Universitatea 1 Decembrie 1918

Alba Iulia
Facultatea : Stiinte
Specializarea : ECTS
An : II
r!"ram #e val!ri$icare a p!tentialului
turistic al %u#etului &uzau
Stu#ent:
Ci!ara An#reea Daniela
2011
Cuprins
Universitatea 1 Decembrie 1918.......................................................................................................................1
1. Localizarea si caracterizarea judetului .............................................................................................................3
1.1 Scurt istoric ................................................................................................................................................
1.2 Localizare !eo!ra"ic# ................................................................................................................................$
1.3 %aile de comunicatii ..................................................................................................................................$
1. &ivelul de dezvoltare economico'social ...................................................................................................8
2. (rezentarea )otentialului turistic al judetului ...................................................................................................8
2.1 *esurse turistice naturale ...........................................................................................................................8
2.2 *esurse turistice antro)ice .......................................................................................................................1+
.......................................................................................................................................................................19
2.3 (rinci)alele trasee turistice in zona........................................................................................................19
3. ,naliza bazei te-nico'materiale si a o"ertei de servicii .............................................................................21
. (ro)uneri de valori"icare ................................................................................................................................2.
/iblio!ra"ie.........................................................................................................................................................2+
1. Localizarea si caracterizarea judetului
0eritoriul jude1ului /uz#u2 lea!#nul culturii 3i civiliza1iei rom4ne2 conserv# vesti!ii care atest#
e5isten1a omului 6n re!iune din tim)uri imemoriale. Su)ra"a1a jude1ului este de ..1022. 7m2 822. 9 din
su)ra"a1a 1#rii:. ;ude1ul /uz#u se 6ntinde )e a)roa)e tot bazinul -idro!ra"ic al r4ului /uz#u care izvor#3te din
curbura %ar)a1ilor. Dis)unerea armonioas# a celor trei "orme de relie" caracterizeaz# jude1ul /uz#u< la nord se
!#sesc =un1ii /uz#u2 )arte din %ar)a1ilor de %urbur#> la sud se !#se3te c4m)ia2 a)ar1in4nd %4m)iei *om4ne2
iar la mijloc2 o re!iune de dealuri aco)erite cu livezi.
Unele dealuri coboar# s)re sud2 ceea ce le con"er# un climat sud' mediteranean "avorabil viticulturii2
re!iunea (ietroasele "iind renumit# )entru vinurile sale.
1.1 Scurt istoric
(e teritoriul judetului /uzau se conserva vesti!ii care atesta e5istenta omului in re!iune din cele mai
vec-i tim)uri< unelte si arme din oase sau )ietre cio)lite2 obiecte ceramice din &eolitic si ?)oca /ronzului2
a)artinand %ulturilor /oian2 @umesti si =onteoru.
Date im)ortante<
' 1312 30 ianuarie ' )rima mentionare documentara a /uzaului ca tar! si )unct de vama intr'un
document intern este din tim)ul lui Dan al AA' lea 8120'131:.
' 1$00 ' domnitorul *adu %el =are2 cu ajutorul )atriar-ului &i"on2 in"iinteaza ?)isco)ia /uzaului2
orasul devenind resedinta e)isco)ala.
' 1$0+ ' orasul /oza 8/uzau: a)are )entru )rima oara intr'o -arta intocmita de &icolaus @ermanus.
Domnitorul *adu de la ,"umati daruieste ?)isco)iei cateva salase de ti!ani si trei mori Bcare sunt )e /uzauB2
acesta "iind )rimul document des)re "unctionarea morilor )e raul /uzau.
' 1$+1 ' este construita manastirea /anu2 mentionata documentar )entru )rima oara in 1$922 ctitoria lui
,ndronic %antacuzino. An 1+222 biserica este rezidita de ,ndreiana2 sotia lui Serban %antacuzino. An 1882 la
)ictarea bisericii )artici)a si @-eor!-e 0attarescu.
' 1$+$ ' ia "iinta /azarul2 al doilea din 0ara *omaneasca2 )iata )ermanenta cu du!-ene2 )ravalii2
)ivnite2 ma!azii ' )rima stire )rivitoare la un element urbanistic ' )iata.
' 1.91 ' %onstantin /rancoveanu in"iinteaza )rima ti)o!ra"ie in slova romaneasca2 condusa de
=itro"an2 la ?)isco)ia /uzaului.
' 1.93 ' %onstantin /rancoveanu da un act )entru a se "ace tar! la /uzau.
' 1++82 2. au!ust ' intr'un document emis de ,le5andru A)silanti este mentionata Dra!aica lan!a oras.
Sco)ul initial al Dra!aicii era des"acerea lanii2 de aceea tar!ul se tinea in lunile de du)a tunderea oilor.
' 1831 ' se in"iinteaza Scoala de zu!ravi de subtire si iconari )e lan!a ?)isco)ie2 condusa de &icolae
0eodorescu2 iar in 1832 se desc-ide )rima scoala in limba romana ' Scoala &ationala 8(re)arandie:2 avandu'l
ca director )e Dionisie *omano. La 1832 are loc cea dintai numaratoare
o"iciala2 0abela statistica 8recensamant: a )o)ulatiei. Crasul avea un numar de 2$.+ su"lete.
' 183. ia "iinta Seminarul2 )rima scoala secundara din /uzau2 iar in 1838 este inau!urata cladirea
acestuia. An 1838 a)are Scoala &ormala a judetului2 unde se stran! candidatii de invatatori din 11$ sate
buzoiene.
' 180 ' Dionisie *omano in"iinteaza la Scoala nationala )rima /iblioteca scolara romaneasca )entru
invatatori2 dar care "unctiona si ca biblioteca )ublica. (rima )ublicatie Breli!ioasa si moralaB din tara2
BDestitorul /isericescB2 a)are la 1839. Anitiatorul2 Dionisie *omano2 este considerat ctitor al )resei buzoiene.
' 1882 18 ' 19 iunie /uzaul este )rimul oras de )rovincie unde s'a or!anizat @arda &ationala.
' 18$ ' 18$$ ' a)are /iblia de la /uzau2 editata de ?)isco)ul Eilotei2 a )atra /iblie romaneasca.
'18.+ ' ia "iinta @imnaziul2 care s'a numit B0udor DladimirescuB )ana in 18+$2 a)oi B,le5andru
FasdeuB. Din 1932 ' B/.(.FasdeuB2 azi %ole!iul &ational B/.(.FasdeuGG.
'An 18.8 a)are )rima Librarie la /uzau2 a lui ,l. @eor!escu2 iar in 18+3 ia "iinta noua ti)o!ra"ie
B,le5andru @eor!escuB2 )rima ti)o!ra"ie laica2 desc-izand drumul )ublicisticii buzoiene.
' 18+2 ' se da in e5)loatare calea "erata /ucuresti ' /uzau ' /raila @alati2 iar in 18812 calea "erata
/uzau ' =arasesti2 )rima linie "erata )roiectata si construita de in!ineri romani. =oara B@aro"lidB 8cu 3 sectii<
"aina2 malai si o "abrica de )ostav si dimie actionata mecanic: este )rima
instalatie industriala din oras. ?ste data in "unctiune in 1891 "abrica B/rains7i H *osazza S.,.B2 )rima "abrica
de ti!le si de )roduse ceramice cu cu)toare mari sistematice din *e!at. An 18+32 /asil Aor!ulescu in"iinteaza
/iblioteca @imnaziului B0udor DladimirescuB 8%ole!iul &ational
B/.(.FasdeuB:2 iar in 1893 /iblioteca (ublica B%arol AB in noul local al !imnaziului. Se constituie in 189$
)rima colectie )ublica de )iese ar-eolo!ice2 antro)olo!ice si istorice intr'o sala a @imnaziului B0udor
DladimirescuB 8B/.(.FasdeuB: ' in "a)t )rimul muzeu la /uzau.
' 1903 ' este inau!urat (alatul %omunal2 constructie ince)uta in 18992 din initiativa )rimarului &icu
%onstantinescu2 du)a )roiectele ar-itectilor Savulescu si Ia"sins7i.
' 190+2 11 ' 2 martie ' are loc *ascoala la /uzau2 cand numerosi tarani )ornesc din Cbor2 mani"estand
si devastand case si ma!azine situate in )erimetrul comercial. ,u murit 11 )ersoane si alte zeci au "ost ranite.
' 1908 ' este inau!urata calea "erata /uzau'&e-oiasu. An 1913 este in"iintata distileria de )etrol
BSaturnB.
' 193+ ' se inau!ureaza sediul Scolii &ormale de "ete 8azi sediul =uzeului judetean:. , luat "iinta
Eabrica B=etalur!ica si 0urnatorie S.,.B 81928:. Du)a )lanurile ar-itectului Duiliu =arcu2 )rimarul Stan
Sararu construieste (iata %entrala in 193 ' 193$.
' 19.8 ' du)a in"iintarea judetului /uzau se construiesc doua )lat"orme industriale< /uzau'Sud2 )e o
su)ra"ata de 318 -a ce cu)rindea $0 intre)rinderi si sectii si zona industriala /uzau'&ord2 cu o su)ra"ata de
12$ -a ce cu)rindea 32 intre)rinderi si sectii. Se inau!ureaza 0abara de Scul)tura in aer liber de la =a!ura
care a avut 1. editii 819+0 ' 198$:2 ce semni"ica cele 1. secole de atestare a munici)iului /uzau.
1.2 Localizare geografic
;ude1ul /uz#u este situat 6n sud'estul *om4niei2 6ntre G 3i $ 9G latitudine nordic# 3i 6ntre 2. 0G
3i 2+ 2.G lon!itudine estic#. Se 6nvecineaz# cu jude1ele /ra3ov 3i %ovasna la nord'vest2 Drancea la nord'est2
/r#ila la est2 Aalomi1a la sud 3i (ra-ova la vest. ;ude1ul /uz#u "ace )arte din re!iunea de Dezvoltare Sud'?st2
cu sediul la /r#ila.
Le!#turile jude1ului cu celelalte zone din 1ar#<
Drumul ?uro)ean ? 8$ 8sau D& 2: dins)re /ucure3ti sau dins)re Suceava2 /ac#u2 Eoc3ani>
' D& 1/ s)re (loie3ti>
D& 10 s)re /ra3ov 8itinerar )e Dalea /uz#ului:>
D& 2/ s)re /r#ila>
=a!istrala "eroviar# J linia $00 J de im)ortan1# euro)ean# 8/ucure3ti'(loie3ti'/uz#u'Eoc3ani'
/ac#u'Suceava:.
1.3 Caile de comunicatii
*e1eaua de drumuri a jude1ului /uz#u cu)rinde<
K trasee de drumuri na1ionale 8 D& 1/2 D& 2 8? 8$:2 D& 2/2 D& 10:2 cu 9. )oduri.
K 32 drumuri jude1ene cu 182 )oduri.
K 2 trasee de drumuri comunale.
Lun!imea drumurilor )ublice din jude1 este de 2.3.29037m2 av4nd o densitate de 3227mL1007m22
)este densitatea medie )e 1ar# de 302.7mL1007m2. Din lun!imea total# a drumurilor )ublice din jude1 322 7m
812221 9: sunt drumuri na1ionale2 9202$33 7m 8329 9: drumuri jude1ene 3i 1.3923+ 7m 8$228+ 9: drumuri
comunale.Lun!imea str#zilor or#3ene3ti este de 389 7m2 din care sectoarele modernizate 6nsumeaz# 321 7m.
Mn "unc1ie de ti)ul 6mbr#c#min1ii rutiere drumurile jude1ene se 6m)art 6n drumuri aco)erite cu<
' beton de cimentNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN 112$00 7m
' 6mbr#c#minte as"altic# u3oar#NNNNNNNNNNNNNNNNN.132.3 7m
' )iatr#NNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN 2$12+$8 7m
' )#m4ntNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNNN32.1 7m
0eritoriul jude1ului /uz#u este ec-i)at cu 232 7m c#i "erate2 din care 128 7m linie cu o cale 3i 10 7m
linie cu dou# c#i.
Lun!imea re1elei de cale "erat# electri"icat# este de 108 7m.
Densitatea c#ilor "erate 6n jude1ul /uz#u este de 38 7mL1000 7mO2 "iind sub densitatea )e 1ar# care este
de + 7mL1000 7mO.
An"rastructura jude1ului /uz#u se )rezint# ast"el<
&um#rul de locuin1e< 188.+.1
Lun!imea c#ilor "erate< 232 7m
Lun!imea drumurilor< D& J 322 7m> D; J 930 7m> D% J 1.39$ 7m
Lun!imea str#zilor or#3ene3ti< 389 7m din care modernizate< 321 7m
Iilometri de re1ea a)#< 1.101 7m 8$$ localit#1i:
Iilometri re1ea canal< 18$28 7m 8+ localit#1i:
Iilometri conducte !aze< 33922 7m
Cra3e im)ortante< Din )unct de vedere al or!aniz#rii administrative2 jude1ul /uz#u are 8+ localit#1i2 din
care<
2 munici)ii J /uz#u 8ora3ul de re3edin1# al jude1ului: 3i *4mnicu S#rat>
3 ora3e J &e-oiu2 (o!oanele 3i (#t6rla!ele>
82 comune cu +$ de sate.
1.4 Nivelul de dezvoltare economico-social
(otrivit rezultatelor )reliminare o"iciale ale recens#m4ntului din 18 martie 20022 )o)ula1ia stabil# din
jude1ul /uz#u se ci"reaz# la 9..21 de locuitori 822.311 )ersoane de se5 masculin2 res)ectiv 2$3.903
)ersoane de se5 "eminin:2 dintre care 382.$9 au domiciliul 6n munici)ii 3i ora3e 3i .123$9 6n mediul rural.
(o)ula1ia activ# a jude1ului era de 1++.+83 )ersoane2 )o)ula1ia ocu)at# de 10.01 )ersoane2 iar )o)ula1ia
inactiv# "iind de 318.31 )ersoane.
Desi ambele se5e raman constante de'a lun!ul anilor2 barbatii sunt in in"erioritate numerica in
com)aratie cu "emeile in aceasta )eroiada 1990' 200$.
(e domenii de activitate e5istau 39.$8 me3te3u!ari 822229 din totalul )o)ula1iei active:2 32.32+
lucr#tori 6n a!ricultur#2 silvicultur# 3i )escuit2 8182189 din totalul )o)ula1iei active:2 18.9.8 o)eratori la
ma3ini2 utilaje 3i asambl#ri de ma3ini2 ec-i)amente 3i altele2 1..32 lucr#tori o)erativi 6n servicii2 comer1 3i
asimila1i2 1$.+0+ te-nicieni2 mai3tri 3i asimila1i2 1.13 muncitori necali"ica1i2 11.12$ s)eciali3ti cu ocu)a1ii
intelectuale 3i 3tiin1i"ice2 ..998 "unc1ionari administrativi2 3.23. )ersoane care lucrau 6n domeniul le!islativ
sau de conducere2 1.283 an!aja1i 6n "or1ele armate 3i 1+.8.8 3omeri.
An anul 200. "ata de 1990 numarul )o)ulatiei scade cu 30 3$3 )ersoane. (redominante sunt )ersoanele
cu varsta cu)rinsa intre 1$ si $9 de ani2 urmate de cele de )este .0 de ani si )este2 a)oi 0si 1 ani. &umarul
scazut al acestora din urma subliniaza "a)tul ca natalitatea a scazut semni"icativ. La aceea3i dat#2 structura
etnic# a )o)ula1iei jude1ului 6n "unc1ie de libera declara1ie a )ersoanelor recenzate consemna 81.2+2 rom4ni
8982989 din total:2 1.. romi 82299:2 1$3 ma!-iari2 3 !ermani2 3+ turci2 2+ italieni2 22 ru3i'li)oveni2 21
)olonezi2 20 evrei2 18 ucraineni2 + s4rbi2 bul!ari2 3 t#tari2 3 sloveni2 3 c-inezi 3i 13$ de alte etnii.
Structura reli!ioas# a )o)ula1iei jude1ului /uz#u consemna la 18 martie 2002< 90.830 ortodoc3i2
2.98 adventi3ti de ziua a 3a)tea2 $0 romano'catolici2 $1. )enticostali2 $3 cre3tini du)# evan!-elie2 23 de
reli!ie evan!-elic#2 139 ba)ti3ti2 8. !reco'catolici2 +2 musulmani2 $10
re"orma1i2 22 de reli!ie mozaic#2 13$ de alte reli!ii2 +0 "#r# reli!ie2 1 atei 3i .$ de reli!ie nedeclarat#.
(o)ula1ia 6nscris# 6ntr'o "orm# de 6nv#1#m4nt a "ost consemnat# la aceea3i dat# ca "iind de ++.+9+
)ersoane2 din care 6n 6nv#1#m4ntul su)erior $.0+0 )ersoane2 1.812 6n 6nv#1#m4ntul )ostliceal 3i de mai3tri2
8.8.9 6n 6nv#1#m4ntul secundar 81$.$03 liceal2 .$32 de ucenici 3i 28.83 !imnazial:
3i 22.01. 6n 6nv#1#m4ntul )rimar.
Mn jude1ul /uz#u e5ist#<
3.1 !r#dini1e2
3coli !enerale2
31 licee 3i !ru)uri 3colare2
1 institu1ie de 6nv#1#m4nt su)erior 8,.S.?:
33 biblioteci
Mn domeniul s#n#t#1ii2 serviciile )ublice se )rezint# ast"el<
. s)itale 8sector )ublic:2
23 dis)ensare medicale 8sector )ublic:2
100 "armacii
.3 cabinete medicale.
2. Prezentarea potentialului turistic al judetului
2.1 Resurse turistice naturale
Su)ra"ata judetului /uzau se des"asoara )e trei mari tre)te de relie"' munti2dealuri si cam)ie ce
coboara din var"urile inalte ale (enteleului )ana in /ara!an.Eiecare dintre aceste tre)te sunt2 la randul lor2
"oarte variate in )rivinta "ormelor2determinand di"eren' tierea mai multor subunitati.
Din )unct de vedere !eolo!ic2 muntii sunt constituiti din asa nu' mitul B"lisB2 re)rezentat )rintr'o
alternanta de !resii2 marne2 ar!ile2 sisturi si2 mai rar2 con!lomerate2 toate strans cutate2 "ormand uneori cute'
solzi2 aliniate )e directia &?'SD.Darsta rocilor este2 in )rinci)al2 )aleo!ena8a)ro5imativ 30' +0 milioane de
ani:.An trea)ta subcar)atica domina marnele2 ar!ilele2
nisi)urile2 )ietrisurile2 calcarele si !resiile2 de)use cu )recadere in miocen si )liocen8ince)and de acum 30
milioane de ani2 )ana in urma cu un milion de ani: si ondulate lar!.%am)ia s'a "ormat numai in cuaternar si
este alcatuita din )ietrisuri2 nisi)uri si loessuri.
%ele trei tre)te de relie"2la cadrul redus al judetului2 )ot "i socotite in acelasi tim) si zone2 intrucat ele
se e5tind2 ince)and de la nord s)re sud2 una in continuarea celeilalte.Antre zona subcar)atica si cea de cam)ie
se individualizeaza si o "asie de tranzitie2 "ormata din !lacisuri si )iemonturi.
Zona de munte
Eace )arte din marea unitate a %ar)atilor de %urbura si cu)rind doua subunitati )rinci)ale< =untii
/uzaului si =untii Drancei.
=untii /uzaului'a"lati in cea mai mare )arte )e teritoriul judetului cu acelasi nume'sunt constituiti din
$ masive<(enteleu2 (odu %alului2 Siriu2 =onteoru si Avanetu.
=asivul (enteleu2 delimiteat de /asca =ica si /asca =are2 este cel mai im)ortant2 atat ca dimensiuni
cat si ca altitudine 81++2m:.Sub as)ect )etro!ra"ic2 este "ormat in mare )arte din "lis !rezos8!resie de 0arcau:2
marne2 marne calcaroase2 "lis bituminos2 con!lomerate.
De'a lun!ul anilor2 a!entii e5terni au taiat vai adanci si inter"luvii care
"avorizeaza alunecari de teren. Daile )rinci)ale care dreneaza =asivul (enteleu sunt dirijate "ie catre /asca
=are2 "ie catre /asca =ica.S)re )rima se indrea)ta (atacul2 /asculita2 %ernatul2 =ilea2 iar catre /asca
=ica<Dalea &ea!ra2 (altinu2 /rebu2Sa)te Azvoare si /alescu.
=asivul (odu %alului este cu)rins intre raurile /asca =are si /uzau. Analtimea ma5ima este de
10m.*ocile )redominante sunt !resiile2 marnele2 sisturile ar!iloase.S)re deosebire de masivele vecine2(odu
%alului este )uternic "rea!mentat de vai2 in s)ecial de %asoca si a"luentii sai2incat
a)are sub "orma a doua sau trei masive unite )rin sei lar!i.An acest "el 2intre /asca *ozilei2 /asca
mare2Farta!u si /uzau se individualizeaza =asivul (odu %alului )ro)riu'zis2intre vaile %asoca2/asca =are2
Farta!u si /uzau' =asivul 0e-arau2 iar la nord de Farta!u'=asivul /ota.
=asivul Siriu cu)rins intre /uzau2%rasna si Siriu2 este "ormat din mai multe sinclinale si anticlinale2
orientate &?'SD2unele a)artinand )anzei de Siriu.(artea cea mai inalta este "i5ata )e un sinclinal sus)endat2cu
"lancul estic "aliat.=asivul este alcatuit din !resii dure2 numai in )artea estica
adau!andu'se o "asie de de)ozite oli!ocene2 constituiite din alternante de !resii2marne2disodile si
menilite.%ota ma5ima este de 1..3m2 in %reasta =alaia.Dar"ul Siriu2 cunoscut si sub numele /ocarnea are
1.$9m.An estul =alaiei2 )e o lar!a su)ra"ata cvasistructurala2se a"la Lacul Dulturilor2
cunoscut si sub numele de Lacul "ara Eund.
=asivul =onteoru este situat in )artea de sud a muntilor Siriului. ?ste "ormat dintr'o creasta )rinci)ala
semicirculara2 ce se mentine la )este 1000m2 inre!istrand valorile ma5ime in var"urile *astoaca8129m:2
=onteoru813$m: si %artiasu8101m:.Sructural2 )rezinta aceleasi caractere
ca si (odu %alului2 de unde si multele a"initati mor"olo!ice. Anteriorul arcului constituie bazinul de rece)tie2
lar!it )rintr'o ca)tare in detrimentul vaii &e-oiasului. %ulmea Avanetu se a"la situata la sud de valea /asca
*ozilei2 "iind orientata a)roa)e est'vest8)e directia cutarilor )rinci)ale: si ia le!atura
directa cu subcar)atii.%a as)ect !eo!ra"ic si strutura )etro!ra"ica se eosebeste )rea )utin de celelalte
masive.%ele mai inalte var"uri ale sale sunt dis)use )e o culme neteda2 orientata &?'SD> acestea
sunt<Avanetu81191m:2 ,rsenie8111$m:2Pboiul8111$m: si Stanicu8992m:.De mentionat este "a)tul ca in acest
masiv isi are obarsia )rimul )inten )aleo!en8de Daleni:2 care )atrunde adanc in zona subcar)atica.
=untii Drancei incadreaza latura nord'estica a judetului. ?ste vorba de o "asie in!usta2 ce re)rezinta
versantul vestic al unor var"uri im)ortante cum sunt< Lacaut81++.m:2 @oru81+8$m:2
@iur!iu81+20m:2=usa8120m:2 (ietrele Ansirate81+.m:2Euru811m:. ,cest sector nu )rezinta di"erente mari
"ata de (enteleu2avand aceeasi structura si mor"olo!ie8su)ra"ete de eroziune si structurale2)laiuri intinse
delimitate de abru)turi de sute de metri2alunecari si )rabusiri2 bazinete si in!ustari:.Din acesti munti izvorasc
/asca =ica2 /isca =are2 *amnicul.
Zona Subcarpatica
Eiind cunoscuta sub numele de Subcar)atii /uzaului2aceasta zona re)rezinta o imbinare de culmi
deluroase cu de)resiuni2 bazinete si inseuari2altitudinea culmilor variind intre 00 si 800 metri. Subcar)atii
sunt alcatuiti din "ormatiuni !eolo!ice mai tinere2 cutate lar!.%utele sunt orientate2 ca si cele car)atice2 de la
SD catre &? si )rezinta adesea "racturari2ridicari sau coborari2asa cum este cazul dealurilor din sud si
est8Astrita2%iolanu2/lajani si /uda:.Domina marno'ar!ilele2 nisi)urile si !resiile de diverse ti)uri2 uneori
a)arand con!lomerate si calcare.Structura
!eolo!ica a im)rimat multor culmi o alun!ire )e directii SD'&?>raurile au im)us insa si alte directii de
"ra!mentare2in s)ecial in )artea centrala a zonei deluroase buzoiene2 unde se imbina de)resiunile si inseuarile
dis)use lon!itudinal "ata de structura2cu bazinete de obarsie2inseuari si de)resiuni de
eroziune orientate adesea transversal.La acestea se adau!a si interventia )intenilor )aleo!eni2 de structura
montana2 care diversi"ica si mai mult sectorul car)atic buzoian. Data "iind com)le5itatea de ordin !eolo!ic2
dar mai ales !eo!ra"ic2 Subcar)atii /uzaului se im)art in )atru !ru)e<
@ru)a centrala8Dealurile /otanului: este cu)rinsa intre vaile /uzaului si Slanicului2 avand un contur sub
"orma de inima.,ltitudinile ma5ime sunt in Dealul /lidisel8821m:2var"ul (iti!oiul880.m:2var"ul
/ocu882m:>in )artea centrala2 var"ul /otanul are +99m.?roziunea a)elor
Saratel2 /alaneasa2Sibiciu2*usavatu etc. )recum si structura !eolo!ica si com)ozitia )etro!ra"ica au dus la
"ra!mentarea acestei !ru)e intr'o serie de subunitati<
'Dealurile =uscelului sunt delimitate de a)ele /alaneasa2 Sibiciu si /uzau.An com)onenta acestor
dealuri intra culmile /lidisel8821m:2=uc-ea8+.m: si Ursoaia./lidiselul este "ormat din
con!lomerate si !resii sarmatiene dis)use monoclinal2dand cueste si -o!bac7'uri bine dezvoltate.S)re sud se
continua )rin culmea =uc-ea care dezvolta un abru)t )uternic catre est.
Si aici se intalnesc con!lomerate sarmatiene dar si nisi)uri si ar!ile )liocene.
'Dealurile Dalma sunt cu)rinse intre a)ele Saratel si /alaneasa.An )artea centrala se a"la var"ul
/otanului2 alcatuit din con!lomerate si !resii sarmatiene2 cu strutura monoclinala2 ce da un relie" de cueste.An
)artea de est2 Dealurile Dalmei se continua cu Dealul (osobesti8+0+:2 a5at )e un
sinclinal sarmatian.S)re sud'est bazinetul (lo)easa se dezvolta )e un a"luent al Saratelului2 iar catre sud2
acesta se continua cu un culoar de sinclinal2 mar!init in est de o cuesta8=uc-ia Elorica2D" =uc-ia Stanii'
9m:.
'Dealurile /ocului cu)rind )artea de nord'est a !ru)ei centrale 2avand inaltimi ce urca la )este
800m<D". /ocului 882$m:2Dealul @lodul880+m:2D".(iti!oiul880.m:.,ceste dealuri sunt "ra!mentate de vaile
Slanicelului si @rabicinei in cateva subunitati.(artea centrala este ocu)ata de
Dealul /ocului )ro)riu'zis2 in )artea de sud s'a dezvoltat bazinetul (acurile2iar in nord se a"la Dealul
(iti!oiul'@lodului. ,cesta se continua s)re est cu Dealul @lodineasa.Din Dealul (iti!oiului )ornesc s)re sud o
serie de culmi joase2 care se e5tind intre vaile Slanicelului si Saratelului.?stevorba de Dealurile Silistea si
Dealurile 0restioarei care se caracterizeaza )rintr'o altitudine mult mai joasa decat cele din jur8circa $00m:2
a)arand in ansamblu ca o zona inalta de)resionara.
'Dealurile (aclelor sunt delimitate de Slanic si )araiele Saratel' /ali!oasa.,u o directie a)roa)e nord'
sud si )rezinta doua culmi )aralele2 ce se unesc la nord2 in dealul 0ocilei8$98m:.Dulcanii noroiosi de aici2
unici in tara noastra2 com)leteaza acest )eisaj> cei mai de seama vulcani sunt !ru)ati in doua )latouri<(aclele
=ici si (aclele =ari. @ru)a sudica 8Astrita'%iolanu: are caractere locale s)eci"ice2 si anume< contact brusc cu
cam)ia2masivitate2altitudini mari2"orme de relie" im)use net de structura si )etro!ra"ie2zone de)resionare ti)ic
subcar)atice.(e ansamblu se divide in trei unitati.
'Dealul Astrita este constituit din "ormatiuni !rezoase si calcaroase ale sarmatianului2care au in"luentat
altitudinea si masivitatea dealului Astrita 8D".Astrita +$1m:.%atre %am)ia *omana2 contactul se "ace deosebit
de brusc )rin linii de "alie2dar si )rin caderea monoclina a "lancului sudic al anticlinalului )rinci)al.Dealul
Astrita )oate "i divizat in mai multe subunitati2dictate in s)ecial de natura )etro!ra"ica a rocilor<dealurile
&iscovului situate in )artea de est a !ru)ei2au inaltimi de 200'00m si sunt constituite in )rinci)al2din
"ormatiuni lavantine si cuaternare vec-i>masivul Astrita )ro)riu'zis este dominat in )artea inalta de calcarele si
!resiile sarmatiene2motiv )entru care si'a me-ntinut altitudini de .00'+00m.An interiorul sau se a"la cateva
bazinete sau de)resiuni structurale si de contact8Azvoarele Saratii2Sarata =onteoru:>dealurile &aienilor a)ar
sub "orma unei culmi in!uste2"ormat din aceleasi calcare si !resii sarmatiene care mentin si aici altitudini de
circa .00m.
' Dealul %iolanu este de asemenea2unul din cele mai masive din cadrul Subcar)atilor buzoieni si se
dezvolta a)roa)e )aralel cu dealul Astrita.S)re sud este delimitat de de)resiunea &iscovului2iar s)re nord de
izvoarele vaii %ricovului si /uzaului.%a si la dealul Astrita2 masivitatea si altitudinea sa sunt date de calcarele
si !resiile sarmatiene2altitudinile variind intre .00 si
+00m<(oiana Fotilor8+3+m:2(oiana /rosa8.1m:2D"./radului8..1m:2D".%etatuia8.32m: An )artea de nord'
est2res)ectiv intre =a!ura si %andesti2se des)rinde o mica subunitate'dealul %erbului8$39m:2constituit din
"ormatiuni levantine8ar!ile2 nisi)uri si )ietrisuri:2)este care se dis)un stratele de %andesti.Din cauza
constitutiei )etro!ra"ice2dealul %erbului2in ansamblul sau2)rezinta multe de!radari de teren.
'De)resiunea &iscovului este "ormata )e un lar! sinclinal in care au "ost sedimentate "ormatiuni
levantine si cuaternare.,"luentii dezvolta aici conuri de dejectie "oarte intinse.Ansasi &iscovul2 la varsare2 a
"ormat un imens con de dejectie2in care a)ele sale se )ierd total in )erioadele "ara )loi.(rin toate
caracteristicile este o de)resiune ti)ic subcar)atica. @ru)a ?stica 8Dealurile %alnaului:2 situata la est de valea
Slanicului este drenata central de )araul %alnaului si delimitata de vaile Slanic si *amnic. @ru)a se )oate
subdivide in doua mari subunitati<una nordica2"ormata din sedimente mai vec-i8varsta mio')liocena:2si o alta
sud' estica2"ormata din de)ozite levantine si cuaternare.
'Dealurile /isocii com)un in ansamblu 2subunitatea nordica.,re "orma unui )atrat2delimitat de vaile
Slanic si *amnic.,ltitudinile ma5ime sunt cu)rinse intre 800 si 9+0m2atat ca urmare a cutarilor violente2cat si
datorita rocilor mai dure 8de varsta meotiana2)ontiana si daciana:.%ele mai inalte var"uri sunt /isoca89+0m:2
Ulmusoru893m:2Sindrila8900m:2iar s)re sud /adicul881m:.Desi dealurile sunt "oarte inalte2denivelarea "ata
de "lisul car)atic a)are evidenta 2intre ele remarcandu'se un culoar de)resionar.
, doua subdiviziune se caracterizeaza )rin directia nord'sud2 )rin roci moi de varsta levantina si
cuaternara2)rin su)ra"ete mari e5)use de!radarii.Du)a "elul cum este "ra!mentata de vaile )rinci)ale2aceasta
unitate se subdivide in treiu culmi<
'%ulmea /lajani2situata intre %alnau si Slanic2se e5tinde )e directie nord'sud si ince)and cu dealul
%aratnaului8.33m:2trecand )rin inaltimi de circa $00m2ajun!e in )artea sudica2in dre)tul localitatii /lajani2 la
83m8D"./lajani: si 8.m8D".=are:
'Dealurile /udei se alun!esc intre *amnic si %alnau si se constituie din )ietrisuri de
%andesti.Analtimea lor se mentine in jurul a $00m in nord si cresc catre sud unde atin! .3+m in (iatra ,lba.
'Dealul %a)atanei8$91m: se a"la intre *amnic si *amna.?ste constituita din )ietrisuri de %andesti.
@ru)a Destica 8Dealurile (ri)orului: este constituita dintr'o serie de dealuri relativ inalte si inseuari
lar!i2"oarte di"erite sub as)ectul structurii si com)ozitiei !eolo!ice.Se remarca in mod deosebit2)atrunderea2in
zona subcar)atica a )intenului )aleo!en de Daleni2ce re)rezinta o continuare a culmii Avanetu.,ceasta !ru)a
se subdivide in trei subunitati<
'Dealul %ornetel se intinde intre /uzau si /asca %-iojdului.?ste constituit din "ormatiuni )liocene si
cuaternare vec-i2"ormand o re!iune intens de!radata de torenti.,ltitudinile ma5ime se a"la tot )e "ormatiuni
levantin'cuaternare8Dealurile %ornetul'82+m si D".%etatuia +13m:. Delimitarea de zona muntoasa se "ace )e
o linie care ince)e la nord de (atarla!ele si trece )e la localitatea %atina.
'Dealul (ri)orului2 situat intre valea Peletinului si /asca %-iojdului2 )rezinta o structura )etro!ra"ica
asemanatoare zonei car)atice.,ltitudinile sunt mai reduse2avand un ma5im de 823m in- D".(ri)orul.
'Dealul Salcia cu)rins intre Peletin si dealul %iolanu2limitat de doua cursuri de a)a'%ricov si /uzau2se
im)arte in trei subunitati2di"erentiate datorita structurii !eolo!ice si alcatuirii )etro!ra"ice.An centru se a"la
dealul salcia8+1+m: sub "orma unei creste in directie &?'SD.%atre sud se situeaza inseuarea %islau'%ricov cu
altitudinea de 00'$00m2dezvoltata )e un sinclinal.(este aceasta inseuare se "ace trecerea intre de)resiunea
%islau si de)resiunea San!er'La)os. Antre v".Salcia si Dar"ul Peletin se )rezinta a treia subunitate')odurile
Erasinetului cu altitudini de 00'$00m2cu as)ect de cam)ie care "ace trecerea intre valea /uzaului si bazinul
%ricovului.
'De)resiunea (atarla!ele se dezvolta de la contactul dintre munte si Subcar)ati )ana la valea
/uzaului.?ste o zona unde terasele ince) sa aiba o lar!a dezvoltare si unde a)ar im)ortante de!radari de
terenuri.
'De)resiunea %islau2 "ormata la trecerea /uzaului )este un alt sinclinal2are latimea ma5ima catre
inseuarea %islau'%ricov. An!ustarea de la %iuta este zona cea mai stramta )e care o )rezinta valea /uzaului )e
tot )arcursul Subcar)atilor.%-iar soseaua2in aceasta )arte )araseste valea
)ro)riu'zisa si urca in ser)entine )rin cunoscuta )adure de la %iuta.
'De)resiunea (arscov ince)e a)ro5imativ de la localitatea cu acelasi nume si continua )ana la /erca
unde valea sc-iteaza o usoara in!ustare im)usa de traversarea anticlinalului /erca',rbanasi.
'De)resiunea'culoar *atesti'Scortoasa 'Dintila Doda ince)e2 du)a cum arata si numele2 din Dalea
/uzaului 8*atesti: si tine )ana in Dalea Slanicului 8Dintila Doda:.,re caracter subcar)atic2 "iind delimitata de
Dealurile Dalmei2 /ocului2/isocii si (aclelor.
Easia de tranzitie
,ceasta "asie "aca trecerea intre zona subcar)atica si cam)ie.La vest de /uzau 2subcar)atii Astritei iau
contact cu cam)ia de subsidenta )rin linii de "alii.(e aceasta zona de contact eroziunea a !re"at o "asie de
!lacis' !lacisul Astritei8110'300m:.La est de /uzau 2trecerea de la subcar)ati la
cam)ie se "ace mai intai )rintr'un )iemont de acumulare alcatuit din )ietrisuri si nisi)uri dis)use monoclinal
8)iemontul *amnicului: care urca )ana la inaltimi de 300'00m2 a)oi )rintr'un !lacis care ince)e a)ro5imativ
de la altitudinea de 2$0m in jos.
Zona de campie
,ceasta zona are altitudinea de 0'100m si este constituita din sedimente moi2 dominand la su)ra"ata
"ormatiunile loessoide2 aluviunile si c-iar nisi)urile2 iar in adancime ar!ilele2 )ietrisurile2 nisi)urile2 marnele
nisi)oase.(e teritoriul judetului2 zona de cam)ie se subdivide in unitati
)rinci)ale.
%am)ia @-er!-itei re)rezinta o continuare a "asiei de subsidenta ce vine dins)re (loiesti2 trece )e la
=izil si %londiru si se in!usteaza )uternic catre localitatea Stal)u. Limita estica urmareste localitatile
@lodeanu Sarat2=ovila /anului si est de Stal).(artea in"erioara a )araului Sarata s'a instalat )e limita estica a
acestei subunitati.La limita nordica2 si mai ales
intre %londiru2 Stal)u si izvoarele %almatuiului2 a)ar aliniamente de izvoare. (este aceasta cam)ie )are sa se
"i scurs c-iar /uzaul2 intr'o )rima eta)a de intrare in cam)ie'o terasa in"erioara2 care se )ierde a)ro5imativ la
localitatea Poresti2 ar indica aceasta directie.
%am)ia /ara!anului de mijloc ocu)a2 in mare2 inter"luviul dintre %almatui si Aalomita.,re o inclinare
catre S?.(artea sa nordica si cea estica este ocu)ata de o "asie lata de nisi)uri2 care ince)e de la Smeeni si
Elorica si se dezvolta s)re rasarit trecand )este localitatile (o!oanele2 %aldarasti si (adina.Su)ra"ata
nisi)urilor )rezinta un microrelie" de dune2 in !eneral "i5ate2 intre unele instalandu'se tem)orar c-iar
lacuri.(artea sudica si vestica2 neocu)ata de nisi)uri2 este dominata de "ormatiuni loessoide si de crovuri.
%am)ia /uzau'%almatui ince)e )rintr'un lar! con de dejectie2 )e sub care o )arte din a)ele /uzaului2
dar mai ales ale &iscovului2 se )relin! catre %almatui in cadrul acestui con2 /uzaul si'a sa)at o albie lar!a si
doua terase joase2 mai bine dezvoltata "iind cea in"erioara83'm:.Urmele acesteia se vad bine si la 0abarasti
unde a)are si un martor de eroziune inconjurat de numeroase belciu!e2 denumite si coturi2 si )este care a)ele
/uzaului se revarsa in tim)ul viiturilor2 trecand )este %almatui.Ance)and de la 0abarasti 2 dar mai ales din
dre)tul %ilibiei2 nu se mai )oate "ace o distinctie neta intre albia /uzaului si cea a %almatuiului>este un ses
intins2 uneori cu saraturi2 cu
!rinduri si cu martori de eroziune2 )este care /uzaul isi trimite a)ele de viitura catre %almatui2 "ormand asa
numitele BbuzoieleB. (rin actuala albie a %almatuiului a curs candva /uzaul.
%am)ia *amnicului2 desi situata la mar!inea subcar)atilor2 re)rezinta o zona mai )utin a"ectata de
sibsidenta 8in com)aratie cu cam)ia @-er!-itei sau cu cam)ia Eocsanilor:.Eormatiunile cuaternare2 ca si
)ietrisurile de %andesti2 )rezinta inclinari slabe din)re )iemontul *amnicului catre cam)ia din "ata.An )artea
de rasarit cam)ia este delimitata de lunca /uzaului si ii sunt s)eci"ice o serie de lacuri de ti)ul limanelor
"luviale>ince)and cu ;irlaul2 aceste lacuri si vaile ce le alimenteaza re)rezinta cursuri vec-i ale *amnicului.
Reeaua hidrografic
*elie"ul2 condi1iile climaterice2 structura !eolo!ic# 3i litolo!ic#52 dar 6n ultimul tim)2 din ce 6n ce mai
mult 3i interven1ia distructiv# a omului2 in"luen1eaz# re!imul -idrolo!ic2 la su)ra"a1#
3i 6n subteran.(rinci)ala a)# cur!#toare a jude1ului este r4ul cu acela3i nume2 )e care'l str#bate )rin cele trei
zone de relie"2 )e o lun!ime de 32$ 7m2 cu un debit mediu2 la sta1ia /ani1a2 de 2$22 mcLs2 cu)rinz4nd o
su)ra"a1# de $.$00 7m). Azvor#3te din )artea vestic# a =untelui %iuca32 care a)ar1ine jude1ului (ra-ova2
)rimind )e )artea st4n!#2 6n s)a1iul montan2 a"luen1ii P#br#t#u2 Far1a!u2 %a3oca2 /4sca *ozilei 3i al1ii2 iar )e
)artea drea)t# Dalea &ea!r#2 Siriu2 &e-oiu. Mn sectorul subcar)atic2 valea se l#r!e3te2 viteza a)ei scade2 r4ul
/uz#u )rimind a)ele /4scii %-iojdului 3i ale &i3covului2 )e )artea drea)t# 3i ale Sibiciului2 /#l#neasa2
S#r#1elul2 =ur#toarea2 (4clele 3i Sl#nicul2 )e )artea st4n!#. La contactul cu zona de c4m)ie 63i "i5eaz# cursul
)e o sin!ur# albie2 )arcur!4nd un drum )lin de meandre )4n# la v#rsarea sa 6n r4ul Siret. Mn tim)2 r4ul a )rodus
mari inunda1ii2 )rovoc4nd im)ortante )a!ube 6n localit#1ile am)lasate de'a lun!ul lui.
*4ul *4mnic 63i are izvorul 6n v4r"ul Euru2 str#bate )e o lun!ime de 1392$ 7m toate cele trei "orme de
relie" 3i se vars# 6n Siret2 su)ra"a1a total# a bazinului s#u 6nsum4nd 93 7m). Debitul s#u se ridic# doar la 1+2+
mcLs.
*4ul %#lm#1ui izvor#3te din zona ml#3tinoas#2 delimitat# de munici)iul /uz#u 3i comunele St4l)u2
%oste3ti. Su)ra"a1a bazinului este de 820 7m) iar lun!imea cursului de 1$ 7m. De )e teritoriul jude1ului
/uz#u izvor#3te 3i )4r4ul S#rata din jurul localit#1ii =onteoru. Str#bate )artea de
sud'vest jude1ului 3i se vars# 6n r4ul Aalomi1a.
*e1eaua -idro!ra"ic# cu)rinde 3i o mul1ime de lacuri de ori!ini variate<
lacuri )eri!laciale2 de )ild#2 Lacul Dulturilor din =asivul Siriu>
lacuri "ormate ca urmare a alunec#rilor de terenuri2 de )ild# !ru)ul de lacuri de la ;oseni2
(oliciori 3i Dalea @rabicina2 situate 6n zona colinar#>
lacuri carstosaline2 a)#rute 6n urma dizolv#rii 3i tas#rii 6n zonele de sare2 de )ild# !ru)ul de lacuri
de la =eledic2 lacul de la Cd#ile2 6n zona colinar#>
lacuri arti"iciale2 ca urmare a unor baraje de re1inere sau amenaj#ri s)eciale2 cel mai cunoscut "iind
cel de la Siriu> limanuri "luviatile2 situate )e malul st4n! al /uz#ului2 cele mai cunoscute "iind
/alta ,lb# 3i ,mara2 a"late 6n zona de c4m)ie2 )rimul cu a)# salmastr# 3i m4l cu valoare
tera)eutic#2 cel#lalt cu a)# dulce.

Clima
;udetul /uz#u se 6ncadreaz# 6n zona tem)erat'continental#2 caracteristic# 1#rii. *elie"ul 63i )une
am)renta asu)ra climatului2 distin!4ndu'se trei ti)uri< de munte2 de deal 3i de c4m)ie.
La munte2 tem)eratura medie anual# este de '.0%> v4nturile bat uneori violent2 )redominant "iind cel din
nord'est. Se remarc# )rezen1a "oe-nului552 "ormat din mase de aer ce coboar# de la munte unde se )roduc
inversiuni de tem)eratur#. (reci)ita1iile medii anuale sunt cu)rinse 6ntre
800'1.200 mm.
Mn zona colinar#2 tem)eratura medie anual# este de 8'100%2 6n luna iulie ajun!e la 19'200%> v4nturile
din nord'vest bat mai )u1in )uternic2 datorit# culmilor dar nu li)se3te "oe-nul. (reci)ita1iile medii anuale atin!
.00'800 mm.
Mn c4m)ie2 tem)eratura medie anual# este cu)rins# 6ntre 12'10 %2 6n tim)ul verii de)#3e3te valoarea
de 3+0 %2 iar iarna scade la . 210 %555.
D4nturile bat din direc1iile nord'est 3i sud'vest2 criv#1ul "iind aduc#torul de mase de aer rece2 iar
austrul2 de mase de aer cald2 indi"erent de anotim).
(reci)ita1iile medii anuale sunt reduse2 atin! doar 00'$00 mm.
%ondi1iile de clim# constituie "actorul )rinci)al 6n cadrul sistemului de "actori naturali. Cscila1iile
climaterice mi3c# stratul de la su)ra"a1a solului2 )e calea a)ei 3i a v4ntului2 in"luen14nd structura c-imic# 3i
"izic# a solului2 strati"ic4ndu'le )e )lan orizontal 3i vertical. ,ceste "luctua1ii ale
climei2 asociate cu solul2 determin# s)eci"icitatea "lorei2 sursa )rinci)al# de -ran# a v4natului. De aceea2 6n
analiza culturii v4natului 3i a conserv#rii "ondului cine!etic2 -rana este un "actor de )rim# im)ortan1#2
deoarece sc-imb#rile de tem)eratur# !enereaz# 3i modi"ic#ri 6n ariile !eo!ra"ice de r#s)4ndire a s)eciilor. Mn
interiorul ariei de r#s)4ndire a v4natului sunt s)a1ii care o"er# unor s)ecii cele mai bune condi1ii de via1# 3i
dezvoltare2 adic# un o)tim ecolo!ic. Mn sc-imb2 alte s)a1ii nu o"er# s)eciilor )osibilit#1i de trai 3i de
dezvoltare2 ca urmare a absen1ei unuia sau mai multor "actori biotici esen1iali. %u alte cuvinte2 mediul biotic
mar!inal are un caracter de ma5im# instabilitate 3i ma5im# sensibilitate. An"luen1ele varia1iilor climatice
asu)ra v4natului se resimt intens 3i este de ajuns ca un sin!ur "actor esen1ial de mediu s# coboare cu )u1in sub
valoarea o)tim# a acestuia2 )entru ca )o)ula1ia s# "ie )us# 6n situa1ia de a se retra!e 6n zone cu condi1ii
naturale
cores)unz#toare.
Flora
(rezint# varia1ii 3i elemente s)eci"ice )entru "iecare din cele trei ti)uri de relie" < c4m)ie2 deal2 munte.
La c4m)ie se dezvolt# o ve!eta1ie caracteristic# ste)ei 3i silvoste)ei.
Mnste)# ve!eta1ia a "ost modi"icat# de om 3i 6nlocuit# )e mari 6ntinderi )rin )lante cultivate.
0erenurile2 cu e5ce)1ia islazurilor2 v#ilor 3i s#r#turilor2 sunt cultivate cu cereale2 "loarea soarelui2
le!uminoase 3i2 mai )u1in2 cu )omi "ructi"eri 3i vi1# de vie.De!eta1ia natural# este re)rezentat# de s)ecii
ierboase< )elini1a2 )#l#mida2 )elinul2 ciulinul2 coada 3oricelului2 colilia2 scaietele2 s)inul2 brusturul. (rin 3i )e
l4n!# terenurile cultivate cresc 3i )lante cu "lori "rumoase<
macul2 ne!-ina2 cicoarea2 mu3e1elul2 )#)#dia2 codi1a'3oricelului2 unele dintre ele av4nd virtu1i tera)eutice.
Eoarte r#s)4ndite sunt loboda 3i traista ciobanului.Mn ste)# ve!eta1ia
lemnoas# este rar#2 re)rezentat# mai ales de salc4m2 dud2 ulm2 )lo)2 tei 3i arbu3ti ca m#ce3ul.
Mn silvoste)#2 )e l4n!# terenurile ocu)ate de culturi2 a)ar )#duri limitate la arii mai restr4nse2 r#m#3i1e
ale codrilor de alt#dat#2 cum sunt cele de la *u3e1u2 /r#deanu2 D#leanca2 %r4n!ul /uz#ului2 Erasinu2 S)#taru
3i cele de la nord'est de ora3ul *4mnicu S#rat. La sud'vest de munici)iul /uz#u2 6n c4m)ie2 se a"l# )#durea
S)#taru2 rezerva1ie "loristic# cu o su)ra"a1# de 1.$ -a. ,ici )redomin# "rasinul )u"os . ,l#turi de el ve!eteaz#
stejarul2 stejarul )edunculat2 ju!astrul2 )#rul )#dure12 ar1arul t#t#resc. S)ecii asem#n#toare celor din )#durea
S)#taru ve!eteaz# 3i 6n )#durea
Erasinu2 alt# rezerva1ie2 cu su)ra"a1a de 1$8 -a2 )#dure de ti) "r#sinet de de)resiune din silvoste)#. &umai aici
se !#sesc 6m)reun# cele dou# s)ecii de "rasin < Era5inus )alissae 3i Era5inus an!usti"olia.
(#durea /r#deanu2 rezerva1ie "orestier# cu su)ra"a1a de 221 -a2 re)rezint# un rest al ve!eta1iei lemnoase
din silvoste)a =unteniei2 a)ar1in4nd2 din )unct de vedere "ito!eo!ra"ic2 )#durilor de stejar brum#riu.
Pona dealurilor subcar)atice 3i zona de munte sunt ocu)ate de )#duri etajate ast"el< etajul stejarului2
etajul "a!ului2 etajul coni"erelor 3i etajul tu"#ri3urilor sau subal)in.
Pona subcar)atic# este aco)erit# )redominant de stejar 6n amestec2 )e m#sut# ce altitudinile cresc2 cu
"a!ul. Sub in"luen1a "Q-nului 3i datorit# unor condi1ii to)oclimatice s)eci"ice2 6n zona colinar# se 6nt4lnesc
s)ecii de nuan1# submediteraneean#')ontic# < c#r)ini1a2scum)ia2 liliacul s#lbatic2 mojdreanul 2 stejarul )u"os2
cerul2 !4rni1a2 aliorul de ste)#2 mi!dalul )itic2 c4rcelul 2 jale3ul )lecat2 un!-ia !#ii2 m#ciuca ciobanului.
De la altitudinea de .00 m 6nce)e re!iunea dealurilor 6nalte 3i2 totodat#2 6n etajul "a!ului ce se 6ntinde
)4n# 6n jurul altitudinii de 1200 m. ,ici2 )e l4n!# Ea!us silvatica2 cresc car)enul2 teiul alb2 )altinul2
mesteac#nul2 d4rmozul 2 cru3inul 3i lianele Federa -eli5 3i %lematis Ditalba. Dac# 6n de3i3ul )#durilor de "a!
sunt )u1ine )lante cu "lori2 6n lumini3uri se a"l# o abunden1# de s)ecii< s#biu1a2 )ana zbur#torului 2 s4nziana 2
aliorul2 tre)#d#toarea > 6n "4ne1ele de )e /4sca =are< murul2
"ra!ul2 n#valnicul 3.a. (e terenuri de"ri3ate se instaleaz# adev#rate covoare de zbur#toare .
Mn )#durile de "a! 3i de brad2 6n locuri umbroase 3i umede2 cresc diverse s)ecii de ciu)erci2 mu3c-i 3i
"eri!i .
Mn unele sectoare )este jum#tate din arboret 6l constituie bradul. La aceast# altitudine2 6n )#durea de "a!
cresc anemone2 )oc-ivnic2 leurda 2 socul ro3u. Mn locuri cu e5ces de umiditate se )ot 6nt4lni ,t-Rrium "ili5'
"emina2 =Rosotis )alustre2 Eili)endula ulmaria2 ?Suisetum silvaticum2 brio"itele =nium )unctatum2 Eissidens
cristatus J )lante -idro"ile.
Ultimul etaj2 acela al zonei subal)ine2 este re)rezentat de )aji3ti 6ntinse cu ierburi 3i tu"#ri3uri. (e
versan1ii nordici )redomin# ienu)#rul )itic 8;uni)erus communis:. (e versan1ii sudici 3i sud'estici cresc a"inul2
meri3orul 3i ' s)re )oale2 )e terenuri abru)te 3i umede ' arinul verde 2 care
"ormeaz# aici !ru)uri masive2 cu sistem radicular bine dezvoltat2 care o)re3te declan3area eroziunilor 3i
alunec#rilor de teren.
Fauna /uz#ului nu )rezint# s)ecii caracteristice2 des)re care s'ar )utea a"irma c# s#l#3luiesc numai
aici2 dar2 "avorizat# 3i de "a)tul c# jude1ul concentreaz# 6n limitele sale toate "ormele de relie"2 este "oarte
variat#2 alc#tuind un interesant tablou ecolo!ic 3i cine!etic.
(rintre animalele nevertebrate terestre 6nt4lnite aici se num#r# o serie de molu3te2 insecte2 ara-nide
diverse2 )rintre care o men1iune a)arte o merit# scor)ionul car)atic .
Dertebratele terestre sunt lar! re)rezentate de am"ibieni 8broasca brun# de )#m4nt2 salamandra2
brot#celul2 broasca ro3ie de munte:2 re)tile 83o)4rla cenu3ie2 !u3terul2 3o)4rla de munte2 3er)i nevenino3i '
&atri5 n. 3i2 mai rar2 vi)era:2 )#s#ri 8vrabia2 bu"ni1a2 cucuveaua2 3oimul2 !ran!urul2 !ai1a2 )u)#za2 )i1i!oiul2
sitarul2 cucul2 cioc#nitoarea )estri1#2 cioc#nitoarea verde rom4neasc#2 mai rar 6nt4lnit# 6n restul 1#rii2
)rivi!-etoarea2 mierla2 "or"ecu1a2 corbul ' ocrotit de le!e2 eretele2 acvila de munte ' ocrotit# de le!e2 coco3ul de
munte'ocrotit2 mami"ere 8orbetele2 )o)4nd#ul2 -4rcio!ul2 c4rti1a2 liliacul2 3oarecele de c4m)2 3oarecele de
)#dure2 di-orul2 ie)urele2 veveri1a2 )isica s#lbatic#2 r4sul2 bursucul2 lu)ul2 vul)ea2 mistre1ul2 cerbul2 ursul
8Ursus
arctosJocrotit:.
Mn a)ele cur!#toare 3i 6n lacuri sunt multe s)ecii de viermi molu3te2 crustacee2 am"ibieni 3i )e3ti 8caras2
cra)2 biban 3i c-iar )#str#v 3i li)an.
0urismul buzoian este "avorizat de )oten1ialul natural variat2 avand recunoscute 3i ocrotite ca rezerva1ii
3i monumente ale naturii urm#toarele<
J Dulcanii &oroio3i de la (4clele =ari 3i (4clele =ici< sunt situati in a)ro)ierea localitatii /erca2 din
judetul /uzau si re)rezinta o rezervatie mi5ta 8!eolo!ica si botanica: "iind un "enomen rar intalnit in *omania
si c-iar )e !lob. Din craterele numerosilor vulcani2 ies !aze naturale din adancuri2 in"iltrandu'se in rocile
"isurate si aducandu'le la su)ra"ata sub "orma unui material vascos2 de culoare alb'!ri sau brun'cenusie. ,cest
noroi "ormeaza conuri inalte de 3 )ana la 9 m2 revarsandu'se la intervale di"erite de tim) si alunecand )e
)antele usor inclinate rezultate din eru)tiile anterioare. ,cest "enomen a ince)ut sa "ie studiat la noi inca din
18.+2 iar in 192 a "ost declarata rezervatie stiinti"ica com)le5a. An jurul vulcanilor se dezvolta o ve!etatie
ada)tata la salinitatea de aici2 cum ar "i na!ara 8Sti)a ca)illata:2 colilia 8Sti)a lessin!iana: etc.
J/locurile de calcar de la /#dila2 rezerva1ie !eolo!ic# 3i )aleontolo!ic#
J Sarea lui /uz#u J *ezervatie !eolo!ica si )aleontolo!ica2 situata )e valea /uzaului intre localitatile
(arscov si /adila2 "iind e5tinsa )e o su)ra"ata de 1 -a. ?ste "ormata din 0 de blocuri de calcar2 "iecare cu
"orme di"erite2 unele dintre ele datand din ;urasicul su)erior. Azolat2 in aceasta zona se intalnesc izvoare si
e"lorescente saline.
J Eocul Diu J *ezervatie naturala2 situata )e teritoriul satului 0erca2 in comuna Lo)atari2 "iind "ormata
)rin !azele naturale ce ies la su)ra"ata )rin "isurile scoartei2 aruncand in bataia vantului2 "lacari ce se inalta
)ana la 02$ m. Daca )resiunea !azelor care ies la su)ra"ata este mai mica2 atunci "lacarile se stin!.
' /alta',lb#2 rezerva1ie botanic# 3i zoolo!ic#>
' *ezervatiile ,cademiei de la =anzalesti %u)rind o salba de 3 de )esteri2 (estera . "iind cea mai
lun!a din lume ' 133+ m altitudine
J (latoul =eledic2 rezerva1ie !eolo!ic#2 zoolo!ic# 3i s)eolo!ic#> se remarc# mai ales )rin )e3terile de
sare2 )rintre care se num#r# 3i cea de'a de a doua ca m#rime din lume8122$+ 7m lun!ime:>
J (#durea Erasinu 8rezerva1ie de "rasin )u"os: 3i (#durea S)#taru 8rezerva1ie "orestier# care "ace
trecerea de la )#durea de "rasin la cea de stejar:>
' (#durea S)#taru 8la + 7m de /uz#u 3i la 2 7m de (#durea Erasinu:2 rezerva1ie "orestier# care "ace
trecerea de la )#durea de "rasin la cea de stejar2
J Lacul "#r# Eund 8Lacul Dulturilor: situat la 1.20 m altitudine 6n =un1ii Siriului2 Lacul =eledic
8=6nz#le3ti: J carsto'salin2 Lacul /alta ,lb# 8limanuri "luviatile:2 lacul de acumulare de la Siriu.
' ,lte rezerva1ii 3i monumente ale naturii< S"in5ul din /u3tea2,)e minerale 6n /u3tea 81892 ' 1939:2
=alul cu sare 6n /isoca2 *ezerva1iile naturale de )in ne!ru din /isoca2 *ezerva1ia =alul *o3u de la Lo)#tari2
@runjul 80u"ul vulcanic atacitic: 6n =4nz#le3ti. (entru re"acerea s#n#t#1ii2 turi3tii )ot bene"icia de tratament 6n
JS#rata =onteoru2 sta1iune balneoclimateric# 8la 18 7m de /uz#u2 la 8. m altitudine:2 6nconjurat# de
dealuri 6m)#durite 3i terase )e care se cultiv# vi1a de vie2 ce se bucur# de un climat moderat2 vara num#rul
zilelor 6nsorite "iind mai mare2 iar )reci)ita1iile reduse. %a instala1ii de tratament dis)une de< instala1ii )entru
b#i calde cu a)# mineral#2 bazine cu a)# mineral# 6n aer liber2 sal# de !imnastic# medical#2 instala1ii )entru
electro 3i -idrotera)ie. %#ile de acces sunt rutiere ' D& 1/ cu deviere 10 7m de la )o)asul turistic =erei2
"eroviare ' !ara /uz#u.
'/alta ,lba2 statiune balneoclimaterica2 situata la 30 m altitudine2 )e malul lacului /alta ,lba. Datorita
numeroaselor izvoare cu a)e minerale de aici 8cunoscute din anul 18+:2 statiunea se recomanda )entru
tratarea bolilor reumatismale2 neurolo!ice )eri"erice2 !inecolo!ice2 dermatolo!ice etc.
',lte sta1iuni<E43ici2 sta1iune balneoclimateric# la 9 7m de /uz#u2 Siriu /#i 8la $08 m altitudine2 la 82
7m de /uz#u:.
2.2 Resurse turistice antropice
Cbiectivele cultural'istorice 3i ar-itectonice de interes din jude1ul /uz#u<
Vestigii istorice
S#rata =onteoru2 vesti!ii ale culturii =onteoru 3i urmele unei a3ez#ri dacice. Dealul Astri1a de la
(ietroasele2 unde s'a desco)erit "aimosul tezaur T%lo3ca cu )uii de aur2 atribuit vizi!o1ilor lui ,tanari72 care
6n 3+. r#t#ceau )e aceste melea!uri. ,lte vesti!ii istorice< *uinele casei domne3ti Dintil# Dod#2 %astrul
*oman din (ietroasele2 *uinele m#n#stirii Dintil# Dod# 8unde a domnit Dlad Dod# Dintil# ' 1$3$:2 *uinele
castelului =eledic2 ,3ez#mintele ru)estre scul)tate 6n )ere1i de !resie 6n ,luni32 &ucu2 Ei3ici J /ozioru .
Edificii culturale
(alatul comunal din /uz#u8ast#zi (rim#ria munici)iului:2 (alatul ?)isco)al2 %atedrala ?)isco)iei
/uz#u2 Seminarul teolo!ic2 0ribunalul2 =uzeul jude1ean /uz#u2 2 =uzeul ?)isco)iei /uz#ului 3i Drancei2
%astrul 3i termele romane de la (ietroasele 830.'33+:2 =uzeul %-i-limbarului J %ol1i 819+9:2 %asa memorial#
Dasile Doiculescu J (4rscov 8198+:2 =uzeul de ,rt# (o)ular# a D#ii Sl#nicului J com. =4nz#le3ti2 %asa
TDer!u =#n#il# din /uz#u2 =uzeul =unici)al 3i %om)le5ul /r4ncovenesc de la *4mnicu S#rat.
Etnografie
,ceste locuri ale jude1ului /uz#u )#streaz# bo!ate 3i variate elemente etno!ra"ice2 datini str#vec-i
8@ura 0e!-ii:2 scul)turi de lemn 8Lo)#tari:2 1es#turi 3i covoare 8/isoca:2 instrumente muzicale 8=4nz#le3ti:2
"estival "olcloric 8(oiana &ucului' Lo)#tari:.
Edificii religioase
'/iserica ?)isco)iei /uzau a "ost ridicata in anul 1$0+2 in munici)iul /uzau2 in tim)ul domniei lui
*adu cel =are2 iar in 1.9 a "ost reconstruita de catre =atei /asarab. /iserica de mari dimensiuni2 )oarta
-ramul T,dormirea =aicii Domnului2 in 1+0 "iind din nou re)arata. An secolul al UDA'lea2 aici au "unctionat
cele dintai scoli de slavona din oras2 iar in 1.91 a "ost in"iintata aici de catre %onstantin /rancoveanu2 o
ti)o!ra"ie. ,st"el2 )rima traducere a =ineilor 8carti de ritual: in limba romana2 a a)arut aici in 1.98 "iind
)ublicata de catre e)isco)ul =itro"an. An tim)ul domniei lui ,le5andru A)silanti si a e)isco)ului %-esarie2 mai
e5act in 1++92 biserica a "ost re"acuta si modi"icata2 iar in 1832 a "ost )ictata de catre &icolae 0eodorescu.
'/iserica =#n#stirea *4mnicu S#rat2 ridicat# 6n tim)ul lui %onstantin /r4ncoveanu 81.91'1.9+:.
,le5andru Dla-u1# scria c# este un Tadev#rat muzeu distin!4ndu'se )rin )ictura interioar# bine )#strat# 3i
)rin ornamenta1ia bo!at#.
'/iserica /anu 6n /uz#u2 6n#l1at# 6n 1$+1 6n stilul m#n#stirilor din nordul =oldovei.
'/iserica TS"4nta (arasc-iva din *4mnicu S#rat2 zidit# de Vte"an cel =are 6n cinstea unei victorii
re)utate 6m)otriva osta3ilor lui *adu cel Erumos.
',lte edi"icii reli!ioase< /iserica T&e!ustori 6n /uz#u2 81.9:2 construit# 6n stil neoclassic2
=#n#stirea %iolanu 6n =#!ura 81$.8:2 =#n#stirea /arbu in comuna 0isau 81..8:2 %om)le5ul /r4ncovenesc
*4mnicu S#rat2 =#n#stirea (oiana =#rului 6n /isoca2 /isericu1a din lemn 6n Dintil# Dod# 8construit# din
b4rn# de stejar2 aco)erit# cu trestie:2 cu litere c-irilice scul)tate 6n crucile din )iatr# 3i o vec-ime de )este 300
de ani2 =#n#stirea @#vana 81+0+:2 /iserica /u3tea2 cu )icturi de 0#tt#rescu 81808:.

2.3 rincipalele trasee turistice in zona
TRASEE MONTANE
W0rasee in =asivul Siriu
?5ist# )atru trasee turistice marcate care str#bat Siriul 6n toate direc1iile2 asi!ur6nd o ascensiune u3oar#.
0raseul )rinci)al 81: se continu# )este =asivul 0#taru )6n# la )oalele %iuca3ului2 )ermi16nd turistului
continuarea e5cursiei 6n 3i din acest masiv.
1. /#ile Siriu 8$0 m: ' Dalea &ea!ra ' Dosu =untelui ' (oarta D6nturilor ' Cb6r3ia %rasnei ' %ulmea
0#t#ru1u ' D6r"ul 0#taru =are 81++ m: ' 0abla /u1ii ' (oiana St6nei 8930 m:
=arcaj< band# ro3ie. Durata< +X8 ore. Cbiective )rinci)ale< v". /oc6rnea 81 .$9 m:2 Lacul Dulturilor 8)rin
abatere de la traseu:2 culmea =#l6ia2 v". 0#taru =are2 0abla /u1ii2 %imitirul eroilor.
2. /#ile Siriu ' Dalea /radului ' %ol1ii /alei ' D". /oc6rnea 81 .$+ m: ' (oarta D6nturilor ' Lacul
Dulturilor ' %ulmea /loji ' Stear)a 8+20 m: ' valea Siriului ' @ura Siriului
=arcaj< )unct ro3u. Durata< 9'10 ore. Cbiective )rinci)ale< abru)turile 3i st6nc#ria de la ob6r3ia )araului
=reaja2 Lacul Dulturilor2 valea Siriului.
3. @ura Siriului 8$20 m: ' valea =ilea ' Lacul Dulturilor ' (oarta D6nturilor 81 90 m: ' valea
Url#toarea ' valea %rasna ' %rasna 8$+0 m:
=arcaj< triun!-i albastru. Durata< +Y'8 ore. Cbiective )rinci)ale< Lacul Dulturilor2 culmea =#l6ia2 v6r"ul
/oc6rnea.
. Dosu =untelui 81 10 m: ' D". /oc6rnea 81 .$+ m: ' (oarta D6nturilor ' D". =#l6ia 81 ..2 m: ' Vaua
din /loji 81 +0 m:
=arcaj< cruce ro3ie. Durata< 3'3 ore 30 minute. Cbiective )rinci)ale< var"ul /ocarnea2 v6r"ul =#l6ia.

W0rasee in =asivul (enteleu
$. @ura %ernatului 8.$0 m: ' st6na %ernatului ' D". (enteleu 81++2 m: ' D". %rucea Eetei ' D". /#lescu
=are ' D". /#lescu1u ' =u3a 81 0+0m:
=arcaj< band# ro3ie. Durata< 9'10 ore. Cbiective )rinci)ale< v". (enteleu2 =u3a.
.. %ura %ernatului 8.$0 m: ' valea =ilea ' *ezerva1ia Di"or6ta ' )6r6ul
%#3eria ' Vaua %#)rioarei 81 10 m: X %ulmea %a)rei X Va)te Azvoare X Secuiu 8cca +.0 m:.
=arcaj< triun!-i albastru. Durata< 9'10 ore. Cbiective )rinci)ale< rezerva1ia Di"or6ta2 %ulmea %a)rei2 v6r"ul
(enteleu2 cascada Va)te Azvoare.
+. /rebu 8.80 m: ' Lacul &e!ru 81 0$0 m: ' /rebu
=arcaj< )unct ro3u 8rar:. Durata< 1'1Y or# )6n# la lac. Cbiective )rinci)ale< Lacul &e!ru.
W0rasee in =asivul (odul %alului si %ulmea AD,&?0U
8. %ura 0e!-ii 89$ m: ' (oiana 0e!-ii ' D". (odu %alului 81 39 m:
=arcaj< cruce albastr#. Durata< 3'31L2 ore.
9. @ura 0e!-ii 89$ m: ' valea Eul!eri3 ' D". Av#netu 81 191 m: (laiul &ucului ' Lacul =ociaru '
Lo)#tari 8+0 metri )atrati:
=arcaj< cruce albastr# 8rar:. Durata< $'. ore. Cbiective )rinci)ale v6r"ul Av#ne1u2 Lacul =ociaru2 Lo)#tari2
Eocul Diu2 =alul *o3u2 carstul de la =eledic 3.a.
TRASEE TURSTCE
10. /uzau J oras ' %am)ia /uzau %almatui ' Dalea /uzauluiLraul /uzau la con"luenta cu raul %almatui
' Luna iunie BDra!aicaB2 =uzee judetean'etno2 ?)isco)ia /uzaului si Drancei (arcul %ran!2 /iserica
?)isco)iei ctitor =. /asarab 1.92 /iserica B&e!utatoriB 1.92 /iserica
BS"intii An!eriB2 (alat munici)al2 (alat )rinciar2 &edeiele J tar!uri2 =anastirea /anu 8/anului: J /iserica
1$+1 Acoana =aicii Domnului "acatoare de minuni2 %imitirul Dumbrava'ansamblul monumental din marmura
Gmama cu . co)iiG2 (adurea /radeanu2 Stejarul2 (arc =ar!-iloman
11. *amnicu Sarat J oras ' %am)ia *amniculuiLraul *amnicu Sarat ' balneo'ar!ila 8calitate
su)erioara:2 a)e minerale clorurate2 =anastirea B,dormirea =aicii DomnuluiB 1.91 /iserica ctitorita de %.
/rancoveanu2 /iserica B%uvioasa (arasc-evaB ctitor Ste"an cel =are 1+2 %asa
Domneasca2 /iserica BS". DumitruB 1+082 /iserica BS". S)iridonB 1+82 0raian Savulescu 8biolo!: casa
memoriala.
12. /erca sat (aclele ' Subcar)atii /uzaului ' =v. (aclele J*ezervatie !eolo!ica Bvulcani noroiosi '
$-a2 @ardurarita')lanta2 tu"a rami"icata' monument al naturii
13. /erca sat /erca ' Subcar)atii /uzaului ' Dalea /uzaului J =v. (acleleLraul /uzau la con"luenta cu
raurile =uratoarea (aclei si Saratel ' =anastirea B/ercaB 1.9 /iserica BS". DoievoziB ctitorita de =i-alcea
%andescu2 Dulcanii noroiosi B(aclele miciB
1. /isoca ' Subcar)atii Drancei J Dl. /isocaLraul ;!-eab ' Lim)edea 8lac: ' &e!ru 8lac: ' %ulmea
/uzaului2 (latoul =eledic2 =anastirea B(oiana =aruluiB 8EL=: 1+30 cu biserica din lemn 8re"acuta:
BDuminica 0uturor S"intilorB 1810 si Acoana =aicii Domnului taiata )e "runte J
8manastirea se a"la intre jud. /uzau si jud. Drancea:2 (adurea Lacurile /isoca 8rezervatie de (in silvestru: '
sare
1$. %islau J Subcar)atii /uzaului J Dalea /uzaului ' Dealuri %ornatel2 /lidisel2 %iolanuLraul /uzau la
con"luenta cu raul /asca %-iojdului ' Sc-itul %arnu2 -er!-elie2 )astravarie
1.. Lo)atari sat 0erca ' Subcar)atii /uzaului J =v. %ulmea Avanetu ' Dealuri /ocu2 (iti!oiu2 @lodu2
/isociiLraul Slanic ' BEocul viuB rezervatie naturala J"enomen !eolo!ic2 c-i-limbar
1+. =a!ura sat =a!ura ' Subcar)atii /uzaului ' Dalea /uzaului J Dl. %iolanu2 %erbului ' =anastirea
B%iolanuB 1$80 Acoane )ictate de @-. 0attarescu2 =uzeul %rucii 8=anastirea se a"la intre com. 0isau sat Fales
si com. =a!ura:2 0abara de scul)tura.
18. =erei sat Sarata =onteoru ' %am)ia Sarata J dealuri Astrita2 %etatuia2 =uratoareaLla izvorul raului
Sarata2 )e valea raului Dalea *ea si Sarata =onteoru ' balneo'a)e minerale2 namol mineral indicate in cura
naturista2 a"ectiuni reumatolo!ice2 cardiovasculare2 !inecolo!ice2
)oliomielita2 bioclimat de crutare2 =erei'com)le5 ar-eolo!ic2 /aile2 %azinoul =onteoru2 =ina de )etrol2
Strand cu a)a sarata2 (arcul =onteoru2 drumetii< Dulcanii &oroiosi de la (aclele =ari si (aclele =ici2
=anastirea B%iolanuB2 =a!ura2 Dalea Su)erioara a raului /uzau
19. (ietroasele sat (ietroasele J Deal AstritaLraul (ietroasa ' 0ezaurul B%losca cu )uii de aurB 3+$
d.FrL)unctul =alul Sa)at 2 viticultura 0amaioasa romaneasca .
3. !naliza "azei te#nico-materiale si a ofertei de servicii
'Unitati #e cazare
S!siri in principalele structuri #e primire turistica cu $unctiuni #e cazaare turistica
Tipuri de structuri de primire turistic
2009 2010
oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct.
Total jude 5479 411 !944 !4! !1 !77 !"07 5425 5250 "050 120 5119 4705
din care:
Hoteluri 2894 2614 1846 1816 2173 1917 2114 2717 2370 4662 2608 2676 2456
Moteluri 684 536 534 435 562 881 638 768 619 777 1036 920 713
Vile turistice 823 545 478 163 50 62 170 1067 1212 1506 1220 566 632
Cabane turistice - - - - - - - - - - - - -
Pensiuni turistice 158 211 461 491 292 229 123 134 139 117 136 125 178
Pensiuni aroturistice 893 683 600 511 514 657 737 702 840 935 1070 800 699

Inn!ptari in principalele structuri #e primire turistica cu $unctiuni #e cazare turistica( pe
tipuri #e structuri #e primire turistica
Tipuri de structuri de primire turistic
2009 2010
oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct.
Total jude 14577 12524 971 5010 551 "150 10"0" 14470 1"44 201"5 1592" 14199 125"9
din care:
Hoteluri 10594 8848 6308 2673 3319 5705 7419 10521 10725 8513 6509 9053 8683
Moteluri 1098 1022 672 579 803 1087 1989 1452 1112 965 1441 1155 1296
Vile turistice 1153 1197 888 163 83 91 204 1208 3359 8972 5994 2288 875
Cabane turistice - - - - - - - - - - - - -
Pensiuni turistice 195 300 601 500 441 388 174 159 220 153 208 279 358
Pensiuni aroturistice 1485 1121 1207 1059 964 858 983 1089 1335 1503 1712 1380 1341
In#icele #e utilizare neta a l!curil!r #e cazare
2009 2010
oct. nov. dec. ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct.
Total jude 19!0 16!8 12!6 6!6 8!1 10!4 14!3 18!5 22!2 25!8 20!5 18!8 16!2
'Caracteristici $uncti!nal c!merciale ale principalel!r unitati #e alimentatie
,cestea se re"era la "acilitatile de alimentatie si caterin! )entru servirea mesei turistilor )e durata
sejurulu lor.
*estauratul J este localul )ublic care imbina activitatea de )roductie cu cea de servire2 )unand la
dis)ozitie clientilor o !ama deversi"icata de )re)arate culinare2 )roduse de co"etarie J )atiserie2 bauturi etc.
%asa As)as
Descriere< *estaurant.
,dresa< Strada Dictoriei 2 /uzau2 judetul /uzau
0ele"oane< 0+22'+8.20$
%om)le5 *ale5 =erei
Descriere< *estaurant. @radina zoolo!ica.
,dresa< D& 1 /2 =erei2 judetul /uzau
0ele"oane< 0+2.'28+.22+
%ridava %ome5 S*L (otarnic-esti
Descriere< *estaurant.
,dresa< Sat (otarnic-esti2 (osta %alnau2 judetul /uzau
0ele"oane< 0238'$$.+8
@aliG92 S*L
Descriere< *estaurant.
,dresa< Strada Dictoriei +2 /uzau2 judetul /uzau
0ele"oane< 0238'+11.$10
Fanul Danatorilor Ulmeni
Descriere< Fan. *estaurant.
,dresa< D& 1/2 Ulmeni2 judetul /uzau
0ele"oane< 0238'$13.221
=a-Zo /uzau
Descriere< *estaurant.
,dresa< /ulevardul @arii +2 /uzau2 judetul /uzau
0ele"oane< 0238'+11.0+2

=eridian =i G92 S*L /uzau
Descriere< *estaurant.
,dresa< Strada Lt.A.@odeanu $2 /uzau2 judetul /uzau
0ele"oane< 0238'..+31

&iscriss /ar de Pi /uzau
Descriere< *estaurant.
,dresa< /ulevardul &./alcescu 382 /uzau2 judetul /uzau
0ele"oane< 0238'+23.01

(ietroasa S, /uzau
Descriere< Fotel. Servicii de cazare. *estaurant.
,dresa< (iata Daciei 12 /uzau2 judetul /uzau
0ele"oane< 0238'$..10
[ebsite<\\\.-otel)ietroasa.ro
*estaurant /uce!i /uzau
Descriere< *estaurant.
,dresa< /ulevardul @arii +2 /uzau2 judetul /uzau
0ele"oane< 0238'2+..99
*estaurant %orso /uzau
Descriere< *estaurant.
,dresa< Strada %uza Doda 3'$2 /uzau2 judetul /uzau
0ele"oane< 0238'+2+.399

*estaurant %osmo 2001 (osta %alnau
Descriere< *estaurant.
,dresa< D& 2 ? 8$2 (osta %alnau2 judetul /uzau
0ele"oane< 0238'$21.+1$
*estaurant @etR %om /uzau
Descriere< *estaurant.
,dresa< /ulevardul Unirii /l.?1 ?22 /uzau2 judetul /uzau
0ele"oane< 0238'+12.380
*estaurant =a!ura
Descriere< *estaurant. (o)as turistic.
,dresa< Sos./rasovului 202 =a!ura2 judetul /uzau
0ele"oane< 0238'$10.11
[ebsite<\\\.restaurant' ma!ura.ro

*estaurant =icro UAD /uzau
Descriere< *estaurant.
,dresa< Strada Stadionului2 /uzau2 judetul /uzau
0ele"oane< 0238'21.+1+

*estaurant =ilenium =aracineni
Descriere< *estaurant.
,dresa< D& 22 ? 8$ 7m 110]300 m2 judetul /uzau
0ele"oane< 0238'+2.933
*estaurant (i7'&i7 /uzau
Descriere< *estaurant.
,dresa< Strada Dictoriei +2 /uzau2 judetul /uzau
0ele"oane< 0238'+11.$10
*estaurant (om)i!as Sa-ateni
Descriere< *estaurant.
,dresa< Sa-ateni D& 1 /2 Sa-ateni2 judetul /uzau
0ele"oane< 0+2'892.$9.
*estaurant *oata &orocului (atarla!ele
Descriere< *estaurant.
,dresa< (atarla!ele2 12+30.2 judetul /uzau
0ele"oane< 0+22'$0.2$
*estaurant *osu si ,lbastru /uzau
Descriere< *estaurant.
,dresa< Strada Scul)turii 12 /uzau2 judetul /uzau
0ele"oane< 0+$'2$8.9+$
*estaurant S)ot *amnicu Sarat
Descriere< *estaurant.
,dresa< D& 22 ? 8$ 7m 18]1$02 judetul /uzau
0ele"oane< 0238'$.+.0

'Unitati #e a"rement
%u)rind terenuri si sali de s)ort2 stadioane2 -i)odromuri2 )iscine in aer liber sau aco)erite'incalzite2
)atinoare2 )artii de sc-i2 Sali de jocuri mecanice2 )o)icarii2 terenuri de tenis2 )arcuri de distractie2 terenuri de
joaca )entru co)ii2 discoteci2 cluburi2 )ub'uri care asi!ura turistilor si localnicilor
)osibilitatea de )etrecere a tim)ului liber intr'o midalitatea cat mai )lacuta.
^ S#rata =onteoru2 sta1iune balneoclimateric# 8la 18 7m de /uz#u2 la 8. m altitudine:2 6nconjurat# de
dealuri 6m)#durite 3i terase )e care se cultiv# vi1a de vie2 ce se bucur# de un climat moderat2 vara num#rul
zilelor 6nsorite "iind mai mare2 iar )reci)ita1iile reduse. %#ile de acces sunt
rutiere ' D& 1/ cu deviere 10 7m de la )o)asul turistic =erei2 "eroviare ' !ara /uz#u.
^ /alta ,lb#2 sta1iune balneoclimateric# 8la 30 m altitudine:2 )e malul lacului /alta ,lb#2 8la 20 7m de
*4mnicu S#rat 3i la $. 7m de /uz#u:.
,lte sta1iuni< E43ici2 sta1iune balneoclimateric# la 9 7m de /uz#u2 Siriu /#i 8la $08 m altitudine2 la 82
7m de /uz#u:.
^ Stadionul @loria',cest stadion a e5istat2 sub di"erite as)ecte2 inca din 19092 "ind "olosit mai mult
)entru atletism. Ansa odata cu cresterea )o)ularitatii "otbalului2 acesta a ince)ut sa se sc-imbe2 ajun!and unul
din cele mai "rumoase din tara in )erioada in care @loria )romova )entru )rima data in Divizia ,. %u tim)ul
s'a de!radat2 dar )romovarea nes)erata a ec-i)ei buzoiene du)a 20 de ani in Li!a A i'a adus o noua "ata. S'a
lucrat incontinuu )entru ca la ora )rimului meci din )rima li!a2 du)a 2
decenii2 @loria sa )oata evolua )e el.
^Strandul din /uzau2 din (arcul 0ineretului2cu)rinde doua bazine de inot2 bancutelor si s)atii
comerciale. Strandul a devenit de "a)t un club de )etrecere a tim)ului liber2 unde )oti inota2 juca tenis cu
)iciorul sau doar sa stai la o terasa. An jurul bazinelor este nisi) "in2 terenurile )entru tenis
de cam)2 "otbal si basc-et au "ost re"acute si revazute cu instalatie de iluminat nocturn2 iar mobilierul )entru
sa- si table a "ost inlocuit in ultimii ani. /aza de a!rement se intinde )e o su)ra"ata de 3 -ectare2 in interiorul
unui )arc de la mar!inea orasului2 iar de anul viitor se va e5tinde cu inca $000 de metri )atrati2 teren necesar
amenajarii unei )iste de ,0D'uri si motoscutere.
^ (rimul teatru din /uz#u2 teatrul B@eor!e %i)rianB s'a 6n"iin1at 6n 199.2 )rin e"orturile lui (aul
Aoac-im2 care a "ost 3i director al teatrului2 )4n# la moartea sa 6n 2002. 0eatrul este teatru de )roiecte2 neav4nd
o tru)# )ro)rie. Din 20032 anual2 la /uz#u se des"#3oar# "estivalul de teatru B@ala noilor !enera1ii ' %a)ul de
*e!izorB2 un "estival structurat )e cinci sec1iuni 3i conce)ut )entru )romovarea tinerilor re!izori.
_Unitati #e tratament
Datorita izvoarelor minerale cu sarate2 iodurate2 calcice si sul"uroase2 statiunile din judetul /uzau sunt
cautate de )ersoane care su"era de a"ectiunile a)aratului locomotor2 a"ectiunile !inecolo!ice si -e)ato'biliare2
in s)ecial cela mai in varsta.
Sarata =onteoru
Sarata =onteoru este o statiune balneoclimaterica 8la 18 7m de /uzau2 la 8. m altitudine:2 6nconjurata
de dealuri 6m)adurite si terase )e care se cultiva vita de vie2 ce se bucura de un climat moderat2 vara numarul
zilelor 6nsorite "iind mai mare2 iar )reci)itatiile reduse. Eactorii tera)eutici naturali sunt re)rezenta1i de
izvoare cu a)e minerale s#rate2 iodurate2 bromurate2 calcice2 ma!neziene2 sul"uroase2 cu o mineralizare total#
de 188'$13 la mie2 n#molul mineral de de)unere din izvoarele naturale sul"uroase2 climatul de cru1are.
*ezultate remarcabile sunt ob1inute 6n s)ecial la tratarea a"ec1iunilor a)aratului locomotor 8reumatismale
de!enerative2 abarticulare2 )osttraumatice:2 a"ec1iunilor !inecolo!ice2 !astrointestinale 3i -e)ato'biliare. %aile
de acces sunt< rutiere'D& 1/ cu deviere 10 7m de la )o)asul turistic =erei2 "eroviare'!ara /uzau.
Scurt ist!ric
,sezare stravec-e2 Sarata =onteoru este )entru )rima data atestata documentar intr'un document emis
de domnul 0arii *omanesti din )erioada 182'19.. 0inut de le!enda si re"u!iu )entru bierimea acelor
tim)uri2 sarata =onteoru casti!a in renume si dezvoltare )rin nenumaratele incursiuni ale "amiliilor
%antacuzino2 =ar!-iloman2 /rancoveanu. %omerciantul @rec !ri!ore =onteoru ridica
localitatea la ran! de statiune balneoclimaterica. An 18902 s"atuit de Dr.@uRenot2 medic consultant la ,i5 des
/ains2 el ince)e amenajarea unui stabiliment balnear de toata "rumusetea. 1 iulie 189$ marc-eaza inau!urarea
o"iciala a statiunii cu)rinzand nenumarate -oteluri2 casino2 strand si locuri de tratament.
/alta ,lba'statiune balneoclimaterica 8la 30 m altitudine:2 )e malul lacului /alta ,lba2 8la 20 7m de
*m. Sarat si la $. 7m de /uzau:>
Easici'statiune balneoclimaterica2 8la 9 7m de /uzau:>
Siriu /ai'8la $08 m altitudine2 8la 82 7m de /uzau:.
4. Propuneri de valorificare
;udetul /uzau este o zona )utin cunoscuta turistic2 dar care aduna toate "ormele de relie" ale *omaniei2
de la cam)ie la dealuri2 )ortiuni desertice2 munti2 lacuri dulci si sarate. Din )acate2 sin!ura atractie de
notorietate o re)rezinta Dulcanii &oroiosi2 adevarata valoare a arealului "iind mult mai mare. =isterele
Subcar)atilor de %urbura sunt incitante2 lantul muntos de sare de la =anzalesti2 )estera de sare de la =eledic2
"ocul viu de la Lo)atari2 muzeul c-i-limbarului de la %olti2 locuintele ru)estre din aceeasi zona re)rezentand
doar cateva trasee care )ot "i valori"icate turistic.
%andva /uzaul era una dintre o)tiunile )rinci)ale )entru le!atura intre ,rdeal si Dala-ia si c-iar
=oldova. ?rau secolele evului mediu tarziu cand trecatorile )este %ar)ati era "olosite cu aceeasi "recventa si
cu aceleasi inconveniente. Desc-iderea unor drumuri majore )este %ar)ati2 cum ar "i
Sinaia J /rasov sau %ozia J Sibiu a determinat scaderea dramatica a im)ortantei celorlaltora. Desi un drum
relativ modern lea!a inca Dalea /uzaului de Secuime2 zona /uzaului este un )unct im)ortant doar )e rutele
care lea!a /ucurestiul de =oldova. Soseaua2 una dintre cele mai bune din *omania2 trece insa doar )rin zona
de cam)ie a judetului2 nimic s)ectaculos. (entru cei mai multi dintre calatorii care trec )rin re!iune2 /uzaul
)oate "i cel mult un )icnic la mar!inea drumului. C ca"ea2 un "ast "ood si din nou in masina`La doua ore
distanta de /ucuresti2 /uzaul este o zona vir!ina din )unct de vedere turistic. =untii2 care se vad din sosea2
dar doar de la distanta2 sunt arealul cel mai interesant al judetului. S)re Siret si &e-oiu2s)re (enteleu si muntii
curburii2 /uzaul ascunde )eisaje de mare valoare si obiective turistice nee5)loatate sau deservite de baze
turistice subdezvoltate si invec-ite.
Anca din a doua jumatate a secolului UAU2 "ondul "orestier a ince)ut sa "ie intens e5)loatat2 mai ales in
urma a)aritiei )rimelor unitati industriale de )relucrare a lemnului2 re)rezentate )rin "abricile de c-erestea de
la %omandau.=ani"estand cinditii de accentuata instabilitate endo!ena si e5o!ena2 construirea unor baraje
)entru lacuri de acumulare necesita masuri s)eciale de rezistenta si de amenajare a bazinelor a"erente. %el mai
mare lac in constructie este cel de la Siriu2 )e valea /uzaului. (e /asca =are vor "i am)lasate alte doua
acumulari < lacul %iresu si lacul Surduc.=untii /uzaului )rezinta numeroase )eisaje )utin in"luentate de om.
An )rezent2 e5ista trei rezervatii naturale2 in care sunt ocrotite )aduri seculare2 anumite s)ecii de )lante rare2 )e
cale de dis)aritie sau "orme de relie" interesante. Sub culmea Da"orita2 in =untii (enteleu2 este localizata
rezervatia "orestiera
=ilea'Da"orita2 in care se )astreaza o )ortiune de codru secular de molid2 brad2 "a!2 cu toate asociatiile
ve!etale bine conservate. An etajul subal)in este localizata rezervatia (oienile cu narcise din (enteleu. An valea
/ascai *ozilei este ocrotit un martor de eroziune alcatuit sin !resii )aleo!ene2 cunoscut sub
denumirea de Stanca /urduloaica sau Stanca lui (ersescu. La mijlocul secolului UAU2 )e aceasta stanca de la
@ura 0e!-ii a "ost construit un )avilion )entru odi-na si recreere.
An )ers)ectiva valori"icarii turistice a =untilor /uzaului2 localitatea @ura 0e!-ii ar )utea sa'si
recasti!e renumele )rin reintroducerea ei in circuitul turistic. ,r trebui avut aici in vedere toate masivele
muntoase ce com)un =untii /uzaului < =untii (enteleu2 %ulmea Avanetu2 %ulmea (odu
%alului2 =untii Siriu2 =untii 0ataru2 =untii Pmeuret'=untioru2 =untii Antorsurii2 De)resiunea
%omandau2De)resiunea Antorsurii /uzaului si Dalea transversala a /uzaului.
Sin!ura activitate turistica des"asurata cu re!ularitate in =untii /uzaului este cea le!ata de vanatoare2
turismul cine!etic in aceasta zona "iind atestat inca din (seudo7ine!eti7os. Domeniile am)le2 cu )eisaje de o
mare )ros)etime si s)ectaculozitate2 cu numeroase s)ecii de vanat si cu e"ective multumitoare2 au "ost
a)reciate de %eausescu2 care a construit mai multe cabane de vanatoare2 a"late in )osesia *e!iei nationale a
)adurilor si inte!rate intr'un circuit turistic destinat DA('urilor si turistilor straini.
Bibliografie
1. &eacsu &icolae2 ,ndeea /altaretu '?conomia 0urismului'
?ditura Uranus2 /ucuresti2 200$
2. /aciucu Lazar2 Dalentin @eor!ian2 (itu ,urelian J @-id turistic al judetului /uzau
?ditura S)ort'0urism2 /ucuresti2 19+8
3. @-. (osea2 =. Aelenicz J ;udetul /uzau
?ditura ,cademiei *omane2 /ucuresti2 19+1
. Fotararea )rivind a)robarea Statutului jude1ului /uz#u ' "orm# actualizat# 82+ iulie 200$:
$. \\\.!-idulturistic.ro
.. \\\.buzau.insse.ro
9. \\\.)re"ecturabuzau.ro
10. \\\.cjbuzau.ro