-a observat ca barbatii casatoriti au raportat ca sunt mai fericiti in actuala stare
decat daca ar fi fost singuri. Ca in toate relatiile, casatoria nu este statica. Ambii parteneri se
dezvolta si se schimba, rezultatul fiind transformarea naturii relatiei. Pentru unele cupluri
aceasta transformare este un fapt negativ, desi pentru altii satisfactia maritala este sporita pe
tot parcursul vietii. In general, pattern-urile satisfactiei maritale tind sa urmeze o curba in
functie de U, inalta in stadiile timpurii si tarzii, scazuta in stadiul mediu. Principalele
schimbari care intervin in relatia de cuplu, cu implicatii serioase in dezvoltarea acestuia sunt:
- egalizarea statutelor sociale sau implicarea masiva a femeii in activitati sociale sau
printr-o profesionalizare sau culturalizare a acestora, acest fapt facand ca statutul social al
femeii sa se modifice, depasind mitul potrivit caruia femeia trebuie sa stea acasa, sa creasca
copii si sa fie o foarte buna gospodina. Femeia intra astfel in competitie cu barbatul,
dobandind comportamente de autoafirmare, initiativa sau repercursiuni in planul conduitei de
rol sexual-afectiv;
- prelungirea nejustificata a perioadei de proba o situatie destul de actuala, cand
doi parteneri care se iubesc ajung sa se obisnuiasca atat de mult unul cu celalalt incat dispare
atractivitatea, diversitatea si chiar interesul pentru a continua convietuirea;
- optiunea pentru un stil de viata fara copii, ceea ce largeste uneori nejustificat gradul
de libertate al celor doi parteneri, prin lipsa unor responsabilitati majore care sa-i aduca pe
parteneri la un numitor comun;
- cresterea stresului intrafamilial, datorat in buna parte situatie de tranzitie prin care
trecem si care se rasfrange in neajunsuri materiale, lipsa posibilitatilor de dezvoltare a
cuplului;
- gelozia - sentiment care poate aparea pe fondul unei dezvoltari inegale a unuia dintre
parteneri sau pe fondul unei complexari , frustrari din partea celuilalt;
- infidelitatea care poate avea mai multe substraturi si anume: insatisfactii repetate
in plan sexual, schimbari de aspect (neglijare, ingrasare, handicap fizic), de diversitate
sexuala, razbunare datorita neglijarii repetate a parteneruluietc.
dorinta

Another reader who was attempting to shoot down my assertion that you should ideally wait
2-3 years before getting engaged sent me a link to a super-informative article. In it,
Professor Ted Huston studies 168 couples for ten years. Not a big sample size, but an
interesting result.
Researchers saw some typical changes that take place in all marriages during the first couple
of years: fewer overt displays of affection; less sex; and fewer leisure activities together, as the
relationship evolves from a romantic, recreational relationship to something like a working
partnership.
This is all normal and predictable, says the married dating coach. If you expect your marriage
to be otherwise, youve got a big surprise waiting for you.
The fact of a couple moving quickly toward marriage is not in and of itself a problem as
much as what is driving the speed. (The average length of courtships in the study was two
years, four months)Speed can become a problem when it is driven by romance and fantasy
because, unless one is extraordinarily lucky, the suitors discover that the partner was not as
lovely as they had imagined. Long courtships, Huston argues, are rarely long because the
partners are exercising due caution. If a couple is still finding lots of reasons not to marry after
four or more years, then thats usually because theyre subconsciously picking up on problems
or even thinking that they themselves arent suitable for marriage, ever.