Marius gust

56 ore 28 ore de cursrestu seminar

10 pcto parte din nota in timpul semesturlui( 4 pct )in timpul examenului( 6pct )
4 pct= proiect de disciplina =are in vedere 3 lucruri( 1 pct examen ) pre!entam o"erta
unei #anci din $om % & anali!a unui produs #ancar ( ex creditul pt locuint!e1 pg 1'5
pagini) % &particulari!area unei aplicatii care se gasesc la examen % ram#ursarile de
credite ( 4 tipuri % calculul do#an!ilor la conturile curente 2 aplicatii ) (aplicati la
seminar ( 1 pct examen) (test 1 pct
& "recvent!a la seminarii 1 pct examen
cele 6 pct la examen se impart in 2 avem si cursuri si seminarii 3 pct aplicati 3 pct
intre#ari de la curs)
*urs 1
+rgani!area sistemului #ancar
1) rolul #ancii in economie % tip&uri de sisteme #ancare
2) #anca centrala (numita si #anca de emisiune)
3) #ancile comerciale
4) cvasi#ancile ( semi#anciile )
rolul #ancii in economie tip&uri de sisteme #ancare ,
& emit moneda % moneda creata de catre #anci im#raca 2 "orme ( & moneda
e"ectiva( numerarul ) care este creata de #anca centrala si care are putere li#eratorie
completa ( putem sa "acem orice "el de plata ) (& moneda scripturala(moneda de cont %
moneda conta#ila ) este o categorie de moneda "ara existenta "i!ica % ea aparand numai in
conturile pe care #ancile le desc-id clientelei % moneda de cont este creeata atat de #anca
centrala dar inspecial de #ancile comerciale )
& #anca este un intermediar in relatia economii&investiti ( agentii eocnomie pop care au
venituri . c-elturie excedent "inanciar( le raman #ani ) % agentii eocnomiei
populatie'intreprindere)) venituri / c-eltuieli % dpdv "inanciar ei au de"icite % #anca ia
depo!itele % si accord creditele celor care au de"icit
& #ancile mi0locesc e"ectuarea platilor in economie % creeand mi0loace si instrumente de
plata respectiv sisteme de decontare ( de e"ectuare a platilor )%''' acesta "unctie ca #anii
care sunt in conturi cu ei putem "ace platile "ara a le mai retrage de la #anca'''
tipuri de sisteme #ancare ,
1istemele #ancare sunt organi!ate dupa 2 mari principii ,
1) un sistem de organi!are dual ( pe 2 nivele ) speci"ic economiei de piata
2) un sistem de organi!are de tip mono#anca ( pe un singur nivel ) speci"ic economiilor
precapitaliste si socialiste )
sistemul dual presupune o anumita speciali!are a #ancilor si o ierar-i!are a lor pe 2
nivele ,
& pe un prim nivel se situea!a #anca centrala care are "unctii de emisiune monetara si de
coordonare a intregului sistem #ancar % dar nu are relatii cu clientela #ancara
& al 2&lea nivel sunt dispuse celelalte #anci din economie numite #anci comerciale care
reali!ea!a comertul cu #ani si care au relatii cu clientela #ancara ( populatia si
intreprinderile )
sistmeul de tip mono#anca se caracteri!ea!a prin aceea ca# ancile nu se speciali!ea!a
( "iecare #anca reali!ea!a si emisiunea monetara si activitatea comerciala ) % iar in
sistmeul socialist tot sistemul #ancar se reduce doar la o singura entitate ( o sg #anca )
#anca de stat
22) 3anca centrala
4ste cea mai importana #anca din sistem datorita "unctiilor cu caracter de unicitate pe
care le are si anume ,
& "unctia de emisiune monetara
& "ucntia de ultima instanta de creditare
& "unctia de centru valutar
& "unctia de #anca a #ancilor
& "unctia de #anca de stat
"unctia de emisiune monetara ,
3anca centrala este singura institutie care emite moneda e"ectiva su# "orma #ancnotelor
si a monedei metalice % moneda creeata de #anca centrala este inregistrata de aceasta in
pasivul #ilantului ei ca o o#ligatie a #ancii centrale de a asigura o cantitate de moneda pe
piata in concordanta cu cantitatea de #unuri si servicii existenta pe piata)( #ilant conta#il
mamuca 555 activul mi0loacele sua #unurile respectiv pasivul datoriile sau sursele de
"inantare acoperirea emisiunii monetare a #ancii centrale se reali!ea!a prin
urmatoarele active ,
& aurul
& metale pretioase
& valuta statele "ac comertisi vand cumpara unele de la altele diverse #unuri
& creditul accordat #ancilor comerciale (
"uncita de ultima instanta de creditare ,
6eriva din prima "unctia cea de emisiune monetara % #anca centrala creditea!a #ancile
comerciale in 2 situatii ) 1) pentru re"inatarea curenta 2) pentru "inantarea de cri!a
( pentru a salva #anca comerciala de un potential "aliment )
7unctia de centru valutar ,
2n virtutea acestei "unctii #anca centrala pastrea!a re!erva valutara a statului % sta#ileste
cursul de sc-im# al monedei nationale si reglementea!a sc-im#urile valutare
7unctia de #anca a #ancilor ,
1ensul acesti "unctii este urmatorul ,
& cea mai importanta #anca din sistem % motiv pt care se ocupa de supraveg-erea #ancilor
din sistem si reglementarea activitatii acestora
& #anca centrala are pt #ancile comerciale acelasi rol pe care acestea din urma il au pentru
intreprinderi si populatie , 8dica #anca centrala accorda credite #ancilor comerciale ( a se
vedea a 2&a "unctie a 3*) respectiv primeste de la #ancile comerciale depo!ite )
Motivul pt care #ancile comerciale isi desc-id depo!ite la #anca centrala este ,
a) prudenta ( evitarea unui potential "aliment )
#) platite dintre #ancile comerciale se vor "ace mult mai usor "olosindu&se c-iar acesti
#ani din depo!ite
"unctia de #anca de stat ,
2ntelesurile acestei "unctii sunt ,
& #anca centrala este proprietatea statului
& creditea!a statul
& #anca centrala aplica politica statului in materie monetara % prin politica monetara se
intelege actiunea exercitata de #anca centrala asupra agregatelor monetare ( masei
monetare ) pentru atingerea anumitelor o#iective % principalul o#iectiv al politicii
monetare este sta#ilitatea preturilor
3ancile comerciale
3ancile comerciale sunt acele insitutii de credit care des"asoare activitatea operativa%
lucrea!a direct cu titularii de cont( intreprinderi si populatie ) prestandu&le acestora o
serie de operatiuni si servicii #ancare % operatiunile #ancare prestate de #anci sunt cele
care sunt inregistrate in #ilanturile conta#ile si care se impart in 2 mari categorii ,
1) operatiuni de atragere a resurselor ( se numesc operatiuni pasive )
2) operatiuni de utili!are a resurselor ( operatiuni active )
#ilantul uni #anci comerciale ,
activul 9 pasivul
utili!area resurselor atregerea resurselor
& depo!itele colectate
& imprumuturile primite
& capitalurile proprii
numerar si dispono#iltiati in conturi la alte #anci
plasamente in titlul de valoare ( acituni % o#ligatiuni )
credite acordate
operatiunile pasive de atregere a resurselor ,
depo!itele colectate ( 60: din resursele unei #anci ) depo!itele % pot "ii privite din 2 pct
de vedere ,
& pe deoparte ele sunt o "omra a de existenta a monedei( su# "orma monedei de cont )
& pe dealata parte depo!itele pot "ii considerate pe perioada cat stau in cont la #anca aia o
suma de #ani temporar disponi#ila in economie
6epo!itele se impart in 2 mari categorii ,
1) depo!ite la vedere
2) depo!ite la termen
(6epo!itele la vedere = sunt repre!entate de conturile de disponi#ilitati si de conturile
curente ale intreprinderiilor si populatiei pe care acestia le "olosesc pt e"ectuarea platilor
respectiv in care inregistrea!a incasarile
*aracteristica depo!itelor la vedere este modi"icarea( oscialtia ) soldului lor de la o !ii la
alta in "unctie de operatiunile titularului )3ancile utili!ea! aintr&o proportie "oarte sca!uta
depo!itele la vedere in operatiuni de plasament ( creditare) tocmai datorita caracterului
oscilator ) 3ancile #oni"ica do#an!i "oarte mici sua nu #oni"ica nici o do#anda la
depo!itele la vedere tocmai pt ca nu prea "ac plasamente din acestea)
((6epo!itele la termen sunt niste conventii ( contracte ) inc-eiate intre #anca pe o parte
in calitate de depo!itar si o intreprindere sua o pers "i!ica in calitate de deponent prin care
deponentul pune la dispo!itia #ancii o suma determinata de #ani pe un anumit termen % iar
#anca depo!itara se o#liga sa dea inapoi suma de #ani deponentului la scadent!a si in
plus sa ii #oni"ice o anumita do#anda )
;t < #ancile utili!ea!a depo!itele la termen pe scala larga in operatiuni de plasament( de
creditare ) ele inregistrea!a venituri si o parte a acestor venituri o #oni"ica deponentilor %
do#an!ile accordate "iind in apropierea do#an!ii medii a pietei )
6aca deponentul doreste retragerea depo!itului inaintea scadentei % #anca va onora
solicitarea dar va penali!a deponentul ac-itandu&i de regula do#anda la vedere )
2mprumuturile primite ( 20&30: din resursele unei #anci ) )
3ancile se pot imprumuta atunci cand au nevoie de resurse "inanciare "ie de la #anca
centrala ( a se vedea "uncita de cteditare a #ancii centrale ) sau de la celelalte #anci
comerciale din sistem
$elatiile de creditare dintre #ancile comerciale "ormea!a o#iectul pietei monetare % piata
pe care actiunea!a doar #ancile % imprumuturile care se sc-im#a intre #anci pe aceasta
piata se caracteri!ea!a prin urmatoarele ,
(valori "oarte mari % nu sunt garantate % au termene "oarte scurte
(aceste imprumuturi se caracteri!ea!a si prin "aptul ca sunt "oarte scumpe
3 capitalurile proprii
ca dimensiune aceasta reusrsa este de (6&=:)
capitalurile proprii desii ca pondere au dimensiune redusa in valoarea a#soluta sunt
"oarte mari de ex in >4 capitalul min cerut pt o #anca este de 5 mil euro
capitaluriel proprii ale unei #anci sunt "ormate din capitalul social pus la dispo!itia ei de
catre actionari si din "ondurile proprii ale #ancii constituite din pro"itul anual ( "ondul de
re!erva % "ondul de de!voltare)
+peratiunile active de utili!are a resurselor ,

?umerar in caseria #ancii si disponi#ilitati in conturi la alte #anci ( 2&3: din totalul
activelor unei #anci ) #ancile pastrea!a o parte a resurselor su# "orma de numerar si
disponi#il in conturi la alte #anci pentru a putea raspunde solucitarilor de retregere de
depo!ite "ormulate de clienti pt a putea aprovi!iona cu numerar intreprinderile solicitante
sau pt a putea e"ectua platile cerute de clienti
?umerarul si disponi#ilul in contul la alte #anci desii are cea mai mare lic-iditate ( poate
"ii utili!at +$2*8?6 ) pt e"ectuare aplatilor "ara costuri )% nu aduce renta#ilitate #ancii
;lasamante in titluri de valoare ( 20&30:)
+ parte din resurse este "olosita de #anci pt a ac-i!itiona de pe piata de capital ( #ursa)
titluri de valoare tran!actionate de genu actiuniilor si o#ligatiuniilor % pe langa "aptul ca
aceste plasamente inseaman "inantarea intreprinderiilor #ancile isi palsea!a resursele in
aceste titluri si pt ca ,
& sunt lic-ide ( daca #anca are nevoie urgenta de numerar poate vinde titlurile la #ursa
intrand in posesia lic-iditatii )
& sunt renta#ile ( aduc #ancii remunerari su# "orma de dividente=actiunile si
do#an!i=o#ligatiunile)
creditele acordate , este plasamentul predilect al #ancii comerciale ( 60 : din activele
unei #anci comerciale )
*reditele acordate aduc #ancii cele mai mari castiguri dar insa au lic-iditate @4$+
( #anca nu poate solicitatii unui de#itor ram#ursarea creditului accordat inainte de
scadent!a% doar atunci cand acesta nu respecta contractul de creditare )
;e langa operatiunile descrise anterior o #anca prestea!a clientelei si o serie de servici
#ancare) ;rincipalele servicii prestate de o #anca sunt ,
& emiteri de mi0loace de plata ( cardul )
& e"ectuarea de plati
& emiteri de garanti si anga0amente
& sc-im#uri valutare
& consultanta economica
& tran!actii cu titluri de valoare
& custodie si administarre deporto"olii de titluri de valoare
& tran!actii cu metale pretioase
& inc-iriei de casete si de sa"e&uri #ancare
Aumea #ancilor comerciale contine "oarte multe categorii de institutii% acestea putand "ii
grupate dupa mai multe criterii ) un prim criteriu in raport cu operatiuniile des"asurate % si
o "unctie de care putem deose#ii 2 mari categorii de #anci comerciale ,
1) #anci comerciale universale ( pot e"ectua toata gama de oepratiuni siservici #ancare )
2) #anci comerciale speciali!ate( speciali!area putandu&se "ace in raport "ie de o categorie
de operatiuni "ie de un sector de activitate )
al 2&lea criteriu de grupare are in vedere clientela ) si in "unctie de care avem #anci
comerciale de retail ( #anci comerciale cu amanuntul ) care au o clientela eterogena
populatie intreprin!atori 2MM si c-iar intreprinderi "oarte mari % motiv pt care ele au o
retea teritoriala "oarte mare
3ancile comerciale angro ( B-olesale #an< ) acestea au o clientela selectionata "ormata
din intreprinderi "oarte mari %corporatii% precum sii persoane "i!ice cu active mari % motiv
pt care reteaua teritoriala este restransa
*vasi#ancile (4)( semi#ancile )
2? sistmeul "inanciar pe langa #anca centrala si #ancile comerciale mai "unctionea!a o
categorie de institutii care prestea! apu#licului operatiuni si servicii cu caracter #ancar %
dar aceste institutii nu sunt considerate #anci( uneori nici nu sunt reglementate de #anca
centrala ) pt ca le lipseste una din caracteristicile #ancilor aceea de a creea moneda
2n categoria semi#ancilor sunt incluse institutiile de economisire societatiile "inanciare si
#ancile de a"aceri )
3 *vasi#ancile ( semi#ancile )
in categoria semi#ancilro sunt incluse 3 mari categorii de institutii ,
& institutiile de economisire
& institutiile "inanciare
& #ancile de a"aceri
institutiile de economisire,
"ormele in care le gasim sunt, & case de economii & cooperative de credit( #anci
populare ) % & case de a0utor reciproc ( *8$ )
casele de ecomomii au caracter pu#lic ( sunt desc-ise intregii populatii ) % pe cand
cooperativele de credit si *8$ au caracter mutual ( sunt desc-ise doar mem#rilor )
*ooperative de credit si *8$ iti colectea!a resursele prin "orme neevoluate "inanciar
( contri#utii perioadice ale mem#rilor ) pe cand casele de economii "olosesc instrumente
evoluate de genul depo!itelor certi"icatelor de depo!it li#retelor de economii ( carnetele
pe care se cred economiile ) % o#ligatiuni % in ceea ce priveste utili!area resurselor de
regula institutiile de economisire "inantea!a consumul populatiei ( accordand credite pe
termene scurte cel mult medii) in ca!ul caselor de economii pt < dispun de resurse mai
mari pot sa apara si credite pt investitii imo#iliare( pe termene lungi de timp )
2nstitutiile "inanciare ,i"n
1ut o categorie de institutii cu un trecut de cateva decenii si care "unctionea!a in
domeniul accordarii de "inantari ( credite leasing&uri % operatii de "actoring( platit "actoer %
accordari de garantii ) precum si in domeniul platilor )
2?situtiilor "inanciare le este inter!isa atragerea de depo!ite % motivele pt care o institutie
alege sa "ie inclusa in categoriile institutiilor "inanciare si nu a #ancilor sunt urmatoarele ,
& necesarul de capital mult mai mic ( 200 000 euro )
& reglementariile sunt mult mai putin riguroase decat in ca!ul #ancilor
& lipsa controlului din partea autoritatii de supraveg-ere
3ancile de a"aceri ,
8u aparut dupa marea cri!a din 1C2C&1C33 prin despartirea lor % de #ancile comerciale %
#ancile de a"aceri % nu au voie prin lege sa derule!e operatiuni de atregere de depo!ite si
respectiv operatiuni de "inantare pe termene scurte % asa ca ele se orientea!a catre
plasamentele ( "inantariile ) accordate pe termene medii si lungi % care de regula se "ac pe
piata de capital ( la #ursa de valori )
3anca de a"aceri ,
( #ilant!ul ei )
activul pasivul
utili!area resurselor procuparea resurselor
vinde catre pu#lic( popDintr)
propriile tluri de valoare
de genul acitunilor sau o#ligatiunilor
% in #anca de a"aceri intra #ani
intra #ani % acituni si o#ligatiuni %
cumpara actiuni de pe piata de capital( #ursa )
;rincipalele categorii de #anci de a"aceri sunt ,
& #ancile de investitii
& societatiile de porto"oliu
& #ancile ipotecare
& societatiile de investiti
& "ondurile mutuale
& clu#uri de a"aceri
3ancile de investiti ,
8u ca o#iect de activitate ,
& "inantarea pe termen lung al intreprinderilor ( prin cumpararea de actiuni si o#ligatiuni
cumparate de la aceste intreprinderi )
& se implica in operatiuniile de emitere si plasare a titlurilor de valoare pe piata de capital
& se implica in operatiuni de "u!iuni si ac-i!itii de "irme
& operatiuni de renta#ili!are a intreprinderilor si privati!are )
prin operatiuniile pe care le "ac #anciile de investiti % nu urmaresc sa controle!e
activitatea intreprinderilor la care "ac plasamente ci urmaresc doar pro"itul ast"el ca dupa
o anumita perioada de timp isi vor vinde plasamentul la un prEt mai mare in raport cu
pretul platit initial )
societatiile de porto"oliu ,
1e aseamana cu #ancile de investiti numai ca ele investesc ( cumpara de la #ursa ) doar
actiuni la diverse intreprinderi % motivul pt care "ac ast"el de plasamente % este ca ele
doresc sa controle!e ( sa devina proprietarii ) intreprinderilor de la care cumpara
actiuniile ) 1ocietatiile de porto"oliu explica "ormarea -oldingurilor ( grupuri de
intreprinderi ) )
3ancile ipotecare ,
8cestea se "inantea!a emitand pe piata niste titluri speci"ice numite #ilete sau o#ligatiuni
ipotecare pe termene de cel putin 10 ani ) 2nvestesc resursele accordand "inantari
( credite pt reali!area de construciti civile sau industriale ) construtii locative %
ac-i!itionarea de terenuri etc toate aceste credite accordate "iind garantate de catre
de#itori cu o garantie speci"ica numita ipoteca instituita pe #unul re!ultat din credit sau
un alt #un imo#iliar )
1ocietatiile de investitii ,
8u aparut pt a da posi#ilitate populatiei ( micului investitor ) sa "aca plasamente pe piata
de capital % titlurile pe care aceste societatii de investiti % le vand pe piata % pt a&si procura
resursele au valori mici si denumiri diverse ( unitati de investiti % unitati de porto"oliu %
certi"icate de investitor sau c-iar actiuni )
1ocietatiile de investiti au caracter desc-is % adica pu#licul se poate pre!enta oricand la
g-iseele societatii ca sa cumpere titlurile emise de aceasta ( sa investeasca ) dupa cum
oricand doreste poate solicita la g-iseele societatii de!investitia ( adica rascumpararea
titlurilor ac-i!itionate anterior ) )
2nvestitorii in titlurile de investitii o#tin un castig "ormate din 2 parti ,
& di"erent!a de prEt adica di"erent!a dintre pretul de rascumparare teoretic mai mare si
pretul de cumparare teoretic mai mic
& dividentul si do#anda distri#uita % societatea de investiti "acand plasamente pe piata de
capital in actiuni si o#ligatiuni primeste in urma acestor detineri dividente si do#an!i pe
care mai departe le distri#uie catre proprii investitori care de "apt i&au pus la dispo!itie
resursele in care a "acut plasamentele )
1tatul intervine in activitatea societatiilor de investitii si pt a prote0a populatia care
investeste in titlurile acesteia sta#ileste urmatoarele reguli de plasament ,
& societatea de investitii nu poate sa&si plase!e mai mult de 10: din resurse in actiunile
sau o#ligatiunile emise de o companie
& o parte a resurselor societatea de investiti tr# sa le investeasca ( plase!e ) in titluri emise
de stat )
7ondurile mutuale ,
7ondurile mutuale% nu au personalitate 0uridica % aceasta este sg di"erent!a in raport cu
societatiile de investiti % pt ca nu au personalitate 0uridica % ele tr# administrate de o "irma
distincta numita societate de administrare % respective le tr# pastrate la o alta intreprindere
numita societate depo!itara si care intotdeauna este o #anca
*lu#urile de a"aceri ,
1>nt niste asociatii "ara personalitate 0uridica de 30&40 pers care convin ca periodic ( de
regula lunar ) sa contri#uie la resursele clu#ului cu o anumita suma de #ani % iar resursele
ast"el colectate sunt utili!ate pt investitii in actiuni si o#ligatiuni pe piata de capital
1istemul #ancar romanesc ,
1) 1tructura sistmeului #ancar romanesc
2) organi!area si conducerea unei #anci
3) acreditarea clientelei la #anci
1istemul #ancar romanesc ( 13$) este "ormat din,
& #anca nationala a roman
& institutiile de credit
& institutiile "inanciare ne#ancare ( i"n)
3?$&este #anca centrala a statului roman si ea "unctionea!a in #a!a legii 312'2004
privitoare la statutul 3?$ % potrivit aceste&i legi 3?$ are urmatoarele "unctii ,
& sta#ileste si aplica % politica monetara % si de curs de sc-im# a romaniei %
& este singura institutie % care emite moneda nationala %
& autori!ea!a% supraveg-ea!a % si reglementea!a activitatea #ancara % in tara noastra
& administrea!a re!erva internationala a romaniei
& o#iectivul "undamental al #ancii nationale % este sta#ilitatea preturilor % politica prin care
urmareste acest o#iectiv se numeste %% tintire a in"latiei
;t atingerea o#iectivilui % ea cola#orea!a cu guvernul % ea nu este su#ordonata
guvernului % activitate ei "iind controlata de catre parlament )
*onducerea 3?$ se reali!ea!a de catre consiliul de administratie care este "ormat din C
mem#rii alesi de parlament pe un mandat de 5 ani care poate "ii reinnoit de cate ori vrea
parlamentul gestiunea activitatiilor curente ale 3?$ sunt in sarcina guvernatorului 3?$
care este si presedintele al consiliului de administratie )
2nstitutiile de credit ,,
acestea des"asoara 8*F2G2F8F48 #ancara operativa %
8ctul normative care le reglementea!a activitatea este ordonata CC'2006 privitoare la
activitatea #ancara % potrivit acesteia prin activitate #ancara se intelege activitatea de
atragere de depo!ite si de utili!area lor su# "orma creditelor accordate )
2nstitutiile de credit din $omania le gasim su# "orma de ,
& #anci
& #anci de economisire&creditare& in sistem locativ
& #anci ipotecare
& instituii emitente de moneda electronica
& cu operative de credit
;t a "unctiona in $omania ca institutie de credit % o intreprindere tr# sa primeasca o
autori!atie de "unctionare din partea 3?$ sis a "ie inscrise in registrul #ancar )
*onditiile pt primirea autori!atiei de "unctionare sunt,
1) capitalul social de min 5 mil euro % dar care prin reglementari ale #nr a "ost ma0orat la
3= mil lei
2) organi!area 0uridica % acceptandu&se ca "orme de organi!are societatea comerciala pe
actiuni
3) sediul social sa "ie in romania %
4) sa "ie condusa #anca de cel putin 2 persoane care tr# sa ai#a pregatire de specialitate si
sa nu "ii su"erit condamnari
5) actionarii care detin participatii cali"icate peste 10: din capitalul #ancii % si
administratotiri #ancii % tr# noti"icati si apro#ati de catre #nr
6) #anca sa dispuna de un plan de activitate % in care va descrie operatiunile e"ectuate si
structura organi!atorica % acestea sa nu "ie riscante si sa aduca pre0uridicii deponentilor
#ancii
institutile de credit
#ancile& sunt instituii cu vocatie universala %adica pot e"ectua toate operatiunile % si
serviciile #ancare % "ara nici o restrictie % ( in romania #anca poate "ii atat #anca
comerciala cat si #anca de a"aceri )
3ancile de economisire creditare in sistemul locativ % aceste a"inatea!a domeniul
locuintelor pt populatie ( cumpararea si constructia de locuint!e % moderni!area si
rea#ilitarea locuintelor % cumparea de terenuri pt constructia de locuint!e ) ) *lientii
#anciilor de economisire&creditare inc-eie cu aceasta un contract pt anumita suma % iar la
aceasta suma se a0unge pe de o parte prin economisirea clientului ( de regula 50:) % iar
cealalta parte ( cealalata 0umatate ) este "inantata printr&un credit accordat de #anca )
3anca garantea!a pe toata durata contractului do#an!i "ixe atat pt partea economisita cat
si pt creditul accordat ) 1tatul intervine si spri0ina activitatea acestor #anci si a clientilor
lor % accordandu&le anual o #oni"icatie % care nu depaseste 25: din suma anual
economisita % "ara insa a depasii 250 de euro
3ancile ipotecare , acestea "inatea!a domeniul constructiilor de mare amploare % civile
industriale % accordand credite pe termene lungi si "oarte lungi garantate prin ipoteca %
#ancile ipotecare nu se pot "inata prin atragere ade depo!ite % resursele lor pot provenii
numai din emisiune de o#ligatiuni % pe termene lungi de timp ( 10 ani )
2nstitutiile emitente de monede electronica ,
8ceste institutii se ocupa de atregerea de moneda e"ectiva de la pu#lic si trans"ormarea
acesteia in moneda electronica prin stocarea ei pe cardul % memorii externe % sau alte
dispo!itive electronice ) *antitatea d emoneda stocata pe aceste dispo!itive % nu poate
depasii ec-ivalentul in lei a 150 euro ) pt aceste institutii legea sta#ileste un capital min
de 1 mil euro)
4xplicatii ,
*ooperativele de credit ,
8ceste sunt niste asociatii de persoane "i!ice care convin % sa isi satis"aca anumite nevoie
de ordin economic social sau cultural % prin intraa0utoararea mem#rilor %
*ooperativele de credit % au capitalul varia#il % ( oricand poate aparea un nou mem#ru %
care ma0orea!a resursele cooperativei ) cooperativele de credit "unctionea!a intr&o
anumita ra!a teritoriala % in care pot in"iint!a succursale
?u se accepta intrepatrunderea !onelor teritoriale % ale cooperativelor de credit )
+peratiunile e"ectuate de cooperativele de credit % sunt cele de tip #anda comerciala%
neputand des"asura tran!actii sau administrare de valori imo#iliare ( activitatede #anca de
investiti )
*ooperativele de credit "unctionea!a in retea % adica se unesc ( "iecare dintre
cooperative % participand cu 20: din capitalul lor % la resursele % unei case centrale ale
cooperativelor de credit )
2nstitutiile "inanciare ne#ancare ,
27? ,activitatea acesteori i"n&uri este regelemtata de accesi orodnata CC'2006 care
reglemente si activitate institutiilor de credit ) ;otrivit acesteia % un 27? poate ave aca
o#iect de activitate ,
& creditarea si activitatiile conexe acesteia
& o#tinerea de participatii la capitalul altor intreprinderi 27?&urilor le este inter!is sa
atraga depo!ite ele putandu&se "inanta doar din emisiune de o#ligatiuni adresate unor
investitori institutionali )
27?&urile tr# sa ai#a un capital min de cel putin 200 000 euro % exceptie "acand *8$ si
casele de amanet% acestea din urma nici nu sunt supraveg-eate de 3?$ % 3?$ avand doar
un registru de evident!a
22 +rgani!are asi conducerea unei #anci ,
+ institutie de credit % este organi!ata dupa urmatoarea sc-ema
*entrala directii de specialitate ( credite ) operatiuni externe
9
directii "unctionale ( mar<eting resurse umane % conta)
9
sucursala ( din centrala ) o intalnim in resedintele de 0udet ( coordonea!a activitate #ancii
din 0udetul respectiv % are activitate operativa )
& servicii sau #irouri de specialitate ( credite pt pop % credite pt intreprinderi % viramente
)
& servicii sau #irouri % "unctionale conta#ilitate % resurse umane etc
& agentia are in exclusivitate operativate % si "unctionea! ain localitatile importante dpdv
economic
& punctual de lucru ( care in practica nu il mai gasim tot operative dar de dimensiuni mici
)
>nitatile teritoriale % care au activitate operativa % isi impart teritoriul in 2 parti "ront
o""ice ( c-eltuelei van!area produse si service #ancare )si #ac< o""ice( procesare si
prelucrare operatii #ancare)
*onducere aunei #anci se reali!ea! de catre % ,
& adunarea generala a actionariilor ( aga)
& consiliul de administratie care se mai poate numii si consiliu de supraveg-ere %
& consiliul sau comitetul de directie ( managementul #ancii )
*ontinuare c 4
8creditarea clientelei la #anci )
+ intreprindere pt a&si desc-ide un cont la o #anca tr# sa depuna o documentatie % "ormata
din urmatoarele elemente ,
& cerere de desc-idere a contului
& copie dupa statutul societaiti
& copie dupa actul 0uridic prin car eeste in"intata societatea
& actul de inregistrare ( inmatriculare la registrul comertului )
& actul de inregistrare la directia "inatelor pu#lice si de accordare a codului unic de
inregistrare ( cod "iscal)
& o copie dupa -otararea adunarii generale % sau a consiliului de administratie prin care
sunt unite persoanele care pot e"ectua plati din cont
& o lista cu specimenele de semnaturi ale persoanelor autori!ate sa "aca plati din cont
( semantura este elemetul prin care autenti"icam un cont )
+ persoana "i!ica pt a&si desc-ide un cont la o #anca tr# sa depuna urmatoarele
documente ,
& cererea de desc-idere a contului
&copie dupa actul de identitate
& o "isa de identi"icare a clientului )
6in punct de vedere te-nic % #ancile pot desc-ide clientelei % 3 mari categorii de conturi ,
1) conturi de disponi#il
2) conturi simple de imprumut
3) ct curente
*onturi de disponi#il ,
1>nt cele mai numeroase in practica #ancara si au ca scop e"ectuarea operatiiunilor de
plati si incasari ale titularului de cont )
;rincipiul de #a!a al conturilor de disponi#il este acela ca din ele nu se pot "ace plati mai
mari in raport cu soldul existent
*+nturile simple de imprumut ,
1unt utili!ate pt a re"lecta operatiunile de creditare dintre #anca si titularul de cont
( operatiuni de accordare de credite % respectiv ram#ursare de credite )
;rincipiul de #a!a al acestor conturi este ca ele "unctionea!a in paralel cu conturile de
disponi#il ( orice accordare de credit inseaman sporirae disponi#ilitatiilor agentului
economic dupa cum orice ram#ursare inseamna scaderea disponi#litatilor titularului de
cont )
*+nturile curente ,
8par mai rar in practica #ancara si ele inseamna un mixa0 intre conturile de disponi#il si
conturile simple de imprumut % atl"el spus ele re"lecta "ie disponi#ilitatile titularului "ie
imprumutul accordat de #anca si inca neram#ursat de titular )
*oncret la un cont de disponi#il #anca atasea!a un pla"on de creditare ( descoperit de
cont% limitele de creditare % overdra" ) % adica alt"el spus titularul de cont poate sa "ac
aplati mai mari decat disponi#ilul cu condiai sa nu depaseasca pla"onul de creditare
accordat de #anca )
+;4$8F2>?2 64 *$462F8$4)*5
1) caracteri!area generala a creditului #ancar ) 4lementele creditului #ancar
2) accordarea creditelor pt intreprinderi
3) accordarea creditelor pt populatie
4) $iscuri la credite ) supraveg-erea creditelor )
*aracteri!area generala a creditului #ancar ) 4lementele creditului #ancar
;$in credit #ancar se intelege o operatiune contractuala inc-eiata intre #anca in calitate
de creditor pe de o parte si o persoana "i!ica sau 0uridica in calitate de de#itor pe
dealtaparte) ;rin care #anca pune la dispo!itia de#itorului o anumita suma de #ani pe o
anumita perioada de timp % iar de#itorul promite sa ram#urse!e suma si sa plateasa #ancii
o anumita do#anda ca remunerare pt imprumutul accordat )
*reditul= trans"er "inanciar ( o suma de #ani pleaca de la #anca si a0unge la de#itor )
$am#ursa#il
+#iectul creditului= suma de #ani
1u#iectii creditului= de#itorul si creditorul
2nteresul pt operatiune = creditorul&renta#ilitate pro"it do#anda
& de#itorul& siplumentarea' compeltarea resurselor "inanciare
creditul este "ormat din urmatoarele elemente ,
& promisiunea de ram#ursare
& garantia creditului
& termenul de accordare
& sc-ema de ram#ursare
& costul creditului
& consemnarea creditului
;romisiunea de ram#ursare ,
4ste elementul central "undamental al oricarei relatii de creditare ( suma de #ani se
intoarce la creditor ) ) in ca!ul in care de#itorul nu va ram#ursa imprumutul #anca se va
con"runta cu 2 riscuri )
& riscul de imo#ili!are
& riscul de insolva#ilitate
riscul de imo#ili!are presupune ca #anca nu mai poate asigura o continuitate in procesul
de creditare %isi diminuea!a veniturile si poate inregistra c-iar pierderi
$2scul de insolva#ilitate se mani"esta atunci cand un numar mare de imprumuturi care au
"ost accordate de #anca nu sunt ram#ursate de de#itori si ast"el #anca nu are cum sa
raspunda solicitariilor de retragere de depo!ite "ormulate de deponenti aast"el spus se
a0unge la "alimentul #ancii)
;t a evita cele 2 riscuri #ancile solicita de la clienti garantii )
Harantia creditului ,
4ste repre!entata de un #un din patrimoniul de#itorului sau de un anga0ament de plata
asumat de un tert in "avorarea de#itorului pe care #anca le poate valori"ica atunci cand
de#itorul nu isi onorea!a platiile si ast"el poate sa isi recupere!e toatal sau partial creanta
asupra de#itorului )
Harantia creditului ,
& garantii reala ( materiale % #unuri din patrimoniul de#itorului )
& garantile personale ( anga0amente de plata asumate de terti )
garantii reale se impart in ,
1) ga0
2) ipoteca
ga0= are in vedere #unuri mo#ile % deplasa#ile
ipoteca= #unuri immo#ile % nedeplasa#ile
ga0,
1) ga0 cu deposedare
2) ga0 "ara deposedare
ga0 cu deposedare= #unul respective intra in custodia'depo!itul #ancii
sunt metale pretioase % depo!ite in lei sua valuta respective titluri de valoare ( se mia !ice
si amanet )
ga0 "ara deposedare ,
mi0loace "ixe ( utila0e unelte ) si elemente din categoria stocurilor ( active circulante )
2;+F4*8= terenurile % cladirile si constructiile la rosu ( sa ai#a accoperis )
Harantii personale ,,
Hirantii % polite de asigurare si de risc "inanciar )
2ndi"erent de "orma garantiei % #anca tr# sa ai#a in vedere urmatoarele ,
1) #unurile asupra carora se instituie garnatia tr# sa "ie in stare de "unctionare
2) #unurile sa nu "ie grevate de creantele anterioare
3) pt a se prevenii instrainarea #unurile tr# inregistrate ( #unurile mo#ile la ar-iva
electronica de valoari reale mo#iliare% iar #unurile imo#iliare la caretea "unctiara )
4) #unurile tr# asigurate si cesionat dreptul de despagu#ire in "avoarea #ancii
termenul de accordare ,
& apro#area creditului &. termen de tragere ) ;eriaoda de gratie % &. pert de ram#urs in
"inali!are aram#ursarii )
;4rioada de gratie este perioada in care nu se "ac ram#ursari din credit pt #anca ) uneori
#anca poate sa accepte ca de#itorul sa nu plateasca nici do#an!i % dar pt ca el utili!ea!a
creditul accordat #anca va calcula o do#anda si cu ea va ma0ora suma datorata de client
3ancile accorda credite pe termene de ,
1) pana la un an ( termen scurt ) % acestea "inantand activitatea curenta de productie si
exploatare la intreprinderi sau consumul in ca!ul populatiei
2) intre 1 si 5 ani ( termen mediu ) si se "inantea!a investitile de mica amploare ( de ex la
intreprinderiac-!iita unor noi utila0e )
3) peste 5 ani ( termen lung ) si "inatea!a investitile de mare amploare
4 1c-ema de ram#ursare ,
creditul si do#an!ile se pot ram#ursa ) platii dupa una din urmatoarele sc-eme)
F0
0 1an
ram#ursam atat creditul cati s do#anda le platim la scadent!a
t0 ac rc
0 1n ( in "iecar eluna plateste cate o do#anda si la s"arsti mai paltst eo doma#da pe
12luni )
ac rc1'd1 rc2'd2
0 1 an
rc1& rata credit 1
d1& do#anda 1
0 ac'6 iar creditul in rate sau o singura rat ala scadent!a)
Fipologia creditelor pt populatie ,
a) credite de consum ( privesc "inantarea consumului de su#!istent!a si ac-i!itioanarea de
#unuri de "olosint!a indelungata )
#) creditele pt investitii imo#iliare I
a) & a1& linii de credite
& a2 credite nenominali!ate
& a3& credite nominali!ate
liniile de credite ( se mai numesc credite revolving % credite reincarca#ile % overdra"turi %
descoperit de cont ) aceste credite presupun sta#ilirea de catre #anca a unei sume maxime
de #ani repre!entand pla"onul de creditare in cadrul careia de#itorul poate "ace trageri si
ram#ursari multiple % de regula se acorda prin intermediul cardurilor de salarii cu limita
de descoperit de cont % sau a cardurilor de credit ) ;la"onul de creditare repre!inta de
regula 1 pana la 6 salarii % termenul de acordare este de 1&2 ani cu posi#iltiatea prelungirii
%iar garantia o repre!inta salariile viitoare )
creditele nenominali!ate( credite de nevoi personale )nu au o destinatie precisa ( prin
urmare pt care #anca nu cunoaste riscul v&a percepe do#an!i ridicate la aceasta categorie
de credite ) le intalnim pe piata romaneasca in 2 "orme ,
& de valoare mica ( de regula pana la ec-ivalentul in lei a 8&10 000 euro ) % iar garantia in
acest ca! o repre!inta girul ( 1 &2 giranti ) termenul de acordare "iind de pana al 5 ani de
!ile
& de valoare mare ( intre 10 000 &20 000 euro ) garantia o repre!inta ipoteca asupra unui
#un imo#iliar % in acest ca! termenul de acordare poate sa a0unga is la 10 ani)
*reditele nominali!ate % acestea au o destinatie speciala si le intalnim in urmatoarele
variante ,
& credite pt #unuri de consum
& credite pt turism
& credite medicale
& credite de studii
& credite auto
Harantia creditelor nenominali!ate este ga0 asupra #unului cumparat din credite sau
giranti % in ca!ul in care creditele au valori mari se poate practica si ipoteca )
Fermenul de acordare merge de la 1 an in ca!ul creditelor de turism si poate sa a0unga
pana la =&10 ani in ca!ul creditelor auto
3 creditele pt investiti imo#iliare )
8u ca destinatie cumpararea de locutinte % cumpararea de terenuri in scopuri locative %
moderni!ari sau rea#ilitari ale locuint!ei )
Fermenul de acordare poate sa a0unga la 30&35 de ani cu conditia ca de#itorul la
maturitatea creditului sa nu depaseasca 65 de ani )
Harantia practicata de #anca este ipoteca asupra #unului imo#il cumparat din credite sau
unui alt #un imo#il din patrimoniul de#itorului )
8nali!a solicitarii de credit )
2? ca!ul pers "i!ice dupa depunerea documentatie dei creditare #anca v&a e"ectua o
anali!a care este "ormata din 2 etape ,
a) anali!a #onitatii solicitantului
#) anali!a capacitaiti de ram#ursare
a) anali!a #onitatii
te-nica utili!ata de #anca pt a aprecia #onitatea solicitantului se numeste scoring ( va
accorda note 'puncte ) pt o serie de criterii precum ,
& niv veniturilor solicitantului
& varsta solicitantului
& nivelul studiilor
& vec-imea in munca si la ultimul loc de munca
& starea locativa
& numarul de pers a"late in intretinere
& existent!a unor re"erint!e #ancare
;uncta0ele mari o#tinute la scoring presupun ca pers este credita#ila )
#) anali!a capacitatii de ram#ursare
2? aceasta etapa #anca v&a intocmii un #uget pt solicitant in care va lua in considerare ,
& veniturile pe care le va a0usta in "unctie de permanent!a si certitudine
& c-eltuielile % inclu!and cel putin c-el de su#!istent!a ( cam 2=0 lei in medie'pers )
anaga0amentele de plata altele decat cele ra!ultate din credite ( c-irii % pensii alimentare
etc))) ) 2n urma #alansarii venituriilor si c-eltuielilor =. venitul disponi#il al
solicitantului pe #a!a caruia se sta#ileste gradul de indatorare ) Hradul de indatorare este
sta#ilit de #ancile din romania la valori intre 30 si 60: din venitul disponi#il in "unctie
de pro"ilul de risc la solicitantului % tipul de credit solicitat % moneda in care este
denominat creditul % termenul de acordare )
;e langa creditele traditionale #ancile accorda clientelei si alte produse de "inantare cele
mai cunoscute ast"el de "inantari sunt ,
& leasingul
& "actoringul
leasingul= este operatiunea prin care o pers numita "inantator ( #anca sua institutie
"inanciara speciali!ata ) pune la dispo!itia unei a 2&a persoane numita utili!ator dreptul de
"olosint!a asupra unui #un al carui proprietar este pe o perioada determinata de timp
contra unor plati periodice numite rate de leasing ) la s"arsitul contractului utili!atorul
poate solicita reinoirea acestuia pt inca o perioada de timp % cumpararea #unului ce a
"acut o#iectul contractului sau poate renunt!a la #unul in cau!a )
la operatiunea de leasing participa 3 pers ,
& "inantartorul 8
& utili!atorul 3
& "urni!orul *
7A>J>$2A4 ,
1) intre #&c utili!atorul selectea!a dupa piata #unul pe care il doreste s ail utili!e!e
2) intre #&a utili!atorul se adresea!a "inantatorului solicitand #unul in cau!a % iar
"inantatorul anali!ea!a #onitatea utili!atorului si capacitatea acestuia de ram#ursare
3) intre a&c "inantatorul cumpara #unul dorit de utili!ator % daca acesta din urma are
#onitate si capacitatea de ram#ursare
4) intre a&# se inc-eie contractul de leasing "inantatorul transmitand utili!atorului dreptul
de "olosint!a asupra #unului pe o anumita perioada de timp )
#ancile si institutiile "inanciare speciali!ate au dreptul sa e"ectuea!a doar operatiuni de
leasing "inanciar) +peratiunea de leasing "inanciar este acceas care prevede in contract
cel putin 1 din urmatoarele clau!e ,
& riscurile si #ene"iciile &. din utili!area #unului trec la utili!ator inca de la momentul
inc-eierii contracutlui
& contractul de leasing se inc-eie pt cel putin =0: din durata normala de utili!are a
#unului
& se prevede expres dreptul utili!atorului sa cumpere #unul ce "ace o#iectul contractului
la s" acestuia platind o valoare re!iduala )
contractele de leasing "inanciar au ca o#iect ac-i!itioanrea de automo#ile in prop C0:
si respectiv ac-i!itioanrea de imo#ile )
*+sturile contractelor de leasing sunt "ormate din ,
& ratele de leasing care tr# sa acopere amorti!area #unui transmis prin leasing dar si o
do#anda pt "inantator
& costuri de asigurare
& comisioanele pt acoperirea altor c-el ale "inantatorului
"actoringul ,
este operatiunea prin care o persoana numita ad-erent ( o intreprindere de productie de
comert etc transmite ( cu sensul vinde ) catre o alta intreprindere numita "actor ( #anca
sau institutie "inanciara speciali!ata) creant!ele comerciale a"late in porto"oliu % contra
unei sume de #ani )
1erviciile pe care le prestea!a "actorul aderentului sunt ,
& "inantarea creantelor comerciale ( de regula #ancile platesc in 0ur de 80: din val "acturii
la cumpararea acestuia % di" urmand sa "ie ac-itata aderentului la incasarea "acturii )
& urmarirea creant!elor comerciale
& primeste riscul de incasare %
;t serviciile de "actorin #ancile eprcep urmatoarele costuri ,
& comisionul de "actoring care este de 1&2: din suma "inantata si de regula se palteste la
inc-eierea contractului
& comisionul de "inantare este similar do#an!ii la credite dar mai mare pt care contine si
riscul de neincasare
& costuri de asigurare
in practica "actoringul se intalneste su# 2 "orme,
& "actoringul "ara regres ( #anca suporta orice risc de neincasare a "acturii cumparate
& "actoringul cu regres% daca apare riscul de neincasare #anca se va indrepta pt a&si
recupera pre0udicial catre aderent )
4
*+ntrolul si supraveg-erea creditului )
*ele mai riscante operatiuni ale unei #anci sunt oepratiunile de creditare % de aici % venind
cele mai multe pierderi ale unei #anci % pt a se prote0a de acest risc #ancile "olosesc
urmatoarele metode ,
& anali!a #onitatii solicitantului ( scopul acest metode ) ( ca sa selecte!e pe solicitantii
#un platnici
& garantarea creditului
& clasi"icare asi provi!ionarea porto"oliului de credite
& utili!area unor in"ormatii despre credite si de#itor
*Aasi"icarea si provi!ioanrea porto"oliului de credite )
4ste o procedura o#ligatorie pt toate #ancile se executa lunar si in urma careia creditele
accordate de o #anca se impart in urmatoarele categorii ,
& standard 0:
& in o#servatie 5:
& su#standard 20:
& indoielnice 50:
& pierdere 100: ( c-el de provi!ionare )
2Mpartirea creditelor in cele 5 categorii se "ace pe #a!a urmatoarelor criterii )
& serviciul datoriei( nr de !ile de intar!iere de la plata ratelor scadente si a do#an!ilor )
de#itorului
& per"ormant!a "inanciara a de#itorilor ( apreciata pe #a!a unor indicatori "inanciari
precum renta#ilitate solva#ilitate lic-iditate
& initierea unor proceduri 0uridice de executie silita sau de "aliment dat de#itorului % daca
au "ost initiate ast"el de proceduri creditul este considerat a "ii pierdere )
6upa clasi"icarea creditelor #ancile isi constituie provi!ioane ) provi!ioanele sunt niste
sume de #ani pt conta#ili constituite pe seama c-eltuielilor si destinate acoperirii
pierderilor #ancii re!ultate din credite si do#an!ile la credite )
*>M 8 4G+A>8F *$462F>A 2? $+M8?282? 64*4?2>A
$iscul la credite % controlul si supraveg-erea creditelor )
1) anali!a ec "inanciara a solicitantilor
2) garantie
3) provi!ionea!a porto"oliul de credite
4) "olosirea unor in"ormatii despre credite si de#itori )
4)
"olosirea unor in"ormatii despre credite si de#itori
8tunci cand o #anca accorda un credit % ea consulta o serie de #a!e de date re"eritoare la
istoricul solicitantului ( ce credite a contranctat in trecut si care a "ost comportamentul de
plata al acestuia ) cu scopul de a evita pe acei solicitanti care in trecut au produs
pre0udicii #anciilor )
2n romania sunt "unctionale 2 ast"el de #a!e de date ,
1) centrala risuclui la credite ( numita pana in anul 2012 centrala riscurilor #ancare )
2) #iroul de credit
centrala riscului la credite ,
4ste o strucutra care "unctionea!a la niv #anciinatioanle a romaniei si in care se strang
in"ormatii despre toti clientii #ancilor si institutilor "inanciare ne#ancare ( intreprinderi si
populatie ) )
6atele din aceasta #a!a sunt organi!ate in 4 "isiere ,
& "isierul creditelor in care se strang in"ormatii despre toate creditele accordate de #anci si
i"n&uri si care depasesc valoarea de 20 000 lei
& "isierul creditelor restante in care se strang in"ormatii despre de#itori care inregistrea!a
intar!ieri la plata creditelor de peste 20 000 lei % in"ormatiile din acest "isier sunt pastrate
timp de = ani de !ile
& "isierul grupurilor de intreprinderi in care sunt stranse in"ormatii despre legaturile intre
"irme prin prisma actioanriatului
& "isierul "raudelor cu carduri in care se strang in"oarmatii despre persoanele care au
produs pre0udicii #ancilor prin intermediul cardurilor)
2n"ormatiile din acesta #a!a de date pot "ii consultate numai de #anci si i"n&uri
3iroul de credite este o structura privata "ondata de cateva #anci din romania in anul
2003 si care strange in"ormatii doar depsre creditele pers "i!ice )
2n pre!ent la aceasta structura raportea!a in"ormatii 35 de #anci % 10 i"n&uri si 3 societati
de asigurari ) 2n evolutia #iroului de credite se disting 3 etape )
& prima etapa operationala din anul 2004 a avut in vedere colectarea in"ormatiilor
negative despre de#itori ( in"o negative= restante la credite mai mari de 30 de !ile %
declaratii de inadverdent!e ( a mint!it ) % in"o despre "raudulenti #ancar ) 2? pre!ent se
raportea!a doar restantele mai mari de 10 lei % iar in"ormatia se pasttea!a timp de 4 ani )
& a doua etapa de de!voltare operationala din anul 2005 a a vut in vedere colectarea de
in"ormatii po!itive ( toate creditele contractate de un solicitant si comportamentul de
plata al acestuia )
& a 3&a etapa operatioanla din 200C a avut in vedere "urni!area de catre #irou #ancilor
solicitante a unui scoring ( o nota ) care sa masoare riscul de neram#ursare al persoanei
respective )
&
in"ormatiile din #iroul de credit pot "ii consultate atat de #ancile care raprotea!a
in"ormatia cat si de persoanele recen!ate )
+;4$8F2>?2 64 ;A8F2 )
1) insturmentele de plata
2) calcul
3) te-nici de decontare
4) sistem de plati din romania
instrumentele de plata ,
in romania se pot utili!a ca si instrumente de plata ,
& cam#ia
& #iletul la ordin
& cecul
& ordinul de plata
prin insturment de plata se intelege un instrument materiali!at pe support de -artie sau pe
support electronic care contine o o#ligatie de plata a unui de#itor "ata de un creditor al
sau % iar #ancile sunt o#ligate sa execute creanta respectiva trans"erand suma de #ani % din
contul de#itourlui in contul creditorului )
*el mai complex instrument este cam#ia )
*am#ia= ca "iind ordinul neconditionat de plata a unei sume de #ani la o anumita
scadent!a data de o persoana numita tragator unei a 2&a parsoane numita tras prin care ii
cere sa plateasca suma inscrisa in instrument unei a 3&a persoane numita #ene"iciar
;articipantii ,
Aa o relatia cam#iala participa intotdeauna 3 persoane ,
& prima F$8H8F+$>A este pers care intocmeste cam#ia % da ordinul de plata % in
economia reala este van!ator si din punct de vedere 0uridic este un creditor ( are de
incasat )
& F$81 este persoana caruia ii este adresata cam#ia % tr# sa palteasca suma de #ani din
instrument in economia reala este cumparator % iar din pct d vedre 0uridic este de#itor %
& 34?472*28$>A est epers care incasea!a suma de #ani din cam#ie % concret in sti de
#ene"iciar poate sa "ie un tert din economie % creditor al tragatorului ( de ex un "urni!or de
mar"uri al tragatorului % sau poate sa "ie c-iar tragatorul insusi )
M4?F2>?2 +3A2H8F+$22 )
;t ca instrumentul ( cam#ia ) sa "ie vala#ila aceasta tr# sa ai#a inscris ape ea urmatoarele
mentiuni )
1) numele cam#iei
2) ordinul scris neconditioanat de plata a unei sume de #ani
3) numele #ene"iciarului
4) numele trasului
5) scadent!a
6) data si locul emiterii
=) locul platii
8) semantura tragatorului emitent
+peratiuni cu cam#i ,
1) acceptarea = este operatiunea prin care trasul'platitor isi recunoaste ( asuma ) o#ligatia
de plata % ea nu este o#ligatorie % dar daca trasul accepta ( semnea!a cam#ia ) devine
o#ligat principal si tr# sa palteasc asuma din cam#ie la scadent!a ) acceptare aconsta intr&
o semantura depusa de tras pe "ata cam#iei
2) avali!area este operatiunea de garantare a platii cam#iei % este "acuta de o pers numita
avarist ( intotdeuana o #anca ) si presupune ca daca la scadent!a trasul nu va platii suma
#anca avali!atoare v&a tr# sa "aca acest lucru ) operatiunea consta int&ro semnatura depusa
de avalist pe "ata cam#iei )
3) circulatia cam#iei % cam#ia poate s acircule intre agentii economici prin 2 proceduri , &
gir si cesiunea de creant!a ) Hir&ul = daca un posesor al cam#iei are o datorie "ata de un
tert din economie % iar posesorul este detinator de cam#i % el poate sa stinga datoria
respectiva remitantd in contul ei cam#ia de care dispune ) ;ersoana care transmite cam#ia
( vec-iul posesor numit girant ) v atransmite noului posesor ( numit giratar ) numai
drepturile i!vorate din cam#ie ( dreptul de a incasa din scadent!a suma din cam#ie nu si
o#ligatiile ( daca la scadent!a noul posesor nu va reusii sa incase!e cam#ia de la tras el se
poate intoarce pt a&si recupera creant!a catre vec-iul posesor ( girant ) ) o cam#ia de0a
girata mai poate "ace o#iectul si a altor giruri % acest lucru conduce la cresterea sigurantei
cam#iei ( se inmulteste numarul girantilor ( de#itorilor ) care vor "ii tinuti la plata in ca!ul
in care trasul nu ac-ita suma la scadent!a ) +peratiunea de gir se "ace pe "ata cam#iei
mentionandu&se numele persoanei care transmite % numele pers care primeste ( de"apt
semnaturile lor ) si data transmiterii ) +peratiunea se mai numeste andoasare )
4) acesiunea de creant!a % este o transmitere de"initiva ( ca si in ca!ul operatiunii de
van!are ) vec-iul posesor transmitand atat drepturile cat si o#ligatiile K in ca!ul in care
trasul nu plateste el nu mai poate "ii tinut la plata
scontarea = trans"ormarea cam#iei in lic-iditati
*ontarea cam#iei inseamana trans"ormarea cam#ieie in lic-iditati )
6aca un posesor al cam#iei are nevoie de #ani lic-i!i % se poate adresa unei #anci careia ii
v&a gira cam#ia pe care dispune % v&a primii de la #anca o suma de #ani numita valoare
actuala (G8% care este mai mica decat valoarea inscrisa in cam#ie % numita valoare
nominala % G? % )cu o suma de #ani numita scont (1% care repre!inta remunerarea #ancii
pt ca a primit cam#ia inainte de scadent!a
*am#ie val nom 10000 lei
;e 22 mai
G8= 22 aprilie % G8= G?&1 ( scondtul #ancii similar do#an!ii )
1= G?xFxF8J8 1*+?F>A>2 ' 360J100
G8= G8A+8$48 8*F>8A8
G?& *8A ?+M2A88
F& $4;$4@2?F8 ?>M8$>A 64 @2A4 64 A8 1*+?F8$4 12 ;8?8 A8
1*864?F@8
ts= F8J8 1*+?F>A>2
360 ?$ 64 @2A4 62? 8?
6= *JFJrd' 360x100
F1 64 12: ;4 8?
1*+?F>A = 10000x30x12'360J100 = G8& 10000&100= CC00 A42
*8M328 poate "ii transmisa #ancii si prin cesiune de creant!a % dar in acest ca!
operatiunea se numeste "or"etare )
1contul in ca!ul "or"etarii ( adica partea din valaorea cam#iei retinuta de #anca ) este mai
mare inclu!and si riscul de neincasare )
;lata cam#iei ( operatiunea cu nr 5)
;lata cam#ieie este "acuta de tras la scadent!a % daca plata cam#iei va "ii "acuta de tras in
numerar % acesta tr# sa solicite de la #ene"iciar exemplarul original al cam#iei pe care
#ene"iciarul va tre#uii sa inscrie cuvantul platit si sa semne!e )
2? ca!ul cam#iilor se o#i0nuiesc urmatoarele tip&uri de scadent!e ,
& primul tip este la vedere ( la pre!entarea instrumentului )
& la un anumit numar de !ile de la vedere ( in acest ca! est eo#ligatorie operatiunea de
acceptare trasul sa semen!e pe cam#ie sa stie de plata respectiva )
& la termen ( acesta "iind indicat "ie printr&o data calendaristica "ixa % sau printr&un numar
de !ile care tr# sa curga de la emitere )
protestul de neplata si regresul ( operatiunea 6)
daca la scadent!a trasul nu ac-ita suma de #ani din cam#ie atunci #ene"iciarul cam#iei
sau ultimul ei posesor tr# sa recurga la operatiune numita % protest de neplata )
;rotestul de neplata inseamna constatarea re"u!ului trasului de a platii )
*onstatarea re"u!ului de plata se "ace "ie prin simpla mentiune "acuta de tras pe cam#ie %
( re"u!at si semnatura ) 18> de catre un organ 0udecatoresc )
4xistent!a protestului de neplata % da dreptul #ene"iciarului sua ultimul ei posesor % sa
desc-ida actiune in regres ( recurs ) impotriva tuturor persoanelor % care au detinut si
semnat cam#ia inaintea sa ) ( prima persoana care a detinut cam#ia era tragatorul % pers 2
trasu% dupa avalist % dupa giranti) )
3ilet la ordin ,
>ni ii mai !ic acestui instrument cam#ie simpli"icata)
32letul la ordin se de"ineste ca "iind promisiunea de plata a unei sume determinata de
#ani % la o anumita scadent!a "acuta de o persoana numita emitent in "avoarea unei a 2&a
persoane numita #ene"iciar )
;articipantii ,
4mitentul % este persoana care intocmenste inscrisul promite sa platesca suma de #ani din
acesta din punct de vedere 0uridic este de#itor % iar in economia reala ii corespunde
cumparatorul )
3ene"iciarul % e incasea!a suma de #ani din #iletul la ordin % lui ii este adresat #ilentul la
ordin dpdv 0uridic % este creditor si ii corespunde in economia reala % van!atorul mar"ii )
4lemente o#ligatorii ,
& pt a "i vala#il legal un #ilet la ordin %tr# sa ai#a inscrise pe el urmatoarele mentiuni ) 1)
numele de #ilet la ordin % 2) promisiunea de plata a unei sume determinata de #ani % 3)
numele #ene"iciarului % 4) data platii ( scadent!a ) 5) locul platii % 6) data si locul
emiterii % =) semantura emitentului )
operatiuni cu #ilet la ordin ,
& pt ca est eo cam#ie simpli"icata % toate operatiunile de la cam#ie se pot aplica si in ca!ul
#iletului la ordin % exceptie "acand operatiunea de acceptare
*4*>A ( al 3&lea instrumetnde plata ) sau cam#ie la vedere( nu are scadent!a )
6e" , cecul se de"ineste ca "iind instrumentul de plata prin care o persoana numita
tragator ( posesorarea unui cont desc-is la o #anca ) in care se gasesc su"iciente
disponi#ilitati pt onorarea inscrisului ) de un ordin scris neconditionat de plata unei a 2&a
persoane numita tras ( care este intotdeauna o #anca ) si mai precis #anca la care
tragatorul si&a desc-is contul ) sa palteasca suma de #ani inscrisa pe instrument unei a 3&a
persoane numita #ene"iciar )
;articipantii ,
& tragatorul % este pers care da ordinul de plata% o#ligatoriu tr# sa "ie titularul unui cont la
#anca in care sunt su"iciente disponi#ilitati
& trasul % este intotdeauna #anca la care tragatorul sia desc-is contul
& #ene"iciarul % este pers care incasea!a suma de #ani din cec si care este "ie un tert din
economie % creditor al tragatorului ( de ex un "urni!or de mar"uri al tragatorului ) sau
poate sa "ie c-iar tragatorul insusi ( care retrage numerar din contul de la #anca )
Mentiuni o#ligatorii ,
& pt a "ii vala#il cecul tr# sa ai#a inscrise pe el urmatoarele mentiuni 1) numele de cec %
2) ordinul de plata a unei sume determinate de #ani platiti in sc-im#ul acestu&i cec % 3)
numele #ancii trase 4) numele #ene"iciarului lui sau la ordinul lui % 5) locul platii 6) data
si locul emiterii emis la locatita la data % =) semantura tragatorului emitent
*aracteristici ,
1) existent!a provi!ionului ( adica a disponi#ilitatiilor su"iciente % in contul tragatorului
de la #anca prin care sa "ie onorat instrumentul ) %emiterea de cec&uri "ara acoperire ( in
lipsa aprovi!ionului ) se pedepseste penal dar si cu interdictie #ancara
2) cecul nu are scadent!a % este platit la vedere %#anca nationala a sta#ilit ca cec=urile
emise si paltite in romania pot "ii pre!entate la #anca pt a "ii incasate in cel mult 15 !ile
de la emitere

operatiuni cu cec&uri (5)
cea mai importanta operatiune est ecirculatia cec&ului % in ca!ul cec&ului exista 3
modalitati de circulatie ,
& se numeste remitere li#era % presupune transmiterea cec&ului unei alte persoane "ara nici
o mentiune pe cec % acest lucru este posi#il pt ca cec&urile nu au mentionat pe ele numele
#ene"iciarului ( se numeste cec&uri la purtator )
& gir este modalitatea prin care vec-iul posesor ( girantul ) transmite unei alte persoane
doar drepturile i!vorate din cec ( de a incasa suma de #ani din acesta )Lnu si o#ligatiile %
aceasta modalitate de transmitere se aplica in ca!ul cec&urilor care au inscrise pe ele
clau!a %% la ordin MN ( c-iar se numeste cec&uri la ordin ) ) totodata se va mentiona si
numele noului posesor si data la care are loc transmiterea
& cesiune de creant!a% presupune transmiterea atat a drepturilor cat si a o#ligatiilor se
aplica in ca!ul cec&urilor care au pe ele numele #ene"iciarului dar nu si clau!a la ordin %
aceste cec&uri se numeste cec&uri nominative nu se admite ca pe ele modi"icari #ene"iciari

F2;=uri de cec=uri ,
& dupa modul de circulatie , 1) cecul la purtator circula prin remitere li#era 2) cec=ul la
ordin circula prin H2$ 3) cec&urile nominative circula prin cesiune de creant!e
& dupa modul de plata cec&uri #arate % pot "ii incasate prin conturi #ancare nu si numerar %
daca intre cele 2 #are este si numele unei #anci % avem un cec cu #arare speciala ceea ce
inseaman ca poate "ii incasat numai de la aceea #anca % &cercuri circulate % toti
participantii sunt #anci % & cec&uri certi"icate sunt cec&uri vi!ate stampilate de #anca
trasa % care semni"ica ca tragatorul are su"iciente disponi#ilitati in conturi prin care sa "ie
onorat instrumentul cec&uri de voia0 sau de calatorie =se aseamana cu #ancotele avand
valori prede"inite si sunt utili!ate de persoanele "i!ice pt plata c-eltuielilor 'prestatiilor
turistice )
+rdinul de plata ,
+rdinul de plata = se de"ineste ca "iind dispo!itia data de o persoana numita platitor
#ancii sale de a e"ectua o plata in "avoarea unei a 2&a parsoane numita #ene"iciar de suma
)
Gan!atorul&. mar"a pe &. comparator &. ordon plata&. #anca comparator &.de#ita contul
platitorului si va introduce in circuit #ancar +;&. #anca van!atorului &. credita contul
#ene"iciarului de suma si il va instiinta prin extrasul de cont asupra operatiuni&.
van!ator )
*omparator& emitent'platitor
Gan!ator #ene"iciar de suma )
;articipantii ,
1) emitentul = persoana care intocmeste ordinal de plata
2) platitorul = persoana din al carei cont de la #anca se provi!ionea!a ( se acopera ) suma
inscrisa in ordinul de plata ( platitorul poate sa di"ere de emitent % sau poate sa "ie aceasi
persoana )
3) #anca platitorului = este #anca care introduce in circuit #ancar ordinul de plata
4) #anca #ene"iciarului de suma = este #anca Ka care se "inali!ea!a'opreste circuitul
ordinului de plata
5) #ene"iciarul de suma este persoana care incasea!a suma din ordinul de plata
Mentiuni o#ligatorii ,
& pt < instrumentul sa "ie vala#il din punct de vedere legal % el tr# sa ai#a inscrise pe el
urmatoarele mentiuni , in primul rand numele de ordin de plata ordinul de plata la unei
sume determinate de #ani numele platitorului si contul sau de la #anca numele #ancii
platitorului numele #ene"iciarului de suma si contul sau de la #anca #anca
#ene"iciarului de suma data is locul emiterii si semnatura emitentului ) Aa primirea unui
de plata o #anca va e"ectua urmatoarele operatiuni )
1) receptia % primirea ordinului de plata
2) autenti"iciarea % identi"icarea emitentului si'sau platitorului ca si clienti ai #ancii
3) acceptarea're"u!ul operatiunii % veri"icarea daca disponi#ilitaitile din contul platitorului
sunt su"iciente pentru provi!ionarea sumei din ordinul de plata )
4) executarea % transmiterea in circuit #ancar a ordinului de plata
*8$6>A ,
*ardul se de"ineste ca "iind instrumentul ce da posi#ilitate unui utili!ator autori!at sa
e"ectue!e retrageri de numerar de la automatele #ancare plata mar"urilor la comercianti
sau accesarea unor linii de creditare ( cel mai complex instrument #ancar pt ca reunest e3
categorii de operatiuni % retrageri de numerar % platin comercinatii % accesam credit ) ) 2?
acelasi timp cardul poate "ii va!ut ca o c-eie a utili!atorului autori!at ce ii da dreptul sa
accese!e disponi#ilitatiile sale din contul de la #anca )
*ardul este un instrument standardi!at % pe "ata cardului se gasesc urmatoarele
in"ormatii , numele cardului% ( "acultativa ) % #anca care a emis cardul in cau!a % numele
utili!atorului % numarul cardului ( 16 ci"re de regula ) %vala#ilitatea cardului ( intotdeauna
o vavem desemnata in 4 ci"re prime e2 pt luna si ultimee pt an ) % cipul cardului %
logotipul ( este o em#lema care da in"ormatii despre locul unde poate "ii utili!at acel
card ) %o -olograma pt a evita utili!area "rauduroasa ain spatele cardului se gasesc
urmaotarele in"ormatii , #anda magnetica % un panel pt semnatura utili!atorului o dunga
al#a pe care utili!atorul tr# sa o semne!e % alte logotipuri care extind aria de utili!are a
cardului % o !ona cu in"ormatii re"eritoare la utili!are si pierderea cardului )
Fip=uri de carduri ,
& dupa te-nologie , cardurile cu #anda magnetica ( de prima generatie ) in"ormatia era
stocata pe #anda magnetica dispusa pe spatele cardului cardurile cu cip de a 2&a
generatie in care in"ormatia se stoc-ea!a intr&un circuit integrat ( cip ) incastrat pe "ata
cardului ) cardurile cu cip % permit stocarea disponi#ilitatiilor in cip ( adica trans"ormarea
#anilor e"ectivi in moneda electronica ) % adica alt"el spus "unctiuni de portmoneu
electronic ) Mai exista si o varianta de carduri -i#ride ( care contin atat #anda magnetica
cat si cipul )
& dupa "unctiuni , exista cardul de de#it ( disponi#ilitatile din contul atasat cardului provin
exclusiv din veniturile utili!atorului sau arii depuneri ) ) cardul de de#it cu descoperit de
cont ( disponi#ilitatile din contul atasat cardului provin atat din veniturile utili!atorului
cat si dintr&o linie de creditare accordata de #anca ) *ardurile de credit disponi#ilitaitle
din contul de card provind dintr&un credit accordat de #anca
& dupa emitentul cardului deose#im carduri #ancare % apoi carduri emise de organi!atii
non "inaciare % carduri emise de comercianti ) *ardurile #ancare =sunt considerat a "ii
universale ( pt < permit cele 3 mari categorii de operatiuni #ancare ) , & operatiuni cu
numerar% & operatiuni de plati( decontare ) %&operatiuni de creditare ) 3ancile pot sa emita
carduri in 2 sisteme , & in sistem privat in sistem interopera#il ) *8rdurile #ancare
private presupun % ca pot "ii utili!ate exclusiv doar la ec-ipamentele #ancii emitente)
*ardurile #ancare in sistem interopera#il presupun ca# ancile se asociea!a intre ele sau
devin mem#re ale unor organi!atii emitente de carduri si dau posi#iltiatea utili!atorilor sa
"oloseasca cardurile la ec-ipamentele oricareia dintre #ancile asociate sau mem#re ale
organi!atiei ) 4xista 3 mari organi!atii emitente de carduri , 1) visa 2) mastercard 3) O*3
( 0eman credit #irou ) carduri emise d eorgani!aiti non "inaicare se aseamana cu
cardurile #ancare ( in sensul ca au caracterul universal ) deose#irea "iind aceea ca
emitentul nu este o #anca 5 de regula emitentul este o organi!atie din s"era turismului
F?8 travel and adrement ) *ele mai cunoscute organi!atii non "inanciare emitente de
carduri sunt 8Mericam express si respectiv 62ner Hrup )&
& cardurile emise de comercianti , aceste nu au "unctiuni #ancare "inanciar e% cardurile
emise de comercianti % permit 1 identi"icarea clientului % 2 permit acordarea de
disscounturi #onusuri % 3 permit cumpararea cu anticipatie al #unului la rat# % in
consecint!a cardurile emise de comercianti au ca principala "unctiune "ideli!area
clientelei % 4 dupa mondul in care se "ace decontarea( plata ) , & carduri cu plate pe loc
( paP noB % tran!actia % de#itarea contului utili!atorului se "ace la momentul platii
mar"urilor la comercianti sau tragerile de numerar de la automatele #ancare ) % se
"oloseste atunci cand cardul este utili!at la un ec-ipament electronic % & carduri cu plata
anticipata te-nica de decontare este "olosita de cardurile emise de comercianti % care mai
intai vand produsul ulterior avand loc consumarea acestuia % & *8$6>$2 *>
;A8F8 F8$@24 >AF4$28+$4 ;8Q A8F4$ te-nica se "oloseste atunci cand cardul
este "olosit la ec-ipamente mecanice( imprintere ) % comerciantul tr# sa pre!inte ulterior
c-itant!a la #anca pt a incasa contravaloarea operatiunii )& 6upa locul unde pot "ii
utili!ate cardurile avem carduri tiparite ( imprimate )L care pot "ii acceptate numai de
terminale electronice atm sau pios&ruiel de la comercianti % si respectiv 2 carduri
em#osate ( in"ormatia este gravata'stantat!at pe ele ) care "unctionea!a atat ala
ec-ipamente electronice cat si la ec-ipamente mecanice ( imprintere ) )
emitere aunui card presupun transmitere unei solicitari ( cereri catre #anca ) ) daca este un
card de credit este necesara si anali!a "inanciara a solicitantului pt sta#ilirea pla"onului de
creditare )
*+sturile operatiu#ilor cu cardul presupun urmatoarele taxe) Faxe de emitere ( suportata
de solicitant ) ) *omisioane 64 86M2?12F$8$4 ( 2?F$4F2?4$4'M4?F4?F@8) %
palti#ile lunar sau anual de catre solicitant ) *omisiune de eli#erare de numerar
suportatna de solicitant ) *+misioane pt plata mar"urilor la comercianti ) *+misioane pt
regenerarea codului pin tot de noi sunt suprotate ) *+misioane pt peirdere acardului si
eli#erarea de pu#licate tot de utili!atori)
4c-ipamente utili!are card
&. ec-ipamentele pt eli#erarea d enumerar ( sunt electronice =. sunt conectate la
centrele de procesare a platilor ) R & distri#uitoare de numerar( prima generatie si au
putine "unctiuni % eli#erare numerar si consultare sold )) % & automate #ancare ( #ancomate
)sau 8FM ( sunt din a 2&a generatie si sunt adevarate g-isee automate de #anca pt < au
urmatoarele "unctiuni , & eli#erare de numerar consultare de sold eli#erare de extrase
de cont e"ectuarea de plati& trans"eruri intre conturi depunerea de numerar
==. ec-ipamente pt plata mar"urilor la comercianti &. e"t pos ( sunt ec-ipamente a"late
la comercianti care sunt conectate la centrele de procesare a platilor % decontarea plata
se "ace online ) &. imprinterele ( sunt ec-ipamente mecanice "unctiunea lor este eli#erarea
c-itantei % nu sunt conectate la centrele de procesare )
3anca la distanta = noile canale de comunicare cu #anca )
F4A4 38?S2?H , ( #anca prin tele"onul "ix ) ,
1) 2G$0 interactie voice response ( un ro#ot ) % in acest ca! persoana ( clientul #ancii )
poate accesa o serie de in"ormatii pasive ( niv do#an!ilor % cursurile de sc-im# % eventual
soldul contului
2) *all centre( salariat al #ancii ) % in acest ca! putem accesa pe langa in"ormatiile apsive
mentionate anterior si o serie de in"ormatii active precum , plati % trans"eruri dintre
conturi % preacordari de credite )
4A4*F$+?2* 38?S2?H , #anca prin calculator ( -ome #an<ing ) = pe calculatorul de
la locul de munca'sau de acasa se instalea!a un so"t'program de catre #anca % apoi
calculatorul este conectat prin circuitele tele"onice % la serverul #ancii % si se pot e"ectua
operatiuni passive si operatiuni active )
2?F4$n4F 38?S2?H , ( 38?*8 ;$2? 2?F4$?4F )
Mo#ilitatea clienteului este maxima % el putand contacta #anca prin orice calculator %
conectat la reteaua internet )
Mo#ile #an<ing , ( #anca prin tele"onul mo#il ) din punct de vedere te-nic accesearea
internetului % sua cele din prima generatie 1M1&uri
Fe-nici de e"ectuare a platiilor )
;rin plata se intelege descarcarea de o#ligatii a de#itorului % "ata de creditorul sau %
concret o plata se poate "ace cu a0utorul numerarului sau prin intermediul #ancilor cu
a0utorul monedei de cont scripturale ) 2n acest al 2&lea ca! se vor#este despre o decontare
( virament sau plata "ara numerar ) in ca!ul decontarilor pe langa platitor ( de#itor ) %
#ene"iciarul de suma ( creditor ) mai apar una sua doua #anci participante % care tin
conturile platitorului si #ene"iciarului de suma )
+ decontare are intotdeauna o natura duala este "ormata din doua parti ,
& "luxul mesa0elor % prin care instintam #ancile asupra operatiunii si care se materiali!ea!a
in instrumentele de plata K
& "luxul #anilor care consta in simple inregistrari conta#ile pe care le "ac #ancile % in
conturile celor 2 participanti )
Mesa0ele ( instrumentele de plata ) pot "ii inregistrate clasic pe support de -artie % sau pe
suporturi magnetice % sau pe suporturi electronice )
Mesa0ele se transmit intre #anci "ie letteric( prin scrisoare ) % prin telex sua telegrap- sau
prin intermediul circuitelor in"ormatice )
8ceste modalitati de transmitere a mesa0elor particulari!ea!a decontarea prin durata %
costuri % si documentarea platii
6econtarile % pot sa "ie de 2 "eluri ,
& decontari de credit = sunt operatiuni de plata % se "ac in #a!a ordinelor de plata % iar
initiativa o are platitorul %
& decontari de de#it = sunt operatiuni de incasare % se "ac in #a!a cam#iilor % #iletelor de
#anca % si a cec&urilor % iar initiativa decontarii o are #ene"iciarul de suma )
decontarile in "unctie de nr de #anci implicate % sunt ,
& interne ( locale ) in acest ca! atat platitorul cat si #ene"iciarul de suma % isi au conturile
desc-ise % la aceeasi unitate operativa a #ancii)
& 6econtari intra&#ancare platitorul si #ene"iciarul au conturile la aceeasi instituie de
credit dar lucrea!a cu unitati operative di"erite
& 6econtari inter&#ancare % platitorul si #ene"iciarul % isi au desc-ise conturile la institutii
#ancare di"erite ) 2? acest ca! % pt a se e"ectua plata % toate institutiile de credit % sunt
o#ligate sa isi desc-ida conturi la #anca centrala sau la acentul #ancii centrale care se
ocupa de e"ectuarea platiilor in economie si sa pastre!e in aceste conturi disponi#ilitati )
;entru e"ectuarea platilor % inter#ancare % se poate recurge la 2 modalitati ) 1) decontarea
#ruta = plata documentelor instrument cu instrument ' #ucata cu #ucata % 2) decontare
neta = plata doar a soldului ( di"erentei ) dintre patile si incasarile !ilei )
6eci in acest ca! se reduce la o compensare ) *+mpensarile pot "ii #ilaterale % ( intre 2
#anci) sua multilaterale % intre toate #ancile din sistem ) 2n acest ca! pe langa #ancile
participante mai apare un agent care este ca!a de compensatii % si care se ocupa de
e"ectuarea compensarii )
6econtair #rute 8= 50D60=110 unitati de platit
6eocnta # 3= =0D30= 100
6econtare *= 40D20 = 60
Fotal = 2=0 de unitait pt a "ace toate platile cerute de acestia
6econtari nete #ilaterare = compensare intre 2 #anci
8 , 3= 50 de unitati plata % incasare de 30 unitati =. o plata de 20 de unitati
8 , *= 60 de unitati plata% incasare 40 unitati =. plata de 20 de unitati
3 , *= plata =0% incasare 20 =. plata de 50 de unitati
Fotal suma de inc-is C0
6econtari neta multilaterala
*sc= casa de compesatii )
8%#%c%
8 ,;lati % 50 unitati# D 60 unitati c =110
8 , incaseasa 30 unitati # si incasare 40 ==0 are de platit 40
3 , plati 30D=0=100
3 incasari 50D 20= =0 total 30 de platit
* , plati 20D40=60
* , incasari =0D60= 130 total de platit =0
8vanta0ul trecerii de la o decontare #ruta la una #ilaterala % si mai departe la una
multilaterala este reducerea necesarului de lic-iditati % al sistemului #ancar pt e"ectuarea
platilor )
1istemul de plati romanesc 555
2n pre!ent sistmeul de plati romanesc % este unul intergral electronic ( cu plati in timp
real % sistemul este gestionat de catre #anca nationala % si o companie numita
F$8?17+?6 ( care are ca actionari #ancile comerciale si 3?$Lul ) ) sistmeul este
"ormat din urmatoarele componente ,
& sistmeul sent
& sistemul regis
& sistmeul sa"ir
& sistemeul de #ac<&up si recuperare in ca! de de!astre
sismtemul sent este repre!entata de casa de compensatie electronica % si in ca!ul ei se
decontea!a platile de mica valoare ( ordinelel de plata su# 50 000 lei ) % cec&uri cam#ii si
#ilete la ordin indi"erent de valoare )
sistemul presupune des"asuarearea in "iecare !ii lucratoare % a 3 sedint!e de compensare
( 8 ,30 11 % 11 ,10 pana la 13 ,45 si 14 pana la 16 ,30L
sistmeul regis este un sistem de plati in timp real % pe #a!a #ruta ) document cu document
in care se decontea!a platile de mare valoare % peste 50 000 lei % precu si platile urgente
indi"erent de valoare )
12stemul "unctionea!a !ilnic intre orele 8 si 16) % op&uriel ramanand in coada de asteptare
pana al ora 1= )
1istmeul sa"ir , este un sistem de evident!a ( de registru ) a titlurilor de stat emise de
tre!orerie % precum si pentru evident!a tran!actiilor cu titluri de stat % e""ectuate de #anci )
1istmeul de #ac<&up K orice trna!ctie "acuta in sismteul respectv are o copie in simteuld e
#ac<up avarai ca s ail putem recupera
;latile internationale)
2nportator exportator
2nitiea!a modalitatea
4mitent sau ordonator
2mportator %
4xportator el se numeste #ene"iciar % "acturile comerciale % documentele de transport %
certi"icate de garantie de calitate % de origine pentru mar"urile care au "ost expediate %
polit!a de asigurare % speci"icatii ale mar"urilor si am#ala0elor % cam#ie
3anc importator #anca emitenta sau #anca ordonatoare % este cel mai important
participant ( pentru ca o"era exportatorului anga0amentul % garantia % ca va "ii platit ))
8nga0amentul pe care si&l asuma #anca improtaoturlui pot "ii , anga0aemtn direct = #anca
importatorului este #anca platitoare % anga0amentul indirect = #anca improtatorului
autori!ea!a o alta #anca sa il plateasca pe exportator
3anc expotatorului % & de #anca noti"icatoare( intermediar nu "ace altceva decat sa asigure
o relatie pe o parte exportator si pe alta parta importator )% & de #anca platitoare( "ace
paltiel catre exportator) % % & de #anca negociatoare( actiunea de van!are cumparare cu
propriile ei )

8l 5&lea parcitipant ( optional ) = #anca con"irmatoare = #anca care isi asuma un a2lea
anga0ament de plata pt < nu avea incredere exporatorul in primul anga0ametn % de #anca
importatorului )
8credivul are un caracter documentar=
2ndepedent!a = acreditivu documentar))
8nga0amentul #ancar "erm = exporatorul stie ca "ii platit
1igurant!a pt toti participantii
4ste costisitor
*omplexitatea acreditivului este "oarte mare
8dapta#ilitate si su#let!e
( circuitul 1 importator #anca importator& #anca exportator& exportator )
*ircuitul 2 livrarea& catre importator
*ircuitul 3 livrare exprotator #anca exportator& #anca importator& importator
*ircuitul platii 4& importator& #anca importator #anca exportator exportator #ene"iciar
>n prim tip de anga0amente
1) anga0ametnul #ancar& revoca#ile si irevoca#ile
2) acoperirea acestuia acoperite si neacoperite ( suma de #ani pe care o platit pe
importator si neacoperit #anca creditea!a pe exportator )
3) domicilierea importatorului si a exportatorului
4) dupa modul de plata plata la vede& la termen prin negociere prin cam#ii
5) dupa modul in care se utili!ea!a acreditivul utili!are integrala partiala in transa
utili!are revolving
6) trans"era#ilitatea& avem acreditive trans"era#ile si netrans"era#ile
=) alte tipuri de acreditive , & utili!a#ile prin avansuri pe acreditiv se trage o dunga rosie %
& acreditive spate in spate utili!a#ile prin reexporturi
2mportator 'platitor 'tras
4xportator ) emitent
3 importator % #anca pre!entatoare
3 exportator% #anca remitenta
*ea mai nesigura modalitate#ancile sutn doar o"icii de intermediere
$iscul incasoului ,
& risucl de intar!iere a platii % "uctuatia monedei
& riscul de diminuare a incasarii % "ace o reducere cand mar"a e la improtator in tara
& risucl de neplata
& riscul de pierdere al mar"ii
posi#ilitatia de reducere a riscurilor ,
& exportatorul nu "ace livrare daca improtatorul nu acorda un avans de 5 10:
& avali!area cam#ieei de catre o #ancadaca nu plateste importatorul % plateste #anca
importatorul
& o mar0a a asiguratorului 5 &10:
& exportaroul este sa livre!e mar"a % in casa de comert nu direct improtatorului %
& sa lucre!e in tara importatorului cu 2 3 intreprinderi daca unul re"u!a plata % mai are
pe ceilalti
sapt viitoare) Fematicadiscutii asupra tematicii
Metotodlogie practica #i#lioteca
*ompeltarea unui insturmetn de plata
8plicatii practica=
1) politice monetare is de credite% 3 categorii cu re!ervele minime o#ligatorii % 2 cu
politica de )#onuri de te!aur)3)) si cu #onuri de te!aur si cu re!ervele minime
o#ligatorii
2) "ondurile mutuale %
3) do#an!uile la "ondurile curente metoda -am#urg-e!a % calculum do#an!iiilor si
ram#ursarea creditelor
tematica teoretica ,
& asa vor "igura si al #iletul de examen ,6 ,6
1) sistemele #ancare sunt organi!are dupa 2 mari principii
3& cele 5 "unctii ale #ancii centrale
"unctia de #anca de stata= intelesuri
4& #ancile comerciale de!volta 2 game de oepratiuni % pasive si active ce sunt operatiunle
respective) 8ctiva= palsare resurse= pasive atragerea resurselor
5& "el depo!ite #ancare= la vedere si la termen
6& operatiunile active de util!iare a resurselor1&21 numerar 2 plasamentele
=& cvasi#ancile& curs 3 o prima categorie institutiile de economisire% societati "inanciare%
#ancile de a"acerii%% de" cvasi#ancile= nu creea!a moneda ci doar utili!aea!a moneda 3
tiuri& economise % societati economisire si #anci de a"aceri( cele 6 categorii )
8& c4& sistemul #ancar romanesc 18)03data inceput %
C& #anci ipotecare insitutii de economisire) 6e"initiecu ce se ocupa ele de" la "iecare
tip de institutie
10& gol
11& curs nr 4 la s"arsit strucutrau organi!atorica sc-emape care ?> + 82 *+84
12& tip conturi % c5
13&
14& ganratiile al&lea 2elemen ale creditului
15& com#ine 2 elemtne elementul nr 3 termenul de acordare % termenele pana la 1 an 1&
5 ani .5 ani % elementul nr 1 )) promisiunea de ram#ursare
16& cum se vor ram#ursa creditele cele 4 sc-eme de ram#ursare
1=& costul creditului= elementul cu nr 5 %
18& gol
1C& 555accordarea creditelor pt intreprindere si accordarea creditelro pentur popualtie %
( documentatie de creditare ) inceputurilor celor 2 paragra"e )
20& sc-ema pt credite pop
21& creditele pt intreprinderisc-ema))
22& tot pop % aplicatie in F
23& intreprinderi% dupa creditele pt intreprinderi % dupa depunerea sunt etapele inclusvi
selectarea si))
24&ve!i tu
25&cam#ia= de" %elementele o#ligatorii % cine participa la acesta
26&prima 1 a 2&a si a 5&aoperatiune
2=& operatiunea cu nr 3 circualtiei cam#iei % totul pana la scontare
28&scontarea si protesutl de neplata
2C&de" % participantii % #ilet la ordin tot
30&de"% tot cec pana la operatiuni
31& circualtia cecurilor
32& clasi"icare cele 2 criterii
33&op=ul tot ceea ce e la ordinal de plata
34& de" participanti "luxuri dupa mo#ile #an<ing inclusvi mesa0ele
35&
36& decontarile dupa 2 "eluri % de credit si de de#it
3C& sistmeul romanesc de plati %
40& cardul& de" si elemente componente pana la prima imaprtire dupa te-nologie
41& primele 2 criterii de clasi"icare %
42& al 3&lea criteriu si dupa e"ectuarea platilor D al 4&lea criteriu
43& sc-ema in cau!a
44& #anca la distant!a internet #an<ing mo#ile #an<ing
45& "oit!elele de"% D participantul care initiea!a %% remitere aunei #anci a unei scrisori %
importatoracreditivul)) cum se numeste in ro<ania % dispo!itia de plata % cerere %
exportatorul sediul de documente %%%catre #anca % de" acreditivului si din documente care
se gasesc la importator D exportator
46& caracteristicile
4=& de la improtator care initiea!a si pana la #anca con"irmatoare tot pct 3 participantii
48& clasi"icare 6) tipologie % coloana 2
4C& cum se clasi"ica acredituvl dupa modul de utili!are si de palda d si e&ul si " si g
50& incassoul de" % participantii % si care le sunt atri#utiile
51&
52& risucrile si respectiv masuri
1= examenul t#