Sunteți pe pagina 1din 68

MOTIVAIA LUCRRII

Osteoporoza reprezint un pericol pentru orice persoan poate nu imediat, dar


cu siguran !n "urul #$rstei de %& de ani, iar !n cazuri ne'aste, cu ani !nainte( Aceast
)oal a atins proporii epidemice !n America de *ord +i ,uropa Occidentala, iar !n
Regatul Unit o 'emeie din trei +i un )r)at din doisprezece risc s 'ac osteoporoz
!n timpul #ie ii ( Cu alte cu#inte, riscul de a a#ea un +old 'racturat datorit
osteoporozei este mai mare dec$t cel al cancerului de s$n, o#are +i uter luate
!mpreun, cu o pro)a)ilitate de deces de -& la sut !n primul an( Osteoporoza poate
!nsemna lungi perioade de durere, de'ormri generatoare de in'irmitate din cauza
ruperii sau 'r$mirii oaselor, sau c.iar posi)ilitatea unei mori premature( /atorit
longe#itii #ieii din prezent, si cre+terii numrului persoanelor ce dep esc #$rsta
de 0& de ani 1persoane predispuse osteoporozei2, numrul celor care su'er de
aceast )oal este !n ascensiune continu( Osteologii calculeaz c !n anul -&3& !n
lume #or 'i apro4imati# 0(-3&(&&& de 'racturi de +old 1!n anul 566& s7au produs !n
lume 5(0&&(&&& 'racturi de col 'emural la persoanele !n #$rst de peste 83 de ani2(
9ine!n eles, aceast ci'r este !ngri"ortoare +i su)liniaz, de asemenea, alturi de
su'erina )olna#ilor de osteoporoz importana acestei a'eciuni( Organizaia
Mondial a :ntii 1OM:2 consider osteoporoza ca una din )olile ma"ore ale
epocii moderne( OM: apreciaz totodat c !n urmtorii -& de ani numrul cazurilor
de osteoporoz se #a du)la, iar 'racturile pe care le determin constituie una
din pro)lemele ma"ore de sntate pentru societate, creia autoritile medicale
tre)uie s !i acorde o atenie prioritar( Cu toate c !n cele mai multe cazuri
osteoporoza a'ecteaz persoane !n #$rst tinereea nu reprezint un 'actor lipsit de
pericol( ,4ist o 'orm "u#enil a acesteia care !i a'ecteaz +i pe copii( La 'emei,
osteoporoza poate aprea dup na+terea unui copil, la -&78& de ani, de asemenea
este uneori generat de medicaia cu steroizi la orice #$rst( Un risc oarecare nu
poate 'i e#itat la o #$rst mai !naintat, dar perspecti#a nu este total lipsit de
sperane(
1
I*TRO/UC,R,
Asistenta medical, nursa, tre)uie s asigure implicarea acti# a indi#idului +i
'amiliei sale , a grupurilor sociale +i comunitii in aspectele de !ngri"ire a sntii,
adic s !ncura"eze autospri"inul si autodeterminarea( *ursingul reprezint o sintez
a celor mai moderne date ale te.nicilor de !ngri"ire culese din literatura auto.ton +i
internaional menite a instrui c$t mai amplu +i pe un inter#al c$t mai !ntins
persoanele care se dedic acestei meserii( ;n consecina, nursa pe l$ng
cuno+tinele teoretice +i practice pe care le posed +tie s a)ordeze pacientul !n
climatul psi.ic optim acestuia d$nd do#ada de !nelegere +i cldur su'leteasc
deose)ite menite a crea un con'ort psi.ic plcut pacientului( Asistenta medical nu
trateaz )oli, ci pacieni( ;n tratarea osteoporozei, asistenta medical are un rol )ine
de'init +i 'oarte important, de asemenea( Acesta const !n primul r$nd !n misiunea de
a o'eri persoanelor predispuse acestei su'erine in'ormaiile necesare pentru e#itarea
producerii )olii sau, !n cazul prezenei osteoporozei, e#itarea producerii unei 'racturi(
Un aspect 'oarte important pe care !l #a promo#a asistenta medical este
alimentaia adec#at meninerii unui organism rezistent precum +i meninerea
condiiei 'izice optime unei osaturi rezistente( Un alt rol important al asistentei
medicale !n com)aterea osteoporozei !l constituie aplicarea corect a tratamentului
la indicaia medicului (
;n concluzie asistenta medical reprezint puntea de legtur dintre pacient ,
medic, aparintori, !n aplicarea msurilor necesare #indecrii sau ameliorrii
pro)lemei de sntate(
2
I:TORIC
Osteoporoza a 'ost mult timp considerat ca o stare normala a
#$rstnicilor neacord$ndu7i7se atenie( /ez#oltarea cuno+tinelor medicale arat c
osteoporoza nu este speci'ic numai generaiei a treia, ea apare +i la #$rste mai
tinere(
;n Rom$nia, !n prezent, riscul ca o 'emeie s su'ere o 'ractur osteoporotic
se apropie de %&<, iar -&< dintre #ictimele unei 'racturi de +old mor !n anul urmtor,
din cauza complicaiilor(
Riscul de deces=
> 'ractura de +old= -(?< 1-3< dintre persoanele care su'er prima 'ractur de
+old mor !n urmtoarele 5- luni din cauza complicaiilor2
> cancerul de s$n= -(?<
> cancer uterin= &(@<
Osteoporoza poate 'i tratat +i mai ales pre#enit cu succes( Cu c$t )oala
este depistat !ntr7o 'az incipient, cu at$t e'iciena inter#eniei #a 'i mai mare( ,ste
)ine ca )oala s 'ie tratata !naintea primelor 'racturi osteoprotice, deoarece o prim
'ractura #a iniia apariia altora( /e+i nici )r)aii nu sunt ocolii de aceast )oal,
incidena este de -7% ori mai mare la 'emei dec$t la )r)a i 15 din 8 'emei adulte #a
dez#olta, de7a lungul #ieii, o 'ractur osteoporotic, pe c$nd doar 5 din ? )r)ai #a
su'eri din aceea+i cauzA la grupa de #$rst 3&70& de ani, incidena este aceea+i at$t
la 'emei, c$t +i la )r)a i2(/e asemenea, speciali+tii au o)ser#at 'aptul c incidena
)olii este mai mare la populaia indo7european +i asiatic, dec$t la populaia
a'rican(
Osteoporoza este o a'eciune cronic cu e#oluie !ndelungat caracterizat
prin scderea masei osoase pe unitatea de #olum(
Consecin imediat a diminurii masei osoase este cre+terea riscului
'racturilor dup traumatisme minore(
Osteoporoza reprezint cauza principal a mor)iditii osteoarticulare 'iind
secondat de leziunile articulare cronice degenerati#e 1artroze2(
3
;n acela+i timp , osteoporoza determin sl)irea structurii osoase,caracterizat prin
cre+terea spaiilor osteonilor, cre+terea spatiilor medulare si reducerea grosimii
corticalei( /e asemenea osteoporoza diminu propriet ile mecanice ale osului in
special rezistena si rigiditatea( A'ecteaz cu precdere persoanele !n #$rst c$nd
'racturile se pot reduce !n urma unor traumatisme minore(
Clasic 'racturile corpilor #erte)rali, 'racturile colului 'emural,'racturile
tro.anteriene +i 'racturile .umerusului pro4imal sunt caracteristice #$rstnicilor
Bractura de col 'emural reprezint prima cauz de mortalitate la
persoanele cu #$rsta peste @3 de ani +i a doua cauz de deces la cei cu #$rsta
cuprins !ntre %37@3 de ani(
Recuperarea acestor )olna#i este adesea incomplet( Ma"oritatea
persoanelor #$rstnice cu 'ractur de col 'emural sunt incapa)ile s se !ngri"easc
singure, iar in calitatea #ieii lor este considera)il redus(
4
/AT, /I* LIT,RATURA M,/ICAL CRIVI*/ T,MA
/,BI*II,
*umele )olii pro#ine din latin +i !nseamn Dos porosD, +i ne spune c oasele
a'ectate au guri !n structura lor( Termenul este deri#at din latinescul Dporous )onesD
!n care oasele sunt poroase,'ragile, s'r$micioase, predispuse s se 'ractureze la cel
mai mic traumatism(
,ste o )oal sc.eletic sistemic ce se caracterizeaz printr7o mas osoas
sczut cu deteriorarea microar.itecturii esutului osos, a#$nd ca urmare cre+terea
'ragilitii osoase +i suscepti)ilitatea la 'racturare(
Osetoporoza reprezint una din marile pro)leme de sntate, mai ales la
#$rstnici( ;n mod normal e4ist un ec.ili)ru !ntre 'ormarea de os +i resor)ia sa( ;n
cazul osteoporozei acest ec.ili)ru este pertur)at !n 'a#oarea resor)iilor(
Boarte important este +i calitatea osului nou 'ormat, !n osteoporoz apr$nd
un os cu structura modi'icat +i 'ragilitate crescut( Osteoporoza este caracterizat
prin reducerea paralel a mineralelor osoase +i matricei osoase ast'el !nc$t osul este
!n cantitate sczut, dar cu o compoziie normal procentual(
A+adar, este o )oal progresi# !n care oasele de#in !n mod gradual mai
sla)e determin$nd sc.im)ri !n postur +i 'c$nd indi#idul suscepti)il la 'racturi
osoase(
Osteoporoza nu este !nc o condiie cura)il dar e4ist #ariate metode care
pot !ncetini procesul de pierdere osoas( *ecuno+tina de cauz poate duce la
concluzia gre+it c osteoporoza este cauzat numai prin de'iciena de calciu din
alimentaie si prin urmare poate 'i remediat prin luarea de suplimente de calciuA dar
aceasta nu7i tocmai corect(
5
Bactorul important aici este modul in care calciul este a)sor)it +i utilizat de
ctre organism, nu !n mod necesar cantitatea de calciu consumat( Osteoporoza
este supranumit +i E.oul tcut al calciuluiF pentru c poate sl)i oasele timp de ani
de zile 'r s 'ie detectat( /e+i nu 'igureaz printre primele cauze de deces,
osteoporoza este o a'eciune de temut( /ac la !nceput se mani'est doar prin
!nco#oierea spatelui, cu timpul pot aprea complicaii tot mai in#alidante, cum este
de e4emplu 'ractura de col 'emural( Vestea )un este c osteoporoza este o )oal
trata)il( /e+i apare cu precdere la #$rstnici +i la 'emei dup menopauz,
osteoporoza poate a'ecta am)ele se4e , la orice #$rsta( /iagnosticul este di'icil de
pus !n 'azele incipiente, necesit$nd teste de determinare a densit ii osoase(
Osteoporoza este asimptomatic dac nu este complicat cu o 'ractur 1prin
compresie #erte)ral sau a pumnului, +oldului, coastelor, )azinului, .umerusului2
A*ATOMIA GI BIHIOLOIIA :I:T,MULUI O:O:
6
:c.eletul uman este constituit din dou tipuri de os= cortical +i tra)ecular
1spongios2(esutul osos are trei mari 'uncii=7 ser#e+te ca suport, protecie +i
locomoieA
7 constituie un rezer#or de ioni necesar pentru multiple 'uncii ale corpului 1 Ca,
Mg, *a, car)onat, 'os'or etc2A
7 conine esutul .ematopoetic(
Oasele sunt organe #ii, acti#e ale corpului, !n continu sc.im)are +i !nnoire,
str$ns implicate !n !ntreg meta)olismul= adic in modul de 'uncionare a organismului
din punct de #edere c.imic(
Caracteristica cea mai important a osului este rigiditatea=
dac oasele ar 'i 'ost la 'el de 'le4i)ile ca alte esuturi, am 'i 'ost o mas
'r 'ormA
dac oasele ar 'i a#ut o structur in totalitate solid, ar 'i 'ost mult prea
grele
:ecretul oaselor const !n structura lor, care este di'erit de a oricrui alt
esut( Biecare os este compus dintr7o parte numit corte4 +i partea tra)ecular(
/enumirea Ecorte4F #ine din latin +i !nseamn EscoaraF +i se re'er la !n#eli+ul
dur,compact ,protector al osului( Reprezint ?& la sut din masa total a osului( Osul
cortical este alctuit dintr7o serie de uniti cilindrice, numite sisteme
.a#ersiene,situate paralel cu supra'aa e4tern a osului(
Hona tra)ecular, #ine din latinescul Etra)eculumF care !nseamn ErazF sau
EgrindF(,ste un e+a'oda" care susine corte4ul, constituind restul de -& la sut din
esutul osos dar !n comparaie cu corte4ul ocup mai mult spaiu( Osul tra)ecular
const !n mai multe sisteme 'ragmentate de lamele .a#ersiene +i lacune acoperite
de numeroase linii de ciment, separate prin spaii mari pline cu mdu# osoas( Osul
tra)ecular este mai acti# dec$t cel cortical din punct de #edere meta)olic +i
reacioneaz mai prompt la di#erse mecanisme care regleaz remodelarea esutului
osos(
esutul osos este alctuit din celule, 'i)re de colagen +i su)stan
'undamental(
7
Celulele osoase sunt de trei tipuri=
osteo)laste A
osteocite A
osteoclaste(
Osteo)lastele sunt celule )ogate in citoplasm )azo'il 'undamental,
protocolagenul +i 'os'ataza alcalin ce stau la )aza #iitorului esut osteoid
nemineralizat(

Big( 5 Osteo)last
8
Osteocitele sunt celule cu citoplasma )azo'il +i organite puine 'iind !ntr7o
stare de repaus relati#( Osteocitele sunt adpostite in mici ca#it i, numite
osteoplaste iar prelungirile lor in canalicule(
Big( - Osteocite
Osteoclastele sunt celule cu 'unc ie osteolitic de distrucie osoas !n cursul
remanierii permanente a osului( :u)stana 'undamental !mpreun cu 'i)rele de
colagen 'ormeaz matricea sau trama proteic a osului( :u)stana 'undamental
reprezint 3 < iar 'i)rele de colagen ?3 < din matricea proteic( Restul de 5&< sunt
proteine necolagenice secretate !n marea lor ma"oritate de osteo)la+ti( Croteinele
necolagenice se acumuleaz !n matricea proteic +i au 'uncii di'erite !n
9
mineralizare,medierea legturii celul7matrice +i interaciunea cu proteinele
structurale de )az(
/intre proteinele necolagenice 5< sunt reprezentate de a+a numiii ,,'actori
de cre+tereF cu rol in reglarea local a cre+terii osului +i a #indecrii 'racturilor( ;n
a'ara acestor 'uncii de )az ,,'actori de cre+tereF in'lueneaz proli'erarea
celular,di'erenierea +i producerea matricei proteice(
Big( 8 Osteoclast
Osul mineralizat rezult !n urma depunerii srurilor minerale !n special de Ca
si C dintre care cel mai important este 'os'atul tricalcic .idratat su) 'orma
microcristalelor de .idro4iapatit Ca5&1CO%201OJ2-(
Oasele ca +i restul organismului, se a'la intr7o permanent stare de
modi'icare, c$nd esutul #ec.i este !nlturat +i !nlocuit cu material nou, proaspt(
Celulele ro+ii din s$nge se regenereaz din +ase !n +ase sptm$ni, iar esutul din
ung.ii cre+te ne!ncetat( ;n perioada copilriei !ntregul sc.elet este !nlocuit, celul cu
celul, la 'iecare doi aniA la un adult acest proces dureaz !ntre +apte +i zece ani(
Aceast re!nnoire continu reprezint esena #ieii, permi$nd #indecarea rnilor +i,
!ntr7o oarecare msura, recuperarea !n procesul de !m)tr$nire( ;n cazul oaselor,
acest proces K care include remodelarea K este deose)it de important !n perioadele
de cre+tere( /ac toate oasele ar de#eni doar mai masi#e, copiii nu ar mai cre+te
niciodat !n !nlime
CICLUL O:O:
10
Acti#area este primul e#eniment( Irupurile de osteoclaste sunt atrase spre
locuri de pe supra'aa intern a oaselor( ;n mod o)i+nuit, acest lucru se !nt$mpl la
inter#ale regulate,dar poate 'i stimulat, de e4emplu, de o rnire sau, !n mod
parado4al, de un repaus !ndelungat(
Resor)ia este procesul de distrugere a unor mici zone din os pentru a 'orma
mici ca#iti( ,ste realizat de osteoclaste +i dureaz !ntre % +i 5- zile( Re'acerea
const !n umplerea gurilor mici, pe care le7au 'cut osteoclastele, cu un ciment
temporar( Celulele care au aceast responsa)ilitate se numesc celule de re'acere +i
acti#itatea lor dureaz !ntre @ +i 5& zile( Cuplarea are loc c$nd resor)ia +i re'acerea
s7au !nc.eiat( ,ste declan+at de celulele de re'acere atunci c$nd ele +i7au !ndeplinit
sarcina, trimi$nd un semnal de Lc.emareF a osteo)lastelor( Acum ele preiau
comanda( Bormarea este procesul principal de reconstrucie sau de re'ormare a
osului, !ncep$nd cu producerea straturilor matricei( Mineralizarea reprezint stadiul
'inal +i const !n depunerea de calciu +i de alte minerale !n osul nou (;n primele dou
decade ale #ieii predomin osteogeneza 1'ormarea2, rezult$nd cre+terea( Urmeaz o
perioad de consolidare, apro4imati# de 5& ani !n timpul creia indi#idul !+i atinge
ma4imul masei sale osoase( ;ncep$nd cu #$rsta de 8& de ani, datorit predominrii
resor)iei, aceasta se #a reduce treptat, rezult$nd o pierdere de apro4imati# 8 < pe
deceniu( ;n menopauz pierderea osoasa se intensi'ic, ating$nd -< anual(
;ndeprtarea +i !nlocuirea esuturilor !m)tr$nite implic !n mod normal, !n 'iecare
moment , numai 5& la sut din os +i aceste procese se produc simultan !n di'erite
locuri acti#itatea 'iind de patru ori mai intens !n zona tra)ecular dec$t !n cea
cortical( Aceasta se !nt$mpl datorit 'aptului c supra'aa celui dint$i cu )arele +i
'i)rele sale !ncruci+ate , este mult mai mare ( ;n timp ce resor)ia dureaz numai
c$te#a zile, aspectele de construcie +i mineralizare ale ciclului dureaz luni( Aceasta
!nseamn c dac procesul ciclic nu are un ritm 'oarte lent, resor)ia o ia !naintea
reconstruciei +i rezultatul net este o pierdere a masei osoase( :timulentele c.imice
care contri)uie !n mod energic la des' urarea procesului de resor)ie sunt
.idro4iprolina prezent !n apa +i 'os'ataza alcalin din s$nge(
Remodelarea osoas
11
,ste un proces 'iziologic permanent, care intereseaz at$t osul cortical c$t +i
pe cel spongios, odat ce cre+terea osului a !ncetat( ,a este un proces caracteristic
adultului prin care esutul osos este re!nnoit !n permanen( Remodelarea osoas se
des'+oar !n cadrul unor uniti de modelare osoas numite uniti multicelulare de
)az 1UM92(;n 'iecare UM9 au loc urmtoarele sec#ene cu participarea acti# a
celulelor osoase=
unitatea este acti#at 7 acti#area resor)iei osoase nu este clar e4plicat 7
osteoclastele apar +i !ncep s resoar) osul produc$nd lacuneA
dup c$te#a zile osteo)lastele migreaz ctre zona de remodelare +i
sintetizeaz matricea proteic 1osteoidul2 tot cu participarea osteo)lastelor are loc
mineralizarea matricelor proteice(
;ntruc$t aciunea osteoclastelor dureaz apro4imati# dou sptm$ni, iar
sinteza osteoidului de ctre osteo)laste dureaz +ase sptm$ni 1 dup care are loc
mineralizarea2 se poate aprecia c !ntregul ciclu al remodelrii osoase dureaz 870
luni( Remodelarea osoas se produce at$t !n osul cortical c$t +i !n cel tra)ecular( La
adult, !n "ur de -3 la sut din osul spongios este resor)it +i !nlocuit !n 'iecare an, !n
comparaie cu numai 8< din osul cortical(
Reglarea remodelrii osoase menine !n condiii normale un ec.ili)ru per'ect
!ntre procesul de resor)ie litic +i cel de 'ormare a esutului osos caracteristic
adultului normal( ,a se e4ercit asupra celulelor care particip la remodelarea
osoas(
,CJILI9RUL
12
;n timpul copilriei, mai ales !n primii -78 ani si apoi din nou la pu)ertate, are
loc mai mult o construcie dec$t o distrugere a oaselor( Aceast tendin scade
treptat !n perioada adult timpurie,iar !ntre -3783 de ani cele dou procese se a'l !n
ec.ili)ru= nu se c$+tig dar nici nu se pierde mas osoas( ;n "urul #$rstei de 83 de
ani este un moment .otr$tor !n #iaa oaselor, )alana !nclin$nd !n mod decisi# !n
'a#oarea resor)iei( :e pierde treptat esut osos +i !mpreun cu el su)stan mineral
sau calciu( Crile cele mai a'ectate sunt zonele tra)eculare, 'iecare ciclu !nsemn$nd
o pierdere in plus( :e instaleaz acum osteoporoza( C$nd acest proces este
accelerat, oasele de#in tot mai 'ragile 1c.iar dac la e4terior pot prea solide2 +i
structura lor se aseamn tot mai mult cu a unui )urete cu guri mari !n interior(
Bigura %
Os normal Os cu osteoporoz Os normal
Os cu osteoporoz
Biecare ciclu din acti#itatea osului las un de'icit care se #a mri mult c$nd #a
e4ista o cre+tere a ritmului general al ciclului osos( Acest lucru se !nt$mpl la
menopauz,tul)urarea .ormonilor 'eminini la mi"locul #ieii( /e asemenea,
sedentarismul,alte modi'icri .ormonale, unele medicamente, sau c.iar !m)tr$nirea
accelereaz meta)olismul osului +i duc la osteoporoz( Ce termen scurt e4ist in
mod e#ident un e'ect )ene'ic al resor)iei osului +i al !nnoirii lui K !n cazul re'acerii
#tmrilor de orice 'el K dar pe termen lung, preul este o cre tere a pierderii de
mas osoas (
La meninerea ec.ili)rului remodelrii osoase particip 'actori sistemici +i
'actori locali=
13
Bactorii sistemici 1.ormonali2
:unt reprezentai de .ormonul paratiroidian, #itamina / +i deri#aii si acti#i(
Jormonul paratiroidian stimuleaz at$t osteo)lastele c$t +i osteoclastele( ;n cazul
unei secreii mari de .ormoni paratiroidieni resor)ia osoas dep+e+te 'ormarea de
esut osos( Jormonul paratiroidian menine calcemia constant( Crin stimularea
sintezei 'ormei acti#e a #itaminei /, .ormonul paratiroidian mre+te indirect a)sor)ia
intestinal a calciului( Vitamina /, !n 'orma sa acti# mre+te a)sor)ia intestinal a
calciului +i 'a#orizeaz cre+terea osului +i 'ormarea de os( Vitamina / stimuleaz
producia de osteocalcin +i 'os'ataza alcalin de ctre osteo)laste, precum +i
di'erenierea osteoclastelor +i !nmulirea nucleilor lorA
prin acest ultim e'ect, #itamina / determin resor)ia calciului +i 'os'atatului
din sc.elet( Calcitonina este secretat de celulele C din glanda tiroid( :ecreia sa
este stimulat de concentraia crescut a Ca din s$nge( Calcitonina reduce calcemia
acion$nd direct pe osteoclaste, prin in.i)area acestora, calcitonina mic+oreaz
resor)ia osoas( Jormonul tiroidian este necesar pentru cre terea osului +i pentru
remodelarea saA
!n e4ces, tiro4ina stimuleaz resor)ia osoas, determin$nd o cre+tere rapid
a unitilor multicelulare de )az cu pierdere de esut osos(
Jormonii se4uali au unele aciuni asupra esutului osos, mai ales estrogeniiA
declinul secreiei de estrogeni !n perioada menopauzei se !nsoe+te de o rapid
pierdere de os, mai accentuat !n osul tra)ecular( ,strogenii acioneaz asupra
osteo)lastelor, stimulare care se constituie !ntr7un semnal pentru osteoclaste care !+i
reduc acti#itatea ast'el !nc$t estrogenii reduc resor)ia osoas
Jormonii glucocorticoizi, !n concentraii 'iziologice contri)uie la meninerea
unui ec.ili)ru !ntre 'ormarea +i resor)ia osului(
Bactorii locali au de asemenea un rol important !n remodelarea osoas, ei
inter#enind !n dou momente c.eie= !n 'aza de acti#are care corespunde di'erenierii
osteoclastice +i !n cupla"ul resor)ie 7 'ormare care necesit un semnal !n urma
creia resor)ia !nceteaz +i !ncepe procesul de recrutare a osteo)lastelor care #or
iniia osteogeneza= tot ei intermediaz +i aciunea local a unor .ormoni asupra
esutului osos( ;n general sunt 'actori de cre+tere sintetizai de celule osoase sau de
mdu#a .ematogen( Cercetrile pentru identi'icare +i cunoa terea rolului 'actorilor
14
locali !n patogenia osteoporozei sunt a)ia la !nceput( esutul osos conine pro)a)il
stimulatori +i in.i)itori ai 'ormrii +i resor)iei de os care interacioneaz nu numai
intre ei ci +i cu .ormonii sistemici( Jistologia osului poate 'i apreciat prin )iopsii(
Masa osoas a corpului uman cre+te continuu de la na+tere p$n la #$rsta adult
ating$nd !n "urul #$rstei de 8&783 de ani un ma4imum denumit #$r' al masei osoase(
Masa osoas a persoanelor de se4 'eminin este la toate #$rstele mai mic, conin$nd
!n total circa 5 Mg calciu dec$t a celor de se4 masculin cu 8&73& la sut, conin$nd !n
total 5(3 Mg calciu( /up ce masa osoas atinge acest ma4im, ea !ncepe s scad cu
o rat de &(87&(3 < pean, diminu$nd semni'icati# la #$rstnici +i mai ales la persoane
de se4 'eminin
MA:A O:OA: MANIM
Reprezint suma total a esutului osos atunci c$nd acesta atinge ni#elul
ma4im !n "urul #$rstei de -& de ani (
/e i oasele !nceteaz s mai creasc in "urul #$rstei de 5075? ani, densitatea
+i tria lor continu s sporeasc !nc un numr de ani( 9r)aii au oase mult mai
mari +i ca atare o mas de su)stan osoas iniial mai maredec$t 'emeile( La 'el si
persoanele de culoare de am)ele se4e, au o mas osoas mai mare dec$t al)ii
(Osteoporoza nu este o pro)lem a osului anormal ci a unei de'iciene la ni#elul
esutului osos normal, datorat 'aptului c pierderea dep+e+te 'ormarea osului
nou (Alimentaia de'icitar si lipsa calciului si #itaminei / pot contri)ui la o deteriorare
a procesului de 'ormare a esutului osos( Oasele rezultate sunt 'ragile +i casante (
Utilitatea cunoa+terii densitii masei osoase=
:e constat dac e4ist osteoporoz (
:e urmre te e#oluia de7a lungul anilor
:e apreciaz necesitatea terapiei .ormonale de su)stituie (
15
:e #eri'ic e'ectul steroizilor +i al unor tratamente medicamentoase de durat
:e e#alueaz pericolul producerii unei 'racturi7reprezint un etalon pentru
orice #$rst, se4 +i mas osoas(
Cauzele pierderii osoase la adult=
Biziologice =
dup ce #$r'ul densit ii osoase este atins, densitatea osoas rm$ne sta)il
c$i#a ani,apoi descre+te( La 'emei pierderea osoasa !ncepe !naintea menopauzei +i
intre -& 7 %& ani la )r)a i( /up instalarea menopauzei rata pierderii osoase este
accelerat de c$te#a ori la 'emei mai ales la osul tra)ecular 1#erte)re, oase late,
epi'ize2A
rata pierderii osoase #ariaz considera)il !ntre 'emei( O categorie la care
osteopenia este mai se#er dec$t ar 'i normal pentru #$rsta pe care o au este
considerat a a#ea osteoporoz postmenopauz sau tip I( Clinic acest tip se
mani'est prin 'racturi prin Dstri#ire #erte)ralDA
osteopenia rezultat prin procesul normal de !m)tr$nire care apare at$t la
)r)ai c$t +i la 'emei a 'ost denumit osteoporoz senil sau tipul II( Apar 'rec#ent
'racturi ale +oldului, )azinului, articulaiei pumnului, .umerusului pro4imal, ti)iei
pro4imale, corpilor #erte)rali(
BIHIOLOII,
Crocesele 'iziologice ale osului sunt osi'icarea +i resor)ia( Osi'icarea,la r$ndul
ei,const din - 'aze succesi#e +i intricate = edi'icarea matricei proteice +i depunerea
srurilor 'os'ocalcice(
,di'icarea matricei proteice se 'ace su) in'luena osteo)lastelor care secret
'i)rele de protocolagen +i su)stana 'undamental, iar mineralizarea ei are loc su)
16
aciunea 'os'atazei alcaline, a 'actorilor .ormonali +i proceselor 'izico7c.imice(
Resor)ia osoas const !n scderea coninutului mineral +i a celui organic,tra#eele
osoase de#enind mai su)iri +i mai rare(
;n mod normal e4ista un ec.ili)ru !ntre procesele de osi'icare +i resor)ie,
cu predominena unuia sau altuia !n di'erite perioade ale #ieii( Ast'el,la tineree
predomin osi'icarea dar odat cu #$rsta aceasta diminueaz, predomin$nd
resor)ia osoas cu instalarea osteoporozei(
Cierderea masei osoase !ncepe la 837%& de ani pentru am)ele se4e, iniial la
ni#elul osului spongios apoi la ni#elul osului cortical( Croporia iniiala a pierderii
masei osoase corticale este de &,87&,3< anual at$t la 'emei c$t +i la )r)ai( /up
apariia menopauzei pierderea masei osoase atinge -78< +i se menine ridicat ?75&
ani pentru a re#eni la procentul de pierdere iniial( Croporia pierderii osului
tra)ecular este !ntre &,07-,%< anual la 'emei +i 57-< anual la )r)ai(
;n total 'emeile pot pierde !n decursul anilor !ntre 8373&< din masa osului
tra)ecular +i -378&< din masa osului cortical !n timp ce )r)aii pot pierde 5%7%3<
din osul tra)ecular +i 3753< din cel cortical( Importana pierderii masei osoase dup
instalarea menopauzei e4plic 'rec#ena mai mare a 'racturilor la 'emei( Indi'erent de
tipul osteoporozei,scderea densit ii osoase ca +i )ul#ersarea ar.itecturii
'uncionale a osului,determin apariia riscului de 'ractur(
Big( % Os normal +i os cu osteoporoz
,TIOCATOI,*I,
17
Osteoporoza este considerat sindrom anatomoradiologicoclinic, determinat
de numeroase cauze( Clasi'icarea etiologic a osteoporozei cuprinde urmtoarele
'orme
Osteoporoza idiopatic 1primar2 =
Osteoporoza comun
7 tip I 1postmenopauz, presenil2
7 tip II 1senil, de in#oluie2Osteoporoza idiopatic a adultului t$nr
Osteoporoza idiopatic "u#enil
Osteoporoze secundare
=Osteoporoza secundar unor )oli endocrine=
7 indus de glucocorticoizi=
a2 'orma spontan
)2 'orma iatrogen
7 osteoporoza din=
a2 .ipertiroidism
)2 .ipogonadism
c2 acromegalie
d2 amenoreea atletelor de per'orman
Osteoporoza secundar a unor )oli digesti#e=
7 sec.ele dup rezecii gastrice
7 sindroame de mala)sor)ie
7 icter o)structi# cronic
7 ciroz )iliar primiti#
7 malnutriie se#er
Osteoporoza secundar unor )oli meta)olice
7 dia)et za.arat
18
7 .emocromatoz
Osteoporoza de imo)ilizare
Osteoporoza cosmonauilor
Osteoporoza genetic
Osteoporoza de cauze di#erse=
7 alcool
7 tratament prelungit cu .eparin
7 metastaze carcinoase !n mdu#a osoas
Osteoporoza idiopatic este tipul cel mei 'rec#ent reprezent$nd peste @3 la
sut din totalitatea cazurilor de osteoporoz
Osteoporoza idiopatic reprezint !n cazul se4ului 'eminin o proporie de 037
?& la sut din totalitatea cazurilorA!n cazul se4ului masculin, proporia este de
apro4imati# 0& la sut ( /intre di#ersele tipuri de osteoporoz idiopatic, unele sunt
rar !nt$lnite = osteoporoza idiopatic a adultului t$nr +i mai ales osteoporoza
idiopatic "u#enil(
Osteoporoza comun, cu cele dou su)tipuri ale ei, osteoporoza
postmenopauz1!nt$lnit la 'emeile !n #$rst de %370& de ani2 +i osteoporoza senil
1osteoporoza #$rstnicilor de peste @& de ani2 constituie cea mai 'rec#ent 'orm de
osteoporoz, pentru care sunt #ala)ile noiunile prezentate mai sus +i cele ce
urmeaz( Bactorii de risc principali ai osteoporozei idiopatice sunt genetici,
.ormonali, alimentari +i e4ogeni( C$nd ace+tia lipsesc,tre)uie luate !n considerare
cauzele unei osteoporoze secundare(
Osteoporoza secundar are cel puin +ase 'orme etiologiceA pe prim plan se
situeaz osteoporoza )olilor endocrine, in special osteoporoza cortizonic cum este
cea !nt$lnit !n sindromul Cus.ing, ca +i cea determinat de tratamentul cu .ormoni
glucocorticoizi( Osteoporoza secundar este !nt$lnit la -& la sut dintre 'emeile +i la
%& la sut dintre )r)aii care se prezint la medic pentru 'racturi #erte)rale
19
Osteoporoza post
menopauz 1 tip I2
Osteoporoza de #$rst
1 tip II2
20
Bactori epidemiologici
V$rsta
Raport BO9
Biziologia osoas +i
meta)olismul osos
Catogenia
Masa osoas pierdut
Rata pierderii osoase
/ensitate osoas
:emne clinice
Alte semne
,4aminri de la)orator
Calciu seric
Bos'or seric
Bos'ataza alcalin
Calciu urinar
Buncia CTJ
Con#ersia renal a -3
1OJ2 la 5,-3 1OJ2 -/
A)sor)ia intestinal a
calciului
35 73@ ani
0=5
Cre+terea acti#itii
osteoclastice cu resor)ie
osoas
;n special, os tra)ecular
/e durat rapid
:u) normal
Tasare de corp #erte)ral,
ante)ra distal, col 'emural
Cderi ale dinilor
*ormal
*ormal
*ormal 1 cre+te cu
'ractura2
Crescut
:czut
:czut secundar datorit
scderii CTJ
:czut
@&
-=5
/escre+terea acti#itii
osteo)lastice cu scderea
'ormrii osoase
Os cortical +i tra)ecular
/urat u+or sczut sau
lung ( aproape normal 1!n
'uncie de se4 +i #$rst 2
Bracturi cunei'orme de
corp #erte)ral, .umerus
pro4imal , tro.anteriene
Ci'oz dorsal
*ormal
*ormal
*ormal 1cre+te cu 'ractura2
*ormal
Crescut
:czut primar datorit
scderii acti#itii 5POJ7
azei
:czut
Osteoporoza postmenopauz apare dup #$rsta de 3573@ ani asociat cu
'racturi ale corpilor #erte)rali si radiusului distal 'iind !nso it de pierderea osului
21
tra)ecular( Osteoporoza de #$rst apare dup @& de ani cu cunei'ormizri #erte)rale
i 'racturi de old i se datoreaz pierderii de os cortical i tra)ecular( Celelalte
cauze mai pu in cunoscute dar cu tul)urri clinice semni'icati#e, conduc de
asemenea la o scdere generalizat a masei osoase, 'ie in sc.eletul a4ial, 'ie la
ni#elul e4tremit ilor( Cersoanele a'ectate in copilrie sau adolescen a nu pot o) ine
niciodat o masa osoasa normal la #$rsta adultului( ;n a'ara acestor dou tipuri de
osteoporoz mai e4ist i osteoporoza idiopatic a cror cauze sunt doar ipotetice=
a. K genetice 1e4= osteogeneza imper'ect, )oala Lo)stein2(
b. K .ormonale 1tul)urri !n sinteza TJ i CTJ, .ipogonadism,
)oala Cus.ing2
c. K nutri ionale 1tul)urri digesti#e de a)sor) ie, consum de alcool,
droguri2
d. K climatice i pro'esionale
e. K patologice 1)oli cronice, in'ec ii nediagnosticate2
BACTORII /, RI:C
22
Bactorii de risc pri#ind aceast )oal in#alidant sunt de dou categorii= cei !n
legtur cu care nu se poate 'ace nimic +i cei care pot 'i e#itai sau modi'ica i
/in multitudinea de 'actori implica i !n etiologia osteoporozei amintim=
5(K V$rsta i se4ul
Re'eritor la #$rsta i se4 statisticile arat c mai mult de "umtate dintre
'emeile din :(U(A( cu #$rsta de peste 3& de ani au semne radiologice e#idente de
osteopenie(
Mai mult de o treime dintre acestea au pro)leme ortopedice legate de
instalarea osteoporozei( /ez#oltarea osteoporozei dup menopauz este legat de
numero i 'actori, dintre care cei mai importan i sunt reprezenta i de de'icitul de
estrogeni( Al i 'actori includ mas osoas mai mic la 'emei dec$t la )r)a i,
reducerea concentra iei serice a meta)oli ilor #itaminei / acti#e, de'icitul de calciu !n
dieta alimentar i reducerea a)sor) iei calciului intestinal caracteristic pentru
)tr$ni( Vitamina / "oac un rol important !n a)sor) ia intestinal a calciului printr7un
e'ect asupra transportului de mem)ran( Vitamina / 1colecalci'erol2 este cea mai
acti# dintre to i meta)oli ii #itaminei /( Centru acti#area sa este necesar
trans'ormarea ei !n 'icat !n -3 .idro4icalci'erol -31OJ2 apoi, !n rinic.i !n5 K -3
di.idro4icolecalci'erol 57 -3 1OJ2-/ su) in'luen a parat.ormonului( Osteoporoza de
#$rsta este prezent deopotri# at$t la )r)a i c$t i la 'emei i este cauzat de
pierderea masei osoase care acompaniaz #$rsta( /up %& de ani rata resor) iei
osoase cre te, !n timp ce rata 'ormrii osoase rm$ne relati# constant, 'apt ce duce
la scderea masei osoase( Termenul de osteopenie este o e4presie genetic ce se
re'er la calitatea osului, 'r a da nici o in'orma ie despre etiologia sau despre
starea matricei osoase mineralizate( Cele dou categorii ma"ore ale ostepeniei sunt=
osteoporoza i osteomalacia( Osteoporoza este caracterizat prin scderea matricei
osoase, normal mineralizat( Osteomalacia se re'er cel mai des, la o scdere a
matricei osoase insu'icient mineralizate( Mult mai 'rec#ent dec$t osteomalacia,
osteoporoza este legat de #$rst i este cel mai des !nt$lnita la )tr$ni( Ocazional,
poate 'i de cauz genetic i mai rar de alte cauze= .iperglucocorticismul,
.ipertiroidismul, a)uz de alcool, tumori, imo)ilizare i a'ec iuni cronice( Osteomalacia
este mai u or de diagnosticat !n copilrie, !n caz de ra.itism, i di'icil de diagnosticat
23
la adul i( Inciden a ei este legat la toate grupele de #$rsta( Cele mai comune cauze
ale osteomalaciei sunt= insu'icien renala cronic, de'icit de #itamina /, into4ica ii
cu aluminiu, acidoz tu)ular renal, .ipo'os'atemie i tumori( :imptomele
osteoporozei nu sunt e#iden iate p$n la apari ia unei 'racturi spontane, c$nd apar
dureri la ni#elul leziunii( Cele mai 'rec#ente localizri ale osteoporozei sunt= coloana
#erte)ral, coaste, old, radiocarp, .umerus pro4imal( ;n contrast cu aceasta,
osteomalacia poate cauza dureri osoase generalizate i sensi)ilitate dureroas
di'uz care predomin !n sc.eletul mem)relor( Modi'icrile radiologice ale celor dou
tul)urri sunt adesea similare, dar tul)urrile predominante ale osteoporozei apar la
ni#elul coloanei, iar ale osteomalaciei la ni#elul mem)ranelor( Osteomalacia tre)uie
suspectat !n orice 'ractur patologic simetric, 'racturi traumatice, 'racturi
incomplete perpendiculare pe a4ul osului lung(
Ariile comune !n e#olu ie cuprind scapula, coastele, ramurile isc.iopu)iene,
colul 'emural, radiusul distal( /atele de la)orator sunt apro4imati# normale !n
osteoporz, dar pot 'i modi'icate !n osteomalacie( Crin urmare, osteomalacia tre)uie
suspectat c$nd ni#elul calciului seric !nmul it cu ni#elul 'os'atului seric se men ine
constant pe perioade !ndelungate su) #aloarea de 8&, !n special dac este
acompaniat de un ni#el ridicat de 'os'ataz alcalin( /e asemenea e4cre ia calciului
urinar !n -% de ore tre)uie s 'ie mai mic de 3& mg(
Osteomalacia, a'ec iune care se datoreaz de'icitului de #itamin /, tre)uie
suspectat i la persoane cu dureri osoase sau 'racturi patologice care iau tratament
cu anticon#ulsi#ante sau prezint !n antecedente un sindrom de mala)sor) ie
intestinal( Osteomalacia tre)uie de asemenea s 'ie suspectat i la pacien ii cu
miopatie generalizat i sensi)ilitate osoas di'uz, precum i !n 'racturi simetrice ale
oaselor lungi( A#$nd !n #edere a)sor) ia de'icitar a #itaminei / "oaca un rol ma"or in
etiogenia )olii, este o)ligatoriu determinarea ni#elului seric al -3 1OJ2/ i 57 -3
1OJ2-/( /iagnosticul este con'irmat prin e4aminri de microscopie 'luorescent ale
tra)eculelor osoase nedecalci'iate o) inute prin )iopsie din creasta iliac prin esutul
dinamic al du)lei )enzi cu tetraciclin( /eoarece osteoporoza i osteomalacia sunt
dou a'ec iuni asemntoare, un diagnostic corect al osteomalaciei tre)uie s 'ie
e4clus prin )iopsie osoas din creasta iliac(
-(7 Bactori genetici
24
/e i osteogeneza imper'ect este o a'ec iune mai rar, ea rm$ne totu i cea
mai cunoscut cauz ereditar a osteoporozei(
Tipul I 1'amilial2 al osteogenezei imper'ecte are transmitere autosomal i
e#olueaz cu surditate, scolioz medie, sclere al)astre, scurtarea mem)relor, din i
normali sau opalescen i, locomo ie normala sau cu spri"in(
Tipul II 1congenital2 al osteogenezei imper'ecte este mult mai rar i are o
gra#itate deose)it 'a de primul tip(
Jomocistinuria este !n legtur cu de'icitul enzimei )eta cQstation7 sinteza
care duce la un de'ect in meta)olismul colagenului( :emnele clinice apar !n copilrie
i includ 'ragilitatea sc.eletului, ci'oz sau scolioz statutar !nalt, 'ragilitate
capilar, ara.nodactilie i retardare mintal(
8( K Tul)urri endocrine
/eoarece mul i .ormoni a'ecteaz remodelarea sc.eletului i implicit masa
osoas, osteoporoza mediat endocrin tre)uie s 'ie suspect la orice t$nr sau
persoan de #$rst medie cu osteopenie( La #$rstnici, osteoporoza de natur
endocrin este !n legtur cu de'icitul de estrogeni postemnopauz sau cu #$rsta
pacien ilor( ;n continuare redm c$te#a din tul)urrile endocrine cele mai 'rec#ente
care conduc la cderea masei osoase=
a(7 Jiperparatiroidismul primar sau secundar produce o cre tere a turno#erului
osos i a remodelrii osoase, cauz$nd o net resor) ie a masei osoase( Jormonul
paratiroidian 1parat.ormonul2 cre te calcemia prin mo)ilizarea calciului din oase,
acti#area #itaminei /8 cu cre terea a)sor) iei intestinale a calciului(
Jiperparatiroidismul tre)uie suspectat la persoane cu osteopenie c$nd este
descoperit incidental o .ipercalcemie i o .ipo'os'atemie la e4aminrile de
la)orator de rutin(
)( K Jipertiroidismul, indi'erent dac este cauzat de o acti#itate glandular
acti# sau printr7o terapie e4cesi# !n caz de .ipertiroidism, cre te turno#erul osos i
remodelarea osoas( Resor) ia osoas e4cesede 'ormarea osoas, duc$nd la o
25
scdere a masei osoase( Centru determinarea .ipertiroidismului este necesar
e#aluarea seric a triiodotironinei i tiro4inei(
c(7 Jopigonadismul duce la pierderea masei osoase at$t la )r)a i c$t i la
'emei( Osteopenia !nt$lnit dup menopauz are o component .ipogonadal( Alte
cauze care duc la o insu'icien a gonadelor cu osteoporoz secundar se mai pot
!nt$lni !n= sindromul Rline'elter, sindromul Turner, castrare, pan.ipopituitarism,
.iopogonadism idiopatic etc(
d( K ,4cesul cronic de glucorticoizi, de cauz endogen 1sindrom Cus.ing2,
sau indus iatrogen, conduce la o scdere cronic a masei osoase(
,4cesul de glucorticoizi reduce meta)olismul mineral al osului,iar prin e'ectul
lor tro'ic pe celulele intestinului su) ire scade a)sor) ia calciului( *i#elul sczut al
calcemiei stimuleaz a4ul CTJ7#itamian / s resta)ileasc concentra ia seric a
calciului ionizat, prin mecanismul cre terii resor) iei osoase( ;n plus, glucorticoizii
e4ercit i un e'ect direct pe meta)olismul osos, cauz$nd o scdere pro'und a
masei osoase( :e !nt$lne te cu precdere !n osteoporoz simptomatic( Tratamentul
cu glucorticoizi !n a'ec iunile in'lamatorii cronice, cum ar 'i poliartrita reumatoid,
induce de asemenea osteopenie i continu s 'ie di'icil de supra#eg.eat(
%( K /e'icien e nutri ionale
/eoarece nutri ia adec#ata "oac un rol esen ial !n dez#oltarea i men inerea
ni#elului masei osoase, de'icien ele nutri ionale pot conduce la osteoporoz( /e'icitul
dietetic cronic !n calciu i proteine, ca i n #itamina C 1un co'actor esen ial !n
meta)olismul colagenului 2, poate duce la scderea masei osoase(
a. K Alcoolismul este cea mai comun cauz a scderii masei
osoase la )r)a ii tineri(
b. Osteoporoza este posi)il sa 'ie !n legtur cu dieta srac a
alcoolicilor( ;n plus,alcoolul poate scdea a)sor) ia intestinal a calciului i
poate 'i c.iar to4ic direct asupra celulelor osteo'ormatoare 1osteo)la ti2(
c. 9( K Anore4ia ner#oas a 'ost recent reconsiderat ca o
important cauz a osteoporozei la 'emeile tinere(
26
d. C( K /rogurile induc i ele pierderea masei osoase(
Utilizarea de lung durat a .eparinei poate conduce la osteopenie( /e i
mecanismul 'undamental este necunoscut, el poate 'i pus !n legtur cu alterarea
meta)olismului mucopoliza.aridelor( Metotre4atul, care are am)ele a'ecte= citoto4ic
i calciuric, a 'ost raportat de asemenea ca o cauz a osteopeniei(
3( K Osteoporoza de imo)ilizare

/up imo)ilizare masa osoas scade rapid i pro'und, at$t !n ceea ce
pri#este matricea osoas, c$t i osul mineral(
/up ase luni de imo)ilizare, masa total poate 'i redus cu 8&7%&<(
Osteopenia de imo)ilizare este caracteristic i leziunilor degenerati#e "oase ale
neuronului motor, precum i !n leziunile mdu#ei care e#olueaz cu paraplegie sau
tetraplegie( Osteoporoza poate 'i !nt$lnit !n caz de impondera)ilitate !ndelungat la
cosmonau i( Mi crile simple nu prote"eaz !mpotri#a osteoporozei, iar !ncrcarea
este necesar pentru men inerea structurii sc.eletului(
0( K 9oli cronice care e#olueaz cu pierderea masei osoase
A'ec iunile cronice de orice 'el pot conduce la malnutri ie, osteopenie i
a'ectarea ma"or a 'actorilor care contri)uie la meta)olismul osos(
a. K 9olile cronice ale 'icatului, cum ar 'i .epatita cronic,
sarcoidoza, precum i oricare alte a'ec iuni care necesit tratament !ndelungat
cu glucorticoizi, pot de asemenea s duc la scderea masei osoase(
b. K Tumori osoase maligne
Osteopenia este de asemenea o complica ie 'rec#ent a multor tumori
osoase maligne( Mielomul multiplu se poate asocia ce osteopenia pro'und a
27
coloanei #erte)rale i e4tremit ilor( Celulele mielomului poten eaz acti#itatea
osteoclastic care stimuleaz resor) ia osoas( Crin urmare, mielomul multiplu
tre)uie s 'ie suspectat la orice persoan cu #$rsta peste 3& ani care prezint
osteopenie i un V:J peste 5&& mmO.( /ac !ns rezultatul este neconcludent,
tre)uie e'ectuat imunoelectro'oreza urinar( Apro4imati# 5< din mieloame sunt
nesecretorii, de aceea un diagnostic de'initi# prin )iopsie medular osoas este
necesar la to i pacien ii( Leucemia i lim'omul pot 'i de asemenea asociate cu
osteoporoza(
Osteoporoza idiopatic
Am)ele tipuri de osteoporoz idiopatic= "u#enil i a adultului, sunt rare(
A'ec iunea "u#enil de#ine e#ident t$rziu !n copilrie sau !n adolescen a precoce,
cu un atac de osteopenie i 'ragilitate a sc.eletului(
9oala poate 'i se#er i poate cauza 'racturi #erte)rale cu tasare, ci'oz i
scdere !n !nl ime( Cauza a'ec iunii este necunoscut( /e i remisiunea se produce
spontan, pacientul rm$ne cu o incapacitate rezidual i nu mai o) ine #alori
normale ale masei osoase( Osteoporoza idiopatic a adultului se !nt$lne te la )r)a i
de #$rst medie i este acompaniat de .ipercalciurie i o remodelare acti# a
osului( :imptomatologia predomin la ni#elul coloanei #erte)rale(

CATOI,*I,
Osteoporoza 'ur su)stan mineral din oase ls$nd guri mari !n structura
al#eolar a parilor interne,tra)eculare( Oasele de#in sla)e +i casante +i se pot rupe
la cea mai ne!nsemnat lo#itur( Toate simptomele osteoporozei deri# de la rupturi,
care sunt de dou 'eluri=
leziunea #erte)relor !n timpul stri#irii,'r$mi rii,tasrii
28
'ractura propriu7zis1'isur sau ruptur desc.is2 care apare la restul oaselor
care nu aparin coloanei #erte)rale( Bractura poate 'i produs spontan, !n
timpul accidentuluiA sau este posi)il s se 'i rupt mai !nt$i osul, pro)a)il din
cauza o)oselii tisulare, aceasta duc$nd la cdere( Atunci c$nd su)stana din
oase este redus +i acestea sunt sl)ite de osteoporoz, c.iar dac !+i
pstreaz dimensiunile +i 'orma ele prezint un risc crescut de 'racturare !n
cazul celor mai mici accidente( Msura utilizat pentru aprecierea acestei
sl)iri se nume+te densitatea mineral a osului 1/MO2(O densitate mineral
osoas sczut !nseamn oase 'ragile +i cele care pot 'i a'ectate sunt oasele
mem)relor, +oldul, pel#isul, +ira spinrii, cla#icula, coastele, m$inile +i
picioarele
Cotul, 'aa +i degetele sunt mai puin suscepti)ile de 'racturi +i de o)icei scap
de e'ectele osteoporozei, dar aceasta !nseamn c ma"oritatea oaselor rm$n !n linia
de 'oc( Cel mai 'rec#ent sunt a'ectate #erte)rele, +oldul +i !nc.eietura m$inii( ;ns i
#$rsta este un 'actor e#ident !n predispoziia 'racturrii #erte)relor, a +oldului, )raului
+i !n deose)i a pel#isuluiA!n timp ce independent de #$rst +i de /MO sczut, o
'ractur anterioar cre+te pro)a)ilitatea altei 'racturi( /e+i marea ma"oritate a
'racturilor de +old, a !nc.eieturii pumnului +i a #erte)relor se datoreaz osteoporozei,
e4ist +i alte cauze posi)ile 1traumatismele se#ere,#$rsta,tul)urrile !n meta)olismul
osului2(
CO*:,CI*,L, O:T,OCOROH,I
Bractura tipic osteoporozei este cea a !nc.eieturii m$inii 1dup #$rsta de %3
de ani2(
Bracturile #erte)rale 1care pot aprea la #$rsta de 3370& de ani2 se mani'est
prin tasri1!ngustri2 #erte)rale, ceea ce duce la ci'ozare 1Dcoco+areaD2 spatelui,
scdere !n !nl ime,dureri acute de spate( ;n cazul acestui tip de 'racturi, riscul
recidi#ei cre+te de p$n la cinci ori(
29
Bracturile de +old apar la o #$rsta mai !naintata 1dup @& de ani2 +i pot 'i
in#alidante( Tre)uie precizat 'aptul c, odat apruta prima 'ractur, riscul este ca 5
din 3 'emei s su'ere o nou 'ractur !n urmtoarele 5- luni(
BRACTURA V,RT,9R,LOR
,ste tipul de 'ractur cel mai rsp$ndit dar +i cel mai !n+eltor( Un os al
spatelui care se taseaz !ncet poate 'i ignorat ani de zile( /urerea de spate este at$t
de comun !nc$t poate 'i ignorat, ea apr$nd su) 'orma unor "ung.iuri u oare( ;n
timp ce osteoporoza atac in secret oasele la #$rsta de %3 de ani la 'emeie,de"a la
0& de ani, pierderea medie a masei osoase cre+te la -& la sutA iar in unul din patru
cazuri e4ist posi)ilitatea de a a#ea una sau mai multe #erte)re #tmate( La #$rsta
de 03 de ani, pierderea a"unge la %& la sut iar !n "urul #$rstei de @3 de ani la 3& la
sut( La aceast #$rst am)ele se4e sunt #ulnera)ile( Cel mai e#ident indiciu al
'racturrii #erte)relor este scderea !n !nlime( /iscurile cartilaginoase
inter#erte)rale de#in mai su)iri pe msur ce !m)tr$nim +i aceasta contri)uie la
amintita pierdere !n !nlime, dar principala pierdere este determinat de tasarea
lent a oaselor datorit osteoporozei( La !nceput oasele #erte)rale au 'orm cu)ic
dar pe msur ce de#in mai 'ragile odat cu rare'ierea e+a'oda"ului tra)ecular,
greutatea corpului +i acti#iti ca aplecarea +i ridicarea 'ac ca osul sl)it s !+i
modi'ice 'orma(
Bractura platoului #erte)ral 1ad$ncitur !n !n#eli+ul superior al osului2
Bractura de apo'iz anterioar 1partea din 'a a osului cedeaz +i se taseaz2
Moduri de producere a unei 'racturi =
'ractur incident K osul cedeaz dint7o dat, posi)il ca urmare a unei
cauze )anale cum ar 'i tusea, aplecarea, ridicarea etc A
'ractur de pre#alen K se dez#olt !n mod gradat 'r a a#ea un punct
de plecare de'init, rezultatul at$t al osteoporozei c$t +i al deteriorrii
generale legate de #$rst sau mai puin 'rec#ent e'ectul secundar al
cancerului
30
,'ecte pe termen lung =
Bracturi ulterioare 7 peste ?3 la sut dintre cei care au a#ut o 'ractur
#erte)ral(
:caderea !n !nlime cu peste 5& cm !n urmtoarele zece zile(
/ureri la ni#elul ner#ilor spinali, rareori persistente(
Amorire sau paralizie datorate comprimrii ner#ilor 1rar2(
Ci'oza cauzat de 'racturile #erte)relor anterioare (Ci'oza, !nsoit de
scurtarea oaselor spatelui, poate a#ea unele e'ecte patologice=
a) 9r)ia aproape se spri"in pe piept, deoarece mu+c.ii o)osesc s
menin capul ridicat(
b) Cieptul se !ngusteaz K respiraie ane#oias(
c) /atorit scderii !n !nlime cutia toracic se mi+c !n "os +i poate s
ating aripile oaselor coapsei +i marginea pel#isului(
d) Credispoziie la apariia .erniei .iatale
e) Imposi)ilitatea de a sta !ntins pe o supra'a plan( *u e4ist destul loc
pentru a)domen, acesta um'l$ndu7se spre !nainte(
f) Constipaie datorit strii a)dominale alterate(
g) :tatul !n picioare +i mersul de#in di'icile +i o)ositoare(
BRACTURIIL, /, GOL/
Cele mai dese +i periculoase +i mai generatoare de in'irmiti cauzate de
osteoporoz(
Centru 'emei numrul de cderi este !n cre+tere dup #$rsta de %3 de ani(
;ntre 0& +i 0%de ani numrul 'emeilor care su'er czturi sare de la 5 din 3 la 5 din
8(
31
Tipuri de 'ractur de +old =
a) Tro.anterian, sau intertro.anterian K se produc la e4teriorul
articula iei colului 'emural,!ntre marele tro.anter +i micul tro.anter( La
persoanele cu porozitatea osului mai a#ansat 1zona tra)ecular a
osului2(
b) Cer#ical K !n interiorul capsulei articulare implic$nd +i !n#eli+ul e4terior
dur al osului(
c) :u)tro.anterian 7 dedesu)tul tro.anterelor, !n apropierea prii
superioare a corpului 'emurului(
BRACTURA LUI COLL,:

*umrul celor care su'er de 'ractura lui Colles cre+te de la instalarea
menopauzei ating$nd un punct ma4im !ntre 0& +i @& de ani( Bi4area 'racturii este
complicat +i e4ist posi)ilitatea ca ea s se cear repetat nu numai o data(Un
e'ect suprtor de lung durat este algodistro'ia care apare la aproape o treime din
cazuri +i 'ace ca articulaia pumnului s 'ie dureroas, in'lamat +i sensi)il la
presiune( Bractur la articulaia pumnului cauzat de cderea !n 'a pe m$na
!ntins( Apare 'oarte 'rec#ent dup menopauz +i este una dintre cele trei tipuri de
'racturi datorate osteoporozei care a'ecteaz %& la sut din 'emeile a'late !n aceast
perioad(
BRACTURA /, UMR
Bractura prii superioare a .umerusului, osul )raului 7 este pro#ocat de
o)icei de acela+i tip de cdere ca +i 'ractura lui Colles( Victimele sunt !n general
persoane !n #$rst de peste @3 de ani
BRACTURA IL,H*,I
/e o)icei 'ractura se #indec !n mod satis'ctor !n g.ips( ;n cazul care
'ractura prezint o deplasare, 'ragmentul desprins este 'i4at !n poziie prin +uru)uri(
32
Resta)ilirea este lipsit de complicaii(
BRACTURA M,TATAR:IA*
Bractura se #indec )ine a#$nd ne#oie doar de )anda"e str$nse pentru
alinarea durerii +i asigurarea spri"inului(
:,M*, GI :IMCTOM, CLI*IC,
/up cum am precizat mai sus osteoporoza se nume+te E.oul tcut al
calciului L(,ste puin pro)a)il s e4iste #reun simptom care s poat 'i recunoscut
!nainte ca tul)urrile s dateze de c$i#a ani, iar e4amenele radiologice nu #or
e#idenia pierderile de esut osos dec$t atunci c$nd au atins cel puin %& la sut( /e
multe ori asemenea e#enimente sunt primele indicii c ce#a nu este !n regulA cel
mai pro)a)il ele se produc dup #$rsta de0& de ani( ;n consecin toate simptomele
osteoporozei deri# de la rupturi(
Cel mai e#ident indiciu al 'racturrii #erte)relor este scderea !n !nlime(
,'ectele acute ale #erte)relor 'racturate pot 'i =
dureri !n zona osului a'ectat care iradiaz spre 'a sau spre o parte, sau su)
'orma unei str$nsori de cingtoareA
sensi)ilitate la presiune 1aceasta nu se simte c.iar la os ci !n mu+c.ii care
intr !n contractur pentru a prote"a partea #tmat2A
in'lamaie localizatA limitare se#er a mi+crilor 1!n special la aplecare +i
ridicare2A
colica)dominalA
pierdere a apetitului, stare de #om, 'e)r(
:imptomele imediate ale 'racturilor de +old pot consta !n =
33
durere de +old resimit !n 'uncie de gradul traumatismului sau de pierderea
de s$ngeA
imposi)ilitatea de asta !n picioareA
piciorul este rsucit spre e4terior(
:impomele 'racturii lui Colles constau !n =
durere acut deoarece 'ractura la articulaia pumnului poate 'i mai dureroas
dec$t cea de +oldA
sensi)ilitateA in'lamaieA
limitarea mi+crilorA
articulaia pumnului are o 'orm neo)i+nuit(
Va 'i descris ta)loul clinic al celui mai 'rec#ent tip de osteoporoz7
osteoporoza #$rstnicului( Osteoporoza are o perioad su)clinic lungA su)iecii cu
osteoporoz sunt de o)icei asimptomatici sau acuz #agi dureri dorsolom)are, care
se accentueaz !n ortostatism prelungit sau cu ocazia unor solicitri 'izice mai
intense, +i care se atenueaz prin repaus !n decu)it dorsal( Osteoporoza #erte)ral
de#ine net simptomatic odat cu apariia unei tasri #erte)rale, care este de 'apt o
'ractur de corp #erte)ral( Tasrile #erte)rale se mani'est prin ra.ialgii de dou
tipuri= acute +i cronice( Cel mai des, tasarea #erte)ral se traduce prin ra.ialgii acute
situate de o)icei !n regiunea dorsal in'erioar sau !n regiunea lom)ar instalate
)rusc uneori !n urma unei cderi sau, mai des, dup un mic e'ort de ridicare, de
presiune sau dup o simpl mi+care a trunc.iului( Aceste dureri sunt adesea
deose)it de intense, impun$nd repausul la pat timp de c$te#a zile sau sptm$ni,
ra.ialgiile se atenueaz progresi#, put$nd dispare complet !n 07
?sptm$ni(Ra.ialgiile cronice, lom)are sau prezente !n inter#alul dintre episoadele
de ra.ialgie acut sau !n a)sena lor, constituie singura mani'estare a tasrilor
#erte)raleA aceste dureri au caracterul ra.ialgiilor )anale, de o)oseal, +i sunt
accentuate de portul unor greut i, de statul prelungit !n picioare sau pe scaun, de
acti#itile casnice etcA durerile se amelioreaz prin repaus( La unii )olna#i,
osteoporoza !nsoit de tasri #erte)rale poate 'i complet indolor, ea 'iind
34
identi'icat cu prile"ul unui e4amen radiologic, e'ectuat !nt$mpltor( ;n 'ormele
a#ansate de osteoporoz #erte)ral pot aprea +i dureri cer#icocapsulare +i toracice
de origine static( Unii )olna#i pot prezenta o durere toracic imens dup un
traumatism minim sau dup e'ortul de tuse, care determin o 'ractur costal(
9olna#ii cu osteoporoz dureroas sunt adesea o)osii, sl)ii, astenici,
irasci)iliAuneori deprimai, inter#enind +i o component ne#rotic(
,NAM,*, COMCL,M,*TAR,
,4aminri paraclinice
5(7 ,4amenul de la)orator
a(7 Teste de la)orator !n e#aluarea osteoporozei includ=
a) numrarea leucocitelor
b) 'ormula leucocitar
c) calciuria +i creatinuria
d) determinarea ni#elului seric al calciului
e) determinarea al)uminei +i 'os'atazei alcaline
f) determinarea ureei, azotemiei, creatininei(
)(7 /eterminarea concentraiei serice a -31OJ2/ re'lect cu acuratee
rezer#ele totale ale organismului !n #itamina /( C.iar +i !n tul)urrile post7menstruale
se#ere, ni#elul calcemiei, 'os'atului +i 'os'atazei alcaline sunt de regul la ni#el
normal(
c(7 Centru pacienii suspeci de .ipertiroidism primar sau iatrogen, este
necesar determinarea ni#elului seric al triiodotironinei +i tirozinei(
d(7 ,lectro'oreza proteinelor din ser sau urin este necesar c$nd este
suspectat mielomul multiplu(
35
e(7 ;n caz de .iperparatiroidism este determinat prin metoda radio7imun
ni#elul circulant al 'ragmentelor de car)o4il terminal 1C7terminal2 ale CTJ7ului(
/ac dispunem de o te.nic nein#azi# s monitorizm progresiunea pierderii
de mas osoas ca rspuns la tratament, este de dorit s o e'ectum( Aceste te.nici
includ e#alurile cantitati#e ale coninutului mineral osos(
-(7 ,4amenul radiologic
Radiogra'ia coloanei #erte)rale este metoda tradiional utilizat !n e#aluarea
cauzelor +i e#oluiei osteoporozei( Cantitatea de os care tre)uie s diminueze !nainte
s apar mani'estrile radiologice ale osteoporozei este detecta)il #ariat, depinz$nd
de structura regiunii implicate( ;n general, o pierdere de 8&<7<&< din masa osoas
'ace ca scderea s 'ie #izi)il radiogra'ic( /e aceea, sunt utilizate teste de
densitometrie mai sensi)ile nein#azi#e, pentru detectarea precoce a pierderii de
mas osoas( Cu toate acestea, radiogra'ia ne a"ut s e4cludem cauze e#idente ale
durerii de spate care nu sun date de osteoporoz, !n special la )tr$ni( ,a ne permite
s determinm tipul +i e4tinderea ei 1 local sau generalizat2 +i s identi'icm
'racturile prin compresiune( Brec#ent un e4amen radiologic direct poate preciza o alt
a'eciune, !n special la un pacient de #$rsta medie(
Radiogra'ia e#ideniaz o osteopenie generalizat la ni#elul corpilor #erte)rali
care conin un procenta" !nalt de meta)olii acti#i +i un turno#er ridicat al tu)erculaiei
osoase(
Tra)eculele orizontale sunt resor)ite primele, duc$nd la o accentuare #izi)il a
tra)eculelor #erticale, iar !n cazuri mai se#ere la turtirea unui corp #erte)ral( :unt
necesar, de asemenea, +i radiogra'ii !n poziie lateral !n orice suspiciune de 'ractur
de corp #erte)ral prin compresiune( O tasare la un pacient t$nr, ori de #$rst medie
sau o 'ractur deasupra corpului #erte)ral T< la un pacient de orice #$rst necesit
o in#estigare amnunit pentru identi'icarea cauzelor mai puin cunoscute( ;naintea
e#idenierii clinice a tasrii, corpii #erte)rali pot de#enii de 'orm )iconca#,
deoarece platourile corticale su)condrale sl)esc, iar discurile inter#erte)rale se
lrgesc( Clatourile corpilor #erte)rali superiori +i in'eriori pot 'i a'ectate di'erit( Oricum,
36
platoul in'erior este rareori mai a'ectat dec$t platoul superior( :unt descrise trei tipuri
radiologice de tasri #erte)rale=
a(7 tipul de tasare central, )iconca# este cel mai des !nt$lnit !n regiunea
lom)ar a coloanei(
)(7 tasarea anterioar a corpului #erte)ral este !nt$lnit 'rec#ent !n
osteoporoza postmenopauz 'iind a'ectat cel mai des coloana toracal +i lom)ar
superioar(
Aceasta reprezint de regul un episod dureros ca de)ut, iar dac 'racturile se
repet poate conduce la o ci'oz progresi#(
c(7 'ractur prin tasare total trans#ersal(
;n aceast situaie, corpul #erte)ral este ast'el tasat !nc$t poate 'i sczut 'oarte
mult !n dimensiune( Colapsul poate sur#eni spontan +i este asociat adesea cu durere
se#er( /ac e4ist o de'ormare a unui singur corp #erte)ral, 'r nici un alt semn
radiogra'ic de osteopenie, tre)uie a#ute !n #edere alte a'eciuni, cum ar 'i metastaze,
granulomul eozino'il, .emangiomul( ;n cele mai se#ere cazuri, 'ractura se poate
repeta pe un corp #erte)ral tasat +i #indecat( /i'ormitatea e4istent 'ace di'icil de
diagnosticat apariia noii 'racturi(
Re'eritor la e4punerile radiogra'iei clasice de sta)ilire a diagnosticului
osteoporozei la ni#elul sc.eletului mem)relor( Acestea sunt de mai mic precizie +i
acuratee dec$t la ni#elul sc.eletului a4ial( ,4amenul radiologic clasic poate decela
scderea masei osoase doar c$nd -378&< din masa osoas a 'ost prea dur(
:ta)ilirea acestui test este sla) +i !n plus nu re'lect densitatea osoas la ni#elul
celor mai importante sedii de 'ractur( Rolul e4amenului radiologic clasic rm$ne
acela de a diagnostica +i urmrii e#oluia 'racturilor secundare osteoporozei( Oricum,
!n osteoporoza de tip II 1de #$rst2 tul)urrile ma"ore se reduc !n sc.eletul mem)relor
care conin !ntr7o proporie mai mare esut osos cortical cu remodelare sczut,
comparati# cu sc.eletul a4ial( Modi'icrile mor'ologice ma"ore !n$lnit !n osteoporoza
oaselor mem)relor includ cre+terea porozitilor tra)eculare osoase ale osului
cortical, precum +i o lrgire a ca#itii medulare( Centru e#idenierea acestor
'enomene, se utilizeaz radiogrametria, o metod dein#azi#, relati# simpl +i u+or
de e'ectuat(
37
8(7 Radiogrametria
Radiogrametria cuprinde msurarea grosimii corticalei osoase tu)ulare +i a
canalului medular 'cut la ni#elul treimii medii a celui de7al doilea sau al treilea
metacarpian( /e regul, indicii radiogrametriei includ msurarea com)inat a
grosimii celor dou corticale +i indicele de grosime al corticalei(
Acest ultim indice este calculat ast'el se msoar lungimea com)inat a celor
dou corticale care se !mparte grosimea total a dia'izei medii1pag 85&2 =
NS T grosimea total a dia'izei(
A9 U C/ T grosimea com)inat a celor dou corticale(
1A9UC/2ONS T indicele de grosime al corticalei(
Indicele de grosime al corticalei dia'izei oaselor lungi este mai mare sau egal
cu limea canalului medular, ast'el c el este mai mare sau egal cu V ( ;n
osteopenia mem)relor, indicele de grosime al corticalei este mai mic de V ( Un
indice cortical su) V la ni#elul dia'izei oricrui os tu)ular lung tre)uie s alerteze
clinicianul( Radiogrametria poate s utilizeze +i msurarea dia'izei medii a cla#iculei,
.umerusului, radiusului, 'emurului +i ti)iei( /eza#anta"ul ma"or al acestei te.nici este
acela c sunt msurate numai grosimea osului cortical +i c resor)ia intracortical
nu este luat !n calcul( A#$nd !n #edere c e4aminrile radiologice sunt puin
sensi)ile !n determinarea gradului de osteoporoz, !n etapa actual sunt utilizate tot
mai 'rec#ent te.nici nein#azi#e pentru msurarea masei osoase( Aceste te.nici sunt
precise, sensi)ile +i sigure( Cantitatea actual a masei osoase ne a"ut s sta)ilim
se#eritatea pierderii acesteia +i ser#e+te ca )az !n e#oluia terapeutic( Cele mai
multe msurtori nein#azi#e ale osului mineralizat dau in'ormaii speci'ice despre
densitatea osoas !n momentul e4aminrii, dar nu dau in'ormaii despre trecutul,
prezentul sau #iitorul remodelrii osoase( :tatusul actual al remodelrii osoase poate
'i determinat prin studii #ariate indirecte de la)orator ale serului +i urinei, !n relaie cu
)iopsia osoas iliac nedecalci'iat( ;n prezent sunt utilizate mai multe metode
pentru determinarea masei osoase, dintre care amintim=
a(7 a)sor)ia 'otonic unic
38
)(7 a)sor)ia 'otonic du)l
c(7 tomogra'ia computerizat cantitati#
d(7 analiza cu neutroni acti#ai a !ntregului organism(
%(7 A)sor)ia 'otonic unic
A)sor)ia 'otonic unic 1:CA7single p.oton7 a)sorptiometrQ2 pag 855 este
cea mai comun metod de determinare a coninutului mineral al oaselor lungi(
Utilizeaz un 'lu4 de 'otoni de energie mic pro#enii de la o surs monogenetic de
I5-3 cuplat la un scintigra' cu iodur de sodiu 1*aI(2 Coninutul osos este e4primat
!n gOcmW( A)sor)ia este di'ereniat dup cum zona tranzitat este os sau pri moi(
,ste posi)il msurarea cantitii de mineral osos numai !n zone acoperite de straturi
su)iri de pri moi 1radius, calcaneu2( /eza#anta"ul metodei const !n 'aptul c
msurarea densitii osoase la ni#elul radiusului sau calcaneului poate s nu re'lecte
#aloarea densitii osoase la ni#elul coloanei #erte)rale sau 'emurului pro4imal(
Izotopul de I5-3 emite un 'ascicul de 'otoni care trece prin esuturile moi de #aloare
medie, a+a cum se !n$lnesc la ni#elul ante)raului sau calcaneului( :cintigra'ul este
amplasat !napoi, !nainte +i !n a'ar, pe 'iecare parte a ante)raului, pentru a detecta
trimiterea 'otonilor( /ensitatea osoas atenueaz raza monoenergetic de 'otoni,
ast'el !nc$t un numr mai mic de 'otoni trece prin scintigra'( Iradul de atenuare a
razei 'otonilor permite msurarea coninutului mineral al oaselor mem)relor(
A)sor)ia unui singur 'oton este cea mai 'rec#ent metod de determinare a
coninutului mineral al radiusului, 'ie la "onciunea X medii cu X distal 163< os
cortical +i 3< os tra)ecular2, 'ie !n meta'iz distal 18&< os cortical +i @&< os
tra)ecular2( Calcaneul conine !n general os tra)ecular 1spongios2( A)sor)ia 'otonic
unic permite o e#aluare a densitii osoase 1gOcmW2 cu o eroare de %< la ni#elul
radiusului mediu +i de 3< la ni#elul radiusului distal( /oza de iradiere este minim
15& mrem2, costul este !n general sczut, metoda disponi)il, acceptat de pacieni
!n numr mare( Aceast metod este utilizat de peste -& de ani +i are principalul
deza#anta" c nu poate 'i utilizat la ni#elul coloanei #erte)rale(
39
3(7 A)sor)ia 'otonic du)l
Aceast te.nic pag -?- este utilizat !n msurarea coninutului mineral al
sc.eletului a4ial !n care predomin tra)eculaia osoas( ;n a)sor)ia 'otonic du)l
1/CAKdual p.oton7a)sor)tiometrQ2 este utilizat radioizotopul de gadolinium 1I5382
care emite 'otoni la dou ni#ele energetice di'erite, !nltur$nd nea"unsurile pentru
esuturile moi, +i permite msurarea densitii osoase +i la ni#elul +oldului, coloanei +i
!ntregului organism( Goldul +i coloana #erte)ral sunt arii !ncon"urate de esuturi moi
a)undente( Ca +i la a)sor)ia unui singur 'oton, aceast metod msoar densitatea
ariei osoase respecti#e( Rezultatele sunt e4primate printr7o medie a structurii
cercetate !n gOcmW ( Crecizia a"unge la depistarea modi'icrilor de 57-< din masa
osoas( La #$rstnici acurateea metodei diminu a"ung$nd la #ariaii de 873< pentru
coloana lom)ar +i de 87%< pentru colul 'emural( Coloana #erte)ral 183< os
cortical +i 03< os tra)ecular2 este de regul scanat !ntre #erte)rele L5 +i L% (
/eoarece toate mineralele sunt msurate !n calea trecerii 'asciculului de 'otoni,
sursele posi)ile de eroare includ ariile calci'iate ale aortei, osteo'itele +i procesele
degenerati#e interapo'izare( Crecizia +i acutareea sunt e4celente, iradierea sczut,
rata de acceptare a pacienilor ridicat, iar costul este de dou sau trei ori mai mare
dec$t la a)sor)ia 'otonic unic( Timpul de e4punere este !ndelundat, -& minute
pentru coloana #erte)ral +i %& minute pentru !ntreg organismul(
0(7 Te.nica /,NA 1a)sor)ia du)l a energiei razelor N K dual7energQ
a)sortiometrQ2
Bolose+te ca sursa de 'otoni cu dou ni#ele de energie razele N pro#enite de
la un generator de mare sta)ilitate( ,nergiile opionale a"ung la #alori de %&U?& RV(
Metoda permite msurarea densitii osoase a coloanei #erte)rale, 'emurului,
ante)raului +i a !ntregului corp(
:ursa de raze N produce un 'lu4 de 'otoni mai mare dec$t I585 sau I538 (
/oza de radiaii este de numai &,375< miliremi pe c$mp scanat( ,4aminarea este
relati# rapid 5&7-& minute, iar eroarea de precizie este de numai 5<( ,ste cea mai
utilizat metod astzi( Aparatul este compus dintr7un scanner, un detector de
40
scintilaii +i sistemul de calcul alctuit din monitor, tastatur, unitate central +i
imprimant( Locul de unde !ncepe scanarea +i unde se termin este indicat de un
sistem laser !n spectru ro+u #izi)il( :e o)in ast'el .istograme !n care indi#idul este
poziionat prin prelucrare automat !n zone normale, medii sau patologice(
@(7 Tomogra'ia computerizat cantitati# 1YCT2
Tomogra'ia computerizat cantitati#1YCT2 o)ine o imagine prin seciune a
corpului #erte)ral permi$nd di'erenierea corticalei +i osului tra)ecular( ,ste o
e4tindere a te.nicii de tomogra'ie computerizat destinat s cuanti'ice a)sor)ia
radiaiilor ionizate de esuturile calci'iate( Te.nica msoar densitatea real iar
rezultatul este e4primat !n g OcmZ( ,roarea de precizie este de -7%< iar doza de
iradiere +i costul metodei sunt mai ridicate dec$t pentru celelalte metode( A#anta"ul
metodei const !n 'aptul c osul tra)ecular poate 'i deose)it de cel cortical( Rata
turno#erului !n osul tra)ecular este de aproape opt ori mai mare dec$t a osului
cortical +i aceast te.nic unic 'urnizeaz un indicator sensi)il al sc.im)urilor
meta)olice timpurii ale sc.eletului a4ial( Tomogra'ia computerizat cantitati#1YTC2
cuprinde o scanare sec#enial a poriunii medii a corpului #erte)ral T5- p$n la L[
cu a"utorul unei ,,camere speciale\\ Cag 85%( Camera cuprinde tu)uri care conin
soluii standard de minerale, grsime +i ec.i#alene ale esuturilor moi( ,a conine
soluia standard 1gO cmW2 de 'os'at de potasiu 1reprezent$nd mineralele2,
etanol1grsime2 +i ap1esuturile moi2( /atele 'urnizate de 'iecare tu) al camerei sunt
corelate cu ec.i#alentul mineral cunoscut al tu)ului +i apoi este redactat de
computer o cur) standard( :e o)ine media datelor 'urnizate de computer !n
poriunea mi"locie a coloanei de la T5- la L%, iar ec.i#alentul mineral este determinat
prin ela)orarea simultan a unei cur)e de #alori( Msurarea este de regul limitat
posterior la aria corte4ului corpului #erte)ral, iar anterior la #ena )azei #erte)ral
cuprinz$nd msurarea numai a tra)ecelulelor osoase( Osteo'itele +i calci'ierile aortei
sunt e#itate( ,roarea de precizie este de 873<, de+ii ea poate 'i crescut !n
osteopenia se#er +i la pacienii ci'otici datorit di'icultilor de te.nic !n localizarea
e4act a ariilor msurtorilor anterioare +i !n meninerea poziiei acestor pacieni
pentru msurtori( /oza de iradiere este de apro4imati# -&& mrem, iar costul este
mai mare dec$t al a)sor)iei 'otonice du)le(
41
Metoda este di'erit de msurtorile prin a)sor)ia 'otonilor care raporteaz
densitatea osoas !n gOcm- ( Aceast e4aminare e4prim densitatea real osoas +i
este raportat !n gOcm-(
?(7 Analiza cu neutroni acti#ai a !ntregului organism 1T9*AA2 1Total7)odQ
neutron acti#atQon analQsis2
Analiza cu neutroni acti#ai a !ntregului organism T9*AA 1Total7)odQ neutron
acti#atQon analQsis2 este utilizat !n prezent pentru determinarea calciului coninut !n
!ntreg corpul( Organismul este iradiat cu neutroni cu enrgie !nalt care con#ertesc
izotopul sta)il de calciu 1Ca%? 2 !n izotopul radioacti# insta)il de Ca%6 ( Iradierea
total a organismului este apro4imati# de 0 secunde, iar msurtorile se e4ecut !n
urmtoarele -& minute cu a"utorul unui monitor de radioacti#itate( ,roarea de
acuratee este de 873<( ,ste msurat cantitatea total de Ca%6
radioacti# care re#ine la Ca%? sta)il( ;ntruc$t 66< din calciul organismului este
sec.estrat !n sc.elet, aceast te.nic e#alueaz !ntreaga mas osoas a
organismului( ,roarea de precizie este de ?75&<( Cot 'i 'cute +i e#aluri regionale
cum ar 'i msurarea densitii osoase a calcaneului( Oricum, doza de iradiere este
mare, ec.ipamentul scump +i !n general greu de gsit ceea ce o 'ace mai puin
utilizat(
6(7 9iopsia osoas
Centru determinarea sc.im)urilor meta)olice osoase +i posi)ilitatea aprecierii
osteoporozei !n contrast cu osteomalacia, este 'olosit )iopsia osoas din creast
iliac( /eoarece tul)urrile osoase meta)olice sunt generalizate, o simpl mostr
recoltat din creasta iliac este reprezentati# pentru !ntregul proces( Creasta iliac
este accesi)il !n totalitate )iopsiei +i 'urnizeaz date care pot 'i corelate cu
tul)urrile meta)olice care se produc !n coloana #erte)ral sau !n oasele lungi(
42
Centru recoltarea )iopsiei se utilizeaz trocare cu un diametrul !ntre 37? mm +i
care scot un miez osos cilindric din poiunea anterioar a crestei( Mostra este
recoltat transcutanat , su) anestezie local pag 850,'ig( -?%(
;ntruc$t di'erenierea dintre cele dou a'eciuni osoase meta)olice7
osteoporoza +i osteomalacia7este )azat !n parte pe calitatea +i cantitatea osului
mineralizat, a)ilitatea de a distinge !ntre matricea osoas mineralizat +i cea
demineralizat 1osteoid2 este di'icil(
Centru aceasta se utileaz analiza .istologic a miezului osos iliac,
nedelaci'iat recoltat din creasta iliac( Osul nedecalci'iat este secionat pe un
microtom +i este colorat cu un colorant tricromic pentru esuturi, !n #ederea o)inerii
seciunilor .istologice necesare e4aminrilor microscopice( Big( -?3,pag 850
;n aceste seciuni, osteomalacia este caracterizat prin acumulare de
osteoid1datorit de'ectului de mineralizare osoas2 +i apare su) 'orma unei )enzi
lite de culoare ro+ie intens 'ig-?3( ,a tre)uie analizat cu atenie,!ntruc$t e4cesul
cantitati# de osteoid poate de asemenea s 'ie o)ser#at !n condiii de osteoporoz
cauzat de o rat accelerat a sintezei matricei osoase( /i'erena !ntre cele dou
stri este )azat pe determinarea ratei de mineralizare,utiliz$nd tetraciclina ca un
marMer osos in #i#o(
5&(7 Testul du)lei )enzi cu tetraciclin se )azeaz pe a'initatea anti)ioticului
'luorescent pentru depozitele minerale imature,dar nu +i pentru depozitele mature( ,l
permite identi'icarea 'ocarului de calci'iere +i implicit determinarea ratei de
mineralizare osoas( Tetraciclina este administrat timp de trei zile, !n doze de 3&&
mg, de dou ori pe zi +i se repet dup un inter#al de 5% zile( Bragmentul osos este
recoltat la 87%zile dup ultima doz de tetraciclina( Tetraciclina 'luorescent este
e#aluat prin e4aminarea seciunilor osoase la microscopul cu lumin ultra#iolet(
Tertaciclina apare ca o du)l )and 'luorescent !n osul recent mineralizat 'igura -?0
,pag 85@(
/istana principal dintre punctele mediale a celor dou )enzi ale tetraciclinei
este msurat cu un liniar( Rata de mineralizare normal #ariaz !ntre &,%7&,6]mOzi
1media7&,03 ]mOzi2 +i reprezint cantitatea de os nou sintetizat +i mineralizat !n
inter#alul li)er de administrare a tetraciclinei( C$nd rata de mineralizare cre+te,
43
distana !ntre cele dou )enzi cre+te +i ea( ;n osteomalacie se produce reducerea
ratei de mineralizare +i prin urmare )enzile paralele de#in apropiate +i pot 'uziona,
produc$nd o singur )and( Masa osteoid este de'icitar !n minerale +i nu este
capa)il s 'i4eze tetraciclina, duc$nd la o a)sen !n acti#itatea de 'luorescen(
Mineralizarea 'rontului de acti#itate1procenta"ul su)stanei osteoid legat de
tetraciclina marMer2 !n osteomalacie este redus( Crin urmare modelul anormal de
depozitare a marMerilor 'luoresceni denot e4istena osteomalaciei( /in cele
prezentate mai sus se desprind urmtoarele concluzii asupra osteoporozei=
5(7 se poate aprecia c osteoporoza este o a'eciune 'rec#ent a sc.eletului,
cu etiologie multipl +i care ridic o serie de pro)leme re'eritoare la diagnostic +i
posi)iliti de in#estigaii(
-(7 depistarea !n timp a de)utului a'eciunii #a conduce la in#estigaii
suplimentare pentru a determina etiologia sa( Metodele moderne de e#aluare a
masei osoase +i de terminare seric a unor su)stane cu rol !n meta)olismul osului
impun o cunoa+tere adec#at a multor a'eciuni ce conduc la instalarea
osteoporozei(
8(7 pentru elucidarea )olii este necesar o cola)orare comple4 !ntre ortoped,
endocrinolog, internist, reumatolog, etc(
%(7 cu toate progresele realizate p$n acum, osteoporoza continu s rm$n
o a'eciune cu risc ridicat !n producerea 'racturilor, mai ales la persoane !n #$rst
unde prognosticul este rezer#at(
/IAI*O:TIC
/epistare
/epistarea precoce a )olii este o condiie importanta a succesului terapeutic(
,4ist dou strategii de depistare=
5( strategia 'actorilor de risc= identi'icarea persoanelor cu risc !nalt de )oala +i
ulterior diagnosticarea )olii in principal prin /,NAA
44
-( strategia descoperirii de caz= prin analiza simptomatologiei 'racturilor de
'ragilitate cu di#erse sedii +i !n prezena unor 'actori de risc se pune diagnosticul de
osteoporoza care ulterior se poate certi'ica prin /,NA(
A:COR, ca asocia ie de reprezentare a )olna#ilor cu osteoporoza consider
strategia 'actorilor de risc oportun de a duce la o depistare precoce( ;n condiiile
particulare ale arii noastre, A:COR ia !n considerare anumite postulate necesare
depistrii precoce=
a2 in'ormarea populaiei +i personalului medical asupra importanei 'actorilor
de risc )2 importana anamnezei +i e4amenului clinic, e'ectuate periodic la
medicii de 'amilieA
c2 in'ormaii precise asupra riscului crescut !n anumite grupe de populaie
1#$rstnici, corticodependeni, +(a(m(d(2 +i supra#eg.erea acti# a acestoraA
d2 in'ormaii asupra 'racturilor de 'ragilitateA
e2 se poate su)linia eroarea supralicitrii 1!n practica medicala din Romania2a
ultrasonometriei !n a)sena unui e4amen clinic riguros(
:tandardul de aur in diagnosticul osteoporozei rm$ne du)la a)sor)iometrie
cu ra4e N K /,NA, dar tre)uie 'cut o distincie clar !ntre diagnostic +i
decizia terapeutic( /ecizia terapeutic tre)uie luat numai dup analizarea
tuturor datelor anamnestice( ;n trecut, diagnosticul osteoporozei se 'cea cu
oc.iul li)er( Ta)loul caracteristic era cel al unei 'emei de talie mic, sla),
'oarte redus de spate +i cu a+a numitul Eg.e)ul )tr$nei doamneF( :e 'cea
un control pri#ind pierderea masei osoase = se msura desc.iderea )raelor
pe orizontal de la #$r'ul degetelor unei m$ini p$n la #$r'ul degetelor
celeilalte m$ini( /ac aceast lungime msurat reprezint mai mult dec$t
!nlimea acelei persoane este pro)a)il ca #erte)rele s 'i cedat deoarece
oasele de#in mai sla)e din cauza osteoporozei +i se taseaz( ;ntotdeauna
masa osoas sczut +i densitatea mineral sczut se iau !n considerare
!mpreun( Acestea sunt semnele particulare ale osteoporozei +i prezic
posi)ilitatea producerii unei 'racturi +i toate implicaiile acesteia( Valori sczute
pot aprea +i !n osteopenie +i osteomalacie, dar acestea sunt de 'apt etape !n
dez#oltarea osteoporozei(
45
Osteoporoza instalat poate 'i de dou tipuri=
7 Acti# K la care timpul de !ndeprtare +i re!nnoire a osului este rapid, cu o
pierdere a mineralelor din os, in principal a calciului(
7 Inacti# K!n care ciclul osos este lent( Resor)ia osului se re'lect !n urin
1.ipercalciurie2(Centru msurarea calciului se #a 'ace un sumar de urin( Aceast
metod nu este prea e'icient, ni#elul calciului sc.im)$ndu7se de la o zi la alta, sau
c.iar de la o ora la alta( Analiza s$ngelui pentru proteina Ila din os con'irm
rezultatele analizei de urin( Croteinele din os 'iind eli)erate !n circulaie pe msur
ce osul se distruge(
/iagnosticul poziti#
/iagnosticul poziti# al osteoporozei se re'er !n principal la diagnosticul
osteoporozei comune tip I 1postmenopauz2 +i tip II 1senil2(
/iagnosticul tardi#
,ste in primul r$nd clinic +i are loc la o 'emeie care se gse+te la un inter#al
de apro4imati# 53 ani de la instalarea menopauzei sau la o persoan cu #$rsta de
46
cel puin @& de ani de am)ele se4e, care prezint o 'ractur dup un traumatism
minim sau c.iar !n lipsa unui traumatism, alturi de care mai e4ist +i o scdere !n
!nlime, accentuarea ci'ozei dorsale,sau dureri osoase
;n cazul )olna#ilor cu osteoporoz senil, cele mai 'rec#ente 'racturi sunt cele
de col 'emural( ;n cazul )olna#ilor cu osteoporoz postmenopauz, 'racturile
#erte)rale, costale sau de radius se !nt$lnesc mai 'rec#ent(
,4amenul radiologic con'irm 'ractura +i osteoporoza( ,4amenele cu a"utorul
crora se apreciaz densitatea osoas con'irm , o important scdere a masei
osoase(
,4amenele )ioc.imice, +i anume= dozarea !n s$nge a calciului, 'os'atului,
'os'atazei alcaline, .ormonului paratiroidian, #itaminei /,, dozarea !n urin a calciului
+i .idro4ipolinei,sunt de regul normale( Crincipalele modi'icri !n aceast direcie
sunt cele realizate de marMerii )ioc.imici ai 'ormrii osoase cum ar 'i cre+terea !n ser
a 'os'atazei alcaline, osteocalcinei, etc, +i de marMerii )ioc.imici ai resor)iei osoase
1cre+terea e4creiei urinare de calciu, .idro4iprolin,etc 2(Centru indicarea turno#er7
ului osos al unui )olna# cu osteoporoz poate 'i indicat puncia )iopsie osoas din
creasta iliac(
/iagnosticul poziti# precoce
47
/iagnosticul poziti# precoce al osteoporozei comune se realizeaz prin
e'ectuarea densimetriei osoase cu di'erite te.nici( Cu a"utorul acestora se poate
realiza un diagnostic precoce al osteoporozei la persoanele cu risc, permi$nd
e'ectuarea unui tratament pro'ilactic, care s !mpiedice apariia 'racturilor(
/iagnosticul di'erenial
/iagnosticul di'erenial al osteoporozei comune se 'ace=
Cu celelalte 'orme de osteoporoz idiopatic
Cu celelalte 'orme de osteoporoz
Cu celelalte osteopatii rare'iante
5( /iagnosticul di'erenial al osteoporozei comune cu celelalte 'orme de
osteoporoza idiopatic 1cea a adultului +i cea "u#enil2 este relati# u or, datorit
di'erenelor mari !n #$rsta pacienilor(
-( /iagnosticul di'erenial cu di#erse tipuri etiologice de osteoporoz
secundar tre)uie 'cut !n 'aa oricrui )olna# cu osteoporoz, mai ales dac #$rsta
acestuia 1su) 0& de ani2 +i se4ul 1masculin2 nu reprezint un argument su'icient de
puternic !n 'a#oarea a'irmrii unei osteoporoze comune( ;n unele cazuri diagnosticul
de osteoporoz secundar +i tipul acesteia este e#ident,cum este cazul atletelor
amenoreice( Osteoporoza cortizonic poate 'i determinat de corticoterapie
1 anamnez2 sau se poate datora :indromului Cus.ing ce poate 'i demonstrat prin
#alorile crescute ale cortizonului !n s$nge +i prin simptomele +i semnele clinice
caracteristice acestui sindrom( Osteoporoza din .ipertiroidie, care nu este rar,
tre)uie identi'icat, c.iar la )olna#ii la care clinica nu este su'icient de sugesti#
pentru o .iper'uncie tiroidian 1mai ales la #$rstnici2(
8( /iagnosticul di'erenial cu alte osteopatii rare'iante=
O prim pro)lem o pot pune )olna#ii cu mielom multiplu sau cu metastaze
osoase ale unor cancere #iscerale care consult pentru o 'ractur #erte)ral( ;n
'a#oarea unei a'eciuni maligne, pledeaz=
:tare general alterat cu ianpetenCierdere !n greutate
48
Tul)urri neurologice determinate de 'ractura #erte)ral
Anemie
V:J accelerat
Jipercalcemie
Croteinurie
Identi'icare clinic +i radiologic a tumorii primare
Identi'icarea unei componente monoclonale prin electro'oreze !n gel de agar
a proteinelor serice
9iopsia mdu#ei osoase, ce poate identi'ica elementele tipice mielomului
1prezena !n mdu#a .ematopoetic a unui numr mare de plasmocite cu aspect
atipic2sau, mai rar,celulele maligne corespunztoare unei metastaze osoase(
/iagnosticul de mielom sau metastaze osoase tre)uie luat !n considerare mai ales
la )olna#ii la care anamneza +i #$rsta nu constituie argumente solide !n 'a#oare
diagnosticului de osteoporoz postmenopauz sau senil(
Osteoporoza tre)iue di'ereniat +i de celelalte osteopatii rare'iante=
OsteomalaciaJiperparatiroidismul primar
Osteodistro'ia renal =
;n s$nge, calciul este sczut sau normal, 'os'atul crescut, 'os'ataza alcalin
crescut, .ormonul paratiroidian moderat crescut, creatinina +i ureea mult crescute(
;n urin, calciul este crescut sau normal, 'os'atul sczut, .idro4iprolina sczut(
Osteomalacia 7 uneori poate mima osteoporoza sau coe4ist cu ea( Crezint
urmtoarele modi'icri paraclinice=
:cderea !n ser a concentraiei calciului +i 'os'atului, cre+terea in ser a
'os'atazei alcaline, cre+terea moderat a concentraiei serice a .ormonului
paratiroidianA
;n urin, calciul este sczut sau normal, 'os'atul este normal iar .idro4iprolina
este crescutA
49
Cuncia )iopsie osoas din creasta iliac care poate 'i esenial pentru
diagnostic pune !n e#iden aspectul caracteristic= )orduri osteoide a)undente,
nemineralizateA
Jiperparatiroidismul primar=
;n s$nge, calciul +i 'os'orul sunt sczute, 'os'ataza alcalin crescut sau
normal,.ormonul paratiroidian mult crescut(
;n urin, calciul este crescut sau normal, 'os'atul este normal, .idro4iprolina
crescut((
TRATAM,*TUL O:T,OCOROH,I
;n cele ce urmeaz se #a prezenta tratamentul osteoporozei !n general,
insist$ndu7se asupra tratamentului osteoporozei comune 1osteoporoza idiopatic
postmenopauz +i senil2(
50
Tratamentul pro'ilactic include pre#enirea cderilor, respecti# pre#enirea
poticnirilor,luminarea su'icient a locuinei, supra#eg.erea medicamentelor
1neuroleptice, miorela4ante, somni'ere, tranc.ilizante2, 'olosirea unui )aston pentru
spri"in, e#itarea unei 'le4iuni mari a trunc.iului +i a purtrii de greuti +(a +i mai ales
pre#enirea 'ragilitii osoase prin=
a2 o)inerea unei soliditi +i a unui titru mineral ma4imal al sc.eletului !n
cursul anilor cre+teriiA
)2 meninerea masei osoase la ni#el ma4im c$t mai mult timp posi)ilA
c2 !ncetinirea ritmului de pierdere osoas, ce apare odat cu !naintarea !n
#$rstA
d2 reducerea sau pre#enirea pierderii osoase rapide din perioada
postmenopauz(
O)iecti#ele pre#enirii osteoporozei pot 'i !n mare msur cuanti'icate=
mrirea taliei medii a sc.eletului cu 5&7-& mm !n cursul anilor de cre+tere,
cre+terea masei osoase ma4ime cu 3<, diminuarea cu 3&< a #itezei pierderii
osoase cu #$rsta, reducerea cu 3&< 1!n medie2,a accelerrii post7menopauz a
acestei pierderi( Cum 6@< din su)stan a osoas se constituie !naintea #$rstei de -&
ani, tinerii au ne#oie de su'icient calciu(
Un grup cu risc potenial de osteoporoz !l constituie 'etele tinere a cror
asigurare este de'icitar !n toat ,uropa +i al cror calciu este sczut, datorit
,printre altele ,+i regimurilor de sl)ire pentru siluetA aceste regimuri scad coninutul
!n estrogeni al corpului , reduc aportul de calciu +i pot duce la osteoporoz(
O atenie deose)it tre)uie deci acordat acestei categorii !n asigurarea cu
su'icient calciu( Centru #$rsta de 5575? ani acesta tre)uie s 'ie de ?&&75-&& mgOzi(
Tratamentul pro'ilactic al osteoporozei ar tre)ui e'ectuat de !ntreaga populaie,
dar cum acest lucru nu este posi)il, el #a 'i aplicat cu prioritate su)iecilor la care sunt
identi'icai anumii 'actori de risc( /up Riggs +i Melton principalii 'actorii de risc ai
osteoporozei sunt= 'emeie caucazian sau asiatic, menopauz precoce sau
amenoree prelungit, antecedente .eredocolaterale prezente, statur "oas +i
greutate corporal mic, scdere a aportului de calciu sau a a)sor) iei sale,
inacti#itate, consum e4agerat de alcool(
51
O alt metod de a seleciona su)iecii, !n #ederea unui tratament pro'ilactic,
este aceea de a msura prin osteodensiometrie masa osoas !n di'erite zone, pentru
a identi'ica su)iecii cu mas osoas +i deci cu risc crescut de 'racturi, metoda este
puin 'ia)il pentru screening, datorit costului su ridicat( C.ristiansen a propus
urmtoarele criterii pentru selecionarea 'emeilor dup menopauz, la care este
necesar tratamentul pro'ilactic 1inclusi# tratamentul .ormonal de su)stituie2A
greutatea corporal, dozarea 'os'atazei alcaline serice +i a calciului +i .idro4iprolinei
!ntr7un e+antion de urin raportate la creatinA pe )aza acestor criterii, 'emeile pot 'i
!mprite !n 8 grupuri= cu pierdere osoas rapid, medie sau mic( ;n tratamentul
pre#enti# al osteoporozei tre)uie luat !n considerare 'aptul c la o anumit #$rst
1deci riscul de 'ractur2 este determinat de = masa osoas ma4im, #$rsta la care
masa osoas !ncepe s scad +i ritmul !n care se produce aceast scdere( /ac
unii 'actori de care depinde masa osoas ma4im nu pot 'i modi'icai, cum sunt rasa ,
se4ul, unii 'actori ereditari, e4ist +i 'actori ce pot accentua depunerea de os !n timpul
cre+terii +i consolidrii, ast'el !nc$t s contri)uie la crearea unei mase osoase c$t mai
mari( Crincipalii 'actori sunt =
e4erciiul 'izic, alimentaia cu un coninut adec#at de calciu +i 'actorii
.ormonaliA
de asemenea pot 'i a#ute !n #edere +i alte mi"loace= #itamina /,calcitonina +i
dis'onaii(
,4erciiul 'izic are o mare importan, lucru do#edit de 'aptul c atleii au o
mas osoas mai mare dec$t su)iecii sedentariA
cre+terea masei musculare stimuleaz 'ormarea osului(
Adolescenii +i adulii tre)uie !ncura"ai s 'ac e4erciii 'izice, s practice
di'erite sporturi= alergri, ciclism, !notA !n cazul persoanelor de gen 'eminin e4erciiile
'izice nu tre)uie s duc la amenoree, ceea ce ar putea a#ea consecine negati#e(
Centru #$rstele mai mari se recomand gimnastica adaptat #$rstei +i mersul pe "osA
plim)rile de 8&70& de minute, e'ectuate de 87% ori pe sptm$n, pot contri)ui la
meninerea masei osoase la persoanele cu #$rst !ntre 3& +i @& de ani, mai ales cele
de se4 'eminin( Aportul adec#at de calciu !n alimentaie este necesar !n timpul
copilriei !n #ederea depozitrii acestuia !n sc.elet !n timpul cre+terii +i consolidrii(
;n timpul adolescenei, aportul alimentar zilnic tre)uie s 'ie de 55&& K 5-&& mg
52
calciu( ;n cazul adultului matur +i al 'emeii !naintea menopauzei aportul alimentar
zilnic de calciu tre)uie s 'ie de ?&& K 5&&& mg( 9r)a ii de peste 33 de ani +i
'emeile postmenopauz au ne#oie de 53&& mg calciu Ozi( A#$nd !n #edere c este
relati# greu s se realizeze un aport alimentar zilnic de 53&& mg de calciu +i in$nd
seama de 'aptul c a)sor) ia intestinal a calciului este de'icitar la #$rstnici,la
'emeile postmenopauz este "usti'icat un supliment zilnic de calciu de 5&&& mgOzi(
Odat instalata osteoporoza nu este posi)il re'acerea masei osoase( Totu+i
inter#enia precoce poate pre#eni osteoporoza iar cea tardi# poate opri progresia
)olii( /ac este prezent o cauz secundar tratamentul speci'ic are scopul
!ndeprtrii cauzei( corset O )r$u ortopedic ,e4erciii 'izice cu consultarea unui
'izioterapeut In 'aza acut a tasrii= analgezice, miorela4ante,cldur, masa", repaus
con'orm indicaiilor medicului(
Tratamentul medicamentos
Terapia medicamentoas tre)uie indi#idualizat !n 'uncie de =
- tipul a'eciunii de )az
53
- gra#iditatea osteoporozei
- )oli asociate
- #$rst,se4
- etiologia osteoporozei
;n general medicamentele 'olosite sunt acelea+i pentru toate tipurile de
osteoporoz #ariind !ns doza, durata de administrare, ordinea etc(
Medicamentele 'olosite !n tratamentul osteoporozei sunt=
5(7 meta)oliii acti#i ai #itaminei /
-(7 estrogenii +i androgenii, steroizii ana)olizai , progesteronul
8(7 calcitonina
%(7 )i'os'onaii
3(7 preparatele de 'luor
5(7 Meta)oliii acti#i ai #itaminei /
Au a#anta"ul unei con#ersaii rapide .epatice !n #itamina /8 cu consecine
imediate asupra meta)olismului 'os'ocalcic=
a(7 cre+terea a)sor)iei digesti#e a calciului +i 'os'orului
)(7 cre+terea tritului de #itamina /8 circulant
c(7 in.i)iia acti#itii osteoclastice
d(7 scderea parat.ormonului circulant
Borma de administrare este alp.acalcidromului 1Alp.a7/82 +i se
administreaz !n urmtoarele doze=
- &,5 mcgOzi adulilor p$n la 3&70& de ani
- &,3 mcgOzi #$rstnicilor
54
- &,&375 mcgOzi copiilor, !n 'uncie de #$rst, greutate +i se#eritatea
a'eciunii( Acest preparat are +i rol de cre+tere a rezistenei +i elasticitii
osului(
-(7 ,strogenii +i androgenii, steroizii ana)olizai , progesteronul
,strogenii scad rata resor)iei osoase +i se recomand la 'emei !n perioada de
menopauz( Tratamentul se 'ace su) control ginecologic permanent deoarece cre+te
incidena neoplaziilor genitale ca +i 'rec#ena trom)ozelor #enoase( Creparatele de
testosteron sunt utilizate !n tratamentul osteoporozei la )r)aii cu de'iciene
gonadale( Au e'ect nota)il doar ca tratament de su)stituie +i nu tre)uie generalizat(
8(7 Calcitonina
Calcitonina contracareaz e'ectele parat.ormonului +i in.i) resor)ia osoas
prin reducerea acti#itii osteoclastelor( Calcitonina, !n special cea de somon
cunoscut su) denumirea comercial de Miacalcic, are aciune antiosteoclastic +i
!+i demonstreaz e'ectele )une !n asociere cu #itamina /8, calciu, ana)olizani,
regim de cruditi, mi+care !n aer li)er( Inter'ereaz cu aciune parat.ormonului !n
meninerea masei osoase, acion$nd at$ta asupra .omeostaziei oaselor c$t +i a
calciului( :timuleaz acti#itatea osteo)lastelor, in.i) osteoliza +i cre+te e4creia
urinar a calciului +i 'os'orului, reduc$nd rea)sor)ia lor tu)ular( Are o aciune
puternic analgetic pe termen lung printr7un mecanism central( ,ste indicat !n
stadiile precoce +i a#ansate ale osteoporozei post7menopauz, osteoporoza de
#$rst, osteoporoza de imo)ilizare etc(
:e poate administra pe cale in"ecta)il i(m sau s(c !n doze de 3& UI sau 5&&
UI zilnic sau la - zile !n 'unc ie de gra#itatea )olii sau spraQ nazal -&& UI !n doz
unic( Cerioada de administrare este 8 luni cu pauz de alte 8 luni dup care se reia
tratamentul !n aceea+i sc.em !n 'uncie de rezultatul o)inut(
55
%(7 9i'os'onaii
9i'os'onaii reduc pierderea osoas dup menopauz, cresc densitatea osului
+i reduc rata 'racturilor ( In.i) resor)ia osoas, ec.ili)reaz relaia dinamic !ntre
osteoclaste +i matricea proteic, reduc acti#itatea osteoclastic +i au aciune
indirect poziti# pe masa osoas tra)ecular(
,numerm !n continuare c$i#a dintre cei mai cunoscui )i'os'onai=
- alendronat sodic 1Bosama42
- risedronat sodic 1Actonel2
- zoledronat
- pamidronat
- etidronat
Bosama4ul 1comprimate de 5& mg, @& mg2 este indicat !n=
a(7 tratamentul osteoporozei la 'emei !n postmenopauza, pentru pre#enirea
apariiei 'racturilor, inclusi# a celor de +old +i coloan #erte)ral
)(7 la 'emei !n postmenopauz cu risc de osteoporoz, pre#enind apariia
'racturilor(
c(7 tratamentul osteoporozei la )r)ai pentru pre#enirea 'racturilor
d(7 tratamentul +i pre#enirea osteoporozei indus de glucorticoizi at$t la
)r)ai c$t +i la 'emei
Tratamentul osteoporozei la 'emei !n postmenopauz +i la )r)ai impune
o doz de 5& mg Osptm$n acid alendronic(
Bosama4ul tre)uie adiminstrat numai cu ap simpl cu cel puin o "umtate
de or !nainte de mas dup care )olna#ul nu are #oie s stea !n poziie culcat
p$n dup ser#irea mesei(
Cerioada de administrare este !ndelungat !ntinz$ndu7se de la 0 luni la -
ani de zile !n 'uncie de re'acerea densitii minerale osoase, determinat prin
metodele de e#aluare cunoscute(
Actonel1comprimate de 83mg2 asigur protecie rapid +i e'icient
!mpotri#a 'racturilor la ni#elul !ntregului sc.elet !nc din primul an de tratament(
56
/e asemenea Actonel reduce semni'icati# riscul 'racturilor #erte)rale +i
non#erte)rale dup primele +ase luni de tratament( :e administreaz un
comprimat de 83 mg o dat pe sptm$n cu un pa.ar de ap cu 8& de minute
!nainte de mas( Gi !n cazul )i'os'onailor asocierea de calciu +i #itamina / este
)ene'ic pentru )olna#i(
3(7Creparatele de 'luor
Cele mai cunoscute sunt Osinul +i Tridinul( Acioneaz prin 'i4area 'luorului la
ni#elul .idri4iapatitei cu aciune stimulant asupra osteo)lastelor dar mai sla)
asupra mineralizrii osoase( Centru !nceputul tratamentului sunt utile !n primele 87%
luni doze de 8&73& mgOzi !nainte de mese cu -&78& de minute( /ozele mari sau
tratamentul !ndelungat pot determina o 'ragilitate osoas +i unele mani'estri artro7
sino#iale pseudoreumatice care cedeaz la !ntreruperea tratamentului( Tridinul
1Rottap.arm2 pare a a#ea e'ecte )ene'ice !n toate tipurile de osteoporoz( Creparatul
prezint o com)inaie compati)il +i acti# de calciu, 'luor +i 'os'or(
Tratamentul curati#
Tratamentul igienodietetic
,4erciiul 'izic este util +i !n tratamentul osteoporozei comune constituite(
Recomandrile pri#ind e4erciiul 'izic tre)uie adec#ate #$rstei +i capacitii 'izice
limitate a pacienilor (:e recomand mersul pe "os, pe distane iniial mici, cu o
cre+tere progresi# a lor +i cu o intensi'icare a ritmului( Coate 'i a#ut !n #edere +i un
program de Minetoterapie( Alimentaia #a 'i )ogat !n lapte +i deri#ai, adesea
asociat +i cu un supliment de calciu( Alimentaia tre)uie s 'ie ec.ili)rat, e#it$ndu7
se e4cesul de proteine care poate include o cre+tere a e4creiei de calciu( Malnutriia
care poate accentua osteoporoza tre)uie e#itat( Adoptarea unor msuri speciale
pentru a e#ita cderile tre)uie a#ut !n #edere,!ncep$nd cu !ndreptarea 'actorilor de
mediu(
57
Tratamentul medicamentos
Tratamentul medicamentos al osteoporozei !+! propune s in'lueneze !n mod
'a#ora)il procesul de 'ormare +i remodelare osoas, oprind pierderea osoas +i
stimul$nd cre+terea masei osoase cu mineralizarea osteoidului( La acest tratament
se adaug 'rec#ent +i un tratament simptomatic( Medicamentele 'olosite !n tratarea
osteoporozei se !mpart !n dou clase, !n 'uncie de mecanismul lor de aciune=
Medicamente antiresor)ti#e care in.i) resor)ia osoas= estrogenii,
calcitonina, )i'os'onaiiA
Medicamente care stimuleaz 'ormarea osoas= 'luorura de sodiu +i
androgenii ana)olozani (;n tratamentul osteoporozei se ma 'olosesc !n a'ar de cele
prezentate mai sus, calciul,diureticele tiazidice, #itamina /(
Alte tratamente
:unt reprezentate de .ormonul paratiroidian +i de A/BR 1A T acti#areA / T
depresieAB T pauz7'reeA R T repetarea ciclului2(Jormonul paratiroidian, !n doze mici,
administrate intermitent are un e'ect ana)olizant de esut osos prin stimularea
osteo)lastelor +i poate cre+te masa osoas( A/BR este un tratament ciclic prin care
s7ar putea controla unitile multicelulare osoase(
Tratamentul osteoporozei secundare 1indus de corticoizi2este di'ereniat !n
'uncie de 'orma etiologic a osteoporozei( Mi"loacele diminurii e'ectului lor negati#
pe esutul osos sunt=
meninerea pacientului cu o doz minim de cortizonA
!ncura"area e4erciiului 'izic adausul de calciu +i #itamina /
asocierea tratamentului .ormonal atunci c$nd #$rsta +i se4ul pacienilor impun
acest lucru
administrarea de ,tidronat
administrarea de calcitonin
administrarea de 'luorur de sodiu
Bizioterapia
Bace parte din tratamentul simptomatic +i urmre+te dou o)iecti#e=
58
7 tratamentul ra.ialgiei cronice
7 ameliorarea 'uncional, respecti# cre+terea 'orei musculare
Tratamentul durerii
Include di#erse mi"loace=7 masa"ul, care amelioreaz starea muscular +i
stimuleaz circulaia prin .iperemizarea musculaturii +i acti#area concomitent a
circulaiei lim'atice +i #enoase de !ntoarcere
electroterapia 7 acioneaz analgezic +i este indicat de pre'erin !n
su'erinele segmentale ale coloaneiA
7 termoterapia 7 !mpac.etri cu para'in sau nmol K .idroterapia
7 )i calde, cu sare 8<, )i .idroelectrice care au aciune analgezic +i
dereglare a tonusului muscular
7 mi"loace sta)ilizante ale trunc.iului1corsete2
Ameliorarea 'uncional se o)ine prin gimnastic medical zilnic, care este
cel mai important 'actor al tratamentului insu'icienei musculare !n osteoporoz(
Centru tratarea durerii sunt la dispoziie mi"loace medicamentoase
1 AI*:,miorela4ante, antidepresi#e, neuroleptice2, mi"loace 'izioterapice +i
)alneologice( ;n 'aza acut se recomand repausul la pat, com)aterea energic a
durerii 1inclusi# calcitonina 5&& U(I( pe zi, 870 sptm$ni, in'iltraii, termoterapie2,
purtarea unui corset elastic poate 'i de asemenea util( ;n 'aza cronic, este indicat
un regim de solicitare intermitent 1solicitare -., repaus Vore2, gimnastic medical,
'izioterapie intensi#( :e !ncepe totodat !n 'uncie de dureri +i acti#itatea 'izic=
plim)ri, !not, e4erciii izometrice, e4erciii de 'orti'icare a musculaturii a)dominale +i
spinale(
Cro'ila4ia osteoporozei
Ca de'iniie a pro'ila4iei am putea spune c reprezint !nsumarea mi"loacelor
+i metodelor necesare e#itrii producerii )olii +i oprirea e4tinderii sale( Centru
realizarea acestui lucru este 'oarte important ca orice persoan s ai) acces la
in'ormaiile caracteristice )olii pentru a diminua riscurile declan+rii acesteia( Cea
mai )un soluie de a lupta !mpotri#a acestei maladii o reprezint pre#enia( /e
59
asemenea, 'oarte important este sc.im)area radical a stilului de #iaa= un regim
alimentar sntos, )ogat in calciu +i #itamina / 1se recomand calciu tuturor 'emeilor
peste3& de ani2, e4erciii 'izice 1375& minute zilnic de srituri cu coarda sunt
su'iciente pentru !ntrirea sistemului osos2, moderaie la alcool +i renunarea la
'umat, cre+terea ni#elului de educaie sanitar a populaiei !n pri#ina osteoporozei +i
a 'actorilor si de risc( Lipsa mi+crii +i de e4erciiu are un e'ect de 'ragilizare
!ndeose)i asupra prii tra)eculare a osului, alter$ndu7i structura intern
Alimentaia
Aportul de calciu
Acesta este 'oarte important pentru pre#enirea +i stoparea osteoporozei( Osul
pierdut nu mai poate 'i recuperat oric$t s7ar cre+te aportul de calciu( Centru
persoanele adulte se recomand un aport de cca( 5&&& mg calciuOzi, iar
pentru )r)a ii trecui de 03 de ani +i pentru 'emeile !n postmenopauza 53&& mgOzi(
Laptele degresat, pasteurizat sau 'iert este o surs )un de calciu, dar e4ista +i
produse #egetale )ogate !n calciu 7 de e4emplu cerealele integrale, seminele,
legumele de culoare #erde !nc.is 1)rocoli2( /ac dieta este srac !n calciu, se poate
'olosi un supliment( ,4punerea la soare este necesar pentru 'ormarea #itaminei / la
ni#elul pielii( Aceast #itamin cre+te a)sor)ia calciului din intestin( ;n inter#alul
martie 7 noiem)rie, o e4punere de 53 minute a pielii 'eei +i m$inilor de87%
oriOsptm$na este su'icient pentru a o)ine !ntregul necesar de #itamina /( ;n
sc.im), !n perioada noiem)rie 7 martie, !n ara noastr lumina solar este prea
sla) pentru a acoperi necesarul( A#$nd !n #edere c #itamina / se gse te numai
!n alimente de origine animal, !n acest inter#al aportul din aceast #itamin #a 'i
asigurat 'ie din produse lactate 1un pa.ar de lapte degresat asigura 3&< din
necesarul zilnic2, 'ie din suplimente #itaminice(
:uplimente nutriti#e
Centru a pre#eni e'ectele de#astatoare ale acestei )oli, se recomand o diet
ec.ili)rat, cu multe produse lactate +i #egetale, care asigur necesarul de calciu,
#itamine +i proteine !n 'uncie de #$rst( :uplimentul de calciu este recomandat de
'iecare dat c$nd necesarul zilnic nu este asigurat prin alimenaie( O atenie
deose)ita se acord perioadei de postmenopauza, c$nd necesarul de 58oomg este
rar asigurat prin aportul alimentar( ;n a'ar de calciu +i #itamina /, se consider c
60
#itamina R, #itamina C +i #itamina 90 dein un rol semni'icati# !n stimularea 'ormrii
osoase calitati#e +i !n meninerea capitalului osos( Cantitatea necesar de calciu pe
zi !n di'erite perioade ale #ieii
>copiiT?&&76&&mgOziA
>pu)ertateT5(&&&75(-&&mgOziA
>'emei, #$rsta -&7%3 de ani= 5(&&& 7 5(5&& mgOziA
>'emei gra#ide +i care alpteaz copii= 5(-&& 7 5(3&& mgOziA
>'emei peste %3 de ani= 5(3&& mgOziA>)r)ai p$n la 0& de ani= 5(&&& 7 5(-&&
mgOziA
> )r)ai peste 0& de ani= 5(%&& 7 5(3&& mgOzi( ;n ceea ce pri#e+te copiii,
cercetarea unui e+antion de peste %(&&& de ele#i arat 1!n -&&&2'aptul c @&< dintre
ei nu au asigurat cantitatea zilnic necesar de calciu, 5?< din categoria de #$rsta
53756 ani 'umeaz, iar pentru -&< din aceea+i categorie de #$rst alcoolul
reprezint o o)i nuin 7 +tiut 'iind 'aptul c 'umatul +i consumul de alcool sunt 'actori
de risc !n osteoporoza(
,4erciiul 'izic
,ste un ad"u#ant esenial al dietei +i terapiei antiosteoporotice( Osul este un
esut #iu, cu meta)olism acti#, care se a'l !n continu sc.im)are +i regenerare iar
e4erciiul este #ital pentru aceast acti#itate( ;n urma unei acti#iti 'izice speci'ice de
o durata de -&78& de minute,de 8 ori pe sptm$na ne putem )ucura de urmtoarele
)ene'icii=
7 men inerea si c.iar cre terea 7!ntre anumite limite a densit ii masei osoase
1de i densitatea masei osoase la #$rsta a treia depinde de masa osoasa acumulata
!n tinere e prin acti#itate 'izic2A
7 pre#enirea dez#oltrii atitudinii speci'ice osteoporotice 1spate rotund2,
reducerea durerii,meninerea mo)ilitii +i ast'el, des'+urarea mai u+oar a
acti#itilor uzualeA7 cele mai indicate sunt e4erciiile antigra#itaionale1purtarea unor
greuti2A
7 !m)untirea coordonrii +i ec.ili)rului, scz$nd riscul de a cdea +i de a
su'eri 'racturiA
61
7 de e4emplu mersul pe "os, urcarea scrilor, c.iar +i simpla ridicare din pat +i
statul !n picioare c$te#a ore pe zi( ;notul este mai puin e'icient, dar e oricum mai )un
dec$t nimic( Mi+carea este indispensa)il )unei 'uncionri a organismului( In a'ara
rela4rii pe care o induce, )unei circulaii a s$ngelui !n organism, reprezint +i )aza
dez#oltrii unui sistem osos puternic( /e aceea e4erciiile 'izice tre)uie integrate !n
programul nostru de zi cu zi, 'iind !n special necesare acelor persoane predispuse la
sedentarism din cauza naturii ser#iciului( La persoanele !n #$rsta, c.iar +i e4erciiile
moderate, cum ar 'i plim)area +i gimnastica, a"ut la meninerea tonusului muscular,
a posturii, a ec.ili)rului +i ast'el se reduce riscul de 'racturi( O or de mers pe teren
plat, o "umtate de or de dans lent, clasic, sunt acti#it i care menin o mas osoas
normal, 'iind recomandate !n special persoanelor #$rstnice, cu patologii asociate(
,4erciiile care implic susinerea propriei greuti corporale sunt singurul tip care
stimuleaz partea de 'ormare a osului din ciclul continuu de !nlturare a #ec.iului
esut, de re!nnoire +i remodelare a acestuia( *ici o doz de calciu, de #itamina / sau
de TJ: nu poate compensa lipsa e4erciiului de susinere a greutii corporale(
,'ectele )ene'ice adiacente sunt la 'el de importante= tonus crescut,
meninereaDstimei de sineD, rela4are(
62
ROLUL A:I:T,*T,I M,/ICAL, ;* CR,V,*IR,A GI TRATAR,A
9OL*AVULUI CU O:T,OCOROH
Cele +ase elemente care dau sens #ieii pro'esionale de asistent medical,
con'orm Virginiei Jenderson=
:copul pro'esiei este de a a"uta pacientul s7+i conser#e sau sa7+i
resta)ileasc independena !n a+a 'el !nc$t el sa7+i poat satis'ace ne#oile prin el
!nsu+i(
O)iecti#ul acti#itii pro'esionale este L)ene'iciarulF, adic persoana sau grupul
de persoane spre care se !ndreapt acti#itatea(
;n atingerea o)iecti#ului se ine cont de 'aptul c indi#idul )olna# sau sntos
'ormeaz un tot cu ne#oi comune tuturor 'iinelor umane, dar +i de 'aptul c
mani'estarea ne#oilor este di'erit de la un indi#id la altul(
Rolul pro'esiei desemneaz rolul social Rolul asistentei este de suplinire a
independenei, !n a a 'el !nc$t persoana s !+i poat satis'ace cerinele mai u+or +i
'r .andicap
:ursa de di'icultate 7 di'icultile !nt$lnite la pacieni 1care pot pune persoana
!n incapacitatea de a rspunde la una din ne#oile sale2, sunt cauzate de o lips, cum
ar 'i=lipsa de 'or, lipsa de #oin sau cea de cuno+tine(
63
Inter#enia aplicat persoanei= #a 'i orientat asupra lipsei +i const !n a spori
independena persoanei(
Consecinele reprezint rezultatul o)inut, ameliorarea dependenelor sau
c$+tigarea independenei, atingerea scopului(
Asistenta medical are un rol important !n tratarea osteoporozei( Aceasta are
ca scop in'ormarea persoanelor predispuse la osteoporoz !n #ederea e#itrii
declan+rii )olii, sau !n cazul osteoporozei de"a instalate, aceasta #a !ncerca alturi
de )olna# pre#enirea unei e#entuale 'racturi( in$nd cont de importana unei
alimenta ii corespunztoare !n #ederea pro'ila4iei osteoporozei, asistenta medical
#a e4plica pacientului necesitatea respectrii unei diete,a"ut$ndu7l totodat +i !n
organizarea acesteia( Tot !n atri)uiile nursei intr +i !ndrumarea pacientului spre
e'ectuarea unor e4erciii zilnice pentru meninerea unui sc.elet c$t mai rezistent(
Asistenta medical #a respecta indicaiile medicului !n aplicarea unui tratament
corespunztor +i #a o'eri toate indicaiile necesare !n #ederea continurii
tratamentului din momentul !n care )olna#ul #a prsi spitalul( Crincipalele !ndatoriri
ale nursei !n perioada spitalizrii )olna#ului cu osteoporoz constau !n=
Meninerea cureniei la ni#elul salonului, a mo)ilierului +i componentelor
e4istenteA
Cregtirea patuluiA
/ezin'eciaA
Igiena )olna#uluiA
/ezin'ectarea o)iectelor +i materialelor utilizate !n acti#itatea de !ngri"ireA
Cregtirea instrumentarului c.irurgical pentru sterilizareA
O)ser#area +i supra#eg.erea 'unciilor #itale +i #egetati#e 1respiraie, puls,
T(A( etc2
: pre#in complicaiile postoperatorii, asigurarea securitii )olan#uluiA
: 'ac tot posi)ilul satis'acerii celor 5% ne#oi 'undamentaleA
: sta)ileasc o)iecti#e de !ngri"ire
: plani'ice +i s organizeze inter#eniile !n 'uncie de prioriti
64
;n acordarea !ngri"irii, s in cont de resursele pacientului !n #ederea
rec$+tigrii independen ei, con'orm o)iecti#elor 'i4ateA
: pregteasc pacientul pentru ie+irea din spital, in'orm$ndu7l asupra
regimului de #ia, alimentar, e'ort, riscuri, etc
:7+i autoe#alueze aciunile des'+urate !n stagiile practice
: realizeze aciuni educati#e !n scopul pre#enirii complicaiilor +i meninerii
gradului de sntate
*utriia
*ecesarul de calciu recomandat #ariaz !n 'uncie de #$rst +i este cuprins
!ntre 5&&& K 58&& mg Ozi, 'iind mai crescut la copii, #$rstnici, 'emei gra#ide +i !n
perioada de lactaie( Aportul zilnic al populaiei, !n general este mult su) aceasta
#aloare( Cele mai importante surse alimentare de calciu sunt=legume, 'ructe 1#arz,
ptrun"el, 'asole, portocale, grape'ruit2mac, nuci, alune, soia, linte, oua produse
lactate 1lapte, iaurt, sana, )r$nzeturi O o cana de lapte conine -3& mg
calciu2alimentaie= 8&& g de ca+ca#al 1!n caz de colesterol normal2, %&& g de
telemea, ?&& ml lapte dulce sau % iaurturi o)i+nuite sunt e4emple de doz zilnic de
calciu( Tre)uie menionat 'aptul c orice deri#at de lapte conine calciu, nu doar
laptele dulce, care uneori poate 'i greu de tolerat(
Vitamina /
,4punerea la lumina soarelui, respecti# alimentele )ogate !n #itamina /
asigura necesarul organismului, 'a#oriz$nd a)sor)ia calciului( Aceast #itamina
cre+te a)sor)ia calciului din intestin( La #$rstnici, poate totu+i aprea o caren,care
se compenseaz prin supliment de #itamin /( Croteina este necesar a)sor)iei
calciului, dar e4cesul poate aduce riscul 'a#orizrii osteoporozei( /ieta ec.ili)rat,
)ogat !n calciu este deci indispensa)il pre#enirii osteoporozei Bumatul este
interzis^Repausul la pat /in momentul producerii unei 'racturi p$n la recuperarea
'izic a pacientului,repausul la pat este o)ligatoriu( ;n momentul o)ser#rii unor
!m)unt iri a recuperrii 'izice a pacientului, #or 'i indicate e4erciii !n scopul
recuperrii 'unciilor sc.eletului(
Cregtirea pentru e4amene paraclinice
65
;n #ederea e'ecturii e4amenelor paraclinice, asistenta medical #a o'eri
pacientului o pregtire 'izic +i totodat psi.ic(
Cregtirea psi.ic= este 'oarte important comunicarea nursei cu pacienii pe
care !i are !n !ngri"ire, de aceea asistenta medical #a sta)ili o legtur prin care #a
c$+tiga !ncrederea )olna#ului permi$nd !nlesnirea relaiilor de comunicare cu
acesta( I se #a e4plica )olna#ului necesitatea e'ecturii e4amenului +i te.nica
'olosit,cer$ndu7i7se s coopereze(
Cregtirea 'izic= const !n deplasarea +i poziionarea corespunztoare
e'ecturii in#estigaiilor, sau pregtirea materialelor necesare unei puncii )iopsii
osoase +i poziionarea corect a )olna#ului pentru aceasta, etc(
:upra#eg.erea )olna#ului
:upra#eg.erea )olna#ului const in urmrirea 'unciilor #itale +i #egetati#e,
precum +i a comportamentului +i a atitudinii sale 'a de situaia patologic !n care se
a'l( ;n ceea ce pri#e+te comportamentul )olna#ului se #or urmrii=
Coziia )olna#ului !n pat
:tarea psi.ic a acestuia 1depresie, team, agitaie, o)oseal,etc2
Apetitul +i respectarea dietei
:omnul )olna#ului
Cre#enirea cderilor Osteoporoza sl)e+te oasele +i acestea se 'ractureaz
mult mai u+or(
Iat c$te#a msuri de pre#enire a acestei situaii nedorite =
Reducerea riscului de cdere la domiciliu
Montarea )alustradelor solide la toate scrile, precum +i m$nere de care s se
poat prinde la )aie(
Acoperirea podelelor alunecoase cu co#oare sau moc.et(
Cstrarea ordinii !n cas +i !nlturarea o)iectelor czute pe "os, mai ales
)ucile de s'oar, a, ca)luri electrice, de tele'on, etc(
Montarea tele'oanelor !n c$t mai multe !ncperi pentru ca a"utorul sa 'ie c$t
mai u+or de solicitat !n cazul unui accident(
66
Cacientul s 'ie ec.ipat cu !m)rcminte +i !nclminte care con'er
siguran ma4im(
: poarte !ncl minte care spri"in )olta plantei +i cu tlpi nealunecoase, dar
'r tlpi din cauciuc 1teni+i2 pentru c sunt at$t de aderente !nc$t #a pot
dezec.ili)ra(
Jainele, capoatele +i paltoanele s 'ie su'icient de scurte ca s nu 'ac
pacientul s se !mpiedice c$nd urcai scrile(
Cstrarea ec.ili)rului
;n cazul o)ser#rii unei nesigurane !n timpul mersului, este indicat 'olosirea
unui )aston(
Coziionarea articolelor de )uctrie c$t mai la !ndem$n(
Controlul auzului +i #ederii
/ac este cazul, 'olosirea unor oc.elari +i a unui aparat auditi#( Iluminarea c$t
mai )un a !ntregii case(
;n caz de cdere, mi+crile #or 'i lente +i se #or e#ita 'orarea )raului sau a
piciorului lo#it( ;n cazul unei suspiciuni de 'ractur, se #a e#ita mi+carea +i nu se #a
permite nimnui aceast aciune p$n la sosirea a"utorului medical(

9i)liogra'ie=
5( Ionica ,lena7
Cursul de 9ioc.imie Medicala
-( /ragan I(7
Osteoporoza
, ed( 9ogdanaA8( Iomez I(7
67
Totul despre osteoporoza
, ed( ColimarM A%( Mi.ai Carina7
OsteoporozaA
3( Radulescu ,(7
Osteoporoza= cauze si pre#enire
A0( .ttp=OO___(emedonline(roOa'ectiuniO#ie_(article(p.p`
categorQT53aarticleT0-apageT&@(.ttp=OO___(terapii7
naturiste(comOremediibnaturisteOosteoporoza(.tm?( .ttp=OO___(doctor(in'o(roOinblupta
bcubosteoporoza(.tml6(.ttp=OO___(diperia(roOarticoleOosteoporozaO5&(=OO___(mariest
opes(roOser#iciibpentrub'emeiOosteoporoza75&878&&87
ro(.tml55(.ttp=OO___(sanatate(orgO)oliOosteoporoza(p.p5-(.ttp=OOro(_iMipedia(orgO_iMiO
Osteoporoz<C%<?858
68