Sunteți pe pagina 1din 36

MOTIVAIA LUCRRII

Uterul este unul din organele ce difereniaz o femeie de un


barbat. Acesta e motivul pentru care eu am ales sa fac aceasta lucrare.
El reprezint unul din organele feminitii atat prin faptul ca aici
actioneaza o serie de hormoni, cat si prin faptul ca acesta are un rol
sacru: acela de a proteja ftul de mediul inconjurator timp de 9 luni.
Lucrarea de fa se ocupa cu studiul uneia dintre cele mai ntlnite
afeciuni genitale feminine: fibromul uterin, tumora benign cu
inciden crescut care afecteaz o categorie larg de femei.
Am ales s aprofundez acest subiect cu scopul de a-mi nsui cunotine
noi despre afeciunile aparatului genital feminin, despre fibromul uterin
n principal, ct i pentru aprofundarea cunotinlor dobndite anterior.

















CUPRINS






MOTIVAIA LUCRRII


CAPITOLUL I
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL


CAPITOLUL II
NOTIUNI FUNDAMENTALE DESPRE FIBROMUL UTERIN


CAPITOLUL III
INVESTIGATII C L I N I C E S I PARACLINICE


CAPITOLUL IV
TRATAMENT


CAPITOLUL V
PLANURI DE INGRIJIRE






















ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ
CAPITOLUL I.




Aparatul genital feminin este alcatuit din organe genitale
interne si organe genitale externe. Organele genitale interne,
reprezentate de vagin, uter, trompa uterina si ovar, sunt asezate in
micul bazin, iar cele externe, reprezentate de vulva, sunt situate la
exterior.


ORGANELE GENITALE EXTERNE

Vulva- este situata la capatul extern al vaginului, in afara himenului.
Este delimita:
lateral-de labile mari;
inferior-de comisura posterioara
superior-de muntele lui Venus.

Labiile mari- reprezinta doua cute largi de grasime acoperite de
tegument continand folicului pilosi, glande sebacee si sudoripare. Ele
se undesc superior la nivelul muntelui lui Venus, iar inferior la
nivelul comisurii posterioare. Intern situate fata de labiile mari se mai
gasesc doua cute alcatuite din tesut conjuctiv si tegumente- labiile
mici.Acestea nu prezinta depuneri de grasime si nu contin foliculi
pilosi. Spatiul delimiat anterior de clitoris, lateral de cele doua labii
mici si posterior de furseta, este cunoscut sub numele de vestibule.
La nivelul vestibului se deschide uretra, vaginul si canalele
excretoare ale glandelor lui Bartholin .
Clitorisul, se gaseste pe linia mediana anterior meatului uretral.



Himenul- reprezinta o membrana circulara situata in interiorul
labiilor mici dar separata de ele si care delimiteaza intrarea in vagin.
Ea reprezinta o bariera elastica care inchide partial vaginul,fiind
partial perforate pentru a permite scurgerea sangelui menstrual. El
reprezinta din punct de vedere anatomic un tesut fibros vascular
acoperit pe ambele parti cu un epiteliu.


Perineul- planseul perinal reprezinta o formatiune musculo-
aponevrotica romboidala care este delimitata de reperele osoase ale
celor doua tuberzitati ischiatice, varful coccisului si marginea
inferioara a simfizei pubiene. Principalul centru tendinos al acestei
perdele musculo-aponevrotice este constituit de catre insertiile de pe
coccis. Perdeaua musculara este strabatuta de catre uretra, vagin si
rect. Nodul tendinos al perineului este situat intre orificiul anal si
comisura posterioara vulvara.


ORGANELE GENITALE INTERNE


Vaginul- este reprezentat de o foramatiune tubulara fibro-musculara
care se intinde de la vestibula cervix. Se prezinta ca o cavitate virtuala
de jos in sus si antero-posterior. Peretele anterior si cel posterior sunt
in contact, peretii laterali ramanand rigizi si asa in fel in cat vaginul se
insera pe colul uterin delimitand portiunea intravaginala a colului.
Acesta insertie va determina constituirea fundului de sac al lui
Douglas si fundurile de sac laterale se gaseste incrucisarea uterului cu
artera uterine. Vaginul este extensibil. Cand apare canal de nastere
acesta are un diametru de 10 cm, captuseste canalul osos si protejeaza
fatul. Vaginul este format numai din doua tunici.
Seroasa lipeste. Cu exceptia fundului de sac posterior, fiind inlocuita
de un tesut conjuctiv. Tunica musculara este constituita in doua
strature de musculatura neteda: extern cu fibre longitudinale
si intern cu fibre circulare.

Vascularizatia arteriala este data de artera vaginala. Sangele venos

este colectat de plexul utero-vaginal.

Uterul- este un organ nepereche, situat median, intre vazica urinara si
rect. Este un organ intern cu functie de procreere, gazduind oul dupa a
5-a si a 6-a zi de la fecundatie. Are o lungime de 7.5 cm si o latime de
5 cm la nivelul fundului. Grosimea
peretilor sai este 1-2 cm. Cavitatea uterina se gaseste in legatura cu
peritoneul prin lumentul tubar si mediul extern prin intermediul
vaginului. Este dintr-un corp de forma triunghiulara si un col si
fusiform care se unesc la nivelul istmului.


Corpul uterin- este acoperit in intregime de peritoneul visceral, are o
fata anterioara si una posterioara (fundul uterului) si 2 coarne la
nivelul carora se insera trompele. Corpul uterin poseda pereti
musculari (mimometru) grosi de 2 cm, si o cavitate de forma
triunghiulara, acoperita de o mucoasa numita endometru. Mimometru
este alcatuit din 3 straturi: extern- cu fibre longitudinale; mijlociu-cu
fibre intretaiate; intern-cu fibre circulare.
Colul uterin- este partea inferioara a uterului, vizibila prin vagin. In
raport cu insertia vaginului, colul are 2 portiuni: portiunea
supravaginala si intravaginala, de forma conica si de lungime de 2,5
cm, colul poseda un cana1: canalul cervical, si doua orificii: extern si
intern.In afara sarcinii, colul are forma priforma. Orificiul extern al
canalului cervical, la femeile care au nascut este punctiform.

Trompete uterine (salpingele)- reprezinta o pereche de canale
peristaltice musculomembroase de 10-12 cm lungime, unul la
dreapta si unul la stanga, care pleaca de la coarnele uterului si
merg trasversal spre ovare prin partea superioara a ligamentelor
largi. lmpreuna cu ovarele respective constituie anexele uterului.
Trompele sunt acoperite de peritoneu.







Functiile trompei:
-functia de transport -se realizeaza prin mai multi factori: contractile
musculaturii tubare, curentul seros intratubar miscarile active ale cililor
care permit captarea ovulului, ascensiunea spermatozoizilor si
transportul oului spre uter.


-functia de fertilizare-se realizeaza gratie lichidului tubar, care permite
supravietiurea si capacitatea spermatozoizilor.


-functi de nutritie-a oulu, lichidul tubar constituie o sursa importanta
de hranire a oului.


Ovarul- este organ pereche care are rol de glanda cu secretie mixta:
intema si extema, Cele doua ovare sunt asezate in micul bazin, in
fosele ovariene situate de-o parte si de alta a uterului si rectului sub
originea vaselor iliace exteme si interne.


Configuratia externa a ovarului


Ovarul are forma de ovoid turtit cu diametrul mare de 3-5 cm.
Culoarea ovarului este rosie-cenusie. Pana la pubertate, suprafata lui
este neteda, pentru ca in perioada de fertilitate aceasta sa prezinte mici
reliefuri date de prezenta unor veziculi mari pline cu lichid numita
foliculi. Ovarul prezinta doua fete, doua margini si doua extremitati.
Fata mediala vine in raport cu tropa uterina, iar cea laterala, cu peretele
lateral al micului bazin de care este legata prin ligamentul suspensor al
ovarului. Extremitatea laterala sau tubara vine in raport cu trompa
uterina, iar extremitatea mediala este legata de uter prin ligamentul
uteroovarian.




Structura ovarului variaza o data cu varsta.
In structura ovarului matur se disting doua tipuri fundamentale de
tesuturi: epiteliul si stroma conjuctiva. Epiteliul ovarian, numit si
germinativ, inveleste ovarul aproape in intregime, cu exceptia liniei de
insertie a mezoovarului care este acoperita de pritoneu. Din epiteliul
ovarian iau nastere foliculii ovarieni, din care se formeaza corpii
galbeni care, la randul lor se transforma in cicatrice numita corpi
albicans. Elementele strucurale care alcatuiesc ovarul sunt asezate in
doua zone bine distincte, una medulare si alta corticala. Zona medulara
este formata exclusiv din tesut conjuctiv alcatuit din numeroase fibre
colagene, printre care se gasesc si fibre musculare netede, vase
sanguine. Numeroase fibre nervoase vasomotorii si sensitive libere,
precum si celule nervoase vegetative .
Masculine (spermatozoidul). In absenta fecundarii, ovulul
moare dupa 48-72 ore.


Functii ovariene:
Ovarul are o dubla functie:
exocrina-rezultand ovocitul
endocrina- elaborarea hormonilor sexuali femini.












Ovarul are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul-ovogeneza-si
de a secreta hormonii care favorizeaza fecundarea ovulului si pregatesc
organismul feminine pentru starea de graviditate.

Ovogeneza consta dintr-o serie de transformari pe care le sufera celula
germinativa primordiala pana la stadiul de ovul matur. Celula germinativa are
un numar complet (diploid) de cromozomi. Ea se divide, formand ovogonii,
iar prin diviziunea mitotica a acestora prin care are loc ruperea foliculului
matur cu eliberarea ovulului care este captat de catre trompa. In momentul
ovulatiei se produce prima diviziune meiotica din care rezulta o celula mare,
evocitul de ordin 2 si primul globul polar. Ovocitul 2 este expuluzat, prin
ruperea foliculului, in trompa uterin unde are loc a doua diviziune mitotica,
rezultand preovulul care nu se mai divide si devine ovulul fecundabil. Cu
numarul de cromozomi redus la jumatate si al doilea globul polar, ovulul
ajunge prin trompele uterine in uter, daca nu a fost fecundat. Este eliminat cu
secretiile uterine. Epiteliul folicular care a ramas in urma ovulatiei incepe sa
prolifereze si formeaza corpul galben, care secreta progesteron si estrogeni.
Daca ovulul nu este fecundat, corpul galben, incepe sa degenereze si se
cicatrizeaza. Daca ovulul a fost fecundat, corpul galben persista, are o
activitate endocrina intensa in primul trimestru de sarcina.
Activitatea endocrina a ovarului consta in producerea hormonilor estrogeni si
progesteron . Estrogenii sunt sintetizati de celule foliculare in timpul maturarii
foliculului, de celulele corpului galben, in timpul sarcinii, de catre placenta
iar in cantitati mici de catre coriticosuprarenale. Estrogenii actioneaza in
primul rand asupra organelor genitale feminine stimuland proliferarea
mucoasei si a musculaturii uterine, dezvoltarea galdelor mamare si a
caracterelor secundare feminine. Progesteronul este secretat de catre celule
corpului galben de corticosuprarenale si in timpul sarcinii de placenta.
Actiunile sale constau in modificarea secretorie a mucoasei uterine.
Secretia hormonala ovariana este controlata de catre hormonii gonadotropi
hipofizari. FSH controleaza maturatia foliculara si respectieve secretia de
estrogeni ovarieni iar LH provoaca ovulatia si controleaza activitatea corpului
galben, secretia de progesterone. Secretia hormonilor gonadotropi hipofizari-
FHS si LH- este controlata de hipotalamus prin intermediul unor neurosecretii
care ajung la hipofiza anterioara pe calea sistemului port-hipofizar.








NOIUNI FUNDAMENTALE DESPRE FIBROMUL UTERIN
CAPITOLUL II




Definiie
Fibromul uterin este o tumora benign format din esut muscular neted de tip
miometrial i din esut conjunctiv.
este cea mai comun tumor benign uman i cea mai frecvent;
se dezvolt din musculatura neted a peretelui uterin ( miom ), dar prezint i
component conjunctiv, de unde i denumirea de fibrom;
a fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca i pietre ale uterului.
Etimologie
Fibro (greac) = fibr + orna (greac)=umfltur
Generaliti
Sinonime: leiomiom, leiomiofibrom, fibroizi
Istoric: fibromul uterin a fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca pietre ale
uterului. Hipocrate descrie cazul unei femei de 60 de ani, care dup ce a
prezentat dureri abdominale a eliminat prin vagin o piatr(fibromcalcifiat)


Inciden: se apreciaz c 20% dintre femeile de peste 35 de ani au
fibrom uterin cunoscut.


Numrul fibroamelor este variabil, uneori se ntlnete un singur
nodul fibromatos n uter, dar pot fi i mai muli nodule fibromatoi
(polifibromatoz)
Vrsta: n mod obinuit fibromul uterin apare la o vrst tnr,
dar de obicei nu produce simptome, pn la 30-45 de ani. Dup
menopauz fibroamele prezente involueaz, iar altele nu mai
cresc.
Antecedentele patologice i bolile associate fibromului: asocierea
fibromului cu tulburri cardiac, HTA este interpretat difeit Pentru
unii autori, asocierea este o simpl coinciden, din cauza
rspndirii mare a bolilor cardiace i fibromului la aceeai vrst.
Ali autori atribuie fibromului uterin un rol n apariia bolilor
cardio-vasculare. De asemenea se discut existena triadei: fibrom
uterin - HTA - obezitate, ca un sindrom bine individualizat
Creterea n greutate este considerat un factor de risc pentru
dezvoltarea fibromului uterin.

Etiopatogenia
Majoritatea opiniilor indic originea tumorii n elementele
musculare ale uterului, prerea difer ns dac tumora se dezvolt
n fibrele muscular proprii miometrului sau din musculature
pereilor musculari.
Originea celulelor generatoare ale tumorii:
Studiile histologice: au admis c fibromul uterin ia natere din


celulele muscular netede tinere ns incomplete difereniate, dar
fcnd parte din elementele normale ale muchiului uterin.
Originea vascular a fibromului uterin este susinut iniial de
Klebs, care consider reeaua vascular drept surs de dezvoltare a
tumorii. Astfel, n sprijinul teoriei vasculare a fibromului uterin
vine descrierea unor tipuri particulare de leiomiom, n care
aspectul histopatologic arat o dispunere ordonat a nucleelor sub
efectul dezvoltrii i creterii celulelor tumorale n jurul vaselor.

Etiologia fibromului uterin
Exist mai multe teorii:
Teoria hormonal: apariia fibromului datorit tulburrilor
hormonale; Nitherspoon emite teoria hiperfoliculinemiei, stabilind
o legtur de cauzalitate ntre formarea chistelor ovariene cu
secreie crescut de estrogen i hiperplazia de endometru cu care
se asociaz frecvent fibromul uterin.
Fibromul uterin se dezvolta cu precdere n perioada de activitate
ovarian, crete n timpul sarcinii, dup tratamente cu Clomifen,
contraceptive i regreseaz dup menopauz.
Teoria genetic: existena unei gene care prin diverse mutaii ar
duce la constituirea formaiunii tumorale.
Teoria muscular: apariia fibromului ca o roliferare a esutului
muscular i conjunctiv vascular
Teoria resturilor embrionare: se consider fibromul ca fiind
consecina unor resturi embrionare localizate perivascular, care se
multiplic formnd aglomerri concentric de fibre musculare
netede la periferia crora prolifereaz esutul conjunctiv.
Teoria neurofibromatozei: explic apariia fibromului utrin n
cadrul unui proces de neurofibiomatoz generalizat. Fibromul
uterin se dezvolt de obicei ntre 30-45 de ani fiind foarte rar
ntlnit nainte de 25 de ani. Nu apare niciodat naite de pubertate
sau dup menopauz. n timpul sarcinii fibromul crete n
dimensiuni din cauza modificrilor hormonale.

Morfopatologia
Tipuri de localizri
Fibromul uterin se prezint ca o formaiune tumoral unic sau cel
mai adesea multipl, de dimensiuni variabile se distinge de
esuturile din jur i modific forma uterului. Localizarea
fibromului uterin este variat n raport cu diferite segmente ale
uterului sau ale muchiului uterin:


Localizarea corporal - cea mai frecvent, sediul tumorii putnd fi
fundic, peretele anterior sau posterior uterin. Situaia tumorii
localizat pe peretele posterior antreneaz o retroversie uterin
fix foarte dureroas.
Localizarea cervical - este mai rar, coexistnd cu fibromioamele
corpului. Sediul poate fi supra vaginal, se situeaz anterior sub
peritoneu comprimnd vezica i uretra, alteori posterior sau lateral
ntre foiele ligamentului larg realiznd fibroame uterine
intraligamentare. Sediul intravaginal intereseaz mai ales buza
anterioar a colului.
Localizarea subperitoneal (fibromioamele subseroase) pot fi
sesile modificnd mai mult sau mai puin conturul uterului, sau
pediculate, cnd pot torsion sau chiar mpe.
Localizarea n plin miometru - intramural sau interstiiale, cnd
sunt de dimensiuni mici nu modific conturul uterului, dar cnd
cresc n volum produc o mrire a uterului ce devine neregulat,
nodular.
Fibromul uterin submucos - se dezvolt sub endometru, dei este
mai puin frecvent are o mare importan clinic prin sngerrile pe
care le dertermin. Prin dispoziia submucoas deformeaz mai
mult sau mai puin cavitatea uterin, iar uneori dezvolt un
pedicul, devenind liber de cavitatea uterin, n aceast form sub
efectul contraciilor uterine tinde s se elimine prin col realiznd:
fibromul submucos uterin pediculafin stare nscnd.

Numrul i dimensiunile
Nodulii fibromatoi au numr i dimensiuni variabile: cei mici pot
fi microscopic sau de 1-2 mm; cei mari pot atinge dimensiuni
variabile - gigantic care pot ajunge pn la mrimea unui uter
gravid la termen i greutatea lor poate fi de 5-10 kg sau mai mult
Tumorile colului sunt solitare, n schimb la nivelul corpului sau
multiplii nodului tumorali.

Consistena fibromului
Consistena nodulilor este ferm, culoarea este alb-cenuie sau
rozat dup gradul de vascularizare i prezint diverse modificri
n caz de necrobioz sau alte degenerescene. Cnd nodului este
proaspt secionat se pot vedea benzile muscular ce se
intersecteaz sau sunt sub forma
unor vrtejuri. La femeile n vrst se gsesc fibromioame
calcificate a cror duritate este ca si a osului.



Transformri structurale ale fibromului uterin
Fibromul poate fi sediul unor transformri degenerative benign ce
survin ca urmare a unor modificri circulatorii sau dup
tratamentul cu doze crescute de progestative.
Degenerescenta calcar: fibroamele devin dense, durere, de
culoare alb- sidefie. n zonele cu necrobioz se depune calciu i
nodulii devin devin duri i grei ca nite pietre; se ntlnete numai
dup menopauz la intervaluri relativ mari
Degenerescenta osoas: mecanismul de producer nu este bine
Cunoscut.
Degenerescenta edematoas: produs prin blocarea circulaiei
venoase de ntoarcere, este mai frecvent in sarcin i luzie.
Fibromul crete brusc n volum, este mai moale, dar nu este
dureros. Pe seciune are zone gelatinoase, galben-verzui sau
mixomaloase.
Necroza aseptic: este o complicaie produs prin ocluzia arterial a
tumorii. Clinic se manifest prin alterarea strii generale, febr,
apetit diminuat, greuri, balonare abdominal. Tumoarea crete n
volum, devine mai moale i sensibil , iar pe seciune este de
culoare roie nchis, viinie.
Necroza septic: se ntlnete cel mai frecvent n localizri
submucoase pediculate. La examenul vaginal, nodului este de
culoare brun-verzuie- negricioas cu zone facelate i cu miros
fetid. Este prezent alterarea strii generale a bolnavei, dar de
intensitate variabil.
Transformarea maligna - cu inciden controversat, se manifest
clinic prin creterea i nmuierea tumorii i apariia unor
metroragii sugestive mai ales n postmenopauz.
Degenerarea gras - este rar i apare sub dou aspect: ca sechel
sau concomitant cu stadiile avansate ale distrofiei hialine, cnd
vacuolele de grsime apar n celule sau alteori se prezint ca un
esut adipos cu celule rezultate din metoplazia celulelor muscular.
Regresiunea fibromului uterin - este mai accentuat dup natere,
n timpul alptrii i dup instalarea menopauzei.

Simptomatologie
Fibromul uterin se manifest foarte variat, n funcie de numrul,
mrimea i localizarea tumorilor.

Fibromul asimptomatic: Evideniat de cele mai multe ori cu


ocazia unui examen ginecologic de rutin sau descoperit n timpul
explorrii chirurgicale a pelvisului.

Hemoragiile uterine: Sngerrile uterine reprezint simptomul
cel mai frecvent ntlnit la femeile cu fibrom uterin. Sngerrile
uterine se prezint foarte variat clinic. Explicaia lor este dat de
vascularizaia crescut a uterului, mrimea cavitii uterine i de o
deficien n contracia muscular pentru a asigura hemostaza. n
ordinea frecvenei se ntlnesc:

Menoragia: hemoragia menstrual - reprezint cea mai obinuit
i caracteristic form de
sngerare la femeile cu fibromiom. Menoragiile nu se instaleaz
niciodat brusc, menstruaiile devin progresiv mai abundente,
frecvent cu cheaguri, dureaz mai mult de o sptmn, sfrind
cu o serozitate rozacee.

Menometroragiile: sunt sngerri care continu o menstruaie
abundent pn la menstruaia
urmtoare. Se ntlnesc cu o frecven de aproximativ 22% din
cazuri.

Metroragiile: Sunt mai rare, ntlnindu-se n 13% din cazuri; ele
survin ntre menstruaii,
discontinuu, fiind revelatoare mai ales pentru un miom submucos
sau un polip fbros.

Hidroreea: n perioada menopauzei se ntlnesc hemoragii
continue cu exacerbri. Leucoreea se ntlnete sub form
hidroreic. Hidroreea const ntr-o pierderede lichid clar, apos,
albicios, al crei cantitate poate ajunge pn la 1 litru/ 24h. Pioreea
- sau pierderi purulente - pot releva cteodat un polip fbros pe
cale de necrozare. Leucoreea banal nu este un semn de fibrom.

Leucoreea:
abundent premenstrual, este un simptom comun; n fibromul
uterin secreia cervical este filant, translucid sau murdar cnd
se nsoete cu endocervicit i/sau endometrit
n obstruciile canalului cervical pot fi prezente descrcri
intermitente de coninut seropurulent, sangvinolent de tip vomic
uterin.



Fibroamele dureroase: Apariia durerilor avertizeaz c exist
ceva mai mult dect un fibromiom banal. Durerea rezult din
degenerrile ce urmeaz tulburrilor circulatorii, infecioase,
torsiunii unei tumori pediculate, prin compresiune la nivelul
pelvisului sau printr-o leziune asociat.
Durerile au caractere diferite :
dureri cu caracter colicativ, spasmodic - reflect contraciile
uterine ce tind s exclud din cavitatea uterin un nodul submucos
sau un polip fibromatos; uneori durerea ia aspectul dismenoreei
particulare, atunci cnd fibromiomul constituie un obstacol n
evacuarea sngelui menstrual; femeia acuz o jen pelvian sau
veritabile dureri lombo-abdominale, nsoite de o sngerare redus,
urmat apoi de cheaguri, care sfresc criza dureroas;
dureri intense cu caracter lanciant - nsoite de semne de iritaie
peritoneal, vrsturi, subocluzie - survin n cazul fibroamelor
intracapsulare;
dureri cu caracter de crampe sfietoare - iar cnd se adaug febr,
frisoane, leucocitoz, se constituie semnul supuraiei i abcedrii
unui nodul fibromiomatos.
Creterea rapid a unui fibrom uterin se nsoete de o stare de
tensiune hipogastric. Inclavarea unui fibrom uterin n micul bazin
se exprim prin dureri caracteristice cu iradieri n membrele
inferioare, prin compresiunea realizat de tumor pe rdcinile
sciaticului.


Perceperea masei tumorale. n hipogastru sau abdomen de ctre
bolnav este posibil atunci cnd tumoarea a depit micul bazin.

Tulburri funcionale ale organelor de vecintate n funcie de
mrimea i localizarea lui, un fibrom uterin poate avea rsunet
asupra organelor vecine, genernd o serie de simptome de
mprumut.
Manifestrile clinice sunt date de compresiunea tumorii pe cile
urinare, rect, vase.
Tulburri vezicale:
apar tulburri micionale;
polakiuria( miciuni mai frecvente) cu caracter diurn;
retenia de urin : se ntlnete mai rar, se manifest mai ales
premenstrual, rareori ia aspect de retenie acut.


Compresiunea colorectal : n general sunt puine - tensiune,
constipaie, ocluzie mecanic.
Compresiunea venoas :poate fi sursa unui edem al membrelor
inferioare. Asocierea unei
infecii latente n micul bazin i a unei hipercoagulabiliti creeaz
condiiile apariiei flebitelor spontane.
Compresiunea ureterului n fibromul intraligamentar poate
produce: hidroureter,hidronefroz.







INVESTIGATII CLINICE SI PARACLINICE
CAPITOLUL III


Investigaii clinice si de laborator
Investigaii clinice: semne secundare, obezitate, teren varicos,
anemie.
Investigaii de laborator:
Hb (hemoglobina), Ht (hematocrit),leucocite, trombocite, timp de
coagulare ( TQ, TH, TS), VSH, grupa sanguin, Rh.
Examene biochimice ale sngelui: uree sanguin, glicemie, tymol,
proteinemie.
Examen de urin: urocultur, test de sarcin.
Examen cardiologie: EKG, msurarea TA, puls.



Investigatii paraclinice :
Simptomele indirecte paraclinice decurg din investigatiile
instrumentale sau de laborator si anume:
Histerometria- determina marimea cavitatii uterine .
Histerosalpingografia - ofera imaini caracteristice:
cavitatea marita, globuloasa sau semiluna, imagini lacunare
de diferite marimi si tipuri, in cazul fibroamelor
interstitiale; iar in cazul mioamelor subseroase cavitatea
uterina poate fi normala. Informatii pretioase ofera aceasta


metoda si privitor la stara trimpelor: obstructii, stenoze,
hidrosalpinx
Histerografia- este indicata in special, in diagnosticul
fibroamelor submucoase si al polipilor endocavitari;
Ecografia- ecografia transvaginala sau transabdominala pune
in evidenta prezenta fibromului, precum si localizarea
acestuia, fiind deosebit de utila in cazul bolnavelor obese si in
cazul asocierii sarcmn;
Urografia- poate evidential deviatia uterului, ccompresiunea
acestuia ( mai ales in cazullocalizarii intraligamentare) si
eventuate anomalii lirinare;
Histeroscopia- identifica fibroamelor submucoase;
Chiuretajul instrumental- se fac cu triplu scop:
Explorator, biopsic si terapeutic. Nu este intodeauna usor de
facut la nupilare si la femeile mai in varsta. Se constata
cavitatea neregulata, cum numeroase praguri si se exclude
adenocarcinomul endometrial; se extripa uneori polipul care
intretine hemoragia si in toate cazurile cu metroragii are effect
hrmostatic .
Laparoscopia- stabileste localizarea exacta a fibromului si
uneori
diferen tiaza fibroamelor pediculate degenerate edmatos de
formatiunile anexiale;

Radiografia abdominala simpla-poate evidential
prezenta calificarilor la nivelul fibroamelor si
pelvigrafia cu pneumoperitoneu poate fi uneori
utila;
Colposcopia si examenul citologic Babes-Papanicolau-
consta in
analiza unei probe de celule(frotiu) recoltate de pe
deasupra colului uterin(cervix) si se foloseste pentru a
detecta celulele cervicale anormale sau neobisnuite(celule
atipice) sau pentru a descoperi unele semen de infectie in
aceasta zona.
In cazul unui test standard, medicul recolteaza cateva celule din
mucoasa colului uterin cu ajutorul unei spatule sau a unei
periute, apoi celulele sunt depuse pe o lama de sticla si
sunt examinate la microscop.Importanta cea mai mare a
testului Babes-Papanicolau ramane faptul ca poate detecta
schimbarile aparute in zona colului uterin, existenta


semnelor de modificare
a celulelor ,datorate infectiei cu Human Papiloma Virus(HPV),
modificari ce pot, in anumite situatii, sa insemne riscul de
aparitie a unui cancer de col uterin.
Insa examinarea nu se reduce la detectarea de celule atipice,
testul
Babes -Papanicolau putand pune in evidenta si leziunile
inflamatorii nespecifice declansate de orice tip de vaginite,
putand pune in evidenta unele aspecte semnifiactive pentru
cateva dintre infectiile vaginale obisnuite, precum
candidoza sau trichomoniaza. Exista si o alta modalitate de
a face testul Babes-Papanicolau: celulele sunt recoltate cu
o periuta speciala care apoi se introduce intr-un flacon cu
un mediu special de cultura, se inchide ermetic si se trimite
Ia laborator. Aceasta medota are mai multe avantaje fata
de un test standard: laboratorul dispune de mult mai multe
celule pentru
citire, pe care le poate filtra, ca sa indeparteze resturile de
mucus,sange,etc.,rezultatul putand fi mult mai usor de
interpretat. De asemenea, o parte din proba se poate
pastra pentru alte teste specifice ce pot indentifica infectii
chlamydia si gonoroe, in cazul in care testul Babes-
Papanicolau a sugerat prezenta unei stari infectioase Ia
nivelul vaginului.Acest test se numeste frotiu monostrat.






Diagnosticul fibromului uterin
Diagnosticul pozitiv : se bazeaz pe datele concrete clinice i
paraclinice i pe cele ale examenului ginecologic.

Diagnosticul diferenial
De cele mai multe ori fibromul uterin se recunoate uor prin
examen clinic, dar procesul de diagnosticare trebuie s aib n
vedere i alte stri fiziologice i patologice ce determin marirea
uterului: sarcina, n care oprirea menstruaiei i nu sngerarea este
semnul cel mai important, iar examenul vaginal ne arat
caracterele speciale ale uterului gravid (moale, globulos,


contracii); reaciile biologice de sarcin elimin aceast
posibilitate; sarcina extrauterin sau hematocelul; cancerul de col
uterin - apare n jurul menopauzei sau dup ea, sngerarea este
fr legtur cu menstruaia neregulat; inflamaiile i tumorile
anexiale; chist vegetant; chist dermoid; tumori chistice de ovar -
solid fibrom de ovar; uterul fibromatos - este deosebit de fibromul
uterin, se ntlnete la femeile multipare (n apropierea
menopauzei), manifestndu-se cu menstruaii neregulate, nsoite
de balonri i dureri abdominale; la examenul clinic uterul este
mrit, forma neregulat, dur, cavitatea uterin este mai mare, dar
regulat;
adenomioza - determin o mrire neregulat, nedepind o sarcin
de 12 sptmni i apare la femeile tinere; uterul malformat;
pelviperitonita static.


Evoluia si prognosticul fibromului uterin
Fibroamele au evoluie lent, fiind mult vreme suportate, ntre
40 i 50 de ani este momentul critic, cnd tulburrile hemoragice
sunt mai accentuate, de aceea operaiile sunt mai frecvente n
aceast perioad a vieii.
Fibromul nceteaz s mai creasc dup menopauz, deoarece
sufer un proces minim de involuie datorit transformrii
esutului miomatos n esut fibros.
Prognosticul este bun, deoarece este o tumor benign, care se
poate opera i care involueaz involuntar la menopauz. Cnd
intervin complicaii n evoluia tumorii, prognosticul este mai
rezervat. Cnd se asociaz calcinomuri de col uterin sau cnd
intervenia chirurgical se efectueaz la femeie, manifestat pe un

teren mai puin favorabil, prognosticul poate fi grav, mai ales dac
exist i un risc operator crescut.

Complicaiile fibromului uterin
Complicaiile fibromului uterin se mpart n patru categorii:

Complicaii locale
Infecioase : apar n fibromul submucos, iar apariia unei infecii
se traduce prin semnele ei caracteristice : febra, durerea, alterarea
atrii generale; fibromul infectat, rar ntlnit, se mrete n volum
i devine mai moale;complicaiile anexiale: pot fi acute sau


cronice; endometrita (inflamaia endometrului) este nsoit de
mrirea cavitii uterine i deformare, se manifest cu leucocitoz
i uoar hipertermie i se exteriorizeaz sub form de leucoree;
necrobioza septic sau gangrena unui polip produs de col se
manifest cu dureri pelvine de tip exploziv, nsoite de pierderi
rocate; polipul devine friabil i sngereaz la atingere;
hemoragiile : apar foarte des n fibromul submucos; hemoragia
este un simptom i poate deveni i o complicaie prin repetare,
mult mai des dect prin abunden; uneori pot fi foarte abundente,
necesitnd o intervenie chrurgical de urgen; complicaii
mecanice : hemoragii intraperitoneale, torsiunea acut sau lent a
unui fibrom, ocluzie intestinal, compresiunea pe organele din jur
(compresiuni vezicale sau rectale); complicaii vasculare : edemul
(procesul nu este reversibil i tratamentul este chirurgical);
degenerescenele fibromului uterin pot fi benigne (degenerare
chistic, degenerare ficoza coloidal i calcaroas) sau maligne (
degenerarea malign sarcomatoas, foarte rar i foarte grav);
degenerrile maligne pot fi atunci cnd fibroamele cresc rapid i
se nsoesc de metroragii.

Complicaii generale
Aparatul respirator : apar semne de suferin prin reducerea
capacitii sale, datorit tumorilor voluminoase care ridic
diafragmul;
aparatul circulator : apar dureri pericardice, palpitaii, dispnee
paroxistic, tahicardie, HTA, edem, flebite ale venelor membrelor
inferioare sau a micului bazin; aparatul urinar : disurie, polakiurie,
retenie urinar, hidronefroz, fenomene datorate compresiunii
prin dezvoltarea tumorii; obezitatea : este frecvent i este un
factor defavorabil cnd este vorba de un act chirurgical;
tulburri ale croazei sanguine ( a posibilitilor organice de a-i
regla hemoragia) explic n parte pericolul trombogenozei
fibroamelor.

Complicaii obstetricale
Sterilitate, la asocierea cu sarcina pot aprea : compresiune asupra
plexului solar, vezicii urinare, rectului ( manifestate prin tenesme
vezicale, pelvialgii, polakiurie, disurie, tenesme rectale, dureri
lombo-sciatice) i chiar, n cazul fibroamelor mari, avorturi,
nateri premature, inserii joase ale placentei




Complicaii postoperatorii
Flebotromboze : sunt complicaii majore, manifestate adesea prin
embolie pulmonar; ocluzii postoperatorii; peritonite; complicaii
urinare, specifice histerectomiei totale, cnd este vorba de o fistul
uretro- vaginal sau fistul vezico- vaginal.


COLABORAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE
MEDICALE DE INVESTIGATIE.



-Examenul ginecologic al femei adulte
Examenul ginecologic se efectueaza pe masa ginecologica,
dupa golirea vezicii urinare.
Materiale necesare:
- Valve sau speculum vaginal;
- Pensa port-tampon;
- Tampoane sterile;
- Manusi sterile.
Se vor efectua examene complementare inaintea toaletei vaginale:
- Testul Lugol
- Examenul secretiei vaginale;
- Examenul citologic Babes-Papanicolau.

Examenul general uramareste:
- dezvoltarea somatica: talia, greutatea si morfotipul;
- prezenta si dezvoltarea caracterelor sexuale secundare:
pilozitatea, stratul adipos.
- Examenul clinic al aparatelor si sistemelor pentru
depistarea afectiunilor generale.


Examenul clinic al abdomenului
- Inspectia- urmareste aspectul tegumentelor ( coloratie;
vergeturi, care in sarcina sunt violacee; hiperpigmentarea liniei
albe; cicatrici) ; modificarea aspectului general al abdomenului
( volum crescut, strat adipos subtire sau perete abdominal
flasc)
Palparea- pune in evidenta :prezenta tumorilor (dimensiune,
forma, consistent, sensibilitate)



Examenul ginecologic propriu-zis consta in :
- Inspectia regiunii vulare si a perineului care permite
evidentierea unor anomalii congenitale ( hipoplazia vulvara,
hipertrofia, clitorisului, sudura labilo mediene malformatii
prin intersexualitate ) ; dezvoltarea pilozitatii, clitorisului,
labilor mari si mici etc. Aspectul mucoasei labilor mici si a
vestibului vulvar ( hiperemiata, edematoasa, ulcerand,
exfolita); existenta unor dermatoze ( piodermita, penfigus)
Examenul cu valve sau speculum- precede obligatoriu tactul
vaginal si a peretilor vaginului; se pot prevela probe ale
continutului vaginului si a glerei cerviacel.
- Tuseul vaginal- se practica obligatoriu combinat cu palparea
abdomenului. Se vor examina succesiv colul uterin, corpul
uterin anexele si fundurile de sac vaginale. Palparea ne
confera in plus date asupra supletei peretilor vaginale,
tonicitatii perineului.


TOALETA INTIMA


Scop igienic: mentinera unei stari de confort fizic, deoarece partile
intime ale corpului sunt expuse infectiilor, ulcerelor de presiune,
mirosurilor neplacute.


Pregatiri:
a. materiale:
- paravan, doua bazinete, tampoane sterile, pensa
portampon, cana cu apa calda, sapun, prosop, manusi, musama,
aleza.
b. pacienta:
-se informeaza, se asigura intimitatea;
-se pregateste patul su musama, pacienta fiind in pozitie
ginecologica;
- se serveste cu bazinet pentru golirea vezicii urinare;
- ramane in pozitie ginecologica cu al doilea basinet curat;
Tehnica:
- se imbraca manusa de cauciuc, apoi cea de baie;
- se spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre anus;
- se scoate bazinetul
- se usuca regiunea genitala anala, pliurile;


- se pudreaza cu talc pliurile;
- se indeparteaza materiale, se aranjeaza patul;
- pacienta este asezata comod.


De evitat:
- contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din
regiunea anala, prin miscari de spalare dinspre anus spre
simfiza pubiana.




SPALATURA VAGINALA


Definitie:
Prin spalatura vaginale se intelege introducerea unui curent de
lichid ( apa sau solutie medicamentoasa), in vagin, care dupa ce
spala peretii vaginali, se evacueaza pe langa canula.
Scop terapeutic:
- indepartarea continutului vaginal, dezlipirea exudatelor
patologice de pe mucoasa;
- dezinfectia locala inaintea interventiilor chiruricale;
- calmarea durerilor;
- reducerea proceselor inflamatoare.


Pregatiri:
a. materiale:
- de protectie: paravan, prosoape, traversa, musama.
- Sterile: canula vaginale, irrigator, vata;
- Nesterile : stativ pentru irrigator, bazinet
- Medicamente: 2litri solutie medicamentoasa ( apa

oxigenata, solutie coloramina, permangat de potasiu,
oxicianura de mercur, solutie sublimate 1%).
b. pacienta :
- se anunta si se explica necesitatea efecturarii examenului;
- se izoleaza patul cu paravan si se protejeaza cu musama si
aleza.
- Se aseaza pacienta in pozitie ginecologica;
- Se introduce bazinetul sub bazinul pacientei;
- Se spala organele genitale su apa si sapun;
- Se acopera regiunea vulvei cu un strat subtire de vaselina.


Executie :
- incepe cu spalarea si dezinfectarea mainilor;
- se adapteaza canula la tubul irigatorului, se elimina aerul;
- se aseaza irigatorul la 50-75 cm inaltime fata de simfiza
pubiana;
- se verifica temperatura solutiei;
- se repereaza orificiul de intrare in vagin si se introduce
canula odata cu curentul de lichid pana in fundul de sac
posterior al vaginului;
- se retrage canula inainte ca irigatorul sa se goleasca;
- se usuca regiunea genitala cu vata si prosoape;
- se indeparteaza materialele folosite;
- se ajuta sa se imbrace;
- se aseaza comod in pat;
- se aeriseste salonul;



TRATAMENT
CAPITOLUL IV


Tratamentul fibromului uterin
Tratamentul profilactic:
Se recomand combaterea factorilor ce pot determina dereglri
hormonale metabolice. Un scop important este ntreinerea unui
echilibru hormonal, cu evitarea ncrcturilor hormonale i
combaterea sindromului de congestie pelvin n perioada de
activitate genital a femeii, msurile profilactice se realizeaz
treptat.

Profilaxia fibromului uterin const n:
La pubertate se supravegheaz ntreaga dezvoltare a funciei
genitale a femeii; combaterea cauzelor de congestie pelvin i a
disfunciilor neuroendocrine; atenie n utilizarea tratamentelor cu
estrogeni i a contraceptivelor; stimularea natalitii la vrst
tnr; depistarea tumorilor n fazele incipiente latente, prevenirea
dezvoltrii i a complicaiilor prin medicaie decongestiv i igien
riguroas; evitarea interveniilor chirurgicale timpurii i repetate pe
sfera genital; prevenirea recidivelor dup operaii, cauzele
favorizante care sunt congestia pelvin i ncrcturile hormonale,


vor fi combtute; pentru o bun profilaxie este necesar consultul
periodic i dispensarizarea cazurilor cu risc de mbolnvire ( femei
care au fcut tratamente hormonale, intervenii chirurgicale
genitale, sterilitatea primar, pubertatea patologic); supravegherea
tumorilor depistate i tratate.

Tratamentul curativ
Tratament farmacodinamic cu decongestionante; ca msur de
urgen se aplic tratament medicamentos pentru oprirea imediat
a hemoragiilor sau pentru prevenirea repetrii lor; tratamentul
fibromului uterin este chirurgical.



Tratamentul medicamentos este indicat numai n cazul tumorilor
mici, fr semne clinice, deosebite, necomplicate , n preajma
menopauzei, cnd exist posibilitatea supravegherii bolnavei i
contraindicaii de ordin general sau local pentru actul chirurgical.
Scopul terapeuticii medicale este combaterea hemoragiei; se
administreaz ocitocice : Ergomet sau Methergin - n injecii i.m.,
o fiol la 12 ore. Cnd exist hemoragii mari, se pot administra i
i.v. fiolele de Ergomet se pot administra i per os, o fiol la 6 ore.
Oxistinul are efect rapid i de scurt durat - se poate administra
i.v. diluat n 20ml glucoz, dar se poate administra i i.m.
Medicamente cu efect asupra coagulrii : Vit. K1 ( 3 fiole/zi, dup
mese), Venostat ( 1 - 2 fiole/zi, i.v. sau s.c.), Vit. C (5 tb. De
200mg/zi sau 2tb. de 500mg/zi), Prednison ( 30 mg/zi).
Tratamentul cu progestative de sintez : este un tratament de mare
importan, trebuie nlturat cu progestativ asociat estrogenitiv,
datorit riscului puseului. Se folosesc : 10 mg de progestativ n
zilele 20, 23 i 26 ale ciclului menstrual, pe cale oral sau
parenteral. Poate fi asociat cu androgeni, un singur progestativ
doar. La ntreruperea tratamentului exist pericolul de noi i
abundente hemoragii. Tratamentul este de lung durat i necesit
controlul permanent al uterului.


Chiuretajul uterin este un procedeu sigur de oprire a hemoragiei
i are scop explorator i biopsie. Sunt foarte limitate indicaiile :
cnd bolnava refuz operaia, cnd starea general a bolnavei nu
permite intervenia chirurgical i ca terapie adjuvant de


hemostaz temporar pentru refacerea bolnavei i pregtirea
preoperatorie.

Tratamentul chirurgical are indicaia atunci cnd bolnava
prezint un fibrom cu dimensiuni mai mari ca ale unei sarcini de 3
luni, determinnd o sngerare persistent la tratamentul
medicamentos, cu dureri secundare. Tratamentul chirurgical se
impune n cazul: fibromului mrit de volum; miomul este posterior
i antreneaz tulburri de compresie; fibromul lateral cu riscul de
compresiune pe uretre; polipi intracavitari cu risc de infecie;
miomul compresiv sau dureros; cnd apare o cretere brusc a
unui fibrom care era mic; cnd hemoragia persist peste 3 luni;
cnd apar tulburri asociate secundare; nainte de menopauz,
pentru a vindeca o sterilitate, a favoriza graviditatea i a trata
avorturile repetate; contextul psihologic i social.
Tratamentul chirurgical este cel mai eficient prin extirparea
fibromului. Se efectueaz prin : miomectomie, miometrectomie i
histerectomie. Operaiile acestea se fac pe cale vaginal sau
abdominal. Calea de abordare se face n funcie de volumul i
topografia fibromului. Mai nou, se recurge la tehnici operatorii
conservatoare - miomectomia, miometrectomia, care s pstreze
intacte sau s restaureze toate funciile aparatului genital:
gestativ, hormonal i menstrual.
Miomectomia urmrete pstrarea integritii funciilor genitale i
statica organelor pelvisului, extirparea tumorilor sau a tumorilor
fibromatoase cu pstrarea uterului i anexelor sale. Avantaje :
respect endometrul, care este organ de recepie hormonal prin
care se asigur funcionarea normal a ovarelor; pstreaz funcia
menstrual i de gestaie. Este indicat n tratamentul chirurgical
al fibromului uterin la femeile tinere. Este contraindicat n
cazurile de preexisten a fibromului cu cancerul genital, n
afeciuni acute i subacute pelvi-genitale, n stri precanceroase
ale colului, la femei peste 45 de ani i n cazul afeciunilor
cardiace grave.
Miometrectomia are ca scop principal conservarea ct mai mare a
cavitii uterine. Se extirp nodulii tumorali i se face rezecia unei
poriuni largi de miometru cu deschiderea obligatorie a cavitii
uterine. Este indicat n polifibromatoza uterin.
Histerectomia const n ndeprtarea uterului odat cu tumora
fibromatoas. Avantajele sunt: prevenirea apariiei cancerului
genital, pierderea de snge este mic i complicaiile sunt rare.



Indicaiile sunt la femei peste 45 de ani, la femei tinere cnd nu
doresc sarcin i nici s-i pstreze menstruaia i n
contraindicaiile interveniei conservatoare. Histerectomia se
mparte n subtotal ( se pstreaz colul i se efectueaz la femeile
tinere) i total ( se suprim uterul n totalitate i se evit
persistena unui pelvis dureros i riscul degenerrii maligne).
Tehnicile operatorii conservatoare prezint ca avantaje : evitarea
tulburrilor castrrii, atenuarea acestor tulburri la femei n pre-
sau postmenopauz i conservarea integritii fiziologice a femeii.
Contraindicaiile acestor tehnici i limitele conservrii ovarelo
sunt : ovarele polichistice la femeile tinere, nu se las pe loc un
ovar dup 45 de ani, se evit concentrarea ovarelor fr trompe,
asocierea unui cancer genital care presupune lrgirea
histerectomiei cu anexectomie.















Impactul psihologic al histerectomiei
Pierderea uterului i dispariia menstruaiei reprezint pentru unele
femei pierderea vitalitii i a ncrederii de sine.
Depresia e cel mai frecvent simptom psihiatric. Posibilitatea de a
aprea probleme psihologice postoperatorii se coreleaz cu o serie
de factori n care se include indicaia pentru histerectomie, starea
de discomfort a femeii preoperator, generat de prezena fibromului
uterin, acomodarea i comfortul marit dup operaie, ca i dorina
de a avea copii.
Tulburrile sexuale pot surveni dup histerectomie n funcie de
efectuarea unei histrerectomii totale sau subtotale.
S-au fcut cteva observaii cum ar fi: libidoul nu a fost influenat
de tipul de interveie, el diminundu-se la pacientele de peste 45ani
i la cele ovarectomizate; orgasmul este redus la grupul cu
histerectomie total i a rmas neinfluenat la cele cu histerectomie
subtotal.

Pregtirea preoperatorie
Se face n colaborare cu medicul anestezist-reanimator, medicul
specialist iar la nevoie cu sprijinul medicului cardiolog i internist.
Pregtirea pentru intevenie depinde pe de o parte de
condiintevenie depinde pe de o parte de condiiile generale ale
femeii (vrst, stare fizic) iar pe de alt parte de natura
interveniei proiectate. Pentru ca pregtirile pentru operaie s fie
complete sunt necesare urmtoarele evaluri:
Evaluarea psihologic - are o mare importan pentru c pe lng
anxietatea dat de intervenia chirurgical n sine, se adaug teama
c fibromul uterin este o tumor malign. Ideea histerectomiei
poate avea un impact psihic nefavorabil declannd complexe de
inferioritate faa de familie i de societate. Este indispensabil o
conversaie asupra operaiei, a scopurilor ei, a implicaiilor asupra
dinamicii vieii sexuale care nu se va schimba dup intervenie, iar
c suprimarea menstruaiei nu nseamn defeminizare.
n luarea unei decizii terapeutice conteaz opiunea femeii pentru a
avea copii, evideniind rezultatele interveniei conservatoare.
Evaluarea biologic - se face prin anamnez, examen clinic i
examen de laborator, adaptate la fiecare caz. Se va stabili terenul
pe care urmeaz sa se intervin, ntrezrind eventualele dificulti
de anestezie operatorii sau postoperatorii. Astfel, vrsta naintat,
obezitatea , HTA, antecedentele flebitice, isuficiena respiratorie,


necesit informaii suplimentare n cadrul examenelor de laborator
funcionale.
Aprecierea momentului operator - ine seama de terenul bolnavei,
perioada ciclului menstrual. O intervenie conservatoare se face
dup menstruaie n schimb pentru histerectomie nu conteaz
perioada ciclului menstrual. Asocierea unei posibile endometrioze
recomand
operaia la mijlocul ciclului cnd leziunile sunt minime sau la
nceputul ciclului cnd este necesar confirmarea diagnosticului.


Ingrijirile preoperatorii. Rolul asistentei medicale
Pregtirea propriu-zis se realizeaz de ctre asistent la indicaia
direct a medicului.
n seara precedent operaia direct a medicului;
n seara precedent operaiei se va administra un barbituric
(Fenobarbital) ce va asigura un somn odihnitor i fr vise;
pregtirea tubului digestiv se va face cu alimente fr reziduu, cu
o sptmn naintea
operaiei, cu un laxativ uor cu doua zile preoperator, iar n seara
dinaintea operaiei o clism evacuatoare;
pregtirea tegumentelor se va face cu o sear nainte prin radearea
prului pubian, degresarea tegumentelor cu alcool, iar la
pacientele pregtite pentru histerectomie total se face o spltur
vaginal cu o soluie antiseptic i se introduce n vagin o me
steril nainte de operaie;
nu se recomanda o spitalizare prelungit preoperator.


Ingrijirile postoperatorii. Rolul asistentei medicale
Asistenta medical are un rol important n ngrijirea
postoperatorie, ea efectund att ngrijiri autonome, ct i delegate
la indicaia medicului. Alturi de asistent particip o ntreag
echip.
Perioada postoperatorie este intervalul dintre sfritul operaiei i
vindecarea complet a bolnavei. n timpul operaiei, asistenta
pregtete salonul i patul pentru primirea bolnavei, ntr-un salon
cu paturi puine, ct mai izolat de zgomote; temperatura camerei
s nu depeasc 20-22
e
C, lumina s fie ct mai redus; patul s
fie cu lenjerie curat, prevzut cu muama i alez i accesibil din
trei pri.


Transportul bolnavei de la sala de operaii se face cu cruciorul.
Asistenta medical pregtete la patul bolnavei sursa de oxigen,
seringi i ace sterile de unic folosin, garou, alcool, tvi renal,
sonde vezicale, plosc urinar, medicamente ( cardiotonice,
analeptice, calmante) necesare n urgen.
n perioada postnarcotic, pn la revenirea total, bolnava se va
supraveghea foarte atent, pn la apariia reflexelor de deglutiie,
tuse. Bolnava este transportat din sala de operaie cu o perfuzie
fixat de asistenta anestezist. Asistenta de salon va verifica
poziia acului i ritmul perfuziei, supraveghind-o cu atenie. Dup
sosirea bolnavei n salon, asistenta va monitoriza permanent : TA,
pulsul, respiraia i faciesul pacientei, va nota n F.O. calitatea lor
i va raporta medicului orice schimbare survenit. Monitorizarea
funciilor vitale se va face pn la revenirea complet a
contienei, deoarece pot aprea complicaii ca : tulburri
respiratorii, circulatorii, asfixie.
Poziia pacientei n pat va fi n decubit dorsal, fr pern, cu capul
ntr-o parte, pentru a se evita necarea cu vrsturi i a greurilor.
De asemenea, asistenta va administra medicaia prescris
postoperator i, de cte ori este necesar, medicaie calmant
prescris de medic.
Asistenta medical va supraveghea bolnava, pe zile, pn la
externare. Imediat postoperator, asistenta va urmri : aspectul
general (facies, tegumente), temperatura, semnele vitale
(respiraie, puls, TA), reluarea tranzitului intestinal, diureza,
aspectul pansamentelor pe plag, combaterea durerilor,
rehidratarea i reechilibrarea hidroelectrolitic, alimentaia.
n prima zi postoperator se urmrete pulsul, TA, debitul prin
tubul de dren, plaga i se raporteaz medicului orice modificare n
starea pacientei. Ca tratament, dac este necesar, se administreaz
cardio-tonice, transfuzii de snge izo-grup, izo-Rh, sruri clorate i
glucozate. Se continu oxigenoterapia cu intermiten i se
combate durerea administrnd analgezice. Alimentarea se face
prin regim hidric cu ceai amar n cantiti moderate i ffacionate,
dac s-a reluat tranzitul intestinal.
n a doua zi, asistenta hidrateaz pacienta per os i va ncepe
mobilizarea ei, pentru a produce o stimulare a circulaiei de
ntoarcere la nivelul membrelor inferioare. Se vor face micri
pasive la nceput i apoi active ale membrelor inferioare.
n a treia zi alimentaia se mbogete treptat, trecndu-se la sup
strecurat, dup primul scaun se introduce pine prjit, brnz de


vaci, iaurt. Daca mai este nevoie, se vor combate durerile. Se
scoate tubul de dren, dac nu este productiv.
n a patra zi, daca tranzitul intestinal s-a reluat spontan, la indicaia
medicului, se administreaz o fiol de Miostin, urmat la 30
minute de clism evacuatorie. Se completeaz alimentaia cu came
slab i piureuri de zarzavat. Se urmrete plaga operatorie i se
face mobilizarea mai intens, se permite deplasarea prin salon.
n a cincea zi, asistenta ajut pacienta s se plimbe dar s nu
oboseasc, va ajuta medicul s scoat o parte din fire.
n a asea zi se trece la o alimentaie complet, variat,
vitaminizant.
n a aptea zi asistenta va ajuta medicul la scoaterea restului
firelor.
Externarea dup operaie se face dup scoaterea firelor, dac nu
intervin complicaii.

Supravegherea bolnavelor cu fibrom uterin
Are n vedere cazurile asimptomatice, inute sub observaie i
tratarea complicaiilor, sechelelor postchirurgicale.

Dispensarizarea femeilor cu fibrom uterin asimptomatic :
necesit supravegherea continu a evoluiei lor, pentru aprecierea
ritmului de cretere a fibromului;
sunt necesare examene efectuate la 3 luni n primul an, apoi la 6
luni i la un an n cazurile staionare;
evitarea strii de congestie pelvian prin prescrierea unor msuri
de igien;
evitarea exerciiilor violente i a situaiilor de erotism sexual;
respectarea repausului n perioadele menstruale.
Dispensarizarea necesit o bun cooperare din partea femeilor i
de aceea este nevoie de o pregtire psihologic i educaional
corespunztoare. n aceast pregtire trebuie insistat pe caracterul
benign al tumorii, care are o evoluie lent cu risc neglijabil de
cancerizare i pentru care menopauza reprezint o form natural a
vindecrii.

Supravegherea cazurilor tratate hormonal:
iniierea tratamentului se face dup un prealabil bilan lipidic i
glucidic, clinic i general;
supravegherea tratamentului se face prin controale repetate la 3
luni, cnd se evalueaz eficiena tratamentului, greutatea bolnavei,


TA, glicemia;
tratamentul se ntrerupe cnd persist sau se accentueaz durerile,
tumora crete i se ramolete;
dup ntreruperea tratamentului, tumora revine la dimensiunile
iniiale n cteva luni.

Recuperarea bolnavei tratate chirurgical:
recuperarea primar - vizeaz refacerea strii generale, corectarea
anemiei i a unor incidente survenite n procesul de vindecare,
precum i o reintegrare familial i socio-profesional;
recuperarea secundar - n sindromul dureros pelvin, tratamentul
durerilor pelviene este ndelungat, impune supraveghere medical,
este costisitor i nu ntotdeauna cu eficien deplin.






























METODE I MIJLOACE DE LUCRU
CAPITOLUL IV

In ngrijirea pacientelor, asistenta medical are sarcina s le
supravegheze pentru a culege toate datele privind starea general i
evoluia bolii acestora, comunicnd medicului toate observaiile.
Pentru ntocmirea planului de ngrijire, am folosit ca surs de
informare pacientele, echipa de ngrijire, familiile i foile de observaie
ale pacientelor.
Metode de lucru : comunicarea prin conversaii, pentru culegerea
datelor necesare cunoaterii problemelor pacientelor, a strii lor
generale, a posibilitilor i imposibilitilor satisfacerii nevoilor lor
personale. M-am folosit de anamnez, de examenul fizic i de datele de
laborator, precum i de diagnosticul medical.
Dup ce am avut toate datele necesare, le-am analizat i am reuit
s stabilesc problemele de sntate ale pacientelor, att sub aspect fizic,
ct i psihic. Aceasta mi-a permis elaborarea unui plan de ngrijire care a
ajutat pacientele s se adapteze schimbrilor ce au intervenit n starea
lor.
Mijloace de lucru : am recoltat probele biologice ale pacientelor
pentru analizele de laborator, am nsoit pacientele la examinrile
paraclinice i le-am administrat medicaia indicat de medic. n paralel,
le-am pregtit psihic pentru operaie i le-am susinut din punct de
vedere moral pe tot parcursul internrii.
Toate aceste metode i mijloace de lucru se reflect n capitolul
urmtor, n care am prezentat studiul celor 3 cazuri.