Sunteți pe pagina 1din 15

1

S.C. MOBIL TRADE S.R.L.















Proiect nr. 5/1/2012

CAIET DE SARCINI
Conduct de interconectare a Sistemului Naional de Transport Gaze din
Romania cu Sistemul de Transport Gaze din Republica Moldova pe direcia
Iai (Romania) Ungheni (Moldova)

- Subtraversarea rului Prut cu fibra optic -




PROIECTANT
Ing. Szekelzi Tivadar
















Noiembrie 2012


2

3
CUPRINS


I. PIESE SCRISE

1. CUPRINS
2. MEMORIU TEHNIC
3. CERINTE TEHNICE SPECIFICE
4. LISTA CANTITATI DE LUCRARI
5. LISTA MATERIALELOR


II. PIESE DESENATE


1.
Plan de ncadrare n zon 1:50.000 Plansa nr. - 01
2.
Detaliu Traseu Fibra Optica
Plansa nr. 02
3.
Subtraversare Raul Prut
Plansa nr. 03




Proiectant,
S.C. MOBIL TRADE S.R.L.
4
MEMORIU TEHNIC

CAP. I DATE GENERALE

1.1. Denumirea lucrrii : Conduct de interconectare a sistemului de transport gaze
din
Romnia cu sistemul de transport gaze din Republica
Moldova pe direcia Iai Ungheni Subtraversarea raului
Prut cu Fibra Optica

1.2. Proiectant: S.C. MOBIL TRADE S.R.L. ARAD


1.3. Beneficiar: S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A.


1.4. Descriere:

Prezentul proiect se refera subtraversarea raului Prut cu Fibra Optica.

1.5. Topografia :

Localizarea topografic a lucrrilor se va face de pe planurile de execuie care fac parte
din piesele desenate ale proiectului.

1.6. Clima, fenomene specifice zonei, geologie:

Conform zonrii teritoriului Romniei n termeni de perioad de control (col), Tc a
timpului de rspuns, perimetrul de fa are coeficientul Tc = 0.7 s, iar conform zonrii
teritoriului Romniei n termeni de valori de vrf ale acceleraiei terenului pentru proiectare ag
pentru cutremure avnd intervalul de recurenta IMR = 100 ani, perimetrul de fa are valoarea
ag = 0.20 g.
ncadrarea seismic este in conformitate cu Codul de proiectare seismica Partea I
Prevederi de proiectare pentru cldiri, indicativ P 100 1/2006. Adncimea de nghe este de
0,80,9 m conform STAS 6054/77.
La modul general, de la cuplarea n SNT si pn lng localitatea Cotu lui Ivan, conducta
este pozata pe suprafaa unei zone colinare cu o succesiune de vi si interfluvii, iar n
continuare, pn la Prut, pe o zon plata de es aluvionar.
Traseul conductei de pe tronsonul Letcani Petresti (Prut) strbate de la vest la est
unitatea cunoscut sub numele de Cmpia Moldovei, cu subdiviziunea Cmpia Iaului, parte
component a Podiului Moldovei. Este o unitate deluroasa cu vi largi si interfluvii domoale,
pe alocuri sub forma de poduri ntinse aflate la un nivel general de 125 200 m altitudine
absoluta, cu aproximativ 200 m mai jos fa de unitile nvecinate de la vest si sud.
Relieful este dezvoltat pe argile i marne sarmaiene. Aspectul reliefului este dominat de
prezena vilor subsecvente nsoite de cueste, de o intensitate sporit a proceselor de
versant; luncile largi si terasele (cu nlimi pn la 150 170 m) sunt clar exprimate n
morfologia regiunii.
Relieful de dealuri si coline, precum i mare parte a vilor au orientare conform cu
structura geologica, reflectnd, n acelai timp si constituia petrografica. Deosebit de evident
este predominarea formelor asimetrice, cu versani mai abrupi spre nord si nord est si cu cline
domoale spre sud si sud est, cu procese de eroziune areolar pe suprafeele cu pante
5
moderate si alunecri pe cele cu nclinri mai accentuate. Altitudinile cele mai sczute se
nregistreaz n lunca Prutului si se situeaz n jurul cotei de 40 m.
Culmile, podurile i toate interfluviile reflect adesea o adaptare general la structura
monoclinal i sunt acoperite de paturi subiri (3 6 m) i discontinue de pmnturi loessoide
eluviale.
Morfologia local a traseului conductei are aspectul unei zone de podi - colinara cu pant
mic la medie, fr ruperi mari de pant. Fac excepie mici sectoare dup cum urmeaz:
- pe versantul de pe dreapta vii Roioru ntre locaiile forajelor F9 si F10;
- aproape ntreaga suprafa, cu vechi instabiliti, a celor doi versani ai vii Lupului,
cuprins ntre locaiile forajelor 19 si 23;
- suprafaa versantului de pe dreapta vii Cacina din zona forajului F27;
- suprafaa versantului vestic al dealului Olarilor intre forajele 30 si 31;
- versantul stng al vii Ciricu n zona forajului F43;
- interfluviul dintre valea Chirita si Jijia, care include i o zon mpdurit.
Prutul are o albie minor sinuoasa. Uniformitatea relativ a condiiilor de mediu amonte de
Ungheni, care asigura o alimentare din ploi si zpezi n proporie de 85% sunt reflectate clar in
regimul sau hidrologic de tip carpatic si pericarpatic estic. Debitele medii anuale cresc destul
de puin ctre aval (67mc/s la intrarea n ar, 72,5 mc/s, la Ungheni), dar repartiia scurgerii n
timpul anului are variaii foarte mari. Raportul ntre debitul maxim, la Ungheni 1200 mc/s si
cel minim de 5.56 mc/s este de 1/220.
Sectorul inferior al rului Jijia are es aluvionar comun cu Prutul care nsumeaz cca. 5
km lime. Pe suprafaa esului aluvionar sunt destul de clare urmele migraiei continu ctre
Prut i a Prutului ctre Jijia n condiiile unei pante foarte reduse. Urmele migraiei apar ca
numeroase belciuge, ztoane, crovuri cvasicirculare, canale paralele. In ultima perioada cursul
sinuos al rului Jijia a fost corectat cu lucrri de canalizare si ndiguire pe care circula cea mai
mare parte a apei rului Jijia.
Vechiul curs aflat pe traseul conductei la distante de 0,5 1 km deprtare apare ca o
succesiune de meandre cu ap provenit, n majoritate, din pnza freatic.
Rul Jijia aparine unei subuniti de tip carpatic pericarpatic estic caracterizat printr-o
alimentare pluvional i subteran moderat i o scurgere medie de 1 1,2 l/s/kmp.
Clima perimetrului cercetat este temperat - continentala, cu urmtorii parametri:
temperatura medie anual +9,8C, temperatura minima absolut -30,5C, temperatura
maxim absolut +39,7C. Precipitaiile medii anuale au valoarea de 437,3 mm si reprezint
media valorilor nregistrate de-a lungul a 10 ani.
Repartiia precipitaiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel: iarna 71,3 mm, primvara
109,3 mm, vara 156,2 mm, toamna 100,5 mm. Sunt considerate cu precipitaii toate zilele n
care apa czut sub forma de ploaie, lapovi, grindina, ninsoare, etc. a totalizat mai mult de
0,1 mm.

1.7. Ci de acces :

Se vor folosi cile de acces existente.

1.8. Programul de execuie a lucrrilor, programul de recepie :

Execuia lucrrilor se va realiza de ctre antreprenor n termenul contractual, cu
specificaia c fiecare etap de execuie se va stabili de comun acord cu investitorul.
Recepia lucrrilor se va efectua pe fiecare capitol de lucrri, iar pe parcursul execuiei
se vor face de ctre investitor verificri, cu ntocmire de Procese verbale de lucrri ascunse
acolo unde este cazul.


6
1.9. Trasarea i msurarea lucrrilor :

La fixarea amplasamentelor se va solicita predare de amplasament, att cu participarea
delegailor investitorului ct i cu reprezentanii de drept ai unitilor deintoare de instalaii
subterane. Se vor respecta condiiile din avize i acorduri. Msurarea se va face cu mijloacele
uzuale - pentru lungimi rulet, etc, iar pentru msurtori pe fibre optice, aparate de msur
specifice verificate.

CAP. II PREZENTAREA LUCRRILOR

n alegerea locaiei subtraversrii rului Prut s-a inut cont de traseul conductei de gaze
n aceast zon, de configuraia profilului rului, respectiv de configuraia terenului pe dou
maluri, pentru execuia forajului orizontal dirijat.

2.1. Supratraversare Raul PRUT

Supratraversarea rului Prut se va face prin forare dirijata cu un tub de PEHD SDR11
Dn=200 mm. In tubul de protectie se vor introduce 4 monotuburi de tip HDPE Dn=40mm.
Lungimea totala al subtraversarii este de 806 m(distan msurat ntre cele dou camerete
amplasate pe malul stng respectiv malul drept al rului Prut. Lungimea efectiv a forajului
orizontal dirijat este de 736 m.

2.2. Norme tehnice

Principalele norme tehnice care au stat la baza elaborarii proiectului sunt urmatoarele:
- ST1 PR Specificatie tehnica pentru cabluri de telecomunicatii urbane;
- ST2 PR Specificatie tehnica pentru conectoare;
- ST3 PR Specificatie tehnica pentru reglete terminale utilizate in reteaua de
telecomunicatii;
- ST4 PR Specificatie tehnica pentru cutii terminale;
- ST5 PR Specificatie tehnica pentru mansoane termoretractabile pentru cabluri de
telecomunicatii;
- ST6 PR Specificatie tehnica pentru mansoane universale utilizate pentru cabluri de
telecomunicatii;
- ID-47/83 Normativ departamental privind proiectarea si instalarea cablurilor de
telecomunicatii, in retele publice urbane;
- N.T.R. 910/79 Protectia contra supratensiunilor si supracurentilor in retelele de
telecomunicatii;
- N.T.R. 912-1979 Rama si capac fonta pentru camere de tragere;
- S.T.R. M.T.Tc. 755-1988 Reglete pentru camere de tragere;
- S.T.R. M.T.Tc. 713-1988 Suporti de cablu pentru camere de tragere;
- Detalii tip pentru retele telefonice. Constructii si instalatii de telecomunicatii. Vol I, II, III
editia 1983.
7
- -ST-1-7 Cabluri cu fibre optice Editia februarie 2000
- -ST-8Teava din polietilena inalta densitate HDPE - Editia Martie 2000
2.3. Norme de sntate si securitate in munca

Respectarea normelor de securitate si sntate in munca pe toata perioada execuiei
lucrrilor prezint o obligaie a crei ndeplinire revine in exclusivitate Antreprenorului, in
funcie de echipamentele si tehnologiile adoptate.
Fr a putea fi considerata completa, lista informativa a normelor care trebuie
respectate este prezentata in continuare:
-Legea 10/1995 privind calitatea in construcii cu modificrile si completrile
ulterioare;
- Legea 319/2006 cu privire la S.S.M. publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr.
646/26.07.2006 cu modificrile si completrile ulterioare;
- HG 1425/2006 11. XI pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a
prevederilor Legii Securitii si Sntii in Munca nr. 319/06 cu modificrile si completrile
ulterioare;
- HG 971/06 Cerine minime pentru Semnalizarea de Securitate si/sau
Sntate la locul de munca;
- HG 1091/06 Cerine minime de S.S.M. pentru locul de munca;
-HG 1048/06 - Cerine minime de S.S.M. pentru utilizarea de ctre lucrtori a
echipamentelor individuale de protecie a locului de munca;
- HG 1051/06 - Cerinte minime de S.S.M. pentru manipularea manuala a
maselor care prezinta riscuri pentru lucratori in special afectiuni dorsolombare;
- H.G. nr. 1136 / 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate
referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electromagnetice;
- HG 300/06 Hotarare privind cerintele minime de S.S.M. pentru santiere
temporare sau mobile;
- HG 355/07 Hotarare privind supravegherea sanatatii lucratorilor;
- HG 439/06 Riscuri generate de zgomot;
- HG 1146/06 - Cerinte minime de S.S.M. Pentru utilizarea echipamentelor de
munca;
- H.G. nr. 115 / 2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale
echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata; cu
modificarile si completarile ulterioare;
- HG nr. 1028/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca
referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, publicata in Monitorul Oficial al
Romaniei nr. 710 din 18 august 2006;
- Instructiuni proprii intocmite in conformitate cu legislatia in vigoare, specifice
fiecarui loc de munca/post de lucru (ex. I.P. pentru utilizarea echipamentelor actionate electric,
I.P.impotriva pericolului de electrocutare, I.P. manipulare si transport mase, I.P. privind lucrul
la inaltime, I.P. privind transportul, depozitarea si utilizarea oxigenului si acetilenei, I.P. privind
distributia apei, etc.)
Pe ntreaga durat de derulare a lucrrilor de construcii, executantul va lua toate
msurile de protecie a muncii necesare evitrii oricrui accident de munc, n funcie de
situaia concret din teren.
La executarea lucrrilor eful de echip va lua msuri pentru evitarea
accidentelor cu respectarea prevederilor din Legea nr. 319/2006 a securitii i sntii n
munc.
Personalul salariat care beneficiaz de echipament i de dispozitive individuale
de protecie trebuie instruit asupra caracteristicilor i modului de utilizare a acestora, s le
8
prezinte la verficrile periodice prevzute i s solicite nlocuirea sau completarea lor cnd nu
mai asigur funcia de protecie.
nainte de nceperea lucrrilor se va verifica dac s-au luat toate msurile
tehnice i organizatorice prevzute n Instruciunile proprii de securitate i sntate n munc.

2.4. Msuri de protecie i aprare mpotriva incendiilor i situaiilor de urgen
La execuia lucrrilor se vor respecta cu strictee:
- Legea nr. 307/2006 privind aprarea impotriva incendiilor; cu modificarile si
completarile ulterioare;
- Ordin nr. 163/2007 privind Normele generale de aparare impotriva incendiilor;
- Legea nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protectia civila, modificata si
completata de legea 212 din 2006;
- Hotarare de Guvern nr. 642 din 29 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor de
clasificare a unitatilor administrativ teritoriale, institutiilor publice si operatorilor economici din
punct de vedere al protectiei civile;
- Hotarare de Guvern nr. 501 din 1 iunie 2005 pentru aprobarea Criteriilor privind
asigurarea mijloacelor de protectie individuala a cetatenilor;
- Hotarare de Guvern nr. 2288 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea
repartizarii principalelor functii de sprijin pe care le asigura ministerele, celelalte organe
centrale si organizatiile nonguvernamentale privind prevenirea si gestionarea situatiilor de
urgenta;
- ORDONANTA nr. 2 din 12 iulie 2010 privind regimul contraventiilor;
- Ordin 1995/1160 din 18.11.2005 (MIRA., M. Transporturilor) pentru aprobarea
Regulamentului privind prevenirea si gestionarea situatilor de urgenta specifice riscului la
cutremure si/sau alunecari de teren;
- Ordin nr. 1184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind
organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta;
- OUG nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice actualizata prin OUG
nr.63/2006;
- Ordin nr.1084 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea procedurilor de
notificare a activitatilor care prezinta pericole de producere a accidentelor majore in care sunt
implicate substante periculoase si respectiv a accidentelor majore produse;
- Ordin nr.638/420 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind
gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase,
accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale;
- OMAI nr. 712 din 23 iunie 2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind
instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta modificat de OMAI 786 din 02.09.2005
MO 844 din 19.09.2005;
- HGR nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare,
functionarea si atributiile servicilor de urgenta profesioniste;
-Legea nr. 15 din 28.02.2005 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Mamagement al Situatiilor de Urgenta;
- OMAI 1259/10.04.2006 privind organizarea activitatii de instiintare, alarmare,
avertizare, prealarmare in situatii de protectie civila;
- ORDIN nr. 158 din 22 februarie 2007 pentru aprobarea Criteriilor de
performanta privind constituirea, incadrarea si dotarea serviciilor private pentru situatii de
urgenta;
- Ordin nr. 210/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea,
evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, publicat in Monitorul Oficial nr. 360 din 28 mai
2007, cu modificarile si completarile ulterioare;
- ORDIN nr. 80/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si
autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila;
9
- HG nr. 955/2010 privind aplicarea prevederilor legii SSM 319/2006;
- Instructiunile proprii de prevenire si protectie in situatii de urgenta elaborate in
cadrul societatii;
- Instructiuni proprii privind acordarea primului ajutor la locul accidentului.

ATENTIUNE: In cazurile in care in activitatea de execuie apar operaiuni care nu sunt
acoperite de normele existente, conductorul subunitatii are obligaia sa elaboreze norme
locale, corelate cu cele specifice proceselor tehnologice ce se desfasoara in zonele de lucru,
astfel incat toate operaiunile sa decurg in deplina securitate a muncii. Dup redactare,
normele locale respective vor fi aprobate de conductorul unitarii de construciimontajdup
care se va face obligatoriu instruirea personalului muncitor. Se vor respecta si toate
prevederile din normativul paza si sigurana mpotriva incendiilor (PSI) precum si cele din
prescriptiile tehnice pentru executarea lucrarilor de constructii-montaj, a caror nerespectare ar
putea conduce la accidente de munca si/sau imbolnaviri profesionale.

2.5. Implicatii asupra mediului inconjurator
Reziduurile i deeurile rezultate n timpul execuiei lucrrilor se vor colecta n locuri special
amenajate i vor fi evacuate ritmic de ntreprinderile executante, pentru evitarea polurii zonei.
Poluarea acustic produs este n limitele admise.
Dup terminarea lucrrilor, materialele i sculele folosite se adun i se transport la sediul
firmei constructoare, respectnd condiiile autorizaiei de construcie. La alegerea traseelor i
amplasamentelor instalaiilor s-au respectat distanele fa de obiectivele i gospodriile supra
i subterane i alte obiective de interes public.
Lucrrile de sptur necesare executrii fundaiilor afecteaz parial solul i subsolul.
Pmntul din profilul superior n grosime de 30 cm se va refolosi ca strat fertil i nu se va
amesteca cu restul pmntului. La finalizarea lucrrilor se va realiza nivelarea i tasarea
solului. Materialele necesare realizrii lucrrii se vor depozita n locuri marcate, dup
terminarea lucrrii, zonele ocupate se vor elibera. Accesul utilajelor n zon se va face pe
drumurile de acces din zon. Lucrrile proiectate nu au impact semnificativ asupra mediului.
Materialele rezultate din demontri se vor transporta, prin grija beneficiarului, la locurile
stabilite de deintorul reelei.
Se vor respecta prevederile legislatiei de mediu in vigoare:
- OUG nr. 195/22.12.2005 privind protecia mediului aprobat prin Legea nr. 265/29.06.2006 -
M. Of. nr. 1196/2005, M. Of. nr. 586/2006 cu modificarile si completarile ulterioare.
- Ordinul nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra
mediului pentru proiecte publice si private.
- Ordinul nr. 863/2002 privind aprobarea Ghidurilor metodologice aplicabile procedurii cadru de
evaluare a impactului asupra mediului - M. Of. nr. 52/2003.
- H.G. nr. 445/08.04.2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private
asupra mediului - M. Of. nr. 481/2009.
- Legea nr. 107/25.09.1996 Legea apelor - M. Of. nr. 244/ 1996 cu modificarile si
completarile ulterioare.
- Legea nr. 310/28.06.2004 pentru modificarea i completarea Legii Apelor nr. 107/1996 - M.
Of. nr. 584/ 2004 cu completarile si modificarile ulterioare.
- Legea nr. 112/04.05.2006 pentru modificarea i completarea Legii Apelor nr. 107/1996 - M.
Of. nr. 413/ 2006.
- H. G. nr. 188/28.02.2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n
mediul acvatic a apelor uzate - M. Of. nr. 187/ 2002 cu modificarile si completarile ulterioare.
- H. G. nr. 352/21.04.2005 privind modificarea i completarea H.G. nr. 188/ 2002 pentru
aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate - M. Of.
nr. 398/ 2005.
10
- Ordinul nr. 462/01.07.1993 privind aprobarea Condiiilor tehnice privind protecia atmosferei
i normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluani atmosferici produi de
surse staionare - M. Of. nr. 190/1993 cu modificarile si completarile ulterioare.
- OUG nr. 243/28.11.2000 privind protecia atmosferei - M. Of. nr. 633/2000 cu modificarile si
completarile ulterioare.
- Legea nr. 655/20.11.2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000 privind protecia atmosferei -
M. Of. nr. 733/2001.
- OUG nr. 78/16.06.2000 privind regimul deeurilor modificat i completat de OUG nr.
61/06.09.2006 - M. Of. nr. 283/2000, M. Of. nr. 790/2006 cu modificarile si completarile
ulterioare.
- Legea nr. 426/18.07.2001 pentru aprobarea OUG nr.78/2000 privind regimul deeurilor - M.
Of. nr. 411/2001.
- H.G. nr. 235/22.03.2007 privind gestionarea uleiurilor uzate - M. Of. nr. 199/2007.
- H.G. nr. 441/30.04.2002 pentru modificarea i completarea H.G. nr. 662/2001 - M. Of. nr.
325/2002.
- H.G. nr. 1159/02.10.2003 pentru modificarea i completarea H.G. nr. 662/2001 - M. Of. nr.
715/2003.
- H.G. NR. 621/23.06.2005 PRIVIND GESTIONAREA AMBALAJELOR I DEEURILOR DE
AMBALAJE - M. OF. NR. 39/2005 CU MODIFICARILE SI COMPLETARILE ULTERIOARE.







Proiectant,
S.C. MOBIL TRADE S.R.L.





11
CERINE TEHNICE SPECIFICE

1. Cerine generale :

Toate materialele componente ale reelei de cabluri FO trebuie s corespund
prescripiilor din standarde i normelor tehnice de produs i s fie nsoite de certificatele de
garanie i de calitate.
Lucrrile ce se execut trebuie s respecte ntocmai standardele, normativele i
prescripiile care guverneaz execuia, astfel ca ansamblul reelei s prezinte un caracter
unitar.
Execuia trebuie s fie conform cu proiectul n ce privete :
- amplasamentul reelelor FO;
- gabaritele pe vertical i pe orizontal ;
- ncrucirile cu alte instalaii;

2. Descrierea ansamblului lucrrilor :
Prin proiect, pe ansamblul lucrrilor, se prevede:
- forajul dirijat pentru instalarea tubului de protecie HDPE SDR11 Dn 200;
- instalarea de monotuburi HDPE pentru cabluri de fibr optic;
- instalarea de cablurilor de fibr optic ntr-un monotub HDPE instalat n tubul de protecie;
- joncionarea cablurilor de fibr optic;

3. Lucrri de instalare conducte din HDPE

3.1. Generaliti

Se vor instala 4 monotuburi din polietilen de nalt densitate (HDPE) cu diametrul 40
mm. Cablurile de fibr optic vor fi trase ntr-unul din monotuburile HDPE instalate.

3.2. Instalarea tubului de protecie HDPE Dn 200 prin foraj orizontal dirijat

Realizarea lucrrilor pentru Instalarea tubului de protecie HDPE Dn 200 prin foraj
orizontal dirijat cuprinde efectuarea urmtoarelor operaii:
1. Verificarea profilului terenului pe axul forajului cu echipamente topografice
specifice
2. ntocmirea reelei de pichei pentru desfurarea cablului de detecie
3. Executarea forajului pilot
4. Lrgirea gurii forate

3.3. Instalarea conductelor HDPE n an deschis

3.3.1. Msuri de protecie
Se vor lua toate msurile cuvenite pentru buna desfurare a activitilor la locul de
munc
- toate punctele de lucru vor fi semnalizate corespunztor pt. traficul rutier i pietonal;
- mnuirea tamburelor la descrcare trebuie fcut folosind unelte mecanizate;
- tamburii trebuie s fie blocai (fixai) n timpul transportului i al depozitrii;
- pereii anurilor trebuie s fie sprijinii pt. a se evita surparea;
- operaiile de spare trebuie ncepute numai dup identificarea total a celorlalte
instalaii subterane i n prezena deintorilor acestora.

12
3.3.2 Excavarea
nainte de execuia lucrrilor se va solicita tuturor deintorilor de instalaii subterane
predare de amplasament. n cazul n care la predarea amplasamentului rezult obstacole care
provoac fie imposibilitatea executrii lucrrii conform proiectului, fie modificri de
amplasamente care duc la modificare de soluie, va fi anunat beneficiarul i investitorul care
va dispune n consecin.
Este obligatorie respectarea tuturor standardelor, normativelor i prescripiilor care
reglementeaz distanele fa de oricare alte instalaii, distane ce se msoar ntre laturile
exterioare ale elementelor respective. Interseciile i paralelismele cu alte instalaii subterane
vor fi tratate conform STAS urilor n vigoare (SR 6290, SR 831, SR 832, etc.).
n funcie de tipul solului i posibile obstacole ascunse, se poate spa mecanizat.
Excavarea trebuie s fie la 1,1 m adncime n sol normal i neted n partea de jos pentru a
asigura instalarea uoar a tubului de protecie pentru monotuburi pn la camerete. Profilul
anului este urmtorul: lime maxim 0,4 m i adncime 1,1 m.
La terminarea lucrrilor, ruta cablului trebuie s fie eliberat de orice material rezidual.
3.3.3 Instalarea
Pentru instalarea conductelor HDPE 40 mm se va folosi anul spat. Partea de jos a
anului trebuie s fie neted. Pe aceast baz se va instala tubul de protecie n care se vor
trage cele 4 monotuburi.
3.3.4 Joncionarea monotuburilor HDPE
Monotuburile HDPE se vor jonciona cu seturi de joncioare. Joncionarea monotubului
trebuie fcut astfel nct rezistena ntmpinat la urmtoarele trageri de cablu s fie ct mai
mic. Se vor evita: petele de adeziv, deviaiile i lipirea n trepte.
3.3.5 Astuparea anurilor
Dup instalarea conductelor HDPE, astuparea anului cu pmnt se face
mecanizat, acordnd o atenie deosebit evitrii avariilor. Solul din imediata apropiere a
tubului de protecie va fi fr pietre sau materiale dure.

3.4. Instalarea conductelor HDPE n condiii particulare

3.4.1. Generaliti

Acest capitol cuprinde specificaiile tehnice pentru lucrrile de execuie a
subtraversrilor de obstacole.

13
3.4.2. Materiale :

- tuburi PEHD cu diametrul 200mm PN10-SDR11

3.4.3. Livrare - depozitare - manipulare:
-se va asigura manipularea corespunztoare a evilor din material plastic,
manual, fr aruncare ;
-depozitarea se poate face i n aer liber, dar nu pe teren cu pmnt i noroaie ;

3.5. Instalarea cablului n tubul de protecie de la subtraversarea rului Prut
Cablul de fibr optic va fi instalat ntr-un monotub HDPE Dn40 care se introduce n
tubul de protecie (HDPE Dn200) pentru asigurarea proteciei mecanice.

3.5.1. Curarea tubului de protecie:
nainte de introducerea montuburilor, tubul de protecie (HDPE Dn200) se va cura cu
una din urmtoarele scule:
a) pene din srm de oel
b) captator de nisip
c) perie din pr sau plastic
d) mandril

3.5.2. Instalarea monotuburilor HDPE:

Instalarea monotuburilor HDPE Dn40 se face utiliznd o srm de oel galvanizat introdus
n tubul de protecie instalat la subtraversri.
Monotubul n care va fi tras cablul de fibr optic se etaneaz la un capt cu un dop de
expansiune deschis, iar la cellalt capt cu un dop de expansiune normal. Cablul cu fibre
optice va fi introdus n monotu prin suflare cu aer comprimat. Pe monotuburile libere se va
trage o sfoar de nylon ca rezerv. Aceasta se va lega de dopurile de expansiune de la
capete.

3.5.3 Cerine tehnice pentru sistemul de markeri electronici (marcatori):

Sistemul de markeri electronici ajut la gsirea instalaiilor de telecomunicaii subterane
sau ngropate: cablu FO, jonciuni, camerete, etc. Sistemul trebuie s fie foarte precis i s
micoreze timpul de localizare. Aceasta nu trebuie s fie perturbat de factori exteriori i nu
trebuie s interfereze cu alte instalaii.

Pe parcursul duratei de via markerii electronici trebuie s-i menin poziia lor optim
pentru a putea fi localizai uor. Markerii electronici vor avea culoarea portocalie i trebuie
s lucreze n mod continuu pe o perioad de minim 30 ani.

3.6. Cerine tehnice pentru monotub

3.6.1 Instalare
- n tubul de protecie realizat din evi de HDPE Dn 200

3.6.2 Date tehnice
14
Material: polietilena de nalt densitate, neagr, extradur, stabilizat cu negru de fum
pentru a rezista la mbtrnire. Atenuarea fibrei nu trebuie s creasc cu mai mult de 0,1
dB la 1550 Nm, cnd monotubul este supus la o presiune de 4000 N/100 mm. Cablul nu
trebuie s prezinte deteriorri mecanice i nici variaii permanente ale atenurii dup
ndeprtarea sarcinii. Nu trebuie s fie deteriorat de elementul de rezisten dup primul
impact cu o energie de 50 Nm pe cablul de fibr optic protejat de monotub.
Se pot folosi i monotuburi de tipul SILICORE. SILICORE este un sistem de conducte care
nu are nevoie de unguent. Unguentul este ncorporat ntr-o mas plastic polimerizat.

3.6.3. Dimensiunile monotubului
- diametrul exterior nominal - 40 mm
- grosimea nominal - 3 mm

3.7. Cerine tehnice pentru cameret
Utilizare: protejeaz jonciunea subteran n cmp normal sau stncos.
Instalare: n an deschis, acoperit cu pmnt.
Date tehnice: Permite accesul a 4 monotuburi n conformitate cu proiectul:
- permite instalarea a 2 manoane n aceeai cameret, innd cont de raza minim de ndoire
i cablul suplimentar
- dimensiuni interne = 1100x700x600
- material : PVC sau beton
- va fi acoperit etan
- materialul de construcie al cameretei va fi impermeabil
- monotuburile se vor fi fixa n pereii cameretei cu spuma poliuretanica
- manoanele i cablul excedentar vor fi aranjate n cameret.

4. Lucrri de instalare cablu cu fibre optice

4.1 Instalarea cablurilor de fibr optic n monotuburi HDPE
n general cablul se instaleaz pe ntreaga sa lungime de fabricaie ntr-o singur operaie.
n unele cazuri, datorit dificultilor pe care le prezint ruta cablului, este de preferat
instalarea cablului ncepnd cu centrul seciunii nspre ambele direcii.
Se vor ndeplini urmtoarele condiii:
- cablul va fi instalat ntr-o conduct marcat
- troliul trebuie s fie precis i sensibil i echipat cu o unitate de control electronic, astfel nct
s poat furniza n mod continuu valoarea forei exercitate la capete
- tragere se va face cu grij astfel nct cablul s nu fie afectat
Troliul se va opri automat atunci cnd fora de tragere depete valoarea admis.
nainte i n timpul tragerii, monotuburile HDPE vor fi n mod necesar lubrifiate pentru a
reduce coeficientul de frecare dintre cablu i conduct.
Viteza de pozare va fi n acord cu dificultile rutei cablului. n condiii normale, este
necesar s se trag ntreaga lungime fr mrirea forei maxime de tragere.
O frnghie de nylon se va lsa n conductele libere, ancorat de crligele capacelor de
cap de tub, care asigur i etaneitatea.

4.2. Instalarea cablurilor de fibr optic n monotuburi HDPE prin metoda de instalare
pneumatic (prin suflare)
Pe lng metoda tradiional prin tragere se poate folosi metoda prin suflare. Aceast
metod este bazat pe un flux de aer de mare vitez care, aplicat cablului, exercit o for
distribuit asupra acestuia. Cablul trebuie s fie alimentat mecanic ntr-un spaiu presurizat
pentru a putea fi instalat cu succes. Fora de mpingere suplimentar aplicat n poriunea de
15
alimentare a cablului este avantajoas i poate determina creterea lungimii totale de
instalare. Pentru acest tip de instalare este necesar o main pneumatic de calitate n
combinaie cu un compresor puternic. Compresorul trebuie s aib urmtorii parametrii:
presiunea P= 8-10 bari, volumul de aer V= 10-12 mc/minut.
Tehnica pneumatic de instalare poate fi folosit aproape n orice situaie i n multe
cazuri este mai economic dect tragerea. Prin aceast metod, cablurile sunt mai puin
solicitate la instalare. Distana medie de instalare folosind o main este ntre 700 i 2000 m.
Pentru o seciune mai lung de cablu se poate utiliza instalarea n tandem care este realizat
prin aezarea n serie a ctorva dispozitive de instalare. instalare.





Proiectant,
S.C. MOBIL TRADE S.R.L.