Sunteți pe pagina 1din 11

RENASTEREA IN ITALIA

Noua arhitectura se caracterizeaza prin interpretarea vocabularului decorativ al antichitatii--->


Este adoptata o noua conceptie in tratarea spatiului, organizat pe baza unor relatii matematice si dirijat de legi arhitecturale. Zidaria portanta isi recastiga importanta! Spatiile de tip central erau mai apropiate de
idealul umanist.
In piete ( ansambluri urbane care isi pastreaza caracterul medieval) primeaza ordinea si simetria,
cladirile care sunt dispuse intr-un cadru de plan dreptunghiular se deschid catre piata prin portice primitoare.
Porticul = un element unificator care creaza legatura intre spatiul construit si cel exterior.
Palatul renascentist este simbolul resedintei marelui burghez. Spatiul construit de marimi impresionante ale acestor palate au
dat nastere la o noua structura urbana = strada coridor.
Se realizeaza un ritmorizontal al acestor edificii prin utilizarea braielor de separatie dintre nivele si a cornisei puternice Se creaza imaginea unei cladiri ancorata
care decupeaza net volumul in spatiu. in pamant.
Palatele sunt placate cu piatra. Se ajunge treptat de la un bosaj accentuat la parter la o suprafata neteda din piatra faltuita In Renastea timpurie, la Florenta, se
la ultimul etaj--> Sunt astfel exprimate senzatia de stabilitate a edificiului asezat pe pamant si usurarea masei construite un relief gradat pe inaltimea fatadelor.
la etajele superioare.
Traditia medievala persista la ferestrele bifore de la etaje marcand astfel tranzitia dintre cele 2 etape stilistice.
Planul este de tip medieval datorita prezentei curtii interioare, insa
are un traseu regulat, adesea simetric, conform cu principiile Renasterii.
Nivele constructiei au o importanta gradata, cel mai important fiind etajul 1--> piano nobile = in care se gasesc salile spatioase, dispuse in anfilada,
degajate de stalpi interiori si acoperite de obicei cu bolti.
--> parter = sunt dispuse spatiile utilitare si are fatada cu ferestre mici si
asigurate-->din cauza luptelor de la inc. Renasterii timpurii.
--> ultimul etaj = adaposteste incaperile destinate locuirii.
Caracteristica Renasterii este scara in 2 rampe paralele inchisa intr-un spatiu de plan dreptunghiular.
Inceputurile Renasterii la Florenta
Protorenasterea: Are o plastica arhitecturala proprie, derivata din cea a Romei imperiale tarzii si din arhitectura etrusca
Este folosit arcul in plin cintru, descarcat direct pe coloane.--> in fatade arcadele realizate in acest mod au doar rol decorativ.
Aceste arcade au rol structural cand sunt dispuse la interiorul constructiilor ca element de ritmare al spatiului si de suport al
acoperisului sau cand delimiteaza porticele in curtile interioare.
Placajul este realizat din 2 tipuri de marmura sau piata --> cea mai renumita este Pietra Serena( piatra verzui-cenusie) care
in combinatie cu marmura alba este placajul traditional al cladirilor toscane pana la Ren. Tarzie.
Filippo Bruneleschi: Introduce metrica spatiala, aplicarea modulului spatial ( cheia spatiului perceptibil realizat de Bruneleschi), principiul
traveii colateralului si se intereseaza de rezolvarea spatiului construit in relatie cu cel ambiental.
Bazilica cu 3 nave.
Cupola Catedralei Catedrala Santa Maria del Fiore este construita in stil gotic.
Santa Maria del Fiore Bruneleschi tine cont de planul de factura gotica si peste baza octogonala ridica un tambur inalt peste care asaza o cupola inalta
Florenta pe 8 nervuri care are o sectiune in arc frant.
Elementele structurale sunt de clara natura gotica, panourile curbe dintre nervuri fiind realizate dintr-o dubla zidarie de umplutura.
Cupola este lestata ( stabilizata ) printr-un lanternou ( luminator ) --> singurul element care aminteste de plastica arhitecturala
antica, in rest constructia fiind gotica.
--> tensioneaza axele cupolei prin apasare, transmitand
incarcarile direct pe nervurile acesteia.
Ospedale degli Bruneleschi compune planul dupa traditia medievala cu incaperile desfasurate in jurul unei curti interioare cu portice. Spatiul construit
Innocenti se deschide catre piata Ssa. Annunziata printr-un portic cu arcade descarcate direct pe coloane.
Florenta Bruneleschi doreste obtinerea unui ECHIBLIBRU STABIL.
Constructia are un PROFIL ORIZONTAL CONTINUU - element ce intareste regularitatea ( ECHIBIBRU STABIL ).
Exista elemente de arhitectura usor inteligibile care creaza un anumit sentiment de control definit de acest ECHILIBRU STABIL.
Exista, de asemenea, un raport rafinat intre parterul tratat cu portic primitor si etajul strapuns de goluri distantate, proportionate si
axate pe traveele porticului.
<---Schema plan
Fatada ---
Bazilica San Lorenzo Este o bazilica cu 5 nave a carei constructie a inceput in evul mediu.
Florenta
Tipul constructiv este cel bazilical cu nava principala acoperita cu TAVAN DREPT.
Spatiul este ritmat, iar orientarea orizontala catre altar este accentuata.
- Cheia rezolvarii spatiale o constituie TRAVEEA COLATERALULUI.
La interior se observa un PROFIL ORIZONTAL INTERMEDIAR care ajuta la citirea clara a spatiilor si confera senzatia de control asupra
dimensiunilor.
Capela Pazzi Este o capela privata in curtea unei manastiri.
Florenta Spatiu de tip central ( influenta a renasterii ) care sustine principiul renasterii : omul in centrul universului.
- Conduce la temerea bisericii pentru a nu fi interpretata gresit prin punerea omului in locul divinitatii.
- Este refuzat tocmai din aceasta cauza si se recurge la un spatiu asemanator celui central prin interm.
unor instrumente ce dau impresia de spatiu central.
ASPECT EXTERIOR : La exterior se observa SARPANTA CONICA SI TAMBURUL INALT care au rolul de a ascunde cupola. De asemenea se
observa axul vertical al cladirii care este conturat de LANTERNOUL foarte inalt.
Se diferentiaza si doua registre de natura diferita: Spatiul generat de portic ( neconstruit) si spatiul plin ( construit)
Rezulta vitalitate din faptul ca arhitectura renasterii improvizeaza, incalcand anumite principii din antichitate.
- CORNISA DECORATA strica efectul de "element purtat" si rezulta un efect de incalcare a logicii structurale din antichitate.
Palatul Pitti Compozitia simetrica a planului subliniaza noile preocupari/modalitati de organizare a spatiului---> SIMETRIA.
Florenta Se observa elementele caracteristice noii arhitecturi:
-marcarea pe orizontala a volumului: se observa 3 registre cu ferestre aliniate separate prin cornise puternice.
-aspect fortificat medieval: fortificare aparenta din cauza golurilor numeroase cu parapet jos de la parter.
-preluarea formelor ancadramentelor din arhitectura medievala.
Michelozzo di Bartolomeo
Palatul Unul din cele mai celebre palate florentine din perioada Renasterii timpurii.
Medici-Ricardi Elementele caracteristice ale acestuia sunt:
Florenta -tratarea gradata a bosajelor de piatra
-marcarea pe orizontala a volumului prin cornisa evidenta
-goluri mai putin numeroase si aspect fortificat la parter, iar la etaj ferestre largi de tip bifore inspirate din formele medievale.
Palatul Medici-Ricardi
Benedeto da Majano
Palatul Strozzi Palatul devine tipic pentru perioada Renasterii timpurii si preia in fatada toate elementele specifice ale acesteia.
Florenta Elementele caracteristice ale acestuia sunt:
-tratarea gradata a bosajelor de piatra
-marcarea pe orizontala a volumului prin cornisa evidenta
-goluri mai putin numeroase si aspect fortificat la parter, iar la etaj ferestre largi de tip bifore inspirate din formele medievale.
Simetria este dusa la extrem in plan si exista 2 scari care intaresc ideea de echilibru.
Leon Battista Alberti Daca la primele palate ale Ren. Timpurii la palate orizontalitatea este marcate de braiele care marcheaza etajele, la Palatul Rucellai Alberti
introduce traveea ritmica, acuzand in acelasi timp cu orizontalitatea si verticalitatea prin adoptarea ordinelor suprapuse realizate din
pilastrii angajati dupa modelul antic roman.
Templul Malatestian Veche biserica medievala este imbracata cu o fatada noua, conceputa dupa principiile lui Alberti.
Rimini MOTIVUL ARCULUI DE TRIUMF este preluat si multiplicat pe fatade astfel incat la final rezulta un PORTIC FALS.
Bis. Sant-Andrea Planul se caracterizeaza prin incercarea de a imbina planul de tip central cu cel de tip traditional bazilical.
Mantova O inovatie o constituie INLOCUIREA COLATERALELOR CU CAPELE, elemente care schimba imaginea traditionala si raspund unor necesitati funct.
Fatada dezvolta ideea ARCULUI CENTRAL ca dominanta si este folosit ORDINUL COLOSAL -coloana ce se desfasoara pe mai multe nivele
( forma de exces ce pericliteaza echilibrul ). Acest element este respins pana in perioada Ren. Tarzii.
Bis. Santa Maria Alberti intervine in spirit renascentist in compozitia fatadei gotice a monumentului, introducand MOTIVUL CENTRAL AL PORTALULUI.
Novella O idee noua este si incercarea de trecere fluenta intre inaltimea navei centrale si inaltimea colateralelor printr-o VOLUTA.
Florenta -Aceasta idee reprezinta o NORMA INSTABILA, REFUZATA IN RENASTERE.
Palatul Rucellai Daca la primele palate ale Ren. Timpurii la palate orizontalitatea este marcate de braiele care marcheaza etajele, la Palatul Rucellai Alberti
Florenta introduce traveea ritmica, acuzand in acelasi timp cu orizontalitatea si verticalitatea prin adoptarea ordinelor suprapuse realizate din
pilastrii angajati dupa modelul antic roman.
Prezenta celor 2 axe reprezinta un pas important intre Renasterea timpurie si cea de apogeu.
Regiunea Veneto Beneficiaza de protectia naturala din partea apelor de care este inconjurata, deci nu este necesara fortificarea locuintelor, de unde rezulta ca
exista alt raport plin-gol, unul FAVORABIL GOLULUI.
Palatele sunt de plan dreptunghiular, avand curti interioare relativ stramte. Ele sunt situate cu latura scurta catre canale si deschise catre acestea
prin logii, intrucat majoritatea cetatenilor erau comercianti si trebuiau sa fie la curent cu pulsul vietii urbane.
Ansamblul de marca al Venetiei este cel de la San Marco. COMPOZITIA URBANA este alcatuita din 2 PIETE: San Marco si Piazzetta.
Diferite ca amploare, amandoua au PLAN TRAPEZOIDAL si amandoua sunt inconjurate de cladiri din diferite perioade stilistice - avand in vedere
ca ansamblul a fost realizat pe parcursul a catorva sute de ani.
RITMAREA prin PORTICE si LOGII a fatadelor unifica IMAGINEA SPATIALA a intregului ansamblu.
Piata San Marco are in ax catedrala, iar Piazzetta se deschide catre mare. Legat de Catedrala San Marco se afla Palatul Dogilor.
Legatura dintre piete este punctata de turnul campanil al Catedralei. In perioada timpurie s-au realizat Turnul Orologiului si Procuratiile Vechi,
edificii proiectate de Arhitectul Mario Coducci ( 1440-1504 ).
Palatul Dogilor Cel mai reprezentativ palat venetian ce dateaza din perioada gotica si este continuat in timpul Renasterii.
Sunt vizibile caracteristicile arhitecturale venetiene: deschiderea catre exterior a constructiei prin logii si portice.
Curtea interioara a palatului are forma neregulata. Arcele semicirculare sunt combinate cu cele frante pentru a nu exista o discrepanta prea mare
fata de exteriorul deja finisat. La parter sunt utilizate ARCELE SEMICIRCULARE PENTRU A PASTRA ECHILIBRUL RENASTERII.
SCARA (realizata de Antonio Rizzo ) este un element dinamic gandit astfel incat sa imparta curtea in 2 CURTI REGULATE.
- sunt realizate 2 STATUI la capatul scarii pentru a capta atentia la cota etajului 1.
-Rezolvarea ampla si decoratia pretioasa contureaza importanta scarii, element functional care va capata un rol din ce
in ce mai mare in ECONOMIA CONSTRUCTIILOR SI ORGANIZAREA SPATIULUI in urmatoarele perioade.
Bis. Santa Maria Are o NAVA UNICA ACOPERITA CILINDRIC, corul cu CUPOLA flancat de TURNUL SCARII catre clopotnita. Fatadele sunt divizate in doua registre pe
dei Miracoli orizontala, ritmate printr-o succesiune de TRAVEE.
Palatul Corner Arhitect Mario Coducci. Este una dintre constructiile care marcheaza momentul trecerii de la goticul tarziu la Renasterea timpurie.
Spinelli PARTERUL are ASPECT FORTIFICAT fiind perforat cu goluri mici, iar raportul plin gol fiind dominat de plin.
Venetia La celelalte niveluri se observa STRUCTURA CLARA IN REGISTRE SUPRAPUSE si se observa PREDISPOZITIA GOLULUI IN FAVOAREA PLINULUI.
De asemenea se disting verticalele clare care echilibreaza orizontalele.
Ducatul Urbino Este unul dintre cele mai renumite centre umaniste ale vremii. Amenajarile de la Palatul din Urbino fac trecerea catre apogeul Renasterii.
Odata cu decizia ducelui de a moderniza palatul medieval din capitala ducatului, multi artisti straluciti ai Renasterii se intrunesc la curtea ducala.
La modernizarea palatului lucreaza Luciano de Laurania si Francesco di Giorgio Martini.
Se observa un aspect fortificat al cladirii, anvelopanta exterioara fiind perforata totusi de goluri cu roluri de ferestre.
De asemenea este vizibila suprapunerea de logii mai putine la parter, facandu-se simtit caracterul omului renasterii timpurii ( omul cu frica de
natura ) si in consecinta caracterul introvertit al cladirii.
Curtea principala de onoare este de forma patrata si se obtine prin sacrificii ( demolari ). Se simte dorinta obtinerii ECHILIBRULUI STABIL prin
-PAVAJUL care poarta toate axele de simetrie ale curtii patrate cu prezenta concomitenta a unui centru de simetrie.
-Ordonarea imaginii in fatada prin ancadramentul foarte mare al unei usi secundare ce permite accesul catre curtea interioara (sistem trilitic).
-decoratia abundenta a pilastrilor duce la pierderea efectului static de portanta.
Regiunea Lombardia
Antonio Filarete Arhitectul preia din arhitectura gotica inclinatia spre dezvoltarea pe verticala.
Arhitectul isi formeaza propriul tratat de arhitectura bazat pe teoriile lui Alberti. El urmareste transformarea orasului ideal in oras perfect.
Spre deosebire de ceilalti arhitecti ai Renasterii care se indeparteaza de ideea de a construi un oras ideal, orasul lui Filarete este unul
palpabil ( inspirat dintr-un oras antic ), adus mult mai aproape de realitatea prezenta lui.
Renasterea de apogeu Roma devine centrul culturii renascentiste de apogeu. Reperele renasterii la apogeu sunt ANTICHITATEA ROMANA, METRICA SPATIALA A LUI BRUNELESCHI si PRINCIPIILE TEORETICE ALE LUI ALBERTI.
Cladirile sunt concepute intr-un ECHILIBRU STATIC si au un caracter masiv, solemn si monumental. SIMETRIA este o regula de compozitie riguros aplicata.
Palatele sunt simetric compuse si dispuse in jurul unei curti interioare, ca si pana atunci. Ordonanta suprapusa ( cu arcadele ca si elemente portante ) apare frecvent in fatadele din curte.
Elementele noii arhitecturi sunt MASIVITATEA VOLUMULUI CONSTRUIT si DOMINANTA PLINULUI in raport cu golurile din fatadele exterioare.
In proiectarea bisericilor se utilizeaza planul de tip central. Se urmareste relatia dintre corpul bisericii si cupola.
Donato Bramante Activitatea lui Bramante se imparte in cea de la Milano si cea de la Roma. Activitatea de la Milano pastreaza specificul lombard si spontaneitatea Renasterii timpurii, iar in timpul activitatii sale la Roma
creatiile lui sunt impregnate de gravitatea si maiestuozitatea antichitatii, iar opera lui va da caracterul intregii Renasteri de apogeu.
Bis. Santa Maria presso El lucreaza la apsida altarului.
San Satiro Contributia lui este obtinerea unei false perspective prin sculptura si pictura a altarului ce nu avea apsida cu scopul de a crea senzatia de adancime a corului.
Milano
Bis Santa Maria della Grazie Contributie lui Bramante este modelarea partii de est a bazilicii. El transforma transeptul in apside laterale, adoptand solutia spatiala de tip central.
Milano Cupola este mai lata decat latimea transeptului, iar efectul longitudinal se pierde la intersectia cu transeptul
Manastirea Santa Maria Curtea interioara a acestei manastiri este una din primele lucrari ale lui Bramante la Roma. Curtea interioara are forma patrata.
della Pace Se observa ca la tratarea elevatiilor recurge la motive din antichitate: Ele apar la porticul de la parter unde se utilizeaza arcade cu capacitate portanta si coloane angajate.
Roma La porticul de la etaj se utilizeaza ordinul arhitravat cu pilastrii si coloane cu rol decorativ care nu pastreaza COERENTA IMAGINII IN RAPORT CU STABILITATEA STATICA.
Se observa o caracteristica a Renasterii de apogeu si anume aceea ca imaginea arhitecturala variaza prin intermediul unor mijloace tehnice.
La parter sunt 7 arce, iar la etaj se remarca sistemul trilitit plus o inchidere foarte ferma.
Tempietto din San Pietro Acest mic monument amplasat in curtea manastirii San Pietro din Montorio este primul exemplar al Renasterii de apogeu.
in Montorio Ca volumetrie, este format din 2 cilindrii si o semisfera.
Roma Cilindrul cu diametrul mic contureaza ideea de Ax vertical.
Cilindrul cu diametrul mare reprezinta Axul orizontal si totodata porticul de la parter.
Iar sfera este asezata pe cilindrul mai mic, completand imaginea arhitecturala a monumentului.
Prin lipsa decoratiilor se obtine o imagine arhitecturala completa si corecta a arhitecturii antice. Scoicile din nise sunt singurele elemente decorative.
Nisele au rol static, ele prezentand imaginea grosimii PERETULUI DE FATADA
BLAZONUL este un element de comunicare si nu are efect decorativ.
Spre deosebire de Renasterea timpurie unde grosimea peretilor este ascunsa de o fatada aplatizata, aici este scoasa in evidenta imaginea tridimensionala a elementelor de arhitectura.
Curtea Belvedere Curtea Belvedere reprezinta opera de maturitate a lui Bramante. Ea reprezinta o compozitie vasta, plina de grandoare, care leaga Palatul Vaticanului de Vila Belvedere.
Vatican Bramante este obligat sa pastreze un singur spatiu. El se foloseste de diferentele de nivel si recurge la terasarea printr-un pachet de trepte concentrice.
De asemenea, el sistematizeaza curtea, impartind-o perceptual in doua curti. Recurge la 2 elemente speciale in extremitati pentru captarea atentiei.
-EXEDRA ( cu con de pin supradimensionat )
-dorinta construirii unui TEATRU ANTIC.
Curtea San Damaso In compozitia curtii San Damaso, Bramante utilizeaza ordonanta suprapusa de tip antic roman - unul din motivele preferate ale arhitecturii Renasterii la apogeu.
Vatican Suprafata curtii este rectangulara, iar in compozitia fatadelor exista regimuri de cate 3 logii suprapuse.
Catedrala San Pietro In 1506 Donato Bramante a fost insarcinat cu reconstructia catedralei San Pietro.
Vatican/Roma Maturizarea beneficiarilor, intelegerea principiilor renascentiste au dus la acordul papei pentru un spatiu de tip central cu ax vertical de compozitie in favoarea unei bazilici.
El adopta solutia centrala in cruce greaca inscrisa, complet simetrica.
Domul central semisferic urma sa fie flancat de alte 4 domuri mai mici ce se situau deasupra capelelor de colt( si ele in cruce greaca inscrisa ) si de 4 turnuri in colturi, la exterior.
Palatul Cancelariei Atribuita lui Bramante, este prima cladire in care sunt materializate limitele laterale.
Roma La exterior nu exista un aspect de fortificare, ferestrele sunt de aceleasi dimensiuni indiferent de registrul orizontal in care se afla, iar ierarhizarea se pastreaza prin prezenta ancadramentelor
--> cele mai detaliate ancadramente sunt la etajul 1---> Piano nobile.
Usa de acces este incadrata de coloane, lucru care scoate in evidenta tridimensionalitatea.
Palatul Caprini Registrul parterului pare sa reprezinte un soclu solid ce sustine etajul 1, subliniind orizontalitatea.
Roma Etajul 1 se remarca prin coloanele duble angajate care dau senzatia unui relief puternic al cladirii--> se intuieste adancimea cladirii si deschiderea mare a acesteia, lucruri care subliniaza 3d-itatea.
Rafael Sanzio
Palatul Pandolfini Palatul intruneste toate caracteristicile Renasterii de apogeu cu exceptia pilastrilor/ coloanele suprapuse.
Registrele suprapuse sunt puse in evidenta cu ajutorul profilului orizontal intermediar. Sunt tratate cu detalii limitele laterale ( bosaje ), cornisa si soclul.
Elementele verticale sunt ancadramentele proeminente ale ferestrelor. Acestea alterneaza intre cele semicirculare si cele triunghiulare, creandu-se un ritmcomplex.
Antonio da Sangallo cel Tinar
Palatul Farnese Palatul Farnese reprezinta cea mai importanta cladire a Renasterii de apogeu.
Palatul ocupa in intregime o insula urbana de locuire. El reprezinta o constructie stabila si echilibrata, insa nu prezinta o relatie activa cu situl in care a fost construit.
Fatadele se impart in 3 registre in care se observa structura ierarhica a etajelor. Ferestrele din aceste fatade sunt de tip EDICUL = formate din colonite pe care reazama frontoanele.
Ferestrele de la parter au ancadramentele si frontoanele cele mai simple.
Etajul 1 este cel mai important dpdv ierarhic, lucru care se observa si din vocabularul arhitectural mai bogat folosit plus ritmul frontoanelor care alterneaza.
La etajul 2 se observa frontoane simplificate frante.
Este confirmat faptul ca nu mai exista inca un nivel deoarece se remarca cornisa puternica si consolidarea slaba a etajului 2.
Tratarea simetrica a fatadelor este elementul fundamental folosit. Axul de simetrie al fatadei se rabate si pe plan, creandu-se si un ax de simetrie transversal.
Se observa aglomerarea de materie in jurul axului de simetrie fata de tratarea uniforma din restul masei construite.
Singurul element care nu respecta simetria este scara principala, anuntata doar printr-o rampa scurta, iar apoi ascunsa pentru a nu perturba efectul de simetrie.
Inchiderea perimetrala se realizeaza in jurul curtii interioare care are rolul de salon in aer liber. Pavajul folosit in aceasta curte interioara intareste ideea de regularitate.
In concluzie, Palatul Farnese este o cladire previzibila ce emite informatii si totodata o STARE EMOTIONALA CONSTANTA ( efect al Renasterii la apogeu ).
Concluzie In principiu, scopul Renasterii de intoarcere la sursa - adica la antichitatea romana - este atins in perioada de apogeu. Aceasta perioada se remarca prin gravitatea, solemnitatea si monumentalitatea masei construite.
Spre deosebire de Renasterea timpurie care era patrunsa de o anumita vitalitate, Renasterea la apogeu este dominata de rigurozitate si o severitate a compozitiei. Consacrata ca si arhitectura secolului al XVI-lea,
arhitectura Renasterii la apogeu este o strafulgerare de scurta durata - ocupand doar prima jumatate a secolului - si este in mare parte dominata de Donato Bramante.
Manierismul In arhtectura, Manierismul se manifesta prin reluarea formelor Renasterii clasice INTR-O NOUA MANIERA.
Calitatile Manierismului sunt : eliberarea de sub tutela SEVERITATII COMPOZITIEI --> LIBERTATEA MARCATA A COMPOZITIEI ARHITECTURALE
: succesiunea generoasa a spatiilor
: crearea legaturii dintre spatiul construit si cel exterior.
Michelangelo Buonarotti Introduce Manierismul si Barocul in arhitectura.
Capela Medici Se afla in bazilica San Lorenzo. Este o capela funerara in pentru familia Medici.
Biblioteca Laurentiana Este biblioteca manastirii San Lorenzo.
Florenta Primul contact se realizeaza cu un vestibul, nu direct cu sala de lectura. In acest vestibul de acces, ingust si inalt, senzatia de constrangere este acuzata prin verticalitatea compozitiei arhitecturale.
In continuare urmeaza SCARA, de natura baroca, ea fiind totusi ultimul element adaugat de Michelangelo.
Apoi, caracterul manierist este dat si de maniera stranie in care sunt tratate elementele de arhitectura : Coloanele care poarta o incarcare foarte mica si care sunt adancite in perete, dand impresia
ca peretii au fost deformabili si au impins astfel incat s-a ajuns la o asemenea proportie a vestibulului--> din aceasta observatie se remarca intentia arhitectului
de a da impresia de miscare cladirii ( caracteristica a Manierismului ).
Sala de lectura, relativ joasa si lunga, se diferentiaza de vestibul avand AX LONGITUDINAL DE COMPOZITIE. Sala de lectura este tratata modular, iar capetele ei sunt tratate identic.
Se simte intentia arhitectului de a dirija miscarea prin intermediul spatiilor construite, de SUBLINIERE PRIN CONTRAST a celor 2 incaperi.
Specific gandirii manieriste este efectul de absorbtie in spatiul construit. Senzatia de surpriza denota o cautata departare de armonia Renasterii clasice.
Vedere frontala vestibul
Catedrala San Pietro Michelangelo pastreaza ideea lui Bramante de constructie centrala - cruce greaca inscrisa - dar schimba proiectul acestuia prin utilizarea unor pilastrii imensi care sustin cupola principala si prin
Vatican/Roma directionarea spatiului catre altar si MARCAREA INTRARII PRIN INTERMEDIUL UNUI PORTIC.
Cupola are o structura de tip schelet, insa nu este gotica pentru ca nu are aceeasi functiune ca la gotic. Ea se ridica peste un tambur inalt ritmat de duble coloane cu rol de contraforti.
Nu se vede preluarea fortelor de catre tambur, deci cupola nu are un caracter terestru ( ca si cupola lui Bruneleschi de la Santa Maria del Fiore ). Acest lucru contureaza
o caracteristica a barocului : caracterul celest al cupolei.
Piata Capitoliului Piata are forma trapezoidala cu latura lunga spre fatada palatului. Compozitia creaza un spatiu urban reprezentativ cu preocupari pentru simetrie si grandoare.
Roma Inaintand spre palat, se observa 3 elemente dinamice care l-au preocupat pe Michelangelo:
1Scara spre piata capitoliului, de dimensiuni mari, pozitionata in axul palatului, reprezinta un element dinamic ascuns pana atunci.
2Elipsa pavajului
3A doua scara prin dubla rampa spre palat, vazuta din profil ( element nou introdus de arhitect care sustine dinamica ).
Baldassare Peruzzi
Palatul Massimo alle Arhitectul proiecteaza acest palat rezolvand o problema de incadrare intr-o strada curba.
Cologne Cladirea este compusa din 4 registre suprapuse, insa nu exista profile orizontale care sa separe aceste registre, creandu-se incertitudine.
Roma Palatul are un ax virtual de compozitie care trece prin golurile din fatade. Se observa ca spre deosebire de palatele Renasterii de apogeu, nu exista aglomerare de materie construite in jurul
acestui ax de simetrie.
Interiorul nu poate fi corelat cu fatada curba care reprezinta un antireper urban voit, intrucat manierismul presupune incadrarea spatiului construit in contextul urban.
Intre cele 2 fatade exista contrast, deci dialog.
Giorgio Vasari
Palazzo Uffizi Cunoscut ca pictor si scriitor, ca arhitect realizeaza o singura dar importanta cladire: Palatul Uffizi.
Cladirea se dezvolta in jurul unei curti interioare foarte lungi, devenita in zilele de astazi strada. Se realizeaza un dialog intre cladire si mediul inconjurator prin intermediul logiilor suprapuse
care constituiau un ecran transparent prin care palatul comunica cu Piata Signorei sau cu strada la celalalt capat.
Giulio Romano
Palazzo del Te Se dezvolta in jurul unei mari incinte dreptunghiulare. Are un plan asemanator cu al unei resedinte renascentiste, dar cu proportia fatadelor diferite din cauza ABSENTEI REGISTRELOR SUPRAPUSE.
Spatiile neconstruite sunt amenajate ca si SPATII VERZI ( introducerea elementului natural, lucru neintalnit in Renasterea timpurie sau de apogeu ).
RENASTEREA TARZIE
Renasterea tarzie presupune in primul rand renuntarea la Manierism si isi doreste reintoarcerea la Renasterea de apogeu. Acest lucru fiind imposibil din cauza arhitectilor care vor sa creeze ceva nou,
Renasterea tarzie se concentreaza pe atingerea unui anumit ECHILIBRU.
Andrea Paladio Paladio a cautat, in primul rand, o cat mai buna acordare a volumului construit cu zona ambientala.
Paladio isi manifesta preocuparea sa pentru confort, dand o importanta mare vestibulului de la intrare care materializeaza relatia spatiului interior cu cel exterior.
Palazzo della Ragione Paladio modifica fatadele vechiului monument adoptand o formula personala ce a ramas in istorie sub numele de "motiv paladian"= armonioasa suita de arcade sprijinite pe duble colonete
/Bazilica din Vicenza libere pana la nivelul IMPOSTEI. Fiecare travee este incadrata de coloane angajate.
El multiplica acest motiv pe suprafata intregii fatade, dandu-I o nuanta calma si elegante.
La partea superioara, Palladio opteaza pentru o INCHIDERE DANTELATA.
Vicenza 2 piete se gasesc pe laturile lungi ale cladirii. Paladio reuseste sa creeza o relatie extrem de buna cu mediul exterior, profunzimile logiei si porticului citindu-se foarte bine din pietele adiacente.
Niciodata pana atunci nu se realizase o legatura atat de buna a spatiului construit cu mediul exterior.
Motiv Palladian Inchidere dantelata la partea superioara
Palazzo della Ragione/ Bazilica din Vicenza
Loggia del Capitaniato Compozitia este tipic palladiana si foloseste ordinul colosal.
Este asezata intr-o piata si este tratata intr-o plastica de fatada cu relief accentuat si consistent, dand senzatia de exuberanta. Aceste lucruri scot in evidenta faptul ca edificiul este in legatura cu
mediul exterior, cu piata.
Loggia del Capitaniato Palazzo Valmarana
Palatul Valmarana Are parterul simplu bosat cu piatra, iar plastica fatadei este tratata cu un relief plat, sugerand senzatia de retinere pe care o urmareste arhitectul, tinand cont ca cladirea se afla pe o strada ingusta.
Vicenza Foloseste, de asemenea, ordinul colosal.
Palatul Chiericati La acest palat, Palladio adopta pentru fatade ordonanta suprapusa cu antablament drept.
Vicenza Inspirat de principiile manieriste de deschidere a constructiei catre exterior si de traditia venetiana de deschidere prin intermediul porticelor., el adopta deschiderea aproape totala a cladirii,
fiind pastrat PLIN doar centrul etajului.
Vilele Si in realizarea vilelor Palladio isi pune aceleasi probleme de integrare in sit, de armonizare a constructiilor cu spatiul inconjurator.
Vilele palat Au functia de resedinta secundara si se afla in vecinatatea orasului, unde se afla si palatul - resedinta principala.
Plastica fatadelor se apropie de cea a palatelor urbane.
Vilele castel La aceste tipuri de vile, functionalitatea si comfortul se imbina foarte bine. Spatiul de locuit este pus in evidenta, iar cel de lucru se compune complex cu acesta. Legatura intre spatiul utilitar si
Vila Trissino spatiul de locuit se realizeazaz prin portice care fac ca aceasta conexiune sa fie placuta si practica.
Meledo La aceste vile se creaza o legatura intre natura, anexele gospodaresti si spatiul de locuit.
Un exemplu il constituie VILLA TRISSINO, care a fost insa daramata.
pozaaa
Vilele templu La vilele templu, arhitectul pune accentul pe monumentalitate. Si ele sunt concepute ca resedinte pe domeniul agricol, dar sunt izolate de anexele gospodaresti care creeaza curti separate.
Vila Rotonda Vila Rotonda este cel mai bun exemplu de vila templu. Este o vila de plan patrat acoperit cu o cupola peste hall-ul central inconjurat de incaperi.
Legatura cu exteriorul se realizeaza prin cele 4 portice cu fronton situate pe laturile planului de forma patrata.
pozaaa
Biserici
Biserica Il Redentore Interiorul acestei biserici este rezolvat in spirit manierist, navele fiind legate de cor printr-un ECRAN FORMAT DIN COLONADE. Aceasta legatura fragila si eleganta este menita sa dea senzatia unui spatiu
vag, nedefinit. Se constata distantarea de la spatiile comensurabile si perceptibile ale lui Bruneleschi.
Biserica San Giorgio Maggiore Interiorul acestei biserici este rezolvat in spirit manierist, navele fiind legate de cor printr-un ECRAN FORMAT DIN COLONADE. Aceasta legatura fragila si eleganta este menita sa dea senzatia unui spatiu
vag, nedefinit. Se constata distantarea de la spatiile comensurabile si perceptibile ale lui Bruneleschi.
pozeee
Barocul = abundenta decorativa, tratare sculpturala a maselor construite, complexitate spatiala, expresionism. El nu se refera la o anumita perioada istorica ci reprezinta de obicei faza tarzie a unui stil.
O caracteristica a arhitecturii baroca este aceea ca intruneste intr-un complex total arhitectura, pictura si sculptura, fara a accentua in mod special una din directii.
Marea valoare a arhitecturii baroce consta in revolutionarea gandirii spatiale care urmareste o INTERACTIUNE VIGUROASA, plastic exprimata, INTRE SPATIUL INTERIOR SI CEL EXTERIOR.
In scopul sustinerii acestei valori se renunta la tipul medieval al palatelor, cu curte interioara. FORMA PLANURILOR DEVINE MAI COMPACTA - forma de bara, dublu T sau U .
Gianlorenzo Bernini
Biserica San Andrea al Este una dintre cele mai stralucite exemple pentru conceptia de biserica baroca.
Quirinale Biserica este mica pentru ca Bernini nu a dispus decat de o parcela mica de pamant. Frontul bisericii se retrage de la strada, iar peretii curbi laterali flancheaza intrarea invitand totodata trecatorii
Roma sa intre in biserica. In timp ce frontul se retrage de la strada, scarile care conduc la intrarea in biserica se revarsa catre aceasta strada, contribuind la integrarea bisericii in contextul urban.
La intrare se gaseste o copertina, iar pentru plastica fatadei este folosit ordinul colosal care contribuie la efectul de invaluire al omului. Fatada este una enorma, fiind compusa practic din doar doua
coloane imense, antablament si un fronton de tip frant. Tratarea in acest fel a fatadei compenseaza dimensiunea relativ mica a bisericii.
Forma planului este ovala, iar in interiorul bisericii se disting 2 axe conflictuale: axa E-V si axa N-S ( axul focarelor elipsei ) si un ax vertical creat prin intermediul pasajului pentru a opri tensiunea
creata de miscarea intre focarele elipsei planului.
Piata baroca/ Ansamblul are in plan o forma de cleste si este materializat de o nesfarsita colonada dorica. Compozitia pare a invita catre accesul in catedrala.
Piata Catedralei Sf. Petru Piata are o forma trapezoidala care da efectul de PERSPECTIVA INVERSA si creaza o iluzie optica ce aduce fatada catedralei mai aproape de privitor.
Vatican Piata are 2 axe de compozitie: un ax transversal materializat de cele 2 focare ale elipsei si un ax longitudinal care are in capat fatada catedralei.
In mijlocul formei ovale de la inceputul pietei baroce creata de Bernini se gaseste un OBELISC care calmeaza tensiunea creata de miscarea pendulara intre cele 2 focare ale elipsei.
Scala Regia Pentru realizarea acestei scari, Bernini recurge la artificii cu caracter scenografic, proprii arhitecturii baroce.
Astfel, scara foarte lunga si relativ ingusta nu are peretii paraleli + colonada care o flancheaza si BOLTA IN LEAGAN de dimensiuni crescande determina o perspectiva falsa care corecteaza inconvenientele.
Palazzo Barberini La palatul Barberini Bernini lucreaza impreuna cu Maderna si Francesco Borromini.
Roma Corpul central ( 3 aripi ), larg deschis catre exterior, exprima noile conceptii ale Barocului.
Palatul este extrovertit: el nu mai este organizat in jurul unei curti interioare ca in Renastere, ci are acumo CURTE DE ONOARE ce sustine principiile baroce.
Porticul strabate intreg parterul aripii centrale, realizand o legatura fluenta intre exterior si interior, legatura care este urmarita si prin tratarea fatadei cu ORDINE SUPRAPUSE.
La ultimul etaj se observa realizarea in falsa perspectiva a arcadelor in scopul maririi senzatiei de adancire.
Circulatiile verticale ( SCARILE ), care pana la Baroc erau ascunse pentru a nu perturba simetria, se afla acumpe axul principal de compozitie al cladirii.
Scara are plan oval si casa scarii este supradimensionata cu rampe libere. Dublarea rampelor creste dinamica scarii - element foarte important in arhitectura palatelor baroce.
Francesco Borromini
San Carlo alle Quattro Fontane Cu acest proiect, Borromini isi face debutul ca unic proiectant. El accepta sa construiasca biserica gratis si cu materiale ieftine, dar si creativitatea proiectarii nu ii este infranata de catre beneficiari.
Roma Edificiul da impresia de flexibilitate si demonstreaza talentul lui Borromini.
Biserica este situata la intersectia " Incrocio delle Quattro Fontane", o intersectia care are pe fiecare colt cate o fantana. De la aceasta intersectie isi preia si numele.
Fatada a fost construita dupa aproape 30 de ani si a constituit ultima lucrare a lui Borromini care s-a sinucis apoi.
Aceasta fatada participa la miscarea generala a constructiei. Miscarea fatadei este materializata prin cornise, iar fiecare miscare convexa este urmata de una concava.
La etaj, in partea centrala concava, Borromini a realizat un EDICUL CONVEX, chiar sub medalion.
Biserica are planul oval care combina elipsa cu crucea greaca inscrisa. Interiorul este foarte stramt si ofera o unitate spatiala complexa si o dinamica speciala prin alternanta formelor convexe cu cele
concave.
Spatiul central este acoperit de o CUPOLA OVALA ( cu casete ornamentale adancite ) prin a carui LANTERNA/luminator este dispersata lumina in interiorul de culoare alba.
Biserica San Ivo della Sapienza Constructia este o savanta COMPOZITIE PE PLAN CENTRAL, rezultat din intersectia a DOUA TRIUNGHIURI ECHILATERALE COMBINATE CU CERCURI SECANTE care genereaza capelele si planurile contracurbe.
Edificiul da impresia de flexibilitate Fatada contribuie la aceasta flexibilitate prin dinamica ei rezultata in urma alternarii formelor convexe cu cele concave.
O situatie inovatoare are loc la cota cupolei, unde corpul bisericii de forma concava se imbina cu forma unduita a tamburului cupolei.
pozaaaa
Biserica Santa Agnese La aceasta biserica, Borromini continua lucrarile incepute de Rainaldi.
Roma, Piata Navona Intre biserica si Piata Navona exista o relatie de COMPLEMENTARITATE, amandoua fiind elemente figura pe fondul tesutului traditional al Romei.
Fatada, de forma convexa, invita trecatorii sa intre in interior. Fatada are partea centrala ARTICULATA PE CURB si este FLANCATA de turnurile care "vegheaza" cupola.
PLANUL OCTOGONAL INSCRIS IN PATRAT este flancat de capele care dinamizeaza spatiul interior.
pozaaa
Guarino Guarini
Palazzo Carignano Este prima cladire laica ( Care este din afara religiei i a tagmei bisericeti ) cu fatada ondulata.
Torino Fatada are un ax vertical de simetrie in jurul caruia se aglomereaza masa construita. La etajul 1/piano nobile se observa singurul balcon care reprezinta un MECANISMDE TRECERE intre exterior si
inima interiorului privat.
In plan se observa ca axul de simetrie al fatadei se rabate, realizandu-se un ax de simetrie transversal.
Se realizeaza un anumit parcurs de patrundere in incinta cladirii. Accesele se afla pe partea convexa a fatadei, apoi urmeaza o zona slab luminata care pregateste oaspetele pentru surpriza din urmatoarea
zona, vestibulul, care este larg luminata. Influenta celor 2 FOCARE din vestibul atrage atentia spre rampele scarii care au scarile slab luminate, iar podestele foarte luminate.
Biserica San Lorenzo La aceasta biserica Guarini imbina cu o incomparabila virtuozitate spatiile convexe cu cele concave.
Torino Spatiul interior este de tip sala cu apsida de altar. De asemenea, este dinamic datorata multitudinii de curbe si contracurbe + axul vertical foarte inalt.
Arcele controleaza dinamica spatiului terestru.
La cupola, Guarini utilizeaza o ciudata structura in forma de stea.
Pietro da Cortona
Biserica Santa Maria della Pace Curtea interioara a acestei biserici este realizata de Donato Bramante in Renasterea de apogeu.
Roma Silueta bisericii este mutilata de arhitect care tine cont de contextul urban.
Fatada este realizata in faza de apogeu a Barocului. Tipica dinamica a Barocului este accentuata de PORTICUL SEMICIRCULAR CONVEX DE LA PARTER caruia I se opune curba concava de la partea superioara.
Fatada are un ax vertical de compozitie, in jurul caruia se aglomereaza masa construita, in special coloane si pilastrii.
In plan biserica are un ax longitudinal clasic de compozitie. Prin largirea spatiului bisericii ( initial spatiu de tip sala ), arhitectul induce si un ax transversal.
Carlo Fontana Propune nodurile de strazi, introduce elemente precum fantani, obeliscuri ca si repere, iar in final se ajunge la nasterea de piete ca si elemente reprezentative.
Carlo Rainaldi
Piazza del Popola Fixeaza cele 3 artere din piata spre oras prin introducerea celor 2 biserici, "bisericile gemene ale lui Rainaldi".
Prin aceste 3 directii, el da nastere la conceptul PERSPECTIVEI INFINITE CU O ORIGINE FIXA SI FINITA ( PIATA ).
Bernini taltal ---> Fantala La Barcaccia Este un reper pe traseul A, un nod ce a devenit apoi Piata Spaniei.
Nicola Salvi ----> Fontana di Trevi Este urmatorul reper dupa La Barcaccia.
Nicola Salvi transforma fantana intr-o piata foarte ingusta organizata in jurul peliculei de apa.
El creaza astfel 3 lumi diferite ce stau laolalta : naturalul - apa si stanci
supranaturalul - statui ale zeilor, cai cu aripi
artificialul - cladirea