Sunteți pe pagina 1din 25

Contabilitate-curs nr.

1

Cap. 1: Sistemul informational contabil in gestiunea firmei

Intreprinderea ca entitate a economiei nationale reprezinta un sistem complex dinamic, activ si
adaptive in care functia de reglare si control a activitatii se realizeaza printr-un subsistem, care ii asigura
intreprinderii viabilitate si atingerea performantelor.
Intreprinderea primeste impulsul din partea mediului in care evolueaza (impulsuri ce reprezinta
intrari in sistem), le proceseaza si le transforma in actiuni asupra mediului (iesiri din sistem). Ca urmare a
faptului ca dispune de un sistem de reglare, intreprinderea poate fi analizata ca sistem cibernetic.
Unul dintre avantajele intreprinderii ca sistem cibernetic se refera la faptul ca sistemul
informational operativ care functioneaza la nivel de intreprindere este capabil sa furnizeze, in timp real,
informatii de maxima utilitate pentru actul decizional.
Din perspectiva utilizatorului de informatii, sistemul informational al firmei este definit ca un
ansamblu al datelor informatiilor fenomenelor si circuitelor informationale, precum si a mijloacelor si
procedeelor de tratare a informatiilor in scopul realizarii obiectivelor fundamentale ale intreprinderii.
Din perspectiva informaticienilor, sistemul informational al firmei apare ca un set de resurse
umane si de capital investite intr-o unitate economica, in vederea corectarii si prelucrarii datelor
necesare producerii informatiilor, ce vor fi folosite la toate nivelurile de management si la controlul
activitatii organizatiilor.
Ambele definitii converg, in ceea ce priveste rolul sistemului informational, in cadrul procesului
decizional, rol indeplinit prin exercitarea celor trei functii ale sistemului informational.
1. Functia de memorare a datelor si informatiilor, prin care se asigura stocarea informatiilor in
scopul prelucrarii acestora
2. Functia de prelucrare a datelor
3. Functia de circulatie a informatiei
Rolul principal in realizarea celor trei functii revine elementelor componente ale sistemului
informational:
a. Date de intrare, prelucrate in cadrul sistemului informational
b. Procesorul de date
c. Suportul de memorare a datelor
d. Instructiuni si proceduri de prelucrare a datelor
e. Mijloace de iesire din sistem si de comunicare a rezultatelor
Altfel spus, sistemul informational al firmei prelucreaza datele furnizate de subsistemul
operational, le proceseaza in raport cu anumite instructiuni si transmite informatiile obtinute
subsistemului decizional.
Componentele principale ale sistemului informational al intreprinderii
1. Subsistemul de inregistrare a tranzactiilor
2. Subsistemul de sprijin a deciziilor (la nivel strategic, nivel tactic si operational)
3. Subsistemul de comunicatie (atat in interiorul intreprinderii, cat si intre intreprindere si alte
organizatii)
Aceasta structurare a sistemului informational are la baza cele trei obiective fundamentale ale
sist. Informationale:
1. Sprijinirea procesului informational pt asigurarea suportului pentru culegerea, filtrarea si
vehicularea datelor
2. Sprijinirea procesului decizional, respectiv furnizarea de informatii utile pentru adoptarea
deciziilor
3. Sprijinirea procesului de comunicatii prin care informatiile sunt vehiculate intre diferite
categorii de utilizatori
Elaborarea unor decizii rationale reflecta un proces de insusire, de combinare si analiza, de
transformare a informatiilor in informatii de comanda si transmiterea acestora catre nivelele de
executie.
Pentru ca informatia sa isi atinga scopul aceasta trebuie sa aiba un cost bun si sa fie de calitate.
Calitatea informatiei exprima corelatia dintre decizia adoptata si efectele acesteia in concordanta cu
efectele scontate. Calitatea buna a informatiei se traduce prin aspectele urmatoare:
a. accesibilitate deciziile luate pe baza unor informatii gresit intelese pot avea consecinte grave
asupra activitatii economice. Acest lucru depinde de modul de prezentare a informatiei
b. exactitatea informatiei o informatie poate fi apreciata ca exacta daca reflecta situatia reala
a fenomenului respectiv. Pentru indeplinirea acestei conditii, se impune, pe langa prelucrarea corecta a
informatiei si inlaturarea filtrajului subiectivde natura sa afecteze obiectivitatea informatiei.
c. coerenta informatiei informatia trebuie integrata in contextul celorlalte informatii
d. oportunitatea informatiei asigurarea unui raport optim intre momentul primirii si cel al
valorificarii informatiei
e. relevanta informatiei presupune reflectarea complexa a relatiilor tip cauza-efect, manifestata
in cadrul proceselor economice, in legatura directa cu decizia care trebuie adoptata
f. consistenta informatiei presupune ca aceasta sa acopere intreaga arie de interes a
utilizatorului, cu efect drept cresterea capacitatii de cunoastere in procesul diagnosticului si in
fundamentarea eficienta a deciziilor.
Sursele de informatii pot fi interne si externe.
a. interne: vizeaza informatii cu caracter pontabil, in sens strict sau cu caracter general. Din
perspectiva diagnosticului financiar-contabil sunt semnificative doua evolutii ale raportului din analiza
economica si datele furnizate de contabilitate. Exemple: Structura informatiei si documentele contabile
ce satisfac cerintele analistilor si analiza contabila a firmei ce poate furniza indicatori importanti pentru
analiza economica financiara, in masura in care se asigura transparenta metodelor de elaborare a
documentelor de sinteza si asigurarea semnificatiei economico-financiare.
Anumite informatii de gestiune sunt accesibile atat analistilor interni, cat si celor externi
intreprinderii, in contextul obligatiei acesteia de a furniza informatii in exterior (transparenta). Acest
aspect se refera la relatiile intreprinderii cu administratia financiara, ce presupun declaratii fiscale,
raspunsurile intreprinderii oferite in cadrul anchetelor statistice, declaratii ale intreprinderii referitoare
la salariile personalului, adresate organismelor de protectie sociala.
O alta categorie de informatii vizeaza asociatii intreprinderii si echipa manageriala a acesteia
(referitor la situatia economica, controlul intreprinderii, informatii trimestriale de activitate, situatia
financiara sau nivelul utilizarii fortei de munca). Alta categorie de informatii vizeaza actionarii
intreprinderii si informatii solicitate de Curtea de Conturi.
Paleta de informatii aflate la dispozitia partenerilor intreprinderii este completata de contul de
rezultate previzional, de planul de finantare previzional, de situatia activului realizabil si a pasivului
exigibil, precum si de tabloul de finantare.
Informatiile care provin din surse interne ale intreprinderii sunt cuprinse in raportul de gestiune
si in raportul consiliului de administratie. Aceste rapoarte contin si informatii cu caracter periodic, de
tipul cifrei de afaceri trimestriale sau a documentelor semestriale pentru intreprinderile finantate din
imprumuturi publice.
b. externe: inregistreaza, in ultimii ani, o evolutie marcanta care sustine dezvoltarea analizei
financiare, asigurandu-i un material consistent, diversificat si de calitate.
Informatiile cu caracter monografic sunt cuprinse in studiile financiare ale organismelor
specializate (Camera de Comert si Industrie, Institutul National de Statistica, organisme de consultanta),
in studii bursiere ce privesc intreprinderile cotate la bursa si studiile elaborate de agentiile de rating.
Diversificarea informatiilor cu caracter statistic furnizeaza informatii suplimentare pentru
intocmirea studiilor de analiza economico-financiara. In acest sens, informatiile furnizate de
contabilitatea nationala permit folosirea indicilor agregati, ce vizeaza ansamblul intreprinderilor.Acestia
favorizeaza intelegerea tendintelor de evolutie si a caracteristicilor structurale ale ansamblurilor
intreprinderii.
Rolul sistemului informational este esential pentru succesul intreprinderii, din urmatoarele
considerente:
1. Ofera informatii necesare pentru eficienta operationala
2. Reprezinta un instrument util pentru conducere
3. Asigura intreprinderii avantajul competitiv
Informatia privita ca resursa strategica in mentinerea echilibrului firmei trebuie gestionata in
conditii de eficienta si eficacitate. In acest sens, necesarul de informatii este dimensionat la nivel
decizional, astfel incat, informatia receptata sa corespunda unor cerinte reale, in scopul minimizarii
riscului asociat efectului deciziei respective.
In scopul reducerii costului informatiei si cresterii gradului de siguranta relativ la decizia
adoptata, se urmareste ca informarea sa fie optima dpdv calitativ, al continutului, acuratetei si vitezei de
transmitere.
Sistemul informational contabil in gestiunea firmei
Cresterea eficientei manageriale este conditionata de un sistem informational coerent si flexibil,
articulat si proiectat pentru satisfacerea din mai multe criterii necesarul de informatii la nivelul tuturor
functiilor intreprinderii.
Ca si componenta a sistemului informational al firmei, sistemul informational contabil intervine
cu mijloace si tehnici specifice de reflectare fidela a procesului economic, pe toate stadiile circuitului
economic. In literatura de specialitate, se apreciaza ca 80% din informatiile la nivelul intreprinderii sunt
economice, din care 50% sunt contabile. Informatiile contabilitatii sunt deci esentiale in demersul
metodologic al analizei economico-financiare.
Sistemul informational contabil cuprinde urmatoarele elemente:
1. Fondul de informatii, pe baza caruia se realizeaza planificarea, organizarea si controlul
activitatii economice. Informatia contabila vizeaza datele financiar contabile referitor la starea si
miscarea elementelor patrimoniale si indicatorii economico-financiari privind resursele utilizate de
intreprindere si rezultatele obtinute.
2. Metodele si procedeele de prelucrare a datelor, in vederea obtinerii informatiei si
indicatorilor economico-financiari
3. Circuitele informationale realizate intre emitatorul si destinatarul datelor, prin situatiile
financiar contabile
Prin perfectionarea continua a metodelor si instrumentelor de lucru, contabilitatea se inscrie ca
instrument de gestiune, de comunicare si de informare privind situatia patrimoniului firmei si rezultatele
acesteia, cu rol determinant in elaborarea previziunilor care vizeaza imbunatatirea performantei firmei.
Acestea sunt posibile prin exercitarea functiilor contabilitatii:
1. Functia de culegere si inregistrare a informatiilor ce reflecta capacitatea contabilitatii de a
reflecta procesele si fenomenele economice, exprimabile valorii in toate fazele procesului de productie
2. Functia de informare vizeaza comunicarea informatiilor catre utilizatorii interesati de
cunoasterea situatiei patrimoniale a firmei
3. Functia de control permite utilizatorului sa mentina un contact permanent cu starea
gestiunii si modul de pastrare a valorilor materiale si banesti ale firmei, la un moment dat.
4. Functia previzionala se refera la faptul ca informatiile contabilitatii satisfac prin exactitatea
si periodicitatea lor, cerintele informationale ale elaborarii diagnosticului si ofera posibilitatea anticiparii
tendintelor de evolutie a principalilor indicatori economico-financiari.
Curs nr. 2
Contabilitatea financiara componenta fundamentala a sistemului inf contabil

Principala caracteristica a contabilitatii financiare vizeaza faptul ca aceasta inregistreaza toate
operatiunile care au loc in cursul exercitiului financiar si care vizeaza patrimoniul intreprinderii. Totodata
contabilitatea financiara contribuie la determinarea rezultatului financiar siprezinta reflectarea situatiei
patrimoniale sub forma documentelor contabile de sinteza (balanta de verificare si bilantul). Obiecivul
central al contabilitatii financiare consta in furnizarea documentelor de sinteza, de natura sa evidentieze
o imagine clara asupra patrimoniului intrprinderii asupra situatiei sale financiare si asupra rezultatului
activitatii acesteia. Pentru alinierea la standardele mondiale se impune pe baza unor principii definite
succint in regulamentul privind aplicarea legii contabilitatii.

Aceste princpii sunt urmatoarele:

- principiul prudentei sa refera la faptul ca stabilirea la sfarsitul anului a unui patrimoniu real
care poate fi verificat la pretul de piatala momentul respectiv se face indiferent de preturile cu care
elementele patrimoniale figureaza in contabilitate.

- principiul permanentei metodelor - coerenta si compatibilitatea informatiilor contabile
presupun continuitate in aplicarea regulilor si procedurilor contabile de evaluare a patrimoniului precum
si prezentarea acestora in documente contabile de sinteza.

- principiul contiuitatii activitatii presupune faptul ca activitatea unei intreprinderi este urmarita
in acceptiunea de contiunitate in sensul ca unitatea patrimoniala isi continua activ in mod normal intr un
viitor previzil fara a exista posibilitatea de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii sale. n
coonsecinta evaluarea elementelor patrimoniale se face intr o perspectiva contiuna a activitatii
intreprinderii iar in ipoteza intreruperii activitatii acesteia in timpul anului financiar printr-o decizie de
lichidare atunci continuitatea exploatarii se intrerupe la data consemnata in documente si in continuare
se intocmesc documentele contabille de sinteza corespunzatoare acestei situatii.

- principiul indepententei exercitiului - delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor a .......pe
masura angajarii acestora si trecerea lor la rezultatul exercitiului la care se refera. Pe parcursul
exercitiului financiar efectele tranzactiilor si a altor activ economice sunt luate in calcul in momentul in
care acestea se produc si nu in momentul incasarii sau decontarii. Ca urmare a respecaterii acestui
principiu se poate spune despre cont financiara ca este o contabilitae de angajament.

- principiul intagibilitatii bilantului de deschidere - se refera la faptu lca bilantul de descidere a
unui nou exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantu lde inchidere al exer anterior.

- principiul necomensarii - presupune faptul ca nu se admite compensare intre leemntele de
activ si clee de pasiv alebilantului sau altfel ssups nu se admie compensare intre posturile de chiluieli si
cele de venituri ale contului de profit si pierdere. In acest fel exista posibilitatea de a aprecia rezulatele
fiecarei operatiuni economice fiind interzis transferul profitului de la o actiune la alta. Respectarea
ansamblului de 6 principii ale ansamblul....

Datele furnizate de contabilitatea financiara n doar ofera i=o imagine globaal asupra
intreprinderii ci servesc ca baza de previzuiune pentru aprecierea situatiei financiare viitoare a
intreprinderii. Informmatiile contabilitati financiare trebuie sa fie pertiniar efectel deciziilor adoptate in
urma interperetarii si analizarii acestor inf trebuie sa fie superioare costului aferent obtierii infirmatiilor
respective. Caracterul sintetic al inf contabile este complletat de omogenitateaacestora, omogenitate
care deiva din ormalizarea contabilitatii in sesnul ca se bazeaza pe o tehonlogie si pereguli ocmune si
redacteaza documente de sinteza care au aceeasi forma de prezentare pt toate intreprinderile. In acest
fe lse pot studia evolutii ale financiare semnificative ale intreprinderii pe de o parte si pe de alta parte
se poate face analiza comparativa pe grupe de intreprinderi. Inf furnizate de contabilitatea financiara
sunt verificate la nivelul gestiunii intreprinderii

- dezvoltarea intreprinderii peermen mediu respectiv procesul investitional si arbritrajul intre
sursele de finantare (gasirea unei proportii optime intre capitalul propriu si cel imprumutat in functie de
specificul fiecarei intreprinderi.

- probleme strategice care vizeaza interpretarea documentelo de sinteza ale contabilitatii in
vederea elaborarii diagnosticului general al acesteia si evaluarii acesteia.

Ca urmare a faptului ca inf furnizate de contabilitatea financiara se adreseaza in special
utilizatorilor ext intreprinderii s-a impus dezvoltarea cdele de- a doua componente a sistemului inf
contabil componenta care vizeaza furnizarea de inf necesare adoptarii deciziilor legate de gestiunea
interna a intreprinderii aceasta componenta fiind contailitatea de gestiune (manageriala).
Contabilitatea de gestiune si rolul sau in procesul inf al firmei

Contabilitatea de gestiune furnizeaza inf utlizatorilor intern ini scopul adoptarii deciziilor
planificarii si controlului. Spre deosebire de contabilitatea financiara care s aadreseaza utilizatorilor
externi swi ale carei infirmatii au in vedere inntreaga organizatie contabilitatea de gestiune vizeaza
componentele organizatiei (produsele sau finctiile sale) in conformitate cu cerintele utilizatorilor.
Implicare informatiilor transmise in tim util cu privirela ocnsumul intrepirnderii si la rezuilatele
inregistrate pe sect de activitate pe functii ale intreprinderii sau pe produse si servicii confera sistemul
informational al contabil de gestiune urm caract distincte

- adaptabilitateala mediu concretizata inrestructurarea informatiilor la eventualele mutatii
inregistrate in activitatea intreprinderii

- dinamica reflectata prin viteza de adaptare a informatiilor la nevoile utilizatorilor

Principalele obiective ale contabilitatii de gestiune sunt urmatoare

cunoasterea costurilor produselor fabricate a lucrarilor executate sau serviciilor prestate in
scopul renntarii la produslee mai putin rentabile si intorducerii in fabricatie de producse noi

este un obbiectiv strategic care see refera la explicarea rezultatelor analitice pe baza calculului
costurilor si prin realizarea.......... intern de gestiune

previzionarea costurilor si veniturilor prin intocmirea bugetelor pe tipuri de activitati. Acest
obiectiv fundamenteaza luarea deciziilor de optimizare a consumului in raport cu rezultatele

se refera la cunoasterea conditiilor interne dee exploatare prin previzionarea costurilor in scopul
identificarii centrelor de responsabilitate care sun eficiente si totodata in scopul analizai comparative a
consumurilor pe functii in raport cu valorile previzionate

5. furnizarea inf in scopul determinarii bazei de evaluare a unor leemnte patrimoniale
evidentiate in contabilitatea financiare.

Notiuni de baza ale contabilitatii

Definitie

Bilantul contabil - procedeu de lucru specific contabilitatii prin intermedil caruia se preZinta
activul (mijloacele) si pasivul (resursele) de care unitatea patrimoniala dispune acestea fiin exprimate
sub forma baneasca. Daca situati situatia unitatii patrimoniale la un moment datt poate fi cunoscuta
prin intermediul bilantului miscarile de valori s ischimbarile in rporturile economico-juridice care
afecteaza entitatea patrimoniala pot fi imaginate ca o succesiune de bilanturi prin care patrimoniul
reflectat civic ramane intr-un echilibru permanent. Structuraa bilantului poate fi privita din doua puncte
de vedere:

1 In acceptiune economica, activul evidentiaza modul de utilizare a capitalului in timp ce pasivul
modul de procurarea a acestuia

2 In acceptiune juridica activul cuprinde bunurile economice reale si creantele intreprinderii in
timp ce pasivul cuprinde datoriile si capitalurile proprii ale unitatii patrimoniale. Altfel spus bilantul
unitatii patrimoniale este un talbou care cupriunde in forma sintetica si in expresie valorica mijloacele
econoomice patrimoniale sursele e constituire a acestora si rezultatul unitatii patrimoniale la un
moment dat. Importanta bilantului ca document de sinteza al contabilitatii deriva din functiile pe care
acesta le indeplineste.

1. Functia de generalizare a datelor contabilitatii
2. Functia de cunoastere a evolutiei activitatii economico- financiare a unitatii patrimoniale
3. Functia previzionara

1. - se refera la faqptul ca bilantul grupeaza datele dispersate cuprinse in contabilitate dupa
criterii bine stabilite intr-un numar restrans de indicatori in masura sa ofere o imagine de ansamblu
asupra situatiei economico-financiare a intreprinderii.
2. - se refera la faptul ca pornind de la bilant se actualizeaza periodic informatiile cu privire la
gradul de realizare a indicatorilor proiectati la nivelul intre[prinderii si arezultatelor acesteia, se
identifica totodata noi rezerve si se stabilesc masuri de eficientizare a activitatii patrimoniale. Adunarea
generala a actionarilor, consiliul de administratie si managerul unitatii patriomniale analizeaza perioduc
situatia economico-financiara a acesteia pe baza bilantului si anexelor la bilant precum si raportului de
gestiune.
3. - se refera la faptul ca bilantul ofera posibilitate orientatii activitatii viitoare a unitatii
patrimoniale. In acest sciop se intocmeste bugetul de venituri si cheltuieli pentru perioada urmatoare
pornind de la situatia patrimoniala si situatia rezultatelor din perioada de referinta. Principalele teorii cu
privire la bilant sunt teoria bilantului patrimonial si respectiv teoria bilantului functional.

Conform teorieie bilantului patrimonial (financiar) reprezinta situatia definitiva a unei entitati in
activ fiind cuprinse realitatile patrimoiale , in timp ce pasivul cuprinde creditorii si capitalul entitatii.


















Structura bilantului finantciar este urmatoarea

Blant functional
Activ Pasiv
Activ imobilizat brut finantare stabila
Activ circulant de axploatare Datorii de axploatare
Activ in afara exploatarii datorii in afara exploatarii
Disponibilitati Trezorerie negative

Active imobilizate - valorile si bunurile cu durata de utilizare mai mare de 1 an si care nu see
consuma de la prima utilizare.

Sunt trei categori de active de imobilizare
- corporale
- necorporale
- financiare

Activele necorporale se refera la licente brevete marci comerciale, cheltuieli de dezvoltare a
untatii patrimoniale.
-Imobilizarile corporale numite si active fixe reprezinta bunuri materiale folosite de
intreprindere in procesul productiv. (terenuri, constructii)

-imobilizarile financiare reprezinta sume de bani investite de intreprindere pe termen lung subb
forma de titluri de participare si dcreante in scopul obtinerii de venituri pe termen lung sub forma de
dividende si dobanzi. Sunt incluse in categoria imobilizarilor financiare actiunile si imprimuturile
acordate pe termen lung.

Activ bilant patrimonial (financiar) pasiv
Imobilizari necorporale Capital social
Imobilizari corporale Rezerve
Imobilizari financiare >1an Suventii
Creante >1an Provizioane >an
Creante Rezultatul exercitiului
Imobilizari financiare <1an Datorii pe termen lung
Stocuri Datorii pe termen scurt
Valori realizabile pe termen
scurt (creante
Furnizori
Valori disponibile Datorii fiscale
Datorii sociale
Datorii fata de salariati
Provizioane <1an
Activele circulante - reprezinta bunuri si valori care participa la un singur ciclu economicfiind
detinute de unitatea patrimoniala pe termen scurt. <1an
Activele circulante sunt folosite in activitatea curenta a intreprinderii. Acestea sunt structurate
astfel: stocuri, creante , investitii pe termen scurt.
Pe langa materiile si consumabile in categoria stocuri se includ si produse in curs de executie si
marfurile achizitionate de intreprindere in scopul revanzarii lor si deasemenea avansurile pentru
cumpararea stocurilor.
Creantele - valori economice avansate temporar de intreprindere catre alte persoane juridice
sau fizice pentru care intreprinderea urmeaza sa primeasca un echivalent valoric sub forma de bani sau
serviciu. Postul bilantier-creante refleca datoriile asupra carora intreprinderea are drepturi. Principalele
categ de creante sunt:
- creante comerciale - fata de clienti
- creante in cardul grupului
- creante din interese de participare (rezulta din relatiile societatii comerciale cu alte sociateti la
care aceasta aceasta detine titluri de participatie)
- creante privind capitalul subscris si nevarsat sunt generat de subscrierile de capital efectuate si
nedepuse.

Investiile pe termen scur care reprezinte sumele investite de unitatea patrimoniaal pentru
obtinerea de castiguri pe termen scurt.
Casa si conturile la banci vizeaza valorile sub forma de bani aflate fie in casa fie in conturile pe
care intreprinderea le are deschise la banci.
Metoda contabilitatii presupune parcurgerea a trei trepte succesive.
Prima treapta -

Treapta a doua contul si inregistrarea dubla

Treapta a treea calcule de sinteza alle contabilitatii

Prima treapta are ca pucnt de plecare echilibrul valorii existent la nivelul patrimoniului
intreprinderii redat sintetic prin ecuatia mijloace=resurse.

Aplicatie
Se considera situatia aconomico juridica a unei intreprinderi redata in urmatorul bilant initial:

Activ Pasiv
N
r crt
Denumirea
elementului
Su
ma
N
r crt
Denumirea
elementului
S
uma
1 alte imobilizari
necorporale
10
000
1 Capital social
subscris varsat
8
00000
2 constructii 30
0000
2 Rezerve 9
5000
3 Instalatii tehnice,
mijloace de transport,animale
si plantatii
70
0000
3 Rezultatul
reportat
6
2000
4 Materii prime 50
000
4 Provizioane 2
0000
5 Materiale
consumabile
15
000
5 Amortizarea
imobilizarilor corporale
1
00000
6 Produse finite 60
000
6 Furnizori 7
0000
7 Clienti 40
000
7 Creditori diversi 1
5000
8 Conturi la banci 35
000
8 Credite bancare
pe termen scurt
5
0000
9 Casa in lei 17
00

1
0
Avansuri trezorerie 30
0

TOTAL 12
12000
TOTAL 1
212000

In cursul ex financiar se inregistraza urmatoarele operatiuni
1. Conform extrasului de sont se incaseaza in contul societatii deschis la banca suma de 25000
RON primita de la clienti.
Analiza operatiunii
In urma acesei operatiuni sporeste postul de activ, conturi la banci in lei cu suma de 25000 RON,
in timp ce postul de activ clienti inregistreaza o reducerede 25000 RON (se diminueaza obligatiile
clientilor fata de unitatea patrimoniala cu 25000 RON. Dupa inregistrarea operatiunii 1 bilantul se
prezinta astfel:


Bilant dupa operatiunea 1:

Activ Pasiv
Nrcrt
Denumirea
elementului de activ
Suma
Nr
crt
Denumire
a elementului
Suma
1
alte imobilizari
necorporale
10000 1
Capital
social subscris
varsat
800000
2 constructii 300000 2 Rezerve 95000
3
Instalatii
tehnice, mijloace de
transport,animale si
plantatii
700000 3
Rezultatul
reportat
62000
4 Materii prime 50000 4
Provizioan
e
20000
5
Materiale
consumabile
15000 5
Amortizar
ea imobilizarilor
corporale
100000
6 Produse finite 60000 6 Furnizori 70000
7 Clienti 15000 7
Creditori
diversi
15000
8
Conturi la
banci
60000 8
Credite
bancare pe termen
scurt
50000
9 Casa in lei 1700
10
Avansuri
trezorerie
300
TOTAL 1212000 TOTAL 1212000

Operatiunea 1 reprezinta operatiune generatorare de ..in activ (daca un element de activ
sporeste 7 si pasivul ramane constant 8 atunci un alt element de activ se reduce cu aceeasi suma).
Relatia de echilibru bilantier este

A+X-X=Pasiv

Operatiunea 2 Conform hotararii adunarii generale a actionarilor societatea inregistreaza
incorporarea la rezerve a rezultatului reportat in suma de 62000 RON.

Analiza operatiunii:
In urma operatinuii 2 postul de pasiv rezerve crestee cu suma de 62000 RON concomitent cu
reducerea postului de pasiv 3 rezultat reportat tot cu 62000 RON.


Operatiunea 3 Societatea inregistreaza achizitia de materii prime de la furnizori in valoare de
200000 RON conform facturii.
Analiza opertiunii. In urma opertiunii 3 se constata majorarea valorica a postului 4 cu 200000
RON in timp ce postul de pasiv 6 inregistreaza o majorare de 200000 RON (cresc datoriile intreprinderii
fata de furnizori). Dupa operatiunea 3 bilantul devine:

Activ Pasiv
N
r crt
Denumirea
elementului de activ
Su
ma
N
r crt
Denumirea
elementului
S
uma
1 alte imobilizari
necorporale
10
000
1 Capital social
subscris varsat
8
00000
2 constructii 30
0000
2 Rezerve 9
5000
3 Instalatii tehnice,
mijloace de transport,animale
si plantatii
70
0000
3 Rezultatul
reportat
6
2000
4 Materii prime 25
000
4 Provizioane 2
0000
5 Materiale
consumabile
15
000
5 Amortizarea
imobilizarilor corporale
1
00000
6 Produse finite 60
000
6 Furnizori 2
70000
7 Clienti 15
000
7 Creditori diversi 1
5000
8 Conturi la banci 60
000
8 Credite bancare
pe termen scurt
5
0000
9 Casa in lei 17
00

1
0
Avansuri trezorerie 30
0

TOTAL 12
12000
TOTAL 1
212000

Operatiunea 3 se numaste operatiune generatoare de miscari opuse de sporire.
Daca un element de activ sporeste si nu se mai modifica nici un alt element de activ atunci un
element de pasiv sporeste in egala masura.
Operatiunea 4 Conform extrasului de cont societatea achita partial obligatia fata de un furnizor
in valoare de 50000 RON.
Analiza operatiunii
In urma operatiunii 4 scade valoarea postului de activ 8 cu 50000 RON in timp ce olbigatia fata
de furnizori pozitia 6 se reduce tot cu 50000 RON. bilantul dupa operatiunea 4 se prezinta astfel:

Activ Pasiv
N
r crt
Denumirea
elementului de activ
Su
ma
N
r crt
Denumirea
elementului
S
uma
1 alte imobilizari
necorporale
10
000
1 Capital social
subscris varsat
8
00000
2 constructii 30
0000
2 Rezerve 9
5000
3 Instalatii tehnice,
mijloace de transport,animale
si plantatii
70
0000
3 Rezultatul
reportat
6
2000
4 Materii prime 50
000
4 Provizioane 2
0000
5 Materiale
consumabile
15
000
5 Amortizarea
imobilizarilor corporale
1
00000
6 Produse finite 60
000
6 Furnizori 2
20000
7 Clienti 15
000
7 Creditori diversi 1
5000
8 Conturi la banci 10
000
8 Credite bancare
pe termen scurt
5
0000
9 Casa in lei 17
00

1
0
Avansuri trezorerie 30
0

TOTAL 12
12000
TOTAL 1
212000

OBS In urma operatiunii 2 postul de activ 8 este asociat sumei de 60000 RON. In urma acestei
operatiuni valoarea postului 8 se reduce cu 50000 RON.
In urma operatiunii 3 postul de pasiv furnizori avea suma de 270000 RON si prin achitarea de
50000 RON valoarea acesteia devine 220000 RON.
Operatiunea 4 este o operatiune de miscari opuse de reducere.
Curs nr. 3
Costurile, venitul si profitul, concepte explicative in contabilitate
In scopul obtinerii si comercializarii de bunuri si servicii intreprinderea consuma materii prime,
materiale, energie, apa, plateste salarii si contributii sociale, toate aceste cheltuieli fiind consemnate in
functie de natura lor in documente justificative. Acest aspect este impus de normele contabile aflate in
vigoare.
Pentru nevoile privind gestiunea interna a intreprinderii, cheltuilelie legate de diferitele niveluri
de organizare si desfasurare a activitatii economice trebuie grupate a.i. sa se obtina costurile produselor
sau serviciilor realizate, pe de o parte, si pe de alta parte, costurile unor activitati care nu se
concretizeaza in bunuri si servicii realizate la nivelul intreprinderii.
In acest scop, la nivelul intreprinderii functioneaza un compartiment distinct, numit
Contabilitate de gestiune, care se ocupa cu determinarea costurilor, cu urmarirea evolutiei acestora, cu
calculul rentabilitatii produselor sau activitatilor. In acceptiunea economica, costul=suma cheltuielilor
efectuate pentru obtinerea unui bun, serviciu sau lucrare sau pentru desfasurarea unei activitati
economice.
In procesul productiv, factorii de productie se consuma, se transforma, isi schimba forma fizica
sau utilitatea initiala, devenind bunuri, servicii sau prestatii cu alte destinatii.
Consumarea in cadrul unitatii patrimoniale (intreprinderii) a acestor valori, intr-o anumita
perioada de timp, poarta numele de consumatiune de valori. In functie de factorii care genereaza
consumatiunile de valori, acestea pot fi clasificate in urmatoarele categorii:
Consumatiuni de valori productive
Consumatiuni de valori neutre
Consumatiuni de valori cu caracter special
Pentru calcularea costurilor prezinta interes cele productive pt ca doar acestea sunt necesare in
procesul de creare de noi produse si in procesul de prestare de servicii. Cheltuielile de productie sunt
asimilate acelor consumatiuni de valori care afecteaza in mod direct un produs, un serviciu sau o lucrare
executata.
Orice consum de munca vie si materializata in urma carora elementele consumate isi schimba
forma fizica, precum si utilitatea initiala se numeste cheltuiala. In timp ce notiunea de cost evidentiaza
un consum de factori de productie, cheltuielile reprezinta plati/transferuri de numerar sau disponibilitati
efectuate in vederea unei aprovizionari sau pentru stingerea unor obligatii in raport cu tertii.
Notiunea de cost reprezinta pentru decizia de gestiune indicatorul cel mai sintetic al eficacitatii
cu care intreprinderea isi consuma si isi combina factorii de productie, in vederea participarii la viata
economica intr-un regim de concurenta acerba pe piata. In literatura economica sunt consemnate mai
multe criterii de repartizare a cheltuielilor de productie:
Dupa continutul economic, cheltuielile de productie pot fi: materiale si salariale.
Dupa omogenitatea continutului lor, pot fi : simple si complexe. Cele simple se caracterizeaza
printr-un continut omogen format dintr-un singur element de cheltuiala. Cele complexe prezinta
caracter eterogen, fiind formate din mai multe elemente simple.
In functie de importanta in cadrul procesului de productie si de legatura cu procesul tehnologic,
se disting cheltuieli de baza si de regim/deservire. Spre deosebire de cele de regim, cele de baza au
legatura nemijlocita cu procesul productiv.
Dupa modul de includere in costul obiectelor de calculatie pe care le-au generat-cheltuieli
directe si indirecte. Cele directe se identifica pe un anumit obiect de calculatie, fiind incluse direct in
costuri. Comparativ cu acestea, cele indirecte nu se pot identifica pe un anumit obiect de calculatie in
momentul efectuarii lor si de aceea imputarea asupra costurilor se face pe baza unor criterii
conventionale.
Dupa comportamentul fata de volumul productiei, se deosebesc cheltuieli variabile si fixe. Cele
variabile se modifica odata cu modificarea volumului productiei, in timp ce cele fixe raman constante
indiferent de volumul productiei.
Dupa scopul urmarit, deosebim 3 categorii de cheltuieli: de exploatare, financiare si
exceptionale. Cele de exploatare se refera la activitatea curenta a intreprinderii, in timp ce cheltuielile
financiare se refera la aspectele de natura financiara care intervin in cursul desfasurarii activitatii
productive, iar cheltuielile exceptionale se refera la operatiuni cu caracter extraordinar care survin in
cadrul activitatii intreprinderii.

Criterii de clasificare a costurilor:
Dupa continutul consumurilor care se reflecta in cost, se disting: costuri complete si partiale.
Costurile complete se obtin prin incorporarea ansamblului de cheltuieli atat fixe, cat si variabile.
Cheltuieli ocazionate de obtinere a produselor sau serviciilor care rezulta in urma activitatii
intreprinderii. Costurile complete sunt analizate in literatura de specialitate in functie de modul in care
sunt grupate cheltuielile financiare, pe doua categorii: costuri complete traditionale care reflecta
cheltuielile din contabilitatea financiara, cheltuieli incorporate in costuri, fara nicio modificare. Costuri
complete economice care reflecta in mod fidel realitatea economica ca urmare a faptului ca sunt
incorporate cheltuielile cuprinse in contabilitatea financiara, numai dupa retratarea lor.
Costurile partiale reprezinta incorporarea cheltuielilor partiale, ocazionate de obtinerea
produselor sau agentului economic-fiind vorba despre cheltuielipartiale inregistrate in doua versiuni:
costuri variabile si costuri directe.
Dupa momentul calcularii si scopul determinariii lor, se identifica costuri reale si costuri
prestabilite. Costurile reale (istorice/efective) se determina la sfarsitul perioadei de gestiune. Costurile
prestabilite/de referinta se determina la inceputul perioadei de gestiune, pe baza unor estimari.
Dupa ciclul de exploatare, costurile pot fi: de achizitie, de prelucrare si de distributie. Costurile
de achizitie cuprind acele cheltuieli efectuate pentru prelucrarea si stocarea bunului respectiv. Costurile
de prelucrare cuprind acele cheltuieli ocazionale, de obtinere a produselor finite la unitati productive.
Costurile de distributie insumeaza cheltuielile ocazionate de desfacerea produselor obtinute sau de
desfacerea marfurilor cumparate in scopul de a fi ulterior revandute.
Dupa stadiile de fabricatie si comercializare, costurile pot fi: de productie, in afara productiei si
costuri concrete.
Dupa nivelul la care se face analiza costului: costuri unitare si totale. Cele unitare se refera la
costul pe unitatea de produs. Costul total reprezinta totalitatea cheltuielilor aferente intregii productii
fabricate intr-o perioada de gestiune.
Aplicatie:
Se cere analiza factorial a costului mediu unitar pe baza datelor cuprinse in tabelul urmator.
Indicatori Valori ale indicatorilor Abateri
prevazute efective
Cost total
(CT)
75 000 78 000 3000
Volum fizic
al produselor (q)
200 220 20
Cost mediu
unitar (CM)
375 354.55 -20.45


Calculul abaterii intre valoare efetiv realizata si cea prevazuta a indicatorului cost mediu unitar


Aspectul pozitiv al reducerii costului mediu unitar de 20,45 RON/buc este consecinta influentei
urmatorilor factori: CT si volumul productiei. CT=modificarea costului mediu sub influenta costului
total. =modificarea costului mediu sub influenta volumului fizic al produselor. Determinarea
influentei separate exercitate de fiecare factor se face folosing metoda substitutiei in lant.
CT=


Observatie:
la substitutia lui CT, factorul q apare cu indicele 0 ca urmare a faptului ca nu a fost substituit.
Factorul care se substituie CT apare cu indicele 1, respectiv 0.
Cresterea costului total cu 3000 RON, din tabel are ca efect majorarea costului mediu unitar cu
15 RON/buc, cand volumul de productie ramane constant (q=200 bucati).
Factorul CT fiind substituit anterior apare peste tot cu indicele 1.


Cresterea volumului productiei cu 20 buc fata de nivelul prevazut determina reducerea costului
mediu cu 35.45 RON/buc ( in conditiile in care costul total este constant.
Prin cumularea efectelor celor 2 factori de influenta asupra costului mediu unitar se obtine
urmatorul rezultat.
CT+=-20.45=
Principalele cai de scadere a costului mediu: scade costul total (volumul productiei este
constant. Acelasi volum al productiei se obtine cu costuri mai mici) sau creste volumul fizic al productiei
(costul total ramane constant. Cu acelasi cost total se obtine cu volum de productie mai mare).

Seminar 3
Aplicatie: analiza factoriala a productivitatii medii a muncii pe baza datelor din tabelul urmator.
Indicatori Valori ale indicatorilor Abateri
prevazute efective
Valoarea
productiei Q (RON)
250 000 275 000 25000
Nr. salariati
N
250 200 -50
Productivitat
ea medie a muncii
W (RON/salariat)
1000 1375 375


Aspectul pozitiv al cresterii productivitatii medii pe salariat cu 375 RON fata ne nivelul prevazut
este consecinta influentei urmatorilor factori: valoarea productiei si numarul de salariati.



Cresterea valorii productiei cu 25000 RON din tabel are ca efect cresterea productivitatii medii a
muncii cu 100 RON/salariat


Reducerea numarului de salariati cu 50 fata de nivelul prevazut genereaza un spor de
productivitate de 275 RON/salariat.

Modalitatile de crestere a productivitatii medii a muncii sunt: cresterea valorii productiei, in
conditiile mentinerii constante a numarului de salariati sau reducerea numarului de salariati, in conditiile
in care valoarea productiei este mentinuta constant.
Curs nr. 4
Conform legii contabilitatii, informatia costurilor este organizata intr-un circuit separat de
contabilitate financiara, numit Contabilitate de gestiune.
Costul de productie al unui bun include costul de achizitie pentru materiile prime si materialele
consumate, cheltuielile directe de productie si cota de cheltuieli indirecte, aceasta fiind determinata
rational ca fiind legata de fabricatia produsului respectiv.
Cheltuielile general administrative, de desfacere si cheltuielile financiare, cu exceptia dobanzilor
aferente pentru creditele contractate pentru productia cu ciclu lung de fabricatie nu se includ in costuri.
Daca la costul de productie se adauga cheltuielile generale administrative si cele de desfacere,
se obtine costul complet al produsului. Rezulta ca notiunea de cost este asociata proceselor productive
si reflecta consumul si alte cheltuieli de productie.
Principalele criterii dupa care se diferentiaza cheltuielile de productie:
-dupa continutul economic: cheltuieli materiale si salariale
-dupa structura lor: simple si complexe
-dupa importanta in procesul productiv si legatura lor cu procesul tehnologic: cheltuieli de baza
(care au legatura nemijlocita cu procesul productiv) si cheltuieli de regie (de deservire).
-dupa modul de repartizare si includere in costul obiectului de calculatie care le-a generat:
cheltuieli de productie directe (identificate pe un anumit obiect de calculatie), cheltuieli indirecte (nu se
identifica asupra unui obiect de calculatie, imputarea asupra costurilor se face pe criterii conventionale)
-dupa comportamentul fata de volumul productiei: cheltuieli fixe (constante in raport cu
volumul productiei) si variabile (se modifica cu variatia volumului de productie).
-dupa modul de participare la crearea de noi valori: cheltuieli productive (eficiente) si
neproductive (ineficiente).
-dupa scopul urmarit: cheltuieli de exploatare, financiare si exceptionale (daca se ia in calcul
natura lor)
-dupa destinatie: directe, indirecte, de desfacere si cheltuieli generale de administratie.
In timp ce cheltuielile de exploatare vizeaza activitatea curenta, normala a firmei, cheltuielile
exceptionale (extraordinare) nu se refera la activitatea normala a firmei, vizand operatii de capital sau
gestiune.
Cheltuielile directe includ materii prime si materiale directe, salariile personalului direct
productiv si contributia la asigurarile si protectia sociala.
Cheltuielile indirecte (comune ale sectiei) sunt legate de intretinerea si functionarea utilajelor si
includ totodata si cheltuielile generale ale sectiei.
Cheltuielile de desfacere sunt legate de activitatea de vanzare a produselor fabricate .
-dupa modul de includere in posturile de productie: cheltuieli incorporabile si neincorporabile in
costuri.
Nomenclatorul actual de cheltuieli include urmatoarele categorii:
A. {-materii prime si materiae consumabile
-deseuri recuperabile
-amortizarea imobilizarilor
-alte cheltuieli materiale
}=total cheltuieli materiale
B.
{- Remunerari ....
-contributia societatii la Asigurarile Sociale
-contributia unitatii la Asigurarile de Sanatate
-.... la fonduri de somaj
-alte cheltuieli cu munca vie} = total cheltuieli cu munca vie
Daca la totalul cheltuielilor materiale si celor cu munca vie se adauga impozitele, taxele si alte
cheltuieli prevazute de lege, se obtine totalul cheltuielilor firmei.
Costurile complete = ansamblul cheltuielilor legate de obiectul de calcul, in timp ce costurile
partiale cuprind costuri variabile si costuri directe.
In functie de momentul determinarii costurilor, acestea pot fi costuri reale (calculate la sfarsitul
perioadei de gestiune; se mai numesc si costuri efective/istorice) si costuri prestabilite (determinate la
inceputul perioadei de gestiune pe baza unor estimari, se mai numesc costuri de referinta).
In functie de fazele ciclului de exploatare, deosebim costuri de achizitie, de prelucrare si de
comercializare. Costurile de achizitie se refera la ansamblul cheltuielilor, ocazionate de prelucrarea si
stocarea bunurilor respective. Costurile de prelucrare se refera la cheltuielile efectuate in scopul
obtinerii produselor finite. Costurile de comercializare=suma cheltuielilor ocazionate de distributia
produselor finite ale firmei.
In functie de nivelul analizei costurilor deosebim costuri unitare si globale. Costuri
unitare=costuri directe si indirecte pt realizarea unei unitati de produs. Costuri globale=vizeaza suma
cheltuielilor aferente intregii productii realizate.
Dupa dependenta de volumul productiei deosebim costuri medii si marginale. Costuri
medii=cheltuieli aferente unei unitati de produs. Costuri marginale=spor de cheltuieli efectuate pentru
obtinerea unei unitati suplimentare de produs.
In functie de contributia la costul general, deosebim costuri pertinente si indiferente. Costuri
pertinente=costuri viitoare asupra carora firma are posibilitatea sa actioneze. Costurile
indiferente=costuri trecute asupra carora nu se mai poate actiona in scopul fundamentarii unor decizii
viitoare.
Principii de calculare a costurilor
In vederea determinarii cat mai exacte a costului de productie se urmareste respectarea
urmatoarei metodologii:
Determinarea obiectului de calculatie a costului
Alegerea metodei de calculatie
Organizarea calculatiei contabile in concordanta cu calculatia previzionala si cea statistica
Determinarea indicatorilor economico-financiari care fac obiectul calculatiei costurilor pe tipul
de activitati
Delimitarea in spatiu sau pe centre de cheltuieli a datelor si informatiilor folosite ca baza in
analiza costurilor
Principiile calculatiei costurilor:
Delimitarea in timp a cheltuielilor de productie-presupune excluderea din costuri a cheltuielilor
apartinand altor perioade de gestiuni. Conform acestui principiu, cheltuielile se grupeaza pe 3 momente:
anticipate, curente si preliminare.
Separarea cheltuielilor de productie de consumatiuni neutre, accidentale si cu caracter special
(principiul separarii costurilor). Conform acestuia, consumatiunile de valori aparute accidental nu
trebuie imputate produsului, fiind excluse din categoria cheltuielilor de productie, la fel ca si
consumatiunile neutre si cele cu caracter accidental. Se poate vorbi de o localizare a cheltuielor in spatiu
sau pe activitati generatoare de costuri, pe sectoare si ... de activitati (de baza si auxiliare).
Principiul delimitarii cheltuielilor pe produs presupunand individualizarea cheltuielilor pe ... pe
care le-a generalizat a.i. cheltuielile directe sa imputa produsului in momentul efectuarii lor, in timp ce
cheltuielile indirecte sa imputa acestuia prin procedee specifice.
Principiul delimitarii cheltuielilor privind productia finita de cheltuielile privind productia in curs
de executie. Daca se subevalueaza productia in curs de executie, aceasta produce o crestere artificiala a
costului produselor finite, ceea ce diminueaza profitul firmei. Daca se supraevalueaza productia
neterminata, costul produselor finite scade si apare o crestere artificiala a profitului.

Identificarea si repartizarea cheltuielilor

In acest scop, contabilitatea de gestiune foloseste urmatoarele procedee:
Procedee de determinare si delimitare a costurilor pe purtatori si pe sectoare
Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte
Procedee de delimitare a cheltuielilor invariabile si fixe
Procedee de evaluare si calculare a costurilor privind productia de fabricatie interdependenta
Procedee de determinare a costurilor pe unitatea de produs
Procedeul punctelor extreme (minim si maxim) = cel mai cunoscut procedeu de separare a
cheltuielilor de productie in cheltuieli variabile si fixe. Acesta presupune parcurgerea succesiva a
urmatoarelor etape de calcul:
Determinarea costurilor variabile unitare ca raport intre variatia cheltuielilor intre punctul
maxim si cel minim si variatia productiei in cele doua puncte extreme.
Cheltuieli variabile unitare
CHVU=


Determinarea cheltuielilor variabile aferente unei cantitati in punctul maxim, respectiv minim,
prin inmultirea cheltuielilor variabile unitare cu volumul productiei.
CHvmax=CHvu*Qmax
CHvmin=CHvu*Qmin
Determinarea cheltuielilor fixe ca diferenta intre cheltuielile totale aferente unei cantitati in
punctul maxim si cheltuielile variabile corespunzatoare (la fel si pt volumul minim al productiei)
CHF=CHT(Qmax)- CHv(Qmax)
CHF=CHT(Qmin)- CHv(Qmin)
Determinarea cheltuielilor de productie standard prin inmultirea cheltuielilor variabile unitare cu
volumul productiei standard (Qs), la care se aduna cheltuielile fixe.
CHS= CHvu*Qs+CHF

Aplicatii
Se considera o unitate cu profil industrial, la care se obtin urmatoarele date:
Luna Productia
fabricata
(kg)
Cheltuieli
totale
(RON)
1 188325 3098.25
2 182250 3037.5
3 214500 3360
4 243000 3645
5 273375 3948.75
6 236925 3584.25
7 251100 3726
8 243000 3645
9 287550 4090.5
10 324000 4455
11 364500 4860
12 315900 4374

Sa se determine cheltuielile fixe aferente unui volum al productiei de 364500 kg (luna 11) si
cheltuielile de productie standard ce revin unei productii standard Qs=330000 kg, CHs=?
CHVU=

=0.01 RON/kg

CHvmax=CHvu*Qmax=3645 RON
CHvmin=CHvu*Qmin=1822.5 RON

CHF=CHT(Qmax)- CHv(Qmax)=1215 RON
CHF=CHT(Qmin)- CHv(Qmin)=1215 RON

CHS= CHvu*Qs+CHF=4515 RON
2. Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte pe purtator de costuri
a. procedeul suplimentarii (forma clasica)
b. procedeul suplimentarii (forma cifrelor relative de structura)
O societate cu profil industrial realizeaza 5 produse si prezinta urmatoarele cheltuieli:
Articole de
calculatie
Produse
A B C D E
Materii prime
x
10 20 30 25 40
Materii prime
y
5 8 7 6 4
Salarii directe 35 40 30 30 50
CAS 10.5 12 9 9 15
Fond somaj 1.75 2 1.5 1.5 2.5
Total cheltuieli
directe
62.25 82 77.5 71.5 111.5

C
GA
3
23.8
R
ON
Se cere determinarea cheltuielilor...administrative pe fiecare purtator folosind procedeul
suplimentarii forma clasica si alegand ca baza de repartizare-totalul cheltuielilor directe.
a.Procedeul suplimentarii forma clasica presupune parcurgerea etapelor:
Calculul coeficientului de suplimentare ca raport intre totalul cheltuielilor general administrative
si suma bazelor de repartizare
Ks=



Calculul cotei de cheltuieli generale de administrare pe fiecare produs aplicand Ks la baza de
repartizare
Produs Baza de repartizare
Total cheltuieli
directe
Ks Cota de cheltuieli
generale de
administrare pe
fiecare produs
A 62.25 0.8 49.8
B 82 65.6
C 77.5 62
D 71.5 57.2
E 111.5 89.2

b. Procedeul suplimentarii sub forma forma cifrelor relative de structura
fie o societate cu profil industrial ce realizeaza produsele mentionate anterior. Se cere ...cotelor
indirecte folosind procedeul suplimentarii variante cifrelor relative de structura, folosind ca baza de
repartizare totalul cheltuielilor directe.
Calculul ponderii fiecarei baze de repartizare in suma bazelor de repartizare (ponderea
cheltuielilor directe ale fiecarui produs din totalul cheltuielilor directe)


Produs Baza de repartizare
Total cheltuieli
directe
Ponderi
A 62.25 0.1538
B 82 0.2026
C 77.5 0.1915
D 71.5 0.1767
E 111.5 0.2755
Determinarea cheltuielilor indirecte ce revin fiecarui produs inmultind ponderile cu cheltuieli
generale de administratie CGA=323.8
Produs Ponderi Cheltuieli
indirecte
A 0.1538 49.800
B 0.2026 65.602
C 0.1915 62.008
D 0.1767 57.215
E 0.2755 89.207

Curs nr. 5
O unitate cu profil industrial executa intr-o luna produsele P1, P2,P5 si inregistreaza costuri
totale de 3.435.000 RON, in conditiile din tabelul urmator:
Indicatori
Valori ale indicatorilor pentru produsele
P1 P2 P3 P4 P5
Cantitate (buc) 100 200 250 300 150
Consum materie
prima (tone) 1250 1450 1000 1050 1100
Timp unitar de
prelucrare
(ore/produs) 40 42 50 30 24
Ore
utilaj/unitate de
produs 6.45 4.5 30 2.1 4.2

Sa se determine costul/unitate de produs folosind procedeul indicilor de echivalenta simpli,
calculati ca raport direct.
Sa se determine cheltuielile aferente fiecarui produs, in functie de:
Consumul de materii prime
Timpul unitar de prelucrare
Nr de ore utilaj/unitate de produs
Se va folosi ca baza de repartizare produsul P3.
Rezolvare
Determinam indicii de echivalenta pt fiecare produs, prin raportarea parametrului afferent
fiecarui produs la parametrul ales ca baza de repartizare.
Varianta 1: baza de repartizare=consum de materii prime (pt baza de repartizare produs P3
=1000 tone)
Produs
Cantitate
(buc)
Parametrul
Calcul indici de
echivalenta
P1 100 1250 1.25
P2 200 1450 1.45
P3 250 1000 1
P4 300 1050 1.05
P5 150 1100 1.1

Determinam cantitatile exprimate in unitati echivalente.
Produs
Cantitate
(buc)
Calcul
indici de
echivalenta
Calcul
cantitate in
unitati
echivalente
P1 100 1.25 125
P2 200 1.45 290
P3 250 1 250
P4 300 1.05 315
P5 150 1.1 165

Total 1145

Determinam costul unitar echivalent , raportand cheltuielile totale =3.435.000 RON la cantitatea
totala exprimata in unitati echivalente.
CUE=

3000 RON/produs
Determinam costul/unitatea de produs prin ponderarea costului unitar echivalent, CUE, cu
indicii de echivalenta
Produs
Indici de
echivalenta
Cost unitar
echivalent
Cost/unitate de produs
P1 1.25
3000
3750
P2 1.45 4350
P3 1 3000
P4 1.05 3150
P5 1.1 3300

Total 17550

Rezolvare
Sa se determine cheltuielile aferente fiecarui produs, in functie de:
Consumul de materii prime
Timpul unitar de prelucrare
Nr de ore utilaj/unitate de produs
Varianta 2?
Determinarea cheltuielilor aferente fiecarui produs prin ponderarea cantitatilor cu
costul/unitate de produs.
Produs Cantitate
Cost/unitate
de produs
Costuri
aferente
fiecarui
produs

P1 100 3750 375000

P2 200 4350 870000

P3 250
3000
750000

P4 300
3150
945000

P5 150
3300
495000


Total 3435000 costul total
Folosind ca baza de repartizare timpul unitar de prelucrare pentru produsul C.
Produs Cantitate
Parametru
= Timp
unitar de
prelucrare
Calcul
indici de
echivalenta
P1 100 40 0.8
P2 200 42 0.84
P3 250
50
1
P4 300
30
0.6
P5 150
24
0.48

Determinarea cantitatilor exprimate in unitati echivalente.
Produs Cantitate
Indici
echivalenta
Calcul cantitati
exprimate in
unitati
echivalente
P1 100 0.8 80
P2 200 0.84 168
P3 250
1
250
P4 300
0.6
180
P5 150
0.48
72

Total 750
Calculam costul unitar echivalent raportand cheltuielile totale la cantitatea totala exprimata in
unitati echivalente.
CUE=


Determinarea costului/unitate produs prin ponderarea costului unitar echivalent cu indicele
echivalent.
Determinarea cheltuielilor aferente fiecarui produs.
Produs Cantitate
Cost/unitate
produs
Calcul
cheltuieli/produs
P1 100 3664 366400
P2 200 3847.2 769440
P3 250
4580
1145000
P4 300
2748
824400
P5 150
2198.4
329760

Total 3435000
Nr de ore utilaj/unitate de produs
Varianta 3
Calculam indicii de echivalenta
Produs Cantitate
Parametru=nr
ore utilaj
Calcul ore
utilaj/unitate
produs
P1 100 6.45 0.215
P2 200 4.5 0.15
P3 250
30
1
P4 300
2.1
0.07
P5 150
4.2
0.14

Total 1.575
Determinarea cantitatilor exprimate in unitati echivalente.
Calculul costului unitar echivalent
Produs Cantitate
Indici de
echivalenta
Calcul
unitati
echivalente
P1 100 0.215 21.5
P2 200 0.15 30
P3 250
1
250
P4 300
0.07
21
P5 150
0.14
21

Total 343.5

CUE=


Determinarea costului/unitate de produs prin ponderea costului unitary echivalent cu indicia de
echivalenta
Produs
Indici de
echivalenta
Cue
Calcul
cost/unitate
produs
P1 0.215
10000
2150
P2 0.15 1500
P3
1
10000
P4
0.07
700
P5
0.14
1400

Total 15750
Cheltuielile aferente fiecarui produs
Produs Cantitate
Cost/unitate
produs
Calcul
cheltuieli/produs
P1 100 2150 215000
P2 200 1500 300000
P3 250
10000
2500000
P4 300
700
210000
P5 150
1400
210000

Total 3435000