Sunteți pe pagina 1din 15

S.C. MOBIL TRADE S.R.L.

Proiect nr. 5/1/2012

CAIET DE SARCINI

Conductă de interconectare a Sistemului NaŃional de Transport Gaze din Romania cu Sistemul de Transport Gaze din Republica Moldova pe direcŃia Iaşi (Romania) – Ungheni (Moldova)

- Subtraversarea râului Prut cu fibra optică -

Noiembrie 2012

1

PROIECTANT Ing. Szekelzi Tivadar

CUPRINS

I. PIESE SCRISE

1. CUPRINS

2. MEMORIU TEHNIC

3. CERINTE TEHNICE SPECIFICE

4. LISTA CANTITATI DE LUCRARI

5. LISTA MATERIALELOR

II. PIESE DESENATE

1.

Plan de încadrare în zonă 1:50.000

Plansa nr. - 01

2.

Detaliu Traseu Fibra Optica

Plansa nr. – 02

3.

Subtraversare Raul Prut

Plansa nr. – 03

Proiectant, S.C. MOBIL TRADE S.R.L.

3

MEMORIU TEHNIC

CAP. I

DATE GENERALE

1.1.

Denumirea lucrării : Conductă de interconectare a sistemului de transport gaze

din

 

România cu sistemul de transport gaze din Republica

Moldova pe direcŃia Iaşi – Ungheni – Subtraversarea raului

Prut cu Fibra

Optica

1.2.

Proiectant:

S.C. MOBIL TRADE S.R.L. ARAD

1.3.

Beneficiar:

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A.

1.4.

Descriere:

Prezentul proiect se refera subtraversarea raului Prut cu Fibra Optica.

1.5.

Topografia :

Localizarea topografică a lucrărilor se va face de pe planurile de execuŃie care fac parte din piesele desenate ale proiectului.

1.6. Clima, fenomene specifice zonei, geologie:

Conform zonării teritoriului României în termeni de perioadă de control (colŃ), Tc a timpului de răspuns, perimetrul de faŃă are coeficientul Tc = 0.7 s, iar conform zonării teritoriului României în termeni de valori de vârf ale acceleraŃiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure având intervalul de recurenta IMR = 100 ani, perimetrul de faŃă are valoarea ag = 0.20 g. Încadrarea seismică este in conformitate cu “Codul de proiectare seismica – Partea I – Prevederi de proiectare pentru clădiri”, indicativ P 100 – 1/2006. Adâncimea de îngheŃ este de 0,8÷0,9 m conform STAS 6054/77. La modul general, de la cuplarea în SNT si până lângă localitatea Cotu lui Ivan, conducta este pozata pe suprafaŃa unei zone colinare cu o succesiune de văi si interfluvii, iar în continuare, până la Prut, pe o zonă plata de şes aluvionar. Traseul conductei de pe tronsonul Letcani – Petresti (Prut) străbate de la vest la est unitatea cunoscută sub numele de Câmpia Moldovei, cu subdiviziunea Câmpia Iaşului, parte componentă a Podişului Moldovei. Este o unitate deluroasa cu văi largi si interfluvii domoale, pe alocuri sub forma de poduri întinse aflate la un nivel general de 125 – 200 m altitudine absoluta, cu aproximativ 200 m mai jos faŃă de unităŃile învecinate de la vest si sud. Relieful este dezvoltat pe argile şi marne sarmaŃiene. Aspectul reliefului este dominat de prezenŃa văilor subsecvente însoŃite de cueste, de o intensitate sporită a proceselor de versant; luncile largi si terasele (cu înălŃimi până la 150 – 170 m) sunt clar exprimate în morfologia regiunii. Relieful de dealuri si coline, precum şi mare parte a văilor au orientare conformă cu structura geologica, reflectând, în acelaşi timp si constituŃia petrografica. Deosebit de evidentă este predominarea formelor asimetrice, cu versanŃi mai abrupŃi spre nord si nord est si cu cline domoale spre sud si sud – est, cu procese de eroziune areolară pe suprafeŃele cu pante

4

moderate si alunecări pe cele cu înclinări mai accentuate. Altitudinile cele mai scăzute se înregistrează în lunca Prutului si se situează în jurul cotei de 40 m. Culmile, podurile şi toate interfluviile reflectă adesea o adaptare generală la structura monoclinală şi sunt acoperite de paturi subŃiri (3 – 6 m) şi discontinue de pământuri loessoide eluviale. Morfologia locală a traseului conductei are aspectul unei zone de podiş - colinara cu pantă mică la medie, fără ruperi mari de pantă. Fac excepŃie mici sectoare după cum urmează:

- pe versantul de pe dreapta văii Roşioru între locaŃiile forajelor F9 si F10;

- aproape întreaga suprafaŃă, cu vechi instabilităŃi, a celor doi versanŃi ai văii Lupului, cuprinsă între locaŃiile forajelor 19 si 23;

- suprafaŃa versantului de pe dreapta văii Cacàina din zona forajului F27;

- suprafaŃa versantului vestic al dealului Olarilor intre forajele 30 si 31;

- versantul stâng al văii Ciricu în zona forajului F43;

- interfluviul dintre valea Chirita si Jijia, care include şi o zonă împădurită.

Prutul are o albie minoră sinuoasa. Uniformitatea relativă a condiŃiilor de mediu amonte de Ungheni, care asigura o alimentare din ploi si zăpezi în proporŃie de 85% sunt reflectate clar in regimul sau hidrologic de tip carpatic si pericarpatic estic. Debitele medii anuale cresc destul de puŃin către aval (67mc/s la intrarea în Ńară, 72,5 mc/s, la Ungheni), dar repartiŃia scurgerii în timpul anului are variaŃii foarte mari. Raportul între debitul maxim, la Ungheni – 1200 mc/s si cel minim de 5.56 mc/s este de 1/220. Sectorul inferior al râului Jijia are şes aluvionar comun cu Prutul care însumează cca. 5 km lăŃime. Pe suprafaŃa şesului aluvionar sunt destul de clare urmele migraŃiei continuă către Prut şi a Prutului către Jijia în condiŃiile unei pante foarte reduse. Urmele migraŃiei apar ca numeroase belciuge, zătoane, crovuri cvasicirculare, canale paralele. In ultima perioada cursul sinuos al râului Jijia a fost corectat cu lucrări de canalizare si îndiguire pe care circula cea mai mare parte a apei râului Jijia. Vechiul curs aflat pe traseul conductei la distante de 0,5 – 1 km depărtare apare ca o succesiune de meandre cu apă provenită, în majoritate, din pânza freatică. Râul Jijia aparŃine unei subunităŃi de tip carpatic pericarpatic estic caracterizat printr-o alimentare pluvională şi subterană moderată şi o scurgere medie de 1 – 1,2 l/s/kmp. Clima perimetrului cercetat este temperat - continentala, cu următorii parametri:

temperatura medie anuală +9,8°C, temperatura minima absolută -30,5°C, temperatura maximă absolută +39,7°C. PrecipitaŃiile medii anuale au valoarea de 437,3 mm si reprezintă media valorilor înregistrate de-a lungul a 10 ani. RepartiŃia precipitaŃiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel: iarna 71,3 mm, primăvara 109,3 mm, vara 156,2 mm, toamna 100,5 mm. Sunt considerate “cu precipitaŃii” toate zilele în care apa căzută sub forma de ploaie, lapoviŃă, grindina, ninsoare, etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm.

1.7. Căi de acces :

Se vor folosi căile de acces existente.

1.8. Programul de execuŃie a lucrărilor, programul de recepŃie :

ExecuŃia lucrărilor se va realiza de către antreprenor în termenul contractual, cu specificaŃia că fiecare etapă de execuŃie se va stabili de comun acord cu investitorul. RecepŃia lucrărilor se va efectua pe fiecare capitol de lucrări, iar pe parcursul execuŃiei se vor face de către investitor verificări, cu întocmire de Procese verbale de lucrări ascunse acolo unde este cazul.

5

1.9.

Trasarea şi măsurarea lucrărilor :

La fixarea amplasamentelor se va solicita predare de amplasament, atât cu participarea delegaŃilor investitorului cât şi cu reprezentanŃii de drept ai unităŃilor deŃinătoare de instalaŃii subterane. Se vor respecta condiŃiile din avize şi acorduri. Măsurarea se va face cu mijloacele uzuale - pentru lungimi ruletă, etc, iar pentru măsurători pe fibre optice, aparate de măsură specifice verificate.

CAP. II

PREZENTAREA LUCRĂRILOR

În alegerea locaŃiei subtraversării râului Prut s-a Ńinut cont de traseul conductei de gaze în această zonă, de configuraŃia profilului râului, respectiv de configuraŃia terenului pe două maluri, pentru execuŃia forajului orizontal dirijat.

2.1. Supratraversare Raul PRUT

Supratraversarea râului Prut se va face prin forare dirijata cu un tub de PEHD SDR11 Dn=200 mm. In tubul de protectie se vor introduce 4 monotuburi de tip HDPE Dn=40mm. Lungimea totala al subtraversarii este de 806 m(distanŃă măsurată între cele două camerete amplasate pe malul stâng respectiv malul drept al râului Prut. Lungimea efectivă a forajului orizontal dirijat este de 736 m.

2.2. Norme tehnice

Principalele norme tehnice care au stat la baza elaborarii proiectului sunt urmatoarele:

- ST–1 PR

- ST–2 PR

- ST–3 PR “Specificatie tehnica pentru reglete terminale utilizate in reteaua de

telecomunicatii”;

- ST–4 PR

- ST–5 PR

telecomunicatii”;

- ST–6 PR “Specificatie tehnica pentru mansoane universale utilizate pentru cabluri de

telecomunicatii”;

- ID-47/83

telecomunicatii, in retele publice urbane”;

- N.T.R. 910/79 “Protectia contra supratensiunilor si supracurentilor in retelele de

telecomunicatii”;

- N.T.R. 912-1979 “Rama si capac fonta pentru camere de tragere”;

- S.T.R. – M.T.Tc. 755-1988 “Reglete pentru camere de tragere”;

- S.T.R. – M.T.Tc. 713-1988 “Suporti de cablu pentru camere de tragere”;

- Detalii tip pentru retele telefonice. Constructii si instalatii de telecomunicatii”. Vol I, II, III

– editia 1983.

“Specificatie tehnica pentru cabluri de telecomunicatii urbane”;

“Specificatie tehnica pentru conectoare”;

“Specificatie tehnica pentru cutii terminale”;

“Specificatie tehnica pentru mansoane termoretractabile pentru cabluri de

“Normativ departamental privind proiectarea si instalarea cablurilor de

6

- -ST-1-7 ”Cabluri cu fibre optice” Editia februarie 2000

- -ST-8”Teava din polietilena inalta densitate HDPE” - Editia Martie 2000

2.3. Norme de sănătate si securitate in munca

Respectarea normelor de securitate si sănătate in munca pe toata perioada execuŃiei lucrărilor prezintă o obligaŃie a cărei îndeplinire revine in exclusivitate Antreprenorului, in funcŃie de echipamentele si tehnologiile adoptate. Fără a putea fi considerata completa, lista informativa a normelor care trebuie respectate este prezentata in continuare:

-Legea 10/1995 privind calitatea in construcŃii cu modificările si completările

ulterioare;

- Legea 319/2006 cu privire la S.S.M. publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 646/26.07.2006 cu modificările si completările ulterioare;

- HG 1425/2006 11. XI pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a

prevederilor Legii SecurităŃii si SănătăŃii in Munca nr. 319/06 cu modificările si completările

ulterioare;

- HG 971/06 – CerinŃe minime pentru Semnalizarea de Securitate si/sau Sănătate la locul de munca;

- HG 1091/06 – CerinŃe minime de S.S.M. pentru locul de munca;

-HG 1048/06 - CerinŃe minime de S.S.M. pentru utilizarea de câtre lucrători a echipamentelor individuale de protecŃie a locului de munca;

- HG 1051/06 - Cerinte minime de S.S.M. pentru manipularea manuala a

maselor care prezinta riscuri pentru lucratori in special afectiuni dorsolombare;

- H.G. nr. 1136 / 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate

referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice;

- HG 300/06 – Hotarare privind cerintele minime de S.S.M. pentru santiere

temporare sau mobile;

- HG 355/07 – Hotarare privind supravegherea sanatatii lucratorilor;

- HG 439/06 – Riscuri generate de zgomot;

- HG 1146/06 - Cerinte minime de S.S.M. Pentru utilizarea echipamentelor de

munca;

- H.G. nr. 115 / 2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale

echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata; cu

modificarile si completarile ulterioare;

- HG nr. 1028/2006 – privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca

referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 710 din 18 august 2006;

- Instructiuni proprii intocmite in conformitate cu legislatia in vigoare, specifice

fiecarui loc de munca/post de lucru (ex. I.P. pentru utilizarea echipamentelor actionate electric, I.P.impotriva pericolului de electrocutare, I.P. manipulare si transport mase, I.P. privind lucrul la inaltime, I.P. privind transportul, depozitarea si utilizarea oxigenului si acetilenei, I.P. privind distributia apei, etc.) Pe întreaga durată de derulare a lucrărilor de construcŃii, executantul va lua toate

măsurile de protecŃie a muncii necesare evitării oricărui accident de muncă, în funcŃie de situaŃia concretă din teren. La executarea lucrărilor şeful de echipă va lua măsuri pentru evitarea accidentelor cu respectarea prevederilor din Legea nr. 319/2006 a securităŃii şi sănătăŃii în muncă.

Personalul salariat care beneficiază de echipament şi de dispozitive individuale de protecŃie trebuie instruit asupra caracteristicilor şi modului de utilizare a acestora, să le

7

prezinte la verficările periodice prevăzute şi să solicite înlocuirea sau completarea lor când nu mai asigură funcŃia de protecŃie. Înainte de începerea lucrărilor se va verifica dacă s-au luat toate măsurile tehnice şi organizatorice prevăzute în InstrucŃiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă.

2.4. Măsuri de protecŃie şi apărare împotriva incendiilor şi situaŃiilor de urgenŃă La execuŃia lucrărilor se vor respecta cu stricteŃe:

- Legea nr. 307/2006 privind apărarea impotriva incendiilor; cu modificarile si completarile ulterioare;

- Ordin nr. 163/2007 privind Normele generale de aparare impotriva incendiilor;

- Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protectia civila, modificata si completata de legea 212 din 2006;

- Hotarare de Guvern nr. 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de

clasificare a unitatilor administrativ – teritoriale, institutiilor publice si operatorilor economici din

punct de vedere al protectiei civile;

- Hotarare de Guvern nr. 501 din 1 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor privind asigurarea mijloacelor de protectie individuala a cetatenilor;

- Hotarare de Guvern nr. 2288 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea

repartizarii principalelor functii de sprijin pe care le asigura ministerele, celelalte organe centrale si organizatiile nonguvernamentale privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta;

- ORDONANTA nr. 2 din 12 iulie 2010 privind regimul contraventiilor;

- Ordin 1995/1160 din 18.11.2005 (MIRA., M. Transporturilor) pentru aprobarea

Regulamentului privind prevenirea si gestionarea situatilor de urgenta specifice riscului la

cutremure si/sau alunecari de teren;

- Ordin nr. 1184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind

organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta;

- OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice actualizata prin OUG

nr.63/2006;

- Ordin nr.1084 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea procedurilor de

notificare a activitatilor care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt implicate substante periculoase si respectiv a accidentelor majore produse;

- Ordin nr.638/420 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind

gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase,

accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale;

- OMAI nr. 712 din 23 iunie 2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind

instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta modificat de OMAI 786 din 02.09.2005 MO 844 din 19.09.2005;

- HGR nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, functionarea si atributiile servicilor de urgenta profesioniste; -Legea nr. 15 din 28.02.2005 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Mamagement al Situatiilor de Urgenta;

- OMAI 1259/10.04.2006 privind organizarea activitatii de instiintare, alarmare, avertizare, prealarmare in situatii de protectie civila;

- ORDIN nr. 158 din 22 februarie 2007 pentru aprobarea Criteriilor de

performanta privind constituirea, incadrarea si dotarea serviciilor private pentru situatii de

urgenta;

- Ordin nr. 210/2007 – pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea,

evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, publicat in Monitorul Oficial nr. 360 din 28 mai 2007, cu modificarile si completarile ulterioare;

- ORDIN nr. 80/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila;

8

- HG nr. 955/2010 privind aplicarea prevederilor legii SSM 319/2006;

- Instructiunile proprii de prevenire si protectie in situatii de urgenta elaborate in cadrul societatii;

- Instructiuni proprii privind acordarea primului ajutor la locul accidentului.

ATENTIUNE: In cazurile in care in activitatea de execuŃie apar operaŃiuni care nu sunt acoperite de normele existente, conducătorul subunitatii are obligaŃia sa elaboreze norme locale, corelate cu cele specifice proceselor tehnologice ce se desfasoara in zonele de lucru, astfel incat toate operaŃiunile sa decurgă in deplina securitate a muncii. După redactare, normele locale respective vor fi aprobate de conducătorul unitarii de construcŃiimontajdupă care se va face obligatoriu instruirea personalului muncitor. Se vor respecta si toate prevederile din normativul paza si siguranŃa împotriva incendiilor (PSI) precum si cele din prescriptiile tehnice pentru executarea lucrarilor de constructii-montaj, a caror nerespectare ar putea conduce la accidente de munca si/sau imbolnaviri profesionale.

2.5. Implicatii asupra mediului inconjurator

Reziduurile şi deşeurile rezultate în timpul execuŃiei lucrărilor se vor colecta în locuri special amenajate şi vor fi evacuate ritmic de întreprinderile executante, pentru evitarea poluării zonei. Poluarea acustică produsă este în limitele admise. După terminarea lucrărilor, materialele şi sculele folosite se adună şi se transportă la sediul firmei constructoare, respectând condiŃiile autorizaŃiei de construcŃie. La alegerea traseelor şi amplasamentelor instalaŃiilor s-au respectat distanŃele faŃă de obiectivele şi gospodăriile supra şi subterane şi alte obiective de interes public. Lucrările de săpătură necesare executării fundaŃiilor afectează parŃial solul şi subsolul. Pământul din profilul superior în grosime de 30 cm se va refolosi ca strat fertil şi nu se va amesteca cu restul pământului. La finalizarea lucrărilor se va realiza nivelarea şi tasarea solului. Materialele necesare realizării lucrării se vor depozita în locuri marcate, după terminarea lucrării, zonele ocupate se vor elibera. Accesul utilajelor în zonă se va face pe drumurile de acces din zonă. Lucrările proiectate nu au impact semnificativ asupra mediului. Materialele rezultate din demontări se vor transporta, prin grija beneficiarului, la locurile stabilite de deŃinătorul reŃelei. Se vor respecta prevederile legislatiei de mediu in vigoare:

- OUG nr. 195/22.12.2005 privind protecŃia mediului aprobat prin Legea nr. 265/29.06.2006 -

M. Of. nr. 1196/2005, M. Of. nr. 586/2006 cu modificarile si completarile ulterioare.

- Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.

- Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului - M. Of. nr. 52/2003.

- H.G. nr. 445/08.04.2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului - M. Of. nr. 481/2009.

- Legea nr. 107/25.09.1996 – Legea apelor - M. Of. nr. 244/ 1996 cu modificarile si

completarile ulterioare.

- Legea nr. 310/28.06.2004 pentru modificarea şi completarea Legii Apelor nr. 107/1996 - M. Of. nr. 584/ 2004 cu completarile si modificarile ulterioare.

- Legea nr. 112/04.05.2006 pentru modificarea şi completarea Legii Apelor nr. 107/1996 - M. Of. nr. 413/ 2006.

- H. G. nr. 188/28.02.2002 pentru aprobarea unor norme privind condiŃiile de descărcare în

mediul acvatic a apelor uzate - M. Of. nr. 187/ 2002 cu modificarile si completarile ulterioare.

- H. G. nr. 352/21.04.2005 privind modificarea şi completarea H.G. nr. 188/ 2002 pentru

aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate - M. Of.

nr. 398/ 2005.

9

- Ordinul nr. 462/01.07.1993 privind aprobarea CondiŃiilor tehnice privind protecŃia atmosferei şi normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanŃi atmosferici produşi de surse staŃionare - M. Of. nr. 190/1993 cu modificarile si completarile ulterioare.

- OUG nr. 243/28.11.2000 privind protecŃia atmosferei - M. Of. nr. 633/2000 cu modificarile si completarile ulterioare.

- Legea nr. 655/20.11.2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind protecŃia atmosferei - M. Of. nr. 733/2001.

- OUG nr. 78/16.06.2000 privind regimul deşeurilor modificat şi completat de OUG nr.

61/06.09.2006 - M. Of. nr. 283/2000, M. Of. nr. 790/2006 cu modificarile si completarile

ulterioare.

- Legea nr. 426/18.07.2001 pentru aprobarea OUG nr.78/2000 privind regimul deşeurilor - M. Of. nr. 411/2001.

- H.G. nr. 235/22.03.2007 privind gestionarea uleiurilor uzate - M. Of. nr. 199/2007.

- H.G. nr. 441/30.04.2002 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 662/2001 - M. Of. nr.

325/2002.

- H.G. nr. 1159/02.10.2003 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 662/2001 - M. Of. nr.

715/2003.

- H.G. NR. 621/23.06.2005 PRIVIND GESTIONAREA AMBALAJELOR ŞI DEŞEURILOR DE

AMBALAJE - M. OF. NR. 39/2005 CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE.

Proiectant, S.C. MOBIL TRADE S.R.L.

10

CERINłE TEHNICE SPECIFICE

1. CerinŃe generale :

Toate materialele componente ale reŃelei de cabluri FO trebuie să corespundă prescripŃiilor din standarde şi normelor tehnice de produs şi să fie însoŃite de certificatele de garanŃie şi de calitate. Lucrările ce se execută trebuie să respecte întocmai standardele, normativele şi prescripŃiile care guvernează execuŃia, astfel ca ansamblul reŃelei să prezinte un caracter unitar.

ExecuŃia trebuie să fie conformă cu proiectul în ce priveşte :

- amplasamentul reŃelelor FO;

- gabaritele pe verticală şi pe orizontală ;

- încrucişările cu alte instalaŃii;

2. Descrierea ansamblului lucrărilor :

Prin proiect, pe ansamblul lucrărilor, se prevede:

- forajul dirijat pentru instalarea tubului de protecŃie HDPE SDR11 Dn 200;

- instalarea de monotuburi HDPE pentru cabluri de fibră optică;

- instalarea de cablurilor de fibră optică într-un monotub HDPE instalat în tubul de protecŃie;

- joncŃionarea cablurilor de fibră optică;

3. Lucrări de instalare conducte din HDPE

3.1. GeneralităŃi

Se vor instala 4 monotuburi din polietilenă de înaltă densitate (HDPE) cu diametrul 40 mm. Cablurile de fibră optică vor fi trase într-unul din monotuburile HDPE instalate.

3.2. Instalarea tubului de protecŃie HDPE Dn 200 prin foraj orizontal dirijat

Realizarea lucrărilor pentru Instalarea tubului de protecŃie HDPE Dn 200 prin foraj orizontal dirijat cuprinde efectuarea următoarelor operaŃii:

1.

Verificarea profilului terenului pe axul forajului cu echipamente topografice specifice

2.

Întocmirea reŃelei de picheŃi pentru desfăşurarea cablului de detecŃie

3.

Executarea forajului pilot

4.

Lărgirea găurii forate

3.3. Instalarea conductelor HDPE în şanŃ deschis

3.3.1. Măsuri de protecŃie Se vor lua toate măsurile cuvenite pentru buna desfăşurare a activităŃilor la locul de

muncă

- toate punctele de lucru vor fi semnalizate corespunzător pt. traficul rutier şi pietonal;

- mânuirea tamburelor la descărcare trebuie făcută folosind unelte mecanizate;

- tamburii trebuie să fie blocaŃi (fixaŃi) în timpul transportului şi al depozitării;

- pereŃii şanŃurilor trebuie să fie sprijiniŃi pt. a se evita surparea; - operaŃiile de săpare trebuie începute numai după identificarea totală a celorlalte instalaŃii subterane şi în prezenŃa deŃinătorilor acestora.

11

3.3.2

Excavarea

Înainte de execuŃia lucrărilor se va solicita tuturor deŃinătorilor de instalaŃii subterane predare de amplasament. În cazul în care la predarea amplasamentului rezultă obstacole care provoacă fie imposibilitatea executării lucrării conform proiectului, fie modificări de amplasamente care duc la modificare de soluŃie, va fi anunŃat beneficiarul şi investitorul care va dispune în consecinŃă. Este obligatorie respectarea tuturor standardelor, normativelor şi prescripŃiilor care reglementează distanŃele faŃă de oricare alte instalaŃii, distanŃe ce se măsoară între laturile exterioare ale elementelor respective. IntersecŃiile şi paralelismele cu alte instalaŃii subterane vor fi tratate conform STAS –urilor în vigoare (SR 6290, SR 831, SR 832, etc.). În funcŃie de tipul solului şi posibile obstacole ascunse, se poate săpa mecanizat.

Excavarea trebuie să fie la 1,1 m adâncime în sol normal şi netedă în partea de jos pentru a

asigura instalarea uşoară a tubului de protecŃie pentru monotuburi până la camerete. Profilul

şanŃului este următorul: lăŃime maxim 0,4 m şi adâncime 1,1 m.

La terminarea lucrărilor, ruta cablului trebuie să fie eliberată de orice material rezidual.

3.3.3 Instalarea

Pentru instalarea conductelor HDPE Ø40 mm se va folosi şanŃul săpat. Partea de jos a

şanŃului trebuie să fie netedă. Pe această bază se va instala tubul de protecŃie în care se vor

trage cele 4 monotuburi.

3.3.4 JoncŃionarea monotuburilor HDPE

Monotuburile HDPE se vor joncŃiona cu seturi de joncŃioare. JoncŃionarea monotubului

trebuie făcută astfel încât rezistenŃa întâmpinată la următoarele trageri de cablu să fie cât mai

mică. Se vor evita: petele de adeziv, deviaŃiile şi lipirea în trepte.

3.3.5 Astuparea şanŃurilor

După instalarea conductelor HDPE, astuparea şanŃului cu pământ se face mecanizat, acordând o atenŃie deosebită evitării avariilor. Solul din imediata apropiere a tubului de protecŃie va fi fără pietre sau materiale dure.

3.4. Instalarea conductelor HDPE în condiŃii particulare

3.4.1. GeneralităŃi

Acest

capitol

cuprinde

subtraversărilor de obstacole.

specificaŃiile

12

tehnice

pentru

lucrările

de

execuŃie

a

3.4.2.

Materiale :

- tuburi PEHD cu diametrul 200mm PN10-SDR11

3.4.3. Livrare - depozitare - manipulare:

-se va asigura manipularea corespunzătoare a Ńevilor din material plastic, manual, fără aruncare ; -depozitarea se poate face şi în aer liber, dar nu pe teren cu pămînt şi noroaie ;

3.5. Instalarea cablului în tubul de protecŃie de la subtraversarea râului Prut

Cablul de fibră optică va fi instalat într-un monotub HDPE Dn40 care se introduce în tubul de protecŃie (HDPE Dn200) pentru asigurarea protecŃiei mecanice.

3.5.1. CurăŃarea tubului de protecŃie:

Înainte de introducerea montuburilor, tubul de protecŃie (HDPE Dn200) se va curăŃa cu una din următoarele scule:

a) pene din sârmă de oŃel

b) captator de nisip

c) perie din păr sau plastic

d) mandril

3.5.2. Instalarea monotuburilor HDPE:

Instalarea monotuburilor HDPE Dn40 se face utilizând o sârmă de oŃel galvanizat introdusă în tubul de protecŃie instalată la subtraversări.

Monotubul în care va fi tras cablul de fibră optică se etanşează la un capăt cu un dop de expansiune deschis, iar la celălalt capăt cu un dop de expansiune normal. Cablul cu fibre optice va fi introdus în monotu prin suflare cu aer comprimat. Pe monotuburile libere se va trage o sfoară de nylon ca rezervă. Aceasta se va lega de dopurile de expansiune de la capete.

3.5.3 CerinŃe tehnice pentru sistemul de markeri electronici (marcatori):

Sistemul de markeri electronici ajută la găsirea instalaŃiilor de telecomunicaŃii subterane sau îngropate: cablu FO, joncŃiuni, camerete, etc. Sistemul trebuie să fie foarte precis şi să micşoreze timpul de localizare. Aceasta nu trebuie să fie perturbat de factori exteriori şi nu trebuie să interfereze cu alte instalaŃii.

Pe parcursul duratei de viaŃă markerii electronici trebuie să-şi menŃină poziŃia lor optimă pentru a putea fi localizaŃi uşor. Markerii electronici vor avea culoarea portocalie şi trebuie să lucreze în mod continuu pe o perioadă de minim 30 ani.

3.6. CerinŃe tehnice pentru monotub

3.6.1 Instalare

- în tubul de protecŃie realizat din Ńevi de HDPE Dn 200

3.6.2 Date tehnice

13

Material: polietilena de înaltă densitate, neagră, extradură, stabilizată cu negru de fum pentru a rezista la îmbătrânire. Atenuarea fibrei nu trebuie să crească cu mai mult de 0,1 dB la 1550 Nm, când monotubul este supus la o presiune de 4000 N/100 mm. Cablul nu trebuie să prezinte deteriorări mecanice şi nici variaŃii permanente ale atenuării după îndepărtarea sarcinii. Nu trebuie să fie deteriorat de elementul de rezistenŃă după primul impact cu o energie de 50 Nm pe cablul de fibră optică protejat de monotub.

Se pot folosi şi monotuburi de tipul SILICORE. SILICORE este un sistem de conducte care nu are nevoie de unguent. Unguentul este încorporat într-o masă plastică polimerizată.

3.6.3. Dimensiunile monotubului

- diametrul exterior nominal

- grosimea nominală

- 40 mm - 3 mm

3.7. CerinŃe tehnice pentru cameretă Utilizare: protejează joncŃiunea subterană în câmp normal sau stâncos. Instalare: în şanŃ deschis, acoperită cu pământ. Date tehnice: Permite accesul a 4 monotuburi în conformitate cu proiectul:

- permite instalarea a 2 manşoane în aceeaşi cameretă, Ńinând cont de raza minimă de îndoire şi cablul suplimentar

- dimensiuni interne = 1100x700x600

- material : PVC sau beton

- va fi acoperită etanş

- materialul de construcŃie al cameretei va fi impermeabil

- monotuburile se vor fi fixa în pereŃii cameretei cu spuma poliuretanica

- manşoanele şi cablul excedentar vor fi aranjate în cameretă.

4. Lucrări de instalare cablu cu fibre optice

4.1 Instalarea cablurilor de fibră optică în monotuburi HDPE În general cablul se instalează pe întreaga sa lungime de fabricaŃie într-o singură operaŃie. În unele cazuri, datorită dificultăŃilor pe care le prezintă ruta cablului, este de preferat instalarea cablului începând cu centrul secŃiunii înspre ambele direcŃii.

Se vor îndeplini următoarele condiŃii:

- cablul va fi instalat într-o conductă marcată

- troliul trebuie să fie precis şi sensibil şi echipat cu o unitate de control electronică, astfel încât să poată furniza în mod continuu valoarea forŃei exercitate la capete

- tragere se va face cu grijă astfel încât cablul să nu fie afectat Troliul se va opri automat atunci când forŃa de tragere depăşeşte valoarea admisă. Înainte şi în timpul tragerii, monotuburile HDPE vor fi în mod necesar lubrifiate pentru a reduce coeficientul de frecare dintre cablu şi conductă. Viteza de pozare va fi în acord cu dificultăŃile rutei cablului. În condiŃii normale, este necesar să se tragă întreaga lungime fără mărirea forŃei maxime de tragere. O frânghie de nylon se va lăsa în conductele libere, ancorată de cârligele capacelor de cap de tub, care asigură şi etanşeitatea.

4.2. Instalarea cablurilor de fibră optică în monotuburi HDPE prin metoda de instalare pneumatică (prin suflare) Pe lângă metoda tradiŃională prin tragere se poate folosi metoda prin suflare. Această metodă este bazată pe un flux de aer de mare viteză care, aplicat cablului, exercită o forŃă distribuită asupra acestuia. Cablul trebuie să fie alimentat mecanic într-un spaŃiu presurizat pentru a putea fi instalat cu succes. ForŃa de împingere suplimentară aplicată în porŃiunea de

14

alimentare a cablului este avantajoasă şi poate determina creşterea lungimii totale de instalare. Pentru acest tip de instalare este necesară o maşină pneumatică de calitate în combinaŃie cu un compresor puternic. Compresorul trebuie să aibă următorii parametrii:

presiunea P= 8-10 bari, volumul de aer V= 10-12 mc/minut. Tehnica pneumatică de instalare poate fi folosită aproape în orice situaŃie şi în multe cazuri este mai economică decât tragerea. Prin această metodă, cablurile sunt mai puŃin solicitate la instalare. DistanŃa medie de instalare folosind o maşină este între 700 şi 2000 m. Pentru o secŃiune mai lungă de cablu se poate utiliza instalarea în tandem care este realizată prin aşezarea în serie a câtorva dispozitive de instalare. instalare.

Proiectant, S.C. MOBIL TRADE S.R.L.

15