Sunteți pe pagina 1din 384

BIBLIOTECA  ªCOLARULUI

Dimitrie
CANTEMIR
ISTORIA IEROGLIFIC{
VOL.II

LITERA
CHIªINÃU 1998
CZU 859.0–31
C 19

Textul romanului se reproduce dup[:


D i m i t r i e C a n t e m i r, Istoria ieroglific[ (]n dou[ vo-
lume). Colec\ia „Biblioteca pentru to\i“. Editura Minerva, Bu-
cure=ti, 1983.
}n prezenta edi\ie s-a p[strat ortografia sursei.

Coperta: Isai C`rmu

ISBN 9975–74–083–9 © LITERA, 1998


PARTEA A +ESEA

Inorogul =i drept[\ii bizuit, =i datului cuv`nt =i giur[m`nt spri-


jenit fiind, dup[ ce cea de ob=te f[clie lumina supt umbre ]=i
duce =i fa\a p[m`ntului cu br`ul ]ntunerecului s[ ]ncinge, din
v`rvul mun\ilor la locul [locul] numit ]n prundi= s[ cobor], unde
nu dup[ mult[ vreme =i +oimul viind, cu cinste =i cu plec[ciune
]i dede ]nchin[ciune. C[tr-aceasta c[dzute \eremonii =i cinste=e
plec[ciuni, precum din chipul dinafar[, a=e din sufletul dinluntru
ar[t`nd, t`nd pe sine norocit, t`nd ceasul ]mpreun[rii fericit =i
de buni chedzi numiia, de vreme ce de ]mpreunare dorit[ ca
aceasta =i de pofta spre carea de mult[ vreme inima ]i s[lta, lip-
sit =i ne]nvrednicit n-au r[mas. A=ijderea, tuturor cere=tilor
mul\emit[ f[cea, pentru c[ci s[n[tos =i de toat[ grijea pizmei
neprietine=ti neatins =i nebetejit pre Inorog vede. Dup[ aceasta
cu multe chipuri s[ arete siliia, precum macar c[ din porunca
st[p`neasc[ ]mpotrivnic a fi s-ar fi v[dzut, ]ns[ amintrilea puru-
rea cu bun g`nd =i cu chiar[ inim[ c[tr[ d`nsul au fost =i ieste.
Deci pre o parte ca o slug[, celea ce slugii credincioase s-ar fi
c[dzut a ispr[vi au vrut =i s-au nevoit, iar[ pre alt[ parte a=e
lucrul au cump[nit, ca nici st[p`nului s[u vicle=ug s[ fac[, nici
dup[ porunca nedreapt[ dreptatea s[ calce1 (c[ atuncea numai

1
La ]nt`lnirea care are loc ]ntre Dimitrie =i Toma, acesta din urm[ se vede
silit s[ recunoasc[ situa\ia sa delicat[: pe de o parte, ]n calitate de executor al
poruncii lui Br`ncoveanu, ar fi trebuit s[ joace rolul de du=man al lui Dimitrie,
iar, pe de alta, conform`ndu-se spiritului de echitate, sose=te la ]nt`lnire ca
prieten, fapt ce ]l situeaz[ ]n rol de tr[d[tor al domnului s[u.
4 Dimitrie Cantemir

schimosirea slujbei ieste l[udat[, c`nd pentru voia drept[\ii voia


st[p`nului s[ calc[).1 Ce ca ce cu nedreptate =i cu r[utate s-ar fi
poruncit a s[ face, aceia=i cu cinste =i cu dreptate din ur[ciune
spre dragoste =i din vrajb[ spre pace a s[ ]ntoarce au silit =i pre-
cum bun[ =i v`rtoas[ nedejde are, dzicea, c[ ce cu amar[ nepri-
etinie s-au ]nceput, aceia cu dulce fr[\ie s[ s[ istovasc[ =i s[ s[
plineasc[ (c[ precum c[ldura soarelui din gr[un\ele putredzite
spicele verdzi a odr[sli face, a=e sufletele ]n\elepte din ]mpu\ita
vr[jm[=iie frumos mirositoare a dragostii flori a r[zs[ri prefac).2
C[tr[ acestea =i Inorogul celea ce s[ cuviniia priimiri de
]nchin[ciuni ]i da, buna-i socoteal[ =i a sufletului or`nduial[ ]i
l[uda =i cu tot feliul de cuv`nt dulce =i cuvios data-i cuceritur[
]i lua. }n scurt, la ]ncep[tura dialogului3 ]ntre d`n=ii sosir[ =i unul

1
}n\eleg`nd disocierea antagonic[ dintre ordinea moral[ =i cea politic[
(cite=te absolutismul politic), Dimitrie Cantemir este silit s[ recunoasc[ faptul
c[ opt`nd pentru dreptate ]ncalci loialitatea fa\[ de st[p`nire, ]ndeplinirea
datoriei devenind astfel o simpl[ simulare („schimosire“), un act formal.
2
Toma Cantacuzino se str[duie=te s[ ]mpace con=tiin\a datoriei cu teza,
formulat[ ad-hoc, c[ aleg`nd calea ]mp[c[rii ]ntre cei doi du=mani, Dimitrie
=i Br`ncoveanu, acest lucru va servi am`ndurora =i ca atare =i cauzei generale.
3
Sau Dialogul Inorogului cu +oimul este la cheie ]ncep[tura istoriii. Cu
aceasta ar fi trebuit s[ ]nceap[ Istoria Ieroglific[ ]ntr-o redactare obi=nuit[,
]ntruc`t ]n acest dialog sunt povestite cronologic momentele semnificative
ale conflictului dintre Cantemire=ti =i Br`ncoveanu, acest conflict ]ncep`nd,
dup[ p[rerea scriitorului, o dat[ cu urcarea ]n scaun a domnului muntean
(1688). Dar Cantemir, urm`nd modelul compozi\ional al lui Heliodor, a mutat
acest moment la mijlocul povestirii, ]n timp ce perioada anului 1703, cu res-
pectiva adunare de la Arn[ut-chioi, a fost plasat[ la ]nceput, devenind, ]n lim-
bajul ieroglific, vorb[rea\a adunare a animalelor. Dialogul dintre Dimitrie Can-
temir =i Toma Cantacuzino este un moment important al Istoriei ieroglifice, ]n-
truc`t este o confruntare a pozi\iei scriitorului cu cea a opticii muntene privind
istoria conflictului amintit. Dar, cu toat[ importan\a lui de ordin istoric, din punct
de vedere literar trebuie considerat mai cur`nd un excurs ]n trecut, adev[ratul
con\inut al romanului constituindu-l prezentul limitat la etapa 1703-1705.
Istoria ieroglific[. Vol. II 5

de altul pricine vr[jbii, carile =i pentru ce ar fi fost, a ]ntreba


]ncepur[, Inorogul ]ntrebarea ]ntr-acesta chip ]nainte puind: 1
„Toate lucrurile fire=ti c`te soarele vede, lumineadz[ =i ]n-
c[ldze=te, f[r[ pricinitoriul cl[tirii lor nu numai a nu fi, ce a=e=i
nici a s[ g`ndi pot. Una numai =i aceia singur[ slobod[ voia mu-
ritorilor ieste, carea f[r[ nici o pricin[ =i f[r[ alt[ ]ndemnare a
sa hiri=[ cl[tire are =i singur[ =ie =i cl[titoriu =i cl[tire a-=i fi =i a-=i
face poate. C[tr[ carea macar c[ dinafar[ viitoare spre cl[tire-i
]ndemn[toare multe =i ]n multe chipuri a i s[ adaoge =i spre ple-
carea ]ntr-o parte, tr[g[toare, ]mping[toare, asupritoare, r`-
dic[toare, lesnitoare, ]ngreuitoare, iu=ur[toare, l[\itoare, str`m-
t[toare =i altele asemenea acestora a-i vini =i a i s[ t`mpla pot.
}ns[ orice ar fi fapta de f[cut, de bine sau de r[u, de sc[dere sau
de folos, a o ispiti, a o cerca, a o afla =i ]ntr-o parte cl[tirea a-=i
alege singur[ =ie st[p`nitoare =i ]n toate volnic[ ieste, at`ta c`t
v[dzind =i ]n\eleg`nd binele, din volnica voie r[ul a urma, a alege
=i a face poate. De pre care lucruri ]ntr-aceast[ mare =i puternic[
monarhie carea ]n pieptul muritorilor s[ cuprinde, doa[ chipuri
sau, mai adev[rat s[ dzic, doa[ tipare a doa[ chipuri a avea aievea
=i tuturor cunoscut a fi poate. Adec[ unul mai mult dec`t firesc
=i oarece ceresc =i dumn[dz[iesc, iar[ altul mai gios =i mai pu\in
dec`t firesc =i oarece ceriului =i firii ]mpotriv[. Cel dint`i binelui,
cest de pre urm[ r[ului ]nso\itoriu =i urm[toriu =i a=e=i de tot
mo=tenitoriu =i purt[toriu ieste. C[ amintrilea, dinafar[ cl[titoriul

1
Tema discu\iilor dintre cei doi este c[utarea cauzei prime (idee de tip
aristotelic, aplicat[ de Cantemir la via\a social[), adic[ a primului fapt care a
dus la intensificarea actual[ a conflictului dintre Cantemire=ti =i Br`ncoveanu.
Primul care ia cuv`ntul ]n aceast[ chestiune, Dimitrie, ]=i ]ncepe interven\ia
printr-o introducere filozofic[, dup[ obiceiul s[u. Ideile filozofice expuse cu
acest prilej au o dubl[ importan\[: ]n primul r`nd, sunt ideile unui personaj
(Inorogul), autorul ]nsu=i, iar, ]n al doilea r`nd, ele reprezint[ cheia prin care
putem detecta, ca ale sale, =i alte idei, vehiculate de scriitor prin intermediul
altor personaje, de obicei, partizani de ai s[i sau exponen\i ai maselor.
6 Dimitrie Cantemir

]n voia slobod[ putere =i biruin\[ de ar avea, nici voia slobod[


slobod[ ar fi, nici de bun[tate laud[, nici de r[utate hul[ cu
dreptul i s-ar c[dea1. De unde s[ arat[ c[ ]ntre muritori obiceiul
voroavii =i deprinderea limbii ]n z[dar ieste, cu carea ]ncotro voia
din voia ei s[ s[ fie poh`rnit vr`nd, s[ ne ]n=tiin\[m 2. Carea ar fi
fost a cl[tirii pricin[ a ]ntreba ne-am obiciuit =i pentru ca zugr[vala

1
Cantemir reia ideea ]mp[r\irii lucrurilor ]n doua categorii: ordinea natu-
ral[ =i cea moral[. Ordinii naturale apar\in fenomenele naturale, care nu au
autonomie existen\ial[; ele nu pot fi concepute ca exist`nd =i manifest`ndu-se
f[r[ o cauz[ din afara lor, „pricinitoriul cl[tirii“, Dumnezeu. Ordinii morale,
diferit[ de cea natural[, apar\in faptele umane. Acestea sunt rezultatul
autonomiei voin\ei umane, a libert[\ii sale absolute de manifestare, omul
ac\ion`nd, sub raport moral, f[r[ a fi impulsionat =i dirijat din afar[, de=i
cauzele extramorale ale activit[\ii umane sunt numeroase, Cantemir imagin`nd
o mul\ime. Teza autonomiei voin\ei morale („monarhia carea ]n piepturile
muritorilor s[ cuprinde“) apar\ine moralei cre=tine, din nevoia de a explica
orientarea omului spre bine sau spre r[u. Pentru a justifica sanc\iunea divin[,
cre=tinismul a negat at`t predestina\ionismul sub raportul binelui sau al r[ului
(Cantemir va dezbate pe larg aceast[ problem[ ]n Loca obscura, lucrarea sa
de maturitate ]n domeniul educa\iei =i moralei), c`t =i comiterea oric[rui act
moral sub impulsul unei for\e exterioare spirituale (]ngeri sau diavoli).
Autonomia voin\ei morale ]nseamn[ deci libertatea omului de a se decide
spre bine sau spre r[u ]n actele sale de voin\[. Acestea sunt ideile pe care le
sus\ine Cantemir ]n cuv`ntarea sa teoretic[.
Pentru o mai bun[ ]n\elegere a acestora, socotim necesar[ coroborarea lor
cu teza legit[\ii cauz[-efect din lumea faptelor umane ]n cadrul vie\ii sociale,
tez[ expus[ prin intermediul stolnicului. Din compararea celor dou[ concep\ii,
rezult[ c[ una este problema autonomiei voin\ei umane, v[zut[ din per-
spectiva binelui =i r[ului, =i alta apar\ine justi\iei imanente, care opereaz[ ca
factor punitiv cu puterea unei legit[\i naturale ]n cadrul vie\ii sociale =i
individuale. Ambele teze descind ]ns[ din concep\ia cre=tin[, ]n care divinitatea
este imaginat[ ca o entitate suprem[ justi\iar[ a faptelor omene=ti, fapte ce
integreaz[ omul ordinii morale.
2
}ntemeindu-se, desigur, pe experien\a sa de via\[, Cantemir sus\ine c[
vorbirea joac[ ]n realitate rolul de mistificatoare a adev[ratelor g`nduri =i
inten\ii ale omului.
Istoria ieroglific[. Vol. II 7

r[ut[\ii s[ acoperim, puterea voii slobode ]ntr-un chip cu alt[


zugr[val[, a=e=i de tot t[g[duim.
Ce oricum ar fi, gre=ala ]nvechit[ chipul negre=elii lu`nd, dup[
]nvechita obiciuire, dzic, vrere-a=i =i a=i pofti, iubite priietine, ca
s[ pociu =ti, ace=tii asupra mea vr[jma=e =i de cap goan[, carea
=i ce i-ar fi fost pricina? +i de nu toat[ r[utatea din singur[ voia
=i inima muritorilor purcede, alta, c`nd, cum, ce, =i pentru ce s[
fie fost?“1
+oimul r[spuns[:2 „Celea mai vechi =i mai de demult ]nce-
p[turi cum ar fi fost nici a le =ti, nici =tiute a le gr[i pot (c[ pre-
cum nu toate avutele folositoare sint, a=e nu toate =tiutele voro-
vite vreun folos aduc). Iar[ din c`t =i a =ti =i a gr[i pot, din ceste
mai de aproape ieste aceasta, c[ jiganiia cu talpa de g`nsc[, cu
col\ii de =tiuc[, adec[ Vidra, vulpea pe=telui =i pe=tele vulpii, mai
denainte p`n[ din monarhiia dobitoacelor =i a tuturor jiganiilor
a s[ izgoni, ]n mare dragoste =i priete=ug cu Corbul s[ avea, at`ta
c`t, c`nd Corbul din v`rvul copaciului cr`ng[iia, Vidra din fun-
dul p`clei r[spundea, =i c`nd Vidra soldzii pe=telui ]nghi\iia, gru-
madzii Corbului sim\iia3 (c[ci adev[rata dragoste capetelor fu-
nii <i> s[ asam[n[, ca c`nd unul ]ntr-o parte s-ar trage, altul
necl[tit a r[m`nea nu poate). Deci Vidra, epitropiia pre acele
vremi \iind, de pururea jalob[ =i grele p`ri c[tr[ Corb trimitea,
precum Inorogul, Filul, Lupul, Pardosul, R`sul, Veveri\a =i ]nc[
alte c`teva din jig[nii ascult[rii =i st[p`nirii ei nu vor s[ s[ su-

1
Consider`nd necesar[ uitarea tuturor gre=elilor =i conflictelor vechi,
Dimitrie roag[ pe Toma s[-i dezv[luie motivele pentru care Br`ncoveanu ]l ura
=i ]l urm[rea cu at`ta patim[.
2
Toma Cantacuzino va expune mai departe punctul de vedere muntean ]n
problema conflictului dintre Cantemire=ti =i Br`ncoveanu.
3
Toma Cantacuzino afirm[ c[ actuala du=m[nie ]ntre Cantemire=ti =i
Br`ncoveanu s-ar urca ]n timp de-abia p`n[ ]n vremea primei domnii a lui
Constantin Duca (1693—1695), ajuns ]n scaunul Moldovei cu sprijinul =i
banii domnului muntean.
8 Dimitrie Cantemir

puie, ce ]n tot chipul statul monarhiii s[ tulbure =i tot trupul


public[i spre r[zsip[ s[ aduc[ ]mbl[.1
Deci Corbul, de unele ca acestea audzind, s[ tulbura =i c`te un
priietin pentru un priietin pofta =i cererea ce i-ar fi fost a-i plini =i
a-i face siliia =i pre priietinii ei priietini, iar[ pre nepriietinii ei ne-
priietini ]i \inea =i-i avea. De unde (dragoste =i priete=ugul numai
c[tr[ un chip spre multe chipuri ur[ =i vr[jm[=ie au scornit), =i
a=e, pre c`t a mea slab[ socoteal[ a agiunge poate, ]ncep[tura
r[celii =i ]mpotrivirea inimilor s[ s[ fie scornit socotesc.“2
Inorogul: „Aceasta foarte bine am ]n\eles-o =i, precum dzici, a=e
ieste. Numai ]nc[ mai dintr-ad`nc ]ncep[tura lucrului a =ti \i s[ cade.
C[ precum mai sus \-am dzis, toate cl[titele fire=ti, pricina cl[titoare
fireasc[ cearc[. Iar[ ]n faptele voii slobode nu pricinile cl[titoare,
ce a c[ror cl[tite pricin[ cl[titoare s[ fie fost s[ ]ntreab[.“3
+oimul: „Foarte cu drag[ inim[ a=i pofti ca pentru acesta lu-
cru mai ]ntr-adev[r s[ m[ ]n=tiin\[dz“.
1
Duca, aflat ]n mare amici\ie cu Br`ncoveanu, se pl`ngea mereu cur\ii
de la Bucure=ti ]mpotriva fra\ilor Cantemir, Dimitrie =i Antioh, ]mpotriva lui
Lupu Bogdan hatmanul, cumnatul lor, =i, de asemenea, contra fra\ilor
Rusete=ti, Iordache, Mihalache =i Manolache, ]nvinuindu-i c[-i fac greut[\i ]n
domnie, desigur prin p`rile la Poart[ (s[ nu uitam c[ Duca luase domnia
Moldovei sco\`nd din scaun pe Dimitrie, ales domn de boierii de sfat, unii
dintre ace=tia fiind fra\ii Ruset, pe atunci devota\i familiei Cantemir).
2
Era a=a de mare amici\ia ]ntre Duca =i Br`ncoveanu ]n aceast[ vreme —
spune Toma — ]nc`t domnul |[rii Rom`ne=ti socotea prieten pe cine era
prietenul lui Duca =i du=man pe cine era acestuia du=man.
3
Dimitrie consider[ c[ ]nceputul du=m[niei este cu mult mai vechi, ]nc[
din timpul domniei lui Constantin Cantemir (1685—1693). Cu acest prilej el
enun\[, pe scurt, un principiu de metodologie pentru detectarea cauzei primare
]n conflictele interumane. Astfel, ]n timp ce ]n ordinea naturii orice fenomen,
manifestat ]n mod firesc, obliga la c[utarea unei singure cauze naturale, ]n
ordinea faptelor umane, produse ale autonomiei voin\ei, singura metod[
posibil[ este c[utarea cauzei prime („pricina cl[titoare“) a tuturor manifes-
t[rilor („a celor cl[tite“) =i nu a celor seriale („pricinile cl[titoare“, seria de
cauze dintre cea prim[ =i momentul ultim al manifest[rii, ultima fapt[).
Istoria ieroglific[. Vol. II 9

Inorogul: „De vreme ce a=e cu sete pentru r[d[cina lucrului


acestuia a te ]n=tiin\a pofte=ti, dinceput a \i-l povesti nu m[ voi
lenevi. }ns[ pre c`t lungimea istoriii ar pofti, scurtimea vremii
m`n[ nu-mi d[, c[ci iat[ =i c`t[va parte a nop\ii au trecut =i pre
aceasta vreme cine=i la ale sale a s[ afla s-ar c[dea (c[ci multe
=i ]n multe chipuri sint sige\ile =i n[lucirile nop\ilor t[cute, carile
prin ]ntunerec ]mbl[ =i v`j`iesc, iar[ ]n lumin[ lov[sc =i r[nesc).
Deci pre c`t mai ]n scurt voi putea =i ]n pu\ine cuvinte toat[
lungimea =i l[\imea pove=tii a cuprinde m[ voi nevoi.
Vii =ti dar[ c[ od`n[oar[ Monocheroleopardalis1 din toate ji-
ganiile p[m`ntului mai vestit =i mai ales era (nici de alc[tuire a
at`tea numere ]ntr-un nume te mira, c[ci mai pre urm[ =i aceas-
ta tain[ vii ]n\elege), a c[ruia vrednicie, macar c[ lumii =tiut[
ieste, ]ns[ ]ntr-acesta chip numele, slava =i puterea ad[og`nd,
p`n[ ]ntr-at`ta au crescut.2 Acesta din p[rin\ii s[i oaie z[mislit
=i n[scut era3, deci ]nt`i, =i la chip =i la fire, mielu=el. Iar[ dup[
1
Licornul — leul — leopardul este Constantin Cantemir, tat[l fra\ilor
Cantemir. Fiul s[u, scriitorul, g[se=te prilejul de a face o expunere a vie\ii =i
ascensiunii la putere a tat[lui s[u. Aceasta nu are dec`t ]n final o leg[tur[ cu
subiectul Istoriei ieroglifice =i poate fi intitulat[, conform`ndu-ne cheii, Povestea
na=terii, cre=terii, suirii ]n st[p`nire a p[rintelui Inorogului. Dimitrie va mai
scrie dou[ biografii ale tat[lui sau, una, de mic[ dimensiune, ]n Istoria Impe-
riului Otoman, =i alta, o lucrare special afectat[ acestei probleme, Via\a lui
Constantin Cantemir. }n toate cele trei exist[ ]ns[ sensibile diferen\e, ]n special
sub raportul originii familiei. Din punct de vedere literar aceast[ via\[ a tat[lui
s[u prezint[ o tr[s[tur[ deosebit[ fa\[ de povestirile semiautonome de p`n[
acum din Istoria ieroglific[. Oglindind faptul real al ascensiunii spre putere a
tat[lui s[u, a=adar schimb[ri ale situa\iei acestuia de-a lungul vie\ii, scriitorul
va realiza, cu ajutorul limbajului ieroglific, o permanent[ metamorfoz[ a
persoanei. Nara\iunea cap[t[ astfel un aspect de basm popular ]n stil rom`nesc.
Scriitorul folose=te pentru aceasta =i credin\a, de origine magic[, a dob`ndirii
de c[tre ]nving[tor a puterii adversarului ucis.
2
De aici ]nainite, scriitorul se referea la ceea ce nume=te la cheie: Povestea
na=terii, cre=terii, suirii la st[p`nire a p[rintelui Inorogului.
3
Din p[rin\i oaie: din oameni buni, pro=ti, din step[na mai de gios (D.C.) —
10 Dimitrie Cantemir

ce la mai mare v`rst[ crescu =i ]n toat[ turma ]n fruntea a tuturor


are\ilor ie=i, ]mpotriv[ a c[ruia, a sta sau ]n cap a s[ lovi, nici
un berbece s[ putea afla =i carile prin necuno=tin\[ precum ]mpo-
triv[ ]i va putea sta i s[ p[rea, deodat[ numai ispita puterii frun\ii
f[cea, c[ a doa lovitur[ nici a=tepta, nici mai suferiia.1 A=e el toat[
turma dec`t p[storii mai bine p[sc`nd =i otc`rmuind, un lup
vr[jma= =i lacom din fire, dar[ de foame ]nc[ mai vr[jma= =i mai
cumplit f[cut, cu mare r[pegiune =i cu f[lcile c[scate totdeodat[
pre berbece s[-l f[r`me, s[-l spintece =i s[-l ]nghi\[ vr[jma= viniia.
Berbecele, v[dzind pre lup a=e de cu mare r[pegiune asupr[ vi-
indu-i =i acmu vremea ]n desar[, c`nd dzua cu noaptea s[ ]ng`n[,
fiind, pre lup unul din are\i s[ fie =i dup[ obiceiu precum ]n ca-
pete s[ s[ lovasc[ vine, socoti. }ntr-aceast[ socoteal[ berbecele
afl`ndu-s[, din toat[ groaza =i frica lupului afar[ era =i a=e ]n
t`mpinare-i f[r[ nici o spaim[ ie=ind, ca pre un arete, a=e de chib-
zuit =i de tare ]n frunte ]l lovi, c`t poftorire a mai face nu mai
trebui, de vreme ce coarnele prin tidva capului lupului p[trun-
dzind, fruntea zdrumic`ndu-i, crierii afar[ ]i v[rs[. Lupul ]ntr-aces-
ta chip v`rtos lovit =i r[nit, f[r[ de a doua r[zsuflare, via\a pre

Cantemir, ]n acord cu izvoarele vremii, se refer[ la condi\ia modest[ a familiei


Cantemir, tat[l s[u fiind fiu de r[ze= s[rac din \inutul F[lciului, =i anume din
satul Sili=teni de pe valea Elanului. Cronicarul Ion Neculce men\ioneaz[ despre
el am[nuntul c[ era analfabet =i ]n timpul domniei ]nv[\ase doar s[ se
isc[leasc[. Cronicarul muntean Radu Greceanu men\ioneaz[ c[, ]nainte de a fi
mercenar, tat[l scriitorului fusese herghelegiu. Probabil, vreo ]nt`mplare din
aceast[ etap[ de via\[ ]i va fi furnizat scriitorului de mai t`rziu episodul cu
lupul =i arm[sarul din cea de a doua povestire a Vulpii despre iscusin\a Lupului.
1
Arete v`rtos: bun viteaz (D.C.) — t`n[rul Constantin Cantemir se va
deosebi, prin urmare, de restul celor de o seam[ cu el, prin calit[\ile sale
excep\ionale de r[zboinic. De altfel, asemenea calit[\i, subliniaz[ scriitorul, ]l
vor urca pe tat[l s[u pe scara social[. Este probabil ca t`n[rul s[ fi ]nv[\at ]nc[
din aceast[ vreme meseria armelor, pentru care avea ]nclina\ii deosebite,
prilejul constituindu-l vecin[tatea cu t[tarii, situa\ie ce obliga pe to\i locuitorii
s[ fie bine preg[ti\i din punct de vedere militar.
Istoria ieroglific[. Vol. II 11

moarte ]=i schimb[. 1 Aretele mai t`rdziu vitejiia ce f[cus[ cunos-


c`nd, carea m[car c[ din t`mplare fusese, ]ns[ ]ndat[ duhurile
cele de arete ce purta ]=i schimb[ =i p`n[ ]n dzu[ din oaie ]n
jiganie =i din arete ]n lup s[ mut[. 2 (C[ t`mpl[rile fericirii la cei
mai mul\i obiceile firii a muta pururea s-au v[dzut). A=e berbecele
preobrajenie ca aceasta lu`nd, ]ndat[ din neamul s[u r[zle\indu-s[,
dup[ firea lupilor codrii, c`mpii =i mun\ii a cutreiera ]ncepu =i
mult[ vreme a vie\ii sale ]ntr-acesta chip ]n strein[tate ]mbl`nd
=i petrec`nd 3, od`n[oar[ la loc ca acela a nemeri i s[ t`mpl[,
unde dec`t toate jig[niile mai mul\i pardo=i s[ afla. Acolo nu
dup[ mult[ vreme, ce s[ v`nedze =i cu ce via\a s[-=i sprijeneas-
c[ neav`nd (c[ci mul\imea pardo=ilor pre altele a=e=i de tot
]mpu\inase), cu d`n=ii de lupt[ a s[ ispiti ]ncepu. (C[ pofta
biruin\ii toate ispite=te =i nevoia toate ]nva\[, ales ]n primejdiia
vie\ii lipsa sosind). Deci a=e=i din ispita dint`i, lucrul cu fericire

1
Lupta cu lupul: r[zboaiele carile au avut cu t[tari (D. C.) — pasajul se
refer[ la o lupt[ a t`n[rului Cantemir cu un m`rzac t[tar, a=a cum sunt
prezentate mai t`rziu lucrurile ]n Via\a lui Constantin Cantemir.
2
Mutarea ]n lup: numele ce i s-au schimbat: Cantemir (D.C.)— expresia ar
ar[ta c[ viteazul Constantin, care purta p`n[ acum alt nume de familie, ]n urma
omor`rii unui vestit m`rzac t[tar cu numele Cantemir (de care vorbesc izvoarele
istorice ale timpului), ]=i va lua de acum ]nainte numele de familie Cantemir.
3
}ncepe o a doua etap[ ]n via\a lui Constantin Cantemir, aceea de mercenar,
deci de militar ]n slujba unei \[ri str[ine c`nd, ]n mare m[sur[, el ]=i duce
existen\a ]n afara Moldovei. Pentru aceast[ epoc[, scriitorul afirm[ la cheie
doar un singur am[nunt: R`zle\ prin mun\i: capichehaie la |arigrad — Constantin
Cantemir devine ]ntr-adev[r capichehaia la Poart[ a lui Gheorghe Duca ]n cea
de a treia domnie ]n Moldova (1678—1683). Dar scriitorul se refer[ ]n text =i
la alte am[nunte de via\[: el cutreier[ codrii (adic[ merge la Adrianopol),
mun\ii =i c`mpii (|ara C`mpilor: Polonia). Este vorba de perioada ]n care se
afla ca mercenar (1648—1660), ]n armata regelui polon Ioan II Cazimir
(1648—1668), =i apoi ]n armata domnului muntean Grigore Ghica (1660—
1664), cu a c[rui nepoat[ se c[s[tore=te. Scriitorul nu aminte=te ]ns[ c[ tat[l
s[u revine ]n Moldova ]n vremea domniei lui Eustratie Dabija (1661—1665) =i
a lui Gheorghe Duca, ce domne=te de trei ori ]n Moldova.
12 Dimitrie Cantemir

=i dup[ voie a vini i s[ t`mpl[, de vreme ce ]nt`ia=i dat[ cu cel


mai mare =i mai groznic pardos de lupt[ s[ apuc[, pre carile,
dup[ multe nevoi =i nu cu pu\ine a vie\ii cumpene =i primejdii,
]l birui =i-l omor]. A c[ruia duhuri ]ndat[ lu`nd, precum din arete
lup, a=e din lup pardos s[ f[cu.1 Dup[ mare =i primejdioas[ biru-
in\[ ca aceasta, pardosul mai ]nalte =i mai puternice duhuri ]n
sine sim\i, carile ]n trupul =i pieptul pardosului de ]nc[put nu
era, =i a=e, de ispit[, spre lupta leului s[ apuc[2 (c[ toate ]n lume
de s[ =i cuprind ]n hotar[le sale, iar[ pofta a cinstei mai mari =i
a biruin\ii mai tari, nici ]n lat c`mpul a tot p[m`ntul, nici ]nalt
muntele a tot locul a s[ opri sau a s[ ]ndestuli poate). Ce leul
prea v`rtoas[ =i puternic[ jiganie fiind (precum po\i cunoa=te),
nu pre lesne ]i fu duhurile a-i lua, c[ci adese =i mai ]n toat[ vre-
mea ispita monomahiii f[c`nd, ]n carea macar c[ nu s[ biruia,
]ns[ nici titulul biruin\ii a lua putea. A=e ei ]n toate dzilele la
lupt[, ca la o scoal[, s[ ispitiia =i s[ deprindea, p`n[ c`nd pardo-
sul pricepu c[ nu alt[ ceva de la cea deplin biruin\[ ]l ]mpiie-
dec[, f[r[ numai iu\imea picioarelor =i sprintiniia carea leul ]n
trupul s[u purta. C[ de multe ori pardosul acmu mai dob`ndind
biruin\a, leul, cu iu\imea dinainte-i i s[ feriia =i cu acesta chip
cea des[v`r=it[ biruin\[ ]i t[g[duia. Pardosul, ]ntr-acesta chip
pricina neizb`ndii sale bine cunosc`nd, c[tr[ v`rtoase duhurile
pardosului, grea greuimea filului =i sprintin[ iu\imea inorogului
1
Lupta cu pardo=ii: r[zboaiele cu =fedzii ]n Tara Le=easc[ (D.C.) — scriitorul
se refer[ aici la r[zboiul polono-suedez (1655—1660), la care a luat parte =i
tat[l s[u ]n calitate de comandant a o mie de mercenari moldoveni. Cu acest
prilej, l`ng[ Thorn, el omoar[ ]n duel un ofi\er suedez. De aici =i transformarea
sa, simbolico-magic[, ]n leopard.
2
Leul este simbolul Moldovei =i prin excelen\[ semnul ridic[rii la demnitatea
domniei, treapta suprem[ a ascensiunii sociale. Interesant c[ fiul afirma despre
tat[l s[u c[ a aspirat la domnia Moldovei, con=tient, desigur, de excep\ionalele
sale calit[\i militare. Aceast[ epoc[ de aspira\ie la puterea suprem[ trebuie s[
]nceap[ o dat[ cu revenirea sa ]n Moldova ]n vremea lui Eustratie Dabija =i a
definitivei sale stabiliri ]n timpul domniilor lui Gheorghe Duca.
Istoria ieroglific[. Vol. II 13

adaos[ =i mai cu de-adins cu ascu\it =i nebiruit cornul a mono-


cherului ]ntr-arm`ndu-s[, ]ntr-o lupt[ numai toat[ biruin\a asu-
pra leului dob`ndi, 1 ]n carile ]ndat[ =i f[r[ nici o ]mpiedecare s[
=i mut[ (c[ precum nu[rii dup[ v`nturi alearg[, a=e duhurile
dup[ biruin\e s[ pleac[). Firi, duhuri =i puteri ca acestea n[scutul
miel ]n sine str`ng`nd =i alc[tuind, ]n doa[ hiri=e numere =i le-au
]mp[r\it; unul: Provatolicoelefas2, altul: Monocheroleopardalis3.
Ce dintr-acestea cest mai de pre urm[ mai mult obiciuindu-s[,
precum ]n nume, a=e ]n fire Monocheroleopardal au r[mas. A=e
dar[, toate firile ]ntr-una bo\ind, bl`nde\ea oii, ]n\elepciunea lu-
pului, cuno=tin\a pardosului, greuimea filului, iu\imea inorogu-
lui =i v`rtutea leului ]n sine nebetejite =i nesmintite le feriia =i,
din dzi ]n dzi ]nc[ mai ad[og`ndu-le, la step[na cea mai de sus
le ]n[l\a =i le suia. +i a=e, toat[ cinstea, lauda =i puterea a tuturor
jiganiilor dob`ndi. Deci jiganiile toate, de at`tea vrednicii ]ncun-
giurat =i ]mpregiurat v[dzindu-l, cu un duh =i cu o inim[ ]l ruga-
r[ ca obl[duitoriu, purt[toriu =i despre tot ]mpotrivnicul p[zito-
riu s[ le fie. Monocheroleopardalis, prin c`t[va vreme a tuturor
via\a ]n m`na sa s[ priimasc[ ferindu-s[, aceast[ rug[minte a lor
s[ priimasc[ s[ t[g[duia. }ns[ p`n[ mai pre urm[ pre cel ce lup-
1
Biruin\a Leului: step[na domniii a dob`ndi, cap peste toate dobitoacele
(moldovenii — n. ed.) a fi (D. C.) — insisten\a cu care scriitorul vorbe=te despre
tat[l s[u c[, dup[ revenirea ]n \ar[, ar fi aspirat la domnie, ar putea con\ine
un s`mbure de adev[r, de=i mai t`rziu, ]n Via\a lui Constantin Cantemir, renun\[
la aceast[ precizare. Cert este c[, de=i fiul ]l prezint[ c[ ar fi ajuns domn
datorit[ str[lucitelor sale virtu\i militare, realitatea este c[ marii boieri ai
Moldovei l-au ales, socotindu-l u=or de manevrat, cum de altfel s-a =i ]nt`mplat.
2
}nseamn[, ]n grece=te, oaie — lup — elefant, Constantin Cantemir ]ntrunind
calit[\ile acestor animale: bl`nde\ea =i sentimentul echit[\ii de la oaie, curajul
]n\elept =i spiritul pragmatic specifice lupului, puterea fizic[ proprie elefantului.
3
Desemneaz[, ]n grece=te, licorn (inorog) — leu — leopard, Constantin
Cantemir ]ntrunind deci =i calit[\ile acestor animale: iu\imea =i invincibilitatea
inorogului, puterea politic[ =i noble\ea sufleteasc[ exprimat[ de leu, ferocitatea
=i viclenia leopardului.
14 Dimitrie Cantemir

tele a at`tea vr[jma=e jig[nii a-l birui nu putus[, moale rug[-


mintele ]nfr`ng`ndu-l =i umilite cuvintele ]nduplec`ndu-l, dup[
pofta lor ]l adus[r[1 (c[ precum r[spunderea moale fr`nge m`niia,
a=e rug[mintea cu umilin\[ porne=te cru\area). Carile a tuturor
chivernisire ]n palm[ =i a tuturor otc`rmuire ]n sam[ lu`nd, prin
c`t[va vreme cinste=, frumos, drept =i cu ]n\elepciune, cum s[
cade, pre toate jig[niile =i dobitoacele giudeca, ]ndrepta, ocrotiia,
p[ziia =i st[piniia2 (c[ atuncea publica ]nflore=te =i odr[sle=te,
c`nd st[p`nii miluiesc =i ceart[ ]n dreptate =i supu=ii ascult[ =i
slujesc din dragoste).3 A=e c`t ]n vremea st[p`nirii lui nici ochiul
nepriietinului s-au veselit, nici budzele vr[jma=ului s-au zimbit,
nici inima ]mpotrivnicului s-au ]nvoie=eat. Ce precum cere=tii (ah)
de multe ori peminte=tilor a zavistui s-au v[dzut, a=e =i Mono-
cheroleopardalis de sigeata lutului mai denainte de vreme ner[nit
=i de t`mpl[rile \[rnii nepr[vuit a r[m`nea n-au putut4, de vreme
ce ]nc[ ]n puterile firii sale fiind, ]n carile a multora nedejde =i
1
O inconsecven\[: mai sus, scriitorul afirm[ c[ tat[l s[u ar fi fost un
aspirant la puterea politic[, de o manier[ oarecum agresiv[ („lupta cu Leul“),
]n timp ce acum las[ s[ se ]n\eleag[ c[ a fost ales aproape f[r[ voia sa domn al
Moldovei de c[tre boierii \[rii. Adev[rul este c[ ]n aceste vremuri de intensificare
a domina\iei otomane, marii boieri nu prea aveau interesul s[ ocupe ei scaunul
domnesc, ci c[utau o persoan[ mai de jos =i docil[, ]n spatele c[reia ei s[ poat[
jefui netulbura\i \ara. O astfel de persoan[ a fost Constantin Cantemir.
2
Cu ]n\elepciune dobitoacele a giudeca: cu dreptate =i cu cinste domnia a \inea
(D. C.) — p[rerea excelent[ a fiului despre domnia tat[lui, a=a cum o vom
]nt`lni =i ]n Via\a lui Constantin Cantemir. B[tr`nul Cantemir ar fi condus pe
supu=ii s[i cu ]n\elepciune =i cu dreptate. Realitatea este c[ a fost un domn
slab, nu f[r[ gre=eli politice, precum uciderea fra\ilor Costin (Velicico hatmanul
=i Miron cronicarul), =i, de asemenea, o unealt[ docil[ ]n m`na unor boieri
hr[p[re\i, ]ntre care mai ales Iordache Ruset (Pardosul).
3 Concep\ia politic[ a lui Cantemir privind rela\ia dintre domn =i supu=i:
un domn, care st[p`ne=te cu dreptate, ]=i atrage iubirea poporului. A=adar,
spiritul de echitate trebuie s[ fie virtutea fundamental[ a unui domn.
4
Sigeata lutului: sl[biciunea firii (D.C.). T`mpl[rile \[r`nii: zavistii oamenilor
(D. C.) — fiul recunoa=te c[ totu=i tat[l s[u nu a domnit f[r[ nici o gre=eal[
Istoria ieroglific[. Vol. II 15

via\[ s[ r[dzima, cu mare a tuturor pagub[ =i nesuferit[ jele,


c[tr[ cele de sus l[ca=uri s-au mutat1, ca cel ce leu ]ntre dobi-
toace de v`rtos s[ l[uda, leu ]ntre stelele ceriului ]n veci s[ lu-
minedze s-au a=edzat,2 ]n urma sa doi numelui s[u mo=tenitori,
pre Fil adec[ =i pre Inorog l[sind.3 Deci la s[v`r=itul lui a fi =i la
]nceputul lui a nu fi, Filul (carile =i de stat, =i de v`rst[ mai mare
era), pentru une pricini departe ]n mun\ii de la Grumadzii-Bou-
lui trim[s era 4, a c[rii trimeteri pricini de povestea noastr[
ab[tut[ fiind, a le povesti p[r[sim (c[ voroava nu ]n vremea =i
la locul s[u, ca rafturile de aur ]n capul m[gariulul s[ prind). Iar[
Inorogul, acolea de fa\[ afl`ndu-s[, toate supusele =i nesupusele
jig[nii lor chivernisitoriu =i st[p`nirii p[rintelui mo=tenitoriu a fi
]l aleas[r[ =i cu to\ii ]ntr-o inim[ =i ]ntr-un glas ]n scaunul obl[-
duirii ]l ridicar[.5 Ce precum s[ dzice cuv`ntul (c[ fericirea grab-

(„sl[biciunea firii“), aluzie la uciderea fra\ilor Costin, provocat[ de „zavistiia


oamenilor“, adic[ de intrigile celor din jur. Se =tie c[ omor`rea Costinilor s-a
f[cut la instigarea lui Ilie |ifescu (Vulpea) =i mai ales a fra\ilor Ruset, Iordache
(Pardosul) fiind cel care a avut de fapt ini\iativa ]n aceast[ nenorocit[
]nt`mplare.
1
C[tr[ cele de sus l[ca=e a s[ muta: din via\a trec[toare ]n cea vecinic[ a s[ muta
(D. C.) — este vorba de moartea lui Constantin Cantemir, la 13 martie 1693.
2
Leu ]ntre stele: sf`nt ]n ceriu (D. C.) — Leul este constela\ia care
desemneaz[ puterea regal[, domnia, iar expresia „sf`nt ]n ceriu“ corespunde
formulei de „sf`nt r[posat“ ce se atribuia domnului decedat.
3
La moartea sa, Constantin las[ ca mo=tenitori legitimi la domnie pe Antioh
(Filul) =i pe Dimitrie (Inorogul). Scriitorul sugereaz[ c[, prin tat[l lor, cei doi
fra\i ]=i c`=tigaser[ drepturi ereditare la domnie.
4 }n momentul mor\ii lui Constantin Cantemir, fiul s[u mai mare, Antioh,
cu drepturi prioritare la domnie, se afla ca ostatec la Istanbul.
5
Afl`ndu-se de fa\[ la moartea tat[lui s[u, Dimitrie este proclamat domn,
de=i, ]n realitate, dreptul i se cuvenea lui Antioh, ca mai v`rstnic. Scriitorul
spune c[ el a fost ales de c[tre „supusele =i nesupusele jig[nii“, adic[ de \[rani
=i boieri, afirma\ie inexact[, deoarece a fost vorba de o alegere de palat, marii
boieri — ]n special Rusete=tii— v[z`nd ]n t`n[rul Dimitrie un domn u=or de
manevrat, ca =i tat[l s[u. Cu timpul, Rusete=tii, ]n frunte cu Iordache, vor
tr[da cauza familiei Cantemir, ]n condi\ii critice pentru situa\ia celor doi fra\i.
16 Dimitrie Cantemir

nic[ cur`nd obose=te), de vreme ce pe aceia vreme Vidra 1 la


locul prundi=ului,2 unde acmu noi sintem, a l[cui s[ t`mplase,
carea cu multe chipuri de lingu=ituri =i cu a Corbului mijlocii ]n
dragostea monarhiii pasirilor ]ntr`nd. Corbului prin scrisori ]ntr-
acesta chip ]n=tiin\a, c[, „de vreme ce Monocheroleopardalis din-
tre vii au lipsit =i toat[ ]mpiedicarea poftii noastre din mijloc
s-au r`dicat, s[ sile=ti =i s[ te nevoie=ti, te rog, ca st[p`nirea
asupra dobitoacelor mie s[ mi s[ dea. Iar[ eu voi face ca toat[
vita gras[ =i toat[ carnea s[oas[ domnului =i st[p`nului mieu ]n
m`ncare =i tot singele cald =i s[\ios ]n b[utur[ s[ s[ dea.“3 Cor-
bul, ]nt`i pentru cea din fire l[comie ce avea, apoi pentru c[ci nu
pu\in[ pizm[ =i zavistie asupra dobitoacelor purta, de vreme ce
prin toat[ vremea a st[p`nirii lui Monocheroleopardalis, rar =i mai
niciodat[ cu odihn[ =i cu ticneal[ st`rvurile cerceta =i a=e=i singe
cald s[ bea sau carne proasp[t[ s[ m[n`nce ]n via\a lui nu s-au
]nvrednicit4. C[tr[ aceasta =i alt[ pricin[ s[ ad[ogea, c[ fata Cor-

1
Vidra, Constantin Duca, fiul lui Gheorghe Duca, ]n vremea c[ruia
Constantin Cantemir fusese capuchehaie la Istanbul.
2
O mahala din Istanbul situat[ pe malul Bosforului. Interesant am[nuntul:
Duca locuise ]n acela=i loc unde acum se aflau fra\ii Cantemir.
3
Constantin Duca, ]n calitate de fiu de domn, socotea =i el c[ ar avea
dreptul legitim de a mo=teni domnia Moldovei. Nu putuse beneficia de aceste
drepturi, datorit[ domniei lui Constantin Cantemir, care fusese pentru el o
„]mpiedicare a poftii“ legitime. El scrie lui Constantin Br`ncoveanu — du=manul
Cantemire=tilor — s[-l ajute pentru a ocupa scaunul Moldovei, ce i se cuvenea
de drept — Cantemire=tii fiind, dup[ el, ni=te uzurpatori — =i-i promite
domnului muntean o bun[ parte din veniturile Moldovei („vita gras[ =i toat[
carnea s[oas[... =i tot singele cald“).
4
L[comiia din fire: pofta =tiin\ei =i a cinstei numelui (D. C.) — datorit[
l[comiei sale pentru prestigiu („cinstea numelui“) =i, de asemenea, din du=-
m[nie pentru Cantemire=ti, Br`ncoveanu va ]mbr[\i=a cauza lui Constantin
Duca, sprijinind preten\iile acestuia la domnia Moldovei. Motivul real era,
desigur, necesitatea pe care o sim\ea domnul |[rii Rom`ne=ti de a avea ca
vecin un prieten =i un aliat.
Istoria ieroglific[. Vol. II 17

bului, Mreana, la v`rsta c[s[toriii agiung`nd, pre t`lhariu chelariu


Corbul socoti s[ fac[ =i Vidrii femeie s[ o dea aleas[.1 A=e dar[,
Corbul, =tiind c[ tr[ind Monocheroleopardalis, precum despre
mun\i, a=e despre c`mpi, toate str[juite =i p[zite era, 2 iar[ acmu
el lipsit, precum s[ dzice cuv`ntul (c[ pre leul mort =i =oarecii s[
ca\[r[), ]ndat[ tuturor dul[ilor de cas[ =tire dede pentru ca cum
mai cur`nd =i pre c`t mai tare vor putea cu l[tr[turi =i cu bre-
h[ituri prin toate locurile spaim[ =i groaz[ s[ dea (c[ci dul[ii cu
Corbul de pururea ]nso\ire avea). Dul[ii ]ndat[ to\i mun\ii cu
dealurile =i toate v[ile cu p[durile de cehnituri =i de schil[l[ituri
]mplur[, de a c[rora r[u menitoriu, spurcate =i gre\oage glasuri,
toate dobitoacele s[ ]nsp[im`ntar[, =i unele ]ntr-o parte, altele
]ntr-alt[ parte capetele s[-=i cru\e o plecar[ (c[ c`nd capul s[
ame\e=te, picioarele dovedesc, =i c`nd m[dularile buiguiesc, lip-
sa criirilor arat[). A=e dar[, totdeodat[ iele ]mpr[=tiindu-s[ =i
fietecarea unde =i cum putea amistuindu-s[ =i aciu`ndu-s[, atuncea
Corbul vreme afl[ ca toate dup[ reaoa sa voie s[ fac[ =i pre
Vidr[ din balt[ ]n curte =i din tin[ ]n scaun s[ o urce, ca jiganiia
]n neam cu prepus tuturor dobitoacelor ]mp[rat =i st[p`nitoriu
s[ fie (o, ceriu =i p[minte, au din nu[ri piatr[ =i din cremene
1
Mreana: fata lui Basaraba vod[ (D. C.) — este vorba de Maria, fiica lui
Br`ncoveanu, promis[ drept so\ie lui Duca. Aceste aranjamente s-au ]nt`mplat,
probabil, imediat dup[ moartea b[tr`nului Cantemir, adic[ prin martie 1693,
iar nunta Mariei cu Duca va avea loc ]n toamna aceluia=i an. Cunosc`nd bine
firea =i apuc[turile lui Duca, scriitorul prezint[ cu umor aceast[ ]nrudire: „pre
t`lhariu chelariu Corbul socoti s[ fac[“, adic[ acesta d[dea cheia c[m[rii pe
m`na unui om cu totul necinstit; ]ntr-adev[r, ca domn, Duca a jefuit f[r[
scrupule veniturile Moldovei.
2 Scriitorul socote=te c[ tat[l s[u impusese respect polonilor, aluzie la
invazia nenorocoas[ a polonilor condu=i de Ioan Sobie\ki ]n vara lui 1691
(atunci a avut loc cunoscuta confruntare ]ntre Sobie\ki =i pl[ie=ii cet[\ii
Neam\ului, descris[ mult mai t`rziu de Costache Negruzzi), =i c[ avusese o
pozi\ie forte la Poart[, ceea ce era adev[rat.

2 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


18 Dimitrie Cantemir

pic[turi de ap[ vii s[ sco\i? C[ r[m`n firile precum au ]nceput,


precum toate s[ cunosc la sf`r=itul spre carile n[zuiesc1).
A Vidrii dar[ schimositur[ de st[p`nire ca aceasta f[c`ndu-s[,
dobitoacele toate ]n toate p[r\ile prin c`t[va vreme pribege =i
de la locurile =i s[la=ele lor streine petrec`nd, cele mai multe
dintr-]nsele acmu vivorul ]nstrein[rii =i holbura r[t[cirii nemai-
put`nd suferi, capetele plec`ndu-=i, cerbicea supt greu =i aspru
giugul tir[niii Vidrii ]=i plecar[ =i cine=i pre la l[ca=urile lor s[
]nturnar[2 (c[ coliba ]n \arina sa =i bordeiul ]n p[m`ntul s[u dec`t
palaturile ]n strein[tate mai desf[tate =i mai frumoase a fi so-
cotir[), f[r[ numai Lupul =i Pardosul (carii pre aceia vreme
Monocheroleopardalului foarte credincio=i =i de aproape priietini
era), din socoteala lor ne]ntor=i, departe, ]n |ara C`mpilor, prin
mult[ vreme ramas[r[, adec[ p`n[ la vreme st[p`nirii Filului.3
De care lucru, toat[ pasirea de singe v[rs[toare pre ace=ti doi
mare pizm[ =i m`nie avea. Inorogul, ]nc[ =i de ai s[i p[r[sit =i
tir[niia Vidrii ]nt[rit[ =i ]n toate p[r\ile ]ntins[ =i l[\it[ v[dzind,
s[ scul[ =i ]n mun\ii ]nal\i, carii la Grumadzii-Boului s[ afl[, unde

1
C`t timp domnise Constantin Cantemir, respectat de poloni =i cu trecere
la Poart[ — spune cu m`ndrie scriitorul — Br`ncoveanu nu avusese succes ]n
uneltirile sale du=m[noase fa\[ de Cantemir. Dar dup[ moartea b[tr`nului, el
d[ ordin capuchehaielor (dul[ii) =i agen\ilor s[i (coteii) s[ umble prin codri
(Adrianopol) =i mun\i (Istanbul) pentru a influen\a pe demnitarii otomani ]n
favoarea ridic[rii lui Constantin Duca (Vidra) pe scaunul Moldovei, ]mpotriva
drepturilor lui Dimitrie. Aceast[ ac\iune a agen\ilor munteni trebuia s[ ]nsemne
=i ]nfrico=area boierimii moldovene sus\in[toare a Cantemire=tilor.
2
Cantemir vorbe=te aici foarte vag, dar ]n realitate boierimea ostil[
Cantemire=tilor, refugiat[ peste hotare ]n vremea domniei lui Constantin
Cantemir, revine ]n \ar[ dup[ ce Duca sose=te ]n scaunul Moldovei. Printre
boierii ]ntor=i ]n \ar[ sunt =i fiii lui Miron Costin cronicarul.
3
La numirea lui Constantin Duca (1693), pribegesc peste hotare boierii
favorabili Cantemire=tilor. Cei mai de frunte, Lupu Bogdan hatmanul =i Iordache
Ruset, se refugiaz[ ]n Polonia, unde stau p`n[ la venirea ]n scaun a lui Antioh
Cantemir (1695).
Istoria ieroglific[. Vol. II 19

=i Filul s[ afla, s[ dus[. Ce dint`i pre la cetatea Deltii c[t[va


vreme locurile cercet`nd, ]n prundi=ul acesta s[ a=[dzar[.1 Vidra
=tiind c[ st[p`nire ]n sil[ au apucat =i cu tir[nie ieste s[ o \ie,
a=ijderea pre drep\ii mo=tenitori2 ]ntre vii =tiind, ea via\[ cu tic-
neal[ s[ duc[ nu va putea, cu fel de fel de amestec[turi c[tr[
monarhiia Vulturului =i c[tr[ Corb ]i p`r`ia, ]ns[ toat[ p`ra
]ntr-aceasta s[ ]nchidea, dzic`nd: „Filul =i Inorogul vii r[m`ind,
=i voi, =i noi via\[ cu line=te =i st[p`nire cu slobodzenie s[ pe-
trecem =i s[ facem nu vom putea, c[ci nu numai a mea, ce ]nc[
=i a voastr[ nebiruit[ monarhie a tulbura =i a o r[zsipi vor sili =i
r[ut[\ile lor una dup[ alta ca valurile vor s[ urmedze 3 (c[ marea
nu de alt[, ce de v`nt fa\a ]=i schimb[, v`ntul vivor, vivorul hol-
bur[, holbura furtun[, furtuna valuri, valurile primejdie vaselor
=i peirea celor din vase aduce)“.
Corbul, macar c[ ]n cur`nd[ vreme de spurcat lucrul ce f[cuse
]ntr-ascunsul inimii sale r[u s[ c[ise, c[ci Vidra nu mult[ vreme
1
Mergerea Inorogului la mun\ii Grumadzii-Boului: mergerea lui din \ar[-=i
la |arigrad (D. C.) — Dimitrie Cantemir sus\ine c[ dup[ ce Poarta a acordat
domnia lui Constantin Duca, el a p[r[sit Moldova =i dup[ ce a trecut mai ]nt`i
prin Adrianopol, a mers =i s-a stabilit la Istanbul, unde se afla fratele s[u,
Antioh. Realitatea este c[, ]n urma demersurilor f[cute de Br`ncoveanu,
Dimitrie Cantemir nu a fost confirmat ]n domnie, de=i fusese ales de c[tre
boieri ]n urma mor\ii tat[lui s[u. Dup[ vreo trei s[pt[m`ni de domnie
neconfirmat[, el este ridicat din scaun de c[tre un capegiba=, care ]l transport[
sub escort[ la Istanbul. }n urma sa sose=te noul domn, Constantin Duca, pe
care Br`ncoveanu =i-l va face ginere.
2
Ace=ti „drep\i mo=tenitori“ ai tronului Moldovei erau — zice scriitorul —
Antioh =i el ]nsu=i. Dar „drept mo=tenitor“ era de fapt =i Constantin Duca, =i el
fiu de domn.
3
Noul domn, tem`ndu-se de fra\ii Cantemir, propune lui Br`ncoveanu,
socrul s[u, s[ lupte ]n comun ]mpotriva lor, merg`nd chiar p`n[ la suprimarea
fizic[. Obiceiul ca domnii s[ cear[ Por\ii suprimarea pretenden\ilor era mai
vechi. (S[ ne amintim c[ munteanul Petru Cercel fusese ucis de turci la cererea
lui Mihnea Turcitul, ]n 1585, =i tot astfel moldoveanul Miron Barnovschi, se
pare, la cererea lui Vasile Lupu, ]n 1633).
20 Dimitrie Cantemir

la cuv`ntul dat =-au st[tut, nici c[s[toriia cu fata lui, Mreana, =i


rudeniia ce f[cus[ din firea ei au mutat-o, 1 ce, dup[ cea hiri=[ =i
veche fire, mai mult pre ascuns dec`t la ival[ ]mbla =i mai cu
drag prin fundul apelor dec`t la uscat s[ primbla =i g`nduri ]mpo-
trivnice ]mpotriva Corbului fierbea.2 De unele ca acestea Corbul
]n\eleg`nd, de mare c[in\[ =i de grea dosad[ tare s[ n[c[jiia, ]ns[
de a lumii ru=ine pentru lucrul ce lucrase aievea a s[ c[i =i de
]mpietrirea inimii ce avea pentru gre=ala ce gre=is[ de tot a s[
poc[i nu putea (c[ inima ]n r[ut[\i ]ngr[=at[ de g`ndul c[ielii
s[ vitione=te, iar[ cu poc[in\a s[ omoar[). Ce cele ce Vidra ]mpo-
triv[-i f[cea, ca cum nu le-ar pricepe, cu ochiul cuno=tin\ei le tre-
cea (]ns[ din inima pizm[tare r[bdarea c`nd izbucne=te, atun-
cea r[bdarea, nu vrednicie, ce r[utate la vremea sa na=te, c[ tot
pizm[tariul din neputin\[, iar[ nu din bun[voie rabd[). Cu o pri-
cin[ ca aceasta =i a Corbului r[bdare =i a=e ad`nc[ t[cere s[
sp`ndzura, de vreme ce pre Vidr[ organul r[ut[\ii av`nd, supt
numele ei pre cei ce i s[ p[rea ]mpotrivnici ]n toate p[r\ile-i go-
niia =i ]n tot chipul f[r[ nici o cale ]i dosediia =i-i p[gubiia. }n
scurt, Corbul cu m`na altuia =erpele din bort[ a scoate siliia3,
dar[ ]n z[dar. C[ Inorogul, precum mai sus s-au pomenit, ]n
1
Scriitorul afirma cu ironie c[ Duca nu =i-a schimbat „firea“, adic[ apuc[-
turile sale ur`te, prin c[s[toria cu fata lui Br`ncoveanu, ceea ce ]nseamn[ cu nu
a adoptat cel pu\in conduita recuno=tin\ei fa\[ de socrul =i binef[c[torul s[u.
2 Vidra, „mai cu drag prin fundul apelor dec`t la uscat s[ primbla“, adic[
intensifica mai cur`nd rela\iile cu turcii dec`t cu socrul s[u Br`ncoveanu,
]mpotriva c[ruia chiar ]ncepuse s[ fac[ intrigi la Poart[. Dup[ cum rezult[ din
izvoarele vremii, sursa real[ a conflictului dintre Duca =i domnul |[rii
Rom`ne=ti a constituit-o, ]n primul r`nd, motivul c[ Br`ncoveanu cerea
ginerelui s[-i ]napoieze banii cheltui\i de el cu ob\inerea domniei de la Poart[
=i, ]n al doilea r`nd, datorit[ faptului c[ socrul se amesteca prea mult ]n
treburile politice ale ginerelui, lucru ce incomoda =i pe boierimea moldovean[.
3
Br`ncoveanu mergea at`t de departe ]n tutelarea ginerelui, ]nc`t se
folosea de acesta ca de un instrument pentru satisfacerea intereselor personale
=i mai ales pentru dobor`rea propriilor du=mani, cum erau Cantemire=tii.
Istoria ieroglific[. Vol. II 21

mun\i duc`ndu-s[, acolea pre Fil afl[, cu carile sfatul ob=tiindu-=i,


lucrul pre o cale ]=i pus[r[ =i, nu dup[ mult[ vreme, din dobitoacele
=i jig[niile ]mpr[=tiiate, prec`t mai cur`nd putur[, la un loc le adu-
nar[. De ciia la vr[jitorii vremii aceiia m[rg`nd, hrismul Pleonexiii
de la capi=te Epithimiii ]nv[\at foarte pre mulcomi= le c`ntar[:
}n cindz[ci de singeroase
Vom pre cele l[cr[moase,
Ochii umedzi s[ le =tergem,
La mo=ie s[ ne mergem.
Vidra pe=te, Corbul st`rvuri
Cerce-n v`rtopi, nu prin v`rvuri
S[ s[ urce f[r[ cale
+i s[-=i cate ale sale.
Vr[jitorii Epithimii<i> stihurile acestea citind =i de c`teva
ori procitindu-le, t`lcul acesta s[ fie ]n\[leas[r[, adec[ cindz[ci
de c[pu=i (carile sint pungi de piiele cu singe ]mplute 1 pline de
supt singele strein, jirtf[ Pleonexiii vor s[ aduc[, pentru ca de supt
tiraniia Vidrii =i vr[jm[=iia Corbului m`ntuindu-i boadza, la mo=ie-
=i s[-i duc[ =i din nevoia robiii sco\indu-i, voia cea rea =i lacr[mile
]n veselie =i bucurie s[ le ]ntoarc[.2 Deci vr[jitorii, jirtfa priimind,
desc`ntecul buiguirii 3 le citir[, cu carile ]nt`i pre Corb ]n som-
1
C[pu=i s`ngeroase sau pungi de piiele cu singe ]mplute sunt pungi de bani
din sudorile s[racilor (D. C.), iar vr[jitorii sunt cei ce au putere la Poart[, cei ce
ispr[v[sc (D.C.) — ]nal\ii demnitari otomani. Prin urmare, ]n condi\iile prigoanei
]ncepute de Constantin Duca =i Br`ncoveanu ]mpotriva celor doi fra\i Cantemir,
ace=tia nu r[m`n pasivi, ci regrupeaz[ ]n jurul lor pe „dobitoacele =i jig[niile
]mpr[=tiiate“, adic[ pe boierii r[ma=i fideli, =i pl[tesc cincizeci de pungi de
galbeni marilor demnitari pentru r[sturnarea lui Duca =i re]nsc[unarea unuia
dintre cei doi.
2
Revenirea la domnie a unuia dintre fra\ii Cantemir ar fi ]nsemnat —
spune scriitorul — eliberarea Moldovei de sub tirania =i robia lui Constantin
Duca, lucru adev[rat, deoarece acesta supusese pe locuitori la o fiscalitate
exagerat[.
3 Desc`ntecul buiguirii , cuv`ntul =i lucrul f[cut pe tain[ =i peste =tiin\a altora (D. C.).
22 Dimitrie Cantemir

nul nesim\irii b[g`nd, pe Vidr[ din scaun poh`rnir[, carea, ]n


leg[tura vr[jii st[p`nit cunosc`ndu-s[, ]ntr-acele p[r\i mai mult
z[bav[ a face nu putu, ce ]ndat[, cu Mreana, fiica Corbului, =i
cu alal\i ai ei rude, lindini, p[duchi, lipitori =i c`rcei1, scul`ndu-s[,
la g`rlele Grumadzii-Boului s[ dus[. Iar[ Inorogul, din bun[voie
pentru strajea ]n mun\i r[m`ind, pre Fil la mo=tenirea p[rin\asc[
trimas[.2
Corbul, de aceasta ]n =tire lu`nd, de mare m`nie cu urgie
]ncins, cu bog[\iia sim[\, de minte r[zle\, cuvinte l[ud[roase =i
duhuri ca focul de m`nioase a slobodzi ]ncepu =i ca acestea, ni
]n fa\[, ni ]n dos, cu mari ]ngrozituri dzicea: „Pentru ce Inorogul
au scos cuiul pre carile eu l-am b[tut? Pentru ce Filul al s[u =-au
luat? =i asupra g`ndului mieu g`nd au r`dicat? A=e? Las[, c[ le
voiu ar[ta =i a cunoa=te ]i voi face eu c[ a pasirilor monarhie
ieste mai tare =i vor pricepe c[ Vulturul zboar[ mai presus dec`t
toate trupurile, =i precum Corbul cu glasul s[u tot r[ul mene=te
=i ispr[ve=te vor ]n\elege.3“ +i ce mai mult, iubite priietine,

1
Lindini, p[duchi, lipitori, c`rcei (deci animale parazite) sunt la cheie streinii
=i carii nu s]nt de \ar[ (D. C.) — expresia desemneaz[ pe greci, ]n mare parte
rude, pe care Duca ]i adusese cu sine ]n Moldova =i probabil c[ le ]ncredin\ase,
]n calitate desigur de creditori, o parte din veniturile \[rii.
2
Folosind ]n mare tain[ rela\iile =i banii, astfel ]nc`t Br`ncoveanu nu a
putut prinde deloc de veste, Antioh Cantemir ob\ine domnia Moldovei (1695),
Dimitrie, fratele s[u, devenind capuchehaia sa la Poart[ („strajea ]n mun\i“).
Pus ]n fa\a unui fapt ]mplinit, Constantin Duca pleac[ la Istanbul („g`rlele
Grumadzii-Boului“), ]mpreun[ cu so\ia sa (Mreana) =i cu grecii pe care ]i
adusese cu sine („lindini, p[duchi, lipitori =i c`rcei“).
3
Cuiul b[tut: lucrul ispr[vit. Domniia lui Constantin vod[ Duca (D. C.). —
„Pentru ce Inorogul au scos cuiul pre carile eu l-am b[tut?“ — strig[ cu furie
Br`ncoveanu, acuz`nd pe Dimitrie Cantemir c[ a scos pe Duca („cuiul“ b[tut
de el) din domnie. Dincolo de aceast[ revolt[ a domnului |[rii Rom`ne=ti, care
merge p`n[ la a amenin\a pe Cantemire=ti cu r[zbunarea, trebuie s[ ]n\elegem
c[ mazilirea lui Duca s-a f[cut ]n urma str[duin\elor lui Dimitrie, care nu re\ine
domnia pentru sine, ci o face cadou fratelui s[u.
Istoria ieroglific[. Vol. II 23

voroava s[ lungesc. Corbul, macar c[ ]n capul Vidr[i tot focul


iadului a s[ gr[m[di bucuros era, ]ns[ r[ul cuiva, carile cu m`na
lui nu s[ ispr[viia, precum r[zsip[ ]n toat[ lumea s[ face i s[
p[rea, mai v`rtos c[ ]n sc[derea Vidrei adaogerea altora socotiia,
de care lucru, vr[jm[=iia carea asupra Vidrii cocea, asupra Ino-
rogului =i a Filului o bor] 1.
+i macar c[ la mijloc patru mii =i =epte sute de ani cu luptele
din toate dzile au trecut2, =i nu pu\ine singeroase jirtfe pre la
capi=tele bodzilor =i multe pre la nes[\ioase l[comiia vr[jitorilor
s-au v[rsat =i s-au ]mpr[=tiiat, ]ns[ Corbul de ce s-au apucat tot
r[ul a plini nicicum r[m[=i\[ n-au l[sat, c[ ]ntr-adev[r, precum
r[u din gur[ s[ l[udase, mai r[u cu lucrul au s[v`r=it, de vreme
ce iar[=i cu Vidra m`na au dat3 (c[ f[c[torii de r[u spre r[ul mul-
tor buni cu binenele a unui r[u a s[ sluji obiciui\i sint). Iar[=i
dul[ii =-au ]nt[rtat, iar[=i ogar`i =-au asmu\at, iar[=i coteii ]n
1
De=i ]=i ura ginerele, domnia lui Antioh Cantemir devenea un factor de
]ngrijorare pentru Br`ncoveanu, care cuno=tea puterea rela\iilor celor doi fra\i
la Poart[, rela\ii ce se puteau ]ntoarce ]mpotriva sa.
2
Dup[ obiceiul s[u, scriitorul m[re=te cu o sut[ cifrele indic`nd diverse
date. Aici aceast[ regul[ este ]nc[lcat[, deoarece reducerea cu o sut[ ar ]nsemna
patruzeci =i =apte de ani, ceea ce ar ]mpinge evenimentele pe vremea domniilor
lui Matei Basarab =i Vasile Lupu, lucru ce constituie un nonsens. Dac[ reducem
cifra cu o mie, ne d[ patru ani =i =apte luni, ceea ce corespunde aproape exact
cu timpul primei domnii a lui Antioh Cantemir (1 decembrie 1695—14
septembrie 1700).
3
Jirtfe singeroase: mit[, m`zd[, dat[ din spatele altora (D. C.) — tot timpul
primei domnii a lui Antioh, Br`ncoveanu a pl[tit mit[ =i a dat daruri pe la
demnitarii Por\ii, nel[s`ndu-se p`n[ nu a adus din nou ca domn ]n Moldova pe
Constantin Duca, de=i acesta nu-i mai era ginere (doamna Maria murise ]n
1697) =i de=i ]i f[cuse destule necazuri ]n prima domnie. Scriitorul nu aminte=te
c[, tot ]n aceast[ vreme, prin 1696, Br`ncoveanu chiar a ]ncercat s[-l otr[veasc[
=i c[ ]nainte de a aduce pe Duca a doua oar[ ]n scaun, a propus ca domn pe un
oarecare Todera=co, un negustor bogat din Gala\i, care ]ns[ nu va fi acceptat de
turci. Marele vizir Rami reis-efendi ofer[ ]ns[ lui Br`ncoveanu =i domnia Moldovei,
dar acesta refuz[, la sfatul prea prudentului Constantin Cantacuzino stolnicul.
24 Dimitrie Cantemir

mun\i =i ]n p[duri =-au b[gat, iar[=i ]n c`mpi m[iestriile, ]n dumbr[vi


sil\ele =i ]n rediuri mrejile =-au v[rsat, iar[=i tot dobitocul au sp[riiat
=i ]n toate p[r\ile l-au ]mpr[=tiiat1. +i a=e, sf`r=itul tuturor tir[niilor
=i ]nceputul tuturor vr[jm[=iilor, iar[=i pre Vidr[, cu tir[nie mai
cumplit[ dec`t toat[ tir[niia, ca locul altuia s[ tir[neasc[ =i l[ca=ul
dreptului f[r[ mil[ s[ r[zsipeasc[, au trimis-o2.
Filul, de acestea ]n\eleg`nd, ]nt`i Lupului =i Pardosului =tire
dede (c[ci ace=tea pre aceia vreme dreptatea feriia), cari nu cu
mic[ a vie\ii primejdie, din ]ntinse mrejile tiranului sc[p`nd, iar[=i
la |ara C`mpilor pribegir[.3 Inorogul, ]n mun\i precum =i mai
sus s-au pomenit, afl`ndu-s[ ]n locuri tari =i ascunse, ]n c[t[va
vreme aciuat s-au potolit. A=ijderea Filul, la Grumadzii-Boului
viind s-au a=edzat, ]ns[ nu pu\ine asuprele despre vr[jitorii vremii
tras[, de vreme ce Corbul cu toat[ nevoin\a sta, ca nu numai de
hran[, ce a=e=i de via\[ s[-l lipsasc[. Ce vr[jitorii, ]nt`i de jir-
tfele vechi, apoi =i de cele noa[ voia boadzii Pleonexiii plec`nd,
la ale sale s[ marg[ voie ]i deder[ 4 (c[ mila Pleonexiii atuncea
numai s[ cl[te=te, c`nd cele din fa\[ mistuie=te, iar[ de cele din
dos ]n scurt[ vreme cu mai multul nedejduie=te).
1
}n noile condi\ii, Br`ncoveanu reactiveaz[ corpul s[u de agen\i =i spioni
din capitala otoman[, pun`ndu-i pe urmele fra\ilor Cantemir =i c[ut`nd s[
]ngrozeasc[ pe boierii care ]i sprijineau.
2
Cea de a doua domnie a lui Constantin Duca (1700—1703) — spune
scriitorul — a fost mai cumplit[ dec`t cea dint`i, at`t pentru cei doi fra\i c`t =i
pentru \ar[.
3
Afl`nd de mazilirea sa, f[cut[ ]n mare secret, Antioh veste=te mai ]nt`i pe
Lupu Bogdan =i pe Iordache Ruset (]n acea vreme fiind ]nc[ sprijinitor al celor
doi fra\i), care se refugiaz[ =i de ast[ dat[ ]n Polonia („|ara C`mpilor“).
4
}n aceste noi condi\ii, Dimitrie, aflat deja la Istanbul, se ascunde bine, iar
Antioh, venit =i el tot aici, este supus ac\iunii de prigonire din partea lui Duca =i
Br`ncoveanu, care voiau s[-l ucid[. El scap[ ]ns[ cu via\[ pl[tind mul\i bani
demnitarilor, care au \inut seama =i de sumele oferite mai ]nainte. Teama lui
Dimitrie de ura lui Br`ncoveanu era justificat[, deoarece, prin c[s[toria, ]n 1699,
cu Casandra, fiica lui +erban Cantacuzino, devenise mo=tenitorul tronului muntean.
Istoria ieroglific[. Vol. II 25

A=e =i ]ntr-acesta chip, iubite priietine, Vidra tir[niia ]n m`na


vr[jm[=iii =i vr[jm[=iia ]n dreapta tir[niii lu`nd, de ciia Corbul
aievea vrajba, la ar[tare neprietiniia =i tot r[ul asupra Inorogu-
lui =i a Filului a plini, c`tu-i negrul bobului a lipsi n-au l[sat, ce
dint`ia=i dat[, toate dup[ voie a ispr[vi neput`nd, vremea p[=tea,
ca c`nd va putea, atuncea s[ ispr[vasc[. A=e, Vidra cu r[utatea
Corbului agiutorit[ =i la epitropiia jiganiilor a=edzat[ fiind, pe
B`tlan la g`rle pentru paza pe aceia vreme l[sase. Carile nu dup[
mult[ vreme pre Vidr[ de viclean[ c[tr[ Corb o v[di, adec[ pre-
cum cu me=ter=uguri viclene =i cu mari =i multe giuruin\e de jirtfe
minciunoase pre la u=ile vr[jitorilor ]mbl[, ca epitropiia pasiri-
lor s[ tulbure =i monarhiia s[ le r[zsipasc[.1
Asupra p`r`i ace=tiia =i c`teva jig[nii de singe m`nc[toare so-
sir[, ]ntre carile mai de frunte Lupul, Ursul, Vulpea, Ciacalul =i
Strutocamila era. Acestea, ]nc[=i tiraniia-i a mai suferi neput`nd,
]n |ara Pasirilor, la epitropiia Corbului, fugir[, c[tr[ carile mare
=i l[cr[moas[ jalob[ f[c`nd, ]ntra-cesta chip dzicea: 2 „Mare

1
Paza B`tlanului la g`rle: capichehaial`cul lui Dimachi (D. C.) — dup[ ce
Constantin Duca revine pentru a doua oar[ la domnia Moldovei (1700—
1708), nume=te capuchehaie la Poart[ pe grecul Chiri\[ Dimachi, care fusese
mai ]nainte =i capuchehaia lui Br`ncoveanu. Se vede ]ns[ c[ juca rolul de agent
al domnului |[rii Rom`ne=ti pe l`ng[ curtea din Ia=i, din moment ce el tr[deaz[
pe Duca =i informeaz[ pe Br`ncoveanu de intrigile acestuia la Poart[, ]mpotriva
fostului socru, merg`nd p`n[ acolo ]nc`t urm[rea r[sturnarea lui din scaunul
muntean. De altfel, aceast[ conduit[ a lui Duca va constitui motivul principal al
m[surilor pe care Br`ncoveanu le va lua pentru ]nl[turarea definitiv[ a
nerecunosc[torului s[u protejat, ]nl[turare ce se va produce ]n 1703.
2
C`\iva boieri moldoveni intra\i ]n conflict cu Duca — Lupu Bogdan
hatmanul, Vasile Costache, Ilie |ifescu, Maxut serdarul =i Mihai Racovi\[ — se
refugiaz[ la curtea lui Br`ncoveanu, c[ruia ]i adreseaz[ o jalb[ scris[ con\in`nd
]nvinuiri la adresa domnului lor. Asemenea p`ri scrise constituiau — dup[ obiceiul
vremii — argumente ]n demersurile pe care le f[ceau nemul\umi\ii la Poart[ ]n
vederea mazilirii unui domn. Cu refugierea acestor boieri la curtea de la Bucure=ti,
faptele istorice sunt aduse ]n faza preliminar[ a adun[rii de la Arn[ut-chioi.
26 Dimitrie Cantemir

str`mb[tate =i greu p[cat cu noi ai lucrat, o, ]n lumin[ ponegrit1,


Coarbe, de vreme ce iar[=i ]n scaunul tir[niii asupra noastr[
vr[jm[=iia Vidrii ai r`dicat, jiganie carea nici ]n fire neam, nici ]n
minte socoteal[, nici ]n lucru vreun a=edzim`nt st[t[toriu a avea
poate (c[ ce-i mai poftit? St[p`nirea. +i ce-i mai cu greu?
St[p`nirea.), =i cela carile pre sine nea=edzat =tie, st[p`nire cu
a=edzim`nt s[ fac[ cum va putea?2 Aceasta dar[, cu tir[niia ce
face =i cu l[comiia ce lucreadz[, nu numai oile ]n mun\i =i ]n
p[duri au ]mpr[=tiat, nu numai caprile prin v[i =i prin v`rtopi
au izgonit, nu numai boii, vacile =i hergheliile cu foc =i cu fier
au ars3, nu numai g[inele de pene =i puii de tuleie au zmult =i
le-au dz[ciuit, ce acmu =i soldzii pe=telui s[ radz[4 =i s[-l v`nedze
pe supt ghea\[ va, dzic`nd c[ firea ei de pe=te dec`t de carne
mai priimitoare ieste, lucru carile de firea =i de deprinderea noa-
str[ prea departe st[. Deci acmu =i noi ale noastre pustii p[r[-
1
Expresia ]n lumin[ ponegrit ]nsemn`nd ]n adev[r =i ]n dreptate
necunosc[toriu (D. C.) — are rostul de a sublinia c[ Br`ncoveanu nu se ghida
dup[ spiritul adev[rului =i al drept[\ii.
2
Un portret al naturii lui Constantin Duca, ]n care scriitorul subliniaz[
nestatornicia, acesta fiind un agitat mintal („nici ]n minte socoteal[), dezordonat
]n g`ndire, =i ]n acela=i timp dezorganizat =i netemeinic ]n activitate („nici ]n
lucru vreun asedzim`nt st[t[toriu avea poate“). Cantemir accentueaz[ c[
aceste tr[s[turi sunt incompatibile cu greaua sarcin[ a domniei, sarcin[ ce
cere un om echilibrat =i a=ezat, cu aptitudini pentru activitatea organizat[ =i
perseverent[.
3
Boii, vacile, hergheliia cu fier =i foc a arde: v[c[ritul (D. C.) — printre
m[surile de excesiv[ fiscalitate pe care le-a luat Constantin Duca, a fost =i
v[c[ritul, dare ce lovea =i ]n boierii, proprietarii cirezilor de cornute mari,
declan=`nd astfel o nemul\umire general[. De r[ul acestor d[ri, oile, adic[
\[ranii, fug ]n mun\i, am[nunt confirmat =i de documentele vremii.
4
Soldzii pe=tilor a rade: bani c[ptu=i\i, minciuno=i a face (D. C.) — L[murirea
dat[ de Cantemir este cu totul neclar[, ea put`ndu-se referi fie la refuzul lui
Duca de a pl[ti datoriile c[tre Br`ncoveanu, ceea ce ar corespunde cu izvoarele
vremii, fie la o eventual[ ac\iune a lui Duca de falsificare a banilor, am[nunt
necunoscut de izvoarele timpului, dar foarte potrivit cu apuc[turile acestui domn.
Istoria ieroglific[. Vol. II 27

sind, de mare nevoie la menitoriu glasul t[u am n[zuit, ca iar[=i


cu sfatul =i cu voia ta, pre tiranul acesta deasupr[-ne s[-l r`dic[m
=i iar[=i pre st[p`nitorii mo=neni la locu-=i s[ chem[m.1 C[ci nu-
mai ]ntr-acesta chip socotim c[ tulbur[rile =i r[scoalele acestea
la a=edzim`nt =i la line=te a s[ aduce vor putea2 (c[ oala fierb`nd
=i de mare fierbinteal[ peste margini d`nd, cu lingura apa v`n-
tur`nd, deodat[ ceva=i a s[ st`mp[ra s[ vede; iar[ st`nd focul
necl[tit, v[rsarea de tot a s[ potoli preste putin\[ ieste; deci la
]nfoc[ri la carile v`nturarea lingurii nu spore=te, potolirea =i
st`ngerea focului trebuie=te).“ Corbul, =i mai denainte cu p`ra
B`tlanului asupra Vidrii a\i\at =i acmu cu jaloba acestora ]nc[ mai
]nt[r`tat fiind, cuv`nt le dede c[, pre c`t va putea va sili, =i din
tir[niia Vidrii ]i va m`ntui. Care pizm[ Corbul la adunarea dint`i
carea la cetatea Deltii =-au izb`ndit, unde pre Vidr[ dintr-]mbe
monarhiile au izgonit-o (precum la locul s[u istoriia s-au pomenit)3.
Corbul dar[ at`tea =i at`tea r[ut[\i =i ]ndr[pniciuni precum
s[ fie f[cut =i precum a multora r[zsip[ pricin[ s[ fie fost bine

1
Boierii cer lui Br`ncoveanu s[-i scape de un „tiran“ =i str[in de \ar[ ca Duca
=i s[ cheme ]n locul s[u la domnie din nou pe „st[p`nitorii mo=neni“, adic[ pe
domnii de drept, adev[ra\ii mo=tenitori ai tronului moldovean. Ace=ti mo=tenitori
=i st[p`nitori legitimi erau — spune scriitorul — el =i fratele s[u Antioh. Nu =tim
din alt[ parte c[ boierii moldoveni refugia\i la curtea lui Br`ncoveanu ar fi cerut
]n mod expres revenirea ]n scaun a unuia dintre fra\ii Cantemir.
2
Numai respect`nd principiul domniei ereditare se poate ajunge la o
stabilitate politic[ ]n \ar[ =i mai ales la ]nl[turarea tulbur[rilor interne.
3
Duc`ndu-se la Adrianopol, ]n vara lui 1703, Br`ncoveanu ob\ine de la
marele vizir Rami reis-efendi mazilirea lui Constantin Duca. Izvoarele vremii
vorbesc de „jalbele“ repetate ale boierilor moldoveni adresate Por\ii, pl`ngeri
ce precedaser[ desigur demersurile domnului |[rii Rom`ne=ti. Tot aici se face
precizarea c[ un obiectiv principal al primei adun[ri de la Adrianopol, adic[ al
adun[rii de la Arn[ut-chioi, fusese aprobarea unanim[ =i scris[ a participan\ilor
]n vederea scoaterii din domnie a lui Constantin Duca, pentru ca mai apoi s[ se
treac[ la cel de al doilea obiectiv, acela al vot[rii candidaturii lui Mihai Racovi\[
pentru func\ia de domn.
28 Dimitrie Cantemir

cunosc`nd, ]ns[ nici a=e de p[cat s-au poc[it, ce cu aceasta pri-


cin[ mai mari =i mai grele unul peste altul s[ gr[m[deasc[ au
g`ndit, de vreme ce p[tima=ilor alt cuv`nt le da, iar[ ]n reaoa
inim[ spurcat g`nd purta (c[ r[utatea inimii din fire rele, din
r[utate, r[utate ]nva\[ =i din cercetare pizm[ =i izb`nd[ g[te=te),
adec[ de pizma veche binele Inorogului =i a Filului nicicum nu-l
poftiia, iar[ de pizma noa[ pre Vidr[ dintr-]mbe monarhiile s[
izgoneasc[ (precum au =i f[cut) =i al triilea chip s[ aleag[ (pre-
cum la alegerea Strutocamilei s-au v[dit) au socotit.1 La carea
cu ce me=ter=uguri spurcate =i cu ce vicle=uguri f[r[ de lege s-au
slujit pre larg la locul s[u s-au pomenit.
Iar[ cele mai pre ascuns ce s[ lucras[ pre scurt acmu s[ \i le
ar[t. Vii =ti dar[, iubite priietine, c[ v[dzind Corbul gre=ala ce
cu Vidra f[cus[, apoi inimile jiganiilor cunosc`nd, c[ asupra Ino-
rogului =i a Filului st[ruiesc, ]mpotriva aievea s[ li se puie, so-
cotiia c[ multe nevoi =i grele g`lceve s[ vor r`dica2 (c[ cuv`ntul
]mpotriv[ sabiia ascute, iar[ r[spunderea lin[ fr`nge m`niia). +i
a=e, pre Lup ]n tain[ chem`nd, dzis[: „Bine cunosc, o, priietine,
c[ multe nevoi =i asuprele despre spurcata Vidr[ a\i tras =i ]nc[
multe asupr[ a v[ aduce, de va putea, s[ g[te=te. }ns[ noi, pen-
tru ca gre=ala s[ ne ]ndrept[m =i p[catul s[ ne r[scump[r[m,
]mpotriva =i spre poh`rnirea ei, pre c`t ]n m`n[ ne va vini, cu
tot sufletul ne vom nevoi. Pentru care lucru, o poft[ am =i eu de
la voi, ca mijlocitori fiind ]ntre noi =i ]ntre Fil =i Inorog, pace s[

1
Din „pizm[ veche“, Br`ncoveanu nu vroia revenirea la domnie a
Cantemire=tilor =i din „pizm[ noa[“ ]l ]ndep[rtase din scaun pe Constantin
Duca, preferin\ele sale de acum ]ndrept`ndu-se spre un „al triilea chip“, adic[
spre Mihai Racovi\[ (Stru\oc[mila).
2
Cantemir d[ unele am[nunte de culise privind faza care a precedat
preg[tirile pentru alegerea candidaturii lui Mihai Racovi\[, subliniind c[
Br`ncoveanu, dup[ ce hot[r`se mazilirea lui Duca, ]=i d[ seama de situa\ia
delicat[ creat[, ]ntruc`t preferin\ele sale veneau ]n conflict cu cele ale boierimii
moldovene pentru revenirea fra\ilor Cantemir. A=a cel pu\in crede scriitorul.
Istoria ieroglific[. Vol. II 29

alc[tuim, =i aceasta ]ntru tot adev[rul =i curata inim[ s[ fie (c[


dec`t pacea zugr[vit[, r[zboiul crunt mai curat =i mai fericit
ieste1).“ Acestea Lupul de la Corb audzind =i precum din toat[
inima s[ fie ]ncredin\`ndu-s[, s[ bucur[ foarte =i: „Acesta lucru
foarte pre lesne s[ va face, r[spuns[, de vreme ce eu adeverit
sint c[ Filul =i Inorogul drept[\ii =i p[cii pleca\i sint =i, ]ndat[
ce cuv`ntul p[cii din gur[ vor da, ]n inim[ pecetluit =i tip[rit le
va r[m`nea. (C[ curat ascunsul inimii singur =ie =i icoan[ =i
oglind[-=i ieste, ]n carea ce =i cum ieste de pururea s[ vede). +i
de vreme ce =i a ta poft[ spre a drept[\ii chip s-au plecat =i pa-
cea ]mbr[\[=adz[, pentru acesta lucru =tire s[ le facem =i vii
cunoa=te c[ cele de mine gr[ite nu numai din dragostea carea
c[tr[ d`n=ii am, ce mai v`rtos dup[ voia adev[rului s-au gr[it.
}ns[ pacea aceasta ]ntr-aceasta a st[rui trebuie=te, ca de acmu
]nainte Vidrii ]mpotriv[ =i lor ]ntr-agiutoriu s[ fii.“2
}n pu\ine cuvinte toat[ istoriia s[ cuprindzi, o, priietine, pen-
tru pofta, leg[tura =i ispr[virea p[cii s-au gr[it, s-au r[spuns, s-au
trim[s, s-au ]ntors =i toate cele trebuitoare la mijloc puindu-s[,
prin chipuri de credin\[ s-au ispr[vit =i cu mari giur[m`nturi =i
bl[st[muri dintr-]mbe p[r\ile tare s-au legat3. (Ce la viclean pa-
rola dumn[dz[iasc[ =i basna poeticeasc[ tot o cinste au), ]n care
1
O afirma\ie ]n contradic\ie cu m`ndria exagerat[ ce caracteriza pe
Br`ncoveanu; recunosc`ndu-=i gre=elile, domnul |[rii Rom`ne=ti ar fi luat
ini\iativa ]mp[c[rii cu Cantemire=tii =i ]n acest scop ar fi chemat pe Lupu
Bogdan, aflat la Bucure=ti, pentru a-i mijloci reluarea rela\iilor. Probabil ]ns[ c[
a recurs la un asemenea procedeu cu g`nd ascuns, ca o manevr[ pentru
adormirea vigilen\ei celor doi fra\i. Presupunerea noastr[ este confirmat[ de
desf[=urarea ulterioar[ a evenimentelor.
2
Lupu Bogdan prime=te bucuros propunerea lui Br`ncoveanu, c[ruia ]i
sugereaz[ perspectiva unei colabor[ri cu Cantemire=tii ]n lupta care trebuia
dus[ ]mpotriva lui Constantin Duca.
3
S-a ajuns, a=adar, la o ]n\elegere ]ntre Lupu Bogdan, care vorbea ]n numele
cumna\ilor lui, =i Br`ncoveanu, ]n\elegere scris[, ]nt[rit[ prin jur[m`nt, dup[
obiceiul vremii, pe care ]ns[, domnul |[rii Rom`ne=ti se va gr[bi s-o calce.
30 Dimitrie Cantemir

chip =i Corbul ]n vreme ce giur[m`nturile cele stra=nice s[ f[cea,


atuncea toate m[iestriile vicle=ugului prin toate locurile ]=i ]ntin-
dea =i cu mari giuruin\e de multe jirtfe pre la bodzi =i pre la
vr[jitori ispitiia, ca pre o pasire, a c[riia =i numele, =i traiul, =i
l[ca=ul ]mpu\it =i sc`rnav ]i ieste, epitrop monarhiii dobitoace-
lor s[ fac[ siliia. Po\i =ti =i numele pasirii, o, priietine, c[ Pup[dza
era, din |ara Gem[n[rii n[scut[ =i ]n satul Furc[i crescut[, =i
acmu, mai-mai ]n cur\ile funelor b[tr`ne\ele =-ar fi ]nchis de nu
=-ar fi fost a=e de timpuriu puturos duhul slobodzit1. Ce de aceas-
ta agiunge =i la cuv`ntul nostru s[ ne ]ntoarcem.
Corbului nici jertfele i s-au priimit, nici vr[jitorii dup[ pl[cere
i-au vr[jit. De care lucru, socoteala ]ntr-alt chip de r[utate a-=i muta
i-au c[utat, adec[ pre proast[ jiganiia Strutocamila ]n tain[ lu`nd,
cu multe m[gulituri =i ]nv[luituri o ispiti. Chipul, statul, faptul, ]m-
blatul =i c[utatul ]n multe ritorice=ti tropuri l[ud`ndu-i, =i precum
firea spre v`lfa stap`nirii s[ o fie f[cut, dzic`ndu-i, s-au ]n=elat, au
credzut =i a=e =i ea s-au cunoscut, s[raca, precum la ]ntrebarea ei
frumos s-au pomenit. Unde Corbul cu siloghismul de vrednic[ ade-

1
Pup[dza: Verga (D. C. ) — n[scut ]n |ara Gem[n[rii adic[ |ara Furcii,
descifrat[ la cheie ca Ceatalgea, un sat de l`ng[ Istanbul. Verga sau Vergo este
un grec, n[scut ]ntr-adev[r ]n Ceatalgea, care a ocupat diverse dreg[torii at`t
sub +erban Cantacuzino c`t =i sub Constantin Br`ncoveanu. Lipsa de bun[-
credin\[ a domnului muntean este evident[: ]n timp ce pe fa\[ promova o
politic[ de ]mp[care cu Cantemire=tii, angaj`ndu-se chiar prin intermediul
unor ]n\elegeri scrise, ]n acela=i timp f[cea demersuri la Poart[ pentru
]nsc[unarea ]n Moldova a acestui Vergo, de numele c[ruia sunt legate ast[zi
=oseaua =i bariera Vergului din Bucure=ti. Se ]nt`mpl[ ]ns[ c[ Vergo moare
tocmai ]n timpul acestor demersuri (1703). Despre acela=i personaj, scriitorul
mai afirm[ c[ era crescut la „satul Furc[i“. La cheie, cur\ile funiii, satul Furc[i
]nseamn[ sp`nzur[torile. Expresia pare a semnifica Istanbulul, poate locul
m[rgina= din capitala otoman[, afectat pentru execu\iile prin sp`nzur[toare.
Scriitorul sugereaz[, prin aceste preciz[ri enigmatice, c[ dac[ n-ar fi murit,
Vergo ar fi ajuns probabil la sp`nzur[toare, ca mul\i dintre pretenden\ii =i
domnii mazili.
Istoria ieroglific[. Vol. II 31

verind-o, coarnele boului, coada p[unului =i cu penele lui ]nda-


torind-o, epitrop Leului =i st[p`nitoriu dobitoacelor au pus-o. Unde
=i p`n[ ast[dzi, cu minunea a toat[ lumea, st[p`ne=te1 (c[ de multe
ori cel gre=it nemerit =i cel nemerit gre=it iese).
A=edar[ Corbul, o, priietine, organul r[ut[\ii, iar[ nu r[utatea,
nici pizma =-au schimbat, chipul neprietiniii, iar[ nu vrajba spre
pace =-au mutat, de vreme ce la acea adunare carea ]nt`i la ce-
tatea Deltii s-au f[cut, nu dup[ cum cuv`nt cu giur[m`nt avea
1
Dup[ ce-a cheltuit f[r[ nici un folos banii cu demersurile pentru ]n-
sc[unarea lui Vergo, Poarta nelu`nd ]n seam[ aceast[ candidatur[, Br`ncoveanu
]=i ]ndreapt[ aten\ia spre boierul moldovean Mihai Racovi\[, refugiat la curtea
sa de frica lui Duca, pe care, ]n ]mprejur[rile cunoscute, l-a ajutat s[ se urce ]n
scaunul domnesc al Moldovei. Cu aceasta evenimentele sunt aduse la zi.
Precizarea „unde =i p`n[ ast[dzi... st[p`ne=te“ ne oblig[ s[ consider[m c[
ne afl[m la ]nceputul lui 1704 (probabil prin ianuarie-februarie) c`nd domnea
efectiv Mihai Racovi\[. Istoria ieroglific[ se afla ]n curs de elaborare =i fusese
]nceput[ cu probabilitate ]n vara lui 1703, o data cu evenimentele de la Arn[ut-
chioi, ceea ce ar explica =i masiva prezen\[ a adun[rii animalelor ]n structura
romanului. Pornind de la o astfel de supradimensionare a acestui moment, am
putea avansa opinia c[ ini\ial scriitorul n-a g`ndit Istoria ieroglific[ a=a cum o
cunoa=tem ast[zi, ci socotim c[ era limitat[ la momentul adun[rii, ]n scopul de
a ridiculiza, cu mijloace filozofice =i literare, practica alegerii domnului,
falsificarea spiritului democratic ]n cadrul adun[rilor populare, confruntarea
de interese =i de patimi, incapacitatea logicii de a promova adev[rul ]n condi\iile
confrunt[rii de interese, necinstea demnitarilor otomani, spectacolul grotesc
al deficien\elor de caracter etc. Pe traseu, scriitorul ]=i va da seama de importan\a
evenimentelor tr[ite, le va consemna ]ntr-un „catastih“ =i le va integra, dup[
ce va face apel la ]nt`mpl[rile anterioare. Acestea explicau prezentul, rezultatul
lor fiind „Dialogul Inorogului cu +oimul“, prin care ar fi trebuit s[ ]nceap[
romanul ]n condi\iile unei ]ndelungate =i elaborate proiect[ri literare. Apoi,
scriitorul =i-a rescris romanul, f[r[ a-l mai restructura compozi\ional, de unde
=i factura sa ]nc[rcat[ =i oarecum insuficient sudat[ =i prelucrat[. Este de la
sine ]n\eles c[ o organizare at`t de ]nt`mpl[toare de material, ]n care
evenimentele propriu-zise, trecute =i prezente, \in mai mult de istorie dec`t
de literatur[, nu pot fi puse pe seama unei concep\ii s[ zicem baroce, cum
]ncepe s[ se sus\in[ ]n ultima vreme.
32 Dimitrie Cantemir

dat, nici drep\ilor mo=neni agiutoriu au fost (c[ci, precum =tiut


]\i ieste, Filul ]nc[ acolea agiunsese =i cu tine ]mpreunare avuse-
se, c[tr[ carile singur tu mare priin\a Corbului ar[tase=i, carea
mai pre urm[ c[ptu=it[ au ie=it)1, ce cu tot mijlocul inimile ale
altor jig[nii dup[ pofta sa s[ le ]ntoarc[, cu feliu de fel de
me=ter=uguri, au silit, pre unele cu ]nfrico=eri, pre altele cu
sp[rieri, pre unele cu ]ngroziri =i sp[im`nt[ri, pre altele cu
giuruin\e =i cu d[ri, siloghismul ce pentru Strutocamil[ la mijloc
s[ puie vrea, a priimi, vr`nd-nevr`nd, le-au silit =i a ]nvoi le-au
f[cut. Care lucru, dup[ cum =tii, ispr[vindu-l, ]nc[ mai cumplit[
=i mai vr[jma=[ goan[ asupra drept[\ii au scornit, carea =i p`n[
ast[dzi, precum vedzi, s[ tr[g[neadz[ 2 (iar[ a tot lucrul sf`r=itul
la ce iese vremea arat[ =i norocul ]nva\[). Acestea dar[, o, priie-
tine, au fost pricinele =i ]ncep[turile =i acesta au fost pricinitoriul
=i ]ncep[toriul vr[jbilor, r[scoalelor, goanelor =i r[zboaielor cari-
le ]ntru monarhiia dobitoacelor =i p`n[ ]n dzua de ast[dzi s[ lu-
creadz[. 3 Ce acmu, sf`r=it voroavii puind, poftim ca nu alta a giu-
rui =i alta a d[rui s[ ne fii cunoscut, de vreme <ce> ]n proimiul
voroavii scurtimea cuv`ntului f[g[duiam, iar[ acmu oarecum toat[

1
Se revine la momentul adun[rii de la Arn[ut-chioi, ]n vara lui 1703.
Dimitrie crez`nd cu naivitate c[ Toma Cantacuzino, care avusese o ]ntrevedere
cu Antioh Cantemir, prezent =i el acolo, i se ar[tase binevoitor, d`ndu-i probabil
dreptate de cauz[. }n realitate, dup[ cum m[rturisesc =i izvoarele vremii, Toma
fusese trimis cu sarcini speciale de c[tre Br`ncoveanu, pe fa\[ urm`nd s[
am[geasc[ pe Antioh, iar ]n ascuns („c[ptu=it“) trebuind s[ orienteze adu-
narea spre candidatura lui Racovi\[.
2
Constantin Br`ncoveanu este ar[tat drept singurul vinovat de du=m[nia
dintre el =i Cantemire=ti, datorit[ politicii sale de rea-credin\[ ]n ]n\elegerile ]ncheiate
=i din vina m[surilor de contracarare a ascensiunii acestora la puterea politic[.
3
Concluzia pe care o trage Cantemir din expunerea de p`n[ aici a faptelor
este c[ Br`ncoveanu apare cu eviden\[ ca ini\iatorul =i ]ntre\in[torul st[rii conflictuale
de la ]nceput p`n[ ]n prezent. Numai c[ scriitorul exagereaz[ c`nd vorbe=te de
r[zboaie, ele neav`nd ]n realitate loc. Dup[ cum va ar[ta desf[=urarea ulterioar[
a evenimentelor, conflictul are un caracter cu totul particular.
Istoria ieroglific[. Vol. II 33

lungimea istoriii prin c`teva ceasuri am tr[g[nat. }ns[ iert[ciunea


ace=tii asuprele a dob`ndi pre lesne vom nedejdui, de vreme ce
(a lucrurilor =tiin\[ nu din p[rere, ce din chiar[ ar[tare s[ na=te,
carea, dup[ materiia ce are, potrivirea formii ]n\elegirii cearc[) (c[
voroava laconeasc[ la me=ter=ug ieste l[udat[, iar[ materiia
adev[rul cu ]ndelungat[ =i chiar[ voroav[ a s[ t`lcui, a celor
neminciuno=i =i la voroav[ izvor`tori lucru ieste).“
+oimul de acestea pre am[nuntul bine ]n\eleg`nd, precum de
dulce voroava Inorogului, a=e de ]n=tiin\area adev[rului, mult s[
minun[ =i ]ntr-acesta chip c[tr[ Inorog dzis[: „Vechiu =i adev[rat
cuv`nt ]ntre to\i s[ gr[ie=te (c[ dreptatea toate biruie=te =i
adev[rul dec`t toate mai tare ieste), a=ijderea (str`mb[tatea =i
lucr[toriul ei pururea viptul c[ii sale m[n`nc[ =i b[utura toap-
s[cului s[u bea). Ce dar[ ]ntre str`mb =i ]ntre drept, ]ntre adev[r
=i ]ntre minciun[ ar fi, de nu pemintenii, cere=tii vor giudeca =i
vor alege. Ce acmu lucrul r[m`ne ca dintr-aceast[ a noastr[ dorit[
=i nes[\ioas[ ]mpreunare vechile ]ncep[turi a r[ut[\ii s[ s[ surpe
=i noa[ temeliile bun[t[\ii s[ s[ arunce (c[ mutarea min\ii, schim-
barea socotelii =i nestarea cuv`ntului, numai atunci sint l[udate,
c`t din r[u spre bine =i din vrajb[ spre dragoste s[ ]ntorc1).“
Inorogul dzis[: „(}nceputurile bune, o, priietine, din inima bun[
=i neprepus[ izvor[sc, iar[ amintrilea, ]ndoin\a inimii st`nd, ]ndoite,
]ntreite =i ]n multe noduri ]mpleticite =i c[ptu=ite din rost cuvintele
ies). De care lucru, a m[ ]n=tiin\a a=i pofti: Aceste ]ncep[turi bune,
carile dzici la mijloc<u>l s[ punem, singur din tine vii s[ le pui,
au a le pune de la al\ii porunc[ =i pozvolenie ai?“
+oimul r[spuns[: „}ntr-adev[r ieste c[ eu porunc[ ca aceasta
=i aievea pozvolenie de la mai-marii miei nu am. }ns[ inima a
toatei noastre monarhii spre ce st[ruie=te foarte bine cunosc,

1
Toma Cantacuzino, vorbind ca din partea sa, este de aceea=i p[rere cu
scriitorul =i propune ]n consecin\[ =tergerea ne]n\elegerilor trecutului =i trecerea
la o politic[ de pace. Pentru el orice conduit[ este bun[ dac[ promoveaz[
binele =i pacea.

3 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


34 Dimitrie Cantemir

adec[, ca cu orice mijloc s-ar putea, lucrurile spre o a=edzare =i


line=te s[ s[ aduc[ poftesc. +i de vreme ce adev[rul de gr[it ieste,
c[ de nu de tot cu to\ii a goni s-au obosit, ]ns[ nici unul ]ntre
noi odihnit n-au r[mas, =i mai mult grijea din toate dzilele, dec`t
goana din toate locurile, sudori de singe ne picureadz[ (c[
ostenin\a cl[tirii sudori pe trup umedze=te, iar[ grijea ne]ncetat[
vlaga inimii tope=te). }nc[ c[tr[ acestea ieste =i alt[ pricin[ carea
spre ispita lucrului acestuia m[ ]ndeamn[, adec[ credin\a carea
Corbul ]n mine =i ]n cuvintele mele are. C[tr[ carile eu tot
adev[rul lucrului precum ieste ar[t`nd, f[r[ nici un prepus, din
g`ndul carile p`n[ acmu asupra ta are, p[r[sindu-s[, r[utatea spre
bun[tate ]=i va pleca.“1
Inorogul dzis[: „Lucrul acesta, o, priietine, oarecum necred-
zut =i peste putin\[ mi s[ pare, c[ precum din b[tr`ni =tim (cor-
bul puii albi ]=i scoate, iar[ firea ]n negrimea lor ]i ]ntoarce2).
Deci =i Corbul b[tr`n ]n alb de s-ar v[psi, cu o ploaie, sau =i cu
o roa[ s[ s[ spele poate =i ce supt albiciune din fire im[ciune
au avut, ]n cur`nd[ vreme ]=i va ar[ta (c[ r[m`n fiin\ele precum
au ]nceput, de s-ar =i t`mpl[rile ]n toate ceasurile schimba 3).
A=ijderea de am dzice c[ Corbul la pene pre dinafar[ a s[ albi

1
La ]ntrebarea lui Cantemir dac[ are ]mputernicire din partea lui
Br`ncoveanu pentru o eventual[ ]mp[care, Toma r[spunde negativ, dar ]l
asigur[ c[ are at`ta trecere pe l`ng[ domnul |[rii Rom`ne=ti pentru a-l putea
convinge de utilitatea ]mp[c[rii cu fra\ii Cantemir.
2
Natura lucreaz[ dup[ norme fixe, orice deviere de la normele ei fiind
anihilat[ prin readucere la normal. Cantemir se dovede=te, ]n Istoria ieroglific[,
intens preocupat de legit[\ile proceselor naturale, acestea devenind pentru el
un model de explicare a naturii umane =i a vie\ii sociale.
3
Aplic`nd la domeniul biologic principiul aristotelic al ineficien\ei ac\iunii
]nt`mpl[rii asupra substan\ei, Cantemir enun\[ teza fixit[\ii speciilor, orice
]nt`mplare survenit[ asupra unor indivizi neput`nd duce la vreo transformare
a lor; prin extensie, el enun\[ =i teza psihopedagogic[ a imutabilit[\ii naturii
umane, neg`nd posibilitatea transform[rii unui om r[u ]n altul bun sub ac\iunea
diverselor condi\ii.
Istoria ieroglific[. Vol. II 35

poate, ]ns[ inima pre dinluntru f[r[ prepus tot neagr[ ]i va


r[m`nea. Ce pentru ca s[ nu s[ dzic[ c[ inima mea de cuv`ntul
bun s-au ]mpietro=et, sau de numele p[cii s-au ]ngre\o=et, iat[ ]n
tot adev[rul =i ]n curat[ inim[ dzic, c[ precum hotar[le ne-
priete=ugului, a=e ale priete=ugului a le p[zi gata sint =i pre aces-
tea pre am`ndoa[ aievea =i nezugr[vite a le purta =tiu 1 (c[ pre-
cum chipul frumos =i icoana ghizdav[ ochiul vesele=te, pre at`ta
vicle=ugul ascuns =i dragostea schizmuit[ sufletul ]ntristeadz[).
A=ijderea (precum boala ascuns[ pre doftori =i pre doftorii
batgiocure=te =i pre cel ce dzace p`n[ la moarte m[gule=te, a=e
vicle=ugul =i pre cel ce viclene=te =i pre cel ce s[ viclene=te la
sc[dere aduce =i ]nc[ mai v`rtos pre viclenitoriu dec`t pre vi-
clenit spre groznic[ r[zsip[ poh`rne=te, precum =i r[ul t[inuit
pre doftori m[gule=te numai, iar[ pre cel ei supus ]nt`i din
s[n[tate, apoi =i din via\[ ]l izgone=te).“
+oimul r[spuns[: „Adev[rat, acestea precum le dzici, a=e sint,
]ns[ (de multe ori boala nenedejduit[ pre leac =-au dat) =i pre-
cum un cuv`nt s[ dzice (mor\ii numai leac ]ntre muritori nu s-au
aflat, iar[ amintrilea via\a st`nd =i buna socoteal[ slujind, tutu-
ror t[m[duire =i vindicare s[ nedejduie=te). }n care chip =i eu
acmu dzic: }ntr-aceast[ dat[ =i cu mine lucrul ispite=te =i vii
cunoa=te c[ macar c[ la pene iu=or, ]ns[ la cuv`nt greu =i st[t[toriu
sint =i precum ]n aer a zbura, a=e pre copaci a sta =i pre st`nc[
nemutat a m[ a=edza pociu.“ 2
Inorogul dzis[: „Cu bun[ sam[ cuvintele acestea poftitoriu
binelui s[ fii te arat[ =i drept[\ii iubitoriu =i de cuvinte adev[rate
1
De=i nu crede c[ un om ca Br`ncoveanu este ]n stare s[-=i schimbe
apuc[turile, adic[ nu poate g`ndi sincer la o ]mp[care, Cantemir declar[ deschis
despre sine c[ ar putea promova o astfel de politic[ =i ar da dovad[ c[ =tie s[
se \in[ de cuv`nt.
2
Toma roag[ pe Dimitrie s[ cread[ cel pu\in ]n statornicia cuv`ntului =i
caracterului s[u, virtu\i de prim rang ]n practica vie\ii cavalere=ti.
36 Dimitrie Cantemir

gr[itoriu s[ fii te sfitesc, ]ns[ giuruitele acestea la fapt[ a aduce,


precum socotesc, un lucru a te opri poate, adec[ c[ci supt po-
runc[ =i supt ascultare supus e=ti. Pravila dar[ st[p`nilor asupra
supu=ilor cea mai de temeiu ieste: A=e voiu, a=e poruncesc, a=e s[
s[ fac[. Deci oriunde senten\ia aceasta putere des[v`r=it[ are,
acolo cuv`ntul adev[rat =i sfatul cu cale loc nu are 1. Ce precum
vor unii s[ dzic[ (ispita p`n[ ]n de trii ori ieste a ]n\elep\ilor,
iar[ aceia=i nep[r[sit a ispiti, a nebunilor). De care lucru, o dat[,
de da-ori sau =i de trii ori =i tu ispite=te =i vedzi de vor ie=i poftele
str`mbe dup[ dzisele drepte =i de ieste ureche destupat[ spre
ascultarea cuv`ntului drept, cunoa=te (c[ urechea astupat[ leacu
]i ieste ca cu ce ar fi astupat[ s[ s[ scoa\[, iar[ c[riia organul
audzirii ieste betejit =i de tot surdu, nici leacul pre lesne, nici
tr[snetul tunului, nici buhnetul dobelor spre sim\ire a o aduce
pot)2. Dup[ aceasta a =ti \i s[ cade, o, priietine, c[ ispita ]n\e-
lep\asc[ ieste =i s[ face c`nd oarecare nedejde ]nainte m[rg[toare
=i une semne de ie=irea ispitii ar[t[toare s[ afl[. Iar[ amintrilea,
c`nd cineva ispita peste toat[ nedejdea ]ncepe, ispit[ s[ dzice,
]ns[ nu ]n\elep\asc[, ce nebuneasc[. C[ cu ce socoteal[ cineva
cele peste ceriu sau cele ]n chentrul p[m`ntului l[cuitoare a
cunoa=te ar ispiti =i ce nedejde, precum va putea cunoa=te i s-ar
da, unde sim\irea a agiunge =i socoteala a ]nc[pea nu poate, c[
precum axioma filosofasc[ =tiut[ ]\i ieste: Toat[ cuno=tin\a =i toat[
=tiin\a din ]naintea m[rg[toare sim\ire purcede3. Deci de ai pova\[

1
Cantemir subliniaz[ c[ ]n condi\iile absolutismului, adic[ ]n condi\iile
manifest[rii voin\ei aberante a monarhului, nu sunt posibile nici adev[rul =i
nici consilierea cea mai bun[ cerut[ de ]mprejur[ri.
2
Cantemir continua s[ r[m`n[ sceptic privitor la posibilitatea ca Br`n-
coveanu s[ mearg[ cu adev[rat pe calea p[cii.
3
Cantemir formuleaz[ o tez[ senzualisto-ra\ionalist[ privind posibilit[\ile
=i limitele cunoa=terii: dup[ el cunoa=terea este posibil[ cu ajutorul a dou[ c[i,
inseparabile una fa\[ de alta: treapta sim\urilor („sim\irea“), care joac[ rolul
primar ]n procesul cunoa=terii („]nainte m[rg[toarea sim\ire“), =i g`ndirea
Istoria ieroglific[. Vol. II 37

ca aceasta, b[rb[te=te pas[, iar[ de nu (f[r[ pova\[ la ostroavele


ferici\ilor a merge p[r[se=te-te1)“.
+oimul dzis[: „Foarte adeverit s[ fii c[ inima bun[ nedejde
]mi arat[ =i ]nc[ de demult adev[rate semne spre aceast[ c[l[-
torie am cunoscut. Ce numai acmu at`ta poftesc, ce \-ar fi poftele
s[ =tiu =i cu ce chip p[timirile carile peste toat[ dreptatea ai tras,
a le uita ai putea, s[ cunosc. +i c[tr[ aceasta pu\in[ vreme de

(„socoteala“), adic[ treapta ra\ional[, un proces secundar. }n cunoa=terea


lucrurilor =i oamenilor, deseori nu este necesar un simplu contact senzorial, ci
este obligatorie repetarea, care joac[ rolul de cercetare sau prob[ („ispit[“).
Aceast[ ]ncercare nu este ]ns[ totdeauna util[ =i nu poate fi nici ra\ional[,
oportun[ („]n\elep\asca“), ci se impune numai atunci c`nd po\i anticipa
adev[rul sau, mai bine zis, c`nd exist[ indicii ale adev[rului; ]ncerc[rile
nefundate ]n acest mod constituie un act ira\ional („ispit[ nebuneasc[“), cu
totul inutil. Asemenea indicii ale adev[rului sunt date numai prin cunoa=terea
senzorial[ — cu care ]ns[ nu putem p[trunde nici ]n centrul pam`ntului
(domeniu neaccesibil sim\urilor) =i nici dincolo de cer, adic[ dincolo de lumea
vizibil[ a astrelor (iar[=i un domeniu inaccesibil sim\urilor), Cantemir av`nd
]n vedere, probabil, universul spiritual (teologia) =i ]n mod sigur lumea
metafizicii (ontologia). Prioritatea func\ional[ pe care o acord[ Cantemir
cunoa=terii senzoriale fa\[ de cea ra\ional[, prioritate ce trebuie ]n\eleas[ =i
sub forma c[ cea de a doua este dependent[ de prima, este exprimat[ ]n teza,
de factur[ senzualist[, c[ =tiin\a, cunoa=terea se ]ntemeiaz[ pe datele furnizate
de sim\uri, empiria trebuind s[ premearg[ epistimiei. Se cuvine s[ compar[m
aceast[ tez[ cantemirian[ cu principiul gnoseologiei senzualiste a lui John
Locke: „nimic nu exist[ ]n intelect care s[ nu fi fost mai ]nt`i ]n sim\uri“.
Aceast[ tez[ a ]ntemeierii cu necesitate a =tiin\ei pe datele senzoriale face din
Cantemir un premerg[tor al metodologiei moderne ]n stiin\[, al unei =tiin\e
limitate la domeniul fizic, guvernat de legi naturale, singurul domeniu care
poate oferi certitudini pentru cunoa=terea uman[. Credincios acestui principiu,
Cantemir prive=te cu ironie =i ostilitate, ]n c`teva locuri din Istoria ieroglific[,
adev[rurile, metodele =i construc\iile pur ra\ionale, fie c[ este vorba de
domeniul logicii, fie c[ este vorba de cel al metafizicii.
1
F[r[ pova\[ la ostroavele ferici\ilor a merge: f[r[ =tiin\[ locul adev[rului a
afla (D. C.).
38 Dimitrie Cantemir

]ng[duin\[ av`nd, pentru ca de cele trebuitoare =tire a da =i


r[spuns a lua s[ pociu 1.“
Inorogul dzis[: „Poftele mele =i pu\ine =i, precum mi s[ pare,
drepte sint. Pu\ine dzic, c[ci numai doa[, drepte dzic, c[ci ale
noastre, iar[ nu streine poftim. }nt`i dar[ ieste: Filului dreapta
=i p[rin\asca mo=tenire s[ nu i s[ opreasc[, sau Corbul de la Stru-
tocamil[ aripile lu`ndu-=i, noi pentru a noastr[ dreptate orice a
face vom putea, de nu agiutoriu, ]ncai ]mpotrivnic s[ nu ne fie.
A doa ieste: traiul =i l[ca=ul mieu, veri ]n v`rvul mun\ilor, veri
]n fundul v[ilor, veri ]n c`mp, veri ]n p[dure, sau oriunde aiurea
pofta inimii mele ar fi, din toat[ grijea vicle=ugului neprietinesc
afar[ s[ fiu. Aceste doa[ f[c`ndu-s[, poate fi ]ncep[turile prie-
te=ugului s[ s[ puie =i mai cu vreme dragostea adev[rat[ s[ s[
]ntemeiedze. Cu vreme dzic, c[ci cu vreme =i nepriete=ugul ]n
multe au crescut 2 (c[ cele dimpotriv[ tot o m[sur[ =i tot un
num[r au). Iar[ amintrilea cine ar dzice c[ cu toat[ inima din
ur[ciune ]ndat[ spre cea des[v`r=it[ dragoste a s[ ]ntoarce poate,
aceia inim[ viclean[ =i minciunoas[ ieste. C[ precum ]ntrarea,
a=e ie=irea patimilor s[ socote=te =i mai v`rtos obiceiul ]nvechit
ieste deprindere cu nevoie a s[ uita, pre carile precum me=-
ter=ugul, a=e firea pre lesne a-l lipsi sau a-l t[g[dui nu poate. Iar[
de=i s-ar afla nas de cear[ =i inim[ de argint-viu ca aceia, m[
crede c[ acel feliu de priete=ug pururea ]ndoit =i cu prepus ar fi

1
Toma cere lui Cantemir s[-=i expun[ condi\iile =i preten\iile pe care le are
fa\[ de Br`ncoveanu ]n eventualitatea ]ncheierii unei ]n\elegeri ]ntre ei.
2
Condi\iile „drepte“, expuse de Dimitrie, sunt:
a) Antioh Cantemir s[ poat[ reveni la domnia Moldovei, ca la un drept de
mo=tenire, iar Br`ncoveanu s[-=i retrag[ protec\ia asupra lui Mihai Racovi\[,
l[s`nd toat[ libertatea fra\ilor Cantemir de a-=i ap[ra drepturile lor politice;
b) s[ ]nceteze toat[ ac\iunea de urm[rire =i persecutare ]mpotriva lui
Dimitrie Cantemir, astfel ]nc`t s[-=i poat[ rec[p[ta ]ntreaga libertate de ac\iune.
De ]ndeplinirea celei de a doua condi\ii — pe care Dimitrie o socote=te funda-
mental[ — depindea o real[ ]mp[care ]ntre el =i domnul |[rii Rom`ne=ti.
Istoria ieroglific[. Vol. II 39

(c[ sufletul carile pre lesne din ur[ ]n dragoste a s[ muta =tie,
acela urmadz[ ca ]nc[ mai pre lesne =i din foarte mic[ pricin[
din dragoste ]n ur[ a s[ schimba s[ poat[). De care lucru (pier-
derea vremii cinstit[ ieste c`nd ]ntru alegerea priietinilor =i pen-
tru nepierderea priietinilor s[ cheltuie=te). Iar[ pentru vremea
d[rii =i lu[rii r[spunsului, dup[ a locului dep[rtare, socotesc c[
1.500 de minute1 nu numai de agiuns, ce ]nc[ =i de prisosit sint.
Deci orice =tii =i po\i, f[r[ z[bav[ f[, ca nice priete=ugul, nici
nepriete=ugul prin mult[ vreme ]n prepus s[ r[m`ie.“

1
1500 minute (neexplicate la cheie) trebuie s[ ]nsemne 15 zile, timpul
necesar pentru ca Toma s[ trimit[ la curtea din Bucure=ti condi\iile puse de
Dimitrie =i s[ primeasc[ r[spunsul de la Br`ncoveanu.
PARTEA A +EPTEA

Acestea ]ntr-acesta chip prin c`teva a nop\ii ceasuri Inorogul


cu +oimul voroav[ f[c`nd, Hameleon, precum mai sus s-au
pomenit, la l[ca=ul s[u duc`ndu-s[, ]n vasul uluirii vetrilele
g`ndurilor de=chidea, prin marea relelor socotele ]not`nd, spre
toate v`nturile, horburilor funele chitelelor ]ntindea1. A=e el ]n
valurile vicle=ugurilor t[v[lindu-s[ (poate fi r[utatea ]ndoit =i
]ntriit s[ lucredze fortuna slobodzind), somn f[r[ somn =i odihn[
f[r[ odihn[ ]l chinuia, at`ta c`t cu ochii de=chi=i somna =i cu
toat[ fantazia de=teptat[ visa.2 }n care vis p[rerea chipuri ca
acestea ]nchipuindu-i ]i zugr[viia.3
Hameleonului cu aer a s[ pa=te =i cu v`nt a s[ hr[ni4 firea
fiindu-i, precum pre marginea unii ape ]mbl[ i s[ p[rea 5, unde
1
Este de remarcat complexa =i frumoasa metafor[ a m[rii pentru a sugera
fr[m`nt[rile nocturne ale lui Scarlat Ruset.
2
Scarlat are un vis premonitor, foarte logic construit de scriitor, dovad[ a
cunostin\elor ]ntinse ale lui Cantemir ]n domeniul oniroman\iei. Aceast[
secven\[ a Istoriei ieroglifice ar putea fi intitulat[ Visul Hameleonului. Prin
importan\a pe care o acord[ visului (motivul propriu-zis =i seria de interpret[ri)
]n desf[=urarea ]nt`mpl[rilor din Istoria ieroglific[, Dimitrie Cantemir trebuie
considerat ca primul scriitor care introduce ]n literatura noastr[ atmosfera
oniric[.
3
Construc\ia =i alegoria visului, de o logic[ sever[, demonstreaz[ un scriitor
ce nu r[m`ne la modalitatea primitiv[ a oniroman\iei vremii, ci construie=te
totul dup[ o tehnic[ savant[, ]n care logica este conjugat[ cu psihologia.
4
Se reaminte=te c[ hrana Hameleonului, adic[ a lui Scarlat Ruset, este
aerul, v`ntul, ceea ce ]nseamn[ c[m[t[ria =i intriga.
5
Visul ]ncepe s[ fie povestit ]n manier[ popular[, de=i terminologia este,
Istoria ieroglific[. Vol. II 41

ni=te hingiuri dese =i ]nghimpoase =i ni=te copaci frundzo=i =i


umbro=i era, at`ta c`t de desimea =i grosimea umbrelor ce avea,
precum de tot soarele le lipse=te =i preste tot ]ntunerecul ]i
c[ptu=e=te i s[ p[rea. A=edar[, el ]mbl`nd =i prin ]ntunecoas[
cea\a aceia orb[c[ind, departe ]nainte precum o zare de foc vede
i s[ p[ru, spre carea cu toat[ nevoin\a n[zuind =i la d`nsa apro-
piindu-s[, v[dzu c[ at`ta de mare era focul carile cu mare v[paie
ardea, c`t cu v`rvul par[i nu[rii ceriului p[trundea, unde stihiia
focului 1 cu apa2 nu[rului mari =i groznice tr[snete =i plesnete
f[cea (precum aceste doa[ trupuri3 de stihii goale unul pre altul
a nu priimi =i vr[jm[=e=te una pre alta a strica =i a ]mpr[=tiia
obiciuite sint). Iar[ ]n mijlocul focului o jiganie groz-nic[ v[dzu,
carea la chip ca =op`rla, ]ns[ cu multul mai mare =i mai groas[ a
fi i s[ p[rea. Aceasta ]n toate p[r\ile prin par[ primbl`ndu-s[,
f[r[ sa\iu j[ratecul 4 p[=tea =i de mare l[comie =i spudza ]nghi\iia,
nemic[ ceva=i de at`ta ]nfocat[ v[paie betejindu-s[. Hameleonul
a=e de cu dulce m`ncarea sulimendri\ii 5 v[dzind (c[ci a=e s[
numiia jiganiia aceia), lucru carile nici od`n[oar[ stomahul ei ]l
sim\is[, foamea ]n ma\[ i s[ scorni (c[ din multe pofta sufletului

pe alocuri, savant[. Prima secven\[ a visului, destul de ]ntins[, are rostul de a


realiza portretul moral al lui Scarlat Ruset.
1
Focul privit ca element fundamental al existen\ei. Se observ[ cum scriitorul
folose=te o terminologie specific[ filozofiei antice, ]n care ]nt`lnim focul printre
elementele care stau la baza lumii (aerul, apa, focul, p[m`ntul).
2
Apa este ]n\eleas[ aici tot ca un element stihial.
3
Trup: corp, ]n ]n\eles de element, de stihie; „trupuri de stihii“ — elemente
stihiale, elemente ultime; „trupuri de stihii goale“ — elemente stihiale pure,
primare. Cantemir prive=te focul =i apa asemenea unui cuplu de contrarii,
aflate ]n permanent[ lupt[, ca ]n filozofia lui Empedocle.
4
Focul, j[ratecul: binele =i desf[t[rile lumii (D. C.) — dup[ opinia lui Cantemir,
]nclina\ia uman[ spre pl[cere =i satisfac\ii de tot felul ac\ioneaz[ ]n interior ca
un foc mistuitor.
5
Cantemir folose=te credin\a popular[, dup[ care focul nu ar avea nici o
putere asupra salamandrei.
42 Dimitrie Cantemir

necl[tit[ ar fi, de n-ar fi sim\irile pre dinafar[ iscoditoare =i apoi


]ndemn[toare).1 Foamea dar[ ]ncep`nd, m[nunt[ile i s[ ]ntor-
cea =i stomahul tare ]l chinuia. Carile de toat[ =tiin\a a sim\ire ca
aceia gol, cu de moarte \ipete: „vai, ma\ele, vai, m[nunt[ile, vai,
p`ntecele, vai, vintrile mele!“ a s[ v[ieta =i a s[ v[iera ]ncepu. +i
leacul aceii necunoscute boale, ce ar fi =i unde s-ar afla, nu =tiia.
A=e el ]ntr-acel chip mi=elos chinuindu-s[, salamandra din mijlocul
focului: „O, s[race, strig`nd, dzis[, ce poate fi acest chin, carile
a=e de f[r[ mil[ te-au apucat =i ce aceast[ lacom[ c[utare =i
nes[\ioas[ m`ncare spre bucatele mele?“ Hameleonul, f[r[ „vai
=i vai“, alt[ nu dzicea, =i f[r[ „moriu =i moriu“, alt[ nu r[spundea.
Ce mai pre urm[ cu l`nged glas dzis[: „Sim\ire nesim\it[ simt =i
p[timire nep[timit[ pat 2, o, domnul mieu =i ]mp[ratul focului
(c[ Hameleonului precum salamandra bodzul focului 3 s[ fie i s[
p[ru).“ Hameleonul la toate am[gitoriu, iar[ la aceasta s[ am[gi,
c[ci ]n hran[ =i ]n m`ncare deos[bire a face ne=tiind, i s[ p[ru c[
j[ratecul f[r[ primejdie =i focul f[r[ nevoie a ]nghi\i =i a mistui
va putea. Ce r[ul r[u pate, c[ ]n locul foamei sa\iul cu arsur[ =i
nesuferite durerile i s[ ]nmul\ir[. Salamandra dzis[: „O, tic[loase,
au nu =tii c[ foametei hrana =i setei b[utura ]i ieste leacul? }ns[
nu tot stomahul toat[ bucata mistuie=te, nici tot g`tlejul toat[
b[utura priime=te, nici alt[ jiganie, f[r[ de mine, foc a pa=te
poate [c[ cine pentru desfr`nata poft[ or`nduiala fireasc[
cov`r=e=te, acela ]n focul l[comiii sale (ca tine acmu) s[ pe-
depse=te, a c[ruia st`ngere =i potolire foarte cu greu =i mai nici
cu greu s[ g[se=te]. Ce tu acmu, mai mult[ z[bav[ nef[c`nd,
1
O just[ observa\ie psihologic[.
2
Scarlat Ruset este prezentat ca un om chinuit de dorin\a de a se bucura
de „binele =i desf[t[rile lumii“.
3
Bodzul focului: slava lumii (D. C.) — salamandra ar simboliza, prin urmare,
renumele pe care ]l po\i c`=tiga prin conduita de via\[ exprimat[ de lume, al
c[rui sens, dup[ concep\ia cantemirian[ expus[ ]n Divanul lumii, ar fi cel al
f[r[delegilor.
Istoria ieroglific[. Vol. II 43

cum mai cur`nd alearg[, cearc[ =i unde oa[le =erpelui 1 vii afla,
nez[ticnit le bea, c[ci dup[ m`ncare ca aceasta, b[utur[ ca aceia
trebuie, c[ numai acelea doar[ v[paia carea ]n droburile tale
s-au a\i\at a st`nge vor putea.“ Hameleonul, de leac ca acesta de
la sulimendri\[ ]n\eleg`nd, macar c[ nu f[r[ mari sl[biciuni =i
le=in[turi, ]ns[ ]ndat[ prin toate malurile a cerca, to\i c`mpii =i
dealurile a cutreiera =i toate bortele copacilor, gaurile \[rmurilor
=i cr[p[turile p[m`ntului a scocior] ]ncepu (c[ la cel bolnav
s[n[tatea de mare pre\ ieste, pentru carea toate ]n cump[n[
puind, mai iu=oare a fi le socote=te). Deci dup[ mult[ =i cu multe
dureri, trud[ =i ostenin\[, oa[le =erpelui, carile ohendra s[
cheam[, ]ntr-un loc a afla i s[ t`mpl[, pre carile, de mare arsura
ma\elor2, ]ndat[ =i f[r[ de nici o ]ng[imal[ le sorbi. A=edar[, de
cu grab[ dac[ oa[le b[u, precum arsura ma\elor ce avea i s-au
potolit i sa p[ru. }ns[ dup[ fire doftorul, dup[ doftor leacul =i
dup[ leac ca acela t[m[duirea carea i s[ cuviniia ]i vini, de vreme
ce nu chipul boalei ]n chipul s[n[t[\ii, ce forma r[ului ]ntr-alt[
form[ mai rea =i mai cumplit[ s-au mutat. C[ci oa[le ohendrii ]n
c[lduros p`ntecele Hameleonului cobor`ndu-s[, nu spre mistuire,
ce spre z[mislire cl[tire a face ]ncepur[ =i acmu embriona\i puii
ohendrei dup[ a lor fire p`ntecele ]i f[r`ma =i, pentru ca ]n lu-
min[ s[ ias[, vintrele ]i spinteca (c[ cine cu l[comie acul
cos[toriului ]nghite, acela cu mare mi=[lie fierul ar[toriului
bore=te), =i a=e, s[racul Hameleonul iar[=i spre moarte s[ b[tea,
iar[=i munci =i dureri de na=tere ]l cuprindea, ]n locul leacului
otrava =i ]n locul s[n[t[\ii moartea cuno=tea, dar[ ce s[ fac[ =i
de ce s[ s[ apuce nici =tiia, nici s[ pricepea. Puii ohendrii din
p`ntece-i ie=ind 3, peste trup i s[ ]mpleteciia, de grumadzi i s[

1
Oa[ de =erpe: minciunile scornite (D.C.).
2
Arsura ma\elor: pedeapsa a =tiin\ei rele ]ntr-ascunsul inimii (D.C.).
3
Ie=irea puilor prin p`ntece: viptul minciunilor, ocara carea peste voie vine
(D.C.) — Cantemir subliniaz[ c[ rezultatul minciunilor =i intrigilor lui Scarlat
44 Dimitrie Cantemir

col[ciia, ]l pi=ca, ]l mu=ca, =i nu laptele, carile nu avea, ce sin-


gele, carile de prin toate vinele i s[ scurea, ]i sugea. }ntr-acesta
chip puii ohendrii =i n[scu\ii lui =i at`ta de cumplit din toate
p[r\ile de via\[ de=ert`ndu-l, =i cu toaps[c =i venin ]mpl`ndu-l,
]n dureri a=e mari =i chinuri a=e nesuferite, ]ndat[ ote=irea ]n
minte nu-i veniia. Ce mai t`rdziu de mare =i minunat[ puterea
cornului Inorogului asupra a toat[ otrava aminte ]=i adus[1 (c[ci
=i de alt[ dat[ de otr[vit[ a v[zduhului putregiune m`ntuindu-l,
cu s[n[tatea vie\ii ]l d[ruis[)2 =i a=e, din p[dure la munte ]ntr-un
suflet alerg[, ca doar[ pre Inorog, de binele s[u f[c[toriu, unde-
va a afla va putea. Pre carile ]ntr-un munte prea ]nalt =i loc prea
aspru =i f[r[ sui= afl`ndu-l, i s[ p[rea c[ pre o stinc[ ]nalt[ ]n
simceaoa muntelui =ede, iar[ din toate p[r\ile pr[p[=ti, h`rtoa-
pe =i p[h`rnituri groznice era, at`ta c`t c[ut[rii ame\al[ adu-
cea 3. Iar[ din v[zduh =i peste v`rvul mun\ilor ]i p[ru c[ o pasire
neagr[4, cu mare v`jiituri viind, pre luminos =i lunecos cornul
Ruset va ]nsemna p`n[ la urma pierderea prestigiului pentru autorul lor; ]n
orice caz, ele vor atrage dup[ sine o pedeaps[ binemeritat[.
1
Credin\[ popular[, potrivit c[reia praful ras de pe cornul inorogului,
acest animal fabulos, ar fi un puternic antidot. Simbolic, scriitorul se refer[ la
o ]nt`mplare adev[rat[ petrecut[ ]ntre Scarlat =i Dimitrie Cantemir, simbolizat
de Inorog. }ncepe cea de a doua secven\[ a visului, foarte scurt[, menit[ s[
demonstreze, cu ajutorul unei ]nt`mpl[ri, generozitatea sufleteasc[ a lui
Dimitrie Cantemir, precum =i conduita recuno=tin\ei, de care ar fi trebuit s[
dea, cu necesitate, dovad[ Scarlat.
2
Este vorba de un ajutor b[nesc acordat de Dimitrie lui Scarlat, aflat
odinioar[ ]ntr-o grea situa\ie financiar[ („otr[vita a v[zduhului putregiune“
=tim c[ este „aierul sam“, care la cheie este t`lcuit ca „datoriia =i s[r[ciia
Hameleonului“).
3
Muntele semnific[, ]n oniroman\ie, urcu= social, demnitate =i putere,
dar simbolica Istoriei ieroglifice desemneaz[ pe un ]nalt demnitar otoman.
Poate c[ aceast[ a doua semnifica\ie are ]n vedere scriitorul, dac[ ne g`ndim
c[ el se afla ]ntr-adev[r ascuns ]n casa ]naltului demnitar otoman amintit.
4
Pasire neagr[: Corbul (D. C.) — Constantin Br`ncoveanu. }ncepe o alt[
secven\[ a visului, de factur[ premonitorie propriu-zis[, ]n care Scarlat asist[
Istoria ieroglific[. Vol. II 45

Inorogului vrea s[ s[ puie. Inorogul cu capul cl[tind =i cornul


cutremur`nd, pasirea cu picioarele de neted =i luciu cornul lui a
s[ lipi nu putea. C`t[va vreme pasirea s[ s[ puie, Inorogul s[ o
surpe =i r[zboiu ca acesta f[c`nd, odat[ s[ t`mpl[ ca Inorogul ]n
curmedzi= cu cornul lovind, c`teva pene din aripa cea dreapt[ a
pasirii s[ rump[. 1 De care lucru, pasirea, sl[bindu-s[ =i de mult[
lupt[ ame\ind =i obosindu-s[, ]n mie=[los chip, gium[tate zbu-
r`nd, iar[ gium[tate pr[v[lindu-s[, ]n pr[pastea dedesupt s[ co-
bor]2 (c[ ]n[l\area ]nfla\ilor cu mintea, ca penele ]n aripi, iar[
sf`r=itul lor ca pasirea zmult[ r[m`ne). Hameleonul, ]ntr-at`tea
dureri ce s[ afla, frumoas[ privala aceii monomahii3 durerile a-=i
uita ]l f[cus[ (c[ c`nd puterea sufletului chiar[ ]n privala ]n\ele-
gerii s[ ]nfige, atuncea toate sim\irile trupului dinafar[ amur-
\esc). Ce a luptii prival[ s[v`r=indu-s[, boldurile =i str[mur[rile
patimii la sim\irea durerilor ]l ]ntoars[r[.4 Ce, precum s-au dzis,
unde Inorogul =edea, nici loc, nici nedejde de suit Hameleonul
av`nd, de departe, cu mare umilin\[, patima ]=i povestiia =i: „Milo-
stive=te-te, milostive=te-te asupra tic[lo=iii mele!“ striga. Inorogul

la o lupt[ ]ntre Corb (Constantin Br`ncoveanu) =i Inorog (Dimitrie Cantemir),


lupt[ ce trebuia s[ fac[ pe vis[tor s[ ]n\eleag[ c[ Dimitrie va fi mai puternic
dec`t domnul |[rii Rom`ne=ti.
1
Penele c[dzute: sc[derea puterii (D. C.).
2
De sus ]n pr[paste c[derea: din m`ndrie trecerea ]n ocar[ (D. C.) — Cantemir
subliniaz[ faptul c[ din aceast[ lupt[ Br`ncoveanu va ie=i ]n pierdere, ceea
ce s-a =i ]nt`mplat: a cheltuit foarte mul\i bani cu mituirea demnitarilor =i era
s[-=i piard[ =i tronul ]n ]mprejur[rile de la 1703.
3
Duelul (monomahia) la care a asistat ]n vis Scarlat oglinde=te un adev[r:
Rusete=tii, care p`n[ aici se dovediser[ sprijinitorii familiei Cantemir, fuseser[
]n acela=i timp =i martorii conflictului dintre ace=tia =i domnul |[rii Rom`ne=ti,
conflict care ]ncepuse ]nc[ din 1688.
4
}n ultima secven\[ a visului, scriitorul aduce lucrurile ]n prezent, pentru
a ridiculiza profilul moral al lui Scarlat, imposibil de transformat ]n bine. }n
acest scop se reia firul convorbirii Hameleonului cu Inorogul, c[ruia ]i cere s[-l
vindece de suferin\a provocat[ prin ]nghi\irea ou[lor de =arpe.
46 Dimitrie Cantemir

dzis[: „Ce fel de patim[ ieste carea te chinuie=te?“ Hameleonul


r[spuns[: „}nt`i foamea l`ngedzind, apoi focul m-au p`rjolit,
iar[ mai pre urm[ puii carii am n[scut m-au pr[p[dit; =i iat[ c[,
de nu mai cur`nd milostivirea ta asupra sl[biciunei mele va agiun-
ge, pierit =i pr[p[dit sint, c[ci alt[ nedejde =i n[zuire vie\ii
mele n-au r[mas.“ +i iar[=i din toat[ inima: „Agiutoriu, agiuto-
riu! striga, =i cornul plec`ndu-\i, din otrava ce m[ putrede=te,
m`ntuie=te-m[!“ s[ ruga.1 Inorogul r[spuns[: „Leacul =i puterea
leacului cornului mieu spre otrava carea dinafar[ vine sluje=te,
iar[ nu spre veninul carile dinluntru s[ na=te (c[ r[utatea boalii
doftorii o t[m[duiesc, iar[ boala sufletului 2 leacurile apoteca-
rilor nu =tie). Ce pre c`t a socoti pociu, receta leacului t[u aceas-
ta ieste: cornul c[milii, coama =erpelui, ochiul guziului orb =i
unghile pe=telui lu`nd, ]n laptele aspidei le fierbe, p`n[ din dzece
oc[, dzece dramuri vor r[m`nea, carile ]n chipul alefiiului
f[c`ndu-s[, c`nd soarele ca luna va sc[dea cu o parte pre la rane
te unge, iar[ cu alt[ parte la sf`r=itul soarelui, ap[ din f[rmu=uri
de marmure =i din pilituri de aur storc`nd, o amestec[, =i ]n
chipul =erbetului f[c`nd-o, o bea, =i a=e leacul ]\i vii afla.“ 3 Hame-
leonul chipul leacurilor audzind =i precum ]n batgiocur[ ]i dzice
1
Hameleonul poveste=te Inorogului pe scurt ]nt`mplarea care l-a adus la
el: arz`nd de focul patimilor lume=ti („binele =i desf[t[rile lumii“) =i chinuit de
con=tiin\a ]nc[rcat[ („pedeapsa =tiin\ei reale ]ntr-ascunsul inimii“), merge la
salamandr[, zei\a focului, o fiin\[ diabolic[, dup[ sfatul c[reia ]nghite ou[ de
viper[ (minciuni) ce se dezvolt[ apoi ]n p`ntecele lui, ]i provoac[ chinuri mari
la na=tere =i-i intoxic[ tot trupul (pedepsirea minciunilor).
2
Scriitorul nu ]n\elege o psihopatie, ci un viciu moral care, desigur, nu
putea fi vindecat cu doctorii, sau, cum se spune expresiv ]n text, aceast[ boal[
„leacurile apotecarilor nu =tie“.
3
Re\eta oferit[ de Inorog cuprinde leacuri absurde, sensul acesteia
referindu-se la imposibilitatea vindec[rii lui Scarlat Ruset de grava sa boal[
moral[, reprezentat[ de minciun[, vicle=uguri, intrigi, ce alc[tuiau „firea“,
natura personajului. Cantemir se exprim[ plastic la cheie: Receta leacului boalei
Hameleonului: neputin\a ]ntoarcerii firii spre bine.
Istoria ieroglific[. Vol. II 47

socotind: „Vai de mine, vai de mine, dar[ unde =i cine poate


lucruri nev[dzute, neaudzite ca acestea s[ afle?“ +i cu strigarea
deodat[ s[ de=tept[.
Din somn =i din vis ca acesta Hameleonul trezindu-s[, tot chipul
videniii ca ]ntr-un punct a socotelii culeg`nd, ni spre bine, ni spre
r[u ]l lua. De carile totdeodat[ ni s[ bucura, ni s[ ]ntrista. Ce pre-
cum s[ dzice (tot ce cu mare poft[ iubim, aceia cu mare lesnire
credem), ]n care chip =i Hameleonul toate cele dimpotriv[ din g`nd
izgonind, dup[ pl[cerea =i pofta sa visul ]ntr-acesta chip t`lcuia:
Apa carea curea, pre a c[riia margine el s[ primbla: nest[t[toare
vreme =i amestecate dzilele ei sint; p[durea deas[ =i ca ]ntunere-
cul umbroas[, prin carea cu mare nevoie ]mbla: mul\imea gloate-
lor tulburate; iar[ negura carea lumina soarelui opriia: ]nv[luirea
lucrurilor a c[rora sf`r=it cu ochiul ]n\elegerii a s[ videa =i a s[
cunoa=te nu s[ putea; ]nt`i de departe zarea focului v[dzut[: mici
]ncep[turile poftei fierbin\i; iar[ de aproape par[ ]nalt[: m[rimea
poftei =i a lucrului din nemic[ p`n[ ]ntr-at`ta ]ngro=et =i cres-
cut, c`t preste toat[ lumea vestea i-au ie=it; sulimendri\a carea
]n j[ratecul focului s[ p[=tea: statul a toat[ adunarea carile cu
nest`ns[ poft[ spre izb`ndirea inimilor s[ hr[niia =i cu mare
nevoin\[ pentru pofta sa, tot greul =i nevoiia a suferi nu s[
t[g[duia. A=ijderea, salamandra de foc precum nebetijit[, a=e
nes[turat[: statul lucrului ]nceput pentru s[v`r=ire nep[r[sit s[
sile=te, nici cineva din cei ]mpotrivnici ]n ceva a-l beteji va putea
=i pofta at`ta de folos ]i va fi, c`t de binele carile va urma
ne]ndestulit va fi, c[ci ]n mare m[rime =i lucrul =i lauda lui va
cre=te. Iar[ r[zboiul apii nu[rilor cu v`rvul par[i focului =i tr[s-
netele =i plesnetele carile ]ntre d`nsele s[ f[cea: precum acestor
doa[ monarhii minunate fapte =i vestea lucrului ce s[ va ]ntre
d`nsele ispr[vi, peste nu[ri va trece =i prin =i preste toate \[rile
=i olaturile va merge; foamea carea din m`ncarea salamandrii i s-au
scornit: pofta cu carea el spre acela lucru (cu carile vreun ames-
tec nu avea) a s[ amesteca l-au ]ndemnat; ]n chipul ei jeratec a
48 Dimitrie Cantemir

m`nca: pentru agonisirea laudii de la monarhiia pasirilor (c[ci


para pasirilor zbur[toare, iar[ apa nu[rilor, dobitoacelor la
p[m`nt, tr[g[toare a fi t`lcuia), ]n pofta a tot statul lor au ]ntrat.
Arsura carea ]n p`ntece i s-au scornit: greuimea =i nevoia lucru-
lui; leacul pre carile salamandra l-au ]nv[\at, adec[ oa[le =erpelui
s[ bea: mijlocile carile din socoteal[ =i din ]n\elepciune s[ nasc
(c[ci =erpele ]n\elepciunea, iar[ oa[le afl[rile =i mijlocele pre carile
]n\elepciune le d[, t`lcuia), ar[t`ndu-i, le-au aflat, le-au b[ut =i
]n p`ntece puii =erpelui s-au z[mislit: socoteala ]n g`nd =i ]n inim[
au b[gat, apoi, ca cum le-ar fi z[mislit, la calea lor spre ducerea
s[v`r=itului le-au pus. Prin p`ntece cu mari dureri i-au n[scut:
adec[ preste nedejdea sa =i de unde nici s-au g`ndit, fapta cu
mare bucurie au s[v`r=it (c[ci durerile ]mpotriv[ t`lcuind, vese-
lie =i bucurie a fi socotiia). Iar[ leacul carile ]mpotriva durerii de
la Inorog poftiia: prin buiguirea fantaziii, visul aievea =i durerea
adev[rat[ socotind, stricarea aceii bucurii de la nebiruit[ puterea
nepriietinului prin necuno=tin\[ cerca. Ce Inorogul leac carile ]n
fire nu s[ d[, nici undeva s[ afl[, spuindu-i, precum lucrul ]nceput
nicicum a s[ strica nu va putea, nici asupra aceii bucurii, pre
carea faptul ]n\elep\[sc au adus-o, vreo ]ntristare ]mpotrivnic[
va putea sta1. Acestea a=e, toate, dup[ a sa voie Hameleonul
t`lcuind, visul ]n nespus[ bucurie =i ]n lucrul aievea ]ntorcea. Ce
un lucru aceast[ ]nfipt[ socoteal[ oarecum din temelie ]i cl[tiia,
c[ci dup[ voie t`lcul a potrivi nu putea.2 Adec[: pre cornul Ino-
rogului pasirea cea neagr[ a s[ pune neput`nd, cu penele aripilor
fr`nte, de r`p[ mai mult pr[v[lit[ dec`t l[sat[ s-au dat. A=ijderea,
c[ el la locul unde Inorogul sta a s[ urca =i loc a s[ sui n-au aflat.
Ce p`n[ mai pre urm[, macar c[ cu ]ndoit =i prepus g`nd, ]ns[
iar[=i pre c`t mai aproape de pofta sa a-l aduce au putut, =i pre
1
P`n[ aici elementele visului sunt t`lcuite de Scarlat ]n favoarea sa,
consider`ndu-le o prevestire, nu f[r[ dificult[\i, a succeselor ]n demersurile sale.
2
R[m`n ]ns[ c`teva elemente a c[ror natur[ r[u prevestitoare ]l pun pe
g`nduri, dar, for\`nd interpretarea, le stabile=te un sens benefic.
Istoria ieroglific[. Vol. II 49

acesta ]ntr-acesta chip l-au t`lcuit. Adec[: pre neprietin moartea


de nu-l =i va de tot st[p`ni, ea ]ntr-o parte, spre r`p[, adec[ spre
vremea necunoscut[ l[s`ndu-s[, via\a str`mpt[ =i nenorocit[ ]i
va l[sa, ca carea altul nici mai denainte, nici mai pre urm[ de
d`nsul a vie\ui nu s-au v[dzut, sau ]n loc str`mt =i r[u ca acela
via\a ]=i va petrece, de unde nici el la altul, nici altul la d`nsul
s[ marg[ va putea.
A=edar[, Hameleonul, vesel dup[ vis =i voios dup[ t`lcuirea
lui, din locu-=i s[ri =i, cum de la +oim pentru vinirea Inorogului
ceva=i =tire nu i s-au dat s[ mira1 (c[ci cu +oimul cuv`nt pusese
ca c`nd Inorogul ar vini, ]ndat[ =tire s[-i fac[). Apoi iar[=i sin-
gur m`ng`indu-s[, ]n sine dzicea: „Vicle=ugul carile ]n inim[ port
nici piielea de pre mine nu-l simpte, necum ace=tea ]n prepus ca
acesta s[ fie ]ntrat =i mai v`rtos c[ precum ]n toat[ credin\a m[
au, bine i-am cunoscut. Ce, poate fi, Inorogul de ceva s-au ]mpie-
decat =i la locul prundi=ului nu s-au cobor`t, c[ci amintrilea =i
el la cuv`ntul dat st[t[toriu, =i +oimul de vicle=ug ne=tiutoriu
ieste.“ +i a=e, iar[=i ]n stratu-=i culc`ndu-s[, dzua a s[ lumina
cu ]ntunecos g`nd a=tepta.
Deci Inorogul =i cu +oimul, dup[ ce prin mult[ vreme a nop\ii,
ce le-ar fi fost voroavele sf`r=ir[, unul cu altul s[rut`ndu-s[ =i
]n bra\e prietine=ti cuprindzindu-s[, sara bun[ ]=i deder[ =i unul
de la altul desp[r\indu-s[, cine=i la ale sale s[ ]nturnar[ (c[ la
]mpreunare pofta hiri=[, iar[ la desp[r\ire voia de ]mpreun[ tre-
buie 2). Iar[ c`nd m`na cea de aur cu degetele de trandafir din
v`rvurile mun\ilor flori culege =i m[nunchele negre din cele albe
1
Interpret`nd visul ]n favoarea lui, de=i unele elemente i se ar[tau net
nefavorabile, Scarlat pleac[ vesel la ]nt`lnirea cu Toma Cantacuzino, nelini=tit
]ns[ c[ acesta nu-l anun\ase de sosirea lui Dimitrie.
2
Toma se transform[ prea repede ]n prieten afectuos al lui Dimitrie, dup[
ce p`n[ de cur`nd fusese du=manul lui. Mai trebuie s[ remarc[m, de asemenea,
=i faptul c[ nu-l anun\ase pe Scarlat de sosirea lui Dimitrie la el, de=i se
convenise ]n acest sens.

4 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


50 Dimitrie Cantemir

alege1. Hameleonul, dup[ obiceiu, la ispitele r[ut[\ilor, =coala


vr[jbilor =i cercetare str[jilor degrab[ purceas[, pre carile ]ntr-un
suflet cutreier`nd =i ceva nou din celea ce r[u nedejduia neafl`nd,
precum cu bun[ sam[ Inorogul din munte la locul ]mpreun[rii
s[ nu s[ fie cobor`t, singur =ie ]=i dovedi (c[ vicleanul c`nd pe
altul ]n lucru s[ am[geasc[ nu are, atuncea singur pe sine ]n so-
coteal[ s[ viclene=te =i cuvintele din sin fur`ndu-=i ]n pung[ le
pune). +i a=e, precum vremea clevetii =i ceasul zavistiii s[ fie
nemerit socotind, cum mai degrab[ la +oim s[ dus[ 2.
C[tr[ carile darea bunii dimine\i de gium[tate curm`nd =i
c[dzuta ]nchin[ciune ]nc[ bine nesf`r=ind, cu capul viperii s[
]nchina, cu ochii vulpei c[uta, cu trupul dul[ului s[ cl[tina =i, ca
cum de duh r[u tulburat ar fi fost, cu f[lcile c[scate, cu budzele
l[sate =i cu balele aspumate cuvinte cu stropi =i stropi cu cuvinte
amestecate ]ntr-acesta chip a ]mpr[=tiia ]ncepu: 3 „V[dzut-a\i,
1
Se remarc[ unele metafore semnific`nd rev[rsatul zorilor =i r[s[ritul soarelui,
scriitorul explic`ndu-le pe fiecare la cheie. Astfel: m`na de aur este soarele; degete
de trandafir sunt radzele soarelui ro=ii de diminea\[, culegerea florilor din mun\i
]nseamn[ c`nd radzele soarelui ]n v`rvurile mun\ilor love=te, iar m[nunchele albe
din cele negre a alege se t`lcuiesc c`nd s[ ]ng`n[ dzua cu noaptea. }ntre acestea,
„m`na cea de aur cu degetele de trandafir“ (vezi textul), poate fi socotit[ o influen\[
a Iliadei lui Homer, unde ]nt`lnim expresia „aurora cea cu degete de trandafir“.
Format la =coala retoricii vremii, care exagera rolul podoabelor stilistice, Dimitrie
Cantemir a suferit foarte mult influen\a acesteia, prefer`nd exprim[rii simple
]nc[rc[tura stilistic[, pre\iozitatea =i efectele de contrast. A=a st`nd lucrurile, trebuie
privit[ cu rezerva cuvenit[ opinia curent[ c[ el ar putea fi un reprezentant de
concep\ie al barocului ]n literatura noastr[ veche, de=i, luat ]n sine, =i barocul este
o modalitate sui generis a spiritului retoric.
2
Nelini=tit totu=i de unele elemente r[u prevestitoare ale visului, Scarlat,
]nainte de a vizita pe Toma Cantacuzino, se duce ]n zori s[ sondeze str[jile de
bostangii, care aveau sarcina de a t[ia retragerea lui Dimitrie pe ap[ =i de a-l
captura.
3
Constat`nd c[ Dimitrie n-a fost prins de bostangii, a=a cum se a=tepta =i,
convins c[ acesta nu venise la ]nt`lnirea convenit[, Scarlat se duce ]n grab[ la
Toma Cantacuzino =i, d`ndu-=i pe fa\[ ura de care era capabil, ]=i ]ncepe =irul
Istoria ieroglific[. Vol. II 51

dzice, lucru la cuv`nt a=e de n[st[t[toriu =i ca frundza de tot


v`ntul ]n toate p[r\ile cl[titoriu? V[dzut-a\i cuco=ul, ]nv[\[toriul
v`ntului, ]n v`rvul turnului?1 Eu ]nc[ de mult[ vreme la trup c`te
dramuri =i la minte c`te gr[un\[ cump[ne=te, s[ \i-l c`nt[resc =i
de toate pre am[nuntul s[ \i-l perigrapsesc vream, la chip, cum
=i la obiceie ce fel ieste s[ \i-l ar[t poftiiam =i precum din gura
lui vreodat[ adev[rul nu iese a \i-l dovedi m[ ispitiiam. }ns[ spre
]mpreunarea lui cu at`ta sete ]ncins =i cu at`ta poft[ spre viderea
lui aprins v[dzindu-te, a \i-l povesti m[ siiam. Iar[ acmu, iat[,
singur iu=urimea min\ii, nestarea cuv`ntului =i toat[ prostimea
firii bine i-ai v[dzut =i precum socotesc, precum =i c`t ieste, de
pre unghe leul =i de pre parte tot \irc[lamul vii fi cunoscut, c[ci
eu, tic[losul, pentru a mea prostime, ca nu c`ndai ]n prepusul
de zavistnic =i ]ndoin\a de clevetnic s[ cadz, adev[rul a-\i gr[i
m[ temeam =i toat[ fiin\a lucrului a-\i descoperi m[ feriiam (c[
pre c`t de ur`cioas[ ieste minciuna la urechile drept audzitoare,
pre at`ta de primejdioas[ ieste adeverin\a la audzirea str`mb
ascult[toare). Ce acmu, iat[, el, la locul ]ns[mnat =i dup[
cuv`ntul dat, n-au vinit. Iat[, giur[m`nturile ]n loc de basn[ =i
cuvintele =i rug[mintele ]n chip de batgiocur[ le-au luat.2. De care
lucru, ]ndr[zneala adev[rului lu`nd, din curat[ inim[ a=i dzice

de atacuri calomnioase la adresa fostului st[p`n =i prieten. Din acest motiv


putem intitula aceast[ parte Secven\a calomniei. Din punct de vedere literar,
trebuie remarcat[ capacitatea scriitorului de a reprezenta dinamica gestual[
]n manifestarea ipocriziei, urii =i perfidiei de care era st[p`nit Scarlat: „cu
capul viperii s[ ]nchina, cu ochii vulpei c[uta, cu trupul dul[ului s[ cl[tina =i, ca
cum de duh r[u tulburat ar fi fost, cu f[lcile c[scate, cu budzele l[sate =i cu
balele aspumate cuvinte cu stropi =i stropi cu cuvinte amestecate ]ntr-acesta
chip a ]mpr[=tiia ]ncepu“.
1
Cuco=ul ]n v`rvul turnului, carile dup[ v`nt s[ ]ntoarce, cela ce dup[ vreme
]=i mut[ voia =i priete=ugul (D. C.) — Dimitrie Cantemir este acuzat de oportunism
]n rela\iile cu semenii.
2
Scarlat face un portret psihic =i moral calomnios lui Dimitrie, alc[tuit ]n
realitate dup[ propriul s[u caracter. Modelul uman negativ, frecvent ]n epoca
52 Dimitrie Cantemir

ca de aceast[ prietineasc[ ]mpreunare p[r[sindu-te, cu chipul


carile priietinul =i priete=ugul ce s[ fie n-au ]nv[\at, deplinul
nepriete=ug =i vrednicul nepriietin, cum =i c`t s[ fie, a cunoa=te
s[-l faci, ca alte feliuri de curse =i de la\e ]ntindzindu-i =i ]ntr-]n-
sele v`n`ndu-l, s[ priceap[ 1 (c[ precum toate obrazele unul cu
altul nu s[ asam[n[ =i stelele una cu alta ]n lumin[ nu s[
potriv[sc, a=e dec`t vicleanul mai viclean =i dec`t me=terul altul
mai me=ter =i mai iste\ s[ afl[).“
+oimul deodat[ =i ]ntr-acesta chip oare de cine gr[ie=te mult
s[ mir[. Apoi aceast[ puturoas[ hul[, de unde =i asupra a cui o
scorne=te, cu lin glas ]l ]ntreb[.
Hameleonul dzis[: „Dar[, domnul mieu bine =tie cine ]n lume
=i singur ]ntre to\i muritorii de toat[ hula =i ocara vrednic ieste,
a c[ruia =i a numelui pomenire gre\oas[, =i audzului sc[r`n-
d[voas[ ieste“.
+oimul dzis[: „Hele, pentru aceasta =i mai ales a ]n\elege a=
vrea“.
El dzis[: „Au nu am[geul =i =ifariul acela at`tea crunte sudori
mi-au v[rsat?2 Au nu vicleanul =i ]n=el[toriul acela de at`tea ori
=i ]ntr-at`tea de moarte cumpene =i de via\[ primejdii m-au

evenimentelor descrise ]n Istoria ieroglific[, dar respins de concep\ia despre


om a lui Cantemir, are urm[toarele tr[s[turi: nestatornicie ]n promisiuni,
angajamente =i atitudini; influen\abilitate, lipsa unei conduite ferme; oportunism
]n rela\iile cu semenii =i mai ales ]n contractarea =i p[strarea prieteniei; natur[
vulgar[, neevoluat[ („prostimea firii“); inconstan\[ =i agita\ie mintal[.
(,,iu=urimea min\ii „), adic[ trecerea rapid[ de la o p[rere la alta, incapacitatea
de a aprofunda =i a urm[ri o idee, intelect aberant. (Acestea nu trebuie
confundate cu aceea ce am numi ast[zi mobilitatea inteligen\ei, flexibilitatea,
receptivitatea =i aprehensivitatea mintal[, care sunt calit[\i nu defecte.)
1
Fa\[ de un prieten at`t de nedemn =i de am[gitor ca Dimitrie, spune
Scarlat, trebuie ca Toma s[-=i schimbe atitudinea =i s[ continue s[-i ]ntind[
curse pentru a-l captura.
2
Scarlat consider[ c[ prin neprezentarea la ]nt`lnire, Dimitrie Cantemir
i-a anulat toate eforturile =i cheltuiala de energie pentru prinderea pl[nuit[.
Istoria ieroglific[. Vol. II 53

b[gat, mai v`rtos c[ cu a lui pricin[ =i rob la m`na crocodilului


am c[dzut, unde =i p`n[ ast[dzi cu greu pre\ a m[ r[scump[ra
=i cu mul\i chiz[=i pre\ul s[-mi pl[tesc legat sint.1 Dar[ de vreme
ce el toate ostenin\ele ]n z[dar =i toate slujbele ]n darn a fi mi-au
ar[tat,2 las[, c[ ]nc[ pu\intel, =i visul carile am visat dup[ t`lcuire
]l voi plini. C[ci visele pre mine vrodat[ macar[ nu m[ am[gesc,
c[ precum a viselor t`lcuire, a=e a vr[jilor alc[tuire de la tat[-
mieu foarte bine am ]nv[\at. C[ tat[-mieu, Apariul 3, prin mult[
vreme la Hersonisul criv[\ului4 cu cor[bieriia ]mbl`nd, de la ba-
bele schithilor toate me=ter=ugurile gheomandiii, hiromandiii =i
a necromandiii deplin ]nv[\as[, pre carile prin adese paradosin
supt pecetea pomenirii tare le-am ]ns[mnat, din carile =uv[itoriul
=i a multe c[r[ri =tiutoriul acela nu-mi va sc[pa“.5
1
Continu`nd s[ cread[ c[ Dimitrie nu a venit ]ntr-adev[r la ]nt`lnirea cu
Toma, Scarlat trece de la calomnii la acuza\ii care s[ justifice ura =i pornirea sa
p[timas[. O prim[ acuza\ie: Cantemir l-ar fi pus de mai multe ori ]n situa\ii
care i-au primejduit via\a — ceea ce nu =tim din alt[ parte — am[nuntul
referindu-se probabil la unele misiuni riscante pe vremea c`nd Rusete=tii erau
fideli familiei Cantemir. Cea de a doua acuza\ie — mai grav[ — este exprimat[
clar: din cauza lui Dimitrie, Scarlat ar fi intrat ]n ]nchisoarea bostangiilor, de
unde ar fi sc[pat numai cu girul unor cuno=tin\e care garantaser[ c[ vor pl[ti
o anumit[ sum[ de bani. Se vede c[ ]nt`mplarea nu se petrecuse prea demult,
dac[ Scarlat era tolerat ]nc[ (1704) pentru neplata sumei.
2
Scarlat afirm[ expres c[ Dimitrie nu i-a ar[tat recuno=tin\a cuvenit[
pentru serviciile mari aduse c`ndva.
3
Apariul: Cupariul cel b[tr`n (D. C.) — este vorba de Constantin Ruset,
grec de neam, tat[l fra\ilor Ruset: Mihalache, Lascarache (mort la acea vreme),
Iordache, Manolache =i Scarlat, ultimul juc`nd un rol de frunte ]n povestirea
Istoriei ieroglifice. Pentru c[ b[tr`nul Ruset fusese cupar ]n vremea lui Vasile
Lupu, fiii s[i au fost numi\i =i Cup[re=ti. Acest Constantin Cuparul a jucat un
rol imens ]n via\a politic[ a Moldovei =i, dup[ el, fiul s[u Iordache.
4
Hersonisul criv[\ului: Cr`mul t[t[r[sc (D. C.) — Crimeea.
5
Scarlat d[ am[nunte interesante despre tat[l s[u, care se ocupase ]n
tinere\e cu comer\ul pe mare („cu cor[bieriieria ]mbl`nd“), am[nunt confirmat
de izvoarele timpului. El frecventase, cu acest prilej, Crimeea, ]nv[\`nd de la
54 Dimitrie Cantemir

+oimul ]n\eleg`nd c[ toate acestea v[rs[turi asupra cur[\[niii


Inorogului le bore=te: „+terge-\i gura, dzis[, o, priietine, =i de
ieste cu putin\[ =tiupitura iar[=i ]\i ]nghi\i =i bor`tura iar[=i ]\i
sorbi, c[ci Inorogul =i la cuv`ntul dat au st[tut, =i la locul ]m-
preun[rii, asar[, dup[ cum au dzis, au vinit. De la carile de
]ntreag[ voroav[ s[tur`ndu-m[ =i de ]nalt[ ]n\elepciune mult
mir`ndu-m[, adeverit sint c[ acestea toate spre ispit[ sau prin
zavistie veche le gr[ie=ti. +i acmu din pricina sau a ne=tiin\ii, sau
a r[ut[\ii (c[ci am`ndoa[ jig[nii rele =i cu multe capete sint), ]n
vreme f[r[ vreme cu ce erai ]nc[rcat a te desc[rca =i ]n locul ce
nu \i s-au c[dzut a le arunca ai silit. Ce de ai f[cut ispit[, o,
priietine (]nt`i pre tine de bun, apoi pre altul de r[u ispite=te);
iar[ de te-ai din zavistiia veche cleveta noa[ a face pornit, s[ =tii
(c[ sabiia zavistiii m[nunc nu are, =i oricine a m`n[ ar apuca-o,
ner[nit =i nebetejit s[ r[m`ie nu poate)“.1
Hameleonul, de o parte cu obrazul (carile nu de ru=ine, ce
de vicle=uguri a s[ muta =tie), ]n multe fe\e s[ schimba =i pen-

ni=te t[t[roaice b[tr`ne diverse practici divinatorii ca: geoman\ia — ghicirea


prin anumite semne sau figuri ivite ]n p[m`nt, nisip, \[r`n[ etc.; chiroman\ia
— prezicerea viitorului dup[ semnele din palm[; necroman\ia — comunicarea
cu spiritele mor\ilor, spiritismul. Mai sus se afirm[ c[ acest Scarlat ]nv[\ase de
la tat[l s[u nu numai aceste practici, ci =i oniroman\ia, adic[ arta t`lcuirii
viselor, =i, de asemenea „alc[tuirea“ vr[jilor. Cum vr[jitorii sunt ]nal\ii demnitari
otomani ]n ipostaza de dispun[tori ai vie\ii politice din \[rile rom`ne=ti,
expresia pare a se referi la faptul, adev[rat, c[ Rusete=tii au fost mae=trii de
culise ai vie\ii noastre politice din acel timp.
1
D`ndu-=i seama la cine se refereau insultele lui Scarlat, Toma Cantacuzino
trece la ap[rarea lui Dimitrie Cantemir, nu f[r[ a acuza pe intrigant c[ a f[cut
toate acestea fie din ur[ veche („zavistie veche“), fie ca s[-i sondeze p[rerea
(„spre ispit[“). Cu acest prilej el face un portret al calit[\ilor lui Dimitrie, lucru
nu lipsit de importan\[ pentru p[rerea pe care o avea scriitorul despre sine
]nsu=i. Astfel, el se consider[ statornic ]n cuv`ntul dat (tr[s[tur[ a cava-
lerismului), om cu „]ntreag[ voroav[“, adic[ echilibrat =i cu judecat[ bun[ =i de
asemenea, plin de o „]nalt[ ]n\elepciune“, ceea ce ar ]nsemna om cu vederi
largi, de principiu.
Istoria ieroglific[. Vol. II 55

tru c[ acmu +oimul din minciunele =i clevetele, carile din spur-


cata lui gur[ audzis[, s[ nu cumva vechea-i pizm[ s[ cunoasc[
=i mai cu de-adins vicle=ugurile s[ nu-i cumva cerce =i, afl`ndu-le,
s[ nu-i cumva amintrilea visul t`lcuiasc[ s[ temea. Iar[ de alt[
parte, cum minciuna ]n haina adev[rului =i vicle=ugul ]n c[me=a
drept[\ii =-ar ]mbr[ca =i acmu de cur`nd c[lcatele-=i de vulpe
viclean[ urme cum =-ar astupa, cu g`ndul obr[zniciii, ]n c`mpul
neru=in[rii, ca un cal sirep =i desfr`nat, alerga. A=ijderea, aces-
tea cu a cuv`ntului me=ter=ug a le =icui, a le c[ptu=i =i a le zugr[vi
de nu le-a cumva putea, de toat[ nedejdea ce mai denainte luas[,
sc[pat s[ sim\iia1. }ns[ (afl[toare de me=ter=uguri firea ]n nevoi),
=i ales a lui, carea organul r[ut[\ii a-=i afla =i r[utatea min\ii a-=i
acoperi ]ndat[ ]n pomenire ]i adus[, singur ]n inima sa ca aces-
tea scornind: „Oare cei ce a me=ter=ugului cuv`ntului ]nv[\[tori
sint ce alt[ giuruin\[ c[tr[ ucinicii s[i dau, f[r[ c`t, precum
adev[rul minciun[ =i minciuna adev[rul s[ fac[ ]i va face 2, =i de
vreme ce cu cea de ob=te socoteal[ lucrul =i me=ter=ugul acesta
1
V[z`ndu-=i vicle=ugurile descoperite, Scarlat intr[ ]n panic[ =i caut[ o
cale de a ie=i din ]ncurc[tur[; aceasta este arta cuv`ntului (,,a cuv`ntului
me=ter=ug“), adic[ =tiin\a retoricii. Aceast[ art[ este v[zut[ de Scarlat ca un
mijloc de „a zugr[vi“ lucrurile dup[ voia =i interesele de moment.
2
Afirma\ie grav[: Cantemir vede ]n retoric[ =tiin\a de a preface adev[rul
]n minciun[ =i minciuna ]n adev[r, =tiin\[ ce ]=i are, prin urmare, o logic[
proprie, o logic[ sofisticat[. De altfel, marele nostru g`nditor face, ]n Istoria
ieroglific[, o sever[ critic[ a logicii tradi\ionale aristotelice ]n ansamblu,
demonstr`nd at`t incapacitatea acesteia de a ob\ine, ]n toate ]mprejur[rile,
adev[rul, c`t =i u=urin\a cu care aceasta se poate transforma ]n sofistic[, ]n
retoric[ =i chiar ]n poetic[. Mai grav[ trebuie considerat[ situa\ia care st[ ]n
spatele afirma\iei, pus[ ]n gura lui Scarlat, c[ o asemenea concep\ie privind
func\ionalitatea retoricii se profesa de la catedr[ din genera\ie ]n genera\ie
(„cei ce a me=ter=ugului cuv`ntului ]nv[\[tori sint...“), situa\ie ce indic[
viabilitatea unei mentalit[\i ce reactiva ]n lumea greceasc[ a Fanarului epoca
sofisticii clasice. Nu este de mirare c[ retorica de catedr[ putea perverti
caractere, exemplele oferite de Scarlat =i de Alexandru Mavrocordat Exaporitul
]n aceast[ privin\[ fiind elocvente.
56 Dimitrie Cantemir

a=e s[ crede, iat[ c[ urmadz[ ca =i eu aceasta a ispr[vi s[ pociu,


de vreme ce nu pu\in untdelemn ]ntr-aceasta ]nv[\[tur[ am chel-
tuit =i mai v`rtos c[ prin mult[ vreme ]ntre alalte lighioi scaunul
ace=tii =coale am \inut =i cu scrisorile a c[r\ilor am[gitoare de-
prinderea din toate dzile am avut“1. +i a=e, fe\e dup[ fe\e =i
chipuri dup[ chipuri ]n fa\[ schimb`ndu-=i, c[tr[ +oim voroava
]ntr-acesta chip ]ncepu: 2 „(Dragostea prea mare =i liubovul ca-
rile peste hotar trece, de prea mic[ pricin[, mari prepusuri ]=i
face)3, precum maicele c[tr[ fiii s[i aievea dovad[ sint. Carele
ori de fietece mic[ a or`nduielii s[n[t[\ii mutare grele =i primej-
dioase boale cuconilor s[i prepun =i de celea ce s[ nu le cumva
vie s[ tem, acele precum s[ le fie vinit, de fric[ socotesc, de unde
cuv`ntul a s[ dzice s-au apucat (s[ nu vie ]n capul copilului ce-i
mene=te maic[-sa) 4. Asemenea dragostele Afroditei5 , c`nd la
1
+coala, scaunul ritoric[i a \inea: gramatic, scriitoriu de c[r\i a fi (D. C.) —
din monolog mai rezult[ c[ Scarlat se formase la =coala retoricii =i c[ fusese
gr[m[tic, situa\ie ce corespunde adev[rului. El a avut aceast[ func\ie ]n
cancelaria fostului domn Gheorghe Duca, tat[l lui Constantin Duca. Cantemir
nu aminte=te aici c[ Scarlat a de\inut chiar func\ia de mare retor al Patriarhiei
Ortodoxe din Constantinopol.
2
Vr`nd s[ spun[ c[ insinu[rile f[cute la adresa lui Dimitrie sunt pornite ]n
realitate dintr-un ad`nc sentiment de pre\uire =i prietenie, Scarlat \ine o
cuv`ntare ]n fa\a lui Toma, prin care face o demonstra\ie retoric[ despre
universalitatea, for\a =i inventivitatea sentimentului de dragoste.
3
}n exordiul cuv`nt[rii, preg[tit dup[ re\eta retoricii, Scarlat expune teza
de baz[, ce urmeaz[ s[ fie demonstrat[, exprimat[ de ideea c[ atunci c`nd
sentimentul de dragoste devine cople=itor, creeaz[ starea contrar[ a suspiciunii.
4
Un prim exemplu ]n aceast[ privin\[ ]l constituie dragostea de mam[
c[tre copiii s[i.
5
Dragostele Afroditii: iubostele spurcate, curve=ti (D. C.) — potrivit re\etei
retorice, Scarlat nu abordeaz[ direct tema amici\iei, cum s-ar fi cuvenit, ci,
pentru a-=i argumenta mai bine teza, recurge la analogie, folosind ]n acest sens
sentimentul iubirii carnale specific cuplului iubit-iubit[. Urmeaz[ apoi o
imaginar[ jelanie a geloziei, ]n care b[rbatul se pl`nge de infidelitatea iubitei.
Folosind antiteza, procedeu apar\in`nd, de asemenea, arsenalului retoricii,
Istoria ieroglific[. Vol. II 57

step[na hiri=iii sale sosesc, pre tot ochiul viclean =i tot piciorul
str`mb socotesc, =i, ]n toate =i pentru toate, pentru cel =ie iubit,
neg`ndite prepusuri =i zelotipii ]=i scorne=te. +i pentru ca dra-
gostele s[-=i poftoreasc[ =i iubostele s[-=i ]nnoiasc[, tot prepusul
fantastic ]n locul adev[rului apuc`nd, o hul[ dr[g[stoas[ =i o
m`nie m`ng`ioas[ scorne=te, dzic`nd: „Bine cunosc =i din multe
]mpotriv[ semne adeverit sint1 c[ r[ul mieu noroc cu curat[ ini-
ma mea r[u s[ sluje=te =i de nesuferit rane ]n toate dzilele prin
m`na ta ]ntr-]nem[ ]mi trimete. De vreme ce tu acmu pre altul
sau pre cutarile (anume dzic`nd) a iubi ai ]nceput, iar[ pre mine,
tic[losul, din dr[g[sto=ii t[i ochi dep[rt`ndu-m[, cu toat[ inima
din adev[rata dragoste m-ai lep[dat =i m-ai urgisit. Bine ]nc[ din-
ceput inima ]mi spunea c[ dragostea, cu carea ]n z[dar ardeam,
adev[rul a cunoa=te m[ opriia, c[ dragostelor zugr[vitoare =i ini-
mii mele am[gitoare e=ti, de vreme ce acmu, iat[, aievea =i la
ar[tare au ie=it, c[ a=e=i dint`i c[tr[ mine numai cu gura =i cu
cuv`ntul erai, iar[ c[tr[ ciuda lumii2 acela cu toat[ inima =i cu
tot sufletul te dai. Ce bun[ nedejde am c[ ]n cur`nd[ vreme de
lancea carea eu m-am r[nit =i de veninul cu carile eu m-am otr[vit
=i el ner[nit =i neotr[vit s[ nu scape, =i peste pu\ine dzile, pre-
cum eu acmu, a=e el atuncea deplin va cunoa=te c[ nici od`-
n[oar[ cu cineva dreptatea a \inea =i cur[\iia inimii nebetejit[ =i

scriitorul pune fa\[ ]n fa\[ defectele iubitului p[r[sit cu frumuse\ea celui care
i-a luat locul ]n inima iubitei. Totul formeaz[ o excelent[ pagin[ ]nchinat[
dragostei. Pe de alt[ parte, Cantemir sugereaz[ c[, prin folosirea incorect[ a
analogiei, Scarlat comisese, de fapt, o abera\ie logic[, ]ntruc`t nu se poate
stabili o rela\ie de asem[nare ]ntre sentimentul amici\iei =i cel al dragostei
afrodisiace. }n felul acesta, scriitorul face o demonstra\ie indirect[ a modului
]n care logica retoric[ promoveaz[ sofisticarea adev[rului.
1
De aici ]ncep repro=urile de dragoste specifice st[rii de gelozie, subliniin-
du-se infidelitatea =i nestatornicia fiin\ei iubite. Este de remarcat precizarea
f[cut[ de Scarlat c[ „hula“, calomnia la adresa iubitei este, de fapt, „o hul[
dr[g[stoas[ =i o m`nie m`ng`ioas[“, pornite dintr-o pasiune profund[.
2 Adic[ uimirea, minunea lumii, cu sensul de ur`tul, monstrul lumii. Astfel
numea gelosul pe rivalul s[u =i noul preferat al iubitei.
58 Dimitrie Cantemir

neimat[ a feri nu te-ai ]nv[\at, ce pururea c[tr[ to\i la cuv`nt


nest[t[toare =i cu inima ca valurile m[rii ]n toate marginile lovi-
toare ai fost =i e=ti. De care lucru, precum lini=tei m[rii, a=e dra-
gostelor tale de credzut =i ]n cuvintele tale de sprijenit n-au fost,
nici poate fi. C[ci din nemic[ ]n ]nalte de ur[ciune valuri te ]nal\i
=i f[r[ nici o pricin[ lini=tea ]n tulburare =i furtuni de m`nie ca
acestea ]\i ]ntorci, c`t tic[losul inimii vas ]n ochean f[r[ fund =i
mare f[r[ margine, ca aceasta undeva liman de n[zuin\[ =i lini=te
de m`ntuin\[ a afla nu poate. Ce de vreme ce nemilostiva-\i
inim[ =i sufletul ]ntoarcere spre c[ial[ nu-\i =tie 1, iat[ c[ de
ast[dzi =i ]nainte m`hnit[ fa\a mea nu vii mai videa =i sl[b[nog
piciorul mieu ]nalt =i neagiuns pragul t[u nu va mai c[lca. F[-\i
voia, pline=te-\i pofta, negura din v`rvul mun\ilor s-au r`dicat,
nu[rii de pe fa\a soarelui s-au mutat, tot spinul =i piiedeca din
cale-\i s-au luat, =i f[r[ de nice o sial[, str`nge, ]mbr[\[=adz[,
dulci s[rut[turi =i a trupurilor ]nc[ldzituri cu acest acmu de
cur`nd =i proaspat iubovnic v[ ]mp[r\i\i. Eu m-am vechit2, m-am
ve=tedzit =i ca florile de brum[ m-am ovilit. Soarele m-au lovit,
c[ldura m-au p[lit, v`nturile m-au negrit, drumurile m-au ostenit,
dzilele m-au vechit, aii m-au ]mb[tr`nit, nop\ile m-au schimosit
=i, dec`t toate mai cumplit, norocul m-au urgisit =i din dragostele
tale m-au izgonit. Iar[ acesta nou,3 vios, vl[gos, ghizdav =i frumos,
ca soarele de luminos, ca luna de ar[tos =i ca om[tul de albicios
1
Urmeaz[ amenin\[rile ]ndr[gostitului, arma psihologic[ pentru
determinarea re]ntoarcerii fiin\ei iubite.
2
Dup[ ce las[ toat[ libertatea fiin\ei iubite de a se bucura de farmecele
noului s[u ales, gelosul ]ncepe un pl`ns al disper[rii iubitului p[r[sit — prima
elegie ]n literatura rom`n[, alc[tuit[ ]n stilul bocetelor populare ]n versuri,
unde se ]nt`lne=te o puternic[ influen\[ a Miori\ei, dar apar =i elemente
literare exotice, desigur, o reminiscen\[ a lecturilor =i a mediului oriental ]n
care Cantemir =i-a dus tinere\ea. Pasajul bocetului formeaz[ primul termen
al analizei, cu sublinierea defectelor iubitului p[r[sit.
3
De aici ]ncepe al doilea termen al antitezei, cu eviden\ierea calit[\ilor
noului iubit, toate acestea constituind tr[s[turile frumuse\ii b[rb[te=ti, unele
Istoria ieroglific[. Vol. II 59

ieste. Ochii +oimului, pieptul leului, fa\a trandafirului, fruntea


iasiminului, gura bujorului, din\ii l[cr[mioarelor, grumadzii
p[unului, spr`ncenele corbului, p[rul sobolului, m`nule ca aripile,
degetele ca radzele, mijlocul pardosului, statul chiparosului,
peli\a cacumului, unghele inorogului, glasul bubocului =i v`rtutea
colunului are. Lucru ca acesta \-ai agonisit? Pa=te-l, poart[-l =i ]n
multe dzile cu fericire hr[ne=te-l =i ]ngra=[-l. Iar[ mie aceasta ]mi
r[m`ne, pe bl[st[matu lumii n[roc pl`ng`nd, dreptatea mea c[tr[
tine =i str`mb[tatea ta c[tr[ mine ]n veci c[tr[ to\i =i nep[r[sit
petiutinderile s[ povestesc.“ Acestea =i altele ca acestea jelea
inimii a gr[i g[se=te =i zelotipiia asupra iubitului s[u, sau de
fa\[, sau c[tr[ alt chip, s[ j[luieste, p`n[ c`nd r[spunsul cel =ie
dorit, din dulce rostul iubitei 1 sale slobodzit, r[spuns spre a sa
nem`ng`iat[ m`ng`ierea a audzi s[ ]nvrednice=te. Carea ]n cu-
rat[ inim[ st[ruit[ tr[ind =i de la iubitul ei ]n prepusuri ca aces-
tea \iindu-s[, ]ntr-acesta chip ]i r[spunde: „Norocul mieu cel
nenorocit,2 o, dulcele mieu, p`n[ ]ntr-at`ta necredincios =i prepui-
toriu te face, c[ din sinul maicei =i de la \i\ele mamcii de c`nd
am ie=it, dec`t tine mai frumos =i mai dr[g[stos nici a trupului
ochi mi-au v[dzut, nici a sufletului a videa mi-au poftit. C[ ]ntre
to\i dumn[dz[ii3, de=i ieste soarele mai frumos, ]ns[ eclipsis ]l
]ntunecadz[ =i noaptea ]l dep[rteadz[, de ieste luna4 ]ntre boadz[

dintre ele con\in`nd o not[ oriental-exotic[ (datorit[ compara\iilor cu luna,


iasiminul, pardosul, cacumul etc.).
1
Cuplul iubit-iubit[ apare pentru prima dat[ ]n literatura noastr[ ]n
contextul unor pagini ]nchinate iubirii.
2
Scriitorul folose=te de mai multe ori cuv`ntul „noroc“ pentru partener sau
pentru partener[ cu ]n\elesul popular de soart[ bun[ sau rea. Cu aceste cuvinte
]ncepe r[spunsul de lini=tire al iubitei fa\[ de gelosul =i suspiciosul s[u adorat.
3
Dumn[dz[ii: dup[ obiciuita voroav[ poeticeasc[ trupurile cere=ti ]n-
s[mnadz[ (D. C.) — astrele, stelele =i planetele.
4
Luna este luat[ ]n ]n\elesul de divinitate feminin[, ca la popoarele antice,
]n timp ce Soarele (vezi mai sus) este considerat divinitate masculin[,
simboliz`nd for\a =i str[lucirea b[rb[teasc[.
60 Dimitrie Cantemir

=i Vinerea 1 ]ntre stele mai ghizdav[, ]ns[ lipsa luminii, acoperi-


rea nu[rilor =i minunat[ na=terea comitelor le astup[ =i le aco-
pere. Singure numai, dec`t toate frumse\ele mai frumoase, frum-
se\ele tale dzua lumineadz[, noaptea str[lumineadz[, de departe
m`ng`iesc =i de aproape sufletul veselesc, a c[rora lumin[ apus
nu =tie =i privala sa\iu nu are. O,2 bl[st[mat ceasul acela ]n carile
l[cr[mos ochiul mieu nu te vede =i nenorocit[ dzua ]n carea de
privala ta dep[rtat[ stau. Soarele nu r[saie, stelele nu luminedze
=i dzua s[ nu s[ arete nop\ii aceiia ]n carea bra\ele mele nu te
]mbr[\[=adz[ =i \i\ele mele la talpele tale nu s[ al[tureadz[. Vultu-
rul ceresc3 ascunsele inimilor =i tainele sufletelor =tie. Pre carile
neminciunos =i credincios martur puiu, c[ ]n ceasul ]n carile cu
lipsa nespuselor tale lumini4 m[ osindesc, ]ndat[ f`nt`nele Nilu-
lui din ochi5 ne]ncetat ]mi izvor[sc =i suspinele ]nfocate din inim[
dec]t para tartarului mai ]nalte =i dec`t sc`nteile Ethnii mai ]nfo-
cate ]mi izbucnesc. Din tine ales, o, iubitul mieu, toate trupurile
ciunguri de copaci p`rjoli\i =i toate chipurile t[ciuni ]n tin[ potoli\i
ochilor miei s[ v[d =i sufletului mieu s[ par.6 Ah, pustie =i dec`t
cu moartea mai omor`t[ eu, c`nd ne]nfr`nt[ voia ta asupra mea
m`hnit[ voiu cunoa=te. Nu, sufletul sufletului mieu, nu, lumina
ochilor, nu, via\a =i fiin\a mea, nu prepune pe \[rna talpelor tale
1
Vinerea: steaoa ciobanului, carea ]nt`i r[sare (D. C.) — Vinerea este Afrodida
sau Venus, zei\a frumuse\ii. }n explica\ia dat[, Cantemir o confund[ cu Arctu-
rus, numit ]n popor =i Steaua ciobanului, stea de prim[ m[rime ]n constela\ia
Boarului din Balan\[. Scriitorul nu avea de unde s[ =tie c[ Venus sau Luceaf[rul
apare la apusul Soarelui numai ]n faza de elonga\ie estic[, ]n timp ce Arcturus
apare ]n mod permanent, ]n timpul verii, la apusul Soarelui.
2
R[spunsul de lini=tire se transform[ acum ]ntr-o ]nfocat[ declara\ie de
dragoste din partea femeii iubite.
3 Vulturul ceresc: Dumn[dz[u p[rintele (D. C.).
4
Lipsa nespuselor lumini: lipsa privelii frumo=ilor ochi (D. C.).
5
F`nt`nele Nilului din ochi: izvoar[le lacr[milor nep[r[site (D. C.).
6
O foarte frumoas[ exprimare: femeia declar[ iubitului s[u c[ trupurile
altor b[rba\i i se par ni=te cioturi, iar fe\ele asemenea unor t[ciuni stinsi, lipsite
de str[lucire.
Istoria ieroglific[. Vol. II 61

g`nd ca carile nici dup[ moarte, necum p`n la moarte ]n inima


mea va ]ntra. O mie de suflete Dumn[dz[u de mi-ar fi dat, ]n
primejdiia p[rului capului t[u pre fietecarile de o mie de ori
jirtf[ =i giunghere spre plecarea m`niii Dumn[dz[ului le-a=i
aduce. C[ de ieste ]n lume vreo fericire, aceia privala ta ieste, =i
de ieste dup[ lume vreo fericire ]n carea mie privala ta s[-mi
lipsasc[, =i ea s[ lipsasc[, c[ toat[ munca tartarului mie alta nu
poate fi, f[r[ numai minuta ceasului desp[r\irii tale. C[ numai
cu tine fericirea adev[rat[, iar[ f[r[ tine, oricum =i oriunde ar fi,
minciunoas[ ieste.“ Ca acestea r[spunsuri pl[cute iubitul de la
iubita sa (o, domnul mieu, +oaime,) lu`nd, inima din dogoreala
prepusurilor ]=i r[core=te =i oarecum dragostea ]nnoindu-=i, liubo-
vul =i iubostele ]=i adevere=te. }ntr-acesta chip =i ca cu aceasta
dragoste c[tr[ ]n veci de iubitul Inorog afl`ndu-m[, pentru
obraznica, ]ns[ din adev[rata dragoste pornita ispit[, iertare s[
aib, m[ rog.1 C[ci ce ieste adev[rul a m[rturisi s[ cade, c[ ]n
toate prepusurile dimpotriv[ cu o oarb[ purcedere am c[dzut,
ca nu cumva el, dup[ datul cuv`nt neviind, ceva m[iestrii
neprietine=ti s[ fie sim\it am prepus =i, pentru ca adev[rul a
pricepe s[ po\i, celea ce nu are ]i gr[iiam =i celea ce nu-i poftesc
]i dziceam. Iar[ acmu dintr-]mbe p[r\ile cunosc`nd =i ]n=tiin\`n-
du-m[ c[ nu ce dineoarea prepuneam, ce ce dinceput =tiiam =i
nedejduiam, au ie=it, ]nsp[im`ntata-mi inim[ acea deplin[ vese-
lie au luat =i toat[ ]ndoin\a dimpotriv[ de pe suflet mi s-au r`dicat.
Adev[rat, dar[, domnul mieu, c[, precum dzici, Inorogul, pre-
cum la cuv`nt st[t[toriu, a=e la lucruri st[ruitoriu =i la minte
necl[titoriu ieste, c[ el minciuna nu numai c[ci nu o gr[ie=te, ce
1
Scarlat Ruset cere iertare lui Toma pentru def[imarea adus[ lui Dimitrie,
sus\in`nd c[ a f[cut toate acestea din prea mare pre\uire =i amici\ie pentru
el, a=a cum s-a ]nt`mplat =i cu ]ndr[gostitul p[r[sit, care arunc[ tot felul de
acuza\ii femeii iubite. Apoi, ]ncepe s[-l laude, g[sindu-i multe calit[\i, negate
mai ]nainte cu senin[tate. Este de observat cum Scarlat =tie s[ treac[, ]n mod
foarte abil, de la o atitudine la alta.
62 Dimitrie Cantemir

macar a o audzi nu o priime=te, =i precum cu limba despre voro-


avele de=erte poste=te, a=e urechile despre cuvintele f[r[ fiin\[
]=i opre=te. Adeverit, dar[, s[ fii c[ pre c`t din voroava lui te-ai
]n=tiin\at, cu mii de mii de ori mai cu multul din faptele lui vii
cunoa=te c[ ]n toat[ vredniciia str[luminat =i ]n toat[ bun[tatea
curat s[ va afla.1 }nal\e dar[ cere=tii cornul sl[vii lui =i, dintr-a
mele dzile scurt`nd, dzilele lui ]nmul\asc[, =i nenum[ra\i aii ]i
adaug[. C[ ce sint, dup[ pricina dint`i2, a lui =i de la d`nsul sint,
c[ od`n[oar[ puterea cornului3 lui cu antidotul cel nepre\uit =i
]n de binefaceri neperigr[psit asupra sl[biciunii cum mai cur`nd
de n-ar fi agiuns, ]nc[ de mult via\a mi s-ar fi curmat =i \[rna cu
pravul mi s-ar fi amestecat.4 Ce acmu, pentru c[ci la vremea ]m-
preun[rii neafl`ndu-m[ =i de a lui nes[\ioas[ prival[ lipsindu-m[,

1
Portretul admirativ, f[cut de ast[ dat[ de Scarlat lui Dimitrie, neag[ cu totul
pe cel anterior. Sunt de re\inut calit[\ile invocate, pentru a cunoa=te p[rerea
deosebit de bun[ pe care scriitorul o avea despre sine, ele constituind un adev[rat
autoportret sub raport moral, al voin\ei =i al virtu\ilor mintale: statornic ]n
promisiuni =i angajamente (,,la cuv`nt st[t[toriu“), perseverent ]n activitate („la
lucruri st[ruitoriu“), echilibrat mintal („la minte necl[titoriu“), iubitor al
adev[rului =i ne]ng[duitor cu minciuna, preocupat de a nu flec[ri („despre
voroavele de=erte poste=te“), fiind, de asemenea, vestit pentru virtu\ile lui („]n
toat[ vredniciia str[luminat“). Portretul consun[, cu unele complet[ri, cu cel
f[cut mai ]nainte de Toma Cantacuzino, constituind un model al vie\ii sociale.
2
Cantemir dezvolt[, ]n Istoria ieroglific[, o ]ntreag[ teorie a cauzalit[\ii,
cauza ini\ial[ av`nd un rol metodologic deosebit ]n desprinderea adev[rului
din lan\ul complex al rela\iei cauz[-efect, ]n lumea fenomenelor sociale =i mai
ales ]n rela\iile interindividuale. Scarlat este silit s[ recunoasc[ faptul c[ ]n
lan\ul de conflicte dintre cei doi, Dimitrie Cantemir joac[ rolul de cauz[ prim[
]n sensul c[ acest lan\ al rela\iilor dintre ei a ]nceput printr-o binefacere fa\[ de
Scarlat, care, ]ns[, a uitat-o.
3
Este vorba de credin\a popular[, p[truns[ prin fizioloage, dup[ care
cornul inorogului ar con\ine o substan\[ ce ar neutraliza otr[vurile.
4
Prin urmare, Cantemir l-ar fi sc[pat pe Scarlat de o datorie mare, pentru
care acesta fusese probabil ]nchis =i pus ]n situa\ia de a fi ucis la cererea
creditorilor, practic[ obi=nuit[ ]n acea vreme. Aceast[ achitare de datorii vine
Istoria ieroglific[. Vol. II 63

inima-mi cu par[ ]n[l\at[ =i cu v[paie nest`mp[rat[ ]mi arde. Ce


poate fi fortuna =egi necredzute =i glume nesuferite ca acestea
ar[t`ndu-mi, cu ]ntrist[rile =i m`hnirile mele giuc`ndu-s[, s[
z[b[ve=te. De care lucru, pentru a lui de a doa venire f[r[ =tiin\[
s[ nu fiu,1 ca paguba =i pedeapsa carea acmu sufletul mi-au sim\it,
a-mi r[scump[ra =i a-mi m`ng`ia s[ pociu, =i de nu cu s[rutarea
talpelor, macar cu privala ochilor s[ m[ ]nvrednicesc, carea, una
=i singur[, toat[ ]ntrist[ciune =i m`hniciunea a-mi r`dica =i toat[
durerea inimii a-mi vindica, destul[ =i de prisosit ieste.“
+oimul, la inim[ curat, viclenelor a Hameleonului cuvinte
]ncredin\`ndu-s[, precum iar[=i dup[ c`teva dzile sint s[ s[
]mpreune ]i spus[. 2
Hameleonul ]ndat[: „Dar[, eu =tiu, dzice, c[ visele mele pe
mine s[ m[ am[geasc[ cu putin\[ nu ieste.“ +oimul: „Ce vis ieste
acela, rogu-te, c[ =i denioarea pomenind, precum asupra lui ]l
vii izb`ndi dziceai?“
Hameleonul dinceput pre am[nuntul ]ncepu a i-l povesti, pre-
cum mai sus s-au dzis. +oimul, deodat[ ad`ncimea visului cu
sigeata socotelii p[trundzind, t`lcul ce i-ar fi mult s[ mira =i c[tr[
Hameleon: „Dar[ tu acesta cum l-ai t`lcuit?“ dzis[.
Hameleonul nu numai ]n cuvintele aievea viclean, ce ]nc[ =i
]n vise fantastice du=man,3 acmu, ]naintea +oimului, visul spre
bine t`lcuia =i pre scurt mintea a-i c[ptu=i siliia, dzic`nd:

]n contradic\ie cu acuza\ia anterioar[ a lui Scarlat privind faptul c[ tocmai


datorit[ lui Dimitrie ar fi fost re\inut ]n ]nchisoarea bostangiilor.
1
Sim\ind c[ Toma Cantacuzino a r[mas convins de sinceritatea declara\iilor
sale pentru Dimitrie Cantemir, Scarlat roag[ pe mandatarul cur\ii de la Bucure=ti
s[-i anun\e =i lui data celei de a doua ]nt`lniri dintre Toma =i Dimitrie,
ascunz`ndu-i, bine]n\eles, motivele reale.
2
Naivul Toma se las[ ]n=elat de Scarlat, c[ruia ]i spune c[ peste c`teva zile
va avea loc o nou[ ]nt`lnire cu Dimitrie Cantemir. Precizarea „c`teva dzile“ ne
]ndrept[\e=te s[ consider[m just[ t`lcuirea celor ,,1500 de minute“ prin 15
zile necesare trimiterii =i sosirii coresponden\ei dintre Istanbul =i Bucure=ti.
3
Ar putea ]nsemna vise ce scap[ unei chei ra\ionale =i ca atare greu sau
imposibil de descifrat; acestea nu intrau ]n aten\ia lui Scarlat.
64 Dimitrie Cantemir

„P[durea cea deas[ =i umbroas[: grijea carea pentru pogor`rea


Inorogului purtam era =i ]ndoin\a vinirii lui la ]mpreunare ]ns[m-
na1. Salamandra carea ]n para focului s[ p[=tea: vechiul neprie-
te=ug, carile ]n r[ut[\i au crescut =i s-au hr[nit. Foametea carea
]n p`ntece mi s-au scornit: jelea carea pentru acest nepriete=ug
mi-au vinit =i de greu pentru priietini inima mi s-au r[nit. Leacul
oa[lor =erpelui, carile mai mare durere mi-au f[cut: vinirea Ino-
rogului pentru a c[riia ne=tiin\[ oarece ]n prepusuri am ]ntrat =i
ispita cea de dineaoarea am f[cut. Z[mislirea =i na=terea puilor
prin p`ntece: nedejdea vinirii lui =i minunat[ ispr[virea lucrului
priete=ugului ce va s[ s[ fac[. Pasirea cea neagr[, carea, de cor-
nul Inorogului neput`ndu-s[ lipi, cu capul ]n gios au c[dzut: vestea
=i numele cel r[u, carile pre n[paste asupra cinstii Inorogului ]l
punea, adev[rul cunosc`ndu-s[, de pre capul lui s[ va r`dica =i
]n pr[pastea uit[rii s[ va lep[da. Leacul cel peste putin\a firii
Inorogul ]i ar[ta =i ]ntr-ace dat[ sf`r=itul visului urma: precum ve-
seliia =i bucuriia carea din isprava lucrului va lua, ]n lume ]mpo-
trivnic sau ]n ceva betejitoriu a i s[ afla nu va putea, =i a=e, tot
s[v`r=itul lucrului ]n bucurie =i inim[ bun[ va r[m`nea.“
A=e Hameleonul ]n grab[, la unele prindzindu-s[, la altele ne-
prindzindu-s[, ]zb`ndirea visului n[dind =i c`rpind ]n scurte cu-
vinte, lungi =i late vicle=uguri acoperiia.2
Ce +oimul, macar c[ visul ]n multe p[r\i lua, ]ns[ deodat[ ]n
c[mara t[cerii ]l ]ncuie =i sf`r=itul lucrului t`lcuirea visului s[
arete a=tepta (c[ vr[jitorii minciuno=i =i credz[torii p[rerilor
1
Scarlat trece, ]n fa\a lui Toma, la o a doua t`lcuire a visului s[u. Este
interesant[ reconstruc\ia =i reinterpretarea simbolurilor onirice, Cantemir
introduc`nd astfel o important[ not[ de relativism ]n domeniul oniric, aflat ]n
acea vreme ]nc[ ]n stadiul t[lm[cirilor tradi\ionale.
2
Noua interpretare a visului era, de fapt, o ]ncercare a lui Scarlat de a mistifica
lucrurile cu scopul de a convinge pe Toma c[ actualele demersuri pentru ]n\elegere
se vor termina cu bine pentru toate persoanele: Toma, Dimitrie =i Scarlat.
Istoria ieroglific[. Vol. II 65

nop\ii, de nu fra\i, iar[ veri primari ]=i sint. Cela din minciuni
adev[rul, cesta din fantazie chipul a scoate sile=te). 1
Dup[ acestea Hameleonul de la +oim ie=ind =i cum v`natul
au pierdut =i Inorogul au sc[pat, cu mare jele =i a inimii durere
g`ndind, de mare n[caz budzele ]=i mu=ca =i m`nule ]=i fr`ngea.
+i a=e, cum mai degrab[ la dul[i =i la ogari alerg`nd, cu fa\a
posomor`t[ =i cu inima ]nfr`nt[, ]n trist chip =i jelnic[ ]nchipuire
li s[ ar[t[ 2 (c[ a am[geilor cea mai de frunte ]nv[\[tur[ =i mai
de treab[ schimositur[ ieste ca ]n inim[ pe cacodemonul, iar[
]n fa\[ evdemonul s[ poarte)3, pre carile ei, ]ntr-aceasta form[ =i
ar[tare v[dzindu-l: „Ce poate fi aceasta, o, priietine, dzis[r[, c[
chipul urgie =i fa\a bezcisnicie ]\i arat[ =i lucru peste voie s[ \i
s[ fie t`mplat, m`hnite c[ut[turile =i fierbin\i oft[lurile ]\i m[rtu-
risesc? Au spre chedzi r[i vr[jile ceva \-au menit? Au spre pofta
inimii noastre de ceva ]mpotriv[ =i neagr[ veste ai sim\it? Sau
de nu \ie ceva r[u \-au vinit, altuia vreun bine a s[ face ai cunoscut
(c[ zavistnicul m`hnirea ]ndoit[ poart[, una c`nd lui ceva r[u,
alta c`nd altuia ceva bine s[ nu cumva vie s[ teme). Noi p`n[
acmu ]ntr-at`t t[cere ]nfundat a te videa nu ni s-au t`mplat. Lim-
ba cea ca clopotul cine \-au legat? Gura cea ca doba ce \-au as-
tupat? Voroava cea ca pohoaiele ploilor cine \-au ]nghe\at? Gla-
sul cel ca tunul fulgerului ce \-au amor\it? Mul\imea cuvintelor
cele ca p[cura izvor`toare =i ca n[boiul pe toate =esurile clevete-
lor n[bu=itoare cine \-au oprit? F[r[ nici o z[bav[ =i cum mai
cur`nd spune-ne, ca, sau m`hnirii ]mpreun[ p[rta=i, sau, de va fi
1
Fa\[ de visul povestit =i interpretat de Scarlat, Toma adopt[ atitudinea
cea mai potrivit[: va a=tepta s[ vad[ cum se vor desf[=ura evenimentele.
Atitudinea lui Toma coincidea cu cea a lui Dimitrie, care nu credea nici ]n vr[ji,
nici ]n visuri (vezi paranteza).
2
Nemul\umit =i m`hnit de e=ecul demersurilor sale pentru capturarea lui
Dimitrie, Scarlat se duce s[ comunice toate acestea agen\ilor munteni.
3
Evdemonul ]n fa\[, cacodemonul ]n inim[: tu ar[tare priietin, iar ]ntr-as-
cuns nepriietin (D. C.) — caracteristica ipocri\ilor =i ]n=el[torilor, dup[ p[rerea
scriitorului.

5 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


66 Dimitrie Cantemir

cu putin\[, m`ng[ietori =i gona=i s[ ne facem. (C[ cuv`ntul m`n-


g`ios la ]ntristare ieste ca numele doftorului la dz[care), carile
macar c[ ]ndat[ toat[ ]ntristarea n-ar r`dica, ]ns[ o ]ndoin\[ oare-
carea chitelelor aduce. (Iar[ unde ]ndoin\a, acolea =i nedejdea, =i
unde nedejdea, acolea =i ]ncep[tura m`ng`ierii ieste), precum =i
doftorul macar c[ nu ]ntr-acea dat[ toat[ boala scoate, nici nu-
mele lui face minuni, ce nedejdea bolnavului r`dic`nd, socote=te
c[ cel ce leacurile d[, de fa\[ ieste, a=e precum =i leacul ]i va afla
nedejduie=te, care nedejduire oarecare chip de ote=ire ]i aduce.“
Hameleonul, din n[ri pufnind, pieptul izbind, din cap tremu-
r`nd, din m`ni arunc`nd, cu picioarele ca dul[ii turba\i \[rna
]mpr[=tiind, din gur[ aspum`nd =i toat[ icoana vr[jm[=iii de la
inim[ ]n fa\[-=i zugr[vind: „O, fra\ilor =i prietinilor, ]n mare a ini-
mii str`mtoare m[ aflu, dzis[, at`ta c`t, precum s[ dzice dzic[-
toarea, c[ de oi gr[i, oi muri, de oi t[cea, oi plesni, =i din doa[
r[ut[\i carea de mai bun[ s[ aleg mintea nu-mi poate nemeri. S[
]ncep, tremur, s[ nu ]ncep, de n[caz m[ cutremur, s[ dzic, m[ tem,
s[ nu dzic, putere a r[bda nu mi-au r[mas, ca f[t[toarele la ceas
am sosit: s[ f[t, durerile =i chinurile m[ ]nsp[iminteadz[, s[ nu
f[t, p`ntecele ]mi crap[ =i cuvintele ca puii ohendrii prin treci ]mi
ies. S[ stric doa[, tocm[sc una, s[ tocm[sc doa[, stric o mie. Pen-
tru care lucru, mai denainte, p`n[ cuv`ntul a v[ de=chide, prieti-
nesc sfat s[-mi da\i =i cu m`na fr[\asc[ s[ m[ ]nd[m`na\i v[ pof-
tesc. Adec[, ]nt`i s[ stric doa[ =i s[ tocm[sc una? Au ]nt`i, toc-
mind una, s[ stric doa[? La aceasta ]ntrebare de voi videa c[ =i
voi dup[ a mea socoteal[ m[ sf[tui\i, atuncea gura de voi ]nchide,
p`ntecele s[-mi ca=ce =i pre spinare plesnind, povestea prin treci
s[ izbucneasc[ =i c[lc`iul ]n locul rostului s[ gr[iasc[ voi lasa.1"
1
Scarlat Ruset este ]ndemnat de agen\ii munteni s[ le comunice cauza
m`hnirii sale, dar acesta ezit[ s[ le vorbeasc[ direct despre e=ecul ]ncerc[rii
de a prinde pe Dimitrie Cantemir. De altfel, avea =i de ce s[ se team[, ]ntruc`t
urma s[ acuze de acest e=ec pe Toma ]nsu=i, =eful spionilor.
Istoria ieroglific[. Vol. II 67

Dul[ii, c`t[va vreme ]n g`nduri st`nd =i la ]ntrebare f[r[ baiere


ca aceia ce s[-i r[spundz[ socotind, mai t`rdziu ]ntr-acesta chip
]i dzis[r[: „La toat[ ]ncep[tura a tot lucrul doa[ s[v`r=ituri a unii
pricini s[ socotesc, carile pentru un s[v`r=it dintr-acele doa[ s[
]ncepe, adec[ un s[v`r=it ieste, pentru ca oricum ar fi, lucrul acela
ieste s[ s[ fac[, iar[ altul ieste, pentru ca bine sau r[u, tare sau
slab, trainic sau netrainic =i altele asemenea acestora s[ s[ fac[
caut[. Deci c`nd cel de pre urm[ =i mai cu anevoie nu s[ soco-
te=te, cel mai dint`i =i mai pre lesne s[ apuc[. A=ijderea (orice
mai cu lesne la s[v`r=itul poftit a s[ duce s-ar putea, aceia=i mai
cu greu =i mai cu nevoie a s[ face nebunie ieste). Deci pentru
care s[v`r=it pricina ]nceperii \-ar fi socotind, spre acela lucrul
]\i a=adz[. Iar[ amintrilea =tim c[, precum din fire, a=e din
me=ter=ug, tot lucrul dec`t a s[ face, a s[ strica mai pre lesne
ieste. C[ un copaciu ]n 40 de ani la cea deplin v`rst[ =i hiri=[
m[rime a vini, iar[ a s[ usca ]n 40 dzile poate. A=ijderea, videm
c[ cele ]n me=ter=ug a s[ tocmi dec`t a s[ face mai lesne =i dec`t
am`ndoa[ mai lesne stricarea, c[ piramidele Eghiptului, colosul
Rodosului, raiul Vavilonului, capi=tea Efesului1 carea prin vremea
a [...]2 de ani de-abiia =i cu lucrarea a toat[ putin\a Asiii cu mare
nevoie a s[ ispr[vi s-au putut; =i altele asemenea acestora, cu
c`t[ nevoie =i cu c`t[ ostenin\[ s-au f[cut, cine poate povesti?
Carile c`t de cu lesne =i c`t de cu iu=or ]n nimic[ s-au ]ntors, a
to\i muritorilor minune aduce (c[ a tot muritoriul tot lucrul mu-
ritoriu =i pu\in st[t[toriu ieste). A=ijderea altele, precum pre
lesne a s[ face, a=e mai pre lesne a s[ strica, iar[ a s[ tocmi,
toat[ isteciunea me=terilor gone=te (c[ un copil mititel cu un
be\i=or sup\irel o mie de oale =i dz[ci de mii de stecle a sf[r`ma
1
Cantemir enumer[ patru din „cele =apte minuni ale lumii“ din antichitate:
piramidele Egiptului, colosul din Rhodos, gr[dinile suspendate („raiul“) din
Babilon, templul („capi=tea“) din Efes, celelalte trei fiind mausoleul din
Halicarnas, farul din Alexandria =i statuia lui Zeus din Olimpia de Fidias.
2
Loc alb ]n manuscris.
68 Dimitrie Cantemir

poate, iar[ o mie de olari o oal[ spart[ a c`rpi =i dz[ci de mii


de steclari o stecl[ fr`nt[ a tocmi nu pot). +i precum s[ dzice
cuv`ntul (un nebun o pietricea ]n fundul m[rii arunc[, pre c[rea
o mie de ]n\[lep\i s[ o scoat[ vrednici nu sint), care paradigm[
lesnirea facerii, =i nevoia desfacerii arat[. Acmu, dar[, chipul face-
rii, tocmelii =i stric[rii ]n sine socotind, dup[ care ai pofti, sfatul
nostru alc[tuie=te =i de carea ]nt`i s[ te apuci, alege“1.
Hameleonul r[spuns[: „Adev[rat, dzice, c[ prietineasc[ sf[tui-
tur[ =i ]n\elep\asc[ ]nv[\[tur[ mi-a\i dat, =i acmu cunosc (c[ su-
fletele priietinilor adev[ra\i, cu puterea simbathiii carea ]ntre sine
au, unul g`ndul altuia oarecum nemere=te =i unul altuia proroc
s[ face). Dup[ povestea dar[ carea au trecut =i dup[ sfatul cari-
le de la voi am audzit, urmadz[ ca ]nt`i doa[ stric`nd, apoi pre
unul s[ tocm[sc, carile mai pre urm[ a multora de tocmirea vie\ii
pricin[ poate fi. Ve\i =ti, dar[, o, fra\ilor, c[ pieirea a doa[ cape-
te ieste via\a a capului al triilea, adec[ cu moartea Inorogului =i
acmu =i a +oimului, via\a Corbului s[ va st[rui, prin carile toat[
a pasirilor =i a dobitoacelor monarhie s[ va ]nt[ri =i despre r[zsipa
1
Prin intermediul agen\ilor, Cantemir dezvolt[ o teorie a ac\iunii =i crea\iei
umane. O ac\iune uman[, =i ca atare o crea\ie, este expresia unei motiva\ii sau
a unor interese (,,pricini“). }n realizarea oric[rei ac\iuni se au ]n vedere dou[
perspective sau scopuri („s[v`r=ituri“): aceea a ac\iunii ]n sine, un lucru urm`nd
s[ fie f[cut indiferent de orice implica\ie; =i cea a valorii, lucrul put`nd fi f[cut
„bine sau r[u, tare sau slab, trainic sau netrainic“ etc. De asemenea, ]n realizarea
unui lucru se are ]n vedere procedeul cel mai lesnicios =i, am zice ast[zi, cel mai
economic, orice complicare inutil[ sau adoptarea unei c[i mai dificile dec`t
este necesar \in`nd de domeniul ira\ionalului. Judec`nd, apoi, lucrurile din
perspectiva durabilit[\ii („tr[inicia“), ]n general acestea se produc mai greu =i
se pot nimici mai u=or, fie =i cele construite ]n vederea unei durabilit[\i mari.
Cantemir interpreteaz[ problema prin z[d[rnicia =i de=ert[ciunea str[duin\elor
=i crea\iei umane, idee de factur[ biblic[. Din acela=i unghi de vedere trebuia =i
Scarlat Ruset s[-=i evalueze propriile sale demersuri pentru prinderea lui
Dimitrie. Este curios cum tocmai agen\ii, gata la orice, sunt pu=i de scriitor s[
\in[ un logos cu o astfel de filozofie defetist-moralizatoare unui om cu o at`t de
diabolic[ pl[cere =i perseveren\[ ]n a face r[u.
Istoria ieroglific[. Vol. II 69

carea i s[ g[te=te s[ va sprijeni. Iar[ ]ntr-alt chip nici putin\[,


nici vreo de putin\[ nedejde au r[mas, precum mai pre urm[
povestea vi\i ]n\elege!“1
Dul[ii din gura Hameleonului pentru numele +oimului audzind,
nu pu\in s[ tulburar[, c[ci =i frica ]i avea =i cinstea ]i purta. }ns[,
pentru ca dintr-ad`nc lucrul mai la ival[ sa scoa\[, cu tot de-adin-
sul pe Hameleon a ]ntreba ]ncepur[ =i cum curg lucrurile =i ce ar
fi povestea s[ le spuie ]l poftir[.
Hameleonul dzis[: „Lucrurile toate dup[ poft[ =i dup[ t`lcuirea
visului cea dint`i purcesese =i p`n[ ]n s[v`r=it a=e ar fi m[rs. Iar[
acmu vicle=ugul carile +oimul c[tr[ st[p`nul s[u au ar[tat =i lu-
crurile spre mare =i groznic r[u au mutat =i t`lcuirea visului mieu
spre cumplit[ =i stra=nic[ izb`ndire au schimbat.“
Dul[ii, ]nv[luite cuvintele lui nepricep`nd, precum de aierul
fierbinte ]mb[tat sau acmu la schimbarea lunii fiind, de boala
ce avea2 turbat, =i tulburat s[ fie socotiia, ales de numele visu-
lui (]n carile toat[ voroava ]ntemeiat[ s[ videa), audzind (din
vis, vis, =i din noapte ]ntunerec s[ ias[ socotiia), ]ns[ macar =i
vis s[ fie (a tot lucrului =tiin\a dec`t ne=tiin\a [dec`t ne=tiin\a]
mai bun[ =i mai de folos a fi dzicea). +i a=e, pentru temeiul voroa-
vii =i cein\a pove=tii, v`rtos a-l iscodi apucar[.
Hameleonul dzis[: „+oimul spre am`ndoa[ monarhiile aieve
nepriietin =i cumplit vr[jma= a fi s-au ar[tat, =i pre mine de at`ta
vreme ]n r`s =i batgiocur[ \iindu-m[, toate =i mai nenum[ratele
mele slujbe ]n prav =i ]n pulbere le-au v`nturat, de vreme ce,
1
}ncurajat de agen\i, Scarlat le comunic[, tot ]n form[ voalat[, planul
s[u de a nimici nu numai pe Dimitrie, ci =i pe Toma Cantacuzino, considerat
de el un tr[d[tor, pentru a feri pe Br`ncoveanu de nenorocirea pe care, zicea el,
i-o preg[teau cei doi.
2
Cantemir afirm[ despre Scarlat Ruset c[ suferea de o boal[ („boala ce
avea“) psihonervoas[, cu manifest[ri ciclice de tip lunar („la schimbarea lunii“).
Scriitorul repet[ de c`teva ori acest lucru ]n Istoria ieroglific[. (A se vedea =i
anterior: „ca cum de duh r[u tulburat“, p. 15. expresie ce insinueaz[ epilepsia).
70 Dimitrie Cantemir

precum bine =ti\i, c[ cu to\ii sfatul la un loc pusesem, ca doar[


vreun mijloc a s[ afla s-ar putea, cu carile pre Inorog la prundi=
s[-l cobor`m =i pre nepriietinul ob=tii la str`mptul lui =i la lar-
gul nostru s[-l aducem, la care lucru cu to\ii, ca ]ntr-o desime
de p[dure umbroas[ =i ca ]ntr-o noapte nu[roas[ =i ]ntunecoas[,
cu g`ndurile r[t[cind =i cu socoteala orb[c[ind, ]mblam (c[
]ntunecarea min\ii, dec`t a nop\ii mai grea, =i piierderea socote-
lii dec`t a c[ii mai primejdioas[ ieste). +i acmu mai toat[ nedej-
dea pentru ispr[virea lucrului s[ curma, ce eu, cu multe ostenin\e
=i cu fierbin\i sudori v[rsate, ]n mijlocul primejdiilor, ca o suli-
mendri\[ ]n mijlocul focului m-am aruncat =i acmu mijlocul les-
niirii =i chipul ispr[virii afl`nd, at`ta nevoin\a mi s[ ]ndemnas[
=i pofta slujbei a\`\ase, c`t ca cum cu totului ]n foc a=i arde mi
s[ p[rea =i acmu plinirea slujbei, leacul arsurii \iind, pojarul carile
m[nunt[ile ]mi topiia precum s[-l potoleasc[ socotiiam. C[ci cu
multe me=ter=uguri acoperite =i cu fel de feliuri de giur[m`nturi
zugr[vite pre Inorog la str`mptul lui =i la largul nostru scosesem
=i ]n marginea prundi=ului ]l cobor`sem. +i acmu ca cum ]n ne-
dezlegate leg[turi =tiindu-l, din ceas ]n ceas =i asupra nepriieti-
nului izb`ndire =i cea dorit[ a visului mieu t`lcuire s[ audz
a=teptam =i, toat[ noaptea ]n g`nduri t[v[lindu-m[, ]n pat ca
pe=tele pe uscat m[ izbiiam (c[ precum pe=tele afar[ din ap[ cu
aier s[ ]neac[, a=e pofta peste m[sur[ toate valurile g`ndurilor
asupr[-=i ]ncarc[). Iar[ dup[ ce ast[dzi soarele zorile =-au r[v[rsat
=i de dzu[ s-au luminat (oh, cu multul noaptea mor\ii dec`t dzu[
ca aceasta mai fericit[ =i mai pl[cut[ mi-ar fi fost) =i curmarea
nedejdii, c[rea f[r[ de nedejde mi s-au t`mplat, ]n\eleg`nd, pen-
tru ca minciunoase ispitele Inorogului s[ ar[t, la +oim m-am dus.
Nicicum de vinirea =i de slobodzirea lui ]n g`nd puind (c[ci, de
ar fi vinit, precum =i eu =i voi =tire am fi avut, socotiiam), c[tr[
carile eu pentru chiar[ firea Inorogului =i pentru nest[t[toare cu-
vintele lui a povesti =i de-a fir-a-p[r a le t`lcui ]ncep`nd, +oimul,
cu mare m`nie a m[ probodzi =i cu amare cuvinte a m[ oc[ri,
Istoria ieroglific[. Vol. II 71

au ]nceput. A=ijderea, cu nespuse laude pre Inorog a l[uda =i


preste ceriu lauda a-i r`dica s[ siliia, =i, ]nc[ cu putin\[ de ar fi
fost, toate tropurile ipervolice=ti unul peste altul gr[m[dind,
scaun dec`t a lui Zefs mai ]nalt preste ceriuri i-ar fi a=edzat.
Deciia precum Inorogul la ]mpreunare s[ fie vinit =i ]n mintea
lui ad`nc[ ]n\elepciune s[ fie g[sit =i toat[ r[utatea =i str`mb[-
tatea la noi, iar[ toat[ bun[tatea =i dreptatea la d`nsul s[ fie
aflat dzicea. C[tr[ acestea, mare cinste pomenirii numelui ad[o-
gea, =i precum cu jiganie ca aceasta prietinie, iar[ nu neprietinie,
a face =i a p[zi trebuie, nici str`mb[ goana noastr[ (carea ]mpo-
triva a tuturor cere=tilor ieste), carea asupra bl`nde\elor =i line=tii
lui am scornit, far[ izb`nd[ de sus =i f[r[ plat[ din ceriu a r[m`nea
poate. Dup[ acestea =i pre mine cu tot de-adinsul tare m[ ]ndem-
na ca de acmu ]nainte, tot nepriete=ugul din inim[ sco\ind, c`t
prin m`n[ mi-ar vini, spre folosul, iar[ nu ]nalgiosul lui s[ silesc,
de vreme ce =i el de ast[dzi ]nainte ]ntr-aceast[ inim[ curat =i
dintr-aceast[ socoteal[ nemutat r[m`ne. Ce n[boiul cuvintelor
s[-mi abat (c[ci la inima dosedit[ me=ter=ugul voroavii ne]nv[\at
s[ afl[ =i materiia cuv`ntului nu s[ sf`r=e=te) =i ]ntr-un cuv`nt
toat[ ]ncheietura voroavii s[ cuprindz: c`t[ nepriin\[ =i vr[jm[=ie
asupra Inorogului de la +oim nedejduiam, at`ta =i ]nc[ =i mai
mult[ priin\[ =i fr[\ie ]ntre d`n=ii am cunoscut. Eu, dar[, o,
fra\ilor, otr[vite ca acestea de la +oim cuvinte audzind, ca cum
cu oa[ de n[p`rc[ m-ar fi osp[tat =i cu venin de vipere m-ar fi ad[pat
mi s-au p[rut, carile cu mari dureri de ]ntrist[ri ]n ma\e-mi z[mis-
lindu-s[, de mare n[caz p`ntecele cr[p`ndu-mi, c[tr[ voi le nasc
=i visul ]n izb`ndire ]nc[ pu\in au r[mas =i mai v`rtos laudele =i
cl[tirile cele de cap cu carile cu urgie ]mi porunciia, pentru ca
despre voi cuv`ntul t[inuit s[ \iiu, acelea toate cl[tirea otr[vii
=i a melanholiii ]n fica\i mi-au scornit, c`t, precum m[ vide\i, de
tulburat ]nainte v[ stau. Ce cere=tii de s-ar milostivi =i cu at`ta
poh`rnirea faptei de s-ar opri, ]nc[ tot de via\[ nedejde a=i trage.
Iar[ cursul izb`ndirii visului, tot pre aceast[ cale de va merge,
72 Dimitrie Cantemir

Inorogul de toat[ primejdiia sc[pat =i m`ntuit ieste, c[ci pasirea


cea neagr[, carea de corn nu i s-au putut lipi, tot cuv`ntul =i lu-
crul ]mpotriv[ ]mpotriva lui biruin\[ s[ nu aib[, va s[ s[ t`lcuiasc[
=i leacurile cele peste fire date, sau de tot t[g[duite, rana =i boala
poftei mele a=e=i de tot neis\elit[ va s[ r[m`ie (c[ rana poftii
dec`t a fierului mai obrintitoare =i de pricina c`t de mic[ mai
burziluitoare ieste).“1
Dul[ii amestec[tura visului cu ]mpr[=tiitura altii voroave ame-
stecat[ audzind, voroavii ce s[ r[spundz[ nu putea =i visul cum
ar t`lcui nu =tiia. De care lucru, iar[=i pre Hameleon dintr-aces-
tea ce s-ar ]n\elege ]ntreba =i visul ce s-ar t`lcui cerceta.
El dzis[: „A visului izb`ndire ]ntr-acesta chip Dumn[dz[u s[
o dep[rtedze, iar[ ceia carea eu mai denainte am t`lcuit, de
izb`ndire s[ o apropiiedze. +i mai mult pentru vis ]n z[dar cu
g`ndurile ]n de=ert nu v[ purta\i, ce pentru povestea de=teptat[
lucrul a p[zi nu v[ ]ng[ima\i, =i de ce ]nt`i =i mai cu temeiu vi\i
apuca, f[r[ z[bav[ v[ g[ta\i. C[ nu prea at`ta Inorogul, pre c`t
+oimul lucrurilor noastre s[ ]mponci=adz[ (c[ cine priie=te ne-
priietinului, acela nu priie=te priietinului), =i ]ntr-aceast[ dat[
oricine via\a Inorogului pofte=te, acela cin[i spre moartea Cor-
bului g[te=te. Iar[ c`t despre partea mea ieste, bine =ti\i, c[ ]nc[
de demult ]mbletele +oimului nu-mi pl[cea =i precum pentru
vicle=ugurile ]n prepus s[ ]ntr[m era, mutarea sfatului celui dint`i
]l ar[ta, precum v-am =i mai povestit. Iar[ acmu, iat[, prepusu-
rile mele la adevereal[ =i vicle=ugurile lui la ival[ au ie=it2 (c[

1
Folosind =i datele visului s[u, Scarlat caut[ s[ demonstreze ]n fa\a agen\ilor
vinov[\ia lui Toma Cantacuzino: acesta nu numai c[ a dejucat cu bun[ =tiin\[
planul de prindere a lui Dimitrie, dar nu ]nceteaz[ s[-l laude, dovad[ c[ Toma
=i-a tr[dat domnul =i st[p`nul, coaliz`ndu-se cu Dimitrie ]mpotriva acestuia.
2
Scarlat, b[nuind pe Toma mai demult de neloialitate fa\[ de Br`ncoveanu,
avertizase despre aceasta pe agen\i, ceea ce ]nseamn[ c[ domnul |arii
Rom`ne=ti folosea un personal de supraveghere =i control asupra re\elei sale
de spionaj =i chiar asupra trimi=ilor s[i speciali. De altfel, cronica lui Radu
Istoria ieroglific[. Vol. II 73

spre porunca st[p`neasc[ ce vicle=ug mai mare a fi poate dec`t


priete=ug =i fr[\ie a lega cu nepriietinul cel de moarte), precum
=i +oimul a face acmu s-au v[dzut, carile, pre vr[jma= ca acesta
la m`n[ av`nd, nu numai c[ci ]n toat[ pacea l-au slobodzit, ce
]nc[ =i departe \iindu-i, spre a lui priin\[ =i a vicle=ugului p[rt[=ie
pre al\ii a-i ]ntoarce sile=te. }ns[ precum bine salamandra m[ mus-
tra c[ nu fietecui ieste dat j[ratec a m`nca (nici fietecui de lu-
cruri aspre =i grele a s[ apuca s[ cade, ales c`nd pricina asupri-
toare lipse=te). Dar[ de vreme ce eu, tic[losul, j[ratecul am
m`ncat, ]n ma\[ neast`mp[rat pojar ca acesta mi s-au a\i\at,
oa[le ohendrii am b[ut, puii =erpelui am z[mislit =i acmu iat[
c[ i-am =i n[scut, pre to\i cere=tii milostivi cu plec[ciune rog ca
aceasta numai, iar[ nu alta, izb`ndirea visului s[ fie. C[ p`n[
aice fortuna piciorul a c[lca de-=i va opri, tot oarece nedejde
r[m`ne ca lucrul ]nceput la s[v`r=it s[ s[ duc[, ]ns[ nevoin\[ din
inim[ =i silin\[ din suflet de s[ va pune (c[ nevoin\a sufereal[
cearc[, iar[ sufereala toate rabd[, iar[ r[bdarea cu vreme mai
mult izb`nde=te).“ 1
Dul[ii dzis[r[: „Dar[ acmu adev[rat, peste =tiin\a noastr[, Ino-
rogul cu +oimul ]mpreunare s[ fie avut? +i f[r[ prepus cuvinte
nec[dzute ca acestea c[tr[ tine ]mpotriva st[p`nului nostru s[
fie gr[it?“
„Cu bun[ sama, r[spuns[ Hameleonul, =i a=e s[-m aib parte
de copiii pre carii acmu prin p`ntece i-am n[scut (c[ bine =ti\i
c[ ]ntr-alt chip na=terea copiilor firea mi-au t[g[duit) =i a=e roa-
da s[diturii carea am s[dit =i zmiceaoa, odrasla hultuoanei carea
am hultuit s[-mi creasc[, c`t ieste minciun[ sau alt chip de bloje-
ritur[ ]n voroava mea. Deci mai mult ceva de acestea a v[ prepune
v[ p[r[si\i =i cum mai cur`nd pentru lucrurile Inorogului =i pen-

Greceanu, cronicarul oficial al lui Br`ncoveanu, ]nregistreaz[ manifest[rile de


neloialitate ale lui Toma Cantacuzino fa\[ de domnul |[rii Rom`ne=ti.
1
}n colocviul cu agen\ii munteni, Scarlat face mereu referiri la visul s[u,
d`nd progresiv o alt[ interpretare.
74 Dimitrie Cantemir

tru str`mbe ]mbletele +oimului, Corbului =tire s[ da\i. C[


amintrilea (rana obrintindu-s[ =i patima ]nvechindu-s[, a s[ vin-
dica cu nevoie va fi) (c[ci p`n[ a nu fl[m`ndzi, hrana a cerca, a
socolanilor, iar[ fl[m`nd pe la u=ile altora a s[ ]mprumuta, al
lene=ilor lucru ieste). +i c[tr[ acestea lucrul ]nc[ mai dintr-ad`nc
a cunoa=te de vi\i vrea, a =ti vi s[ cade c[ a +oimului fapte spur-
cate nu numai cu at`ta s[ ]ncheie, ce ]nc[ =i de alte ale lui v`n-
turoase fantazii bine m-am adeverit, pentru carile f[r[ nici un
prepus adeverit sint.1"
Dul[ii aceia ce poate fi ]ntreb`ndu-l =i de va fi ceva de temeiu,
pentru ca totdeodat[ monarhiilor =tire s[ fac[, dzic`ndu-i, Hame-
leonul r[spuns[: „Ieri, c`nd soarele fruntea cailor spre apus =i
carul spre coada ursului celui mic ]=i ]ntoarce2, pre marginea
prundi=ului ]ncoace =i ]ncolea, pentru ca meleanholiia s[-mi
r[=chir, primbl`ndu-m[ =i pentru lucrurile asupr[-ne st[ruitoare
]n multe g`nduri ]nvaluindu-m[, Moliia, carea blanele stric[, ]n
timpinare ]mi ie=i.3 Eu, macar c[ nu de foame, ce pentru z[bava
pre v`rvul limbii lu`nd-o, ea, s[raca, de icoana mor\ii carea acmu
1
Scarlat consiliaz[ pe agen\ii munteni s[ alc[tuiasc[ ]mpreun[ cu el un
denun\ c[tre Br`ncoveanu, ]n care s[-l ]ncuno=tin\eze despre tr[darea lui
Toma Cantacuzino. Aceasta dovede=te rolul oficial al lui Scarlat ]n re\eaua
secret[ a lui Br`ncoveanu. De altfel, ]n aranjamentele f[cute de domnul |[rii
Rom`ne=ti pentru sprijinirea candidaturii lui Mihai Racovi\[, lui Scarlat i se
promiseser[ „florile =i v[pselele“, adic[ „voie slobod[, minciuni, vicle=uguri a
face =i a scrie“, situa\ie ce ]nseamn[ investirea lui ca agent de spionaj at`t ]n
folosul lui Racovi\[ c`t =i al lui Br`ncoveanu. Un asemenea rol ]l jucase =i
Chiri\[ Dimachi, care, ca diplomat al lui Constantin Duca, furniza informa\ii
despre acesta cur\ii socrului de la Bucure=ti.
2 Caii soarelui cu fruntea spre apus =i carul spre ursul cel mic ]=i ]ntoarce:
adec[ dup[ noa[ ceasuri de dzi, pin chindie (D.C.).
3
„Moliia din blane“: Athanasie Papazoulu, mic agent al Cantemire=tilor, ]n
toamna anului 1703 ]n=tiin\ase pe Dimitrie de hot[r`rea adun[rii restr`nse a
boierilor afla\i la Adrianopol de a-l urm[ri =i a-l prinde. Din pasajul de fa\[
rezult[ c[ Athanasie Papazoulu c[zuse ]ntr-o curs[ ]ntins[ de Scarlat, care
urm[rea s[ ob\in[ de la el unele informa\ii secrete.
Istoria ieroglific[. Vol. II 75

dinainte-i sta, tare ]nsp[im`ndu-s[, cu mare umilin\[ a mi s[ ruga


]ncepu =i: „Cru\[-mi via\a, domnul mieu, dzicea, spre moale =i
molatec trup=orul mieu aspru =i nedomolit nu te ar[ta, ce ]nt`i
doa[, trii jelnice a mele cu cele mai de pre urm[ trase duhuri
alc[tuite stihuri =i olic[ite c`ntece ascult`nd, vii cunoa=te c[
musele, pre cei ce de la inim[ le iub[sc, cu darul profitiii ]i
]mpodob[sc! Care c`ntec, bine]n\eles, =i mie =i \ie =i pre l`ng[
noi ]nc[ multora via\[ a da, iar[ amintrilea neaudzit =i ne]n\eles,
a multora a\a vie\ii a curma poate.“ Eu ]i dzi=i: „(De moarte nu
te teme =i de via\[ nu fi cu grij[), ce c`ntecul ce =tii1 cum mai
cur`nd =i cum mai bine =tii, mi-l c`nt[, pentru carile ]mpreun[
cu via\a =i alte multe =i scumpe de la mine daruri vii lua, carile,
dup[ giuruin\a cuv`ntului, ]ndat[ =i cu plineala lucrului vor urma.“
Ea, dar[, ]ntr-acesta chip c`ntecul ]ncepu:
„Cu penele +oimul v`ntul despic`nd,
Cu B`tlanul negru cuv`ntul puind,
Corbul dinceput cu r[u tir`ne=te,
Nici din hereghie2 pre drept st[p`ne=te,
Ce-n cuibul altora oa[le ce au scos,3
1
Scarlat =tia bine c[ Athanasie Papazoulu cuno=tea unele secrete
importante, de deconspirarea c[rora depindeau via\a =i moartea unor persoane
importante ale vie\ii politice de atunci („c`ntec... mie =i \ie =i pre l`ng[ noi
]nc[ multora via\[ a da, iar[ amintrilea neaudzit =i ne]n\eles, a multora a\a
vie\ii a curma poate“).
2
„Hereghie — origine nobil[, princiar[. Cantemir repet[ afirma\ia c[
Br[ncoveanu nu era de origine princiar[ =i ca atare nu avea drept la domnie.
3
Neav`nd drept la mo=tenire, Br`ncoveanu s-a folosit ]n acest sens de
dreptul altora. }n Istoria Imperiului Otoman Cantemir va afirma c[ acesta a
uzurpat numele Basarabilor. }n realitate, Br`ncoveanu, nepot al fra\ilor
Cantacuzini, cu drept la domnie, a c[p[tat tronul printr-un aranjament de
familie, nici unul dintre fra\ii lui +erban Cantacuzino nevr`nd s[ se ]ncarce cu
o at`t de dificil[ responsabilitate. Se vede ]ns[ treaba c[ nepo\ii de fra\i ai
domnului decedat nu vroiau s[ mai \in[ seama de un astfel de aranjament.
Unul dintre ace=tia era Toma. P`n[ la urm[ tronul a fost ocupat de +tefan
Cantacuzino, dup[ uciderea lui Br`ncoveanu (1714).
76 Dimitrie Cantemir

Tare laba +oimului le va da-le gios1,


Cel cu un corn, iute, mai iute la minte,2
Ale sale cere cu svinte cuvinte.
}n cur`nd[ vreme, dup[ fulger, tunul
R[u ]i va detuna, din mul\i p`n la unul 3.
A=ijderea vii =ti, domnul mieu, dzis[ Moliia, eu, tic[loasa, =i a
m[ na=te =i a m[ hr[ni din pieile jig[niilor obiciuit[ fiind, cu
am[geal[ blane socotind a fi, ]n ni=te pene am fost ]ntrat, de la
carile =i c`ntecul acesta acmu de cur`nd am ]nv[\at. Penele dar[
precum s[ videa era de +oim cu de B`tlan amestecate4, carile
dup[ sf`r=itul c`ntecului, ]ntre sine o voroav[ dulce =i iscusit[ ca
aceasta a =opti ]ncepur[. +i ]nt`i penele B`tlanului cuv`ntul
apuc`nd, dzicea: „Pre st[p`nul mieu, acmu de cur`nd, Corbul l-au
trimis, pentru ca ]mpreun[ cu st[p`nul vostru, +oimul, de paz[
1
Se afirm[ expres c[ Toma Cantacuzino, care avea drept la domnie, ar
umbla s[ r[stoarne pe Br`ncoveanu, v[rul s[u primar.
2
O nou[ autocaracterizare a lui Dimitrie Cantemir (,,cel cu corn“): un om
„mai iute la minte“ dec`t al\ii. Despre el se spune c[ =i-ar cere ni=te drepturi
fa\[ de Br`ncoveanu („ale sale cere“). Preten\iile celor doi ]mpotriva lui
Br`ncoveanu ar fi putut s[-i ]mprieteneasc[.
3
Penele +oimului =i a B`tlanului sunt slugile lor (D. C. ) — versurile, alc[tuite
]ntr-o form[ scriptic[, se pot traduce astfel: Prin agen\ii („slugile“) lui Toma
Cantacuzino =i prin Dimachi, capuchehaia sa la Poart[, Br`ncoveanu ]=i
aranjeaz[ treburile de domnie („cuv`ntul puind“) ]n capitala Imperiului Oto-
man, aceasta ]nsemn`nd c[ domnul |[rii Rom`ne=ti se men\inea la putere
cu ajutorul poli\iei sale secrete. De=i nu are dreptul de a fi domn, el st[p`ne=te
|ara Rom`neasc[. Toma Cantacuzino va avea grij[ s[-l r[stoarne. Dimitrie
Cantemir ]=i va ridica =i el preten\iile sale, astfel ]nc`t ac\iunea conjugat[
dintre cei doi va avea asupra lui Br`ncoveanu =i asupra familiei sale efectul
unui tr[snet („tun“) nimicitor. Despre faptul c[ Toma Cantacuzino complota
]ntr-adev[r ]mpotriva lui Br`ncoveanu vorbe=te =i cronicarul oficial al
domnului, Radu Greceanu.
4
At`t Toma Cantacuzino c`t =i Chiri\[ Dimachi ]=i aveau fiecare agen\ii
personali, care se spionau =i se supravegheau reciproc. Se vede c[ acest Papazoulu
asistase din umbr[ la o adunare a agen\ilor lui Toma =i Dimachi =i, tr[g`nd cu
urechea la discu\iile lor, a aflat astfel secretele pe care le va dezv[lui apoi lui Scarlat.
Istoria ieroglific[. Vol. II 77

prin mun\i =i prin g`rlele apelor s[ fie =i nu =tim ]nc[ pentru alt
oarecine (a c[ruia nume l-am uitat) aminte s[ le fie le-au porun-
cit, ca doar[ a-l prinde put`nd, nu =tim ce r[utate mare s[-i fac[
s[ g[tesc. }ns[ ce vor putea ispr[vi nu putem =ti, de vreme ce,
precum ]n\elegem, nu pre iu=or acesta lucru a ispr[vi nedej-
duiesc.“1 Iar[ penele +oimului dzis[r[: „Voi, puturoaselor, c`te
cuvinte a\i gr[it, pre toate cu nu =tim, nu =tim, le-a\i amestecat.
Ce noi =tim c[ st[p`nul nostru nici nebun, nici luat de minte
ieste, ca organ r[ut[\ii =i cle=tele faurului s[ s[ fac[ =i =tim c[
tot sfatul din r[u spre bine =i din minciunos spre adev[rat l-au
mutat (c[ precum atocmirea m[dularelor la frumse\ea trupului,
a=e atocmirea sfaturilor la podoaba ]n\elepciunii sluje=te). Adec[
de str`mb[ v`narea Inorogului p[r[sindu-s[, ei pre cela ce i-au
trimis s[ v`nedze =i pre noi din pestri\e s[ ne fac[ negre, iar[
pre voi din negre s[ v[ fac[ pestri\e, care lucru acmu, cu mijlocul
celor ce =tiu v[psi acestea, ieste gata =i precum dup[ fulger ]ndat[
tunul urmadz[, a=e dup[ sfat, cuv`ntul ]n lucrul s[ va plini 2."
Acestea, o fra\ilor, de la lighioaia carea afar[ din toat[ pati-
ma noastr[ ieste am audzit =i, precum pentru ]ncep[turi, a=e pen-
tru sf`r=ituri, vreo =tire s[ aib[ ]n ceva a prepune nu ieste. De
care lucru, aievea ieste c[ prob[ziturile carile ]n obraz mi le arun-
ca =i laudele cu carile pre Inorog preste nu[ri r`dica cu a Moliii
1
Agen\ii lui Dimachi, vorbind oarecum voalat, dest[inuiesc c[ =eful lor,
]mpreun[ cu Toma, au primit sarcin[ de la Br`ncoveanu s[ urm[reasc[ =i s[
captureze pe cineva aflat ]n Istanbul („mun\ii =i g`rlele apelor“), desigur pe
Dimitrie Cantemir; ei ]=i exprim[ ]ns[ opinia c[ o astfel de sarcin[ p[rea irealizabil[.
2
V[psitorii penelor: schimb[torii stepenelor (D. C.) — adic[ ai rangurilor
sociale =i ai func\iilor. Agen\ii lui Toma spun lucrurilor pe nume, afirm`nd
c[ Toma nu admite s[ se fac[ unealta ac\iunii nedrepte dus[ de Br`ncoveanu
contra lui Dimitrie. Dimpotriv[, Toma se va ]ntoarce ]mpotriva domnului
|[rii Rom`ne=ti =i va schimba rolurile agen\ilor s[i =i ai lui Dimachi, toate
aceste lucruri urm`nd s[ se petreac[ cur`nd. O astfel de conversa\ie ]ntre
cele dou[ grupuri de agen\i demonstreaz[ c[ ]nc[ de la ]nceput se ajunsese
la o colaborare ]ntre Toma =i Dimachi.
78 Dimitrie Cantemir

cuvinte foarte bine s[ potriv[sc =i dec`t lumina soarelui mai tare


s[ adeveresc. Acestea, pre c`t a mea proast[ socoteal[ agiunge,
cu un ceas mai ]nainte la o cale de nu s[ vor pune, m[ tem c[
s[ nu cumva ias[, precum penele dzicea, =i noi pre al\ii a v`na
]mbl`nd, s[ nu ne cumva v`nedze al\ii pe noi (c[ ce ieste dup[
p[rete, ochiul muritoriu a videa, =i ce s[ va na=te m`ne sufletul
]n muritoriu a cunoa=te nu poate). Pentru care lucru (tot cuv`n-
tul ascultat, tot sfatul de ]ntrebat =i tot prepusul cu chibzuit[
socoteal[ cercat =i scuturat trebuie).“1
Dul[ii de acestea cu ]nformuite dovedele a Hameleonului tare
adeverindu-s[ =i cuvintelor lui v`rtos ]ncredin\`ndu-s[, ]ndat[
pentru toate Corbului =tire f[cur[2 (c[ precum dul[ii frico=i de
frundza cl[tit[ latr[, =i coteii minciuno=i de pe urma =oarecelui,
ca dup[ a iepurelui cehnesc, a=e iu=orul la minte de toate s[ teme
=i pentru adev[r minciuna pre lesne crede).
Ce Hameleonul me=ter=ugul ritoric[i ]n poetic[ mut`nd,3 o
senten\ie veche spre mai mare r[ul nou ]ntr-acesta chip le prociti;
1
Scarlat reu=e=te s[ conving[ pe agen\ii munteni, aduc`nd ca prob[
m[rturia lui Papazoulu, ale c[rei fapte coincideau cu pozi\ia adoptat[ ]n fa\a
sa de c[tre Toma Cantacuzino.
2
Agen\ii munteni se hot[r[sc, ]n sf`r=it, =i dau de =tire lui Br`ncoveanu de
toate cele aflate, convin=i acum c[ ]ntr-adev[r Toma ]=i tr[deaz[ st[p`nul.
Astfel de denun\uri ]mpotriva lui Toma au fost consemnate =i de Radu
Greceanu, cronicarul de cas[ al lui Br`ncoveanu.
3
Cantemir vorbe=te despre devierea retoricii ]n poetic[, retorica fiind
]n\eleas[, ]n concep\ia cantemirian[, ca o modalitate de falsificare a adev[-
rului. Filozoful nu ne spune ]n ce fel poetica poate juca un astfel de nedorit
rol, dar am putea avansa opinia c[ ar fi eventual vorba de trimiterea la citate,
cu rol aforistic (,,senten\ie“), din opere poetice de autoritate recunoscut[, ca
]n exemplul de mai jos. Un astfel de apel, de obicei din nevoi de ordin practic
(solu\ii preluate din citate pentru situa\ii analoge) ]nseamn[, din punct de
vedere logic, folosirea nejudicioas[ sau ]n scopuri necinstite a analogiei.
Utilizarea unor asemenea citate din opere poetice, lucru frecvent =i ]n timpul
nostru, joac[, prin urmare, un rol bine definit ]n g`ndirea literar[ =i filozofic[
a lui Cantemir, fapt ce ne ]ndrituie=te s[ consider[m c[ N. Iorga nu avea
dreptate s[-l acuze pe scriitor de erudi\ie ostentativ[.
Istoria ieroglific[. Vol. II 79

’Ou calon v jile panta logon poti tectona joithn


Mhdeti pant ’allonu creoz ³scemen alla ca³ autoz
Teln§qai sÍrigga, pelei de toi eumarex ergon1
Adec[:
Nu ieste bine, o, priietine, pentru fietece
pricin[ la me=ter a merge.
Nici la toate altul s[-\i trebuiasc[, ce =i tu
F[ fluierul, c[ci ]\i ieste pre lesne lucrul.2
Acei vechi a lucrurilor cunosc[tori nu ]n z[dar ]nv[\[turi ca
acestea supt slovele nemuririi au legat, ce pentru ca dintru ale
sale urm[torii domirindu-s[, spre folosul =i procopsala sa cuvin-
tele la fapt[ s[ aduc[3. De care lucru noi, macar c[ =tire Corbu-
lui facem =i ]nv[\[tur[ de la d`nsul a=tept[m, ]ns[ dup[ sv`nta
aceasta senten\ie =i de la noi vreo cl[tire a s[ face trebuie, pen-
tru ca doa[ lucruri a dob`ndi s[ putem: Una c[ci nevoia lucrului
ce ne st[ asupr[ poate s[ nu a=tepte ]nv[\[tura de acolo, alta c[
ce din mintea noastr[ a ispr[vi vom putea, aceia numai hiri=[ a
noastr[ cinste s[ va chema. Iar[ amintrilea, noi totdeauna ucinici
=i al\ii me=teri vor r[m`nea, nici toat[ nedejdea curm`nd ]n toate
ceasurile, ca puii gola=i, cu gura c[scat[, hrana de la al\ii s[
a=tept[m, ce bun[ inim[ f[c`nd, b[rb[te=te de ispr[virea lucru-
lui s[ ne apuc[m. C[ precum am =i mai dzis, c[ de va r[m`nea
a visului t`lcuire numai p`n[ aicea, alalt[ t`lcuire toat[ nelu-
cr[toare va r[m`nea =i doritul s[v`r=it odat[ cu bucurie tot vom
videa. Pentru carile, bun[ nedejde mi-au r[mas, de vreme ce
+oimul, ]n mine deplin credin\[ av`nd, precum iar[=i la acela=i
1
Versurile citate sunt din Hesiod, Munci =i zile.
2
Folosind acest aforism, Scarlat spune agen\ilor c[ este mai util s[ dea
dovad[ de ini\iativ[ ]n rezolvarea unor probleme curente, f[r[ a mai apela la
]ncuviin\area superiorilor.
3
Pasaj revelator pentru admira\ia pe care o avea Cantemir pentru valorile
culturii antice, indiciu al forma\iei sale umanist-renascentiste. Anticii trebuie
s[ fie modele =i ]nv[\[minte practice pentru oamenii epocii sale.
80 Dimitrie Cantemir

loc cu Inorogul ieste s[ s[ mai ]mpreune mi-au ar[tat. Care vreme


foarte ]n minte \iind-o, alt[ dat[ somnul nu vise, ce trezviia lu-
cruri deplin ]mi va ar[ta, =i a=e, socotesc c[ de la\urile ce i-am
]ntins tot nu va sc[pa.“1
Deci dul[ii carte ]n chip ca acesta scris[ c[tr[ Corb trimas[r[:
„Monarhiii monarhiilor =i domnului domnilor, st[p`nului no-
stru milostiv, noi credincioasele slugi =i pleca\ii robi, ogar`i, dul[ii,
coteii =i R`sul2, cu mult[ plec[ciune, la pravul pragului puterni-
cului nostru st[p`n, nevrednicile noastre obraze =terg`nd, de la
toate cere=tile puteri, bun[ paz[ =i fericit[ via\[ rug`nd, biruin\[
a toat[ ]mpotrivirea =i supunere a tot nepriietinul poftim. C[tr[
aceasta, ]n =tire facem c[ precum cerescul Vultur martur cuvin-
telor =i cunosc[toriu inimilor ne ieste, c[ nu de vreo zavistie
porni\i, nici de vreo pizm[ cl[ti\i, ce de adev[rate t`mplate lu-
crurile p[r\ilor acestora (adec[ la Grumadzii-Boului, unde ]mpo-
triva nepriietinului de ob=te =i pentru v`n[toarea vr[jma=ului
1
Fragment revelator pentru felul ]n care Cantemir ]n\elege folosirea deviat[
a poeticii: Scarlat recurge la citat ca norm[ a unei activit[\i josnice, cu scopul de
a ]n=ela, ceea ce ]nseamn[ c[ scriitorul cerea ]n mod implicit ca utilizarea
valorilor culturii antice s[ fie f[cut[ ]ntr-un cadru etic, de strict[ moralitate.
Devierea de la normele etice ale ac\iunii reprezenta implicit o falsificare a
adev[rului con\inut ]ntr-o valoare cultural[ adoptat[ ca model sau c[l[uz[ de
ac\iune. Astfel, Scarlat ]ndeamn[ pe agen\i s[ nu mai a=tepte r[spunsul de la
Bucure=ti, s[ ac\ioneze peste capul lui Toma, ]n=el`ndu-l =i folosindu-l ca
momeal[, =i s[ aib[ ini\iativ[ ]n activitatea lor, pentru a avea merite personale
]n executarea ordinului =efului suprem, Br`ncoveanu, ]n ceea ce prive=te
capturarea lui Dimitrie.
2
Scrisoarea trimis[ ]n \ar[ de agen\ii lui Br`ncoveanu este alc[tuit[ ca
venind din partea tuturor categoriilor de slujba=i ai corpului de informa\ii
secrete apar\in`nd domnului muntean: curierii (ogarii), spionii (coteii), ca-
puchehaiele (dul[ii). Este de remarcat =i prezen\a lui Mihalache Ruset (R`sul)
care, ]mpreun[ cu fratele s[u Scarlat, erau capuchehaielele lui Mihai Racovi\[
la Poart[, ceea ce ]nseamn[ c[ era o ac\iune conjugat[, conform conven\iei
]ncheiate ]ntre Ia=i =i Bucure=ti. Stilul, formulele de polite\e sunt ]n spiritul
coresponden\ei oficiate din acea vreme.
Istoria ieroglific[. Vol. II 81

Inorog trimi=i sintem) ]ns[mn[m =i ]n=tiin\[m. Va =ti dar[ dom-


nul nostru milostiv c[ ]n ceste dzile cu ostenin\a a unor priietini
credincio=i =i prin multe crunte ale noastre sudori, c`t =i talpele
prin aspre =i ascu\ite stinci c[lc`nd ni s-au be=icat =i prin dese =i
ghimpoase hinciuri scocior`nd, p[rul ni s-au jepuit =i piielea ni
s-au despoiat, =i a=e, dup[ multe priveghiri =i alerg[ri, pre acel
de cap nepriietin la mare str`mptoare l-am cobor`t =i ]n m`na
+oimului ca ]n nerupte =i nedezlegate leg[turi l-am l[sat, cu to\ii
bun[ nedejde av`nd ca =i ostenin\ele noastre ]n de=ert s[ nu
ias[, =i acel cumplit nepriietin sf`r=it r[ut[\ilor s[-=i puie. Ce
+oimul (pre carile pentru mai mare credin\a =i mai bun[ nedej-
dea l-ai fost trim[s), dup[ ce cu d`nsul fa\[ la fa\[ au vinit, nu
=tim, cu ochii, ca vulpea pe coco=, l-au f[rm[cat, au cu cuvintele,
ca sirenele cu c`ntecele, l-au a\ipit =i l-au am[git? At`ta =tim c[
nu numai c[ci nu l-au prins, nu numai c[ci nepip[it l-au slobodzit,
ce ]nc[ =i una cu d`nsul ]ntr-un priete=ug =i ]ntr-o inim[ leg`ndu-s[,
mare dragoste ]ntre d`n=ii s[ arat[, at`ta c`t, nu numai c[ci
despre goana lui ne opre=te, ce ]nc[ =i pre noi, ca vicle=ugului lui
p[rta=i s[ ne facem, tare ne sile=te.1
A=ijderea B`tlanul (carile mai pre urm[ pentru paza g`rlelor
s-au trimis), ]n partea lor d`ndu-s[, toate tainele =i toate sil\ele
c[tr[ Inorog ne descopere, c`t un p[r de pe noi de ne-ap n[p`rli,
preste =tiin\a nepriietinului s[ fie cu putin\[ nu ieste. 2 C[tr[ aces-
tea, foarte bine =i din chipuri de credin\a vrednice, tare ne-am
adeverit, adec[ +oimul penele schimb`ndu-=i, din pestri\e negre,
iar[ a B`tlanului din negre pestri\e s[ le fac[. De care lucru, aces-
tea nu ]n pu\in a s[ lua trebuie (c[ci buc[\eaoa aluatului la toat[
covata destul ieste =i din sc`nteia mic[, mare pojar a s[ a\i\a
1
}n scrisoarea-denun\ Toma este acuzat c[ ]n timp ce agen\ii depuneau toate
eforturile pentru prinderea lui Dimitrie, acesta a legat prietenie cu du=manul
oprindu-i s[-=i fac[ datoria =i viclenind astfel pe domnul =i st[p`nul s[u.
2
}n acela=i denun\, era vizat =i Dimachi, capuchehaia domnului muntean,
fiind acuzat c[ ]n=tiin\a pe Dimitrie de tot ce se punea la cale ]mpotriva sa.

6 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


82 Dimitrie Cantemir

poate). La carea proasta noastr[ minte alt leac a afla nu poate,


f[r[ numai +oimul =i B`tlanul, dintr-aceast[ slujb[ sco\indu-s[,
la monarhie s[ s[ cheme, ca pentru vicle=ugul carile au f[cut
dovedindu-s[, cu ceia ce li s[ cade pedeaps[ s[ li s[ pl[teasc[.1“
Cartea acestora dec`t cerneala mai cu negre p`ri plin[ =i ]ntr-
acesta chip ]mpodobit[ era. 2 Iar[ +oimul, precum mai sus s-au
pomenit, dac[ de la ]mpreunarea Inorogului s-au desp[r\it, dup[
cuv`ntul carile ]i dedese, =i el carte ca aceasta alc[tuind, c[tr[
Corb au trimis3:
Dup[ titul. „Bine =tie domnul mieu milostiv c[ dup[ porunca
carea mi s-au dat, la Grumadzii-Boului viind ]mpreun[ cu to\i
dul[ii, ]n tot chipul de nevoin\[, spre a Inorogului v`n[toare am
silit =i am nevoit, at`ta c`t nici o piatr[ necl[tit[ =i nici un unghiu
nescocior`t =i nici un me=ter=ug neispitit n-am l[sat (ce celea ce
norocul nu sloboade, nevoin\a batgiucuresc) =i nicicum cu de-a
sila la m`n[ s[-l aducem n-am putut. Ce iar[=i, dup[ porunca
carea am avut, cu mijlocul Hameleonului, cuvinte de pace =i s[mn
de priete=ug i-am trimis, socotind (ca cea cu r[u a ispr[vi n-am
putut, cu bine a ispr[vi s[ ispitim). Carile, ]nt`i cuvintelor, apoi
giuram`nturilor mele ]ncredin\`ndu-s[, la un loc ne-am ]mpreu-
nat =i tot feliul de voroav[ cu d`nsul am scuturat. Ce c`te prin
mult[ vreme am vorovit, toate a s[ scrie =i multe sint =i nu toate
urechile a le suferi pot. Iar[ toat[ ]nchietura cuvintelor ieste
aceasta: Pacea =i lini=tea cu toat[ inima pofte=te, ]ns[ a s[

1
}n ]ncheierea denun\ului, agen\ii propun lui Br`ncoveanu s[ recheme ]n \ar[
at`t pe Toma c`t =i pe Dimachi ca s[ dea socoteal[ de faptele lor =i s[-=i ia pedeapsa.
Br`ncoveanu va da curs acestei propuneri, rechem`nd ]n \ar[ pe Toma, dar, cum
o va dovedi desf[=urarea ulterioar[ a evenimentelor, nu-l va pedepsi.
2
Denun\ul con\inea o mul\ime de calomnii la adresa lui Toma Cantacuzino
=i Dimachi.
3
F[r[ s[ =tie de denun\ul trimis de agen\ii din subordine ]mpotriva sa,
Toma expediaz[, la r`ndul s[u, o scrisoare c[tre Br`coveanu, ]n care ]l
informeaz[ despre stadiul ]ndeplinirii misiunii ]ncredin\ate.
Istoria ieroglific[. Vol. II 83

]ncredin\a prea cu anevoie a fi arat[, de vreme ce de multe ori


=i prin multe chipuri aceasta s-au ispitit =i totdeauna =i ]n cuvin-
te =i ]n fapte am[git =i viclenit s-au aflat. Care lucru, eu, tare t[g[-
duindu-l, cu multe chipuri de voroave, f[r[ fiin\[, dreptatea a-i
astupa m[ siliiam (c[ cei ce a p[cii a=edz[tori sint, pentru ca
cele cu cuviin\[ =i spre ]mp[carea inimilor sint s[ a=edze, =i min-
ciuni a gr[i slobodzenie au, ca capetele r`dic`nd =i ]n[l\`nd,
mijlocele a \inea s[ poat[). Ce el, cu multe =i mari argumenturi
=i nebiruite dovede =i mai v`rtos cu scrisorile carile a m`n[ avea,
dreptatea lui =i am[geala noastr[ ar[ta,1 at`ta c`t ce s[-i r[spund
n-am mai avut. De care lucru toate cuvintele lui cu socoteal[ =i
toate jalobele lui cu dreptate a fi mi s-au p[rut. +i ]ntr-aceasta,
domnul mieu milostiv adeverit s[ fie c[ amestec[torii de r[ut[\i
=i a p[cii nepriietini ]ntr-alt chip ]l zugr[viia, iar[ eu la d`nsul
alt chip am cunoscut. Deci ce priin\a adev[ratii mele slujbe m[
]ndeamn[ =i adev[rul pofte=te, dzic c[ jiganiia aceasta nu de
nepriete=ug, ce de priete=ug vrednic[ ieste, c[ci ]ntr-]mb[ m`na
gata =i neferit ieste. Pentru acestea, dar[, cu ]ndr[zneala =i voia
vegheat[ carea la lumina negrimei tale neap[rat am, m[ rog: ca
ce pofta =i voia domnului mieu milostiv ar fi, cum mai cur`nd
chiar r[spuns s[ aib, c[ci p`n[ ]n vremea a 1.500 de minute, so-
roc r[spunsului puind, p`n[ la aceia vreme goana neprietineasc[
]n odihna prietineasc[ precum va sta cuv`nt i-am dat. 2"
Corbul, dar[, ase din doa[ p[r\i, doa[ feliuri de scrisori lu`nd,

1
}n scrisoarea trimis[ c[tre Br`ncoveanu, Toma ]i relateaz[ c[ la ]nt`lnirea
cu Dimitrie Cantemir a putut afla c[ acesta este ]n mod sincer ]nclinat spre o
]mp[care cu domnul |[rii Rom`ne=ti, dar Br`ncoveanu d[duse p`n[ aici dovad[
de rea-credin\[, pentru care el posed[ dovezi scrise. Aluzia se refer[ probabil
la conven\ia ]ncheiat[ cu Lupu Bogdan hatmanul =i ]nc[lcat[ de Br`ncoveanu.
2
Subliniind sinceritatea =i calit[\ile lui Dimitrie Cantemir, Toma pledeaz[
pentru o real[ ]mp[care cu acesta =i cere aprobarea de a realiza o ]nvoial[ de
pace. El a acordat lui Dimitrie un armisti\iu de 15 zile (,,1500 minute“), timp
]n care dore=te un r[spuns ]n aceast[ privin\[ de la domnul s[u.
84 Dimitrie Cantemir

cu doi ochi, doa[ c[r\i citiia, =i cu doa[ urechi, doa[ pove=ti ]m-
potriv[ audziia. Ce ochiul cel drept cu urechea dreapt[ pe cartea
dul[ilor fu =i minciunoas[ cuvintele =i clevetele lor ascult[. Iar[
ochiul st`ng =i urechea st`ng[ pe slovele curate =i cuvintele
adev[rate ]ntorc`nd, toate dzisele ]nd[r[pt =i tot adev[rul ]n min-
ciun[ lu[ (c[ci minciuna dup[ voie dec`t adev[rul ]mpotriv[ la
cei st[p`nitori mai mare ]nc[pere are). Deci dul[ilor r[spuns dede,
precum pre +oim =i B`tlan de acolo r`dic`nd, ceia ce li s[ cade
]=i vor lua plat[, iar[ ei, ]n tot chipul silind, lucrul ]n slab s[ nu
las[ =i ori ]n ce fel s-ar putea, numai la m`n[ nepriietinul s[ vie,
s[ nevoiasc[, pentru carea mare mul\emit[ =i de aceia slujb[
vrednice daruri vor lua. Iar[ din pricina lenivirii lor, lucrul ]ntr-alt
chip de va fi, f[r[ grea [grea] certare =i f[r[ a cinstei sc[dere s[
scape nu vor putea1.
Iar[ +oimului ]ntr-acesta chip r[spuns trimas[: „Cartea ta am
luat =i ]ntr-]nsa cuvintele inimii Inorogului am citit. Deci iat[ c[-\i
dzic: nu s[ poate, nu s[ face, nu s[ afl[, c[tr[ mine alt[ dat[ a
scrie te p[r[se=te. Iar[ Inorogului cuv`nt de pace supt giur[m`nt
c`t de tare d[, =i numele cerescului Vultur la mijloc puind, pre
nepriietin a am[gi nu te sii (c[ci la noi doftori sint carii, daruri
bune v[dzind, boala p[catelor c`t de grea a t[m[dui pot), (v,
zeÍ cai qeoµ muritorii a nemuritorilor voie a am[gi cum pot
ispiti?). Ce ori ]n ce chip ar fi, ]nc[ o dat[ la locul prundi=ului a-l
cobor] sile=te, de unde alt[ dat[ ca de alt[, s[ nu cumva mai
scape, nici frica giur[m`ntului de la ]ndr[zneala izb`ndii a te opri
pricin[ s[ pui (c[ pre nepriietin a-l birui numai voia noastr[
cearc[, iar[ tot feliul de me=ter=uguri =i de vicle=uguri a face
pravila locului nostru sloboade). C[ ]n monarhiia noastr[ ves-
1
Primind ambele scrisori =i d`nd curs urii sale ]mpotriva lui Cantemir,
Br`ncoveanu acord[ credit agen\ilor, c[rora le face cunoscut c[ va rechema ]n
\ar[ pe Toma =i pe Dimachi. }n consecin\[, le acord[ ]n exclusivitate ]ntreaga
responsabilitate =i libertate de ac\iune ]n ceea ce prive=te prinderea lui Dimitrie,
promi\`ndu-le r[splata cuvenit[ pentru o astfel de important[ sarcin[.
Istoria ieroglific[. Vol. II 85

tit[ =i de la to\i adeverit[ axiom[ ieste (cu mortul, dec`t cu viul,


giudecat[ a avea, mai lesne, =i de p[catul nev[dzut, dec`t de ne-
priietinul v[dzut, a te cur[\i mai pre iu=or ieste1). C[ c`nd jiga-
niia aceia dintre vii va lipsi, atuncea numai noi precum adev[rat
]ntre vii ne odihinim ne vom putea numi. Deci cum mai cur`nd,
dup[ porunca noastr[, sau ispr[vind, sau neispr[vind lucrul, pre
B`tlan ]mpreun[ cu tine lu`nd, aicea s[ vii c[ci alte lucruri =i
alte trebe ]ntr-alte p[r\i a ]mp[r[\iii noastre s-au t`mplat, la carile
pentru ca cu m`na ta s[ s[ ispr[vasc[, sintem s[ te trimetem2.
Iar[ pentru aceia slujb[ ]ntr-acea parte, iat[ c[ pre fratele frate-
lui, v[rul v[rului =i nepotul nepotului, Uleul, trimetem, carile,
]ndat[ acolo ce va sosi, tu, f[r[ alt[ z[bav[ scul`ndu-te, s[ vii.
}ntr-alt chip s[ nu faci. Aceasta-\i scriem. 3"

1
Br`ncoveanu r[spunde lui Toma c[ nu accept[ ]nvoiala f[cut[ cu Dimitrie
Cantemir. Ca atare trebuie s[-l atrag[ pe acesta la o nou[ ]nt`lnire sub pretextul
]mp[c[rii, ]n realitate, o nou[ curs[ de capturare. }n aceast[ privin\[ s[ nu-=i
fac[ probleme de con=tiin\[, din cauza folosirii jur[mintelor mincinoase, ]ntruc`t
„pravila locului“, adic[ regula politicii lui Br`ncoveanu, se conducea dup[
principiul „scopul scuz[ mijloacele“, precum =i dup[ deviza , c[ este mai u=or
s[ te judeci cu mortul =i este mai bine s[ te cure\i de du=man dec`t de p[cate.
2
Chiar dac[ Toma nu ajunge s[-=i ]ndeplineasc[ misiunea ]ncredin\at[,
domnul |[rii Rom`ne=ti ]i ordon[ s[ ia cu el =i pe Dimachi, =i s[ se re]ntoarc[
ne]nt`rziat ]n \ar[, unde va primi alte ]ns[rcin[ri. }ntr-adev[r, Br`ncoveanu,
dup[ cum m[rturise=te cronicarul Radu Greceanu, ]l face pe Toma mare postelnic,
dup[ ]ntoarcerea lui ]n \ar[, cu toate zvonurile =i inform[rile primite despre
neloialitatea acestuia. Domnul |[rii Rom`ne=ti nu putea, desigur, trece peste
puternica =i influenta familie a Cantacuzinilor, al c[rei membru era =i Toma.
3
}n locul lui Toma rechemat ]n \ar[, Br`ncoveanu trimite ca =ef al agen\ilor
=i spionilor s[i pe paharnicul +tefan Cantacuzino (Uliul), fiul stolnicului. El
este numit „fratele fratelui, v[rul v[rului =i nepotul nepotului“, ]ntruc`t era
frate cu R[ducanu Cantacuzino (Coruiul), cel[lalt fiu al stolnicului, era primar
cu Constantin Br`ncoveanu, acesta fiind, la r`ndul s[u, v[r primar cu to\i
Cantacuzinii din genera\ia t`n[r[ =i, nepotul m[tu=ii Stanca, mama lui
Br`ncoveanu, =i al lui Matei Cantacuzino, tat[l lui Toma.
PARTEA A OPTA

Am`nduror p[r\ilor r[spunsurile ]ntr-acesta chip viind, dul[ii


c[tr[ Hameleon a Corbului socoteal[ ]ndat[ descoperir[ =i pen-
tru venirea Inorogului la ]mpreunare foarte amintea s[-i fie cu
multe giuruin\e ]l rugar[. (Ce pietrii r[tunde din v`rvul dealului
pu\in[ urnire ]i trebuie), c[ci el alt[ treab[ nu avea, f[r[ numai
ce dzua ]mpreun[rii lor p[ziia 1. Iar[ +oimul, v[dzind c[ dup[
f[g[duin\a carea c[tr[ Inorog f[cus[ r[spunsul nu-i vinis[, nici
inima Corbului spre pofta adev[rului s[ plecase, ce supt numele
credin\ii ]nc[ mai mari =i mai f[r[ lege vicle=uguri s[ fac[ ]i
porunce=te, socoti (c[ mai bine ieste ]ntr-o dzi de o mie de ori
a muri dec`t ochiul cel ce toate ]ntr-ascuns vede o dat[ a am[gi),
=i tot adev[rul c[tr[ Inorog descoperind, adev[ratul priete=ug s[-i
dob`ndeasc[ aleas[, pentru ca din viitoarea-i primejdie norocul
a-l feri de nu va ]nvoi, ]ncailea pre d`nsul de acea im[ciune cu-
rat =i neimat s[-l cunoasc[2. Deci +oimul de viclean[ cartea carea

1
Agen\ii lui Br`ncoveanu la Poart[ comunic[ =i lui Scarlat r[spunsul primit
de la Br`ncoveanu, privind planul acestuia de continuare a urm[ririi, rug`n-
du-l s[ fie mai cu b[gare de seam[ la cea de a doua ]nt`lnire. Aceast[ colaborare
a agen\ilor munteni cu Scarlat se f[cea conform conven\iei de ]ntr-ajutorare
amintit[ ]ntre Ia=i =i Bucure=ti.
2
Toma se contureaz[ drept un personaj de factur[ cavalereasc[: primind
de la Br`ncoveanu ordinul de a folosi cea de a doua ]nt`lnire pentru a-l captura
pe Dimitrie, el hot[r[=te s[ nu dea curs acestei dispozi\ii care ar fi ]nsemnat
transformarea sa ]ntr-o mizerabil[ unealt[ a vicleniei =i necinstei domnului,
ci dimpotriv[, prefer`nd c`=tigarea =i respectarea unei prietenii adev[rate,
se g`nde=te s[-=i previn[ prietenul de soarta ce i se preg[tea. P`n[ la sosirea
Istoria ieroglific[. Vol. II 87

dul[ii c[tr[ Corb scrisese nicicum de =tire av`nd, =i pentru


vicle=ugul Hameleonului nici cum prepuind, Hameleonului =tire
trimas[ ca cum mai cur`nd s[ vie, c[ci are cuv`nt s[-i gr[iasc[ =i
porunc[ s[-i porunceasc[.1
Hameleon, pururea grijea vremii r[spunsului =i a ]mpreun[rii
lor purt`nd, f[r[ alt[ z[bav[, s[rind, la Soim s[ dus[. C[tr[ carile
+oimul: „Du-te, dzice, o, priietine, =i Inorogului =tire d[ precum
r[spunsul ce a=teptam mi-au vinit, deci, oric`nd va putea, iar[=i
la locul dint`i ]mpreunare s[ avem ]l poftesc, c[ci singur, de ar fi
cu putin\[, unde s[ afl[ a= merge, dar[ multe pricini ]nainte s[
pun, carile despre acea cale m[ ]mpiiedec[. }nt`i c[, m[rg`nd eu
acolo, alal\i tovar[=i poate ]ntr-alte prepusuri s[ ]ntre; a doa, c[
macar c[ pentru prepusuri v`nturoase ca acestea at`ta aminte nu
mi-ar fi, ce ]n trecutele dzile, dup[ v`narea unii Pot`rnichi,2 mai
v`rtos dec`t s-ar fi c[dzut slobodzindu-m[, c`teva pene din aripa
dreapt[ mi-am betejit, deci, pentru ca s[ s[ ]ndreptedze, c`teva
dzile ]n odihn[ s[ m[ aflu doftorii mi-au poruncit; =i a=e, la
]n[l\imea mun\ilor a m[ sui peste putin\[ ]m ieste.“
Hameleonul, porunc[ lui pl[cut[ =i dorit[ ca aceasta audzind,
mare bucurie lu[ =i de t`lcuirea visului s[u cea dint`i iar[=i tare
a nedejdui apuc[. Ca acestea dar[ ]n g`nd clocotiia, iar din cuv`nt
c[tr[ +oim dzis[ (cu ]ndr[zneal[ gr[ind =i pentru cuviin\a
]nlocuitorului s[u, Toma continua s[ fie men\inut ]n Istanbul pentru ]ndeplinirea
=i continuarea misiunii ]ncredin\ate. Dup[ cum men\ioneaz[ izvoarele vremii,
scrisoarea de rechemare este din 15 ianuarie 1704, iar plecarea lui Toma va
avea loc la 10 martie ]n acela=i an, ]ntre aceste date av`nd loc cea de a doua
]nt`lnire dintre Toma =i Dimitrie.
1
Toma nu aflase de denun\ul ]mpotriva sa f[cut de agen\ii munteni, ]n
colaborare cu Scarlat, a=a ]nc`t el veste=te pe Scarlat de cea de a doua ]nt`lnire
cu Dimitrie, care urma s[ aib[ loc ]n cur`nd.
2
Pot`rnichea: fata Stamii (D. C.) — adic[ a unui oarecare Stamas, un obscur
grec din Istanbul. Motiv`nd un accident cu prilejul unei aventuri amoroase cu
fata unui oarecare Stamas, situa\ie ce-l obliga s[ r[m`n[ ]n cas[, las[ lui Scarlat
toat[ libertatea de a aranja ]nt`lnirea dintre el =i Dimitrie Cantemir.
88 Dimitrie Cantemir

drept[\ii pomenind): „O, domnul mieu, ]n\elep\ii cuvintele ]nde-


site a suferi obiciui\i sint, cu care senten\ie =i eu sprijenindu-m[,
pentru adev[ratul mieu priietin o obr[znicie c[dzut[ =i o asu-
preal[ ]ntregilor la minte pl[cut[, c[tr[ tine de voi ar[ta, ier-
t[ciune s[ aib m[ rog. M[ rog, dar[, domnul mieu milostiv, s[ nu
cumva ostenin\ele mele ]n z[dar s[ ias[, adec[ ]mpreunarea aceasta
s[ nu cumva spre sc[derea cinstii Inorogului s[ fie, c[ precum
bine ai cunoscut, dreptului acestuia grele n[cazuri =i nespus[
str`mb[t[\i i s-au f[cut =i ]nc[ altele mai mari a i s[ face (pre c`t
pociu cunoa=te) ur`torii drept[\ii cu multe chipuri m[ tem c[
nevoiesc, c[ precum =i mai denainte am dzis (cine adev[rat
iube=te, g`nduri de neg`ndit g`nde=te =i prepusuri de neprepus
prepune). De care lucru, iar[=i m[ rog, obr[zniciia mea ]n vin[
s[ nu s[ \ie, =i eu iat[ c[ dup[ porunca ta =tire ]i voi da, iar el,
dup[ cuv`ntul carile au dat, soarele ]ndr[pt poate s[ s[ ]ntoarc[,
iar[ el din socoteal[-=i s[ s[ mute precum peste putin\[ ieste
adeverit sint. Deci el acmu viind, s[ nu cumva alte me=ter=uguri
de vicle=uguri s[ fie, =i apoi toat[ ocara asupra mea va r[m`nea
=i toat[ lumea numele v`ndz[toriului =i porecla de r[uf[c[toriului
mie ]mi va punea. Ce nu at`ta pentru str`mb[ poreclitura mea,
c`t pentru f[r[ cale doseditura lui m-a= pedepsi“1 (o, jiganiia
f[\arnic[, o, vas spurcat =i lingur[ sc`rnav[, cum r[utatea ]n inim[
amestec`nd, cu gura cele ce =tiia c[-i vor vini, pentru ca asupra
altora s[ cadz[, cale le g[teadz[).
+oimul, de spurcat vicle=ugul lui a=e=i nicicum prepuind, de
acestea ce-=i propune nicicum grij[ s[ nu poarte tare ]l adeveri,
=i precum (mai bine f[r[ purtarea duhului, dec`t cu purtarea
oc[r`i a fi socote=te) ]i dzicea.
Hameleonul acmu, deplin cunosc`nd precum g`ndul +oimu-
1
Asum`ndu-=i sarcina de a anun\a pe Dimitrie pentru ]nt`lnire, perfidul
Scarlat, care =tia bine ce soart[ ]i preg[tea, pentru a se ar[ta neamestecat ]n
aceast[ ur`t[ ma=ina\ie, previne pe Toma c[ s-ar putea ca agen\ii lui s[ fi
preg[tit o curs[ Inorogului.
Istoria ieroglific[. Vol. II 89

lui nicicum spre r[ul Inorogului nu s[ pleac[, ce cinstea cuv`n-


tului dec`t via\a mai scump[ \ine, de acolo ie=ind, ]nt`i la dul[i
s[ dus[, =i toate c`te +oimul ]i poruncis[ =i pentru vinirea Ino-
rogului la ]mpreunare, precum peste pu\ine dzile ieste s[ fie, le
spus[. Apoi la Crocodil alerg[, c[tr[ carile cu mare ]ndr[zneal[:
„Bucur[-te, domnul =i st[p`nul mieu milostiv“, dzis[. 1 Crocodi-
lul: „Ce poate fi aceasta a ta lascav[ =i voioas[ ar[tare? Oare \ie
vreun bine, au altuia vreun r[u undeva ai sim\it?“ (C[ zavist-
nicii pentru r[ul altora dec`t de binele s[u mai mult s[ bucur[).
Hameleonul dzis[: „Am`ndoa[ p[r\ile ]ntreb[rii, o, domnul
mieu, adev[rate =i precum sint le-ai cunoscut. +i cum s[ nu m[
bucur, de vreme ce prada \-am apropiiat, v`natul la str`mtori \-am
]ncuiat, mas[ ]ntins[ \-am de=chis =i bucate s[\ioase \-am g[tat
=i, ]n scurt s[ dzic, toate dup[ poft[ =i dup[ voie s-au t`mplat.
C[, iat[, ]n ceast[ sar[ Inorogul la prundi= s[ coboar[, la u=ile a
toate poticile dul[ii stau gata s[ puie z[voar[, toate ]ntr[rile =i
ie=irile lui viteji v`n[torii =i neosteni\i gonitorii tare le str[juiesc
=i v`rtos le p[zesc (c[ci a=e cu dul[ii s[ vorovis[). Deci alt[ cale
de sc[pare =i potic[ de fug[ nu-i r[m`ne, f[r[ numai doar[ ]n
ap[ s[ s[ arunce, unde domnul mieu c`teva ceasuri a str[jui de
nu s[ va leni, f[r[ gre= de biv prad[ domnul mieu va dob`ndi, eu
asupra nepriietinului voi izb`ndi =i pre\ul ]ndz[cit =i ]nsutit ]mi
voi pl[ti. La strajea nop\ii dint`i pogor`rea la prundi= ]i va fi,
paza dul[ilor despre alte p[r\i nu va lipsi =i, a=e precum soco-
tesc, bucat[ gata ]n gura domnului mieu va vini.2" Crocodilul,
acestea audzind, s[ veseli, ]ns[ c[tr[ Hameleon ]ntr-acesta chip
]ntrebarea vr[jbii pus[: „Eu, pre c`t din sunetele cuvintelor lu-
mii am putut ]n\elege, tu =i cu Inorogul mare dragoste avea\i =i
1
Plec`nd s[ invite, ca din partea lui Toma, pe Dimitrie la ]nt`lnire, Scarlat
anun\[ mai ]nt`i pe agen\ii munteni, dup[ care veste=te =i pe comandantul
bostangiilor (crocodilul).
2
Scarlat propune din nou planul adoptat cu ocazia primei ]nt`lniri, adic[,
agen\ii munteni s[-i p`ndeasc[ ]ntoarcerea lui Dimitrie la por\ile Istanbulului,
90 Dimitrie Cantemir

od`n[oar[ ]ntr-un loc nedesp[r\i\i l[cuia\i, at`ta c`t sufletul t[u


de a lui lipit s[ fie fost s[ p[rea. Dar[ acmu aceast[ vr[jma=[
neprietinie =i de moarte asupr[-i viclenie din ce pricin[ s[ s[ fie
t`mplat? Cu dreptul voiu s[-mi spui.“1
Hameleonul, de nenedejduit[ ]ntrebare ca aceasta, deodat[
tare s[ ului (c[ minciuno=ii ]n voroavele tocmite s[ dezv[lesc,
iar[ la ]ntreb[rile f[r[ veste ca bezmeticii s[ uluiesc). Iar[ mai
pre urm[, precum s[ dzice cuv`ntul (minciunosul tat[l minciu-
nii =i minciuna fata minciunosului ieste), ]ndat[ minciuna z[misli
=i spurcata basn[ n[scu, dzic`nd: „Aceasta ]ntrebare p`n[ acmu
nici din priietini, nici din nepriietini cineva m-au mai ]ntrebat,
]n care lucru ascunse =i de nedescoperit taine s[ cuprind, nici
c[tr[ alt chip o dat[ cu moartea le-a= descoperi. Ce de vreme ce
domnul mieu acesta lucru a m[ ]ntreba =i dreptatea carea asu-
pra lui a=i avea a afla ]nvoie=te, pre c`t mai pre scurt voi putea
(de vreme ce la Inorog a m[ duce vremea m[ gr[be=te) a te
]n=tiin\a m[ voi nevoi. Va =ti dar[ domnul mieu milostiv c[
p[rintele mieu era Apariu, carile ]n toate dzilele ap[ de la
f`nt`nele de singe a aduce obiciuit era.2 Dup[ ce =i eu mai la
v`rst[ am sosit =i cofa ]n m`n[ a r`dica, apa din f`nt`n[ a scoate
=i corom`sla pre umere a purta a putea am ]nceput, cu tat[-mieu
iar bostangiii s[ patruleze pe Bosfor =i pe Cornul de aur pentru a-i putea t[ia
retragerea, dac[ se ]ntorcea cu barca pe ap[.
1
Seful bostangiilor este intrigat de ura ]nver=unat[ pe care o purta Scarlat
lui Dimitrie, =tiind c[ ]nainte vreme erau prieteni nedesp[r\i\i. Expresia
„od`n[oar[ ]ntr-un loc nedesp[r\i\i l[cuia\i“ pare a se referi la vremea c`nd
Scarlat era capuchehaia lui Constantin Cantemir la Poart[, iar Dimitrie se afla
la studii ]n Istanbul.
2
}ncepe confesiunea lui Scarlat cu expunerea motivelor urii ce i-o purta lui
Dimitrie. Prima parte se refer[ alegoric la profilul moral al lui Constantin
Cuparul (Apariul), =i, implicit, al descenden\ilor s[i; cea de a doua este o
povestire, de asemenea, alegoric[, despre ]ndr[gostirea =i c[s[toria lui Scarlat
cu fiin\a iubit[, totul petrec`ndu-se ]ntr-un splendid climat de magie. Termenul
„f`nt`nele de singe“ nu se explic[ la cheie, dar este sigur c[ scriitorul a plecat
Istoria ieroglific[. Vol. II 91

]mpreun[ adese f`nt`nele cele de singe la r[d[cinele Mun\ilor


Vr[jbii izvor`toare cercetam. Mun\ii ace=tea, departe, ]n \ara ce
s[ cheam[ Pizma, s[ afl[, despre partea r[s[ritului, pre marginea
ocheanului ]n sus, spre criv[\, =i ]n gios, spre amiadz[dzi, ]n lung
=i ]n lat at`ta de mult s[ trag, c`t cei ce nep[r[sit drumul carile
pre la r[d[cinele lor merge au \inut dzic precum p`n[ la ocheanul
apusului ocolesc =i ca un zid ]n giur ]mpregiur toat[ r[tundzala
p[m`ntului ]ngr[desc. l A=e, noi dar[ pentru trasul apii adese la
acei mun\i m[rg`nd =i din care izvor apa mai crunt[ =i fierbinte
ar fi ispitind (c[ci apa aceia cu fierbinteala, iar[ nu cu r[ceala
setea st`mp[r[), odat[ ]n v`rvul unui munte prea ]nalt ne-am
urcat, ]n v`rvul a c[ruia un pu\ prea ad`nc =i mai s[ dzic f[r[
fund am aflat. Din gura pu\ului ciutura cu h`rzobul slobodzind,
dup[ ce c`t era funia de lung[ au m[rs, dup[ ce ]nv[litorile ca-
petelor =i ]ncing[torile mijlocelor la capete am adaos, cu mare
nevoie de fundul pu\ului agiung`nd, precum de o umedzal[ ciu-
tura s[ fim ]mplut am sim\it. Iar[ dup[ ce vasul afar[ scoasem,
v[dzum c[ nu umedzal[ ro=ie, ce alb[ era, din carea, gust`nd,
precum adev[rat lapte ieste am cunoscut. +i ]ndat[, precum mun-

de la func\ia de cupar a b[tr`nului Ruset, ceea ce ne-ar ]ndrept[\i s[-l traducem


prin veniturile provenite din produc\ia de vinuri. Dar prezen\a =i a altor termeni
simbolici, de factur[ moral[, ne oblig[ s[-l integr[m sensului moral, ceea ce
vom face mai departe.
1
Termeni simbolici privind profilul moral al lui Constantin Ruset cuparul =i
tot astfel al fiului s[u Scarlat: f`nt`nile, adic[ izvoarele de s`nge izvor[sc din
Mun\ii Vrajbei, ai certurilor =i conflictelor ]ntre oameni. La r`ndul lor, ace=ti
mun\i se afl[ ]n \ara Pizmei, adic[ a invidiei, cel mai mare defect al rela\iilor
interumane =i al vie\ii politice din vremea lui Cantemir =i, de asemenea, nota
caracteristic[ a Cup[re=tilor. Mun\ii Vrajbei sunt at`t de ]ntin=i, ]nc`t \in de la
un ocean la altul, ]nconjur`nd ]ntreg p[m`ntul. Ocheanul apusului este moartea,
iar r[tundzala p[m`ntului semnific[ inima omului (D. C.). Cu elementele pe
care le avem, putem formula astfel profilul moral al Rusete=tilor: inima lor era
st[p`nit[ de invidie p`n[ la moarte, preocuparea lor de via\[ fiind provocarea
de conflicte =i suferin\[.
92 Dimitrie Cantemir

tele cela ce lapte izvore=te s[ fie ne-am adus aminte. }ndat[ ce


laptele gustaiu, din fundul pu\ului un t`nguios glas: „Vai, \i\i-
=oarele mele, vai, l[pti=orul mieu, cine dintre muritori te-au tras?
Cine din cei nemuritori vreodat[ te-au b[ut? Cine ieste ]ndr[z-
ne\ul =i obraznicul acesta carile pieptul Biruin\ii a apip[i =i
\i\i=oarele fiic[i mele de gurguie a suge nu s-au temut?“ Tat[-
mieu, glasul acel a=e de t`ng`ios =i a=e de m`ng`ios audzind,
]ndat[ desc`ntecul necromandiii asupra laptelui a desc`nta ]ncepu
(c[ci precum duhul Biruin\ii s[ fie ]ntr-acesta chip strigat price-
pus[1). Laptele, dup[ desc`ntec, ]ndat[ a s[ ]nchega =i m[du-
larele unul de altul a s[ lega ]ncepur[. Dup[ aceia vinele preste
oase ]ntindz`ndu-s[, toate p[r\ile trupului a s[ cl[ti =i sup\irea
peste d`nsele pelicioar[ a s[ lipi v[dzum.2 +i a=e, ]ndat[ o fi-
cioar[ ghizdav[ =i frumoas[ denainte-ne ]n picioare st[tea, carea
cu ochii sigeta, cu spr`ncenele arcul ]ncorda, cu fa\a singe v[rsa,
cu budzele inima spintica, cu mijlocul via\a curma, cu statul
mor\ii r`dica, cu cuv`ntul dzilele ]n cump[n[ m[sura, cu r[spun-
sul sufletul de la morm`nt ]nturna, iar cu singur numele Biruin\ii
toat[ frumse\e biruia =i cov`rsiia.3 Pre aceasta ]ntr-acesta chip,
o, domnul mieu, v[dzind-o, ]ndat[ ]n inim[ ran[ nesuferit[ =i
boal[ net[m[duit[ sim\iiu =i c[tr[ p[rintele mieu: „O, tat[, c[ci
lucru primejdios ca acesta a videa m-ai n[scut“ (c[ dec`t rana
1
Muntele ce izvor[=te lapte: Galata |arigradului: cartierul italian al
Istanbulului; gustarea laptelui: logodna spre nunt[; Biruin\a: Victoria (D.C.) —
numele fetei n[scute ]n acest cartier. Alegoria se refer[ la ]ndr[gostirea =i
logodirea lui Scarlat Ruset cu Victoria, o t`n[r[ foarte frumoas[, dar stearp[,
zice Cantemir mai departe, n[scut[ ]n Galata, un cartier ]n Istanbul.
2
Tat[l lui Scarlat joac[ aici oficiul de vr[jitor, rol ]n acord cu am[nuntele
date despre el cu alt prilej. „Desc`ntecul necromandiii“ — invoca\ia spiritist[;
Procedeul este magic, ]ns[ imaginea ]ncarn[rii Victoriei este alc[tuit[ dup[
modelul uneia din viziunile lui Iezechiel.
3
Avem aici o alt[ descriere a frumuse\ii feminine, aceasta descriere a
Victoriei fiind diferit[ de cea a Helg[i, am[nunt ce denot[ marile resurse ale
talentului de scriitor al lui Dimitrie Cantemir.
Istoria ieroglific[. Vol. II 93

dragostelor =i dec`t boala iubostelor mai primejdioas[ nici \iru-


licii au v[dzut, nici doftorii au audzit) „=i dec`t me=ter=ugul pre
mor\i a ]nviia, mai bine me=ter=ugul pre mine a m[ omor] sau a
nu m[ na=te s[ fi ]nv[\at“ (c[ ]n statul acesta a vie\ii de dra-
goste p[timitoare, moartea dec`t via\a mai poftit[ ieste).1 Tat[l
mieu, ]n nerupt lan\uhul dragostelor legat =i a=e de tare ]nf[=urat
v[dzindu-m[, dzis[: „Bodzul dragostei 2, o, fiiule, fiiul Afroditei
ieste, pre carile nu dup[ mic=orimea v`rstei (c[ci pururea copil
ieste), ce dup[ tare arcul ce trage =i ascu\it[ sigeata ce ]n fica\i
]nfige, cei ce-l m[sur[, ]l cunosc. 3 Ce c`t spre aceast[ a ta de
cur`nd scornit[ patim[ lucrul ar pofti, fii cu bun[ inim[, c[ cela
ce cu cuv`ntul =i cu me=ter=ugul farm[cului necromandiii din
lapte ficioar[4 a face au putut, din ficioar[ spre pofta nevestirii
inima a-i pleca cu multul mai pre lesne va putea. Numai at`ta
c[ci de ]mpotrivnic norocul t[u (carile muritorilor niciodat[ dep-
lin nu vine) foarte r[u ]mi pare, de vreme ce ficioara aceasta,
din lapte n[scut[ fiind, din fire starp[ a fi firea au l[sat-o, nici
p`ntecele ei spre z[mislirea simen\iii locuri =-au g[tat. 5 Unul i-ar
fi leacul (pre c`t ad`nc me=ter=ugul mieu a afla poate), ce =i
acela pre c`t cu anevoie ]i ieste aflarea, cu at`ta mai cu nevoie
ieste, afl`ndu-l, cu d`nsul dup[ voie cineva a s[ sluji.“
Eu c[tr[ tat[-mieu dzi=: „Pentru st`rpie =i pentru a z[mislirii
leac a cerca, lucru mai pre urm[ trebuitoriu ieste, ce acmu de-
odat[ leacul nesuferelii mele f[r[ z[bav[ afl`nd, alalte leacuri
de vor trebui, mai cu vreme vom putea cerca“ (c[ ]n\elep\ii ]nt`i
1
Suferin\ele suflete=ti ale ]ndr[gostitului Scarlat sunt de comparat cu cele
ale fiilor de boieri care t`njeau dup[ frumuse\ea Helgei.
2
Amor, zeul dragostei, fiul Afroditei, zei\a iubirii.
3
Explica\ia pe care o d[ b[tr`nul con\ine elemente ale religiei greco-romane,
cultul pentru antichitate fiind specific spiritului renascentist.
4
Din lapte ficioar[: fat[ g[l[teanc[ (D. C.) — este vorba de aceea=i Victoria.
5
Este doar o insinuare r[ut[cioas[ a lui Cantemir, a=a cum procedase =i cu
Helge. }n realitate, Victoria nu era stearp[, ]n urma c[s[toriei cu Scarlat a dat
na=tere unui fiu, Iordache.
94 Dimitrie Cantemir

nevoia, apoi treaba caut[). +i, ce mai mult, o, domnul mieu, cu


voroava s[ ocolesc? Tat[l mieu ]ndat[ desc`ntecul dragostelor1
]n capul ficioarii desc`nt[ =i, trii peri din cosi\[-i zmulg`ndu-i,
unul la grumadzi, altul la bra\e, iar[ al triilea la mijloc ]mi
]nv[l[tuci, cu carii precum sufletul ficioarii de tot trupul mieu
s[ s[ fie legat =i inima ei ]n sufletul mieu s[ fie ]ntrat ]i p[ru. +i
a=e, ea ochii de la p[m`nt r`dic`ndu-=i, ca lumina soarelui ]n
stele oglind[ fr`mse\elor ei m[ f[cu =i ]n mine pre sinea =i ]n
groz[viia mea fr`mse\e ei a videa i s[ p[rea (c[ ochii dragoste-
lor nu ce ieste, ce precum ]i plac v[d)2. }n scurt, pe Biruin\[ dra-
gostele o biruir[, =i Diana Afroditis a s[ face priimi.3 Iar[ a doa
dzi p[rintele mieu, din somn de=tept`ndu-m[, dzis[: ,,Eu ]n dzile
b[tr`n =i la ani ]nvechit sint, o, fiiule, ce cuvintele mele po-
mene=te. }ntre a lumii jig[nii Inorogul s[ afl[ carile ]n v`rvul cor-
nului mare v`rtute poart[ =i ]mpotriva a toat[ p[timirea putere
are. Deci, vreod`n[oar[ cu d`nsul a te ]mpreuna de \i s[ va
t`mpla, pre c`t vii putea ]n priete=ugul lui v`rtos a te lega sile=te,
c[ el numai p`ntecele Biruin\ei spre roada simen\iii neamului t[u
a de=chide poate. 4“ A=edar[, p[rintele mieu, Apariul, ]nv[\[tura
d`ndu-mi, dintre vii au ie=it. Iar[ eu ]n mult[ vreme cu Biruin\a

1
Urmeaz[ ritualul magic pentru provocarea sentimentului de dragoste al
Victoriei c[tre Scarlat.
2
Ur`\enia Hameleonului este transfigurat[ sub puterea sentimentului de
dragoste de care era cuprins[ Victoria. Scriitorul ]mbin[ aici efectul produs ]n
mod real de dragoste cu credin\a popular[ dup[ care dragostea, provocat[ prin
magie, poate transforma ur`tul ]n frumos. Putem afirma, a=adar, despre Cantemir
scriitorul c[ =tie s[ foloseasc[ nu numai valorile culturii sale livre=ti =i ]n special
valorile culturii antice greco-romane, ci =i bogatele resurse ale credin\elor =i
crea\iei populare rom`ne=ti, al[turi de influen\a, de asemenea, cople=itoare, a
culturii turco-arabe, cu splendoarea climatului s[u exotic =i basmic.
3
Sub influen\a magiei, Victoria se transform[ p`n[ la urm[ din Diana
(fecioar[) ]n Afrodita (femeie), adic[ devine so\ia lui Scarlat.
4
Invita\ia, pe care o face b[tr`nul Ruset de a folosi virtu\ile Inorogului, se
Istoria ieroglific[. Vol. II 95

la un loc =i ]ntr-un pat vie\uind, nicicum numelui urm[toriu =i


neamului ad[og[toriu de la d`nsa s[ iau nu m-am ]nvrednicit.
Deci t`rdziu mai pre urm[, de ]nv[\[tura p[rintelui mieu,
carea pentru Inorog ]m dedese, aminte aduc`ndu-mi, toate
pustiile Araviii a cerca =i toate p[r\ile lumii a cutriera nu m-am
p[r[sit, p`n[ locul =i l[ca=ul Inorogului am aflat. Afl`ndu-l, de
d`nsul cu mare cinste m-am lipit, tovar[= ]n toate c[ile nedes-
p[r\it =i slug[ ]n toate slujbele neostenit m-am f[cutu-i,1 nici ]n
via\a mea alt[ plat[ sau simbrie i-am poftit, f[r[ numai o data
macar v`rvul cornului lui de moale p`ntecele Biruin\ei mele s[
lipasc[ am nedejduit. +i pentru ca pologul stidirii s[ s[ r`dice =i
supt singur[tate acoperem`ntul necuno=tin\ii s[ s[ arunce, de
multe ori =i mai ]n toate dzilele, la culcatul =i la sculatul lui, eu
trebe ]n c`mp ]mi scorneam, iar[ Biruin\ei ling[ d`nsul s[ s[ afle
]i porunceam. Ce ]mpietrit[ inima lui nicicum spre st`rpirea
p`ntecelui ei a s[ milostivi nu s-au muiat, ce ]n zavistiia neamu-
lui =i semin\iii mele necl[tit au statut. Eu, ]ntr-aceast[ asprime
=i ne]nduplecare v[dzindu-l, aievea simbriia slujbei =i pofta ini-
mii, carea ]mi era, cer`ndu-i, cu mare urgie =i m`nie, simbrie ca
aceasta a-mi da au t[g[duit, =i precum el Dianii, =i nu Afroditii,
s[ fie ]nchinat apofasisticos mi-au r[spuns. 2

]ntemeiaz[ pe credin\a potrivit c[reia cornul acestuia ar avea puterea de a


vindeca orice boal[ =i neputin\[ =i mai ales de a salva pe cei otr[vi\i. Cea de a
doua parte a sfatului este ]n realitate o dispozi\ie cu limb[ de moarte ca Scarlat
s[ r[m`n[ credincios familiei Cantemir, scriitorul suger`nd c[ acesta a ]nc[lcat
p`n[ =i un asemenea lucru.
1
Aluzie la serviciile de bun[-credin\[ aduse de Scarlat lui Dimitrie, perioad[
ce s-ar putea localiza ]ntre 1693—1703.
2
Scriitorul afirm[ c[ Scarlat =i-ar fi oferit so\ia pentru a avea un urma=
prin Dimitrie, dar c[ prin\ul ar fi refuzat aceast[ penibil[ ofert[. Acest refuz ar
fi fost deci motivul pentru care Scarlat i-ar purta acum at`ta ur[. Desigur,
asemenea afirma\ii nu pot fi adev[rate, rostul lor fiind insulta la adresa lui
Scarlat, Dimitrie av`nd de altfel obiceiul de a face, uneori, ]n Istoria ieroglific[,
96 Dimitrie Cantemir

Acmu dar[, o, domnul mieu, ce mai mare dreptate =i ce mai


dreapt[ pricin[ spre izb`nda lui a mi s[ da? +i ce mai uscat[
iasc[ spre a\i\area r[spl[tirii dec`t opreala simbriii =i t[gada
dreptei pofte a s[ afla poate? +i aceasta ieste pricina vr[jbii cu
carea p`n[ la moartea mea a nu-l intiri nu voi p[r[si =i precum
„bun[ nedejde am, ast[dzi izb`nda mea =i plata lui, precum \-am
spus, ]ndz[cit =i ]nsutit s[ va plini.“
A=edar[, Hameleonul sf`r=it spurcatei =i n[p[stuitoarei basne
puind =i toate vicle=ugurile pre c`t mai pre-ascuns putu alc[tuind,
]n munte la Inorog s[ sui, c[tr[ carile, cu mult[ plec[ciune plin[
de mare ]n=el[ciune ]nchin`ndu-s[, dzis[: „Leul =i Vulturul ceresc
]n veci l[udat =i toate pasirile =i dobitoacele cere=ti preste veci
sl[vite s[ fie, carii fa\a domnului mieu cea de lumin[ slobodzi-
toare =i s[n[tatea lui ceia ce-i lumii trebuitoare ]n statul s[u a
videa m-au ]nvrednicit. C[tr[ acestea, dumnealui +oimul cu
plec[ciune s[n[tate trimi\ind, roag[ =i pofte=te ca, dup[ f[gada
carea a\i dat ]n aceast[ sar[, de iznoav[, dorita-\i ]mpreunare a
avea s[ poat[, c[ci toate dup[ voie a-\i vesti =i toate de fericire
a-\i povesti are.“
Inorogul, am`nduror ]nchin[ciunilor celea ce li s[ cuviniia de
priimire r[spunsuri d`nd, dzis[: „De ]mpreunarea +oimului cu
dragoste bucuros sint (c[ cu priietinul adev[rat =i de credin\[
vrednic, cine va ]mpreunare =i voroav[ trebuitoare a avea, ]ntre
cele de frunte fericiri s[ num[r[), ]ns[ ]n ceast[ sar[, dup[ poft[-i

afirma\ii umilitoare despre unele personaje pe care nu le agrea. }n privin\a


acuza\iilor aduse de Scarlat mai =tim dinainte c[ vina lui Dimitrie ar fi constat
]n facilitarea arunc[rii Hameleonului ]n ]nchisoarea bostangiilor, acuza\ie
contrazis[ de scriitor ]n alt[ parte, unde afirm[ c[ a pl[tit el lui Scarlat datoriile
pentru care era amenin\at cu ]nchisoarea. O astfel de motivare contradictorie
a urii trebuie ]n\eleas[ altfel: fra\ii Ruset, conduc`ndu-se dup[ interesele lor
meschine, obi=nuiau cu u=urin\[ s[ ]ncalce spiritul de loialitate fa\[ de cei a
c[ror situa\ie politic[ se dovedea la un moment dat instabil[ =i pentru aceasta
recurgeau la diverse motiv[ri ale noii lor atitudini.
Istoria ieroglific[. Vol. II 97

a face, o pricin[ (=i aceasta dreapt[ precum mi s[ pare) m[


opre=te, de vreme ce noi sorocul nepriete=ugului =i dzua prie-
te=ugului p`n[ ]n 1500 de minute pusesem, =i acmu, peste so-
roc r[spunsul trec`nd, urmadz[ ca =i leg[tura datelor cuvinte s[
s[ fie rupt. De care lucru, ]nnoirea giur[m`ntului =i ]nt[rirea
cuvintelor trebuitoare =i ]ntr-]mbe p[r\ile folositoare a fi socotesc,
cu carea odihnindu-ne, afar[ din tot prepusul iar[=i la locul =tiut
s[ ne ]mpreun[m. C[ m[car c[ despre omeniia =i ]ntregimea
+oimul lucru ]mpotriv[ nu-mi prepuiu, nici la giur[m`nturile o
dat[ date, cu vremea urgiia cereasc[ a s[ r[sufla socotesc (c[ tot
cel ce la tot cuv`ntul necredz[toriu =i la tot giur[m`ntul prepuito-
riu s[ arat[, acela de c[lcarea a tot giur[m`ntul pururea gata
ieste),ce de la buni priietini la ureche mi-au vinit precum croco-
dilul la \[rmurile apei s[ fie p[dzind, de la carile poate ceva prin
ne=tiin\[ ]nalgiosul s[ mi s[ fac[.“1
Hameleonul, pentru numele crocodilului din gura Inorogului
audzind, vicle=ugul ascunsului inimii tare ]l tulbur[ (c[ pre c`t
=tiin\a bun[, ]n tulburare, m`ng`iere, pre at`ta =tiin\a rea, ]n
line=te, tulburare aduce). +i cu grele giur[m`nturi =i stra=nice
bl[st[muri a s[ giura =i a s[ bl[st[ma ]ncepu, precum acestea
nighina nepriietinului ]ntre s[m`n\a gr`ului =i mugurul p[dure\
]n hultuoana domesnic[, hultuit[ s[ fie: 2 „}ns[ iar[=ile, o, dom-
nul mieu, de vreme ce ca acestea la ureche-\i s-au sf`r`it (ec e
crosocÓhn), aibi grij[ (c[ vicle=ugul ]n\eleptului cu multul mai
cumplit ieste dec`t a nebunului). (O, piiele diavolului supt p[rul
1
Fiind ]n=tiin\at c[ bostangiii ]l urm[reau pentru a fi capturat, Dimitrie
refuz[ s[ vin[ la cea de a doua ]nt`lnire, pe motiv c[ trecuser[ cele cinci-
sprezece zile de armisti\iu, situa\ie ce obliga pe Toma s[ re]nnoiasc[ jur[m`ntul
pentru garantarea securit[\ii personale a Inorogului.
2
Nighina ]ntre gr`u ]nseamn[ minciunile pentru adev[r, iar mugurul p[dure\
]n hultoana domesnic[ hultuit[ s[ fie — cuv`ntul r[u ]n inima bun[ (D. C.)—
astfel caracterizeaz[ scriitorul blestemurile =i jur[mintele false de loialitate ale
lui Scarlat.

7 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


98 Dimitrie Cantemir

dracului! Cu ce fel de ]mpletecituri urm[toare ocara-=i supt nu-


mele altuia mai denainte a o v`r] sile=te.)1 C[ domnul bine =tie
(c[ firea dec`t deprinderea mai veche ieste =i totdeauna clevete-
le rele stric[ obiceele bune), de unde po\i prepune c[ dintr-aceste
sunate s[ fie vreunele =i adev[rate. Iar[ c`t despre partea mea
ieste, pre chipul nezugr[vit2 m[ giur, c[ despre partea +oimului,
nici ]n voroav[-i me=ter=ug =i-n fapt[-i vicle=ug macar ceva= n-am
priceput (caut[ aicea giur[m`ntul vicleanului supt numele
dreptului acoperit). }ns[ eu spre toat[ porunca de binelui mieu
f[c[toriu macar cum nu m[ voi lenevi, ce iat[, ]n prip[ ]napoi
m[ voi ]ntoarce =i de acestea prepusuri foarte tare a te adeveri
=i a te odihni voi sili.3"
A=edar[, Hameleonul ]ntorc`ndu-s[, ]n cale g`ndurile cele
f[r[ cale procitiia =i de pomenirea str[jii crocodilului nu pu\in[
]ntristare sim\iia, ce ca valurile \[rmurii una dup[ alta chitelele
inima ]i izbiia, socotind precum sil\a i s-au vadit =i la\ul i s-au des-
coperit. Apoi iar[=i singur =ie parigorie =i m`ng`iere f[c`ndu-=i,
]n sine dzicea: „Pentru crocodil +oimul ceva=i macar[ nu =tie, cari-
le, de ar fi =tiut adev[rat, =tire i-ar fi dat. Dul[ii =i R`sul s[-i spuie,
1
Neput`ndu-=i st[p`ni st[rile suflete=ti de ur[ =i revolt[, scriitorul
obi=nuie=te uneori s[ intervin[ din afara operei, cu aprecieri dure =i chiar
invective la adresa personajelor neagreate sau ]n adresa conduitei lor
reprobabile. Scriitorul se dovede=te o natur[ p[tima=[, el constituind astfel un
caz literar prin care putem ]n\elege cum lipsa distan\ei ]n timp fa\[ de
evenimentele tr[ite nu las[ loc decant[rii sentimentelor, ci faciliteaz[
manifestarea brutal[ a unei subiectivit[\i exagerate.
2
Chipul nezugr[vit: sf`nta n[fram[ (D. C.) — aluzie la n[frama Mariei din
Magdala, pe care s-a imprimat, potrivit tradi\iei evanghelice, chipul lui Isus
Hristos ]n drumul s[u spre Golgota.
3
V[z`ndu-se nevoit s[ duc[ un r[spuns negativ lui Toma, Scarlat, de
team[ s[ nu piard[ prilejul oferit de cea de a doua ]nt`lnire, ]=i ia obliga\ia fa\[
de Dimitrie de a face toate demersurile pentru ca lucrurile s[ se soldeze cu
bine, iar, pentru a ]nl[tura suspiciunea lui Cantemir, laud[ spiritul de
corectitudine al =efului agen\ilor munteni.
Istoria ieroglific[. Vol. II 99

de ar fi =i vrut, n-ar fi putut, c[ci nici vremea i-au l[sat, nice


str`mtorile drumurilor acestora cale le-au dat. Eu singur, nu lui,
nu altuia s[-i spuiu, ce a=e=i de a=i =ti c[ piielea de pre mine =tie
cele ce dzac ]n mine, singur mie sam[ f[c`ndu-mi, de care brad ]n
ceast[ p[dure1 ieste mai ]nalt, de acela m-a=i sp`ndzura. Ce alt[
nu ieste, f[r[ numai Inorogul nici o parte a primejdiii ]n prepusul
g`ndului neadus[ nel[s`nd (c[ci ]n\eleptul mai mult de cele ]mpo-
triv[ dec`t de cele dup[ voie chite=te), de lucrul ce-=i prepune,
precum adev[rat s[ fie ]n\eles dzice, =i ce nu =tie arat[ c[ =tie,
pentru ca adev[rul =tiin\ii s[ agonisasc[.“ Ce, dup[ line=tea
m`ng`ierii ace=tiia, iar[=i furtuna ]ntrist[rii i s[ scorniia, dzic`nd:
„Bine c[ macar c[ de crocodil adev[rat[ =tiin\[ nu are, dar[ iat[
c[ de d`nsul prepus are, de ce are prepus are =i grij[, de ce are
grij[ are =i paz[, =i cu paza bun[ din primejdia rea poate s[ scape.
De care lucru, acmu toat[ puterea me=ter=ugurilor s[-mi cheltu-
iesc trebuie, pentru ca din prepusul ce au ]ntrat s[-l sco\ =i dup[
pofta voii mele la locul prundi=ului s[-l cobor, ]n carile toat[ nedej-
dea t`lcuirii visului mieu s[ sprij[ne=te. 2“
Acestea r[ul r[u g`ndind =i cu chiteala ]nv[lindu-le =i dez-
v[lindu-le, la +oim sosi, c[tr[ carile, dup[ ]nchin[ciune, ]ntr-aces-
ta chip grai: „La Inorog am fost, de c`t porunc[ mi-ai dat, pre
am[nuntul i-am spus. La lucru gata =i la cuv`nt st[t[toriu l-am
1
Brad ]n p[dure: cas[ ]n cetate (D. C.) — ]ntreb`ndu-se, ]n monologul s[u,
cine ar fi putut s[ previn[ pe Cantemir de primejdie, Scarlat ajunge la
constatarea c[ nimeni nu putea face acest lucru dintre cuno=tin\ele sale impli-
cate ]n ac\iunea de urm[rire (Toma Cantacuzino, agen\ii =i spionii, Mihalache
Ruset). Nici chiar el ]nsu=i nu putea face acest lucru, iar dac[ ar fi f[cut-o, zice
el, s-ar sp`nzura de cea mai ]nalt[ cas[ din Istanbul. }n cele din urm[, con-
sider[ c[ suspiciunea lui Dimitrie este rezultatul unui spirit ]n\elept, fr[m`ntat
de ]nt`mpl[rile potrivnice (o alt[ not[ pentru autoportretul scriitorului).
2
Sunt remarcabile, din punct de vedere literar, fr[m`nt[rile =i incertitudinea
lui Scarlat ]n leg[tur[ cu eventualitatea descoperirii planului s[u, precum =i
obstina\ia cu care caut[ noi mijloace de a face posibil[ ]ntrevederea dintre Toma
=i Dimitrie, scopul adev[rat fiind acela de a-=i captura victima.
100 Dimitrie Cantemir

aflat, numai pentru vinirea-i ]ndat[ o pricin[ afl[, ce =i aceia cu


]ntreag[ =i ]n\eleapt[ socoteal[ ieste, de vreme ce dzice c[ so-
rocul carile a\i fost pus s[ fie trecut, pentru carile de iznoav[
adeverin\a cuv`ntului pofte=te. Mai ieste =i alt[ pricin[, carea
oarece ]n g`nduri puindu-l, nu pu\in vinirea-i ]npiiedec[, adec[
precum de un crocodil s[ fie ]n\eles, carile, sau pentru d`nsul,
sau dup[ obiceiul lor, trec[toarele apelor s[ fie p[dzind =i, sau
cu =tiin\a a altor dul[i, s[ nu cumva preste =tiin\a ta ce nu
g`nde=te el =i ce nu-i pofte=ti tu s[ i s[ t`mple. Pentru carile a-l
m`ng`ia, cu fel de fel de socotele =i cu multe giur[m`nturi din
prepus a-l scoate c`t am putut am nevoit, =i precum acestea sint
s[ nu le creadz[ (ia aminte viclean[ voroava a viclenii jig[nii).
A=ijderea, despre partea ta unele ca acestea s[ s[ lucredze, lumea
de s-ar cl[ti, peste putin\[ ieste; nici dul[ii, sau altcineva, preste
=tiin\a ta ceva, nu numai a face, ce a=e=i mai nici a g`ndi s[ nu
poat[ l-am adeverit (c[ci eu, robul t[u, a=e =tiu, a=e =i credzu).
Ce el ]n cuvintele mele de tot a s[ odihni poate s[ nu poat[. De
care lucru, cu tot de-adinsul din prepusuri ca acestea s[-l sco\i
trebuie, ca binele cu bine f[c`nd, toate deplin =i cum cinstei tale
s[ cade s[ s[ ispr[vasc[ (c[ p[scarii r[ut[\ii undi\ile vicle=ugului
spre v`narea =i moartea binelui din fa\[ p`n[ ]n fundul m[rii
necuno=tin\ii arunc[).“
+oimul, despre inima sa curat =tiindu-s[, pentru al\ii lucrul a
cerca s[ apuc[, =i a=e, ]ndat[ pre dul[i la sine chem`nd, de au
ceva =tire pentru ]mbletele crocodilului v`rtos ]i ]ntreba. Ei alalt
vicle=ug ascundzind, pentru crocodil ]ntr-adev[r tare s[ giura,
precum nu de ]mbletele lui s[ =tie, ce a=i=i nici de nume-i p`n[
acmu s[ nu fie audzit. A=e, dul[ii ]n str`mb[tate pe dreptate s[
giura (c[ci spurcata lighioaie p`n[ ]ntr-at`ta urmele vicle=ugului
=uv[is[, c`t =i so\iile vicle=ugului a i le cunoa=te deplin nu putea)
=i tot prepusul de la mijloc cu v`rtoase bl[st[muri r`dica1. +oimul,
1
Afl`nd de la Scarlat despre b[nuielile lui Dimitrie privitoare la paza
bostangiilor, Toma cheam[ pe agen\ii s[i, care, av`nd sarcin[ expres[ de la
Istoria ieroglific[. Vol. II 101

]n multe iste\ =i provide\, iar[ intr-aceasta prist[viii sale bizuin-


du-s[, prost =i lesne credz[toriu s[ ar[t[. Deci dul[ilor credzind
=i despre Hameleon nici cum prepus av`nd, supt r[utatea alto-
ra, dreptatea =i bun[tatea sa prea ieftin v`ndu, ]ntr-acesta chip
cu scrisoarea pre Inorog adeverind:
Dup[ ]nchin[ciune: „C`te prin Hameleon mi s-au dzis, m-am
]n=tiin\at. Deci pentru prepusurile carile grijea \i le-au scornit, ade-
verit s[ fii, c[ de nu din singur[ grijea sint, ce altul cineva din crieri
le-au pl[zmuit, unul ca acela nici al nostru, nici al vostru priietin
ieste, f[r[ grij[ dar[ la ]mpreunarea de folos vino. +i m[ crede c[
pre numele a nen[scutului Vultur, pre singele a nevinovatului miel
=i pre duhul a toat[ via\a1 m[ giur c[ ]n inima mea nici au fost,
nici ieste, nici va fi vicle=ug, nici la al\ii a fi am sim\it. Ce orice
pentru folosul vostru ar fi, aceia silesc, nevoiesc =i ]nvoiesc.“
Acesta r[spuns Hameleonul de la +oim lu`nd, ]ndat[ ]napoi
la Inorog s[ ]ntoars[, c[ruia, dup[ citeala slovelor, de la sine ca
acestea ad[ogea: „Vedzi, dzice, o, domnul mieu, c[ +oimul cu
ale sale drepte giur[m`nturi, ale mele adev[rate mainte dzise
cuvinte adevere=te =i mai v`rtos eu (carile ]n dragostea ta ne-
m[rui al doilea nu m-oi num[ra), ]n tot chipul =i pre d`nsul, =i
pre dul[i tare am ispitit =i dintr-al\i a lor pre dinafar[ ce au is-
coade cu mare osirdie am iscodit, ce macar c`t negrul supt unghe
lucrul acesta a=e a fi nu l-am aflat. Acmu dar[, alalte ]n de=ert
prepusuri din socoteal[ sco\ind (=i m[ iart[ c[ci, din adev[rata
dragoste pornit, cuvinte cani necioplite slobod), la poftita-\i
]mpreunare ]l priime=te (c[ pentru ]ndelungarea vremii pricinele
poftorite pre o parte micropsihie, iar[ pre alta apsifisie arat[, carile
priietinului r[ceal[, iar[ nepriietinului fierbinteal[ scornesc.) 2"

Br`ncoveanu s[ prind[ pe Cantemir, jurar[ c[ nu =tiu nimic, ascunz`ndu-i cursa


preg[tit[. }nc[ o dat[ naiv =i lesne ]ncrez[tor, Toma scrie lui Cantemir c[ poate
veni lini=tit la ]nt`lnire, asigur`ndu-l c[ nu i se va putea ]nt`mpla nimic r[u.
1
Nen[scutul Vultur, nevinovatul miel, via\a a tot duhul: Sf`nta Troi\[ (D C.)
— Sf`nta Treime, una din formulele de jur[m`nt din acea vreme.
2
Fin psiholog, Scarlat caut[ s[ conving[ pe Dimitrie c[ dup[ at`tea asigur[ri,
102 Dimitrie Cantemir

Inorogul, macar c[ grijea carea avea nici din fantazie n[scut[,


nici dup[ spurcat[ socoteala Hameleonului, adec[ minciuna
gr[ind, adev[rul s[ scoa\[, ce din adev[rate argumenturi a buni
priietini ]n=tiin\at era1 (]ns[ pronia dumn[dz[iasc[ calc[ socoteala
muritoreasc[), apoi drept[\ii sale l[sindu-s[ =i megalopsihii<i>
sprejinindu-s[, precum ]n desar[ la locul =tiut s[ va cobor],
cuv`nt dede (c[ singele carile ieste s[ cur[, ]n vine a r[m`nea
cu anevoie ieste).
Hameleon, plin de duhul r[ut[\ii =i ]nflat de v`ntul f[r[legii,
cu mare bucurie din v`rvul muntelui nu numai cu picioarele vi-
cleniii alerga, ce =i cu aripile diavoliii zbura, c[ci ]n s[v`r=irea
r[ut[\ilor ca furnica ]n pierirea sa aripi s[ fie agonisit i s[ p[rea,
carea =i pre Hameleon ]n dzua izb`ndii ]l a=tepta. A=edar[ el, cu
at`ta agerie slobodzindu-s[, ]nt`i la crocodil, pentru ca de vini-
rea Inorogului ]ntr-acea sar[ s[-l adevereasc[, apoi la dul[i aler-
g[ c[rora bun[ nedejde s[ aib[ le vesti, c[ci sf`r=itul tuturor os-
tenelelor s-au apropiiat =i nepriietinul ]n lavirinthul ne=tiin\ii s-au
]ncuiat. Iar de ciia ]nainte toat[ treaba nu ]n nevoin\[, ce ]n
voin\a lor r[m`ne, dzicea, =i, precum vor pofti, a=e cu d`nsul a
face vor putea, ]i adeveriia.2
De acolo la +oim ]ntorc`ndu-s[, de f[r[ prepus ]n desar[ vini-
rea Inorogului ]l ]n=tiin\[. A=ijderea, din inim[ cumplite, iar[ din
gur[ zugr[vite =i =icuite cuvinte arunca, dzic`nd: „Iat[ acmu, o,
domnul mieu, c[ dup[ sudoroasele ostenituri =i ]n toate p[r\ile
f[r[ preget alerg[turi, slujba carea asupr[-mi am luat, spre cel

mai ales din partea lui Toma, poate veni f[r[ grij[ la ]nt`lnire, refuzul s[u
put`nd fi interpretat fie ca la=itate (micropsihie), fie ca dispre\ (apsifisie) fa\[
de Toma, situa\ie ce ar putea duce la r[cirea amici\iei dintre cei doi =i tot at`t la
du=m[nia =efului agen\ilor munteni.
1
}n Istoria Imperiului Otoman, Cantemir m[rturise=te c[ cel care l-a prevenit
de primejdie a fost un turc, „bun prieten“ al s[u, defterdarul Firari Hasan-pa=a.
2
Dup[ ce ob\ine adeziunea lui Dimitrie pentru cea de a doua ]nt`lnire cu
Toma, Scarlat anun\[ =i pe agen\ii munteni =i pe bostangii c[ victima le poate
c[dea ]n m`n[.
Istoria ieroglific[. Vol. II 103

de ob=te folos ]n ceast[ sar[ a s[ ispr[vi nedejduiesc. Numai iar[=i


a te ruga ]ndr[znesc (c[ tremur[toare ieste inima celuia carile pen-
tru priietinul s[u c`t pentru sine s[ ]ngrijlive=te), s[ nu cumva
preste =tiin\a ta jiganiile f[r[ socoteal[ ceva ]mpotriva Inorogului
s[ fac[, =i a=e, mare necinste =i ocar[ de numele tuturor dec`t pri-
poiul de aram[ mai tare s[ va lipi.1 At`ta numai c[ ]n lume eu
mai prelesne a m[ cur[\i voi putea, de vreme ce ]n adeverin\a cu-
vintelor tale nedejduindu-m[, cu multe ale mele giur[m`nturi =i
ca cum s-ar dzice cu cuvinte crunte2 l-am adeverit =i la locul
prundi=ului l-am cobor`t.“ +oimul, oarecum cani cu m`nie: „Las[,
rogu-te, dzis[, c[ destul ]\i sint cuvintele de=erte =i =icuite, cu carile
p`n[ acmu urechile mi-ai m`ncat (c[ de multe ori sufletul s[m[-
l[uitoriu cuvinte dec`t vr[jile Pithiii mai nemeritoare izbucne=te).
C[ ce f[r[lege ar fi aceasta, ca dup[ at`ta leg[turi =i ]nt[rituri, lu-
cru ]mpotriva precum a muritorilor, a=e a nemuritorilor s[ s[ fac[?
Nu dea Dumn[dz[u ]n curat[ inima mea ]mpu\ite spurc[ciuni ca
acestea s[ ]ntre. Ce du-te de te odihne=te, c[ci =tiu c[ vii fi ostenit
=i pentru acestea mai mult[ grij[ ]n z[dar nu ]mbla purt`nd, c[ci
grijea cinstei cuv`ntului =i numelui mieu eu o =tiu p[zi.“ Hame-
leonul dzis[: „Fac[ cere=tii ca toate dup[ poft[ s[ ias[. Iar[ eu, la
odihn[ duc`ndu-m[, aceasta te poftesc, ca ]n ceasul ce ]mpreunare
ve\i avea =tire s[ aib, =i aceasta nu pentru alt[, ce numai de plini-
rea cuvintelor lui ]n=tiin\`ndu-m[, somn cu line=te =i noapte f[r[
g`nduri s[ petrec.“ „Fi-va“, +oimul dzic`ndu-i, el la borta lui s[
dus[. }ns[ nu mai cur`nd ]n strat s-au aruncat, p`n[ nu de tare
str[juirea crocodilului s-au ]n=tiin\at3 (c[ to\i viclenii ]n r[utate grij-
livi, iar[ ]n bun[tate tr`ndavi sint).
1
Pripoiul de aram[: lipitura oc[r`i la nume (D. C.) — perfidul Scarlat, care
aranjase toate spre nenorocirea lui Dimitrie, atrage din nou aten\ia lui Toma
c[, dup[ at`tea eforturi, ar fi nepotrivit ca Inorogul s[ cad[ pe m`na agen\ilor,
situa\ie ce s-ar solda cu o faim[ proast[ =i pentru Toma, =i pentru Scarlat.
2
Cuvinte crunte; leg[turi cu giur[m`nt (D.C.).
3
Ob\in`nd de la Toma promisiunea c[ ]l va ]n=tiin\a asupra momentului
104 Dimitrie Cantemir

Iar[ Inorogul, dup[ datul cuv`nt, dac[ ochiul cel de ob=te


genele orizontului peste lumini ]=i sloboade, la locul or`nduit
s[ cobor], unde =i +oimul ]ndat[ sosi. Deci dup[ ce dintr-]mbe
p[r\ile c[dzutele \eremonii s[ ispr[vir[, +oimul voroava ]ntr-aces-
ta chip ]ncepu: „}mpreunarea aceasta acmu ]ntre noi ieste a doa.
Iar[ ]ncep[tura a adev[ratei dragoste din ]mpreunarea dint`i ]n
inimile noastre s-au z[mislit =i p`n[ ]n cel deplin a bunelor vreri
stat au crescut (c[ ]n curat[ casa sufletului painjina minciunii a
s[ prinde loc nu are). De vreme dar[ ce dint`i, de sf`nta-\i
dreptate ]n=tiin\`ndu-m[, acmu calea drept[\ii a c[lca =i urmele
credin\ii ]n c[rarea adeverin\ii a pune voiu. 1 Va =ti dar[ iubitul
mieu priietin c[ dup[ voroava dint`i, dintr-]mbe p[r\ile ce mai
cu folos =i mai de cinste ar fi, aceia a ispr[vi, cu g`ndul, cu
cuv`ntul, cu lucrul =i cu totul ]n tot chipul am silit (ce voia slo-
bod[ ieste o ]mp[r[\ie mare, ]n carea nici dreapta socoteal[, nice
str`mba asupreal[ biruin\[ a avea poate). Iar[ acmu, preste toat[
nedejdea, r[spuns nenedejduit lu`nd, precum cuvintele Corbu-
lui ]n vreun st[t[toriu temeiu nu s[ a=adz[ am cunoscut. De care
lucru, nici vreun lucru cu a=edzare sau cu adeverin\[ pociu nedej-
dui (c[ depre unghe leul cu to\ii cunosc, iar[ de pe cuv`nt ini-
ma ]n\elep\ii numai a iscodi pot). Iar[ pricina ace=tii a mele nene-
dejduirii ieste c[ din slovele Corbului toaps[cul r[ului i s[
cunoa=te, carile nu ]mtr-]mbe p[r\ile, ce numai ce dup[ a sa voie
=ie de folos a fi i s[ pare, aceia prin a mea nevoin\[ lui s[ s[
fac[ sile=te, adec[ \ie ]n via\[ c[dere, iar[ mie ]n cinste sc[dere
sirguie=te. De vreme ce, dup[ porunca carea dint`i de la d`nsul

]nt`lnirii cu Cantemir, Scarlat a informat ]nc[ o dat[ pe bostangii s[ nu piard[


prilejul.
1 Dup[ apusul soarelui are loc cea de a doua ]nt`lnire dintre Toma =i Dimitrie,

tot ]n palatul prin\ului de pe Bosfor. Primul care ia cuv`ntul este Toma, care ]=i
ia obliga\ia s[ fie obiectiv, adic[ s[ respecte dreptatea, adev[rul =i spiritul de
loialitate (credin\[). Aceste trei virtu\i configureaz[ ]nc[ o dat[ portretul de
cavaler pe care scriitorul ]l face lui Toma.
Istoria ieroglific[. Vol. II 105

aveam, pacea =i dragostea adev[rat[ ]n\elegeam, iar[ acmu, de


pre c[r\ile ce-mi scrie =icuit[ =i viclean[ o cunosc, lucru carile
inimii mele foarte sc[r[nd[vicios =i drept[\ii foarte ur`cios ieste.
Spre carile ]n via\[ nici gura mi s[ va de=chide, nici limba mi s[
va ]ntinde, nici m`na mea ]l va cuprinde, ]ns[ adeverit s[ fii, o,
priietine, c[ nici viclean st[p`nului mieu m[ voi face, dar nici
c[lc[toriu de lege, nici v`ndz[toriu dreptului a fi voi priimi (c[
voia dumn[dz[iasc[ dec`t porunca st[p`neasc[ cu multul mai
stra=nic[ a fi trebuie s[ cunoa=tem). Deci tot adev[rul ieste c[
celea de carile despre tine s[ m[ p[z[sc ]mi poruncesc, acelea ei
=i ]n g`nd =i ]n cuv`nt le au. C[rora ochiul cel ce ascunsele ini-
mii =i dzilele veacului prive=te dup[ fapt[ ]n trup =i-n suflet s[
le r[spl[teasc[. Iar[ pre tine de tot v[dzutul =i nev[dzutul priie-
tin nesup[rat =i nebetejit s[ te p[zasc[. Deci, de acmu ]nainte,
=i mai tare, =i mai bun[ paz[ ]\i trebuie, nici ]n cuvintele cuiva
]ncredin\are s[ aibi, de vreme ce, nu numai pre tine, ce =i pre
mine pentru tine cu toat[ greuimea necinstei a m[ ]nc[rca au
]nvoit, ca supt numele doftoriii, prin cinstea credin\ii mele, otrava
s[ v`ndz[, carea ]n p`ntecele celor ce o vor ]ntinde, sau nevino-
vatului o vor vinde, s[ vie. Iar[ pre mine ]n catalogul adev[ra\ilor
priietini num[r`ndu-m[, ]naintea cerescului Vultur, cu toat[
adeverin\a inimii m[ giur c[ ]n via\a mea de bine voitoriu s[-\i
fiu =i oric`nd =i ori ]n ce a-\i sluji voi putea c[ nu m[ voi lenevi
cuv`nt ]\i dau. 1“

1
Din nou Toma se vede pus ]n situa\ia delicat[: sau de a face act de
loialitate fa\[ de domnul s[u, sau de a respecta dreptatea =i prietenia. Hot[r`t
s[ mearg[ pe calea drept[\ii, el dezv[luie lui Dimitrie c[ nu trebuie s[ spere
nimic bun din partea lui Br`ncoveanu, care urm[re=te s[-l piard[. }n aceste
condi\ii, el, Toma, nu vrea s[ devin[ nici unealta vicle=ugurilor =i necinstei, la
care este silit prin func\ia pe care o ocup[ ]n politica domnului |[rii Rom`ne=ti,
dar nici s[ tr[deze, s[ vicleneasc[ pe domn; de aceea, prevenindu-l de primejdia
care i se preg[te=te, el consiliaz[ pe Dimitrie de a lua toate m[surile pentru a
nu se l[sa prad[ du=manilor s[i. Prin aceast[ situa\ie, scriitorul subliniaz[ din
106 Dimitrie Cantemir

Inorogul aceste cu fierbinteala adeverin\ei cuvinte ascult`nd,


precum de n[cazul carile videa c[ asupra drept[\ii vine, gr[ie=te, ]n
scurt pricepu =i mai mult alt[ voroava nelungind, +oimului mul\[mit[
f[cu, c[ci n-au ascuns despre d`nsul tot adev[rul, =i ]ntr-acesta chip,
dup[ mul\[mit[, ]i gr[i: „Dup[ giur[m`nturile carile spre dragostea
=i priete=ugul ]ntre noi din singura a inimii tale plecare ai f[cut,
de acmu ]nainte frate a te numi m[ ]ndeamn[. Deci, fr[\iorul mieu,
cani pre scurt o poveste s[-\i spuiu, cu ascultarea s[ nu te lene=ti
te poftesc (c[ ]n trii chipuri =i ca cum prin trii por\i ]nluntrul pala-
turilor cuno=tin\ii lucrurilor a ]ntra putem: prin pildele celor tre-
cute, prin deprinderea cestor de acmu =i prin bun[ socoteal[ ce-
lor viitoare). Deci istoriile ]nc[ o parte a ce=tii senten\ii fiind, din
cele multe una ieste aceasta: Od`n[oar[1, frate, era un p[storiu

nou contradic\ia de principiu care are loc ]ntre regulile vie\ii politice =i etica
religioas[ a vremii, adic[ ]ntre ordinea politic[ =i cea moral[. Pe de alt[ parte,
op\iunea lui Cantemir pentru ordinea moral[ (vezi textul: „voia dumn[dz[iasc[
dec`t porunca st[p`neasc[ cu multul mai stra=nic[ a fi trebuie s[ cunoa=tem“)
ne oblig[ s[ consider[m c[ modelul cavalerului, ]ntruchipat aici =i de Toma, =i
de scriitor, apar\ine acesteia.
1
La cea de a doua ]nt`lnire cu Toma, Dimitrie Cantemir spune ]n fa\a
acestuia o povestioar[ cu t`lc, pe care o putem intitula Povestea porcariului,
subiectul fiind luat din via\a de toate zilele a \[ranului rom`n. M`ndru de
cultura sa, scriitorul expune, prin intermediul acestei nara\iuni, ideile sale
social-politice privind criteriul fundamental ]n alegerea domnului — cultura, o
serioas[ preg[tire intelectual[. Dezvolt`ndu-=i punctul de vedere, marele
g`nditor vroia s[ demonstreze interlocutorului s[u cum un om necultivat va
folosi puterea politic[ nu ]n folosul general, ci pentru a-=i da fr`u liber pornirilor
sale animalice. De=i aceste idei se ]ntemeiau, desigur, pe destule exemple
concrete de acest fel din istoria \[rii noastre din trecut, povestea expus[ avea
=i o adres[ direct[. Prin porcar Cantemir ]n\elege, ]n realitate, pe Constantin
Br`ncoveanu, care nu prin merite personale, ci printr-o ]nt`mplare, printr-un
concurs de ]mprejur[ri ar fi ajuns domnul |[rii Rom`ne=ti. St[p`nit de prea
mult[ ur[, Cantemir comitea de fapt o mare nedreptate; istoria, dreapta
judec[toare a faptelor =i a oamenilor, ne-a transmis, ]n persoana lui Br`nco-
veanu, imaginea unui domn de mare relief politic =i cultural.
Istoria ieroglific[. Vol. II 107

de r`m[tori carile cu simbriia a tot satului ]n carile l[cuia din dzi


]n dzi via\a ]=i sprijeniia. Acesta ]n proast[ via\[ ca aceasta dz-
ilele petrec`ndu-=i, nici cu audzul f[r[ groh[itul porcilor, nici cu
viderea f[r[ prostiia satului aceluia, alt[ ceva ]nv[\as[. Iar[ ]ntr-
o dzi, cu altul (carile din cetate viind, pre acolea a trece i s[
t`mplase) ]n voroav[ c[dzind, pentru numele cet[\ii ]n urechile
porcariului s[ sun[. Deci cetatea, ce =i cum ar fi, nicicum ]n min-
tea lui s[ ]ncap[ nu putea, ce fantaziia, uneori ca un cuptoriu,
alteori ca un cotlon, iar[ alteori ca pre o =ur[ de dobitoace i-o
zugr[viia (c[ fantaziia la pro=ti cele v[dzute numai a ]nchipui
poate). Deci cum =i ce ar putea fi cetatea ca s[ s[ ]n=tiin\edze,
cu pofta aprindzindu-s[, r`m[torii ]n c`mp pustii l[sind =i oarece
f[rmu=uri de p`ne carile cu sine avea, ]n glug[ lu`nd, pre drumul
pre carile drum[\ul vinis[ v`rtos purceas[. A=e, ]ntr-acea dzi p`n[
]n sar[ cal[torind, unde ]ntunerecul ]l apuc[, acolea popasul =i
masul ]=i f[cu (ce norocul =i pre porcariu, =i pre olariu tot cu o
orbime caut[), carile pre purcariu aproape de por\ile cet[\ii =i
de norocirea ce-l a=tepta adusese. De vreme ce ]mp[ratul carile
acelor olaturi st[p`niia =i ]ntr-acea cetate ]mp[r[\iia, ]n dzua ce
trecus[ dintre num[rul viilor ie=ise =i mo=tinitoriu din trupul s[u
nel[sind, ]ntre domnii =i senatorii aceii monarhii, cine ]n scaun
s-ar sui mare dihonie =i zarv[ s[ f[cu (c[ci la st[p`nire to\i vred-
nici s[ socotesc, iar[ la supunere nici unul de bun[voie prii-
me=te). 1 }n scurt, nicicum unul altuia al doilea socotindu-s[, cu
sfatul de ob=te aleas[r[ ca a doa dzi, pre poarta cet[\ii, carea
spre r[zs[rit caut[, s[ ias[, =i ori pre cine mai ]nainte, veri din
streini, veri din cet[\eni, pre cale ar tumpina, pre acela la scaunul
]mp[r[\ii<i> =i la corona monarhiii s[-l r`dice. Deci dup[ sfa-
tul de cu sar[, de diminea\[ scul`ndu-s[ (c[ci nici norocul porca-
riului dormiia), l`ng[ drum pre porcariu din paji=te scul`ndu-s[

1
Este o aluzie la boierimea moldovean[, despre care izvoarele timpului
m[rturisesc c[ alerga cu pl[cere dup[ puterea politic[, displ[c`ndu-i, ]n schimb,
ideea supunerii fa\[ de autoritatea domneasc[.
108 Dimitrie Cantemir

=i la urduro=ii ochi cu m`nule frec`ndu-s[, aflar[, pre carile ]ndat[


cu cinste r`dic`ndu-l =i din rufoase sucmane ]n porfir[ prime-
nindu-l, ]n lectic[ ]mp[r[teasc[ ]l a=edzar[ =i, cu mare alaiu,
p`n[ la cur\ile ]mp[r[te=ti petrec`ndu-l, dup[ obiceiul locului,
cele ce s[ c[dea \eremonii spre ]ncoronarea lui f[cur[, de unde
s-au luat cuv`ntul carile s[ dzice: (Sara ghigariu, diminea\a
sp[tariu). Porcariul, uneori vis, uneori p[rere, alteori ca o basn[
de poveste lucrul carile aievea =i adev[rat s[ f[cus[ a fi i s[
p[rea. Iar[ unul dintre senatori c[tr[ alal\i dzis[: „(Celea ce noro-
cul face, nici mintea, nici socoteala a desface poate), ]ns[ (Oul
cioar[i, de pieptul p[unului o mie de ani de s-ar cloci, din g[oace
tot de cioar[, iar nu de p[un puiu va ie=i), ]n care chip =i ]mp[ratul
acesta cu vreme nu la ce n[rocul l-au adus, ce spre ce firea l-au
n[scut va ar[ta, =i aceast[ a mea prorocie nu din de=art[ fanta-
zie scornit[ s[ o socoti\i, ce aminte cuvintele =i faptele ]i lua\i.
C[ iat[, ]ndat[ ce la puterea ]mp[r[\iii s-au suit, nu de omenie,
ce de porcie s-au apucat, de vreme ce, pre c`\i ]n satul ]n carile
porcii p[=tea, pentru ceva pizm[ avea, pre unii a-i omor], pre
al\ii a-i izgoni =i cu alte feliuri de pedepse a-i domoli au st[tut.
(C[ st[p`nul nou dup[ pizma veche a izb`ndi spurcat lucru
ieste.)“ +i adev[rat c[ ]mp[r[\iia aceia p`n[ mai pre urm[, de
tiraniia lui, la mare primejdie de poh`rnire sosind =i acmu ca un
pojar ]n f`nul uscat r[utate-i ]n toate p[r\ile l[\indu-s[ =i ijd[-
r`ndu-s[, tuturor lucru nesuferit a fi s[ cunoscu. +i a=e, cu to\ii
scul`ndu-s[, ]n a=ternutul unde cu feliu de feliu de spurc[ciuni
s[ t[v[liia afl`ndu-l, =i dzilelor, =i tiraniii1 sf`r=it ]i pus[r[.
}ntr-acesta chip, o, frate, =i epitropiia Corbului arat[ c[, pre-
cum el Corb, a=e cuvintele, dzisele =i faptele de Corb ]i sint; =i
cu vreme, cu glasul ce are, singur =ie =i menitoriu =i chedzilor
1
Cantemir condamn[, ]n mai multe locuri, transformarea puterii politice
]n dictatur[ personal[, fenomen obi=nuit pe acea vreme, formula politic[
curent[ fiind monarhia absolut[.
Istoria ieroglific[. Vol. II 109

izb`nditoriu ]=i va fi. Iar[ c`nd =i cum aceasta s-ar t`mpla (iz-
vodul norocului, ochiul muritoriului vreodat[ a-l citi nu poate 1).“
A=edar[, Inorogul =i +oimul, prin c`t[va vreme a nop\ii pil-
duind =i vorovind, s[ scular[ =i, am`ndoi fr[\e=te ]mbr[\i=`ndu-
s[ =i s[rut`ndu-s[, iar[=i pre numele cerescului Vultur s[ giurar[,
ca p`n[ la moarte priietini nedesp[r\i\i =i ]n toate primejdiile
unul altuia popreaoa r[zim[rii =i m`n[ sprejenirii s[-=i fie =i dra-
gostea vecinic[ =i neimat[ s[ \ie. 2
+i a=e, desp[r\indu-s[, +oimul, ie=ind, la locul s[u s[ dus[,
iar[ Inorogul, =tiind c[ dup[ cobor`rea lui poticele mun\ilor s-au
]nchis (c[ cei ce ]n mun\i l[cuia nop\ile poticele p`n[ ]n r[v[rsatul
zorilor ]ncuiate a le \inea obiciu\i era) =i precum ]napoi a s[
]ntoarce cu putin<\[> a nu fi socotind, peste ap[ cu ]notatul a
trece ]n credin\a valurilor s[ l[s[. 3 O, lucru jelnic =i de socoteala
muritorilor neagiuns, cum pronia cereasc[ pe dreptul de la vi-
clean a s[ dosedi las[ =i cel curat ]n la\ul spurcatului a c[dea
sufere? Adev[rat dar[ c[ la acesta lucru dovedele a c[derilor vechi
aporiia de n-ar dezlega, nu cu pu\in[ ]n[du=ala a tot sufletul
filosofiia atomistilor socotelele muritorilor =i cu d`nsele ]mpreun[
lucrurile lume=ti ar st[p`ni. Ce prepusul tvn automctwn r`di-
c`nd, necunoscut[ a necunoscutului chivernisal[ pre toate din
cap[t p`n[ la sf`r=it ating`nd, =i pre fietecare c[dere, la vremea
=i or`nduiala sa, tare a=edzind, r[m`ne ca tot prostul din cele

1
O prezicere sumbr[ a sf`r=itului dramatic al lui Br`ncoveanu, previziune
f[cut[, a=adar, cu zece ani ]nainte de decapitarea lui la Istanbul (15 august
1714) din ordinul sultanului Ahmed III.
2
O m[rturisire deschis[ a faptului c[ cea de a doua ]nt`lnire se ]ncheie cu
un leg[m`nt de prietenie =i ajutor reciproc ]ntre Dimitrie =i Toma, situa\ie ce
explic[ tr[darea acestuia din urm[ fa\[ de Br`ncoveanu ]n timpul evenimentelor
de la 1711.
3
Poticile p`n[ ]n dzu[ ]nchise: por\ile cet[\ii nop\ile ]ncuiate (D. C.) — noaptea,
t`rziu, c`nd por\ile cet[\ii Istanbulului erau ]nchise, Dimitrie Cantemir caut[ s[ se
]ntoarc[ cu barca pe ap[ la casa demnitarului otoman, unde g[sise refugiu.
110 Dimitrie Cantemir

v[dzute pre cele nev[dzute cu ochiul sufletului a videa s[ poat[


=i precum (r[ul pentru dzua rea s[ p[ze=te, iar[ bunul ca meta-
lul ]n foc cu nevoiele s[ l[mure=te) s[ ]n\[leag[.1 Deci Inorogul
pre sama a nest[t[toarelor undelor apei d`ndu-s[ (macar c[ =i
aceasta cale f[r[ mare prepus de primejdie nu-i era, precum mai
pre urm[ s-au v[dzut, c[ nu socoteala lui, ce nemutat[ or`nduiala
norocului l-au am[git), ]ns[ (din multe chipurile primejdiii cea
mai mic[ =i mai iu=oar[ a alege lucru ]n\elep\esc ieste) =i pre
marginea apei ]n sus, spre criv[\ ]not`nd, pr[d[toriul lacom la
prad[ ]n mare strajea nop\ii calea trec[torii str[juind p[ziia. Unde
Inorogul sosind (o, furtun[ ]n ap[ lin[, o, f[r`marea cor[biii ]n
liman, o, fapt[ nef[cut[ =i poveste nepovestit[ =i audzit[, ]ndat[
de la to\i hulit[, o, lucrul diavolului supt me=ter=ugul Hameleonu-
lui, o, Hameleon dec`t diavolul mai diavol, o, jiganie spurcat[
=i dec`t toat[ fiiara mai vr[jma=[ =i mai s[lbatec[) 2, iat[ de
n[prasn[ crocodilul ]n valurile apei sun`nd =i v`j`ind, asupr[-i
sosi. Inorogul, ]nt`i huietul apei audzind, apoi =i chipul groznicii
jig[nii v[dzind, ]ndat[ vicle=ugul mai denainte g[tit sim\i =i f[r[
nici o ]mpotrivire spre nes[\ioas[ v`narea lui s[ dede.
Crocodilul acmu f[lcile pentru ca s[-l ]nghi\[ c[sc`nd, Inorogul,
toat[ fa\a vicle=ugului =i izb`nda vicleanului ]ntr-un cuv`nt
cuprinz`nd, dzis[: „(Satur[-te de singe nevinovat, Coarbe, de
carile pururea fl[m`nd =i nes[turat ai fost3)“. Crocodilul, cuv`nt
ca acesta de la Inorog audzind, l[comiia f[lcilor ]=i ]nfr`n[ =i nu-
mele Corbului la mijloc adus ce va s[ fie cu de-adins cercet[ (c[
1
Considera\ii filozofice asupra soartei omene=ti: excluz`nd interpretarea
atomist[ a ]nt`mpl[rilor („c[derile“) din via\a omului, Cantemir consider[, ]n
acord cu filozofia cre=tin[, c[ nepl[cerile =i ]ncerc[rile suferite ]n mod nejustificat
de cei buni, au o explica\ie ]n ra\iunea divin[, pe care mintea uman[ n-o va
putea cunoa=te =i pricepe niciodat[.
2
Din nou o pornire subiectivist[ la adresa lui Scarlat.
3
V[z`ndu-se prins de bostangii, Dimitrie ]=i d[ seama c[ arestarea sa se
f[cuse la st[ruin\ele lui Br`ncoveanu =i ]l acuz[ de acest lucru ]n fa\a lor.
Istoria ieroglific[. Vol. II 111

spurcatul Hameleon nici crocodilului tot vicle=ugul descoperis[1).


Inorogul deodat[ nici ]mpotriv[, nici dup[ voie ceva r[spun-
dzind, ca mielul spre giunghere adus, mulcom t[cea =i numai
dintr-ad`ncul inimii: „O, dreptate, o, izb`nd[!“ striga (c[ ]n nevoi
fapta pe f[c[toriu oarecum peste cuno=tin\[ cunosc`ndu-l, ca
fiiul c[tre p[rinte de ap[sul ce are s[ jeluie=te). Iar[ dup[ c`t[va
vreme socoti (c[ la vremea de trebuin\[ cu cuv`ntul bine a s[
sluji =i tare a s[ nevoi lucrul ]n\elep\ilor ieste). De care lucru,
c[tr[ jiganie voroav[ ca aceasta ]ncepu: „Nu socoti, o, jiganie, c[
doar[ de groznic chipul t[u ]n ceva m-am sp[riiat, sau c[ci acmu
]n puterea ta m[ aflu, despre tine vreo grij[ ca aceia port, ca
carea socoteala ]ntreag[ vreo m`ng`iere a afla s[ nu-i poat[,
ales c[ bine cunosc c[ nici trupul mieu de stomahul t[u a s[
mistui, nici cornul mieu de g`tlejul t[u a s[ ]nghi\i poate. A=ij-
derea, nici vreo ]ntristare noa[, precum sufletului mi-i fi dat, s[
\i s[ par[, de vreme ce din tinere\e =i a=e=i din copil[rie cu furtu-
na a m[ giuca =i ]n tot chipul a m[ lupta obiciuit =i deprins sint,
at`ta c`t nici ea din urgiile sale ]n mine ceva neazv`rlit, nici eu
de la d`nsa ceva nesuferit s[ nu fie r[mas socotesc, =i mai v`rtos
cu aceasta mi s[ pare c[ toate sige\ile din tolb[ s[-=i fie v[rsat,
cu carile sau or`nduiala vecinic[ ]ntr-un chip s[ s[ plineasc[, sau
a mea ]ng[duin\[ de acmu ]nainte ispitele ieste s[-i batgio-
cureasc[ (c[ci prec`t primejdiia s-ar socoti mai mare, pre at`ta
sf`r=itul s[ nedejduie=te mai tare). To\i muritorii pururea ]n sin
doi sor\i purt[m, carii unul a mor\ii, altul a vie\ii sint, =i am`ndoi
din ceasul z[mislirii ]mpreun[ cu noi ]n toate p[r\ile, ]n toate
locurile =i ]n toate vremile din fire s[ tov[r[=esc. Deci, oricarile
pova\[ ]nainte ne-ar merge, vr`nd-nevr`nd ieste s[ urm[m. Nu
lips[sc unii dintre muritori carii pre sor\ul mor\ii groaza cea mai

1
Rezult[ c[ amestecul lui Br`ncoveanu ]n capturarea lui Cantemir nu era
cunoscut de =eful bostangiilor (crocodilul), Scarlat necomunic`ndu-i acest im-
portant am[nunt.
112 Dimitrie Cantemir

de pre urm[ ]l hot[r[sc, ]ns[ aceasta la cei adev[rat ]n\elep\i


pururea de batgiocur[ s-au \inut. De batgiocur[ dzic, c[ci altora
spaim[, iar[ lor socoteal[ aduce. Spaim[, dzic, altora, c[ci tr[ind,
a muri nu s[ ]nva\[. Socoteal[ lor aduce, c[ci tr[ind, princet a
muri s[ ]nva\[, =i a=e, nu de spaima cea mai groznic[ s[ ]ngro-
zesc, ce, ori cu ce t`mplare ar fi, periodul firii cutrier`nd, ocolesc,
s[v`r=esc, =i, din robiia furtunelor sc[p`nd, s[ m`ntuiesc. De
care lucru, nu cea mai mare sp[riiere, ce cea de pre urm[
m`ng`iere li s[ pare =i le ieste. Deci de vreme ce sor\ul firesc la
mine =tiut, a=teptat =i ]n sam[ neb[gat ieste, cu c`t mai v`rtos
sor\ul t`mpl[toriu (a c[ruia punct ne]ns[mnat ieste), ]n sam[
mai neb[gat =i mai ]nfruntat va fi, pre carile ]ndr[ptnic[ furtuna
aduc`ndu-l, scutul sufletului vitejesc a-l sprijeni i s[ cade. Ade-
v[rat dar[ amar[ ]ntristare inima mi-ar fi sim\it c`nd nepriieti-
nul pentru a mea lenevire sau proast[ socoteal[ m-ar fi am[git
(c[ci cu bun[ sam[ atuncea s[ cade cuiva a s[ ]ntrista, c`nd, prin
a sa trufie =i neb[gare ]n sam[, singur =ie sc[dere =i nevoie ]=i
aduce). Iar[ acmu or`nduiala viitoare nebiruit[ =i din toate
p[r\ile necl[tit[ st`nd (nici asupra v`ntului vetrelele a ]ntinde,
nici ]n mijlocul furtunii c`rma f[r[ nedejde a p[r[si trebuie, c[
ceasta a fricosului, iar[ ceia a nebunului lucru ieste). Deci furtu-
na ]n mine urgiia a-=i plini mai denainte puind, supt numele
cere=tilor, viclenii muritori cu ]ndemnarea =i sinhorisini ale mele
]ndr[ptnice norociri f[lcilor tale m-au v`ndut. +i macar c[ nu a
]n\eleptului sfetnic ieste a dzice, ah, c[ci m-am am[git, ah, c[
eu nu socoteam c[ va vini lucrul a=e, ]ns[ c`nd la numele ceres-
cului s[ supune pemintescul, pentru am[girea ce i-ar vini, mare
m`ng`iere =i de izb`nd[ nedejde ]i r[m`ne, c[ numele pre cari-
le cei f[r[ de lege organ =i m[iestrie r[ut[\ii lor l-au f[cut scuti-
toriu ]n nevoi, agiutoriu ]n str`mptori =i izb`nditoriu ]n dziua
m`niii sale s[-i fie. Deci, o, jiganie, cere=tii de nu s[ am[gesc ca
peminte=tii, dup[ fapta carea au lucrat, ]n sf`ntul pre carile cu
mare ]n sam[ neb[gare l-au spurcat, bun[ =i ne]ndoit[ nedejde
Istoria ieroglific[. Vol. II 113

am, c[ ]n cur`nd[ vreme (c[ la cel ce =tie suferi toat[ vremea scurt[
ieste) ceia ce li s[ cuvine plat[ s[-=i ia. Iar[ de nu, me=ter=ugul
fortunii a sup[ra, iar[ al mieu cu bun[ inim[ toate a r[bda ieste.1
Ce tu acmu, o, jiganie (de ieste la neamul crocodililor pomenirea
binelui), adu-\i aminte c[ od`n[oar[ ]n marginea a trii ape, la ce-
tatea carea cheia a doa[ monarhii ieste, ne aflam. Unde tu foamea
cu ce s[-\i domole=ti neav`nd, eu cu hran[ de biv te-am agiutorit
=i din gura mor\ii (carea dec`t tine mai rea =i mai vr[jma=[ jiganie
ieste) te-am m`ntuit. Deci, sau pentru de binefacerea trecut[, sau
pentru nedejdea viitoare (c[ piatra din zidire cu vreme iar[ la zi-
dire s[ pune), ]ndemn[rilor neprietine=ti nu te uita, ce p`n[ m`ni
de aicea slobod m[ las[, c[ p`n[ ]n dzu[ veri binele, veri r[ul carile
mi s-a t`mpla supt titulul numelui t[u va r[m`nea. Iar[ de m`ine
]ncolea, nici r[ul s[-mi faci vrednic vii fi, nici bine a-mi face de vii
vrea prin m`n[ ]\i va vini. C[ci sau dul[ii gona=i chipul fortunii
]mi vor muta, sau eu a lor nevoin\[ voi str[muta (c[ de multe ori
noaptea fat[ =i dzua \ine ]n bra\[ 2.“
Crocodilul, aceste a Inorogului v`rtoase cuvinte audzind, nici
ce voroviia de tot ]n\elegea, nici ce ar face =i de carea ]nt`i s-ar
1
Dup[ re\eta retoric[, scriitorul \ine un discurs filozofic ]n fa\a hasechiului
turc, despre destinul uman =i despre conduita pe care trebuie s-o aib[ omul ]n
fa\a ]nt`mpl[rilor =i ]ncerc[rilor vie\ii. }n esen\[, el ]mplete=te principii de
via\[ de tip stoic cu cele cre=tine — ]mbinare realizat[ de altfel ]nc[ din
antichitate de filozofia cre=tin[ — =i-=i exprim[ speran\a, ]ntruc`t se socote=te
nevinovat, c[ Dumnezeu ]l va ajuta s[ ias[ cu bine din aceast[ situa\ie critic[.
Este de remarcat aici cum ]n\eleptul ]ntrune=te ]n sine conduita stoic[ =i speran\a
cre=tin[ ]n pedepsirea r[ului.
2
Cheia a doa[ monarhii: cetatea Beligradul (D. C.) — Belgradul era ]ntr-adev[r
o fortifica\ie-cheie, loc de disput[ ]ntre cele dou[ imperii aflate ]n conflict: cel
otoman =i cel habsburgic; cetatea se afl[ ]ntr-adev[r „]n marginea a trii ape“:
Dun[rea, Sava =i Tisa. Cantemir aduce aminte hasechiului c[ odinioar[, la
Belgrad (este vorba de retragerea armatelor turce=ti dup[ dezastrul de la
Zenta din 1697), ]i f[cuse un mare bine =i ]l roag[, ca recuno=tin\[, s[-i dea
drumul din ]nchisoarea bostangiilor chiar ]n seara aceea.

8 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


114 Dimitrie Cantemir

apuca alegea. Una, c[ci din\ii lui de acea poam[ =i grumadzii de


acea buc[\ea a nu fi, dup[ cuv`ntul Inorogului, bine videa, alta,
c[ de binele carile de la Inorog od`n[oar[ v[dzus[, aminte-i
aduc`ndu-=i, =i ru=ine ]i viniia, =i m`niia i s[ scorniia (c[ la cei
ce binele a r[spl[ti nu =tiu, din pomenire ]nt`i ru=ine, iar[ din
ru=ine m`nie s[ scorne=te). Ce p`n[ mai pre urm[, pre binele
obiceinic, r[utatea din fire biruind (c[ cu nemilostivirea neamul
crocodililor vestit ieste), pre Inorog la b`rlogul s[u dus[, unde
preste acea noapte poprit ]l \inu.1
Iar[ dup[ ce negura nop\ii s[ r`dic[ =i s[ninul de dzu[ s[ ar[t[,
]mp[ratul crocodililor =i alal\i, cu to\ii, pentru v`natul carile peste
noapte c[dzus[ de veste luar[. (C[ci fiar[ ca aceia vestit[ s[ s[
prindz[ =i la urechile tuturor s[ nu s[ sune cu anevoie era). Deci
]mp[ratul crocodililor ]ndat[ pre un credincios al s[u la Inorog
trimas[, ca ]ntr-un chip fa\[ de priin\[, iar[ ]ntr-altul de ]nfri-
co=ere =i de sp[riiere s[-i arete (c[ci ]mp[ratul crocodililor pen-
tru v`n[toarea =i vrajba carea Corbul asupra lui scornis[ =tire
avea2). Deci crocodilul, dup[ porunca st[p`nu-s[u m[rg`nd, c[tr[
Inorog dzis[: „Primejdiia de ast[dzi m`ine noroc s[-\i aduc[ =i
fii cu bun[ inim[, c[ci dul[ii v`n[tori de ce nedejduiesc, ]ntr-aceas-
t[ dat[ putere ca aceia nu au. Numai acmu ]n\eleas[m, precum
de prinderea ta de =tire lu`nd, cu to\ii ]n to\i mun\ii s[ s[ fie
r[v[rsat, ca m[iestriile carile pre aiurea ]ntinse avea, de pre aco-
lo s[ le r`dice =i prea aicea pre aproape s[ le ]ntindz[, ca de ciia
]ntr-alt[ parte a mai sc[pa s[ nu po\i. Deci lucrul cu un ceas mai
]nainte ]\i caut[ =i cu ]mp[ratul nostru de pre\ te tocme=te, c[ci
bine =tii c[ el cu vreuna din monarhiile voastre ceva a face nu are,
ce numai dob`nda =i folosin\a lui ]=i caut[, carea, f[c`ndu-s[, de
1
Hasechiul, de=i recunoa=te binele f[cut de Dimitrie, nu-i d[ drumul, ci ]l
re\ine ]n acea noapte ]n ]nchisoare („b`rlogul s[u“).
2
}mp[ratul crocodililor: bostangi-ba=i (D. C.) — =eful poli\iei otomane =tia
c[ arestarea lui Dimitrie fusese f[cut[ la interven\ia lui Br`ncoveanu.
Istoria ieroglific[. Vol. II 115

aicea slobod vii ie=i =i f[r[ nici o primejdie, ]ncotro vii pofti, vii
merge. 1"
Inorogul cuvintele de la crocodil trimise ]n tot chipul m[sur`nd
=i ]n cump[na socotelii tr[g`ndu-le, ]n vreme ce m`na din fa\[ a
merge nu d[, din dos a s[ apropiia mai bine a fi afl[, ca cu
r[spunderea pl[cut[ firea jiganiii lacom[ =i sireap[ s[ domoleas-
c[. De care lucru, c[tr[ trimis ]ntr-acesta chip r[spuns[: „Eu pre-
cum fortuna spre aceasta m-au aruncat foarte bine cunosc =i de
la ]ndr[ptnicul noroc aceasta dosad[ ]mi pricep. Iar[ ]mp[ratul
vostru cu mine omenie de va face, binele de la d`nsul voi
cunoa=te. Pentru care bine, ]n ceast[ dat[ alt[ r[spl[tire s[-i fac
nu pociu, f[r[ numai =tiind c[ firea lui pururea ]n ap[ de sete s[
frige, pu\in prav de pre cornul mieu ras ]i voi da, carile spre po-
tolirea arsurii lui nu pu\in[ putere are.2“
Aceasta crocodilul audzind, ]napoi s[ ]ntoars[, de carea
]mp[ratului s[u spuind, foarte cu dragoste darul priimi (c[ sula
de aur zidiurile p[trunde). Aceasta giuruind Inorogul =i acmu =i
d`nd, unul din crocodili p`r[ dreapt[ ca aceasta asupra lui f[c`nd,
adec[ precum el o dat[ pre Hameleon v`n`nd =i s[-l ]nghi\[
vr`nd, dup[ mult[ rug[minte cu mari chiz[=ii s[ s[ fie slobodzit,
]ns[ cu aceast[ tocmal[ ca alt mai mare v`nat s[-i aduc[, sau
1000 de dramuri de panzehr3 s[-i dea. „Deci ieri noapte Hame-

1
Nedepinz`nd de voin\a lui Br`ncoveanu =i urm`nd vocea intereselor sale
personale, mai-marele bostangiilor ofer[ lui Dimitrie libertatea, chiar ]n aceea=i
zi, ]n schimbul unei sume de bani.
2
Dimitrie ]n\elege argumentarea =efului bostangiilor: trebuia pl[tit[
neap[rat suma pentru ca s[ scape c`t mai repede din ]nchisoare =i anume
p`n[ c`nd Br`ncoveanu nu prindea de veste, presiunile sale b[ne=ti put`nd
determina lichidarea fizic[ a captivului. Neav`nd la el bani, roag[ pe bostangiu
s[ primeasc[ deocamdat[ un mic avans (a=a ar trebui s[ ]n\elegem expresia;
„pu\in prav de pre cornul mieu ras ]i voi da“, sens ]nt[rit =i de proverbul de mai
jos: „sula de aur zidiurile p[trunde“), urm`nd s[ acopere toat[ suma dup[
eliberarea din ]nchisoare.
3
Panzehr: bani pentru datoriie dreapt[ (D. C.) — termenul ]nseamn[, ]n
116 Dimitrie Cantemir

leonul spre v`nare aceast[ fiar[ mi-au adus, pre carea nu cu pu\in[
osteneal[, trud[ =i privighere am prins-o. +i a=e pre\ul Hameleonu-
lui fiind, p`n[ pre\ul Hameleonului nu-mi va pl[ti, a s[ slobodzi
nu priim[sc.1" }mp[ratul crocodililor de aceasta poveste ]n\eleg`nd,
de p`ra carea asupr[-i i s[ face =i de pl[tirea pre\ului Hameleonu-
lui =tire ]i trimas[, dzic`nd c[ amintrilea a-l slobodzi nicicum nu
poate. Inorogul, acestea audzind, atuncea tot vicle=ugul Hame-
leonului cunoscu, carile =i ]ntr-alte chitele mai ad`nci ]l b[gar[,
adec[ precum singur Hameleonul spre at`ta r[utate macar c[ ar fi
]ndr[znit, ]ns[ f[r[ agiutoriul =i ]ndemnarea altora, p`n[ ]ntr-at`ta
lucrul a aduce n-ar fi putut.2 De care lucru, socoti c[ mai mult ceva
z[bav[ la opreal[ de va face, poate =i mai aspru ceva fortuna s[-i
arete, =i a=e, precum pre\ul Hameleonului va pl[ti dede cuv`nt
=i, cu cuv`ntul deodat[ =i lucrul ispr[vind, preste nedejde a tuturor
nepriietinilor, cu sup\ire me=ter=ug, din g[tate sil\ele ]mpotrivni-
cilor slobod =i nebetejit sc[p[.3
arab[, o piatr[ nestemat[ fabuloas[, apar\in`nd credin\elor =i basmelor
orientale. (A se vedea =i explica\ia dat[ de Cantemir la „scar[“).
1
Dar lucrurile se complic[: unul din hasechi roag[ pe =eful s[u suprem s[
nu elibereze pe Dimitrie p`n[ c`nd nu-i pl[te=te =i lui suma de bani cu care
Scarlat Ruset ]i era dator de pe vremea c`nd acesta fusese ]nchis. Afl[m astfel
c[ ]n timp ce era ]n ]nchisoare, Scarlat promisese, ]n vederea eliber[rii, s[ dea
fie bani (pentru care acum era dator), fie s[ le aduc[ ]n m`n[ pe Dimitrie (ceea
ce se =i f[cuse deja). Se ]n\elege deci de ce hasechiul cerea de la Dimitrie
aceast[ datorie a lui Scarlat, dac[ vroia s[ fie eliberat. Mai trebuie subliniat c[
eliberarea lui Scarlat de la ]nchisoare datorit[ ajutorului dat de Cantemir, prin
pl[tirea datoriilor, este cu totul alt[ ]nt`mplare dec`t cea la care se refer[
evenimentele descrise aci.
2
Bostangi-ba=i ]ncuno=tin\eaza pe Cantemir de preten\iile b[ne=ti ale
hasechiului s[u, din care de-abia acum captivul ]n\elege c[ principalul vinovat era
Scarlat, care lucra pentru Br`ncoveanu (nu „f[r[ agiutoriul =i ]ndemnarea altora“).
3
V[z`ndu-se ]ncol\it din toate p[r\ile, Dimitrie ]n\elese c[ =ansa ce i se
oferea era unic[ =i ca atare accept[ prompt s[ pl[teasc[ ambele sume dup[
eliberarea sa, care trebuia s[ aib[ loc ]nainte ca banii lui Br`ncoveanu s[ ]nceap[
s[ influen\eze pe demnitarii otomani.
Istoria ieroglific[. Vol. II 117

Iar[ Inorogul ]nc[ ]n opreala crocodilului fiind =i precum ]n


bl[st[mate vicle=ugurile Hameleonului s[ fie c[dzut, vestea prin
urechile tuturor s[ ]mpr[=tie, to\i mun\ii =i codrii de fapta ce s[
f[cus[ s[ r[zsuna =i toate v[ile =i holmurile de huietul glasului
s[ cutremura1, at`ta c`t glasurile r[zsun[rii precum ca o muzic[
s[ fie tocmite 2 s[ p[rea, carile o harmonie t`nguioas[3 la toat[
urechea aducea, nici cineva alt[ ceva audziia, f[r[ numai: „Ple-
catu-s-au4 cornul Inorogului5, ]mpiedecatu-s-au pa=ii celui iute,
]nchisu-s-au c[r[rile cele ne]mblate, aflatu-s-au locurile cele
nec[lcate, 6 ]n sil\ele 7 ]ntinse au c[dzut, puterii vr[jma=ului s-au
v`ndut. Surcelele i-au uscat, focul i-au a\i\at, 8 temeliile 9 de la
1
Nedreptatea ce i se f[cuse lui Cantemir prin intrarea sa ]n ]nchisoarea
bostangiilor era at`t de mare, ]nc`t natura ]ns[=i reac\ioneaz[, cutremur`n-
du-se =i depl`ng`nd nenorocirea Inorogului. Rezonan\a pe care o cap[t[ ]n
natur[ faptele omene=ti, ]n special cele prin care via\a sau dreptatea sunt
amenin\ate, este un procedeu curent ]n lirica popular[ rom`n[, ]n special ]n
bocete =i chiar ]n unele balade, ca ]n Miori\a, Toma Alimo= etc. Cantemir,
cunosc[tor profund al literaturii orale, preia ]n mod creator acest procedeu
artistic, reu=ind s[ creeze o pagin[ de mare originalitate =i frumuse\e literar[.
2
Scriitorul aseam[n[ rezonan\a naturii cu o muzic[ „tocmit[“, adic[ alc[tuit[
dup[ anumite reguli. De mai multe ori ]n Istoria ieroglific[ el ]=i tr[deaz[
preocup[rile sale de muzician.
3
Melodie trist[, ]ntregul pasaj care urmeaz[, g`ndit ]n stilul bocetelor
populare, poate fi ]ncadrat ]n specia elegie.
4
Cu aceasta se ]ncepe ceea ce am putea denumi Jelania =i blestemul firii
pentru nenorocirea Inorogului.
5
Cornul Inorogului era considerat de ne]nvins, iar iu\imea lui — extra-
ordinar[, de ne]ntrecut (vezi expresia „]mpiedecatu-s-au pa=ii celui iute“).
6
Inorogul putea umbla pe c[r[ri =i ]n locuri inaccesibile omului sau altor
animale. P`n[ aici este o expunere metaforic[ a virtu\ilor animalului fabulos.
7
Cu aceasta ]ncepe depl`ngerea nenorocirii ]nt`mplat[ lui Dimitrie
Cantemir ca persoan[ real[.
8
Exprimare metaforic[, situa\ia lui Cantemir fiind asem[n[toare cu cea a
preg[tirii arderii pe rug.
9 Aluzie la rela\iile lui Dimitrie, ]n special ]n lumea demnitarilor otomani,
rela\ii care cu timpul s-au dovedit de mare folos.
118 Dimitrie Cantemir

p[m`nt ]n nu[ri i-au aruncat, nepriietin de cap, Corbul, gona=i


neosteni\i, dul[ii, iscoad[ neadormit[, Hameleonul, =i to\i ]n toat[
via\a ]l p`ndesc. De traiul, de via\a =i de fiin\a lui ce nedejde au
mai r[mas? Nici una. Toate puterile i s-au curmat, to\i priietinii
l-au l[sat, ]n lan\uje nedezlegate l-au legat, toat[ greutatea ne-
priietinului ]n opreala Inorogului au st[tut. Iar[ de acmu, ]n ce-
riu s[ zboare, n-a sc[pa, o mie de capete de ar avea, iarb[ n-a
mai m`nca. Unul, Lupul,1 ce =i acela dep[rtat, n-are cum ]i folo-
si, nu-l poate agiutori. De nu alt[, ]ncaile s[-l t`nguiasc[, ]ncailea
s[-l jeluiasc[, ]ncai s[-l olec[iasc[. Filul2, macar c[ ]ntr-aceast[
parte s-ar afla, ]ns[ greuimea a s[ri nu-l las[, grosime ]n sine ]l
apas[, ]n str`mtori primejdioase, ]n valuri a=e holmuroase s[ s[
arunce nu-ndr[zne=te =i mic=orimea sufletului dinluntru-l opre=te.
De cu sar[, Filul =tire au luat, de pre\ul t[iat3 s-au ]n=tiin\at, ce
ar fi putut s[ =i va i s-ar fi c[dzut,4 ce ]n locul m`ng`ierii,
r[spunsul curm[rii s[ d[: „1.000 de ani la opreal[ de-ar fi, un
dram de panzehr n-a= putea g[si“.5 Ce m`ng`iare i-au r[mas? Nici
una. Ce sprijeneal[ i-au r[mas? Nici una. Ce priietin i s[ arat[?
Nici unul.6 Mun\i, cr[pa\i, copaci, v[ despica\i, pietri, v[ f[r`ma\i!
1
Singurul prieten care ]i mai r[m[sese era Lupu Bogdan hatmanul, dar
fiind „dep[rtat“, adic[ aflat ]n \ar[, n-avea cum s[-l ajute.
2
Despre fratele s[u Antioh (Filul), scriitorul se exprim[ ]n culori foarte
ur`te: el este un om insensibil suflete=te, mare =i greoi la trup, fricos =i de
umbra lui, se teme s[-=i ajute fratele ajuns ]n nenorocire.
3
Aluzie la suma de bani cerut[ lui Dimitrie pentru eliberarea sa din
]nchisoare.
4
Formularea greoaie ar putea fi exprimat[ astfel: s-ar fi cuvenit s[ poat[
acest lucru, numai s[ fi vrut.
5
Afl`nd de pre\ul cerut pentru eliberare, Antioh declar[ c[ o mie de ani dac[
ar sta la ]nchisoare fratele s[u, el tot n-ar putea g[si un ban pentru a-l salva.
6
Dup[ aceast[ c[inare ]n stilul bocetelor populare, cu mijloace de expresie
specifice desc`ntecului, urmeaz[ partea a doua a jelaniei, un fel de blestem
conceput ]n versuri, a c[rui caracteristic[ este chemarea naturii ]ns[=i de a
intra ]n dezechilibru ]n toate aspectele ei, de la mediul ambiant al gospodarului
Istoria ieroglific[. Vol. II 119

Asupra lucrului ce s-au f[cut pl`ng[ piatra cu izvoar[, mun\ii pu-


hoaie pogoar[, l[ca=ele Inorogului, p[=unele, gr[dinele, cerneas-
c[-s[, p[leasc[-s[, ve=tedzasc[-s[, nu ]nfloreasc[, nu ]nverdzasc[,
nici s[ odr[sleasc[, =i pre domnul lor cu jele, pre st[p`nul lor
negrele, suspin`nd, t`nguind, nencetat s[ pomeneasc[.1 Ochiuri
de cucoar[, voi, limpedzi izvoar[, a izvor] v[ p[r[si\i, =i-n amar
v[ primeni\i. Gliganul s[lbatec viieriu, =i-n livedzile lui ursul
u=eriu s[ s[ fac[, ]n gr[dini t`rvele=te, ]n pom[t batele=te s[ s[
prefac[.2 Cl[teasc[-s[ ceriul,3 tremure p[m`ntul, aerul tr[snet,
nu[rii plesnet, potop de holbur[, ]ntunerec de negur[ v`ntul s[
aduc[. Soarele zim\ii s[-=i r[tedze, luna, siindu-se, s[ s[ ru=i-
nedze, stelele nu sc`nt[iedze, nici Galactea 4 s[ luminedze. Tot
dobitocul ceresc5 glasul s[-=i sloboadz[, fapt[ nev[dzut[, plec`n-
du-s[, vadz[. Clo=ca6 puii r[zsipasc[. Lob[da7 Lira8 s[-=i zdro-
terestru p`n[ la infinita arhitectur[ cosmic[. Procedeul cantemirian de a face
ca natura s[ participe la suferin\a uman[ este propriu =i literaturii noastre
populare, mai ales ]n desc`ntece, bocete, ]n doine =i c`ntece de dragoste, de
via\[ =i de moarte, precum =i ]n unele balade. Dar scriitorul va fi fost, desigur,
influen\at =i de literatura cult[, greac[, prin acele trenoi, literatura de pl`ngeri
dezvoltat[ ]n mediul grecesc ]n secolele al XV-lea =i al XVI-lea pe tema c[derii
Constantinopolului sub jugul otoman.
1
P`n[ aici este partea influen\at[ de trenoi.
2
Se cer prefaceri ]n mediul ambiant al Inorogului, v[zut ca un gospodar =i
agricultor harnic.
3
Urmeaz[ partea ultim[ ]n care se invoc[ dezechilibrul cosmic, influen\[
v[dit[ a c[r\ilor sibiline pentru spectacolul sf`r=itului lumii, c`nd universul
intr[ ]ntr-o confuzie general[.
4
Calea laptelui, norul galactic (denumirea dat[ de Cantemir este ]mpru-
mutat[ din panteonul mitologic al vechii Elade). P`n[ aici sunt numite: Soarele,
Luna, stelele ]n genere =i f`=ia galactic[ .
5
Constela\iile, care poart[ ]n general nume de animale, f[r[ a fi luate
]ntr-o anumit[ ordine, sunt cele zodiacale, adic[ cele de importan\[ astrologic[.
6
Sau Pleiadele, constela\ie aflat[ ]n semnul zodiacal al Taurului.
7
Constela\ie vecin[ cu Lira, numit[ popular =i Crucea, aflat[ ]n semnul
zodiacal al Capricornului.
8
Constela\ie renumit[ prin frumoasa stea Vega, situat[ tot la Capricorn.
120 Dimitrie Cantemir

basc[, Leul 1 r[cneasc[, Taurul2 mugeasc[, Aretele3 fruntea s[-=i


sl[basc[, Racul4 ]n coaj[ neagr[ s[ s[ primeneasc[, Capricornul5
coarnele s[-=i plece, Pe=tii6 f[r[ ap[ s[ s[ ]nece, Gemenii7 s[ s[
desfr[\asc[, Ficioara 8 fr`mse\e s[-=i groz[vasc[, cosi\a galb[n[
]n negru v[psasc[, Scorpiia9 ascu\it acul s[-=i t`mpasc[, Strele\ul10
arcul fr`ng`nd, \inta nu lovasc[, Cump[na 11 dreptatea nu mai
arete, Apariul12 topasc[-s[-n sete. Mars 13 v`rtutea ]n sl[biciune
s[-=i primeneasc[, Mercurie ]ntre planete nu mai cr[iniceasc[. Zefs
monarhiia ]n veci s[-=i robasc[, Vinerea floarea frumse\ii s[-=i
ve=tedzasc[, Cronos scaunul de sus ]n gios s[-=i coboar[. Fi-
nicul 14 ]n foc de aromate moar[, Oltariul jirtfe nu priimasc[,

1
Constela\ie =i semn zodiacal ]n acela=i timp, cu steaua Regulus.
2
Idem, cu steaua Aldebaran (Ochiul Taurului).
3
Sau Berbecul, constela\ie =i semn zodiacal.
4 5 6
, , Idem.
7
Constela\ie =i semn zodiacal, cu frumoasele stele Castor =i Pollux.
8
Idem, cu steaua Spica.
9
Sau Scorpionul, constela\ie =i semn zodiacal, cu steaua Antares.
10
Sau S[get[torul, constela\ie =i semn zodiacal.
11
Sau Balan\a, constela\ie =i semn zodiacal, cu steaua Arcturus.
12
Sau V[rs[torul de ap[, constela\ie =i semn zodiacal.
13
Urmeaz[ enumerarea planetelor nu ]n ordinea astronomic[, ci ]n cea a
zilelor s[pt[m`nii: Marte, Mercur, Jupiter (Zefs), Venus (Vinerea), Saturn
(Cronos); se observ[ lipsa Lunii =i a Soarelui, trecute ]n alt loc printre planete,
ceea ce ]nseamn[ acum schimbarea unghiului de vedere astrologic.
14
Pas[rea Phoenix — constela\ie. Cu aceasta se ]ncepe enumerarea con-
stela\iilor extrazodiacale, ]ntr-o ordine nesistematic[. Urmeaz[ Altarul (Ol-
tariul), Cupa (P[harul), Balena (Chitul), care se afl[ ]n apropiere de Eridan
(Aridanul), Iepurele, vecin cu C`inele Mare (numit de Cantemir Sirianul,
dup[ steaua Sirius), Musca (Musculi\a), Carul Mare =i Carul Mic (am`ndoi
Ur=ii), Cosi\ele Berenicei (Pletele Berenic[i), Coroana Boreal[ sau Hora (Co-
rona), ce se afl[ l`ng[ Cosi\ele Berenic[i, Pegasul (Pigasos), aflat l`ng[ An-
dromeda, Perseu (Perseos), vecin cu Casiopeea (Casiopa, numit[ de antici =i
Scaunul lui Cronos, iar popular — Scaunul lui Dumnezeu), Dragonul (Zm[ul),
o uria=[ constela\ie boreal[, Corabia Argo (Chivotul lui Noe), Porumbelul
Istoria ieroglific[. Vol. II 121

P[harul b[utur[ s[ nu mai mesteasc[. Chitul crepe ]n apa Ari-


danului, Iepurile cadz[-n gura Sirianului, Musculi\a cu jele s[
v`z`iasc[, am`ndoi Ur=ii greu s[ morm[iasc[. Pletele Verenic[i
s[ s[ ple=uvasc[, Corona frumoas[ nu le-mpodobasc[. Pigasos
de Andromeda s[ s[ dep[rtedze, Perseos de Casiopa s[ s[-n-
str[inedze. Zm[ul capul cu coada s[-=i ]mpleticeasc[. Chivotul
lui Noe ]n liman s[ primejduiasc[, Porumbul, frundza maslinu-
lui cerc`nd, r[t[ceasc[, ]ndr[pt a s[ ]ntoarce nu mai nemereas-
c[. Acestea, dar[, toate, jelind t`nguiasc[, v`lfa Inorogului cu
arsuri doreasc[. Singur numai Corbul1 vesel s[ cr[ng[iasc[, tu-
turor ]n lume spre chedzi r[i meneasc[. Singur C`inele mare
cu cel mic,2 l[tr`nd, breh[iasc[ =i de faptul sc`rnav s[ s[ vese-
leasc[. Mute-se Arcticul, str[mute-se Andarticul3, osiia sfereasc[4
]n doa[ s[ fr`ng[, toat[ iu=orimea 5 ]n chentru s[-mping[, stihi-
ile6 toate tocmirea s[-=i piardz[, or`nduiala bun[ ]n veci nu mai

(Porumbul), Licornul (numit de Cantemir Inorogul, constela\ie ce reprezint[


pe autor) =i Corbul, constela\ie aflat[ ]ntr-adev[r ]n apropierea Licornului,
reprezent`nd, ]n Istoria ieroglific[, pe Br`ncoveanu. Toat[ aceast[ parte
cosmografic[ oglinde=te cuno=tin\ele de astronomie ale lui Cantemir.
1
Constela\ia Corbul, adic[ Br`ncoveanu, este singura care urmeaz[ s[ se
bucure de tot acest cataclism la scar[ cosmic[.
2
C`inele Mare (cu steaua Sirius) =i C`inele Mic (cu steaua Procyon), dou[
constela\ii australe situate una l`ng[ alta.
3
Cei doi poli (aici la scar[ cosmic[): Nordul =i Sudul.
4
Axul sferei cosmice, axa lumii.
5
U=orul, substan\ele u=oare, ]n opozi\ie cu substan\ele grele care alc[tuiesc
materia, dup[ concep\ia ontologic[ a filozofilor antici. Potrivit acestora,
cosmosul, lumea este o sfer[, ]n care centrul, josul, este ocupat de substan\e
grele, iar exteriorul, susul, de substan\e u=oare. Aici este vorba de inversarea
acestui raport, ca expresie a dezechilibrului.
6
Cele patru elemente: apa, aerul, focul =i p[m`ntul; Aristotel adaug[ =i pe al
cincilea, eterul, la care filozofii antici reduceau formele pe care le ]mbr[ca mate-
ria ]n transform[rile ei. Cantemir imagineaz[ o dezordine =i ]n echilibrul stihial.
122 Dimitrie Cantemir

vadz[, toate ]ndr[pt =i-n st`nga s[ s[-nv`rtejasc[,1 de jele s[


s[ uluiasc[, de ciud[ s[ s[ amur\asc[, =i dreptatea Inorogului
]n veci povesteasc[.“
Sunete jelnice, eleghii2 c[ielnice =i traghice=ti ca acestea prin
poticile a tuturor mun\ilor =i prin v`rtopile a tuturor holmurilor3
sun`nd, r[zsun`nd =i r[t[cindu-s[, Hameleonul, ca cum ceva
=tire n-ar fi avut, ca cum de strein lucrul s-ar fi uluit, ca cum de
primejdiia f[r[ veste mintea =-ar fi pierdut, ]ncoace =i ]ncolea
cutreier`nd, de unul =i de altul ]ntreb`nd, ]mbla =i c[tr[ to\i chip
de z[lud =i fa\[ de lovit 4 ar[ta. „Ce poate fi aceasta? dzice, ce
poate fi jelnic sunetul acesta? Ce poate fi l[cr[moase huietele
acestea? Ce pot fi cernite c`ntecele 5 ce audzu? Ce pot fi pone-
grite stihurile6 =i ]ntr-]ns[ necredzute cuvintele carile la urechi
]mi vin? Oare ce audzu adev[rat audz, au demonul, ispitindu-m[,
1
Universul fiind conceput c[ ar avea o mi=care spre dreapta, adic[ ]n
sensul mi=c[rii limbilor ceasornicului, Cantemir imagineaz[ dezechilibrul cos-
mic =i printr-o rotire spre st`nga, adic[ „]ndr[pt“, ]napoi, ]n ]n\eles de mi=care
retrograd[. Toat[ aceast[ ]mbinare de elemente ontologice =i cosmologice
alc[tuie=te motivul cosmic ]n g`ndirea literar[ a lui Cantemir.
2
Astfel ]=i intituleaz[ scriitorul aceast[ jelanie a firii, con=tient de specia
literar[ abordat[. Cantemir trebuie considerat ca primul care introduce elegia
]n literatura noastr[ cult[.
3
+tim c[ „mun\ii“ sunt „por\ile, casele turcilor celor mari“, iar „holmurile“,
dealurile sunt „casele, por\ile turcilor mai mici“. Trec`nd de la imaginea
particip[rii naturii la nenorocirea Inorogului, scriitorul readuce povestirea pe
terenul realit[\ii istorice, subliniind aici c[ demnitarii turci mari =i mici luaser[
cuno=tin\[ de prinderea =i ]nchiderea sa.
4 }nf[\i=are de apucat de criz[ epileptic[. Cantemir insinueaz[ de c`teva
ori, ]n Istoria ieroglific[, faptul c[ Scarlat suferea de aceast[ boal[.
5
Bocete. Expresia ne oblig[ s[ consider[m c[ jelania firii este o alegorie
construit[ ]n stilul bocetului popular.
6
Versuri triste, elegiace, expresie ce ne determin[ s[ ]n\elegem c[ aceast[
jelanie a firii a fost alc[tuit[ ]n versuri.
7
Perfidul personaj se preface a nu =ti cum s[ ]n\eleag[ aceast[ jelanie, el
care fusese sufletul ac\iunii de capturare a Inorogului.
Istoria ieroglific[. Vol. II 123

sim\irile ]mi batgiocure=te?“7 Apoi, dup[ c`t[va vreme, ca cum


de ne=tiut lucrul ar fi ]n\eles, ca cum de patima Inorogului al\ii
i-ar fi spus, ca cum, audzind, cu am[r[ciune s-ar fi ]mplut =i de
voia rea s-ar fi otr[vit, cum s[ dzice cuv`ntul, cu o falc[ ]n ceriu
=i cu alta ]n p[m`nt, la +oim alerg[ 1, catr[ carile, ochii ]ntorc`nd,
fa\a, ]n divuri, ]n chipuri mut`nd, voroava amestec`nd, limba
bolbor[sindu-i, balele m[rg`ndu-i =i gura aspum`ndu-i, sc`r=netul
glasului articulul =i ]n\elegerea cuv`ntului ]i astupa. }ntre cele
multe breh[ite, ceste pu\ine c[ptu=ite cuvinte de-abiia s[ ]n\e-
legea: „O, fapt[ nef[cut[ =i poveste neaudzit[, o, lucru nelucrat
=i vicle=ug spurcat, o, cinste oc[r`t[ =i ocar[ necinstit[, o,
+oaime, de cumplit r[u f[c[toriu =i de singe v[rs[toriu, ce poate
fi carea ai ispitit? Ce poate fi spurcat lucrul carile ai ispr[vit =i ]n
toat[ lumea de ast[dzi ]nainte pre tine de viclenitoriu, iar[ pre
mine de priietin v`ndz[toriu ai v[dit? Unde-\i sint giur[m`nturile?
Ce \-ai f[cut leg[m`nturile? O, Zefs, o, Zefs,2 im[ciunea carea
ast[dzi pre obrazele noastre au c[dzut cine ]n veci a o sp[la va
mai putea? Ce ploaia nu[rului, ce roa s[ninului, ce marea ocheanu-
lui spre cur[\irea acestora va agiunge? Dar[ nu g`ndiiam eu, dar[
nu dziceam eu, dar[ nu-m prepuneam eu, dar[ nu m[ temeam
eu de una ca aceasta? Dar[ de vreme ce, o, vr[jma=ule, supt nu-
mele cere=tilor, vicle=uguri ca acestea a pune ai ]ndr[znit, alt or-
gan, afar[ din mine, o, tic[losul, n-ai putut afla?3 (Ce r[ii r[ut[\ilor
lor lumea p[rta= =i cu to\ii tovar[=i a fi s[ nevoiesc). O, Hame-
1
Afl`nd de arestarea lui Dimitrie =i pref[c`ndu-se a nu =ti cine este vinovat
de aceast[ nenorocire, pleac[ la Toma =i, c[ut`nd s[ ascund[ tic[lo=ia sa, trece
la ]nvinuirea pe fa\[ a =efului agen\ilor munteni, pl`ng`ndu-se c[ el a devenit
f[r[ voie p[rta=ul unei astfel de m`r=ave fapte.
2
Apelativul „O, Zefs, o, Zefs“, semnific`nd „o, Doamne, Doamne“, este
folosit de scriitor cu scopul de a sublinia originea greceasc[ a lui Scarlat, =i, ]n
acela=i timp, cultura sa clasicist[, dup[ cum se f[cea la Academia Greceasc[
din Fanar. Un student al acestei academii fusese =i scriitorul.
3
}nvinuindu-l de arestarea lui Dimitrie, =iretul Scarlat ]i repro=a lui Toma
mai ales faptul c[ ]l implica ]n mod nevinovat =i pe el ]n aceast[ ur`t[ ac\iune.
124 Dimitrie Cantemir

leon tic[loase,1 ce floare ]n chip ]\i vii schimba, ca cineva s[ nu


te cunoasc[, c`nd te-ar ]ntreba, ca de cleveta limbilor s[ scapi,
ca din gurile sicofandilor s[ te m`ntuie=ti ? De acmu ]nainte um-
brile iadului s[ te ]nv[leasc[, ]ntunerecul veacului s[ te c[ptu-
=asc[, ca radzele soarelui s[ nu te mai lovasc[, ca lumina dzilei
s[ nu te mai ivasc[, ca cuno=tin\a cunoscu\ilor s[ nu te mai
v[deasc[. Unde ti-i ascunde, s[race, unde ti-i supune, bl[st[mate,
unde ti-i mistui, pedepsite, unde ti-i ivi, urgisite? Iat[, mun\ii
strig[, v[ile r[zsun[, iat[, dealurile gr[iesc, c`mpii m[rturisesc,
iat[, pietrile vorov[sc, lemnele povestesc, iat[, iarba cu g[lbenirea
=i florile cu ve=tedzirea ar[t`nd, v[desc, cu mut glas ritorisesc,
cu surde sunete tuturor vestesc, asupra lucrului ce s-au lucrat toa-
t[ fiin\a s[ uluie=te =i toat[ zidirea a s[ ciudi nu sf`r=e=te. Aces-
tea dar[ toate supt numele t[u s[ pun =i supt titulul t[u s[ scriu,
macar c[ de bun[voie p[rta= vicle=ugului nu te-ar fi aflat, macar
c[ prin ne=tiin\[ organ r[ut[\ii te-ar fi ar[tat, macar c[ de lucrul
ce s-au lucrat inima ca nuca \i s-au despicat, macar c[ ]n via\[
cea\a jelii ace=tiia de pre suflet nu \i s[ va mai ridica. O, dar[
lucru spurcat la ]ncep[tur[ =i ]nc[ mai spurcat la s[v`r=itur[. Ce
cere=tii (a c[rora nume cu al mieu ]mpreun[ s-au batgiocurit)
vicle=ugul nu vor t[cea, izb`nda nu vor trece, =i dreptatea a
r[spl[ti nici s-a lenevi, nici va pesti.“
+oimul, dup[ ce prin mult[ vreme nu cu pu\in[ dosad[,
bolb[ieturi =i buiguituri ca aceasta de la Hameleon ascult`nd,
mai mult a-l mai r[bda nu putu, ce ]n chip ca acesta voroava ]i
]ntoars[, dzic`nd: „O, Hameleon, Hameleon 2, jiganie spurcat[,
1
}ncepe o ipocrit[ jelanie a Hameleonului, ]n care acesta, ]n stilul bocetelor
populare, se c[ineaz[ de consecin\ele implic[rii sale ]n capturarea Inorogului,
urm[ri ce ]nsemnau pierderea prestigiului =i judecarea profilului s[u moral. A
se observa, ]n aceast[ c[inare — parte prin excelen\[ liric[ — tonul ]n stil
popular =i prezen\a, majoritar[, a versurilor.
2
Toma ]=i d[ ]n sf`r=it seama de f[\[rnicia diabolic[ a lui Scarlat Ruset =i ]l
]nfrunt[ prin cuvinte grele, ]n stilul blestemelor Sf`ntului Vasile asupra
Istoria ieroglific[. Vol. II 125

Hameleon, o, puterile cere=ti c`te v[psele ai pe piiele, at`tea


pedepse s[-\i dea supt piiele! O, pricaz de n[caz =i pacoste pri-
caznic[, Hameleoane, b[laur mic =i zm[u ]n venin, Hameleoane,
domnul diavolului =i dasc[lul cacodemonului, Hameleoane, fun-
dul r[ut[\ilor =i v`rvul vicle=ugurilor, Hameleoane, mreajea dra-
cului =i painjina tartarului, Hameleoane, o, r[utatea r[ut[\ilor =i
vicle=ugul vicle=ugurilor, Hameleoane! O, duh spurcat de tulburare
=i vivor necurat de amestecare, Hameleoane! Cine pustiul r[utate
peste r[utate =i p[cat peste p[cat a gr[m[di te-au ]nv[\at? Cine
r[ul vicle=ugurilor =i am[gelelor sf`r=it a nu face te-au ]ndem-
nat? Au te g`nde=ti, osinditule, c[ cu cuvinte =icuite =i cu voroave
c[ptu=ite, gre\oase =i sc`rnavele-\i fapte vii astupa? Au cu aces-
ta chip socote=ti c[ supt c[p[t[iul altuia puiul b[laurului vii as-
cunde, pre carile ]n viclenie l-ai z[mislit =i ]n r[utate tu l-ai
n[scut? Au nu m-am ]n=tiin\at eu c[ umbrele diavoliilor tale din
deal peste vale s-au lungit =i din zare p`n[ peste zare s-au ]ntins
=i ]nc[ acmu chip de jele =i fa\[ de nem`ng[iere ]mi ar[\i? +i
pentru spurcat lucrul carile ai ]nceput =i a-l sf`r=i n-ai putut te
faci c[ te ]ntristedzi? A-l sf`r=i n-ai putut, dzic, de vreme ce
r[ut[\ile tale nici sf`r=it, nici ]nceput pot avea (iar[ veri ]n lu-
cruri grele, veri ]n lucruri iu=oare, cump[na drept[\ii tot va birui),
carea =i pre Inorog dintr-aceasta nevoie, f[r[ nici o z[bav[ ]l va
scoate =i-l va m`ntui. Au nu tu, vicleanule, la\ul dracului =i undi\a
demonului f[c`ndu-te, din malul r[ut[\ilor p`ndind de at`ta
vreme a-l v`na te nevoie=ti? Au nu tu, spurcatule, pentru muced
trupul t[u, pre pre\ul nepre\uit crocodilului ]n dar ai v`ndut? Au
nu =tii (c[ r[utatea st[t[toare =i minciuna picioare n-are), ce
am`ndoa[ cur`nd =i lesne s[ poh`rnesc? Au nu =tii (c[ haina
vicle=ugului cur`nd s[ veche=te =i ]n toate p[r\ile destr[m`ndu-

diavolului; de aici tonul de impreca\ie. Scarlat ne apare caracterizat ca o


]ntruchipare a tuturor tr[s[turilor satanice ridicate la absolut, ca o fiin\[ prin
excelen\[ satanic[.
126 Dimitrie Cantemir

s[, ru=inea i s[ dezgole=te?) Ce ocar[ ieste aceasta? (Ocara obra-


zul =i maiul capul s[-\i bat[), ce diavol, iar[=i dzic, spre aceasta
te-au a\i\at? +i ce drac spre aceasta te-au ]ndemnat?“ (Ce adev[rat
c[ vicleanului inima sa destul drac =i sufletul s[u de prisosit dia-
vol ieste.)
Hameleonul, ]n tot chipul oblicit =i din toate p[r\ile v[dit
sim\indu-s[, ]ncotro s[ =uv[iasc[ nu mai putu =i ce alta s[
me=ter=uguiasc[ nu mai avu. 1 Ce obr[zniciia c[lcan =i nestidirea
meteriz obrazului f[c`nd, cu mare neru=inare ]n cuvinte ca aces-
tea rumps[: „(Diavolul s[r[ciii =i cacodemonul robiii aceasta a
g`ndi, a gr[i =i a ]ncepe m-au ]nv[\at =i spre tot r[ul a ispiti m-au
]ndemnat 2), numai, pre c`t socotesc, ]mpotriva monarhiilor
ceva=i macar[ n-am f[cut, ce mai v`rtos spre pl[cerea =i folosul
lor, c`t am putut, am silit (c[ cea chiar[ a vicleanului hiri=ie ie=te
ca vicle=ugul vrednicie =i r[utatea bun[tate s[ \ie), de care lu-
cru, n-ar fi fost p`n[ ]ntr-at`ta cuiva r[u s[ par[, ales celuia carile
dreapt[ slug[ Corbului =i bun priietin am`nduror monarhiilor ies-
te. }n ce, dar[, p`n[ ]ntr-at`ta am gre=it c`t supt at`tea oc[ri =i
def[im[ri m[ supui? Pentru binele de ob=te am silit, pentru
pr[p[deniia nepriietinului am`nduror monarhiilor, c`t am putut,
m-am nevoit. C[, precum s[ dzice cuv`ntul adev[rului, mai bine

1
V[z`ndu-se descoperit, Scarlat leap[d[ masca de nevinovat =i trece de
ast[ dat[ la acuzarea direct[ a lui Toma, care, ]n loc s[ contribuie la ]nchiderea
Inorogului, ]nc[lcase ]ndatoririle c[tre Br`ncoveanu.
2
Scarlat recunoa=te c[ din cauza lipsei de bani („diavolul s[r[ciii“) =i de
teama ]nchisorii („cacodemonul robiii“) fusese silit s[ ac\ioneze cu at`ta ardoare
pentru prinderea =i ]nchiderea lui Dimitrie. Explica\iile date sunt o repetare a
motivelor invocate mai ]nainte: datoriile contractate, pentru care fusese ]nchis
de bostangii, =i promisiunea f[cut[ de a le da pe m`n[, ]n locul s[u, un „v`nat
gras“, care nu era altcineva dec`t Cantemir. Judec`ndu-=i conduita, Scarlat
\ine s[ precizeze, ]n continuare, c[, de fapt, el a lucrat ]n folosul celor dou[ \[ri
(„monarhii“), Moldova =i |ara Rom`neasc[, a=a ]nc`t el nu =i-a f[cut dec`t
datoria fa\[ de domnii pe care ]i sluje=te cu credin\[.
Istoria ieroglific[. Vol. II 127

ieste s[ piar[ unul pentru tot n[rodul.1 Au socote=ti, +oaime, c[


fiara aceia ]n veci vreod`n[oar[ inima spre adev[ratul priete=ug ]=i
va ]ntoarce? Ba! De la mine adeverit s[ fii! C[ cine ]n lume ]i va
sluji pre c`t eu i-am slujit? +i cine supt soare ]i va prii pre c`t eu i-am
priit? Nime, m[ crede. Carile, pentru at`tea slujbe de la mine
ar[tate, nu numai c[ci z[mislirea Biruin\ei mi-au t[g[duit (carea,
de ar fi vrut, =i putea =i vreme avea) =i ]n loc ce ar fi fost cu
mul\[mit[ de pl[tit, nu numai c[ci slujba nu mi-au cunoscut, ce
]nc[ =i crocodilului ]n veci rob ner[scump[rat s[ fiu m-au v`ndut2.
Eu dar[, o, +oaime, acmu aievea =i f[r[ nici o siial[ mintea
inimii mele m[rturisesc =i ce ieste adev[rul, aceia gr[iesc (c[
vicle=ugul pentru nepriietin, iar[ slujba pentru priietin =i =tiu, =i
c`t nu =tiu a m[ ]nv[\a nevoiesc). Nici alt st[p`n f[r[ pre epitropii
monarhiilor cunosc, ce tot carile acestora un tuleiu a le fr`nge
p`nde=te, eu aceluia cu zdrobirea capului nu m[ ]ndestulesc (c[
pentru p[rul priietinului, capul nepriietinului a smulge vredniciia
priietinului ieste). De care lucru, pre unul ca acela, oriunde,
oric`nd =i oricum, din gazda vie\ii ]n vecinic[ casa mor\ii a-l muta
a m[ nevoi nu voi p[r[si. Iar[ amintirea, visul mieu, dup[ t`lcuire
de nu s[ va plini, ce precum tu dzici de va ie=i, adec[ ]n cur`nd[
vreme, precum =i din f[lcile crocodilului va sc[pa, cuvintele mele
pomene=te: c[ via\a lui a multora moarte sirguie=te =i line=tea

1
Subliniindu-=i devotamentul fa\[ de Br`ncoveanu =i pentru interesele
celor dou[ \ari, Scarlat insinueaz[ c[ Toma Cantacuzino nu a procedat la fel,
tr[d`nd ]n realitate interesele st[p`nului de la Bucure=ti, pe care era dator
s[-l serveasc[.
2
Revenind la motivele personale ale conduitei sale, Scarlat sus\ine c[
Dimitrie nu merita s[-i fie prieten credincios, deoarece pentru toate serviciile
pe care i le-a adus, acesta s-a ar[tat nu numai nerecunosc[tor, ci =i du=m[nos,
]ntre actele lipsite de recuno=tin\[ el reaminte=te refuzul lui Dimitrie de a-i
„z[misli“ pe Victoria, precum =i faptul c[ tot acesta a fost cel care l-a dat odinioar[
pe m`na poli\iei secrete otomane.
128 Dimitrie Cantemir

lui cu vreme (=i ]n scurt[ vreme) monarhiilor de nea=edzat tul-


burare va aduce.1“
}ntr-acesta chip Hameleon, dup[ fe\e, =i g`ndul, =i cuv`ntul,
=i lucrul, nep[r[sit mut`ndu-=i, ca acestea cu nedogorit obraz
c[tr[ +oim bor`ia, a c[rora grea\[ el a suferi nemaiput`nd: „Piei
de aicea, dzis[, o, jiganie spurcat[ =i f[\arnic[, c[ eu mai mult
a-\i r[spunde nici ]mi trebuie, nici mi s[ cade, de vreme ce sin-
gur[ r[utatea ta destul ]\i r[spunde =i fapta carea ai lucrat de
sa\iu ]n toat[ lumea o poveste=te! C[ ]ntr-adev[r cel ce dinceput
ai fost, tot acela e=ti =i tot acela vei fi, p`n[ c`nd, ca c[pu=ile de
singe ]mpl`ndu-te, ca c`rceii be=ic`ndu-te, plesnind, vei cr[pa.2"

1
Dup[ ce precizeaz[ c[ prin ac\iunea sa nu a f[cut dec`t s[ serveasc[ ]n
mod cinstit pe Br`ncoveanu, Scarlat previne pe Toma Cantacuzino c[ dac[
Dimitrie Cantemir va sc[pa cu via\[ din ]nchisoarea bostangiilor, va pune ]n
primejdie via\a multora =i va tulbura lini=tea celor dou[ \[ri rom`ne=ti.
2
C[pu=ile de s`nge: pungi cu galbeni (D.C.) — blestemul acesta ]nseamn[:
p`n[ ce, s[tur`ndu-te de aur, vei cr[pa; aluzia se refer[ la permanenta foame
de bani a personajului.
PARTEA A NOA

A=edar[, lumea pentru lucrul f[cut burzuluindu-s[ =i fieteca-


rile ce cu mintea mai r[u afla, aceia Inorogului meniia, c[
adev[rat, dup[ vrajba nepriietinului ce-l goniia, nici nedejde de
sc[pat, nici ]ntr-alt chip fortuna de mutat era (ce norocul de
multe ori cu un ochiu r`de, cu altul pl`nge, cu o m`n[ trage, iar
cu alta ]mpinge), ]n care chip =i cu Inorogul s[ videa a s[ giuca,
c[, precum mai sus s-au pomenit, preste nedejdea, precum a
priietinilor, a=e a nepriietinilor cu sup\ire me=ter=ug din f[lcile
crocodilului nebetejit =i de vicle=ugurile Hameleonului pu\inel
sup[rat sc[pase. Carile deodat[ iar[=i la locurile sale duc`ndu-s[,
din toate p[r\ile mai tare =i mai bun[ paz[ avea1 (c[ =i dobitocul
]n groapa carea o dat[ cade, alt[ dat[ pe acolea trec`nd, pe
departe o ocole=te), unde, dup[ ce din primejdiia trecut[ min-
tea i s[ a=edz[ =i chiteala lucrurilor sale ]n cump[na socotelii
puind, toate trecutele dinceput, ca pre un izvod, c`te una, c`te
una, aminte ]=i aducea. Vicle=ugurile cele supt tari =i mari
giur[m`nturi a Hameleonului pomeniia, vecinica vrajb[ =i nemu-
tata vr[jm[=ie a am`nduror monarhiilor socotiia, a priietinilor s[i
(carii la vreme ca aceia de s[ putea adev[ra\i priietini a s[ numi)
sl[biciune =i spre agiutorin\[-i siial[ videa. C[ci pre unii dep[rtarea
locului ]i opriia, iar[ pre al\ii receala dragostei la inim[ ]i ]ndoiia,
=i pentru adev[ratul priietin, ca ni=te adev[ra\i priietini ]n primejdii
a s[ da, sau nu vrea, sau, de =i vrea, pentru mic=orimea sufletului,
1
Dup[ sc[parea din ]nchisoarea bostangiilor, Dimitrie se ]ntoarce din nou
]n ad[postul s[u din casa marelui demnitar otoman, hot[r`t ca de aici ]nainte
s[ fie mai cu b[gare de seam[.

9 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


130 Dimitrie Cantemir

nu ]ndr[zniia1 (c[ pre aur focul, iar[ pre priietin primejdiia


ispite=te =i dup[ hot[r`rea filosofasc[, adec[ un suflet ]n doa[
trupuri a fi, de-abiia unul cineva =i mai nici unul s[ nu fie aflat).
Pre l`ng[ acestea, toate a vremii ne]nd[m`n[ri =i greutate cum-
p[niia (c[ci lucrurilor sale foarte ]mpotrivnic[ o videa), dup[
aceasta neplecat =i ne]ntors sor\ul n[rocului s[u cuno=tea, de
carile, precum asupr[-i m`niia ]nc[ s[ nu-=i fie ]mplut, s[ temea.
Ales pild[ ar[toas[ =i oglind[ luminoas[ ]n lucrurile neprietine=ti
priviia, c[rora mai mult oarba fortun[ dec`t buna socoteal[ le
slujiia. De care lucru, ]ntr-alt feliu de via\[ a ]ntra =i ]ntr-alt chip
de fereal[ a s[ aciua aleas[, ca mai bine ]n line=te =i ]n negrij[
sprijenit fiind, spre cea viitoare vreme de schimbarea lucrurilor
]ntr-alt[ fa\[ s[ nedejduiasc[. 2 +i a=e, de vechiu priete=ugul ca-
rile cu Cuco=ul Evropei avea, aminte ]=i adus[ 3 mai v`rtos =tiin-
du-l c[ la adun[ri ceva amestec nici au avut, nici a avea poate
(c[ci pasirile de pre marginile ocheanului despre apus la s[boar[
adunate n-au fost). A=ijderea, ]l =tiia precum bun str[juitoriu
nop\ii ieste, c[ci at`ta de ascu\it la sim\ire era, c`t nu jig[niile
v`n[toare s[ poat[ ]mbla, ce a=e=i nici frundza din copaciu pes-
te =tiin\a lui s[ cadz[ peste putin\[ era.4
1
Aluzia prive=te pe Lupu Bogdan hatmanul, „adev[rat priietin“, dar care
era departe ]n \ar[, =i pe fratele s[u Antioh, care ]=i dovedise „r[ceala“ fa\[ de
el ]n ]mprejur[rile cunoscute.
2
Sim\ind c[ nici ad[postul de la marele demnitar otoman nu mai putea fi
sigur, deoarece banii lui Br`ncoveanu ar fi influen\at ]n r[u pe demnitarii otomani,
oblig`nd astfel =i pe acest demnitar s[-l predea, Cantemir se g`nde=te s[ se
refugieze ]n alt[ parte. Dup[ cum afirm[ ]n Istoria Imperiului Otoman, Cantemir
aflase c[ Br`ncoveanu ob\inuse de la marele vizir exilarea sa ]n insula Hios.
3
Cuco=ul Evropii: solul fran\uzesc (D. C.) — este vorba de Charles d’Argental,
marchiz de Férriol, ambasadorul lui Ludovic al XIV-lea la Istanbul. Cantemir
men\ioneaz[ c[ avea cu acesta „vechi priete=ug“.
4
Am[nunte interesante despre Férriol: nu se amesteca ]n treburile interne ale
celor dou[ \[ri rom`ne („la adun[ri ceva amestec nici au avut“), dar, „ascu\it la
sim\ire“, era un bun cunosc[tor al vie\ii politice =i culturale din lumea otoman[ =i
de la noi („nici frundza din copaciu peste =tiin\a lui s[ cadz[ peste putin\[ era“).
Istoria ieroglific[. Vol. II 131

Deci Cuco=ul acela l[cuia ]ntr-un munte ]nalt =i mare, de unde


r[sp`ntiia a patru c[i 1 a videa =i strajea ]n toate p[r\i tare a \inea
putea. L[ca=uri avea multe =i mari, din toate p[r\ile bine ]nt[rite
=i cu tot feliul de copaci roditori (de supt a c[rora r[d[cini ape
r[ci cur[tori ie=iia) ]ncungiurate =i ]nfr`m\[=eate era, at`ta c`t
la bun[tatea locului c`te s-ar cerca, una macar nu lipsiia. Deci
Inorogul carte ca aceasta scriind, c[tr[ Cuco= trimas[:
„Vechiului =i necl[titului priietin, Cuco=ului Evrop[sc, Ino-
rogul de criv[\ s[n[tate dzice. Nevoie=iia lucrurilor t`mpl[toare
]ntre muritori ]nd[m`narea au scornit, ]nd[m`narea din cea
]nainte m[rg[toare simbathie vine, simbathiia fiica as[m[n[rii
ieste =i din dragoste s[ na=te, dragostea priin\a ]ntemeiadz[ =i
bun[voin\a-\i \ine necurmat[ (ieste dar[ priiete=ugul ]ntre mu-
ritori lucru prea de minunat, de vreme ce cu chipul carile mai
denainte nici cuno=tin\[, nici de d`nsul vreo =tiin\[ au avut, pre
acela din strein al s[u =i hiri= ]l face, ]n scurt, alt el ]ntr-altul =i
alt altul ]n sine ieste, tr[ie=te =i vie\uie=te). Tot dar[ priete=ugul
]n line=te agonisit nedejde pune ca ]n tulburate =i ]n potrivnicile
t`mpl[ri de agiutorin\[ =i ]mpreun[ p[tima= s[-i fie. Cu aceasta
pricin[ ]nc[ de demult ]ntemeiatului =i ]n veci alc[tuitului nostru
priete=ug acmu roada ]n vreme a-=i da =i dragostea viptul a-=i ar[ta,
precum mi se pare, s-ar cuvini =i s-ar c[dea (c[ precum copaciul
f[r[ road[ alt[ nu face f[r[ numai foc, a=e priete=ugul f[r[ cele
=ie urm[toare alt[ nu face f[r[ numai colachii =i lingu=ituri). De
vreme ce a trupului mieu mic=orime ]n =epte mun\i cop[cio=i =i
umbro=i =i ]n =epte v[i ad`nci pline de hinci nici ]ncape, nici
s[la= a-=i afla poate, =i aceasta nu dintr-a mea nest[t[toare sau

1
R[sp`ntiia a patru c[i: Stavrodromis (drumul crucii — n. ed. ) la Galata (D. C.)
— localul ambasadei franceze, dup[ cum se afirm[ =i ]n Istoria Imperiului
Otoman, se afla ]n cartierul Galata din Istanbul. Descrierea lui Cantemir este
aceea a unei gr[dini paradisiace, ]n care accentul cade pe realizarea lini=tii
suflete=ti =i a sentimentului de securitate personal[.
132 Dimitrie Cantemir

nea=edzat[ fire, ce (precum to\i cere=tii marturi neminciunino=i


]mi sint) dintr-a nepriietinilor asupra mea nest`mp[rat[ vr[jm[=ie
=i dintr-a fortunii neplecat[ urgie. Carea lor neobosit[ pova\[
f[c`ndu-s[, potic[ nec[lcat[, cale ne]mblat[, vale necercat[, v`rv
nesuit, munte necov`r=it, c`mp necutreierat =i deal ne]ncungiurat
n-au l[sat (c[ r[utatea de tot desfr`nat[ dec`t piatra din ceriu
aruncat[ mai repede ieste). A=e, c`t a dzice s-ar putea, ]n ceriu
de m-a= sui, acolo sint c`ini, ]n fundul m[rii de m-a=i cobor],
acolo sint dul[i, ]n mun\i cotei, ]n dealuri copoi, ]n c`mpi ogari,
]n stuhuri sampsoni =i ]n tot locul f[lci de=chise, guri c[scate =i
col\i r`nji\i, ca cum ar fi s[m[na\i pretiutinderea ]mp[na\i stau.
Un corn ]n loc de arm[ ]mpotriva a at`\ea vr[jma=i =i patru pi-
cioare de fug[ ]mpotriva at`\ea gona=i am. De care lucru, so-
cotind c[ alt mijloc =i leac n-au r[mas, f[r[ numai l[s`nd voia
fortunii, c`t =i cum va vrea s[ m[ dosedeasc[, ca ]mpotriv[
nem[rg`ndu-i, doar[ vreod`n[oar[ mai pl[cut[ s[ va ]ntoarce =i
din sine a m[ mai goni doar[ s[ va p[r[si. A=edar[, pre mine,
pre carile pomenitele locuri a m[ ]nc[pea n-au putut, ]ncape-m[
l[rgimea meideanului dragostei tale, pentru priete=ugul pre carile
pururea ]ntre noi nesmintit =i nebetejit am p[zit (c[ci ]n laturi a
m[ da am socotit p`n[ va trece urgiia). Deci supt acoperem`ntul
dragostei tale, aciu`ndu-m[, voi r[m`nea, ca =i eu, ]n vreme ce
fortuna ]mi va sluji, r[spl[tire, precum voi putea s[ fac, datoriu
s[ fiu.“1
Cuco=ului slovele Inorogul trimi\ind, pre carile el citindu-le
(c[ci Inorogul ]n glasul Cuco=ului a c`nta =tiia), ]n grumadzii Ino-

1
Cantemir trimite lui Férriol o scrisoare ]n care, ar[t`ndu-i c[ este ]ncol\it
de du=mani, ]i solicit[, ]n virtutea vechii prietenii, un ad[post p`n[ trece
primejdia. }n afar[ de acest apel la ajutor, scrisoarea este, ]n acela=i timp, =i un
mic discurs despre prietenie, tem[ amplu dezb[tut[ ]n antichitate, at`t ]n
stoicism c`t =i ]n epicureism, iar la romani de c[tre Cicero =i Seneca; umanismul
renascentist, admirator al valorilor antichit[\ii, o readuce ]n discu\ie.
Istoria ieroglific[. Vol. II 133

rogului frumos =i alc[tuit graiul Cuco=ului s[ mira.1 +i ]ndat[ sin-


gur firea sa pomenind, ]n minte ]=i adus[ c[ de glasul lui Leul s[
sparie =i la locul unde s[ afl[ ochii Vulturului a str[bate nu pot,
necum picioarele dul[ilor sau a coteilor s[ ]ncap[. +i a=e, ]ndat[
pre unul din cuco=ii s[i trimi\`nd, prin locuri t[inuite pova\[ Ino-
rogului f[c`ndu-s[, la l[ca=urile sale s[-l aduc[ ]i porunci. Carile,
m[rg`nd, bun[voin\a st[p`nului s[u ]i spus[ =i precum cu drag[
inim[ priime=te ca, ]n tot feliul de slujb[ =i priin\[ afl`ndu-s[, nu
numai ]n l[ca=urile sale neap[rate, ca-ntru hiri=e ale sale, ce orice
=i alt[ trebuin\[ ar avea =i prin m`na lui ar vini, pre c`t mai de-
plin s-ar putea a face, pre at`ta s[ va nevoi. A=ijderea, precum pen-
tru pova\a c[ii s[-i fie ieste trim[s, dzic`ndu-i. Inorogul, dup[ ce
ceia ce s[ cuviniia mul\[mit[ f[cu, cu cuco=ul ]mpreun[ s[ scul[
=i la s[la=urile Cuco=ului Evropii s[ suir[, unde c`t[va vreme cu
mare line=te, afar[ din toat[ grijea, via\a ]=i petrecu (c[ ]n primej-
diile mari =i fortunele adese, c`t =i de pu\in[ r[zsuflare cei p[tima=i,
mult[ =i mare line=te a le fi socotesc)2.
Iar[ a ace=tii mistuiri =i a Inorogului a=e de tare ascundere
pricina au fost aceasta: c[ dup[ ce Hameleonul au cunoscut pre-
cum Inorogul din f[lcile crocodilului =i din toate vicle=ugurile lui
nebetejit s-au m`ntuit =i acmu tuturor de viclean dovedit =i mai
v`rtos despre +oim tare probozit =i m[sc[rit v[dzindu-s[, pre-
cum s[ dzice cuv`ntul (din inima rea, r[u g`nd purcede), de ciia
aievea asupra Inorogului toate r[ut[\ile ]=i poh`rni =i toate
vicle=ugurile, ca pre ni=te dul[i turba\i, ]n uli\ile vr[jm[=iii ]=i

1
}n glasul Cuco=ului a c`nta: limba latineasc[ a =ti ( D.C.) — scrisoarea c[tre
Férriol era, prin urmare, alc[tuit[ ]n latin[, limba de cultur[ a Apusului, lucru
ce a impresionat mult pe ambasadorul francez, care a admirat ]n plus frumosul
stil cantemirian.
2
Férriol d[ ascultare rug[min\ii lui Dimitrie =i trimite un „cuco=“, adic[ un
francez de al s[u ca s[-l aduc[ la ambasada francez[. }n Istoria Imperiului
Otoman, Cantemir d[ detalii at`t asupra acestei ]mprejur[ri, c`t =i asupra
personalit[\ii lui Férriol.
134 Dimitrie Cantemir

slobodzi =i ]n toat[ calea f[r[ cale mintea cea f[r[ minte ]=i ]ndrept[.
+i a=e, ]ndat[ scul`ndu-s[ =i duc`ndu-s[, pre dul[i =i pre cotei =i
pre alal\i breh[i, pre to\i la un loc afl[, c[tr[ carii cu spurcat glas
]ntr-acesta chip vorovi: „Eu ]nc[ de demult asupra +oimului pre-
pus aveam, adec[ c[ nu cu dreapt[ inim[ ]n slujba st[p`nilor no=tri
s[ afl[, precum povestea Moliii v-am povestit. Iar[ acmu, iat[,
aievea s[ ar[t[, c[ ]mpreun[ cu B`tlanul sfaturi asupra epi-
tropii<i> Corbului au f[cut. Pentru prinderea Inorogului nu nu-
mai cu capul atocma au \inut, ce ]nc[ =i pentru sc[parea lui cu
m`na lui pe supt numele altora, pre c`t au putut s-au nevoit, =i
cu mijlocul lui, nepriietinul, carile prin a mele =i a voastre
nenum[rate ostenin\e ]n butucul mor\ii c[dzus[, de iznoav[ ]n
scaunul vie\ii s-au urcat (jigania viclean[, precum vicle=uguri a
scorni, a=e pre al\ii dup[ cuv`ntul ei a domiri ]nv[\at[ era). Ce
mai mult a=tepta\i? Ce m[rturie mai adev[rat[ cerca\i? +i ce mai
bun[ vreme asupra nepriietinului =i acmu =i so\iilor lui a=tepta\i?
Au dup[ ce ]n nedezlegate leg[turi v-or lega, atuncea s[ v[ de=tep-
ta\i? Nu =ti\i cuv`ntul carile prostimea dzice: (Apa doarme, iar[
nepriietinul nu doarme)? Au dup[ ce r[ul g`nd ]=i vor plini, atun-
cea s[ v[ scula\i? Dar[ atuncea, ce folos? Acmu, dar[, cuvintelor
mele a asculta de vi\i vrea, de lucrurile ce s-au lucrat =i de
vicle=ugurile +oimului cu ale B`tlanului aievea =i de-a m[runtul
Corbului s[ scrie\i, ca cu un ceas mai ]nainte pre aceste piiedece
dintre noi s[ r`dice (c[ci iscoada =i nepriietinul de cas[ cu gl[v[\ina
c`ntariului s[ asam[n[, carile, cu mic[ mic=orimea lui, mari mamini
de la p[m`nt ]n sus arunc[). +i sau pre altul credzut ]n locul lor
s[ trima\[, sau tot lucrul asupra voastr[ s[ las[ =i, a=e f[c`ndu-s[,
]nc[ o dat[ a lovi =i ]nc[ cu un mijloc de m[iestrii lucrul ]nceput a
ispiti am. Cu carile bun[ nedejde am c[ sf`r=itul dup[ pofta noa-
str[ vom videa.“1

1
Afl`nd despre eliberarea lui Dimitrie din ]nchisoare, Scarlat convoac[ pe
agen\ii munteni, c[rora le repet[ b[nuielile sale mai vechi asupra neloialit[\ii
Istoria ieroglific[. Vol. II 135

Pl[cu dul[ilor bor`tura Hameleonului =i, mai mult ]napoi sau


]nainte nec[ut`nd, dup[ a lui cuvinte la Corb carte ]ntr-acesta
chip scris[r[:
„Corbului, milostivului nostru st[p`n, ogar`i, coteii =i to\i,
mari =i mici, dul[ii, plec[ciune =i s[n[tate! Mai ]n trecutele dzi-
le, de une sunate ale +oimului =i a B`tlanului spurcate chitele
cani pre scurt ]n =tire f[cusem. Iar[ acmu de acelea=i ]nc[ mai
aievea =i afar[ din toat[ ]ndoin\a adeverindu-ne, monarhului =i
monarhiii ]n =tiin\[ a da ]ndr[znim, precum prin multe a noastre
dureri =i zbucium[ri, pre cel de cap nepriietin p`n[ la f[lcile
crocodilului ]l adusesem, de unde, sc[pare sau nedejde de sc[pare
macar cum nu avea. Ce preste a toat[ lumea socoteal[, +oimul
cu B`tlanul, lui cu trup, cu suflet al[tur`ndu-s[, noi a lui ]nv[\[tur[
=i ]ndemnare a=tept`nd, el nu numai pentru sc[parea lui cu tot
ce-au putut s-au nevoit, ce ]nc[ precum cu a noastre me=ter=uguri
]ntr-aceia sil\[ s[ fie c[dzut ]n\eleg`nd, cu grele prob[z[turi =i de
cap cl[tin[turi, de moarte =i mai r[u dec`t de moarte ni s[ l[uda
=i, ca cum un r[u prea mare asupra monarhiei am fi f[cut, toate
oc[r`le =i batgiocurile lumii ]n obraz ne-au =tiupit 1.
Deci noi, tic[lo=ii, ca ni=te drepte =i credincioase slugi, ce
ieste adev[rul dzicem =i m[rturisim (c[ slugii adev[rate moartea
pedepsit[ ]n slujba st[p`nului, dec`t via\a fericit[ de la nepriietin

lui Toma =i a lui Dimachi (B`tlanul). Eforturile sale =i ale agen\ilor de a-l captura
pe Dimitrie au fost z[d[rnicite de acest Toma, care a mijlocit sc[parea lui, =eful
agen\ilor munteni f[c`ndu-se vinovat =i de faptul c[ ]mpreun[ cu Dimachi au
complotat ]mpotriva lui Br`ncoveanu („sfaturi asupra epitropiii Corbului au
f[cut“). }n consecin\[, ]i ]ndeamn[ Scarlat, este necesar[ o nou[ scrisoare
]mpotriva lui Toma =i Dimachi, care ar trebui rechema\i ]n \ar[ =i ]nlocui\i cu o
persoan[ de ]ncredere. Repetarea de c[tre Cantemir a afirma\iei c[ Toma =i
Dimachi complotau ]mpotriva lui Br`ncoveanu e o m[rturisire f[\i=[ a unui
fapt confirmat =i de alte izvoare.
1
}n scrisoarea c[tre Br`ncoveanu, agen\ii aduc ca dovad[ a tr[d[rii lui
Toma =i faptul c[ acesta i-a oc[r`t pentru capturarea lui Dimitrie.
136 Dimitrie Cantemir

pricinit[, mai fericit[-i ieste1). +i pre c`t a cunoa=te putem, +oimul


=i B`tlanul mai ]n mult[ vreme ]ntre noi de s[ vor afla, nu numai
c[ci mari ]mpiedec[ri ne fac, ce ]nc[ =i la mai grele primejdii
statul lucrurilor s[ aduc[ poate. Iar[ ace=tea lipsind, bun[ nedejde
avem c[, dup[ m[iestriile carile avem s[ ]ntindem, ]n scurt[
vreme din col\ii no=tri tot nu va sc[pa =i iar[=i voia =i porunca la
voi, iar[ slujba =i nevoin\a la noi va r[m`ne.“2
De aceasta carte nu pu\in s[ tulbur[ Corbul, mai v`rtos c[ de
la al\ii asemenea cu acestea audzis[3 (c[ pic[tura adese c[zut[
piatra, iar[ sicofandiia adese f[cut[ inima despic[). +i a=e, ]ndat[
]n locul +oimului pre Uleu trimas[, +oimului poruncind ca cum
mai cur`nd ]napoi s[ s[ ]ntoarc[, c[ci acolea de alte v`n[tori ieste
trebuitoriu. A=ijderea, B`tlanului porunci ca prin g`rle a mai
]mbla s[ s[ p[r[sasc[, iar amintrilea f[c`nd, Corbul c`nd cr[n-
g[ie=te, bine =tie el ce feliu de menituri mene=te4.
+oimul, dup[ luarea poruncii ace=tiia, c`tva ]n chibzuiele st[tu
=i nu ]n pu\ine chitele ]ntr[, merge-va ]napoi, dup[ porunc[, au
nu va merge? Socotind c[ de nu, =i toate c`te dul[ii scrisese era
adev[rate, ]ns[ dintr-]nsele unele fiind, prepus avea (macar c[
de scrisoarea dul[ilor =tire nu avea) s[ nu i s[ cumva fi fost lu-
crurile descoperit (c[ vicle=ugul, c`nd ]n g`nd ]ntr[, ca =oarecele
1
Ironie cantemirian[ la adresa slug[rniciei agen\ilor munteni fa\[ de
domnul lor.
2
Cer`nd urgentarea rechem[rii ]n \ar[ a lui Toma =i Dimachi, care lucraser[
=i continuau s[ lucreze ]mpotriva intereselor de stat, cre`nd ]n plus greut[\i pe
toate planurile, agen\ii ]=i iau sarcina de a duce ei singuri la ]ndeplinire
recapturarea lui Dimitrie.
3 Despre neloialitatea lui Toma Cantacuzino =i a lui Dimachi, Br`ncoveanu
primea ve=ti nu numai din partea agen\ilor s[i, ci =i de la al\i binevoitori,
am[nunt de care vorbe=te =i cronica lui Radu Greceanu.
4
}n locul lui Toma Cantacuzino, pe care ]l recheam[ ]n \ar[, Br`ncoveanu
trimite, pe la mijlocul lui ianuarie 1704, ]n calitate de capuchehaie la Poart[, pe
v[rul s[u +tefan Cantacuzino (Uliul), fiul stolnicului Constantin Cantacuzino
cronicarul. Ordinul de rechemare ]n \ar[ privea =i pe Chiri\[ Dimachi.
Istoria ieroglific[. Vol. II 137

\i\iie=te, iar[ c`nd s[ descopere, ca leul r[cne=te). Deci c`teva


pricini de z[b[vire scornind, c[r\i la Brehnace =i la Cucunos scri-
s[, ca pentru pricina a=e ]n grab[ chem[rii lui s[ s[ ]n=tiin\edze.
Carii, ceva=i macar[ grij[ s[ nu poarte, r[spuns ]i deder[, c[ de=i
Corbul putere epitropii<i> pasirilor are, ]ns[ clon\ul Corbului
pe capul +oimului s[ s[ puie, nime din pasiri nici va priimi, nici
va ]nvoi.1
}ntr-aceste dzile =i Uleul sosi, carile, cu dul[ii, cu R`sul =i cu
Hameleonul ]mpreun`ndu-s[, pentru cea de tot a Inorogului
pr[p[denie, cum vor face =i de ce s-ar apuca, la sfat st[tur[. R`sul
cu Hameleonul, dup[ pestriciunea ce avea, mai multe r[ut[\i =i
vicle=uguri a scorni =tiia. Deci Hameleonul ]ndat[ fumul spur-
c[ciunii =i duhul ]n=el[ciunii gros =i ]ntunecos slobodzind2: „Eu,
dzice, ]nc[ de la tat[-mieu, Apariul, me=ter=ugul maghiii foarte
bine am ]nv[\at3, ]n care me=ter=ug deplin ]nv[\at =i pre alt chip,
carile acmu aicea s[ afl[, =tiu, cu carile ]mpreun[, de va vrea, o
mreaje s[ ]mpletim, adeverit sint c[ ori ]n ce fundul p[m`ntului
Inorogul ascuns ar fi, me=ter=ugul mrejii =i puterea vr[jii la

1
Toma Cantacuzino nu aflase nici p`n[ acum c[ agen\ii s[i ]l p`r`ser[ la
Br`ncoveanu, dar rechemarea sa ]n \ar[, f[r[ un motiv ]ntemeiat, ]l ]ngrijoreaz[,
ceea ce ]l face s[ =ov[ie ]n hot[r`rea de a se re]ntoarce. +tiind de frica lui
Br`ncoveanu, el scrie despre temerile sale celor doi unchi de la Bucure=ti,
stolnicul Constantin (Brehnacea) =i sp[tarul Mihai Cantacuzino (Cucunozul),
iar ace=tia ]l lini=tesc, inform`ndu-l c[ nu vor admite ca domnul |arii Rom`ne=ti
(„clon\ul Corbului“) s[ fac[ ceva r[u unui membru al familiei Cantacuzino.
2
Odat[ sosit la Istanbul, +tefan Cantacuzino convoac[ at`t pe agen\ii
munteni, afla\i acum ]n subordinea sa, c`t =i pe cele dou[ capuchehaiele ale
Moldovei, fra\ii Mihalache (R`sul) =i Scarlat Ruset (Hameleonul) cu scopul de
a hot[r] strategia ]n vederea recaptur[rii lui Dimitrie. La aceast[ consf[tuire,
Scarlat propune tot „me=ter=ugul mrejii“, adic[ al v`n[rii prin ]n=el[ciune.
3
Insinu`nd iscusin\a sa ]n asemenea strategii, Scarlat afirm[ c[ a ]nv[\at
de la tat[l s[u, Constantin Cuparul, „me=ter=ugul maghiii“, adic[ al intrigilor
politice, am[nunt ce corespunde adev[rului, membrii familiei Cup[re=tilor, =i
]n special b[tr`nul Ruset, fiind cei mai mari intrigan\i ai vremii lor.
138 Dimitrie Cantemir

]n=el[ciune ]l va aduce. C[ Vulcanul pre Mars cu Afroditi asupra


curviii vr`nd s[ prindz[ =i mreaje de fier ]mpletind, desc`ntecul
vr[jii ]n stele scris =i tip[rit l-au l[sat, pre carile me=ter=ugul a-l
citi put`nd, dup[ cursul stelelor =i dup[ ]nv[\[tura trupurilor
cere=ti urm`nd, din mreajea carea vom ]mpleti orice c`t de iute
=i de tare ar fi, ]ntr-]nsa a nu c[dea =i nesc[pat a nu s[ \inea cu
putin\[ nu ieste.1"
Iar[ chipul acela era o jiganie dintr-alt[ monarhiie, ]ns[ mare
plat[ dac[ i s[ da, cu vr[jile lui toat[ r[utatea a nu face nu s[
feriia.2 La acea jiganie cu to\ii m[rg`nd, ]nt`i poveste ]i spus[r[,
adec[ precum nepriietin de cap pre Inorog au =i precum ]n multe
chipuri ispitind, nicicum la m`n[ s[-l aduc[ n-au putut. Apoi sti-
hurile cele de aur, pre carile Camilopardalis de la capi=tea Pleo-
nexiii le ]nv[\as[3, citindu-i, cu mare plec[ciune i s[ rugar[, ca
1
Apelul la o poveste din mitologia greco-roman[ — r[zbunarea lui Vulcan,
metalurgistul =i magicianul, pe so\ia sa Venus =i pe amantul acesteia, Marte —
asociat[ cu o astrologie pe care am numi-o magic[, este caracteristic pentru
spiritul renascentist, care ]mbina cultul pentru valorile antichit[\ii cu interesul
pentru cele mai extravagante preocup[ri: magie, astrologie, cabal[, alchimie
etc. Insisten\a cu care scriitorul vorbe=te de practicile magice =i divinatorii ale
lui Scarlat =i ale tat[lui s[u ar putea con\ine un s`mbure de adev[r, dac[ ne
g`ndim c[ acestea erau ]n nota vremii. Scriitorul, c[ruia se vede c[ nu-i erau
str[ine cuno=tin\ele de astrologie, vrea s[ spun[ aici, ironiz`nd desigur, c[
Scarlat ]mbina magia, adic[ strategia de v`n[toare, cu calculele astrologice
pentru cunoa=terea zilelor nefaste pentru Dimitrie, timp ]n care succesul ]n
v`narea acestuia era asigurat.
2
O jiganie dintra-alt[ monarhie: Mehmed Tzelepi (D. C.) — este vorba de
Mehmed Celebi, un ]nalt demnitar otoman, ]n bune rela\ii cu Br`ncoveanu, un
adev[rat „vr[jitor“, adic[ un traficant de influen\[, care, pentru bani, f[cea
diverse servicii celor care ]i solicitau influen\a sa la Poart[. Acesta era „chipul“
la care se referea Scarlat c`nd propunea agen\ilor s[ caute un bun „mrejitor“,
adic[ alc[tuitor de curse pentru v`narea lui Dimitrie.
3
Scarlat =i agen\ii munteni, folosind sfaturile date cu alt prilej de Alexandru
Mavrocordat Exaporitul, ruda Rusete=tilor, promit bani marelui demnitar
pentru a le u=ura prinderea lui Dimitrie.
Istoria ieroglific[. Vol. II 139

dup[ ]nalt =i ad`nc me=ter=ugul ei o mreaje s[ le mrejasc[, cu carea


pre acel iute =i neprins nepriietin a prinde s[ poat[. Jiganiia (a
c[riia nume din num[rul 1.130 s[ cuprindea1), pl[cute stihurile
lor audzind, prins[ bucuroas[ =i carea dintre jig[nii ]n partea Ino-
rogului s[ \ine ]ntreb[. Ei precum afar[ din Fil pre altul nu =tiu
r[spuns[r[. Atuncea jiganiia, belindu-=i budzele =i r`njindu-=i din\ii,
r`dzind =i cu capul cl[tind 2, dzis[: „Dar[ +oimul =i cu B`tlanul,
mai ]n trecutele dzile, cu numele tuturor pasirilor viind, mi s-au
rugat ca s[ le ]mpletesc o mreaje cu carea s[ poat[ v`na corbi. Au
=i Corbul ]mpotriva voastr[ ieste? (Atuncea ei pentru povestea
Molii<i> mai cu deadins s[ adeverir[, ]ns[ deodat[ cu t[cerea o
trecur[.) Ce de vreme ce Filul de Inorog =i Inorogul de Fil s[ \ine,
=i alta ]nainte a v[ pune am, pre carea priimind-o, =i eu mreaja a
v[ ]mpleti voiu priimi. S[ =ti\i, dar[, c[ od`n[oar[ Vidrii am
]mpletit o mreaje, cu carea au prins pe Fil, ce, nef[c`ndu-mi-s[
plata carea ]mi giuruis[, de asupra Filului asupra Vidrii am ]ntors
desc`ntecul =i ]ntr-aceia=i mreaje Vidra s-au prins. Apoi, =i Filul
de cuv`nt r[m`ind, de asupra lui vrajea mi-am luat =i asupra
C[milii mai cu vreme au c[dzut. Deci acmu, datoriia Vidrii =i a
Filului asupr[-v[ de vi\i lua, mreaje cu carea pre Inorog s[ prinde\i
voi ]mpleti (de noroc era Inorogul cu primejdiile sale datoriile al-
tora a r[spl[ti, precum ]nt`i pentru Hameleon crocodilului, a=e
acmu pentru Vidr[ =i Fil vr[jitoarii). 3

1
Calculul lui Cantemir este gre=it, deoarece numelui Mehmed Celebi ]i
revine num[rul 1129, potrivit corespondentelor numerice ale literelor slavone.
2
Scriitorul, ]nzestrat cu un deosebit sim\ vizual, =tie s[ foloseasc[ mijloacele
literare pentru realizarea a ceea ce putem numi o masc[ uman[.
3
Marele demnitar Mehmed Celebi se dovede=te un limbut, ]n cazul de fa\[
el nep[str`nd sau nevoind s[ p[streze secretele ]ncredin\ate lui de solicitan\ii
de favoruri =i servicii. Astfel, el m[rturise=te agen\ilor munteni cum de cur`nd
Toma Cantacuzino =i Chiri\[ Dimachi veniser[ tot la el s[ le mijloceasc[ mazilirea
lui Br`ncoveanu (o nou[ afirma\ie expres[ a scriitorului despre ac\iunea
complotist[ a celor doi), astfel ]nc`t informa\ia scoas[ de Scarlat de la Athanasie
140 Dimitrie Cantemir

Atuncea dul[ii =i alal\i cu to\ii de plat[ tare s[ apucar[ =i spre


aceasta cu bl[st[mi =i cu giur[m`nturi v`rtos s[ legar[.1 Spurca-
ta jiganie cuvinte din multe silave alc[tuite din limb[ a bolborosi
=i din budz[ a =opti ]ncep`nd, desc`ntecul vr[jii asupra Inorogu-
lui desc`nta. Iar[ R`sul =i cu Hameleonul, ]nainte-i ]ngenunchea\i,
cu coadele dul[ilor spuma de pre gur[ =terg`nd, ca unui bodz i
s[ ]nchina (c[ icoana bodzului =i vrajea vr[jitoriului, precum la
cei ]n\elep\i tot o ocar[, a=e la cei nebuni tot o cinste are).2
Deci ei mreaja acmu gium[tate ]mpletit[ pre m`ne gata s[ o ia
adev[rat =tiind, cu mare veselie jiganiii mul\emit[ f[c`nd, la alte a
str[jilor ]nt[rituri s[ or`nduiasc[ s[ dus[r[. Iar[ nu dup[ mult ce
ei ie=ir[, ]n locul lor +oimul ]mpreun[ cu B`tlanul sosir[ (c[ +oimul,
limba jig[nii ne]n\eleg`nd, pre B`tlan ]n loc de t[lmaciu cu sine pur-
ta), c[riia de chemarea lui ]napoi =i precum s[ marg[ au socotit ]i
spus[ =i precum de acmu ]nainte asupra Corbului a vr[ji s[ s[
p[r[sasc[ ]i dzis[, c[ci lucrurile ]ntr-alt chip s-au mutat.3

Papazoulu se dovedise adev[rat[. Tot Mehmed Celebi fusese cel care mijlocise
mazilirea lui Antioh din prima domnie (1695—1700), pe temeiul c[ acesta nu-=i
pl[tise datoria b[neasc[ fa\[ de el, =i ]nlocuirea sa cu Constantin Duca ]n cea de
a doua domnie (1700—1703). Iar pentru c[ nici acesta nu se achitase de suma
promis[ pentru c[p[tarea domniei, tot el a mijlocit mazilirea lui Duca =i substituirea
lui cu Mihai Racovi\[ (]n 1703). Demnitarul le promite, ]n final, c[ le va aranja
prinderea lui Dimitrie, dac[ ei se oblig[ s[ achite datoriile nepl[tite ale lui
Constantin Duca =i ale lui Antioh Cantemir, ceea ce ace=tia primesc. Dup[ cum se
vede, misteriosul demnitar, cu o mare influen\[ la Poart[, ]=i fructific[, pe bani
grei, aceast[ putere, dar asupra sa Cantemir nu d[ alte am[nunte; ]n Istoria
Imperiului Otoman nu este men\ionat nimeni cu acest nume, astfel ]nc`t
identific[rile f[cute de N. Iorga =i P. P. Panaitescu sunt discutabile.
1
Scarlat =i Mihalachi, precum =i agen\ii munteni, se leag[ prin jur[m`nt s[
pl[teasc[ lui Mehmed sumele cerute, numai s[ le dea ]n m`n[ pe du=manul lui
Br`ncoveanu.
2
Este remarcabil[ aceast[ imagine ironic[ a execut[rii vr[jii.
3
Nu mult timp dup[ plecarea agen\ilor munteni =i a celor dou[ capu-
chehaiele moldovene, fra\ii Mihalache =i Scarlat Ruset, intr[ la Mehmed Celebi
=i Toma Cantacuzino, care nu =tia turce=te, ]mpreun[ cu Dimachi, capuchehaia
Istoria ieroglific[. Vol. II 141

Jiganiia vr[jitoare, sau lucrurile mai ]ntr-ad`nc nu prea so-


cotind, sau socotind =i vr`nd, pentru mreajea carea asupra Ino-
rogului au ]mpletit, +oimului spus[. De care lucru, +oimul
]n\eleg`nd, mai mult[ acolea z[bav[ nu f[cu, ce ]ndat[ ie=ind,
de nevinov[\iia Inorogului =i de nepoc[it[ r[utatea Corbului
aminte aduc`ndu-=i, a=ijderea de giur[m`nturile carile ]nc[ nu
de mult[ vreme am`ndoi f[cus[ pomenind, ]ndat[ Inorogului
=tire trimas[ c[ jiganiia vr[jitoare cu lingu=iturile dul[ilor =i cu
grea plata Corbului, mreaje cu desc`ntec asupra lui au ]mpletit,
de carea foarte aminte s[-i fie. Iar[ el de Corb chemat fiind, ieste
]ntr-acolo preste pu\ine dzile s[ purceag[ =i dup[ cuv`ntul dat
vecinic priietin s[-l =tie. 1
Acestea Inorogul ]n\eleg`nd, la l[ca=urile Cuco=ului s[ suis[
(precum mai denainte s-au pomenit), unde p[=une de biv, ape
limpedzi, izvoare r[ci, gr[dini cu flori, livedzi cu pomi, pomi cu
road[ =i road[ de toat[ dulcea\a avea, ]n fel de fel de desf[t[ri
=i ]n divuri, ]n chipuri de dezmierd[ri via\a ]=i petrecea. }n scurt,
s[ dzicem, ]n toat[ negrijea =i line=tea s[ afla, f[r[ c`t una nu-
mai lipsiia, adec[ dep[rtarea de la locurile sale, =i alta prisosiia,
adec[ starea fericirii =i nemutarea norociii nepriietinilor lui2.

muntean[, folosit[ ca interpret. Ei comunic[ demnitarului otoman c[ renun\[


la uneltirile pentru r[sturnarea lui Br`ncoveanu, ]ntruc`t au asigur[ri c[ nu li
se va ]nt`mpla nici un r[u la ]ntoarcerea lor ]n \ar[.
1
Afl`nd de la vorb[re\ul Mehmed Celebi c[ fusese rugat s[ mijloceasc[
prinderea lui Dimitrie Cantemir, Toma, care urma s[ plece cur`nd ]n \ar[, ]l
previne ]n grab[ pe acesta s[ ia toate m[surile de ap[rare ]mpotriva primejdiei
ce i se preg[tea. Convorbirea dintre cei doi trebuie s[ fi avut loc pe la ]nceputul lui
martie 1704, din moment ce Toma va pleca ]n \ar[, pe la 10 ale aceleia=i luni.
2
}n aceste condi\ii grele pentru via\a sa, Dimitrie nu se mai simte ]n siguran\[
]n casa marelui demnitar =i se refugiaz[ ]n localul ambasadei franceze.
Retragerea pare s[ fi avut loc imediat dup[ avertizarea f[cut[ de Toma, adic[
pe la ]nceputul lunii martie 1704. De remarcat laitmotivul gr[dinii paradisiace
=i a senza\iei de ataraxie asociate de localul ambasadei Fran\ei la Istanbul.
142 Dimitrie Cantemir

}ntr-acesta chip Inorogul nefericirea ]ntr-un chip cani cu de-a


sila ]n fericire ]ntorc`nd (c[ de multe ori r[bdarea, de fierul sufere-
lii vasul leg`ndu-=i, pre cele nep[r[site valurile fortunii ]nc[le-
c`nd biruie=te), vremea (carea dasc[lul =i ]nv[\[toriul tuturor
ieste) ce cale ]i va ar[ta =i ce me=ter=ug ]l va ]nv[\a a=tepta. Intr-
acea vreme, una din jig[niile streine (carea nici cu o monarhiie
parte nu avea), la Inorog viind, veste ca aceasta ]i adus[: „}n
p[r\ile noastre, dzice, vr[jitoare s[ afl[ carea cu puternice vr[jile
ei apa ]n piatr[ =i piatr[ ]n ap[ ]ntoarce. De a c[riia nume Filul
audzind, la d`nsa au m[rs, carile cu at`ta a trupului m[rime ce
are, umilite ]nchin[ciuni =i p`n[ la p[m`nt plec[ciuni ]i f[cea =i
cu r[v[rsate lacrimi =i ]ndesite suspinuri ]l ruga ca, milostiv spre
d`nsul ar[t`ndu-s[, vraj[ s[-i vr[jasc[ =i o mreaje s[-i ]mple-
teasc[, cu carea strutocamile a v`na s[ poat[. +i aceasta f[c`n-
du-i-s[, cu mari giur[m`nturi s[ lega, precum =i cea dint`i =i
ceast[ de acmu plat[ ]n scurt[ vreme ]i va face (c[ sc[patul la
minciuni =i lacomul la giuruin\e mari pre lesne inima ]=i dau).“1
Jigania lacom[, nu at`ta pentru umilin\[ (c[ lacomul a s[
milostivi n-au ]nv[\at =i, de-au =i ]nv[\at, p`n[ a nu ]nv[\a, au
=i uitat), c`t pentru grele giuruin\[le Filului, prins[ bucuroas[,
]ns[ cu aceast[ socoteal[, adec[ ]nt`i de fr[\iia =i tov[r[=iia Ino-
rogului de s[ va lep[da. La care cerere, Filul, cu mare ciudesa =i
mirarea a toat[ zidirea, cuv`ntul ]=i dede, socotind c[ cu vicle=ug,
vicle=ug va vicleni =i cu am[geal[, am[geala va am[gi, ce ]n z[dar.
C[ macar c[ atuncea vr[jitoarea mreajea ]mpleti, la\urile ]ntins[
=i sil\ele supus[, ce, sau me=ter=ugul ]i era minciunos, sau, de
nu era minciunos, era neputincios, de vreme ce ]n multe chipuri
voroava ]=i schimba, c[ uneori dzicea c[ mreaja asupra Corbului
1
}n timp ce se afla la ambasada francez[, Dimitrie este vizitat de un demnitar
turc („una din jig[niile streine“), desigur prieten, al c[rui nume scriitorul ]l
trece sub t[cere. Acesta ]l anun\[ c[ fratele s[u Antioh face demersuri pe la un
alt mare =i influent demnitar otoman, ca, ]n schimbul unor mari sume de bani,
s[ fie mazilit Mihai Racovi\[ =i s[ i se dea lui domnia Moldovei.
Istoria ieroglific[. Vol. II 143

au fost menit[, alteori dzicea c[ asupra Stru\ului ieste ]mpletit[,


iar[ mai pre urm[ dzis[ c[, de nu s[ va strica v`lfa Inorogului,
mreajea lui ceva s[ v`nedze nu poate, c[ci cu cornul Inorogului
are antipathia (aceasta =i socoteala putea da, de vreme ce vr[jile
lui spre moarte ol[c[riia, iar[ cornul Inorogului precum purt[toriu
de via\[ ieste, cine va t[g[dui?). Deci de va fi voia Filului ca ]n
mreaja ce ]mplete=te stru\i s[ v`nedze, ]nt`i cu Corbul priete=ug
f[c`nd, de ]mpreun[rile Inorogului a=e=i de tot s[ s[ p[r[sasc[.
Iar[ amintrilea, nici vrajea, nici mreajea ]n ceva a-i sluji poate1.
Filul, s[racul, sau ]n prostimea inimii ce avea s[ am[giia, sau
l[comiia v`natului spre str`mb[tate ca aceasta cu totul a s[ da ]l
]mpingea (at`ta nes[\ioas[ pofta cinstei pre cei ce o doresc orbe=te,
c`t pentru r`sul unui ceas de ast[dzi pl`nsul unui an ce vine nu
socote=te). A=e, Filul, nu numai cu mari giur[m`nturi, precum de
mult[ vreme nici s[-l fie v[dzut s[ giura, ce ]nc[ precum de l-ar
=ti unde s[ afl[, singur el =tire v`n[torilor ar da. A=ijderea, ad[ogea
dzic`nd, precum =i el cunoa=te c[ pricina a toat[ tulburarea a aces-
tor doa[ monarhii Inorogul ieste, =i, p`n[ el sufl[, acestea s[
r[zsufle peste putin\[ ieste. }ntr-acesta chip =i vr[jitoarea pe Fil,
=i Filul pe vr[jitoare a am[gi socotiia. C[ vr[jitoarea g`ndiia c[
de va v`na pre Inorog, f[r[ gre= pre\ul mrejilor de la dul[i ]=i va
lua, iar[ Filul chibzuia c[ de va v`na pre Strutocamil[, pre alte
dobitoace spre sine a le ]ntoarce pre lesne-i va fi, =i atuncea Cor-
bul, vr`nd-nevr`nd, spre pace a pleca ]i va c[uta. 2

1
„Jigania lacom[“, adic[ demnitarul la care apelase de ast[ dat[ Antioh,
atras[ de marile sume de bani promise de pretendent, se angajeaz[ s[-i satisfac[
dorin\ele, dar se pare c[ nu avea at`ta putere c`t se sperase =i de aceea ]l am`n[
sub diverse pretexte. }n mod insistent ]ns[ demnitarul, prieten al lui Br`ncoveanu,
pune condi\ia ca Antioh s[ se ]mpace cu domnul |[rii Rom`ne=ti =i s[ se lepede
de fratele s[u Dimitrie, ac\ion`nd de aici ]nainte pe cont propriu. Din aceste
condi\ii rezult[ c[ demnitarul voia ]nainte de toate s[ faciliteze capturarea lui
Dimitrie Cantemir, pentru aceasta fiind necesar[ desolidarizarea lui Antioh.
2
}n realitate cele dou[ p[r\i nu erau sincere una fa\[ de cealalt[, c[ci
144 Dimitrie Cantemir

Ca acestea =i altele ca acestea cel ce vr[jiia cu cel ce s[ vr[jiia


]n v`nt arunca =i g`ndurile ]n aier ]=i spulb[ra (precum mai pre
urm[ sf`r=itul au ar[tat), c[ ]ntr-aceia=i vreme din p[r\ile os-
troavelor mediterane o jiganie mare s-au r`dicat1, ai c[riia mreji
=i vr[ji at`ta de tari =i de mari era, c`t pre toate celea ce de la
ceialalte jiganie tocmite era, ]ndat[ ]n de=ert le scoas[ =i, a=e=i
de tot f[r`m`ndu-le, le rumps[. }n care vreme, Inorogul, v[dzind
c[ chipurile vr[jitoarelor s-au schimbat =i vr[jile spre alte des-
c`ntece s-au mutat, a=ijderea de mrejile carile ]ntinse =i acmu
rumpte =i destins[ f[r[ nici o grij[ socotindu-s[, ]ndat[ de la
l[ca=urile Cuco=ului cobor`ndu-s[, la ale sale s[ dus[.2
De care lucru, R`sul, Hameleonul =i alal\i dul[i, de =tire lu`nd,
nu ]n pu\in[ fric[ ]ntrar[ =i nu mic[ ]ntristare luar[ (c[ voia rea
din dreptate m`ng`ierea ]n cur[\eniia inimii pune, iar[ ]ntrista-
rea din str`mb[tate frica r[spl[tirii ]nainte aduce).
De care lucru, iar[=i alfavita din-ceput a citi =i buchele din
cap[t a prociti ]ncepur[, sfaturile ]nturnar[, voroavele r[sturnar[,
g`ndurile t[v[lir[, chitelele pr[v[lir[, d`rmoiar[ =i cernur[, nighi-
na din gr`u =i bobul din madzire s[ aleag[ nu putur[, gr[m[dir[,
vr[vuir[, aruncar[, scuturar[, spulb[rar[, v`nturar[, pleavele din

demnitarul otoman urm[rea ca, prin prinderea lui Dimitrie, s[ ]ncaseze beneficii
=i din partea agen\ilor munteni, iar Antioh, care prime=te toate condi\iile din
l[comie pentru putere („nes[\ioasa pofta cinstei“), se g`ndea ]n realitate s[
nu-=i sacrifice p`n[ la urm[ fratele.
1 Jiganie mare din ostroavele mediterane: Calaili (D. C.) — Calaili Ahmed-
pa=a, fost amiral de Mediterana (capudan pa=a) ajunge mare vizir pe la mijlocul
lui septembrie 1704; era un om pe care Cantemir, ]n Istoria Imperiului Otoman,
]l caracterizeaz[ drept „extravagant =i nebun“; din acest motiv ]=i va pierde
repede func\ia.
2
Du=man al lui Br`ncoveanu =i prieten al Cantemire=tilor — dup[ cum
las[ s[ se ]n\eleag[ scriitorul — Calaili face inofensive toate intrigile =i m[surile
luate ]mpotriva lor, astfel ]nc`t Dimitrie poate p[r[si ambasada francez[,
]ntorc`ndu-se ]n siguran\[ la locuin\a sa de pe Bosfor.
Istoria ieroglific[. Vol. II 145

gr[un\e a desp[r\i, obosindu-s[, s[ l[sar[1. Iar[, ah, iar, vah, iar,


ai, iar vai 2! Bolnavul s[ ]ns[n[to=adz[, nepriietinul s[ ]nv`r-
to=adz[, l`ngedul s[ \[pine=te, slabul pa=ii ]=i sprijene=te, iat[,
mai mortul s[ scoal[ =i pre noi, pre vii, mai ne omoar[. Ostenin\a
a at`ta vreme, mul\imea a at`tea pagube, =iril[ile sudorilor,
izvoar[le lacr[milor =i alalte toate cu totul ]n v`nt =i ]n de=ert
s[ dus[r[. Iat[, Inorogul la c`mp, f[r[ sial[, iat[-l-[i la l[ca=urile
sale f[r[ dodeial[, iat[-l-[i, toate pre voia lui deplin a fi nedej-
duie=te f[r[ ]ndoial[. Vremea lui lin[, noa[ tulbure, vr[jitorii =i
mrejitorii, sau neputincio=i, sau necredincio=i, ]n lucru nest[-
ruitori, la cuv`nt nest[t[tori. }n scurt, ]n ceva =i ]n cineva nedej-
de, credin\[ =i adev[rat[ priin\[ n-au r[mas. Bine ar fi dar[ de-ar
fi cu putin\[ monarhiii noastre alt[ chivernisal[ s[ s[ puie, jiga-
niia aceasta cu bl`nde\e =i cu bini=or, iar nu cu ]nd`rjie =i cu r[u
ieste de domolit. Iat[, v`n[torile ne batgiocuri, iat[, mrejile ]n
toate p[r\ile ne =p`rcui, iat[, toate me=ter=ugurile ]n darn =i toate
trudele ]n z[dar ne scoas[, iat[, lui locul a s[ l[rgi, iar[ noa[ a

1
}n urma m[surilor luate de Calaili, capuchehaiele moldovene, fra\ii
Mihalache =i Scarlat Ruset, =i cele muntene (dul[ii) intr[ ]n panic[, g`ndin-
du-se la o nou[ strategie politic[. Este de remarcat, din punctul de vedere al
mijloacelor de expresie literar[, torentul de verbe =i expresii, dispuse ]n hain[
de vers, prin care scriitorul sugereaz[ starea de cumplit[ confuzie =i agita\ie ]n
care intraser[ reprezentan\ii la Poart[ a celor dou[ \[ri rom`ne=ti =i preocuparea
lor de a g[si solu\ii corespunz[toare la ]mprejur[ri noi.
2
Bocetul lor, alc[tuit tot ]n versuri =i ]n acela=i stil popular folosit =i p`n[
aici, reprezint[ de ast[ dat[ situa\ia-replic[ la jelania firii pentru nenorocirea
Inorogului, Cantemir suger`nd c[ a dat =i peste du=manii s[i nenorocirea pe care
o preg[tiser[ alt[dat[ pentru Inorog. }n acest bocet al confuziei =i disper[rii se
subliniaz[ c`teva tr[s[turi: ineficien\a tuturor eforturilor =i m[surilor luate de
ei =i ]nt[rirea pozi\iei politice a lui Dimitrie, neputin\a, neloialitatea =i
nestatornicia demnitarilor otomani cump[ra\i ]n vederea nimicirii lui („vr[jitorii
=i mrejitorii, sau neputincio=i, sau necredincio=i, ]n lucru nest[ruitori, la cuv`nt
nest[t[tori“), necesitatea schimb[rii strategiei ]n sensul ]mbl`nzirii =i nu
urm[ririi Inorogului.

10 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


146 Dimitrie Cantemir

s[ str`mpta au ]nceput, p`n[ ]n cea de apoi sf`r=itul cum va vini


cine poate =ti? (C[ de multe ori ]n locul celui nedejduit =i
a=teptat sf`r=it, cel nenedejduit =i nea=teptat a vini poate). +i
aceasta nu numai unui chip privat =i deos[bit, ce a tot trupul
public[i de nemutat primejdie va aduce. De care lucru, =i noi,
nu numai pizma =i voia unuia a urma, ce folosul cel de ob=te a
c[uta ni s[ cade (c[ ]ntre muritori mai cinste=[ =i mai adev[rat[
laud[ a s[ agonisi nu poate dec`t carea cu folosul a toat[ publica
s-au c`=tigat).1
„Deci, pre c`t socotesc, Dul[ul cel b[tr`n2 dzis[, de tot
adev[rul lucrului (toate colachiile de la mijloc r`dic`nd), Cor-
bului s[ spunem, ca doar[ =i el socotelelor =i pizmelor sale sf`r=it

1
}n aceast[ nou[ strategie a urm[ritorilor lui Dimitrie figureaz[ un principiu
nou de politic[ de stat: necesitatea de a p[r[si obiectivele de interes individual
— cum era acela rezultat din ura personal[ a lui Br`ncoveanu fa\[ de
Cantemire=ti — =i de a avea ]n vedere numai probleme de interes general
(„folosul a toat[ publica“). Ideea este, evident, a lui Cantemir, iar valoarea ei
de o excep\ional[ importan\[ =i noutate, filozoful rom`n devans`ndu-=i =i prin
aceasta epoca. C[ci dac[ g`ndirea politic[ renascentist[ nu dep[=ise formula
binelui suprem sau a binelui suveran, no\iune ce, prin coloritul ei moral
tradi\ional, men\inea =i mai departe ideea unei ordini divine ]n lumea uman[
(chiar ]n cazul utopiilor lui Morus =i Campanella, mai apropiate de modelele
sociale moderne), Cantemir, prin ideea interesului general, pune ]n circula\ie
o tez[ de mare productivitate ]n revolu\iile burgheze viitoare. Astfel de
devans[ri de factur[ burghez[ am mai ]nt`lnit la Cantemir fie cu prilejul
descrierii „r[scoalei mu=telor“, adic[ a unei r[scoale \[r[ne=ti, =i, de asemenea,
cu ocazia descrierii marii r[scoale a ienicerilor =i ulemalelor din Istanbul ]n
1703 („horbura =i amestec[tura ]n mun\i“).
2
Dul[ul cel b[tr`n: Caramanl] postelnic (D.C. ) — postelnicul Dumitra=co
Caramanl[ul, grec de origine, numit de Br`ncoveanu ]n aprilie 1704 capu-
chehaie la Istanbul ]n locul lui +tefan Cantacuzino (Uliul), rechemat ]n \ar[
pentru alte sarcini. A=adar, sub capuchehaial`cul s[u au loc noile schimb[ri la
Poarta Otoman[, schimb[ri ce impun muntenilor o nou[ orientare ]n atitudinea
fa\[ de Cantemire=ti. Caramanl[ul consiliaz[ pe agen\ii s[i =i pe fra\ii Ruset la
aceast[ nou[ orientare.
Istoria ieroglific[. Vol. II 147

a pune va putea (c[ de multe ori unde cuv`ntul a ispr[vi nu


poate, ispr[ve=te b[\ul) =i doar[ mai spre bun[ minte inimile
]mbelor p[r\i a ]ntoarce vom putea, ca ]ntr-acesta chip, precum
vr[jm[=iii lor sf`r=it, a=e trudelor noastre cone\ a afla s[ ne
]nvrednicim“.
De acestea cuvinte R`sul hohotiia, iar[ Hameleonul fisiia, pre
carile unul ]n r`s, altul ]n vis le t`lcuia =i, ca cum sfaturi de bat-
giocur[ ar fi, le m[sc[riia, de vreme ce bine =tiia c[ cele de multe
ori am[gele =i minciunoase v[psele toat[ zugr[vala =i chipul
adev[rului sc`rnav au muruit =i la cel luminos chip =i a adeverin\ii
figur[ a vini preste putin\a =arurilor a fi dzicea. 1
+i a=e, dintr-aceste a pricii sc`ntei, ]ntre v`n[tori focul g`lcevii
=i a dihonii a s[ a\i\a ]ncepu. De unde Dul[ul ciob[nesc, macar
c[ l[tra, ]ns[ ]ntr-adev[r a l[tra ]ntr-acesta chip ]ncepu: „Audzi\i
voi, jiganii, nu at`ta pre dinafar[, pre c`t pre dinluntru v[psite,
agiunge-v[ c`t p`n[ acmu =i p`n[ ]ntr-at`ta monarhiile a\i ames-
tecat =i toat[ =i mai nest`ns[ iasca vr[jbii ]ntre d`nsele a\i arun-
cat. Pune\i-v[ hotar =i \enchiu r[ut[\ilor voastre, p[r[si\i-v[ mai
mult cle=tele str`mb[t[\ii ]n m`na l[comiii a alc[tui, fie-v[ de
sa\iu, c`t ]n vremea a patrudz[ci de ani, ca valurile \[rmurile,
nep[r[sit, voi monarhiia Leului cu fel de feliuri de are\i =i de miha-
nii a o izbi =i din tuspatru col\urile a o scutura nu v-a\i s[turat, pre
carea, iat[, la cea mai de-apoi =i net[m[duit[ r[zsip[ a\i adus-o.
1
Dumitra=co Caramanl[ul precizeaz[ noua conduit[: renun\area la politica
de vrajb[, aceasta ]nsemn`nd adoptarea punctului de vedere pentru care
militase mai ]nainte =i Toma Cantacuzino, urm`nd ca de utilitatea acesteia s[
fie convins =i Constantin Br`ncoveanu. Propunerea capuchehaiei muntene
este respins[ ]ns[ de capuchehaiele moldovene, pe temeiul c[ lucrurile
ajunseser[ prea departe pentru a le pune cap[t, dar, de fapt, se temeau s[ nu
li se descopere toate intrigile =i minciunile. Acesta este ]nceputul unei
neconcordan\e ]ntre politica lui Br`ncoveanu =i mai ales a Cantacuzinilor
munteni =i ]ntre politica lui Mihai Racovi\[, atent s[-=i p[streze tronul, politic[
pentru care militau acum f[r[ rezerve =i fra\ii Ruset, st[p`nii din umbr[ ai
vie\ii politice moldovene.
148 Dimitrie Cantemir

Au =i monarhiii Vulturului acela=i c`ntec vi\i s[ c`nta\i ? Au =i


pe publica pasirilor cu acelea=i veninate =i f[rm[cate drojdii vi\i
s[ ]mb[ta\i? Au nu cunoa=te\i c[ de vreme ce cu r[utate ceva a
s[ s[v`r=i nu s[ poate, sf`r=it =i istov r[ut[\ii a pune trebuie? +i
de nu spre alt[ nedejde calea s[ de=chide, ]ncailea vremea a
chivernisi =i schimb[rile t`mpl[rilor a p`ndi a ]n\elep\ilor lucru
a fi s[ socote=te (c[ spre v`nt a =tiupi =i piatra la deal a poh`rni
aievea lucru nebunesc ieste)“1.
}nfocat oarecum =i ]nc[ mai cu mare m`nie a\i\at =i mai spre
mare r[utate pornit de acestea cuvinte, R`sul cu cumplit[ urgie
c[tr[ Dul[u dzis[: „O, cap de h`rtie cu crieri de aram[, o, sac de
m[tas[ =i plin de fi=chie, o, ferice de voi =i de monarhiia voastr[,
c`nd nedejdea voastr[ ]n credin\a Inorogului vi\i a=edza =i din
a=edzim`ntul lui line=tea v[ vi\i a=tepta. Au nu Inorogul mai
mult dobitoc cu patru picioare dec`t pasire cu pene =i cu doa[
aripi ieste? Au pasirile pentru dobitoc mai chiar =i mai adev[rat
dec`t dobitocul vor giudeca? Au ]n cele streine dec`t ]n cele ale
sale cineva mai mult a filo<so>fisi poate? Nu orbul, ce cel cu
ochi giudec[ de v[psele, ochii no=tri ]n trupul nostru, iar[ ai
vo=tri ]ntr-al vostru sint de=chi=i. Nime casa altuia mai mult dec`t
pre a sa a cunoa=te poate. Noi sintem carii cea mai mult[ via\[
cu Inorogul ]mpreun[ ne-am petrecut, noi sintem carii a lui g`nd
=i fire am cunoscut, noi sintem carii =i prin fica\ii lui am trecut

1
Caramanl[ul riposteaz[ cu violen\[, sco\`nd ]n eviden\[ faptul c[ Moldova,
cu toate nenorocirile c[zute peste ea, era victima politicii unei singure familii,
a Cup[re=tilor. Ace=tia sunt acuza\i, c[ timp de patruzeci de ani, adic[ de prin
1664, c`nd tr[ia Constantin Cuparul b[tr`nul, prin l[comia lor nem[surat[
de venituri =i prin intrigile puse la cale, au adus Moldova ]ntr-o stare de pl`ns,
ceea ce n-ar dori s[ p[\easc[ =i |ara Rom`neasc[. Discursul capuchehaiei
muntene exprim[ desigur opinia lui Cantemir. El acuz[ boierimea vremii sale
=i ]n special pe Rusete=ti, care, f[r[ nici o preocupare pentru binele \[rii,
puneau mai presus interesele personale, satisf[c`nd cu ajutorul intrigilor
nes[turata ei l[comie.
Istoria ieroglific[. Vol. II 149

=i ce idol ]nluntru poart[ =i ce icoan[ afar[ arat[ curat =tim. De


unde adeveri\i sintem c[ totdeauna inima-i, g`ndul =i, de i-ar fi
cu putin\[, =i fapta spre r[zsipa Corbului =i spre pr[p[deniia
monarhii<i> Vulturului au st[ruit. A c[ruia fire din ]nceputa
vr[jm[=ie a s[ ]ntoarce preste toat[ cuprinderea scotelii ieste =i
mai v`rtos adev[rul a gr[i de vom vrea, el at`tea gonituri, lovi-
turi =i net[m[duite rane, carile de la noi au luat, =i at`tea de via\[
primejdii, ]n carile le-am adus, cu ce minte socoti\i c[ din tabla
inimii sale le va putea =terge? }n z[dar, dar[, ca acestea g`ndi\i =i
sfat, ca cum ar fi de nepriietini, sf[tui\i. De care lucru, a mea
senten\ie ieste, de acmu ]nainte, (dec`t priete=ugul cu prepus =i
ascuns nepriete=ugului, la ival[ mai de folos ieste. C[ci vrajba la
ival[ fiind, paza =i strajea despre vr[jma=i mai treaz[ =i mai
de=teptat[ st[). Iar[ amintrilea, ]n leag[nul ]ng[im[rii, somnul
peirii f[r[ veste =i c`nd nici vom g`ndi, atuncea ne va strop=i“.1
Acestea =i altele multe ca acestea R`sul, spre ]mpiedecarea
a=edzim`ntului, ]mpotriva Dul[ului, pre c`t putu, ritorisi =i macar
c[ pre o parte s[ p[rea c[ cuv`ntul adev[rul atinge (c[ci dintr-]mbe
p[r\ile ]ncredin\area cu greu putea fi), ]ns[ cu inima =i cu g`ndul,
de la limanul line=tii, departe, ]n valurile tulbur[rii, s[ b[tea, de
vreme ce din gur[ ne]ncredin\area argumentuia, iar din g`nd so-
cotiia c[ macar vremenic[ pace ]ntre d`n=ii de s[ va cumva
a=edza, c`t de ]n scurt[ vreme, din cele nenum[rate vicle=ugurile
lor, multe pot s[ s[ descopere, pre carile Inorogul ]n catalogul
s[u pre am[runtul ]ns[mnate le avea. De carile Corbul ]n-
=tiin\`ndu-s[ (c[ci jiganiile din fire vicle=ugului date, multe urgii
1
Mihalache Ruset ia cuv`ntul ]n replic[, ar[t`nd c[ ei, Rusete=tii, cunosc
mai bine c`t este de primejdios Dimitrie Cantemir, at`t pentru Moldova c`t =i
pentru domnul |[rii Rom`ne=ti. Confruntarea dintre reprezentantul |[rii
Rom`ne=ti la Poart[ =i cei doi fra\i Ruset este semnificativ[ pentru aspectele
de atunci ale vie\ii politice din cele dou[ \[ri rom`ne=ti =i pentru modul ]n care
scriitorul ]n\elegea astfel de probleme.
150 Dimitrie Cantemir

]n capul Corbului odat[ s[ aduc[ silis[) 1, s[ nu cumva de tot de-


spre d`n=ii s[ s[ r[ceasc[ =i p`n[ mai pre urm[ s[ nu li s[ cumva
slovele ]ndr[pt citeasc[ (carea s-au =i t`mplat)2.
Deci la cazaniia carea R`sul ]mpotriva p[cii f[cus[, Dul[ul cel
b[tr`n ]ntr-acesta chip r[spuns[: „Bine ne dzici, o, R`s de r`s,
c[ capete de h`rtie =i crieri de aram[ sintem =i ]n saci de m[tas[
gunoiu sc`rnav purt[m. Adev[rat, dar[, c[ precum ne ]mpo-
dobe=ti, a=e =i sintem, c[ de n-am fi fost a=e, monarhul nostru,
]n lingu=iturile =i m[guliturile voastre ]mpleticindu-s[, nu s-ar fi
]n=elat. Ce precum din vremea a patrudz[ci de ani ispiti\i =i
prob[i\i v[ aveam3, bine =i de folos ar fi fost, tot cum v-am =tiut,
a=e s[ v[ fim =tiut, =i precum v-am \inut, tot a=e s[ v[ fim \inut.
Iar[ acmu, ca cei f[r[ crieri, cu acela=i picior lovitura ]ntr-aceia=i
piatr[ am poftorit =-am ]ntriit (c[ o dat[ =i de da ori ]ntr-o ma-
terie a gre=i, a muritorilor, iar[ nep[r[sit ]n mijlocul netrezvirii
=i a ne]ndrept[rii a r[m`nea a celor f[r[ crieri lucru ieste). +i mai
mult alt[ceva a dzice nu avem, f[r[ numai, pentru alte poate fi
a monarhiii noastre fapte ur`cioase cere=tii asupr[-ne urgie ca
aceasta =-au v[rsat, carea, de tot mintea ame\indu-ne, socoteala
1
O eventual[ ]mp[care ]ntre Cantemir =i Br`ncoveanu nelini=tea pe
Rusete=ti, c[rora le era team[ s[ nu li se dezv[luie astfel intrigile mai vechi,
f[cute de ei ]mpotriva domnului |[rii Rom`ne=ti, intrigi ]nsemnate de Cantemir
]ntr-un „catalog“. Catalogul acesta, un adev[rat jurnal intim, demonstreaz[ c[
]nc[ la acea dat[ Cantemir se g`ndea s[ str`ng[ materiale pentru o istorie a
evenimentelor contemporane lui. Probabil c[ un astfel de catalog a stat at`t la
baza Istoriei ieroglifice c`t =i a prezent[rii evenimentelor contemporane din
Istoria Imperiului Otoman, unde mai cu seam[ notele sunt de o valoare
informa\ional[ nepre\uit[.
2
Din expresia „carea s-au =i t`mplat“ putem deduce c[ dezv[luirile intrigilor
mai vechi ale Rusete=tilor au fost f[cute ]ntr-adev[r lui Br`ncoveanu =i c[
Dimitrie Cantemir scria aceste am[nunte ]n Istoria ieroglific[ ]ntr-o perioad[
ulterioar[, adic[ cel mai devreme pe la ]nceputul lui 1705.
3
Se repet[ opinia c[ de patruzeci de ani Rusete=tii au adus at`tea rele prin
intrigile =i falsitatea lor, nu numai Moldovei, ci =i |[rii Rom`ne=ti, Br`ncoveanu
]nsu=i devenind victima opticii =i practicii lor politice.
Istoria ieroglific[. Vol. II 151

ne-au ]mb[tat, ca pre cei ce toat[ lumea tuturor de vicleni =i de


]n=el[tori i-au cunoscut =i i-au ar[tat, noi numai ]n loc de adev[ra\i
priietini =i la cuv`nt st[t[tori s[-i \inem =i s[-i avem, p`n[ c`nd
(carea s[ nu ]nvoiasc[ Dumn[dz[u) cu rele ]ndemn[rile =i spur-
catele fapte prin sc`rnave organe ca voi la cea deplin[ plat[ =i cea
des[v`r=it[ pr[p[denie s[ ne aduc[ (c[ a faptelor rele ]ncep[tur[
spre r[u sf`r=it pleac[ =i tesla carea lovind nu tocme=te, adev[rat
ce au fost tocmit r[zsipe=te). Acmu, dar[, o, jiganiilor, agiunge-v[,
agiunge-v[, dzic, cu undelemnul pizmei voastre pojarul r[ut[\ilor
]n toat[ lumea a a\i\a! L[sa\i sfaturi a ne mai da, carile cunun[
de spini =i br[\[ri de lan\uje ne ]mpletesc1. Fie crierii no=tri ce=ti
de aram[ macar c`t[va vreme de ciocanele clivetiturilor voastre
nelovi\i =i necioc[ni\i. Ave\i-v[ crierii cei de aur la voi =i noi ce=ti
de aram[ la noi, neamesteca\i voi a voastre =i noi ale noastre s[
g`ndim =i s[ chivernisim. P[r[si\i-v[ mai mult ]mpotriva socotelii
noastre basnele voastre cele obraznice a arunca. C[ viu Vulturul
ceresc, c[ toate negre petele =i pestriciunile r[ut[\ilor voastre ]n
v[psala ro=elii le vom ]ntoarce2, de carile nici Camilopardalul a
v[ sp[la va mai putea, macar c[ ]ntre gloate s[ dzice precum el
apa vie =i apa moart[ ]n tidv[ s[ fie \iind3. Deci, de acmu ]nainte
lucrurile monarhiii voastre singuri voi vi le c[uta\i, c[ noa[ ale
1
}n cuv`ntarea sa, Caramanl[ul, dup[ ce subliniaz[ rolul nefast al Rusete=tilor,
at`t ]n Moldova c`t =i ]n |ara Rom`neasc[, le interzice s[ se mai amestece ]n
treburile lor politice =i s[ se mai erijeze ]n sfetnici binevoitori, de vreme ce intrigile
=i consiliile lor au ]mpletit celor dou[ \[ri „cunun[ de spini =i br[\[ri de l[n\uje“,
adic[ suferin\[ =i o puternic[ dependen\[ fa\[ de Imperiul Otoman.
2
Petele negre ]n v[psala ro=ie a ]ntoarce: vicle=ugurile de ru=ine a scoate (D. C.)
— expresia ]nseamn[ c[ p`n[ la urm[ faptele ur`te ale Rusete=tilor vor ie=i la
lumin[ cu toate consecin\ele pentru autorii lor.
3
Apa vie =i apa moart[.: puterea a face bine =i r[u (D. C.) — ]n finalul
interven\iei sale, Caramanl[ul atrage aten\ia fra\ilor Ruset c[ de r[spunderea
pentru faptele lor m`r=ave fa\[ de politica celor dou[ \[ri rom`ne=ti nu-i va
putea sc[pa nici ruda lor, Alexandru Mavrocordat Exaporitul, cu toat[ puterea
pe care acesta o avea ]ntre demnitarii Por\ii Otomane. }n consecin\[, el ]i
consiliaz[ s[ nu se mai ocupe de destinele politice ale |[rii Rom`ne=ti.
152 Dimitrie Cantemir

noastre nevoi =i asuprele (carile mai mult cu pricina voastr[


ne-au vinit) destule =i de prisosit ne sint.“
Hameleonul cu R`sul v[dzindu-s[ c[ din tov[r[=iia a altor
v`n[tori s[ izgonesc =i mai v`rtos cunosc`nd c[ socotelele lor spre
mutarea lucrurile ]ntr-alt[ fa\[ st[ruiesc, pus[r[ sfat ]n doa[ chipuri:
Cel dint`i era ca Pardosului =tire s[ dea (carile pre aceia vreme
Strutocamila p[=tea =i ]ntre dobitoace jiganie mare s[ f[cuse1), pre-
cum so\iile din partea monarhiii Vulturului pre alt[ cale s-au
ab[tut =i precum semnele arat[, cu cei de ob=te nepriietini leg[tur[
de pace vor s[ fac[. Iar[ cel al doilea sfat era ca Hameleonul cum
mai cur`nd la monarhiia Vulturului s[ s[ duc[, ca acolea cu sin-
gur Corbul ]mpreun`ndu-s[, c`t mai mult va putea lucrurile s[
amestece =i ipopsiia Corbului asupra +oimului mai v`rtos s[
adaog[, adec[ precum cu nepriietinii una s-au f[cut =i dul[ii
v`n[tori, carii acmu spre ]mp[care st[ruiesc, pacea aceia precum
p`n[ mai pre urm[ de vrun folos nu va fi s[ arete. Deci cu
mestec[turile =i cu minciunele de va putea ceva ispr[vi, bine. Iar[
de nu, de acolea, cum va putea mai cur`nd, la monarhiia Leului
s[ treac[, ca cum va putea mai tare suma s[ str`ng[, carea ]n mun\i
pentru plata mrejilor =i a vr[jitorilor cu datorie cheltuise.2
1
Stru\oc[mila a pa=te: lucrurile ei a chivernisi (D.C.) — Iordache Ruset
(R`sul), ajung`nd „jiganie mare“, adic[ demnitar de frunte ]n domnia lui
Mihai Racovi\[, devenise, de fapt, conduc[torul din umbr[ al Moldovei.
2
}n\eleg`nd prea bine noua orientare a politicii muntene ]n privin\a lui
Dimitrie Cantemir, care ]nsemna dispensarea de serviciile Rusete=tilor, cele
dou[ capuchehaiele moldovene alc[tuiesc un nou plan de ac\iune: dup[ ce vor
]ncuno=tin\a pe fratele lor Iordache Ruset, marele demnitar al lui Mihai
Racovi\[, de cele ]nt`mplate, Scarlat urma s[ vin[ la Bucure=ti pentru a convinge
]n secret pe Br`ncoveanu s[-=i continue politica sa ]mpotriva lui Cantemir, iar,
]n cazul unei nereu=ite, s[ se duc[ la Ia=i, unde trebuia s[ str`ng[ banii necesari
cump[r[rii bun[voin\ei demnitarilor otomani ]n scopul nimicirii lui Dimitrie
Cantemir =i al men\inerii lui Mihai Racovi\[ ]n scaunul Moldovei. Noul plan de
ac\iune ]nsemna c[ familia Rusete=tilor lua ]n sarcina sa lupta ]mpotriva lui
Cantemir, aceasta devenind de-acum ]nainte o chestiune intern[ a Moldovei.
Istoria ieroglific[. Vol. II 153

Ei, dar[, acestea ]ndat[ ce le sf[tuir[, ]ndat[ a le face ]ncepur[


=i cum mai ]n grab[ c[tr[ Pardos carte ca aceasta trimas[r[:
„R`sul =i Hameleonul, Pardosului =i Veveri\ii, iubi\ilor fra\i,
s[n[tate! }n =tire s[ v[ fie c[ lucrurile noastre nu ]n statul line=tii
s[ afl[, de vreme ce ogar`i, coteii =i alal\i to\i dul[ii, =i mari =i
mici, a monarhiii Vulturului v`n[torii, mai mult v`n[toarea a de-
lunga mai de tot s-au p[r[sit =i mai v`rtos c[ pentru tractatele de
pace ]ntre d`n=ii cuvintele v`rtos au ]nceput =i sf`r=itul tuturor
pre noi a=e=i de tot din sfaturile =i lucrurile de ob=te ne-au lep[dat.
Ce noi, mai denainte porunca Corbului =tiind, cu carea pre noi ne
]ndemna, iar[ pre d`n=ii ]i ]nv[\a, ca ceva=i macar[ afar[ din =tiin\a
noastr[ s[ nu fac[, de multe =i de multe ori de cele pentru folosin\a
ob=tii ]i ]n=tiin\am, ]i ]nv[\am =i spre celea ce s[ cade ]i ]ndreptam.
Iar[ ei, ca ni=te necunosc[tori =i de duhuri ]nfl[cioas[ purt[tori,
ale noastre ]nv[\[turi acmu ]n sam[ neb[g`nd, din capetele sale
pre c[r[ri str`mbe =i =uv[ite a ]mbla au ]nceput. +i de vreme ce
lucrurile a=e s-au t`mplat, c[uta\i de acolo lucrurile foarte bine s[
v[ socoti\i =i de ieste cu putin\[ monarhiia noastr[ singur[ din
sine s[ s[ st[ruiasc[ =i singuri noi ]mpotriva a at`\ea vr[jma=i s[
ne lupt[m, de vom putea, cum mai cur`nd s[ ne ]n=tiin\a\i, c[ci
noi, pre c`t cu socoteala a agiunge putem, monarhiia Vulturului,
cu vreme, nu numai c`t de tot de la sine ne va dizlipi, ce ]nc[ =i
mare ]mpotrivnic[ a ne fi, f[r[ prepus ieste (c[ obrinteala ranii
de pre margini s[ cunoa=te). +i fi\i s[n[to=i.“1
Dup[ trimiterea c[r\ii ace=tiia, =i Hameleonul nu mult z[b[-
vindu-s[, spre monarhiia Vulturului drumul apuc[. Ce dint`ia=i
dat[ precum aceast[ c[l[torie ]n z[dar s[-i fie semnele o ar[ta,
de vreme ce +oimul (precum mai sus s-au pomenit), lucrurile
tocmindu-=i, l`ng[ Corb s[ dusese, carile =i mai la mare cinste
1
}n scrisoare, Rusete=tii se pl`ng, pe bun[ dreptate, c[ Br`ncoveanu i-a
sacrificat, de=i ei ]i aduseser[ ]nsemnate servicii. Acum se ]ntreab[ dac[ Moldova
ar putea suporta singur[ povara cheltuielilor pentru a duce o lupt[ at`t de
costisitoare =i grea cu Cantemire=tii.
154 Dimitrie Cantemir

dec`t ]nt`i ]nc[pus[.1 Unde sosind Hameleonul, nu numai u=[ s[


]ntre, nu numai gaur[ s[ ]ncape, ce a=e=i nici cr[p[tur[ cu ochiul
s[ privasc[, loc =i vreme ceva ]mpotriva +oimului s[ scorneasc[
nu afl[. +i a=e, socoteala de acas[ cu cea din t`rg netocmindu-i-s[,
la toate, de nu de bun[voie, de nevoie ]i c[ut[ a t[cea =i alte
lingu=ituri =i chipuri de amestec[turi a scocior] s[ nevoi. A=edar[,
pentru +oim ]n ceva gura-=i a de=chide neput`nd (c[ci Brehna-
cea =i Cucunozul din fire ne]nvoin\[ =i antipathie cu Hameleonul
=i cu toat[ simen\iia lor vrajb[ vecinic[ avea2), pre Inorog, pre
Fil =i pre al\ii (carii nepriietini s[ num[ra =i era) cu spurcate
sicofandii =i viclene n[p[=ti c[tr[ Corb ]i trecu. A=e c`t Corbul,
spre mai toate cuvintele urechea inimii a pleca din fire obiciuit
fiind, din sf[tuirea =i ]ndemnarea adev[ra\ilor lui priietini s[ ab[tu
=i de iznoav[ carte ca aceia c[tr[ v`n[tori scris[, cu carea tare le
porunciia, ca de tractatele p[cii nep[r[sindu-s[, supt numele
a=edz[rii la\ul r[sturn[rii Inorogului s[ ]ntindz[. Numai de Fil s[
s[ p[r[sasc[ le dzicea, de vreme ce voia vr[jitoriului a trece nu
poate, nici vreo pricin[ adev[rat[ ca aceia asupra Filului are,
iar[ de=i are, dzicea c[ cunoa=te c[ nu hiri=[ firea lui, ce din
]ndemnarea altora Filul ]n r`ndul nepriietinilor s-au num[rat.
Deci tot lucrul ]n strop=irea =i de tot pr[p[direa Inorogul st`nd,
numai asupra lui goana, ori cu ce mijloc ar fi, s[ nu p[r[sasc[ =i
cu bine, =i cu r[u v`rtos le porunciia.3
1
Dup[ ]ntoarcerea ]n \ar[, Toma Cantacuzino a fost ]n[l\at la rangul de
mare postelnic, dreg[torie de divan.
2
Se reafirm[ du=m[nia Cantacuzinilor munteni fa\[ de Rusete=ti, probabil,
pentru c[ odinioar[ ace=tia, mai ales ]n vremea domniei lui Constantin Cantemir
(1685—1693), fuseser[ du=manii puternicei familii boiere=ti din |ara
Rom`neasc[.
3
Neput`nd s[ ponegreasc[ pe Toma din cauza unchilor s[i, Constantin
stolnicul =i Mihai sp[tarul, Scarlat nu reu=e=te s[ calomnieze dec`t pe fra\ii
Cantemir. Totu=i, el are un anumit succes, ]ntruc`t convinge pe Br`ncoveanu
s[ continue urm[rirea =i capturarea lui Dimitrie, f[r[ ]ns[ a se atinge de Antioh,
aflat sub protec\ia unui „vr[jitor“, adic[ a unui demnitar otoman.
Istoria ieroglific[. Vol. II 155

Acestea =i ca acestea Hameleonul, pre c`t mai ]n grab[ putu,


ar[, s[m[n[, gr[p[, s[cer[, trier[, v`ntur[ =i ]n jitni\a r[ut[\ilor
Corbului le a=edz[, pre carile ]n vremea lor s[ r[zsaie nedejdu-
ind, pentru ca spre monarhiia dobitoacelor s[ marg[ voie s[-i
dea s[ rug[. Corbul, c`teva ]n chip mai de tain[ poruncindu-i =i
ales pentru slujba carea spre v`narea Inorogului ar[tase, cu nu
pu\ine daruri d[ruindu-l, unde voia ]i va fi s[ marg[, voie ]i dede.
Hameleonul, voie =i dzua bun[ lu`nd, cum mai cur`nd ]n mo-
narhiia dobitoacelor trecu, unde m[rg`nd, ce au lucrat =i ce au
a=edzat mai pre urm[ la locul s[u ales s[ va povesti.
PARTEA A DZECEA

Hameleonul, dar[, a=e de acolo spre monarhiia dobitoacelor


purceg`nd, +oimul ]naintea Corbului lucrurile B`tlanului a a=edza
s[ apuc[, pentru ca =i pe Hameleon de minciunos s[ dovedeasc[
=i credin\a sa =i a B`tlanului s[ ]nt[reasc[ =i toat[ vredniciia Ino-
rogului precum ieste =i precum au cunoscut-o, s[ o perigr[psasc[
(c[ci Hameleonul c[tr[ Corb dzisese precum B`tlanul asupra Cor-
bului ]n priete=ug cu Filul =i cu Inorogul s[ s[ fie legat). Deci
toat[ ispita credin\ii B`tlanului ]ntr-aceasta punea, ca Corbul
trimi\`nd l`ng[ sine s[-l cheme. Deci dup[ porunc[, ]ndat[ de
va vini, a lui credin\[ singur[ din sine s[ va dovedi, iar[ nevi-
ind, s[mnul temerii vicle=ugul inimii ]i va descoperi =i adev[rat
nepriietin a fi ]l va ar[ta1. Iar[ alalte cuvinte a +oimului c[tr[
Corb ]ntr-acesta chip fur[2: „Lucrurile fire=ti (milostivul mieu =i
1
Dup[ plecarea lui Scarlat, Toma Cantacuzino caut[ s[ dezvinov[\easc[
pe Dimachi, care, de fric[, r[m[sese la Istanbul; el propune lui Br`ncoveanu ca
acesta s[ fie chemat ]n \ar[.
2
}n scopul de a convinge ra\ional pe Br`ncoveanu despre necesitatea
modific[rii conduitei sale =i a utilit[\ii ]mp[c[rii cu Inorogul, Toma \ine ]n fa\a
domnului un lung discurs de ap[rare a lui Dimitrie, cuv`ntare ce ar putea fi
intitulat[ Discursul +oimului ]n fa\a Corbului despre nevinov[\ia Inorogului,
alc[tuit din dou[ p[r\i. Prima parte este o introducere filozofic[, ]n scopul de
a provoca o anumit[ receptivitate din partea lui Br`ncoveanu; ]n cea de a doua
parte, Toma face o trecere ]n revist[ a faptelor ce demonstreaz[ sinceritatea cu
care Dimitrie ]nclina spre o real[ ]mp[care cu domnul |arii Rom`ne=ti.
Introducerea filozofic[ este cel mai expresiv text din Istoria ieroglific[ pentru
definirea lui Cantemir ca adept al filozofiei deiste, a=a cum Metafizica este
reprezentativ[ pentru orientarea sa helmontian[ din tinere\e.
Istoria ieroglific[. Vol. II 157

de bine f[c[toriu st[p`n) =i cu un cuv`nt s[ dzic, oric`te de la


ceriu p`n[ la ceriu s[ v[d, s[ simt =i s[ ]n\eleg, cei a firii iscoditori
=i cu de-adinsul cerc[tori, dzic, precum patru pricini s[ li s[ dea.
Pricina adec[: cine, din ce, ]n ce chip =i pentru ce. Deci dintr-aceste
patru cele trii ]nainte m[rg[toare (pre c`t a mea proast[ socoteal[
agiunge) adev[rat fizic[i slujesc. Iar[ cea mai de pre urm[ nici-
cum cu fizica a s[ amesteca poate (macar c[ grei =i deplin
]nv[\[tori a=e au sl[vit), ce numai ithic[i, adec[ ]nv[\[turii obi-
ceinice temeiul =i sf`r=itul ieste (ce pentru ca proimiul voroavei
mele cu lungimea ceva mai mult sup[r s[ nu aduc[, ]n scurt, pre
c`t voi putea =i a proimiului cinste s[ p[z[sc =i de=chiderea a
alalte voroave precum s[ cade mai chiar s[ sfitesc voi sili)1. Ieste
dar[ firea ]n lucruri, carea le face a fi ce sint =i a lucra ce au
porunc[ a lucra, =i aceasta afar[ din toat[ socoteala pricinii
s[v`r=itoare, ]ns[ numai porunca =i or`nduiala aceluia, carile din-
ceput spre vecinic[ =i neobosit[ cl[tire au pornit-o, carea pre-
cum a nu s[ obosi, a=e nici a s[ schimba, nici a s[ muta =tie sau
poate.2 Neschimbat[, c`nd dzic, ]n fe\e, iar[ nu ]n atomuri, tre-

1
Potrivit ontologiei curente, de factur[ aristotelic[, fenomenele, adic[ tot
ce apar\ine ordinii naturale, ar avea patru cauze: material[, formal[, eficient[
=i final[. Dar, precizeaz[ Cantemir, desolidariz`ndu-se de concep\ia aristotelic[,
fenomenelor naturale le sunt proprii numai primele trei cauze („trii ]nainte
m[rg[toare“ pricini), ]n timp ce cauza final[ este specific[ doar eticii, adic[
ordinii morale, c[reia i se subsumeaz[ faptele umane. Este de remarcat
consecven\a lui Cantemir ]n ]mp[r\irea lumii fenomenelor ]n dou[: ordinea
natural[ =i ordinea moral[. Prin aceast[ distinc\ie ]n regimul cauzelor, Cantemir
face o ]nsemnat[ bre=[ ]n sistemul ontologic aristotelic, de ast[ dat[, din
perspectiva deismului, dup[ ce ]n Metafizica respinsese integral pe Aristotel
din perspectiva crea\ionismului helmontian.
2 Tez[ de ontologie specific deist[: ]n lumea fenomenelor naturale („lu-
crurile“) ac\ioneaz[ ceea ce numim natura („firea“), care le produce ca atare
=i le imprim[ specificul natural, supun`ndu-le ]n acela=i timp unei mi=c[ri,
adic[ unei schimb[ri permanente („neobosita cl[tire“), ce nu poate fi modificat[
sau sistat[. Producerea fenomenelor, un privilegiu al naturii, are loc indepen-
158 Dimitrie Cantemir

buie s[ ]n\elegi de vreme ce toate atomurile ]n toate fe\ele, ]n toat[


vremea cursul perioadelor sale f[c`nd =i s[v`r=ind =i ca-ntr-un v`rtej
]ntorc`ndu-s[, t`nd la nemica, t`nd la a fi a lucrului s[ ]ntorc.
Adec[ de o parte n[sc`nd, iar[ de alt[ parte perind, singur[
schimbarea atomurilor t`mpl`ndu-s[, fiin\a fe\elor, dup[ hire=ul
s[u neam ]ntreag[ =i neschimbat[ s[ p[dze=te (c[ci nici cel firesc
lucr[toriu osteneala simpte, nici materia lipse=te, nici formei dup[
a sa or`nduial[ fire=te ]mpiedecare sau de tot =tergere a s[ da
poate). C[, amintrilea fiind, ]nc[ de demult vrunul din chipurile
neamurilor de tot a pieri s-ar fi t`mplat.1

dent de cauza final[, dar permanenta mi=care, adic[ schimbarea, ]nlocuirea


unui fenomen prin altul, tot un proces natural, reprezint[ „porunca“ sau
„or`nduiala“ creatorului, adic[ ordinea divin[, divinitate ce are o existen\[
extramundan[. Cantemir este posibil s[ fi g`ndit mi=carea ca o manifestare a
cauzei formale, ea ]ns[=i expresia aristotelic[ a planului divin.
1
A=a cum logica modern[ a fost nevoit[ s[ restructureze metodologia
porfirian[, reduc`nd definirea unui lucru (definibilul) prin genul proxim
(categoria sumatoare cea mai apropiat[ de definibil) =i diferen\a specific[
(]mbinarea func\ional[ dintre differentia =i proprium), tot astfel Cantemir, la
vremea sa, se vede silit s[ abandoneze, cel pu\in par\ial, o metodologie p`n[ aici
pur logic[, cum era aceea a lui Porphyrios, incapabil[ s[ fac[ fa\[ exigen\elor de
atunci ale cunoa=terii, =i s[ imagineze o nou[ terminologie opera\ional[. Adopt`nd
o atitudine critic[ ]n fa\a problematicii =i metodologiei scolastice, Cantemir ]=i
]ndreapt[ cu interes aten\ia spre aceast[ lume a fenomenelor naturale, ]n care
fundamental pentru el era spectacolul prefacerilor, al unor schimb[ri reduse ]n
esen\[ la generarea =i pieirea lucrurilor. Este evident c[ acest aspect, pe care ]l
avea pentru el schimbarea din natur[, se sus\inea pe un model biologic, modelul
cel mai u=or de sesizat, ]ntruc`t ]l oferea natura ]ns[=i. Poate de aici =i importan\a
ce se acorda ]n epoc[, printre oamenii de cultur[ ai vremii (unul dintre ei fiind
Alexandru Mavrocordat Exaporitul), temei, mo=tenit[ de la Aristotel, despre
generarea =i pieirea lucrurilor, problem[ ce cap[t[ acum alte dimensiuni, datorit[
l[rgirii relative a orizontului cunoa=terii =tiin\ifice.
Care este modelul pe care ]l imagineaz[ Cantemir pentru ]n\elegerea acestor
procese din natur[? Modelul s[u este pur biologic, lucru ce face ca modelul
oferit de Aristotel ]n tratatul Despre na=tere =i pieire s[ fie sensibil schimbat.
Astfel, Cantemir, ]mpotriva Stagiritului, reintroduce atomii, cu mecanismul
Istoria ieroglific[. Vol. II 159

Tot, dar[, orice firea fire=te lucreadz[, pricina s[v`r=itului


preste socoteala =i sim\irea ei ieste.1 C[ amintrilea dobitocul nu-
mai dobitoc a na=te ar fi l[sat, iar[ nu lupul pe oaie =i =oimul
pe porumb a m`nca ar fi putut.2 A=ijderea, cele fire=ti toate ]n

agreg[rii =i dezagreg[rii lor, pentru a explica generarea =i distrugerea lucrurilor,


iar, pentru c[ nici no\iunea aristotelic[ de materie prim[ nu putea satisface
noua concep\ie, filozoful rom`n creeaz[ no\iunea de „chipurile neamurilor“
sau „fiin\a fe\elor“, un fel de prototip al speciilor, pentru a explica de ce, ]n
generarea lucrurilor unele din altele, se p[streaz[ configura\ia primar[,
arhetipurile lor. Cantemir ajunge astfel la no\iunea biologic[ de specie, total
diferit[ de no\iunea logic[ de specie, fapt ce ]l determin[ s[ schimbe =i sensul
curent al categoriilor logice corespunz[toare. Oper`nd transformarea logicului
]n ontologic =i acord`nd acestuia din urm[ un ]n\eles biologic, Cantemir este
obligat s[ dea astfel categoriei logice de gen ]n\elesul de specie ]n concep\ie
biologic[, =i tot astfel no\iunea logic[ de specie („chip“, „fa\[“, „lucru“) s[
capete ]n\elesul tot biologic de individ, adic[ lucrul cutare sau individul cutare.
Prin acest transfer de sensuri, pentru prima dat[ rela\ia general-particular
din rela\ia logic[ gen-specie devine rela\ia biologic[ specie-individ. Preocuparea
lui Cantemir pentru problema speciilor biologice am amintit-o =i ]n alt[ parte a
Istoriei ieroglifice, c`nd am subliniat =i concep\ia sa despre fixitatea acestora.
}n lumina acestor clarific[ri, textul de mai sus ar putea fi parafrazat astfel:
Mi=carea, schimbarea din natur[ nu ]nseamn[ =i transformarea speciilor
lucrurilor, ci aceasta se manifest[ numai la nivelul atomilor, componentele
ultime ale lucrurilor, astfel ]nc`t prin agregarea =i dezagregarea atomilor apar
sau pier numai lucrurile, indivizii care alc[tuiesc fiecare specie (atomii „t`nd la
nemica, t`nd la a fi a lucrului s[ ]ntorc“), dar nu =i speciile, sau, cum le spune
Cantemir, „chipurile neamurilor“ =i „fiin\a fe\elor“.
1
Se repet[ ideea c[ tot ceea ce are loc ]n mod firesc ]n natur[ exclude cauza
final[. Cantemir reliefeaz[ ideea c[ din moment ce natura se manifest[ f[r[
con=tiin\a de sine, finalitatea nu este posibil[ ca venind de la ea, aceasta fiind
rodul unei inten\ionalit[\i pe care natura nu o posed[. Iar dac[ se manifest[
totu=i ]n natur[ cauza final[, aceasta nu are loc ]n conformitate cu specificul
naturii, ci independent de ea („pricina s[v`r=itului preste socoteala =i sim\irea
ei ieste“). Cauza final[ ac\ioneaz[ ]n natur[ nu ca expresie a legilor naturii, ci
a con=tiin\ei divine, deci ca manifestare a voin\ei unei entit[\i din afara naturii.
2
Cantemir ]=i continu[ ra\ionamentul ]n problema cauzei finale din natur[:
dac[ n-ar exista o cauz[ final[ ]n natur[ manifestat[ din afara ei, adic[ dac[ ar
160 Dimitrie Cantemir

sfer[ s[ ]ntorc =i sfer`i fire=te sf`r=it ned`ndu-s[, iat[ c[ nu pen-


tru odihna sf`r=itului, ce pentru vecinica cl[tire de la necl[titul
c[l[toriu s[ cl[te=te. 1 Soarele, luna, ceriul =i alalte trupuri cere=ti
toate, din-ceput n[p[r[sit =i cu mare r[pegiune alearg[, ]ns[ nu
cu aceia socoteal[, ca doar[ vreod`n[oar[ la doritul \enchiu =i
sf`r=it agiung`nd, s[ s[ odihneasc[, c[ci a=e (precum s-ar putea
dzice), ]nc[ demult ar fi cunoscut, precum fire=te la sf`r=it s[
agiung[, preste putin\[ ]i ieste =i precum p`n[ acmu ]n vreun
punct a sferii lucr[rii sale loc de stare n-au aflat, a=e =i de cii
]nainte ]n vecii vecilor, precum nu va mai putea, demult nedej-
dea i s-ar fi curmat, f[r[ numai c`ndailea cl[titoriul firii (cel ce
]n cl[tire nehot[r`t[ =i neodihnit[ o \ine), dup[ a sa slobod[ =i
puternic[ voie vreodat[ a o cl[ti ar p[r[si.2 A=edar[, toate lucru-

ac\iona numai legile naturii, natura ar fi produs numai fiin\e de acela=i fel
(„dobitocul numai dobitoc a na=te ar fi l[sat“), =i ar fi cunoscut astfel mi=carea
din[untrul ei numai sub forma na=terii =i pieirii, dar din moment ce se mani-
fest[ ]n natur[ aceast[ cauz[ final[ str[in[ de ea, apare situa\ia c[ o specie se
hr[ne=te cu alt[ specie, cu alte cuvinte, o form[ de mi=care nejustificat[ natu-
ral. A=adar, Cantemir pune pe seama divinit[\ii, a planului divin, =i nu pe
seama legilor naturii lupta unor specii ]mpotriva altora. De=i este total
ne=tiin\ific[ aceast[ tez[, ea reprezent`nd un tribut deist pl[tit crea\ionismului,
trebuie totu=i subliniat[ ca interesant[ =i semnificativ[ rela\ia de contradic\ie
pe care Cantemir o stabile=te ]ntre natura manifest[rii divine =i natura
manifest[rii naturii. Aceast[ contradic\ie va fi mai bine surprins[ de Cantemir
]n discutarea formei mi=c[rii ]n natur[.
1
G`nditorii din epoca lui Cantemir nu au ajuns la ideea de dezvoltare ]n
conceperea mi=c[rii din natur[ =i societate, ci au considerat aceast[ mi=care ]n
cerc, mi=care ciclic[. Ca =i ace=tia, Cantemir g`nde=te mi=carea din natur[ de
factur[ ciclic[, prin na=tere =i pieire, orice lucru parcurg`nd o astfel de mi=care.
Tot ciclic[ va concepe Cantemir =i mi=carea istoriei omenirii, ]n lucrarea sa de
mai t`rziu Cercetarea fizic[ a monarhiilor.
2
Dup[ cum se vede, modelul mi=c[rii ciclice era, pentru Cantemir, mi=carea
aparent[ a astrelor pe bolta cereasc[ ]n decursul a 24 de ore, c`nd aceast[
mi=care revenea la punctul ini\ial, pentru a se relua apoi de la cap[t =i a se
repeta zilnic. De=i este provocat[ de impulsul divin, asemenea primului motor
Istoria ieroglific[. Vol. II 161

rile fire=ti, cu una =i singur[ a soarelui paradigm[, precum s[


cade a s[ ]n\elege s[ pot. C[ precum soarele de la punctul Racu-
lui p`n[ la punctul Capricornului s[ suie =i s[ pogoar[ =i ]n tot
anul, macar c[ toate locurile ]mbl[rii sale negre=it atinge =i cer-
ceteadz[, ]ns[ nici curgerii sf`r=it a face, nici odihnii a s[ da
poate, f[r[ numai c`t cu apropiierea =i dep[rtarea sa de la lo-
curile ce prive=te, mut[rile =i schimb[rile vremilor pricine=te, =i
aceasta afar[ din toat[ socoteala =i sim\irea sa.1 }ntr-acesta chip =i
cursul a toat[ fapta nep[r[sit atomurile schimb`ndu-=i, toate cele
din-ceput chipuri nebetejite =i nepierdute p[ze=te 2. De unde
aievea ieste c[ \enchiul sf`r=itului nu ]n socoteala fire=tilor, ce
]ntr-a izvoditoriului =i pricinitoriului firii ieste3. +i a=e, socoteala
sf`r=itului, din cele fire=ti cu totului tot r`dic`ndu-s[, r[m`ne ca
dup[ pricina pricinilor, ]n care a doa pricin[ socoteala pricinii
sf`r=itului s[ s[ afle. +i afl`nd-o, s[ o pricepem trebuie. Deci,

aristotelic, mi=carea ciclic[ din natur[, ]n\eleas[ la scar[ cosmic[, este ve=nic[,
]ntruc`t odat[ ]nceput[, ea se produce apoi la infinit conform legilor naturii.
Acestei nesf`r=ite migr[ri numai divinitatea, „cl[titoriul firii“, ar putea s[-i
pun[ cap[t dac[ ar voi acest lucru. Aici apare contradic\ia ]ntre voin\a divin[,
c[reia i-ar sta ]n putin\[ s[ ]nceteze mi=carea, =i ve=nicia mi=c[rii, tr[s[tur[
rezultat[ din specificul legilor naturii, de=i mi=carea din natur[, ]n\eleas[ ca
manifestare a legilor naturale, este, de fapt, o expresie a puterii divine, imanent[
naturii. Este de remarcat aceast[ ambiguitate a deismului cantemirian, ]n care
Dumnezeu ca prim motor vine ]n contradic\ie cu sine ]nsu=i ]n ipostaza de
permanent „cl[titoriul firii“, un fel de ra\iune divin[ ]n natur[, a=a cum o vom
]nt`lni mai t`rziu ]n ra\ionalismul iluminist.
1
Cantemir d[ ca model („paradigm[“) a mi=c[rii ciclice din natur[ mi=carea
ciclic[ aparent[ anual[ a Soarelui prin trecerea sa periodic[ de la un tropic la altul,
fenomen ce „mut[rile =i schimb[rile vremilor (anotimpurilor — n. ed.) pricine=te“.
2
Se repet[ teza cantemirian[ c[ dezagregarea atomilor ]nseamn[ numai
pieirea lucrurilor („fapta“) dar nu =i pieirea prototipurilor, a speciilor lucrurilor.
3
Problema datei sf`r=itului lumii („\enchiul sf`r=itului“) nu este de
competen\a g`ndirii umane („nu ]n socoteala fire=tilor“), ci este o chestiune ce
prive=te exclusiv pe creatorul lumii („pricinitoriul firii“), adic[ este un privilegiu
al pre=tiin\ei divine.

11 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


162 Dimitrie Cantemir

precum aievea s-au ar[tat, de vreme ce ]n cele fire=ti socoteala


pricinii sf`r=itului fire=te nu s[ afl[, anangheon ieste ca ]n cele
ithice=ti st[ruit[ s[ r[m`ie1. A=ijderea ithica nu altor fapte, f[r[
numai ceiia carea cu socoteal[ =i cu ]n\elegere ieste, sluje=te.2 Deci
oricarea ]ntre fapte ]n lucruri are socoteal[, aceia=i =i a sf`r=itului
socoteal[, ce, pentru ce face, a avea poate; =i aceia numai un
\enchiu =i hotar lucrurilor sale puind, la carile agiung`nd, pre-
cum la sf`r=it au agiuns s[ cunoasc[, =i a=e, de cl[tirea ce f[cea
s[ s[ odihneasc[. 3 Cu acesta mijloc mare lumin[ celor ce cu
]n\elegere s[ sluj[sc a lumina poate =i ascu\it[ sabie ]mpotriva
celora ce pre ziditoriul tuturor a t[g[dui nebune=te ]ndr[znesc,
1
La ]ntrebarea sub]n\eleas[ de ce ar fi necesar sf`r=itul lumii, Cantemir
face o precizare de o deosebit[ ascu\ime, ]ns[ men\in`ndu-se ]n limitele =i
spiritul eshatologiei cre=tine. Din moment ce sf`r=itul lumii nu poate fi explicat
prin vreo cauz[ natural[, ca incompatibil cu natura ]ns[=i („socoteala sf`r=itului,
din cele fire=ti cu totului tot r`dic`ndu-s[“), ar urma s-o punem ]n sarcina
creatorului ]nsu=i („pricina pricinilor“, „pricina dint`i“), dar nici aceasta nu se
poate, sugereaz[ filozoful, ]ntruc`t creatorul nu creeaz[ lumea pentru a o
distruge, ceea ce ar fi un nonsens. Urmeaz[ s[ concepem o cauz[ secundar[
(,,a doa pricin[“), ]n seama c[reia s[ punem acest sf`r=it al lumii. O asemenea
cauz[ secundar[ nu poate fi dec`t domeniul faptelor umane, adic[ al eticii,
ordinea moral[. Exprim`nd o tez[ prin excelen\[ cre=tin[, Cantemir sugereaz[
astfel c[ r[ul vine ]n lume prin om =i nicidecum prin divinitate sau datorit[
ordinii naturale. Ar urma deci, tot ]n spiritul teologiei cre=tine, c[ sf`r=itul
lumii este sanc\iunea capital[ la care recurge divinitatea pentru a pedepsi
]ntregul neam omenesc pentru faptele sale cele rele.
2
Precizare cu totul necesar[, ]n acela=i spirit de moral[ cre=tin[: etica
prive=te numai faptele s[v`r=ite ]n deplin[ cuno=tin\[ a binelui =i r[ului,
sub]n\eleg`ndu-se c[ numai astfel este posibil[ responsabilitatea moral[ =i ca
atare =i justificarea sanc\ion[rii. Astfel, Cantemir deplaseaz[ problema ]n
domeniul ordinii morale.
3
Ordinea moral[ oblig[ la un model al faptei umane. Vr`nd s[ spun[ c[
acest model nu poate fi g[sit ]n ordinea natural[, ci numai ]n ordinea divin[,
Cantemir consider[ c[ omul trebuie s[ dea faptei sale un sens („socoteal[“) =i
s[ fie f[cut[ ]n vederea unui scop („a sf`r=itului socoteal[“). Realizarea scopului
]nseamn[ sf`r=itul faptei =i odihna, adic[ ]ncetarea ac\iunii.
Istoria ieroglific[. Vol. II 163

]n m`n[ s[ ia, de vreme ce deos[birea zidirii =i a ziditoriului


dintr-aceasta chiar a s[ cunoa=te poate.1 C[ci ziditoriul, dup[ ]n\e-
lepciunea =i puterea sa, zidirea s[v`r=ind, de lucru s[ odihne=te =i,
ca un deplin ]n putere st[p`n, o dat[ numai poruncind, din veci =i
p`n[ ]n veci zidirea ca o slujnic[ dup[ porunc[ nep[r[sit alear-
g[2. Deci precum toate alalte, c`te supt ceriu zidiri s[ afl[, din zidi-
toriu s[ deos[b[sc, c[ci socoteala nu a sf`r=itului, ce a poruncii
numai au, a=e una numai ziditoriului s[u mai aproape =i a s[
as[m[na s[ dzice, c[ci precum a poruncii fireasc[ socoteal[, a=e
a sf`r=itului fericirii =i nefericirii, a binelui =i a r[ului s[u chib-
zuial[ =i adev[tat[ hot[r`re a cunoa=te poate. 3 +i aceasta macar

1
Deist convins, Cantemir consider[ c[ modelul divin al faptei umane este
un argument ]mpotriva orient[rii ateiste a vremii sale (dup[ c`te s-ar p[rea,
un reprezentant al ateismului ]n acea vreme era Alexandru Mavrocordat
Exaporitul). Pozi\ia din acest text ne oblig[ s[ consider[m c[, cel pu\in ]n
Istoria ieroglific[, Dimitrie Cantemir nu se va g`ndi s[ ]mbr[\i=eze ateismul =i
nici m[car s[ se apropie de el.
2
Text definitoriu pentru deismul cantemirian: Dup[ ce a creat lumea,
Dumnezeu se odihne=te, iar lumea creat[ („zidirea“) se conduce prin sine
]ns[=i, ]n mod iner\ial, ordinea intern[ a acesteia fiind ]n realitate „porunca“
creatorului ei, dat[ o singur[ dat[, ]n faza crea\iei. Dup[ cum se vede, divinitatea
deist[ este un Dumnezeu cre=tin restructurat dup[ primul motor aristotelic,
a=a explic`ndu-se de ce divinitatea ]=i ]nceteaz[ amestecul efectiv ]n lumea o
dat[ creat[ de el.
3
Cantemir trece acum la condi\ia uman[ ]n dubla rela\ie cu divinitatea
creatoare =i cu lumea creat[. Situ`ndu-se pe pozi\ia ontologiei cre=tine, scriitorul
socote=te c[ ]n mare parte omul se aseam[n[ cu restul lumii create. Apar\in`nd
astfel ordinii naturale, asemenea tuturor celorlalte fenomene, omul are
obliga\ia, natural[, de a se supune „poruncii“ divine, adic[ ordinii implantate
de Dumnezeu ]n natur[. Tot asemenea fenomenelor naturale, omul nu a fost
]nzestrat cu capacitatea de a ]n\elege lumea prin „socoteala sf`r=itului“, adic[
i-a fost interzis[ cunoa=terea planului divin al crea\iei. Pe de alt[ parte ]ns[, =i
]ntr-o anumit[ m[sur[, omul, spre deosebire de restul lumii create, con\ine o
latur[ prin care se aseam[n[ lui Dumnezeu, creatorul s[u. }n ce const[ aceast[
asem[nare? }n faptul c[ omul a fost ]nzestrat cu capacitatea de a cunoa=te
164 Dimitrie Cantemir

c[ nu din fireasca sa vrednicie, ce oarecum ]mpotriv[ =i peste


fire, o ]n\[legere mai mult dec`t fireasc[ =i dumnedz[iesc =i ceresc
oarece (c[ruia suflet ]n\eleg[toriu ]i dzicem), ]n sine str[lu-
mineadz[, carile, preste cele fire=ti hotar[ r`dic`ndu-l, la cele
metafizice=ti, ithice=ti =i theologhice=ti cuno=tin\e ]l pov[\uie=te.1
A=edar[, din cele ]nainte pomenite a culege putem, ca oricare
zidire ithice=te din-ceputul lucrului socoteala sf`r=itului ar avea,
aceia ziditoriului s[u cu partea ]n\elegerii s[ s[ asemene, iar[
carea fire=te numai cele trii pricini ar priimi, iar[ socoteala
sf`r=itului nu ar avea, ce numai dup[ porunc[ nep[r[sit =i peste
sim\ire ar alerga, aceia ziditoriului nicicum ]n ceva s[ nu s[
asemene, ce una din cele multe =i mai nenum[rate ]n periodele
sale pururea alerg[toare =i ca cele mai proaste celui mai de cin-
ste slujitoare =i ]nd[mn[toare s[ fie.2

ra\iunea natural[ a ordinii divine („a poruncii fireasc[ socoteal[“), deci ordinea
fireasc[ a lucrurilor, apoi de a putea ]n\elege m[sura („chibzuiala“) =i juste\ea
(„adev[rata hot[r`re“) cu care i se acord[ fericirea =i nefericirea =i, de asemenea,
binele =i r[ul (,,a sf`r=itului fericirii =i nefericirii, a binelui =i a r[ului s[u chibzuial[
=i adev[rat[ hot[r`re a cunoa=te poate“).
1
Aceast[ excep\ional[ ]nsu=ire a omului nu porne=te dintr-o virtute fireasc[
proprie lui („nu din fireasca sa vrednicie“), ea caracteriz`ndu-se chiar printr-o
not[ contrar[ legilor naturii („]mpotriva firii“), fiind ceva aproape supranatural
(„peste fire“). Acest ceva, care lumineaz[ pe om din interiorul fiin\ei sale (,,]n
sine str[lumineadz[“), este o putere de ]n\elegere de natur[ divin[ (,,o
]n\elegere mai mult dec`t fireasc[ =i dumnedz[iesc =i ceresc oarece“), numit[
suflet ]n\eleg[tor, termenul fiind, evident, aristotelic. Sufletul ]n\eleg[tor, aceast[
parte din divinitate, ridic[ pe om deasupra ordinii naturale („preste cele fire=ti
hotar[ ridic`ndu-l“), fiindu-i un fel de c[l[uz[ spre cuno=tin\ele metafizice,
etice =i teologice.
2
Cantemir impune concluzia pentru o conduit[ diferen\iat[ a fenomenelor
=i anume: din moment ce omul posed[ capacitatea de a-=i judeca propriile-i
fapte, adic[ de a =i le putea g`ndi prin prisma cauzei finale (am v[zut c[
faptele umane trebuie s[ aib[ un sens =i o finalitate), urmeaz[ c[ acesta trebuie
s[ se asemene lui Dumnezeu tocmai prin acea latur[ a fiin\ei sale care ]i
asigur[ ]n\elegerea lucrurilor („sufletul ]n\eleg[toriu“). }n al\i termeni, omul
Istoria ieroglific[. Vol. II 165

Acmu, dar[, la cuv`ntul ce vream s[ dzicem ]ntorc`ndu-m[,


dzic: s[ nu cumva g`nde=ti c[ socoteala mea au fost noa[ =i
neaudzit[ filosofie s[-\i v`ndz, 1 nici ]n z[dar (precum mi s[ pare)
cui =i ]n ce socoteala pricinii sf`r=itului sluje=te ]n tot chipul chiar
a-\i ar[ta m-am nevoit, ce mai v`rtos de step[na fiin\ii tale aminte
aduc`ndu-\i, ]n statul carile te afli, cu ce parte din fire =i cu ce
parte mai mult dec`t din fire e=ti alc[tuit =i st[ruit s[ cuno=ti =i
cunosc`nd ]mbe p[r\ilor ale sale =i celea ce li s[ cuvin slujbe s[
or`nduie=ti, ca fietecarea pre calea =i or`nduiala sa s[ marg[2 (c[
c`rma la corabie, z[bala la cal, socoteala la ]n\eleg[tori sinonime

trebuie s[ se sileasc[ s[-=i ating[ modelul s[u divin de via\[, ]ntruc`t posed[
ceea ce nu au fenomenele: con=tiin\a =i capacitatea de discern[m`nt.
Dimpotriv[, lucrurile, fenomenele naturale, prin natura lor lipsite de aceast[
capacitate, se supun celor trei cauze care guverneaz[ natura, ordinea natu-
ral[: cauza formal[, material[ =i eficient[. Acestea nu se pot asem[na divinit[\ii,
dar sunt obligate s[ se supun[ f[r[ voia =i con=tiin\a de sine („preste sim\ire“)
acelor legi, la origine „porunca ziditoriului“, adic[ ordinea divin[ implantat[ ]n
ordinea natural[.
1
Cantemir nu socote=te aceste idei ca exprim`nd o filozofie proprie. Se
vede c[ deismul p[trunsese =i circula ca o mod[ intelectual[ ]n mediul cultivat
al Istanbulului.
2
Lunga cuv`ntare filozofic[ avea scopul bine definit de a constitui baza
teoretic[ a ]nv[\[turilor =i a criticii pe care o va ]ntreprinde Toma Cantacuzino
la adresa lui Br`ncoveanu. Toma invit[ astfel pe domn s[-=i fac[ o introspec\ie
pentru a vedea dac[ faptele sale ]l apropie („step[na fiin\ii“) mai mult de
natur[ („fire“) sau de modelul divin („parte mai mult din fire“), cu alte cuvinte,
pentru a observa ]n ce m[sur[ conduita sa ]l apropie de cea incon=tient[,
asemenea necuv`nt[toarelor, =i ]n ce m[sur[ comportamentul s[u deriv[ din
con=tiin\a moral[. Este foarte interesant[ opozi\ia pe care Cantemir o stabile=te
]ntre natur[ =i etic[, ]ntre zestrea natural[ a comportamentelor umane =i
conduita format[ ]n cadrul conceptului de educa\ie moral[. De altfel, Cantemir
era deja autorul unei ]nsemnate lucr[ri de educa\ie moral[, Divanul lumii. Mai
t`rziu el va elabora =i Loca obscura. Se mai cuvine subliniat c[ aceast[ parte de
]nv[\[turi =i de critic[ din cuv`ntarea lui Toma la adresa manifest[rilor nega-
tive reflect[ preocup[rile contemporane, la mod[, pentru literatura de
comportament, prezent[ mai ales ]n c[r\ile de ]n\elepciune ale vremii.
166 Dimitrie Cantemir

sint). Deci trebuie s[ =tii, o, Coarbe, c[ pre o parte (precum mai


sus am dzis), din fire, dec`t un atom din cele multe alt[ceva mai
mult nu e=ti, iar[ pre alt[ parte, cu socoteala slujindu-te, lucru-
rilor tale un \enchiu =i loc ]ns[mnat =i hot[r`t s[ pui, ca la acela
vreod`n[oar[ agiung`nd, spre odihnire s[ te a=edzi. +i nu nu-
mai cu at`ta, ce a=e=i cu tot chipul s[ nevoie=ti trebuie ca nu la
altul, f[r[ numai la cel bun =i fericit sf`r=it s[ nemere=ti (c[ pre-
cum socoteala rea la cel r[u, a=e cea bun[ la cel bun sf`r=it f[r[
gre= duce) 1.
Acmu, dar[, ia aminte =i pune ]n socoteal[, a at`tea r[scoale
=i tulbur[ri (c[rora cu ce socoteal[ ]ncep[tura le-ai f[cut, nu =tiu)
sf`r=itul carile va s[ fie? +i, de ieste vreunul, c`nd =i cum va s[
fie? Iat[, am`ndoa[ monarhiile din patru p[r\i s-au scuturat, iat[,
lucrurile public[i noastre spre groznic[ r[zsip[ s-au plecat, r`di-
carea a=tept`nd, c[derea ne sose=te, unele altora s-au ameste-
cat =i toate ]n tot chipul s-au str[mutat. 2 +i p`n[ acmu (pre c`t
a mea socoteal[ a cunoa=te poate), macar cu prepusul vreun chip
de s[v`r=it chiteala nu d[. To\i ni=te atomuri putredzitoare sin-
tem, to\i din nemic[ ]n fiin\[ =i din fiin\[ ]n putregiune pre o
parte c[l[tori =i trec[tori ne afl[m. 3 Una numai r[m`itoare =i ]n
1
Se mai atrage aten\ia lui Br`ncoveanu c[ ]n realitate nu este mai mult
dec`t un atom (no\iunea de atom are aici un sens metaforic), adic[ nu ]nseamn[
de fapt nimic pe aceast[ lume =i c[ deci toat[ str[dania sa nu are nici un sens.
Ideea este de aceea=i factur[ cu principiul cre=tin al nimicniciei =i z[d[rniciei
activit[\ii =i crea\iei umane ]n fa\a ve=niciei. }n consecin\[, este sf[tuit s[ pun[
cap[t eforturilor sale =i s[ prefere politica de pace, dac[ vrea s[ ajung[ la un
sf`r=it bun. Cuvintele acestea par a profe\i nenorocirea ce se va abate mai
t`rziu asupra domnului |arii Rom`ne=ti.
2
I se repro=eaz[ lui Br`ncoveanu c[ politica sa a provocat nemul\umiri,
st[ri de ]ncordare, sl[birea politic[ a celor dou[ \[ri =i chiar r[scoale. Evident,
Cantemir exagereaz[, deoarece r[scoala la care se face aluzie (este vorba de
pomenita r[scoal[ a mu=telor) nu a avut ]n realitate loc.
3
+i aici no\iunea de atom are un sens metaforic. Cantemir nume=te pe om
„atom putredzitor“, adic[ o fiin\[ ne]nsemnat[ =i pieritoare, ne]nzestrat[ cu
Istoria ieroglific[. Vol. II 167

veci st[t[toare s[ \ine =i ieste, adec[ sf`r=itul carile ]n bun[tate


s[ pline=te. C[ci din cea vie =i vecinic[ adev[rat[ socoteal[
]ncep[tura ]ncep[turilor =i sf`r=itul sf`r=iturilor purcede. Nici alt
sf`r=it bun =i fericit a s[ numi sau a fi poate, f[r[ numai carile de
la d`nsul ]ncepe, cu d`nsul mijloceadz[ =i ]ntr-]nsul s[ odihne=te.1
Vulturi ne-am \inut, liliecii mai ]n trecutele dzile ne-au bat-
giocurit, lei ne-am numit, \in\arii =i mu=i\ele ne-au obosit =i de
toat[ ocara vrednici a fi ne-au ar[tat. Celor mici =i slabi atocma
s[ ne punem neput`nd, cu jiganiile mai mari =i mai tari de lupt[
ne-am apucat. Pre Inorog gonim, pre Fil izgonim, Lupului \irc[la-
muri, din carile s[ nu cumva ias[, i-am =iruit, pre Ciacal ]n
num[rul jig[niilor nu-l numim, pre C[prioara s[lbatec[ ca cum
duh vie\uitoriu n-ar avea o socotim. Au nu sint acestea toate mai
mult dec`t liliecii, au nu sint mai vrednice dec`t mu=tele? (Ce
ochiul m`ndriii pe leu =oarece v[dzind, mai pre urm[ pre =oarece
leu simpte.) 2 De ieste dar[ la cineva ]nceputul cu socoteala
sf`r=itului =i sf`r=itul cu chiteala ]nceputului ]mpreunat[, dintr-aces-

atributul ve=niciei. Faptul c[ aici atom nu are sensul de element constitutiv este
dovedit =i de metafora prin care se afirm[ despre om (atom) c[ apare din
nefiin\[ („nemic[“) pentru ca s[ sf`r=easc[ ]n descompunere, dezagregare
(,,putregiune“). Expresia de mai sus poate fi comparat[ cu aforismul biblic:
„adu-\i aminte c[ \[r`n[ e=ti =i ]n \[r`n[ te vei ]ntoarce“ (Geneza, III, 19).
1
Dac[ omul este pieritor, singurul lucru ]nzestrat cu atributul permanen\ei
este fapta bun[, prin care acesta se apropie de Dumnezeu.
2
Vina care se repro=eaz[ ]n primul r`nd lui Br`ncoveanu este politica sa de
suprema\ie („lei ne-am numit“), izvor`t[ din pasiunea pentru glorie („vulturi
ne-am \inut“). M`ndria sa a fost ]ns[ batjocorit[ de cuv`nt[rile =i demersurile
pentru domnie ale pretendentului Marco-pseudobeizadea, iar l[comia de
putere a fost umilit[ de r[scoala \[ranilor. Iar dac[ nu a fost ]n stare s[ potoleasc[
mi=carea unor oameni simpli =i slabi, cum poate crede domnul |[rii Rom`ne=ti
c[ ar putea ]nvinge ni=te oameni puternici ca fra\ii Cantemir, pe care ]i v`neaz[
peste tot, pe Lupu Bogdan hatmanul, c[ruia i-a fixat domiciliu for\at, pe Maxut
serdarul, c[ruia ]i refuz[ dreptul de a se numi boier, sau pe Dumitra=co Caragea,
pe care nici nu-l socote=te om? Oare ace=tia nu au mai mult[ putere dec`t
Marco pseudobeizadea =i dec`t to\i \[ranii?
168 Dimitrie Cantemir

te mai sus pomenite culeag[. M[ rog, lucrurilor noastre ce sf`r=it


ieste s[ urmedze? Precum r[u =i prea r[u ieste s[ urmedze =i
cel c`t de t`mp la socoteal[ va putea pricepe. Deci de-l cuno=ti,
o, Coarbe, =i de pizm[ numai ]ntr-acesta chip ]l pofte=ti (c[ci voia
slobod[ putere ca aceasta are, ca v[dzind =i cunosc`nd cele mai
bune, cele mai rele s[ urmedze),1 ]mpotriva celuia ce \-au d[ruit
socoteala te pui. C[ci el spre binele t[u d`ndu-\i-o, tu cu aceia=i
spre r[ul t[u te sluje=ti.2 +i a=e, sau m[rturise=te c[ f[r[ socoteal[
]ncep`nd, spre r[u s[v`r=e=ti, sau precum singur pre tine din
bun[voia ta altor proaste =i lep[date fapte te asemeni =i de la
cea mai de-a firea =i mai evghenichi te dezsameni. De unde aievea
urmadz[ c[ siloghizmul carile ai alc[tuit ]n barbara, acmu s[
]ncheie, cra, cra, cra.3 +i nu numai dup[ Istoriia ieroglificeasc[
cu numele Corb, ce a=e=i cu trup, cu suflet =i cu totului tot,
acela=i =i adev[rat a=e s[ fii te ar[\i.
De care lucru, ca acela ce adev[rat priietin =i dreapt[ slug[ ]\i
sint4 (=i mai ales c[ Corbul cu alalte pasiri rump[toare oarecare
rudenie av`nd, ]ntre noi nu pu\in[ simbathie s[ na=te5), celea
ce cu ochii de fa\[ am v[dzut, cu urechile f[r[ prepus am audzit,
1
Libertatea de voin\[ este definit[ ]n spiritul aforismului apostolului Pavel:
V[d binele =i-l pre\uiesc, dar urmez r[ul.
2
I se repro=eaz[ lui Br`ncoveanu c[ acesta folose=te judecata, puterea de
discern[m`nt („socoteala“), un dar al lui Dumnezeu, tocmai ]mpotriva lui
Dumnezeu, adic[ ]mpotriva binelui.
3
„Siloghizmul ]n barbara“ =tim c[ este ridicarea lui Mihai Racovi\[ ]n scaunul
domnesc. Toma subliniaz[ c[ efortul lui Br`ncoveanu de a ridica ]n scaun pe
Racovi\[ se va sf`r=i ]n defavoarea domnului |[rii Rom`ne=ti.
4
Invoc`nd prietenia =i loialitatea, atribute ale spiritului cavaleresc, =i
principiile de conduit[ ale sfetnicilor domne=ti, Toma trece acum la cea de a
doua parte a discursului s[u, demonstrarea pe baze de fapte a sincerit[\ii cu
care Dimitrie Cantemir vede necesitatea ]mp[c[rii, ]n contrast cu reaua-
credin\[ a lui Br`ncoveanu.
5
Rudenia dintre Toma Cantacuzino =i Br`ncoveanu era un fapt real, cei
doi fiind veri primari, ]ntruc`t mama domnului |[rii Rom`ne=ti, Stanca, era
sora lui Matei Cantacuzino, tat[l lui Toma.
Istoria ieroglific[. Vol. II 169

cu m`nule f[r[ gre= am pip[it =i precum ]n r[d[cina adev[rului


sint le-am priceput, a \i le povesti =i cu curat[ ]ndr[zneal[ a \i
le gr[i nu m[ voi sii (c[ adev[rul, de=i t`rdziu, ]ns[ ]n de=ert =i
nedovedit a r[m`nea nu poate).
Copaciul pizmei, carile ]nc[ de demult str`mbe =i coh`ioase
r[d[cini lungi =i late cr[ngi au aruncat, din livada inimii tale de
tot a-l dezr[d[cina =i peste prilazul ]ngr[diturii afar[ a-l lep[da
\i s[ cade. C[ monarhiile acestea, precum din b[tr`nii no=tri am
audzit, =i istoriile, ca cu glasurile r[p[osa\ilor, nep[r[sit ne
povestesc =i ]n toate ceasurile ]n urechi ca dobele =i ca clopotele
ne r[zsun[, c[ nici od`n[oar[ ]ntr-o omonie legate =i una cu alta
]ntr-o inim[ ]ncle=tate mult[ vreme a tr[i n-au putut. Ce de s-au
=i t`mplat vreodat[ ]ntre d`nsele p[rinte cu fiiu sau frate cu frate
totdeodat[ slujba epitropii<i> a \inea 1, ]ns[ precum toate ale
muritorilor de zavistii =i de ]mpotriviri pline sint (a\a dragostei
de cu\itul zavistiii net[iat[ =i leg[tura rudenii<i> de suvacul si-
cofandiii nedezlegat[ prin mult[ vreme a r[bda n-au putut), carile
nu numai cinstea =i leg[m`ntul prieteniii, ce =i hotar[le rudeniii
=i evlavia simen\iii a c[lca =i la p[m`nt a le strop=i nu s-au siit.2
1
Cantemir cuno=tea faptul c[ unii domni ai Moldovei =i |arii Rom`ne=ti au
fost rude ]ntre ei, uneori domnind ]n acela=i timp tat[l ]ntr-o \ar[ =i fiul ]n alta,
sau chiar fra\i, dar, sus\ine scriitorul, conflictele dintre cele dou[ \[ri au fost
]ntre\inute de interesele meschine =i lipsite de orizont ale boierimii (situa\ia
este de altfel specific[ pretutindeni lumii =i epocii feudale).
2
Oglindind situa\ia contemporan[ lui, c`nd ac\ionau unele practici politice
d[un[toare, Cantemir o extinde asupra trecutului istoric al celor dou[ \[ri
rom`ne=ti, consider`nd c[ la baza conflictelor =i inimici\iei au stat invidia
(pizma), def[imarea (zavistuirea) =i denun\ul (sicofandia). Acestea au
zdruncinat leg[turile de rudenie (rudeniia), amici\ia =i respectul profund fa\[
de cei de acela=i neam („evlavia simen\iii“). Aceast[ din urm[ expresie, „evlavia
simen\iii“, demonstreaz[ c[ la data c`nd ]=i scria Istoria ieroglific[, Dimitrie
Cantemir avea deja format[ convingerea unit[\ii de neam a moldovenilor,
muntenilor =i transilv[nenilor, convingere pe care o va exprima mai t`rziu ]n
Hronicul, unde va demonstra, pe linia marilor no=tri cronicari, teza unit[\ii,
latinit[\ii =i continuit[\ii poporului rom`n.
170 Dimitrie Cantemir

De care lucru, urmadz[ ca =i acmu (c[ cel ]ntr-una ispitit, acela


=i ]n multe ispitit s[ crede) alc[tuirea siloghismului ar[t[toriu s[
]ncheie ]n=el[toriu =i senten\iile filosofe=ti ]n bolb[ieturi sofis-
tice=ti s[ s[ prefac[.1 C[tr[ aceasta cu bun[ inim[ ]ndr[znesc a
dzice c[ =tiin\a fiziognomasc[ (carea ]n fe\ele a unor jiganii f[r[
de foc =i singe alt[ nu arat[2) =i mai v`rtos ispita politiceasc[
proroc a m[ face f[r-a minciunii primejdie m[ ]ndeamn[ =i pre-
cum cele de pre urm[ mai rele dec`t cele dint`i s[ ias[.3 Pardosul,
R`sul, Hameleonul, Veveri\a =i alalt[ a Apariului simen\ie toat[,
carii ]ntr-aceast[ dat[ pentru epitropiia Strutocamilii a sta =i cu
gurile priietini a s[ ar[ta s[ v[d, ]n cea veche =i nemutat[ a lor
fire, bun[ nedejde am c[ nice pre mine r[u chititoriu, nici pro-
rociile mele ceste de acmu minciunoase s[ ias[ vor l[sa, ce pes-
te pu\ine dzile, sau cu scrisoarea (c[ci cu gura ]ntre d`n=ii ]nc[
de mult a le sf`r`i au ]nceput), sau cu fapta aievea =i de
adev[rate s[ le arete =i pre cel din mo=ie =i pre cap giurat
nepriete=ug, ]n theatrul a toat[ lumea, cu dobe =i cu surle s[-l
scoa\[. Au nu sint ace=tea carii de la toate st`rvurile, cu h`r`ieturi
=i cu cl[n\[ieturi, ne probozesc? Au nu sint ace=tea carii ar pofti
nu numai unghi, plisc, ce a=e=i nici pene, nici tuleie s[ nu ne
1
Din nou se repet[ despre Br`ncoveanu c[ elaboreaz[ incorect silogismul
demonstrativ („siloghizmul ar[t[toriu“), iar maximele sunt folosite ]n mod
sofistic (aluzie la sofistica poetic[ de care am mai pomenit). Sensul real al celor
dou[ observa\ii critice prive=te perspectiva defavorabil[ a domniei lui Mihai
Racovi\[ (siloghizmul), pe de o parte, =i folosirea, pe de alta, prin alterarea
sensului adev[rat, a unor maxime =i idei c[l[uzitoare ]n diferite ac\iuni =i
scopuri condamnabile.
2
Cantemir ridiculizeaz[ fiziognomia, =tiin\a care pretindea cunoa=terea
firii =i destinului omului dup[ ]nf[\i=area fizic[; scriitorul subliniaz[ c[ aceast[
=tiin\[ descoper[ numai lucruri de la sine ]n\elese, ca, de pild[, c[ boierimea
(jig[niile) se caracterizeaz[ prin agresivitate =i cruzime („foc =i singe“).
3
}n schimb, Toma afirm[ despre sine c[ ]ndr[zne=te s[ se numeasc[ proroc,
adic[ prevestitor al evenimentelor vie\ii politice, f[r[ s[ gre=easca, datorit[
experien\ei sale ]n acest domeniu.
Istoria ieroglific[. Vol. II 171

r[m`ie? 1 (c[ tot ]mpotrivnicul paguba nepriietinului dob`nd[ =i


toat[ sc[derea lui adaogerea sa socote=te). Nici neamul dul[ilor
dec`t ace=tea ]n r[utate mai gios sint, macar c[ ]ntr-aceast[ vreme,
mai mult p[rta=i =i priitori monarhiii noastre dec`t jiganiilor ce-
lor =ie de asemenea s-ar p[rea, ce adev[rul ieste c[ to\i ace=tea
folosul privat caut[ =i dob`nda chiverniselii hiri=e cearc[, carile
ori cu ce mijloc a le vini ar cunoa=te, cu acela a s[ sluji nu s[
]ndoiesc. Pentru Inorog, cele ce nu sint =i dup[ pl[cere scriu =i
gr[iesc (poate fi =i pentru mine, pre carile despre ad[v[rat[ dra-
gostea ta nici ceriul, nici p[m`ntul a m[ dep[rta va putea) =i
celea ce spre a\i\area =i hrana vr[jbii sint scornesc. Pentru Fil celea
ce nu aud dzic c[ le-au v[dzut =i celea ce n-au v[dzut dzic c[
le-au apip[it. }n scurt, toat[ socoteala ]ntr-aceasta li s[ spri-
jene=te, c[ nefiind v`n[toare, dul[ii de ce treab[ sint? +i ]n
de=ert, prin p[duri =i mun\i de nu vor l[tra, pita ce m[n`nc[ =i
ciolanele ce ling, ]n z[dar a fi s[ nu s[ dzic[, s[ tem (o, de ce s[
tem p`n[ mai pre urm[ de n-ar sc[pa). (C[ci dul[ii pentru
f[r[mu=uri =i ciolane, precum priete=ugul a strica =i toate de bine
facerile ]ntr-un ceas a uita obicinui\i sint). }n care chip ace=tea
cu nep[r[site ciocotni\iile lor vr[jbile a a\i\a =i goanele ]n veci a
le delunga s[ nevoiesc, a=e c`t ]n toat[ via\a de nu s-ar curma, a
lor via\[ fericit[ =i norocit[ =-ar socoti.1

1
Toma atrage aten\ia lui Br`ncoveanu c[ cei patru fra\i Ruset, fiii Cuparului,
care conduc din umbr[ pe Mihai Racovi\[, sunt intrigan\i =i prieteni neloiali,
care de-abia a=teapt[ s[ fac[ r[u domnului |[rii Rom`ne=ti, prin intrigile lor la
Poart[, unde aveau o mare influen\[. De altfel, ]n Istoria ieroglific[ se simte
tendin\a scriitorului de a demasca r[utatea, neloialitatea =i politica de intrigi ce
caracterizau familia Ruset, care a adus at`tea ]ncurc[turi =i nenorociri celor
dou[ \[ri rom`ne=ti.
2
Toma supune unei analize critice severe =i sistematice pe principalii factori
ai vie\ii politice de atunci, r[spunz[tori de toate ]ncurc[turile, agita\ia =i
tensiunea vie\ii politice, care aduceau at`ta r[u celor dou[ \[ri rom`ne=ti.
Astfel, sunt demasca\i nu numai Rusete=tii, dar =i agen\ii =i spionii lui
Br`ncoveanu (neamul dul[ilor), al[turi de care trebuie amintite, bine]n\eles,
172 Dimitrie Cantemir

Acestea dar[, a=e precum sint ]n\eleg`ndu-le, cu rea socotea-


la carea o dat[ ]n minte \-ai pus nu te am[gi, cu carea a dzice
obiciuit erai, c[ siloghismul carile asupra Strutocamilei ai alc[tuit,
]nt[rindu-s[, de nu alt folos, ]ncailea ]ntre dobitoace pururea ne-
unire, =i din neunire sl[biciune le va vini =i, a=e, cu sl[biciunea
lor, puterea noastr[ va cre=te, c[ci nici aceasta ieste bun[ socotea-
l[, nici dreptatea aceasta pofte=te, de vreme ce (mai mult lucru-
rile ]mpotriv[ t`mpl[toare socotite r[u a nu s[ t`mpla socoteala
bun[ le face). A=ijderea (de multe ori pre durerea, mare alta
mai mare o t[m[duie=te, =i ce mehlemul nu vindic[, vindic[ fie-
rul, =i ce fierul nu t[m[duie=te, cu mai mare usturime t[m[-
duie=te focul). }n care chip, de socotit ieste ca nu cumva =i dobi-
toacele ce ]n durerile suferite nu sim\iia, aceia ]n cele nesuferite
s[ sim\[, =i atuncea, de=i nu alt[ putin\[ vor avea, ]ns[ cu bun[
sam[ nu numai c[tr[ cel pemintesc1, ce =i c[tr[ cel ceresc Vultur
lacr[mi de singe v[rsind, cu suspinuri de foc vor striga, a c[rii
dosad[ r[spl[tire dreptatea a o t[cea =i cu milosul ei ochiu a o
trece nu va putea (c[ci drept[\ii dreptatea a nu face peste pu-
tin\[ ieste), a c[ror suspini pre\ pare-mi-s[ c[ prea scump =i
a=e=i mai nepre\[luit va c[dea.2 Pentru aceasta dar[ deci ieste

=i capuchehaiele. Ei sunt prezenta\i ca ni=te oameni lipsi\i de orizont =i con=tiin\[


patriotic[, pe care nu-i privesc interesele \[rii, ci numai interesele lor personale.
Av`nd astfel de apuc[turi, nu se poate conta pe fidelitatea lor. C[ci ace=tia,
pentru a-=i justifica banii pe care ]i m[n`nc[, sunt ]n stare s[ inventeze orice =i
s[ ]ntre\in[ o atmosfer[ ve=nic ]ncordat[. A=a se face c[ ace=tia au putut da
informa\ii false =i au calomniat at`t pe Dimitrie c`t =i pe Antioh Cantemir.
Ideile sunt, evident, ale scriitorului.
1
Vulturul pemintesc: }mp[ratul turcesc (D.C.).
2
Un alt factor vinovat de tensiunea politic[ este Mihai Racovi\[, pe care
Br`ncoveanu l-a ajutat s[ ajung[ domn, socotind c[ docilitatea acestuia va
]nt[ri prestigiul domnului |[rii Rom`ne=ti. }ns[, atrage aten\ia Toma, nepri-
ceperea acestuia =i ]mpil[rile la care este supus poporul vor crea at`tea
nemul\umiri, ]nc`t sultanul ]nsu=i se va vedea nevoit s[ ia m[suri, ]nlocuindu-l.
Expresia „lacr[mi de singe v[rsind“ (c[tre Vulturul „pemintesc“) oglinde=te o
Istoria ieroglific[. Vol. II 173

vrajba cu aceste dobitoace din necuno=tin\[. +terge-\i, rogu-te,


ochii de pravul zavistiii, =i painjina pizmei de pre fa\[ ]\i r`dic[, =i
inima asupra r[ut[\ii =i a vr[jm[=iii ]mpietrit[ privindu-\i, cunoa=te.
+i dup[ aceasta un soroc drumurilor =i ]mbletelor poftelor tale
pune-\i. Iar[ de-\i ieste nep[r[sirea v`n[torilor, vr[jitorilor =i a
mrejitorilor, c[ci cu tot adev[rul socote=ti, adec[ precum de aces-
tea a nu te p[r[si dreptate ai, ascult[ pu\inele, te poftesc, de la
mine, carile pentru adev[rat[ dragostea, carea c[tr[ tine am, =i
mai cu de-adins, pentru curat[ iubirea carea c[tr[ adeverin\[ \iiu,
afar[ din tot \irc[lamul lingu=iturilor =i precum regula adev[rului
pofte=te a \i le povesti =i cum sint a \i le dovedi m[ voi nevoi.1
C`te dar[ sint lucrurile care de Fil s-ar atinge, ]n =tiin\a mea,
pu\ine sint, c[ci numai o dat[ la cetatea Deltii cu d`nsul ]mpreu-
nare am avut. Ce atuncea a mea slujb[, spre aceasta ]ns[mnat[
=i or`nduit[ nefiind, de lucrurile lui pu\in ]n minte mi-au fost.
De care lucru, trecutele ]ntre d`nsul =i ]ntre tine cu de-adinsul a
scutura =i a cerca nu m-am pus.2 Ce =i pentru aceasta atuncea
pare-mi-s[ s[-\i fiu scris c[ lucrurile adun[rii aceia mai bine ar fi

situa\ie posibil[ atunci: masele =i boierii nemul\umi\i, c`nd ]naintau pl`ngeri


scrise c[tre sultan ]mpotriva unui domn, argumentul folosit era tirania =i jefuirea
\[rii. }n cazul lui Racovi\[, cei care jefuiau ]ntr-adev[r Moldova erau fra\ii Ruset.
1
Toma se ocup[ ]n continuare de al\i doi factori ai fr[m`nt[rilor politice ale
vremii: cei doi fra\i Cantemir, despre care promite lui Br`ncoveanu s[ fie f[r[
p[rtinire.
2
Toma declar[, pe bun[ dreptate, c[ pe Antioh nu-l cunoa=te bine, deoarece
l-a v[zut =i a stat o singur[ dat[ de vorb[ cu el, cu prilejul adun[rii de la
Arn[ut-chioi. Dup[ cum =tim, Toma fusese trimis aici de Br`ncoveanu s[
influen\eze lucr[rile adun[rii; ]n cadrul acestei strategii, el c[utase, al[turi de
Rusete=ti, s[ am[geasc[ pe Antioh cu promisiuni de domnie, ]n timp ce ]n
realitate demersurile la Poart[ se f[ceau pentru Mihai Racovi\[. Textul mai
reflect[ =i dezinteresul =i r[cirea sentimentelor lui Dimitrie fa\[ de fratele s[u,
care, dup[ cum am v[zut, nu-l ajutase cu bani s[ ias[ din ]nchisoarea bostangiilor,
=i, pe de alt[ parte, urm[rea ob\inerea domniei Moldovei, chiar cu pre\ul
sacrific[rii fratelui s[u.
174 Dimitrie Cantemir

fost supt titulul numelui t[u s[ nu gioace.1 Ce sau c[ mintea ]n ce


\-au st[ruit (dup[ am[git[ socoteala unor dobitoace) 2 cum mai
cur`nd a ispr[vi ai gr[bit, sau c[ str`mptoarea vremii mai mult
slovele mele a citi =i sfatul ]n mai bine a socoti nu te-au l[sat. Cu care
pricin[, ]nc[ de atuncea, ]n locul temeliilor bune (carile ]ntr-ade-
v[r s-ar fi putut arunca) temelii rele s-au pus, nu ]ntr-alt chip, ce
ca cum st`lpii de marmure, iar[ t[lpile de trestie ar fi fost. Ce ori-
cum, acelea atuncea s-ar fi t`mplat, precum am dzis, de aceste
prea pu\in ]n =tiin\[ av`nd, mai multe cuvinte a face nu pociu.3
Iar[ c`t ieste despre partea Inorogului (]n carile toat[ greutatea
lucrului a sta s[ vede), dup[ porunca carea de la tine avusesem,
]n tot chipul am ispitit, pentru ca doar[, cu d`nsul ]mpreunare
av`nd, celea ce pentru a=edzim`ntul p[cii mi s[ poruncis[ a i le
ob=ti s[ pociu. La carea cu mijlocul Hameleonului (o, bat[-l urgiia
Vulturului ceresc!), ]n num[rul voitorilor de bine, dup[ socotea-
la ta socotindu-l, =tire i-am f[cut, precum cuvinte de pace a-i pro-
pozui am (ce inima la tot binele plecat[ nu cu anevoie la nu-
mele p[cii s-au plecat). Carile ]ndat[ cu dragoste =i cu liubov,
precum aceast[ ]mpreunare pofte=te, mi-au r[spuns. +i, f[r[
mult[ z[bav[, la locul ]ns[mnat cobor`ndu-s[ (precum =i mai
denainte ]\i scrisesem), acolea ]mpreunare am avut. }nt`i dar[

1
Posed`nd un mai ascu\it sim\ al realit[\ii =i intuind evolu\ia viitoare a
evenimentelor, Toma, cu mult ]nainte de ]mprietenirea cu Dimitrie, scrisese
deci lui Br`ncoveanu c[ n-ar fi trebuit ca adunarea de la Arn[ut-chioi =i
demersurile pentru ]nsc[unarea lui Mihai Racovi\[ s[ se fi facut sub patronajul
domnului |[rii Rom`ne=ti.
2
Exist[, a=adar, probabilitatea ca, ]n sus\inerea candidaturii lui Mihai
Racovi\[, Br`ncoveanu s[ fi fost influen\at de interesele =i calculele („socoteala“)
unor boieri moldoveni („dobitoace“). Mai jos se d[ =i alternativa „str`mptoarea
vremii“, adic[ situa\ia critic[ ]n care s-ar fi aflat Br`ncoveanu ]n 1703 — ceea
ce este adev[rat — situa\ie ce l-a determinat s[ gr[beasc[ numirea unui
candidat pe care ]l socotea docil.
3
}n esen\[, Toma repro=eaz[ lui Br`ncoveanu c[ nu a \inut seama de
avertismentele sale date la timpul potrivit.
Istoria ieroglific[. Vol. II 175

socoteala mea au fost pentru ca ]ntr-a cui m`n[ st[ dreptatea s[


m[ pociu adeveri, =i a=e, carile s[ fie mai tare s[ pociu giudeca
(c[ un dram a drept[\ii, mii de mii de c`ntare a str`mb[t[\ii a
r`dica poate). }nt`ia=i dat[, pentru cea dint`i a vr[jbii pricin[
voroava ]nainte i-am pus, dzic`ndu-i, =i pricina asupra lui arun-
c`nd, precum de la tine m[ ]n=tiin\asem. 1
Iar[ el ]ntr-acesta chip mi-au r[spuns: „De pe ce cuno=ti, dzice,
precum eu ]nt`i pricina a vr[jbii ace=tiia s[ fiu fost? C[ci pricina
alta nu ieste, f[r[ numai ]ncep[tura lucrului (de vreme ce, pre-
cum, la cele fizice=ti, a=e la cele ithice=ti, pricina cu ]ncep[tura
sinonime sint). Apoi pricina trebuie ca nu a chitelii, ce a lucru-
lui fiin\[ s[ fie.2 Deci, pricin[ hiri=[ ca aceasta asupra mea a afla
de vii putea, voi m[rturisi gre=ala =i s[ va =terge p[catul (c[
iert[ciunea gre=ala, iar pacea vrajba mai denainte r`dic[). „C[tr[
acestea, i-am r[spuns: „Spre ]ncep[tura lucrului alt[ dovad[ mai

1
Subliniind c[ Dimitrie Cantemir era factorul cel mai important, de care
depindea ]ntors[tura pe care o puteau lua fr[m`nt[rile vie\ii politice de atunci,
Toma relateaz[ ]n fa\a lui Br`ncoveanu convorbirea sa cu Dimitrie la cea dint`i
]ntrevedere. Povestirea care urmeaz[ este, deci, o reluare a Dialogului Inorogului
cu +oimul, con\in`nd unele lucruri cunoscute =i ]n mare parte noi am[nunte
privind istoricul evenimentelor politice ]ncep`nd cu domnia lui Constantin
Cantemir (1685), dar cu accentul pe conflictul dintre Dimitrie =i Br`ncoveanu.
Rostul expunerii lui Toma este =i stabilirea celui vinovat, adic[ descoperirea celui
care a a\`tat primul acest dramatic conflict („cea d`nt`i a vr[jbii pricin[“).
2
De remarcat nota ontologic[ a defini\iei cauzei: ]n stabilirea cauzei unui
lucru trebuie s[ \inem seama ca ea s[ nu fie pur ra\ional[ (s[ nu fie rezultatul
exclusiv al „chitelii“), ci s[ exprime esen\a („fiin\a lucrului“) =i s[ fie proprie,
adic[ specific[ =i adecvat[. Aceast[ condi\ie a defini\iei cauzei este valabil[ =i
pentru cauzalitatea din natur[ (pentru lucrurile „fizice=ti“), =i pentru cea
social[ (pentru lucrurile „ithice=ti“). Fiind de neconceput f[r[ existen\a
lucrurilor, orice cauz[ se confund[ (este „sinonim[“) cu ]nceputul unui lucru
(„]ncep[tura lucrului“), orice fenomen con\in`nd deci ]n sine cauza care l-a
provocat. Din textul de mai jos, rezult[, de asemenea, c[ ]n dezv[luirea cauzei
prime ]n lan\ul cauzal din cadrul fenomenelor sociale este necesar s[ se mearg[
]napoi p`n[ la cauza ce nu mai presupune o alt[ cauz[.
176 Dimitrie Cantemir

tare =i mai adev[rat[ a s[ da nu poate, f[r[ dec`t pricina carea


pre alt[ pricin[ mai denainte dec`t d`nsa nu are. Ca care pri-
cin[, o, priietine, cu hirograful carile asupra Corbului scriind, ]ntre
jig[niile =i vr[jitorii asietice=ti l-ai dat, =i Corbul pre aceia vreme
cu toat[ inima ]n cel adev[rat priete=ug s[ afla. De care ]ncep[-
tur[ =i pricin[ de vicle=ug, el ]n\eleg`nd, n-au pricinit, ce au p[zit
vrajba, carea =i p`n[ ]n ceasul acesta tr[ie=te. 1“
La acestea m-au ]ntrebat de mai am =i alt[ ceva a-i ar[ta, pen-
tru ca pricina vr[jbii dint`i asupra lui s[ dovedesc? I-am r[spuns:
„Ba, =i ce alt[ mai mult[ =i mai bun[ dovad[ trebuie? i-am dzis.
Au precum hirograful acela (pre carile acmu Corbul ]n m`na sa
]l are) al t[u s[ nu fie a t[g[dui vii putea?“ C[tr[ acestea a=e
mi-au r[spuns: „Pomene=te, dzice, o, priietine, cuv`ntul carile
acmu-acmu ]l dzis[=i, c[ pricina atuncea pricin[ dint`i ieste, c`nd
alta mai denainte dec`t d`nsa nu s[ d[. C[ amintrilea, lucru pri-
cinit, iar[ nu pricina lucrului ar fi.2 Deci c`nd alt[ pricin[ mai
denainte dec`t pricina carea ai ar[tat a afla =i a o dovedi o a=i
putea, atuncea ce vii giudeca?“ „Ce pofte=te dreptatea“, i-am
r[spuns. „Ca aceia pricin[, dzice, o, priietine, asupra Corbului
vrednic sint a ar[ta, ]ns[ cu urechea inimii cuv`ntul drept[\ii a
asculta de vii suferi.“ Iar[ dac[-i dzi= c[ cu drag[ inim[ cuv`ntul
adev[rului a audzi =i giude\iul drept[\ii a da gata sint, ]ntr-aces-
ta chip dzis[: „Hirograful acela, o, priietine, adev[rat al mieu este
=i precum slovele carile ]ntr-]nsul sint, a=e cuvintele, ale mele
sint. Ce ]nc[ dup[ hirograf mai sint =i altele dec`t hirograful ]nc[
mai tari =i ]nc[ mai mari, pentru carile p`n[ acmu, poate fi, ]nc[

1
Toma amintise lui Dimitrie, drept cauz[ prim[ a conflictului, „hirograful“,
adic[ memoriul scris c`ndva, o p`r[ ]mpotriva lui Br`ncoveanu, pe care o
]naintase „vr[jitorilor asietice=ti“, a=adar, demnitarilor otomani, p`r[ ce c[zuse
p`n[ la urm[ ]n m`na domnului |arii Rom`ne=ti, care justifica astfel ac\iunile
sale du=m[noase drept m[suri de ap[rare.
2
Cauza prim[ din lan\ul cauzal nu este precedat[ de alta, c[ci altfel ea
nu-=i poate ]ndrepta\i numele de cauz[ prim[ a unui lucru, ci de lucru produs
de o cauz[ („lucru pricinit“).
Istoria ieroglific[. Vol. II 177

]n=tiin\are nu ave\i. 1 Ce socoteala pentru ]ncep[turi fiindu-ne,


pricinile a doa =i mijlocitoare2 ]n z[dar nu vom mai pomeni =i
de vreme ce toat[ gre=ala ]ntr-acela ieste, carile pricin[ vr[jbii
dint`i ar fi dat, noi pre una ca aceia asupra Corbului ar[t`nd-o
=i cu ne]ndoite ar[t[ri dovedind-o, precum de supt vina gre=elii,
a=e de supt pricina ]ncep[turii vom ie=i. De vreme dar[ ce pen-
tru ]ncep[turile pricinelor cuv`ntul ne ieste, a =ti \i s[ cade, dzice,
o, priietine, ]n vremea ce asupra tuturor dihaniilor Monochero-
leopardalis minunat st[p`niia, =i, precum unui vrednic st[p`ini-
toriu s[ cade, tare =i f[r[ preget grijea alor s[i supu=i purt`nd,
p`n[ ]ntr-at`ta suma lucrurilor adusese, c`t pliscul Vulturului =i
clon\ul Corbului de-abiia vreodat[ =i mai niciodat[ ciolan proas-
p[t ciocniia sau singe cald gusta. +i pentru ca ]ntru tot adev[rul
s[ gr[iesc, nu numai c[ singe cald nu gusta, ce a=e=i st`rv ]mpu\it
macar[ a afla sau p`ntecele a-=i s[tura putea. Pentru care lucru,
]nt`ia=i dat[ ]n r[utatea Corbului sc`nteia zavistiii a s[ a\i\a au
]nceput3 (acestea cum =i ]n ce chip au fost pre larg la locul s[u
s-au pomenit. Iar acmu, pentru mai chiar[ ar[tarea a pricinii
dint`i, precum pentru al\ii voroav[ am face, ]n fa\a a triia 4, pre
scurt =i c`t numai noima s[ s[ ]n\[leag[, iar[=i a le pomeni ne

1
Cantemir recunoa=te c[ f[cuse nu numai p`ra aceasta ]mpotriva lui
Br`ncoveanu, ci =i altele, de care el nu avea cuno=tin\[.
2
}n lan\ul cauzal, ]n afar[ de cauza prim[ („pricina d`nt`i“), Cantemir
distinge cauzele de serie sau secundare („pricina a doa“) =i cauzele mediatoare
(„pricini mijlocitoare“). Aceste din urm[ categorii de cauze trebuie coroborate
cu speciile cauzale pe care le-am numit forme ale cauzei eficiente.
3 De=i Dimitrie recunoa=te c[ el este autorul p`rii amintite, precum =i al
altora ]ndreptate ]mpotriva lui Br`ncoveanu, atrage ]ns[ aten\ia c[ ura lui
Br`ncoveanu ]mpotriva Cantemire=tilor este mai veche, ea urc`nd p`n[ ]n
vremea lui Constantin Cantemir b[tr`nul (1685—1693), c[ruia, zice fiul,
domnul |arii Rom`ne=ti nu-i putea ierta c[ nu se putea amesteca ]n treburile
interne ale Moldovei.
4
„Fa\a a triia“ ]nseamn[ persoana a treia gramatical[, Cantemir vr`nd s[
spun[ c[ va povesti lucrurile la persoana a treia, deta=at adic[ de subiectivitate.

12 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


178 Dimitrie Cantemir

vom nevoi). Deci dup[ c`t[va vreme, cu datoriia firii, Monochero-


leopardalis de pre p[m`nt spre cele cere=ti s-au luat, Inorogul,
dup[ lege, mo=tenitoriu st[p`nirii p[rintelui s[u r[m`ind1. Ino-
rogul, la aceia step[n[ suindu-s[, vrut-au ca adev[ratul megie=esc
priete=ug s[ ]mbr[\i=edze, adec[ cu monarhiia pasirilor ]n line=te
=i ]n pace s[ vie\uiasc[, de care lucru, ]ndat[, precum de s[v`r=irea
p[rintelui s[u, a=e pentru curat g`ndul =i bun[ inima sa, prin
scrisori pre Corb au ]n=tiin\at =i ca, de ar fi fost cu p[rintele s[u
nescareva de r[ceal[ pricini, s[ le uite =i s[ le ierte ]l poftiia (c[
priete=ugul a mo=teni, a ]n\elep\ilor, iar[ vrajba p[rin\asc[ ]n fii
a cerca a nebunilor lucru ieste). Corbul, din sc`nteia a\i\at[
aievea, nu, ce cu vicle=ug pre ascuns pojarul preste tot a aprinde
nici s-au stidit, nici s-au lenevit, =i ase, mai de grozav =i spurcat
p[cat s-au apucat, de vreme ce, precum priete=ugul pofte=te =i
pre numele cerescului Vultur s[ giur[, precum ori ]n ce =i c`t va
putea, spre ]nt[rirea st[p`nirii lui pre la locurile ce s[ cade s[
va nevoi i-au r[spuns. Ca acestea ]n slove =i ]n cuvinte c[tr[ Ino-
rog ]napoi trimi\ind, iar[ din inima viclean[ altele.2 C[ci ]ndat[
dul[ilor, pre carii ]n mun\i trimi=i avea, porunc[ dede, ca cu
l[tr[turile =i breh[iturile lor toate locurile ]mpl`nd, pre alalte
dobitoace =i jig[nii sp[im`nt`nd, s[ le ]mpra=tie =i ]n toate p[r\ile
s[ le goneasc[. Dul[ii porunca cu fapta plinind, tic[loasele dobi-
toace, de sp[imoase =i de moarte menitoare glasuri ca acelea
audzind, de pregiur Inorog a lipsi =i fietecarea grijea vie\ii sale
a cerca au ]nceput. Corbul atuncea, vreme afl`nd, pre jiganiia ]n

1
Se repet[ afirma\ia c[, dup[ moartea tat[lui s[u, Dimitrie a fost ]nsc[unat
domn ca mo=tenitor legitim al tronului moldovean. Realitatea este c[, fiind
t`n[r, boierii Rusete=ti l-au ales domn socotind c[ ]l vor manevra dup[ voia lor.
2
Dup[ ce este ales domn (19 martie 1693), Dimitrie scrie lui Br`ncoveanu
c[ de=i ]ntre tat[l s[u =i domnul |[rii Rom`ne=ti au fost raporturi ]ncordate, el
personal consider[ necesar s[ se treac[ la rela\ii politice amicale. Br`ncoveanu,
ipocrit, ]i scrie c[ accept[ ]mp[carea, dar ]n realitate se g`ndea s[ continue
vechea du=m[nie.
Istoria ieroglific[. Vol. II 179

neam cu prepus, adec[ pe Vidr[, tir[ne=te asupra mo=tenirii


Inorogului au pus. A=e, Vidra apuc`nd tiraniia, Inorogul ]n
mun\i, unde =i Filul1 era, s[ dus[. Dup[ carii Corbul prin mun\i,
Vidra prin g`rle, prin mult[ vreme fel de feliu de goane =i ]ncun-
giur[turi de moarte ]mbla. Ce dreptatea sf`nt[ lucru gre\os ca
acesta nu mult[ vreme r[bd`ndu-l, Inorogul, afl`nd mijlocul,
pre Vidr[ din tir[nie au lep[dat =i pre Fil ]n locul mo=tenirii
mai drepte au a=edzat 2 (c[ci =ie sau norocul din tinere\e ]i zavis-
tuia, sau spre altele mai mari sau mai grele ]l cru\a3). Corbul
acestea v[dzind, macar c[ dreptatea cu m`nule apip[ia, ]ns[
r[utatea din bun r[u =i din Corb, orb ]l f[cea, de vreme ce, cu
multe m[iestrii =i vr[ji, de iznoav[ p[catul ]nnoind =i pre Fil
1
Relu`nd datele cunoscute din Dialogul Inorogului cu +oimul, se repet[ pe
scurt desf[=urarea ulterioar[ a evenimentelor. Astfel, ]n loc s[ mearg[ spre o
real[ ]mp[care, Br`ncoveanu ]ncepe imediat ac\iunea ]mpotriva lui Dimitrie,
determin`nd Poarta Otoman[ s[ nu-l confirme ca domn, ci s[ urce ]n locul
s[u pe Constantin Duca (Vidra), care este numit ]n aprilie 1693. }n aceste
condi\ii, Dimitrie pleac[ la Istanbul, unde ]nt`lne=te pe fratele s[u Antioh.
2
}n condi\iile prigoanei cumplite ini\iate de Br`ncoveanu =i de Constantin
Duca, Dimitrie nu r[m`ne pasiv, ci, lu`nd ofensiva, reu=e=te s[ ob\in[ mazilirea
lui Duca (decembrie 1695), dar, ]n loc s[ beneficieze el de acest succes, renun\[
la domnie ]n favoarea fratelui s[u Antioh, gest consemnat =i de unele documente
ale vremii. Afirma\ia scriitorului c[ Duca ar fi fost mazilit la demersurile sale,
este ]ntr-o anumit[ m[sur[ o exagerare, el av`nd =ansa c[ demersurile f[cute
au coincis cu nemul\umirile create de Duca prin fiscalitatea exagerat[ =i datorit[
amestecului prea f[\i= al lui Br`ncoveanu ]n treburile Moldovei. Aceast[ mazilire
a surprins =i a sup[rat pe Br`ncoveanu, care este pus, ]n Istoria ieroglific[, s[
strige: „Cine au scos cuiul pe carile eu l-am b[tut?“
3 Aluzia se refer[ fie la faptul c[ Dimitrie se rezerva pentru ocuparea
domniei ]n |ara Rom`neasc[ (Dimitrie a aspirat ]ntr-adev[r la aceast[
demnitate), fie la faptul c[ voia s[ se dedice scrierilor, activitate pe care o
considera mai important[ dec`t orice succes politic. }ntr-adev[r, ]n cei aproape
cinci ani de domnie a fratelui s[u (1695— 1700), Dimitrie Cantemir ]=i scrie
opera sa din tinere\e, ]n mare parte filozofic[ =i de moral[, una dintre lucr[ri,
cea dint`i, Divanul lumii, reu=ind s-o tip[reasc[ la Ia=i, ]n 1698.
180 Dimitrie Cantemir

din mo=iia =i mo=tenirea sa sco\ind, iar[=i pre tiranul, Vidra, ]n


locul s[u au b[gat.1
Vidrii tir[niia poftorindu-i-s[, au socotit ca =i r[utatea tir[niii
s[ ]ndoiasc[ (c[ tiranii cele ce dint`ia=i dat[ dup[ nes[\ioas[
voia lor cu r[utatea a plini nu pot, de a doa oar[ vreme afl`nd
mai cu asupr[ a plini obiciui\i sint). }n care chip =i Vidra (mai
mult cu a Corbului ]ndemnare) f[c`nd, dobitoacele, s[racele,
iar[=i ]n toate p[r\ile cu mare tulburare a s[ ]mpr[=tiia le-au
c[utat, din carile unele, precum s[ dzice dzic[toarea, capul ]n
poale lu`ndu-=i, ]n monarhiia pasirilor au pribegit. Unde cu
multe =i fierbin\i lacr[mi, n[cazurile carile despre Vidr[ trag c[tr[
Corb ar[t`nd, de carile Corbul, oarecum, precum i s[ face mil[
ar[t`ndu-s[ (c[ amintrilea neschimbat[ firea Corbului a fi mai-
mai to\i muritorii ispitit[ o au), precum vreun leac sl[biciunii =i
p[timirii lor va cerca =i ]n ce va putea le va agiutori s[ giuruia 2.
}ntr-aceia=i vreme =i de la B`tlan veste la Corb sosi, aievea,
iar[ de la Breb pre ascuns (c[ci ace=tea am`ndoi pre aceia vreme
p[rta=i tainelor Vidrii era), precum Vidra cu tot de-adinsul le
porunce=te ca prin mun\i mreji ]ntindz`nd, pre la vr[jitori vr[ji
asupra Corbului s[ vr[jasc[3. Corbul, dintr-]mbe p[r\ile pentru
pizma smintit =i gre=it v[dzindu-s[, pre o parte s[ videa c[ de

1
}n acest timp, Br`ncoveanu face interven\ii pe la demnitarii otomani,
p`n[ c`nd readuce pe Constantin Duca ]n scaunul Moldovei (1700).
2
}n cea de a doua domnie (1700—1703), Constantin Duca intensific[ =i
mai mult fiscalitatea =i abuzurile de tot felul, lovind chiar ]n clasa boiereasc[,
astfel ]nc`t mul\i boieri moldoveni (m[rturiile vremii vorbesc de vreo 50) se
refugiaz[ la curtea lui Br`ncoveanu. Pe cei mai de frunte dintre ace=tia ]i
cunoa=tem: Vasile Costache, Lupu Bogdan hatmanul, Ilie |ifescu, Mihai
Racovi\[, viitorul domn. Domnul |[rii Rom`ne=ti le promitea tot sprijinul.
3
}n aceea=i vreme, cele dou[ capuchehaie ale lui Duca la Poart[, Chiri\[
Dimachi =i Burnaz postelnicul, „p[rta=i tainelor Vidrii“, adic[ =tiau toate secretele
domnului lor, deconspir[ lui Br`ncoveanu c[ domnul Moldovei, st[p`nul lor,
f[cea p`ri =i demersuri pe la demnitarii otomani pentru r[sturnarea domnului
|[rii Rom`ne=ti, a fostului socru (doamna Maria murise de cium[ ]n 1697).
Istoria ieroglific[. Vol. II 181

patima dobitoacelor r[u ]i pare =i cu tot chipul (c[ci acmu =i de


d`nsul tare s[ atinsese) din epitropie s[ o arunce ar fi silit. (C[ci
tot tiranul, precum pentru priietin, a=e pentru nepriietin, tot cu
un suflet s[ poart[). Iar[ pre o parte pizma veche, cu carea pre
Inorog =i pre Fil goniia, pentru ca dup[ rug[mintea s[ fac[ =i
]ntr-adev[r de patima lor s[ s[ milostivasc[ nu-l l[sa. Ce am`n-
doa[ g`ndurile t[inuind, ]n sine le avea. P`n[ mai pre urm[, pre
s[racele dobitoace, carile la d`nsul n[zuise ]n tot feliurile de
v`rteje =i de h`rzoabe ]nv`rtindu-le =i ]ntorc`ndu-le, le dzis[ c[
binele lor ar vrea =i m`ntuin\a de supt tiraniia Vidrii le-ar pofti,
numai Inorogul =i Filul sint pricina carea dup[ poft[ fapta a
s[v`r=i nu-l las[ (c[ci Corbul cuno=tea precum dobitoacele iar[=i
pre unul dintre d`n=ii la st[p`nire ar pofti) =i pricina ieste, dzi-
cea, c[ acele doa[ jiganii cu d`nsul veche vrajb[ av`nd, precum
spre vreo adev[rat[ pace s[ vor ]ntoarce a s[ ]ncredin\a nu s[
poate. Dintr-acele jig[nii, precum =tii, o, priietine, Lupul era carile
asupra acestuia lucru mai cu fierbinteal[ era, =i acesta cu mare
chiz[=ie s[ apuca, precum Filul =i Inorogul pacea vor priimi =i
priimind-o nesmintit[ o vor \inea, numai ]ntr-adev[r s[ cunoasc[,
precum =i Corbul cu inim[ adev[rat[ aceasta pofte=te2. Corbul,
dup[ hire=ul s[u =i firescul vicle=ug, precum aceasta cu tot de-
adinsul ]nvoie=te ar[t`ndu-s[, ]ndat[ la mai marele ogar`lor
(carile cu alt nume Istoriograful Afroditei s[ cheam[) carte scri-
ind, ]i porunciia ca cu desc`nt[toriul de la Lacul-Dracilor vecin

1
Presat de situa\ie — tr[darea =i mai ales demersurile du=m[noase ale
lui Duca ]nsemn`nd o schimbare primejdioas[ a lucrurilor — Br`ncoveanu
promite boierimii refugiate la curtea sa c[ se g`nde=te serios la mazilirea
fostului s[u ginere, dar c[ nu ar vrea ca prin aceasta lucrurile s[ se schimbe
]n folosul fra\ilor Cantemir, de asemenea, du=manii s[i. Iar pentru c[ Br`n-
coveanu motiva c[ o ]mp[care cu ace=tia ar fi o imposibilitate, Lupu Bogdan
hatmanul, cumnatul celor doi fra\i, se angajeaz[ solemn s[ mijloceasc[ o
astfel de ]mp[care, d`nd ]n acela=i timp asigur[ri c[ =i ace=tia sunt ]n mod
sincer =i permanent interesa\i pentru ]ncetarea real[ a du=m[niei.
182 Dimitrie Cantemir

lucrul pentru pace s[ ispiteasc[.1 +i ce mai mult voroava s[ lun-


gesc, o, priietine, ]n anul 72940, noiev. 1042, ]n mun\ii de la
Grumadzii-Boului, cu mari giur[m`nturi =i dintr-]mbe p[r\ile
leg[m`nturi, cu chipul carile =tii, tractatele de pace s-au ]nche-
iat, a c[ror tractate coron[ era ca Corbul ]n tot chipul nevoitoriu
s[ fie, pre tiranul Vidra din epitropie s[ scoa\[.3 Sf`r=itul tutu-
ror, ]ntr-acela=i an, oct. 230 pomenitul Istoriograf a Afroditii de
la cetatea Deltii (c[ci vr[jitorii acolea era) c[tr[ vecinul celor de
la Lacul-Dracilor, o carte4 ]ntr-acesta chip scriia:
„Istoriograful Afrodiseu, desc`nt[toriului de la Lacul-Dracilor,
s[n[tate! Pentru vinirea noastr[ vii =ti c[ cu s[n[tate la cetatea

Istoriograful Afroditii: Ianachi capichehaia, iar vecinul de la Lacul Dracului...


1

aproape de Lachedemonia: Menec Seli (D.C.) — Pref[c`ndu-se c[ ia ]n serios


problema ]mp[c[rii, Br`ncoveanu scrie fostei sale capuchehaie, grecul Ianache
Porfirita, aflat la Istanbul, ca s[ ia leg[tura cu un dreg[tor turc originar din
Peloponez (Lachedemonia), pe nume Menec Seli, ]n scopul mijlocirii ]mp[c[rii
cu fra\ii Cantemir =i pentru a preg[ti mazilirea lui Constantin Duca.
2
Data anului (72.940), potrivit calendarului bizantin, este, desigur, o
gre=eal[, el trebuind s[ fie 7210, pentru a corespunde cu 1702 (anul bizantin
]ncepea la 1 septembrie =i avea un decalaj de c`teva zile fa\[ de cel gregorian,
astfel ]nc`t 1 septembrie 1702 al erei bizantine este de fapt 12 septembrie
1702 al erei gregoriene, cu decalajul respectiv de plus 11 zile pentru secolul al
XVIII-lea). }n consecin\[, trebuie s[ cit[m 14/25 noiembrie 1702, data la care
se vor ]ncheia, la Istanbul („mun\ii Grumadzii Boului“), tratativele de ]mp[care
]ntre Br`ncoveanu =i Cantemire=ti, prin intermediul celor doi mandatari ai
domnului muntean, c`nd se vor fi fixat, desigur, preparativele =i adoptarea
strategiei pentru ob\inerea mazilirii lui Duca.
3
Tratativele de ]mp[care duse la Istanbul, prin intermediul lui Menec Seli,
aveau, prin urmare, =i rolul de a se c[dea de acord cu privire la necesitatea
mazilirii lui Constantin Duca, mazilire ce prilejuia Cantemire=tilor recunoa=terea
drepturilor lor de a reocupa scaunul Moldovei.
4
}n ziua de 23 octombrie 1702, deci cu peste o lun[ ]nainte de ]ncheierea
tratativelor de ]mp[care ]ntre Br`ncoveanu =i Cantemire=ti, prin intermediul lui
Menec Seli (desc`nt[toriul de la Lacul Dracilor: dreg[torul otoman originar din
Peloponez), Ianache Porfirita, sosit la Adrianopol (cetatea Deltii), de la Istanbul,
scrie o scrisoare c[tre dreg[torul otoman care mijlocea pacea =i patrona tratativele.
Istoria ieroglific[. Vol. II 183

Deltii am sosit, unde toate nevoin\ele noastre, carile pentru


alc[tuirea p[cii am cheltuit, ]n v`nt aruncate =i ]n z[dar luate
le-am aflat, de vreme ce dumnealui Corbul, ]n vreme ce noi giur[-
m`nturile cu isc[lituri =i [=i] cu pece\i ]nt[riiam, atuncea el cu
mijlocul vrajitoriului despre criv[\ la vr[jitorii cei mari de la Delta
un baier trimisese, a c[ruia desc`ntec s[ cuprindea ca vr[jitorii cu
to\ii pentru primeneala Vidrii ]nvoind, asupra unei jiganii streine
(carea din |ara }ngem[nat[ ieste) a dobitoacelor epitropie s[ arunce.
V[dzind aceste, ]mpotriva sfintelor giur[m`nturi, a Corbului fapte
(a c[rora de proaspete, precum s[ dzice, ]nc[ singele le pic[), pre
c`t am putut, cu multe mijloace am silit =i deodat[ mintea vr[jitorilor
]ntr-alt[ parte am ]ntors. C[tr[ acestea nu pu\ine =i celea ce s[ cad
c[tr[ Corb am scris. Nedejduiesc c[ =i pre d`nsul din r[t[cit[ calea
carea \ine a-l ]ndrepta s[-l pociu. Iar[ de nu, cum mai cur`nd, pen-
tru tot adev[rul, =tire vi\i avea.“1
C[tr[ acestea, o, priietine +oaime, dzice, alta =i mai minu-
nat[ =i ]n p[g`n[tate ]nc[ mai [mai] afundat[ Corbul ispitiia. C[
pre aceia=i vreme, foarte pre ascuns, pre Aspida de Palestina la
Vidr[ trimisese, pentru ca cu tari giur[m`nturi ]n=el`nd-o, vechiul
priete=ug s[ ]nnoiasc[, dzicea. +i iar[=i ]ntr-acea dat[ epitropiia

1
Scrisoarea este alarmant[: odat[ sosit la Adrianopol, unde se g[sea curtea
otoman[, Porfirita afl[ c[ ]n timp ce ei se str[duiau la Istanbul s[ perfecteze
tratatul de ]mp[care, Br`ncoveanu f[cuse demersuri („baier: carte de jalob[,
de rug[minte“) la marii demnitari ai Por\ii, prin intermediul seraschierului de
Babadag („vr[jitorul despre criv[\: serascherul“), propun`nd ca domn ]n
Moldova“), ]n locul lui Duca nu pe unul din fra\ii Cantemir — conform conven\iei
]n curs de perfectare — ci pe „jiganiia strein[“ din „|ara }ngem[nat[“ (o alt[
form[ pentru „|ara Gem[n[rii“), adic[ pentru Vergo, de care am mai pomenit
=i care =tim c[ era un str[in, grec din Ceatalgea. V[z`nd aceast[ rea-credin\[ a
lui Br`ncoveanu, Porfirita ]i scrie o scrisoare de repro= =i ]n acela=i timp caut[
s[ conving[ pe demnitarii otomani s[ nu dea curs cererii domnului |[rii
Rom`ne=ti, am[nunt ce ar explica ]nt`rzierea maziliri lui Duca. }n orice caz,
prin ac\iunea de culise a lui Br`ncoveanu — care este o dovad[ de reaua sa
credin\[ — tratativele de ]mp[care sunt compromise =i ca atare abandonate.
184 Dimitrie Cantemir

dobitoacelor cu mijlocul vr[jitorilor asupra jig[niii de la |ara


}ngem[nat[ a ispr[vi siliia.1 Deci acmu socote=te, o, priietine, c`te
]mpletecite vicle=uguri =i c`te spurcate de giur[m`nturi c[lc[turi
Corbul totdeodat[ c[tr[ trii chipuri f[cea2. Ce poate fi dumn[-
dz[iasca parahorisis slobodzind, ca cu vreme r[utatea mai cu
asupr[ s[ plineasc[. Atuncea ceva dup[ poft[ a ispr[vi neput`nd,
c`t[va vreme lucrurile ]n t[cere au st[tut. Acestea ale Corbului
viclesuguri un hirograf a Brehnacii le ]nt[riia (carile la Gru-
madzii-Boului ]n m`na Inorogului c[dzus[), ]n care s[ cuprin-
dea c[ ]n cur`nd[ vreme toat[ monarhiia pasirilor mare r[zsipa
=i pr[p[deniia Filului =i a Inorogului a=teapt[3.
Acestea =i ca acestea ei bine adeverite av`ndu-le, ce ca cum nu
le-ar fi cunoscut ascundzindu-le (c[ ar[tarea nepriete=ugului f[r[
folos cor[biierilor s[ asam[n[, carii ]n vremea furtunii chivernisa-
la cor[biii l[sind, c[ci din liman au ie=it, unii pre al\ii vina arunc[
1
Aspida de Palestina: Hrisanthos (D. C.) — este vorba de Hrisant Nottara,
mitropolitul de Palestina, nepotul lui Dositei Nottara, patriarhul Ierusalimului.
}n timp ce Dositei se ilustreaz[ printr-o activitate de ap[r[tor al ortodoxismului
]ntr-o epoc[ de ofensiv[ a catolicismului =i protestantismului, Hrisant se dovede=te
un intelectual de tip renascentist, preocupat cu deosebire de geografie =i
matematici. }n timp ce lucra intens ]n culise pentru mazilirea lui Duca =i ]nlocuirea
lui cu Vergo, Br`ncoveanu trimite ]n solie la Duca pe acest Hrisant, cu misiunea
delicat[ de a-l asigura de amici\ia =i sprijinul domnului |[rii Rom`ne=ti, evident,
cu scopul de a-i abate aten\ia de la urzelile ce i se preg[teau.
2
„Trii chipuri“: trei persoane. Expresia sugereaz[ c[ Br`ncoveanu juca pe
trei planuri: pe Duca ]l am[gea cu ]nt[rirea domniei ]n timp ce el se str[duia
s[-i ob\in[ mazilirea, iar pe de alta promitea, ]n acela=i timp, domnia =i
Cantemire=tilor =i lui Vergo.
3
Dimitrie Cantemir pusese m`na pe o scrisoare a stolnicului Constantin
Cantacuzino, ]n care, pe la sf`r=itul anului 1702, se afirma c[ cercurile de la
curtea domneasc[ bucure=tean[ a=teptau pe cur`nd dispari\ia fizic[ a celor
doi fra\i Cantemir. Aceasta era ]nc[ o dovad[ a relei-credin\e a lui Br`ncoveanu,
]ntr-un moment ]n care cei doi fra\i veniser[ cu toat[ sinceritatea la tratativele
de ]mp[care ini\iate ]n toamn[ prin intermediul lui Porfirita =i Menec Seli.
Istoria ieroglific[. Vol. II 185

=i pre sine a vremilor cunosc[tori, iar pre al\i necunosc[tori arat[),


la ce fortuna =i vremea le-ar sluji p[zindu-s[ a=tepta.
}ntr-aceia vreme din p[r\ile Mesopotamiii, un vr[jitoriu prea
mare a vini s[ t`mpl[1 (c[ p[r\ile Persiii cu vr[jile =i maghiile
vestite sint), ]ntr-a c[ruia timpinare Filul cu Inorogul ie=ind =i
vrajea oarece ispitind, aflar[ precum voia vr[jitoriului spre
bun[voie s[ pleac[, de vreme ce, ce fel de mreje s[ le ]mpleteasc[
ar pofti ]ntreb`ndu-i, ei pre Corb ]n nemic[ ating`nd, mreaje asu-
pra Vidrii s[ le ]mpleteasc[ r[spunser[. La carea vr[jitoriul dzis[,
precum ]n cale fiind, cinii de mreajea ca a aceia a ]mpleti gata
nu-i sint, iar[ la cetatea Deltii m[rg`nd, f[r[ gre=, precum cere-
rea le-a plini s[ giurui. 2 Deci dup[ porunca vr[jitoriului, Filul cu
Inorogul la cetatea Deltii m[rg`nd =i acolea ]nt`i cu istoricul
Afrodis[u ]mpreun`ndu-s[, toate vicle=ugurile cele mai denainte
ca cum nu le-ar fi sim\it s[ ar[ta. +i aceasta nu cu proast[ so-
coteal[ (ce unde norocul pizmuie=te toat[ socoteala bun[ s[
sminte=te), de vreme ce socotiia c[ v[dzind Corbul c[ vr[jitoriul
le priie=te =i precum mreje asupra Vidrii a le ]mpleti vremea =i
ceasul p`nde=te, c`ndailea de tot de r[utate =i de pizm[ s[ va
p[r[si, =i ce \inea zugr[vit, c`ndailea ar ]ntoarce ]n adeverit. 3 Ce
1
Vr[jitoriul din p[r\ile Mesopotamiii: Daltampan (D. C.) — Mustafa Dalta-
ban-pa=a, vechi =i constant amic al Cantemire=tilor, care ajunge mare vizir ]n
septembrie 1702, pentru ca ]n ianuarie 1703 s[ fie ucis din ordinul sultanului,
]n urma intrigilor unor mari demnitari. Moartea lui Daltaban a nemul\umit
armata, nemul\umire ce va degenera ]n amintita r[scoal[ a ienicerilor =i
ulemalelor din Istanbul, ]n iulie 1703.
2
Profit`nd de faptul c[ Daltaban le p[stra o constant[ amici\ie ]nc[ de pe
timpul domniei tat[lui lor, cei doi fra\i Cantemir alearg[ la el ca la un protector,
rug`ndu-l s[ mazileasc[ numai pe Constantin Duca, dar nu =i pe Br`ncoveanu,
ceea ce noul mare vizir le promite. Este bine s[ preciz[m c[ tocmai urcarea lui
Daltaban la demnitatea de mare vizir determin[ pe Br`ncoveanu s[ ]nceap[
demersurile, nesincere, pentru ]mp[carea cu cei doi fra\i.
3
Invita\i de Daltaban, Antioh =i Dimitrie Cantemir vin la Adrianopol ]n
vederea schimb[rilor politice promise de marele vizir. Aici ei iau contact cu
186 Dimitrie Cantemir

vr[jm[=iia Corbului cea nedomolit[ nici p`n[ ]ntr-at`ta a s[ opri


au putut. C[ acmu, ]n str`mptori v[dzindu-s[ (c[ largul altora
str`mptoarea lui \inea), la alt chip de vicle=ug alerg[ =i pe bie-
tele jiganii carile l`ng[ d`nsul era fugite, ]n tain[ chem`nd,
br`ncele ]n loc de pece\i s[-=i puie =i un hirograf cu rug[minte
la vr[jitoarea cea mare s[ trima\[ ]i ]ndemna, ca, milostivindu-s[,
de supt tiraniia Vidrii s[-i scoa\[. Jig[niile, s[racele, ]ncre-
din\`ndu-s[ =i dup[ undelemnoase cuvintele lui muindu-s[, ce
]n hirograf s-ar fi scris nu =tiia (c[ hirograful pre limba vr[ji-
toriului scris fiind, jiganiile nu o ]n\elegea, ce numai ce pl[zmuit
le t[lm[ciia, aceia =tiia). Iar[ ]ntr-adev[r mai mare jalob[ asu-
pra Filului dec`t asupra Vidrii s[ cuprindea =i precum uniia din-
tre d`nsele epitropiia s[ ispr[vasc[ s[ ruga. A=ijderea Corbul,
despre partea sa, nu pu\ine c[pu=i pline de singe proasp[t tri-
mas[ (c[ci neamul vr[jitorilor, din fire c[rnurilor =i singiurilor
cu mare l[comie ieste dat).1
Deci Filul cu Inorogul pu\inele dzile la cetatea Deltii z[bo-
vindu-s[, de pre semne ]ncepur[ a cunoa=te c[ mintea vr[ji-
toriului de o parte de l[comie, iar de alt[ parte pentru a sa bez-
cisnicie ieste lovit[, de vreme ce, precum neputin\a acoperindu-=i,
a=e vremea din dzi ]n dzi urnind, dzicea: „Eu mreajea f[r[ pre-
pus voi ]mpleti, numai ni=te stele foarte trebuitoare stau cani

Ianache Porfirita, trimisul de ]ncredere al lui Br`ncoveanu, ]n speran\a c[,


afl`nd c[ Daltaban le era prieten =i protector, domnul |[rii Rom`ne=ti se va
orienta c[tre o politic[ de ]mp[care cu cei doi fra\i.
1
}n\eleg`nd c[ noua situa\ie nu-i era favorabil[, Br`ncoveanu recurse la o
stratagem[ perfid[: el sf[tuie=te pe boierii moldoveni, refugia\i la curtea sa
de frica lui Duca, s[ semneze o jalb[ ]mpotriva domnului lor, pentru a putea
ob\ine astfel mazilirea. Cum jalba era redactat[ ]n turce=te („pre limba
vr[jitoriului“), boierii moldoveni, ne=tiind aceast[ limb[, o isc[lesc ]n urma
traducerii inexacte ce li se f[cuse. Aceast[ jalb[, ]ndreptat[ ]mpotriva lui Duca,
dar mai ales ]mpotriva lui Antioh Cantemir, domnul |[rii Rom`ne=ti o
]nainteaz[ la Poart[, ]ntov[r[=it[ de pungi de bani („c[pu=i pline de singe“),
arma sa obi=nuit[ ]n asemenea situa\ii.
Istoria ieroglific[. Vol. II 187

departe, carile peste pu\ine dzile apropiindu-s[, lucrul dup[ pofta


voastr[ s[ va s[v`r=i.“ Filul oarecum fluturate cuvintelor vr[ji-
torilor a s[ ]ncredin\a ]ncepus[ (c[ci el mai avea ni=te vr[jitori
mai mici, carii, pentru ca s[-l ]mbunedze, precum vrajea spre bine
merge ]i dzicea). Iar[ Inorogul mai cu de-adins ]mbl`nd =i prici-
na z[b[vii mai din r[d[cin[ cerc`nd, pentru hirograful =i mita
carele Corbul la vr[jitoriu trimisese =tire lu[, =i a=e=i, ]n m`ni
]nc[p`ndu-i, preste tot ]l citi (c[ Inorogul slovele ce era pre lim-
ba vr[jitoriului putea citi). +i ]ndat[ m[rg`nd, pre Fil de poves-
tea hirografului ce v[dzus[ ]n=tiin\[. 1 Nu pu\in de aceasta Filul
s[ tulbur[ =i c[tr[ Inorog dzis[: „Eu mai am, frate, un vr[jitoriu,
carile, precum socotesc, ]n vraj[ nu m[ am[ge=te, la carile, ]n
ceast[ sar[ m[rg`nd, voiu ]ntreba de poate hirograful carile au
trimis Corbul vreo trecere a avea.“ +i a=e, Filul la acel vr[jitoriu
m[rg`nd (carile ]n lapte de oaie =i ]n spata caprii a c[uta foarte
bine =tiia2) =i de lucrurile ce audzis[ ]ntreb`ndu-l, el r[spuns[:
„Asupra ta, dzice, vr[jea r[u nu arat[, iar[ asupra Inorogulul mai
v`rtos ]n ceast[ sar[ din singur[ gura vr[jitoriului celui mare m-am
]n=tiin\at precum Corbul cu mari sume de giuruin\e toat[ vrajea
spre r[u i-au ]ntors, pre carile p`n[ m`ni (precum astrolaviul
mieu arat[) sau ]n izgnanie ]l vor trimete, sau =i alt[ ceva mai
r[u ]i vor face.3“
1
Br`ncoveanu ]=i calculase foarte bine gestul, pentru c[, dup[ cum
m[rturisesc =i izvoarele vremii, Daltaban era un om peste m[sur[ de lacom.
Nevr`nd totu=i s[ p[r[seasc[ pe cei doi fra\i, ]i tot am`na cu ajutorul promis.
}ntre timp ]ns[ jalba trimis[ de Br`ncoveanu lui Daltaban cade ]n m`inile lui
Dimitrie, care ]i citi con\inutul =i afl[ de „mita“ trimis[, astfel ]nc`t el ]=i d[du
seama de ce marele vizir ]i tot am`na cu sprijinul.
2
Vr[jitoriul carile ]n lapte de oaie =i ]n spata caprii a c[uta foarte bine =tiia (la
cheie apare sub forma: vr[jitoriul carile ]n laptele =i ]n spata oii caut[): masap-
ba=i (D. C.) — Masap-ba=i era un mic demnitar la curtea sultanului, care se
]ngrijea de str`ngerea oilor pentru asigurarea hranei la curte.
3
Acest mic demnitar, prieten al Cantemire=tilor, informeaz[ pe Antioh c[
a aflat de la Daltaban ]nsu=i cum Br`ncoveanu l-a convins, datorit[ banilor, ca
p`n[ a doua zi s[-l surghiuneasc[ pe Dimitrie sau chiar s[-l ucid[.
188 Dimitrie Cantemir

Inorogul, macar c[ acmu aievea ]n vicle=ugurile Corbului


c[dzut s[ sim\iia, ]ns[ duhurile b[rb[te=ti nicicum gios l[sind,
c[tr[ Fil dzis[: „Eu, frate, p`n[ ]ntr-aceasta vreme duhurile
]n[du=indu-mi =i toate vicle=ugurile Corbului, cum s[ dzice, cu
coada ochiului c[ut`nd, pentru voia ta le-am t[cut, pentru ca nu
cumva vreo pricin[ de ]mpiedecare lucrului t[u s[ dau. Iar[ acmu,
iat[, singur toat[ inima Corbului, carea c[tr[ noi are, po\i
cunoa=te. De care lucru, de acmu ]nainte, dup[ at`tea dovedite
ispite, de mai ieste cu putin\[ a ]ng[dui, =i dup[ at`tea c[lc[turi
de giur[m`nturi, de frica p[catului de mai ieste cu cale cineva a
s[ feri, socote=te, =i ce cuno=ti fr[\e=te m[ sf[tuie=te.1" La carea
Filul r[spuns[: „De acmu ]nainte p[catul acesta ]n sufletul mieu
s[ fie, =i de-ciia, ce po\i a lucra nu te lenevi“ (c[ dreptele
giur[m`nturi a \inea a evsevii<i>, iar[ de cele str`mbe a s[
teme a disidemoniii fapt[ ieste). Inorogul acmu din doa[ p[r\i
s[ am[giia, ]n dreptatea lui sprijenindu-s[, de o parte, c[ci cu
mare ]ng[duin\[ vicle=ugurile Corbului t[c`nd =i ca doar[ s-ar
p[r[si a=tept`nd, cu m`na l[comiii mai-mai la cea des[v`r=it
primejdie ]l adusese. Iar[ de alt[ parte, vicle=ugurile Filului ]nc[
mai mari primejdii ]i a=ternea, c[ v[dzind Filul c[ cu alt mijloc
ceva a s[ ispr[vi nu s[ poate, cu ]mbun[tori c[tr[ Corb =i cu
v`ndz[turile Inorogului priin\a a-i v`na a s[ ispiti ]ncepu. De
vreme ce la toate sfaturile nedesp[r\i\i =i ]n fr[\ie sprijeni\i fiind,
cu mijlocul C[prioarii de Araviia, de toate epihirimatele lui pre
dul[i =i pre alal\i gona=i ]n=tiin\a. Ce acestea atuncea ascuns[ =i
ne=tiute c[tr[ Inorog fiind, iar[ mai pre urm[, cu mare ru=inea
Filului, la ivala a toat[ lumea au ie=it.2
1
V[z`nd c[ Br`ncoveanu nu abandoneaz[ planul de a-l omor], Dimitrie
declar[ fratelui s[u c[ nu se mai simte legat de ]nvoiala f[cut[ la recentele
tratative de pace =i c[-=i reia libertatea de ac\iune pentru a se ap[ra de du=m[nia
domnului muntean.
2
}n aceste ]mprejur[ri grele =i aproape f[r[ speran\[ pentru Dimitrie,
Antioh, din dorin\a de a rec[p[ta tronul Moldovei — ne afl[m spre sf`r=itul
Istoria ieroglific[. Vol. II 189

A=edar[, Inorogul ]ntr-un chip f[r[ de nedejde sau izb`nda,


sau cea de tot pieire a=tept`ndu-=i (c[ci mai mult pentru chi-
vernisala lucrurilor a chiti str`mptoarea vremii nu-l l[sa), ]ndat[
la vr[jitoriul cel mare duc`ndu-s[, de toate vicle=ugurile, carile
cu mita Corbului =i cu l[comiia a altor vr[jitori i s[ g[tesc, ]i po-
vesti =i precum cu to\ii pre dinafar[ cu m`zda otr[vi\i fiind, sfat
]mpreun[ au f[cut ca cu desc`ntecele =i cu farmecele rug[mintelor
s[-l ademeneasc[, ca mreaja asupra lui s[ ]mpleteasc[.1 „Eu dar[
(dzice Inorogul) cu ]ndemnarea =i porunca cuv`ntului t[u, din
mun\ii cei ]nal\i cobor`ndu-m[, aicea, la cetatea Deltii am vinit
=i, precum singur bine =tii, c[ nu pentru alt[, ce numai pentru
ca mreaje asupra Vidrii s[ ne ]mplete=ti. Iar[ Corbul, socotind
c[ la noi cinstea epitropiii de va r[m`nea toate r[ut[\ile =i
vicle=ugurile lui, carile c[tr[ toat[ puterea voastr[ are, s[ vor des-
coperi, cu toat[ nevoin\a pre la to\i vr[jitorii sile=te ca ce r[u ar
fi mai mare, acela la cap s[-mi aduc[. Iat[, acmu, precum via\a,
a=e moartea mea ]n m`na ta au r[mas, cu carea dup[ cinstea
numelui t[u =i sau dup[ cum vii vrea, a=e f[. 2“

anului 1702 — caut[ s[ se desolidarizeze de fratele s[u =i s[ adopte o con-


duit[ politic[ proprie. }n acest scop ]n=tiin\eaz[, pe de o parte, pe Br`ncoveanu
de amici\ia =i devotamentul s[u, iar, pe de alta, prin intermediul lui Dumitra=cu
Caragea, pune la curent pe spionii munteni de toate „epihirimatele“ lui Dimitrie,
adic[ de toate ini\iativele =i demersurile acestuia ]n vederea dobor`rii domnului
|[rii Rom`ne=ti. Aceast[ v`nzare a fratelui, spune scriitorul, nu a r[mas p`n[
la urm[ nedescoperit[, Antioh urm`nd s[ ]nfrunte, pentru gestul s[u,
dezaprobarea cercurilor politice ale vremii.
1
V[z`ndu-se ]ntr-o situa\ie f[r[ ie=ire, Dimitrie recurge la un gest disperat:
se prezint[ ]n fa\a lui Daltaban ]nsu=i, aflat tot la Adrianopol, =i se pl`nge de
eforturile, ]ntov[r[=ite de bani, ale lui Br`ncoveanu pe la demnitarii mai mari
=i mai mici ai Por\ii Otomane cu scopul de a-l elimina din calea sa.
2
Dimitrie mai precizeaz[ c[ a venit la Adrianopol numai la invita\ia marelui
vizir =i doar pentru c[ i se f[g[duise mazilirea lui Duca. La aceasta el mai
adaug[, insinu`nd, c[ ura cu care Br`ncoveanu lupt[ pentru eliminarea
Cantemire=tilor din via\a politic[ ascunde teama domnului |[rii Rom`ne=ti de
190 Dimitrie Cantemir

Vr[jitoriul, macar c[ pentru delungarea vremii asupra mrejii


Vidrii =i =tire avea =i voin\[, ]ns[ pentru ca vreun nalgiosul Ino-
rogului s[ s[ fac[, nice =tiia, nici poftiia. De care lucrul c[tr[ Ino-
rog ]ntr-acesta chip gr[i: „Credzi, dzice, ca ]ntr-aceast[ dat[ =i
alt vr[jitoriu s[ s[ poat[ afla, carile mreji, de carile te temi tu,
s[ poat[ ]mpleti?“ Inorogul dzis[: „Ba =tiu, dzice, c[ altul mreaje
ca aceasta s[ ]mpleteasc[ puternic nu ieste. Numai m[ tem c[
cu ademeniturile altor mai mici vr[jitori s[ nu te buiguie=ti =i
singur tu mreajea s[ nu ]mplete=ti.“1
Vr[jitoriul dzis[: „De acesta lucru, p`n[ eu pre acestea locuri
m[ aflu, fric[ nu avea, nici c[ pentru l[comiie cinstea datului
cuv`nt ]mi voi vinde grij[ s[ por\i. A=ijderea, adeverit s[ fii c[,
cursul stelelor =i v`rtejirea \irc[lamurilor cere=ti de-mi vor agiu-
ta, ]n cur`nd[ vreme mreaje asupra Corbului voiu ]mpleti =i aripi-
le lui cu s[mnul cel de biruin\[ ]n m`na ta ]l voi da. }ns[ ]nt`i
plata ce-mi va fi de la tine trebuie s[ =tiu“. Inorogul acestea de
la vr[jitoriu audzind, macar c[ peste toat[ ]nd[m`narea vremilor
giuruin\a peste putin\[ a s[ plini cuno=tea2 (ce cele ce s[ iub[sc
=i pre lesne s[ cred =i mai tare s[ nedejduiesc), ]ns[ dec`t
priete=ugul cu vicle=ug ascuns, nepriete=ugul aievea cu Corbul a

a i se descoperi necredin\a =i vicle=ugurile fa\[ de Poart[ ]n cazul c`nd ace=tia


ar reocupa tronul Moldovei.
1
Daltaban recunoa=te c[ am`n[ cu bun[ =tiin\[ mazilirea lui Duca, dar
c[ nu admitea ca cineva s[ fac[ o astfel de nedreptate lui Dimitrie. Recunosc`nd
c[ nimeni nu avea puterea s[ hot[rasc[ soarta sa ]n afar[ de Daltaban, Dimitrie
atrage cu ironie aten\ia c[ ]nsu=i marele vizir ar putea porunci uciderea sa, silit
de complicatele rela\ii cu demnitarii mai mici, c`=tiga\i de banii lui Br`ncoveanu.
2
Daltaban, ]n ripost[, ]l asigur[ c[ va avea grij[ s[ nu i se ]nt`mple nimic
r[u c`t va tr[i el — aceasta ]nsemn`nd c[ de la alt mare demnitar ob\inuse
Br`ncoveanu aprobarea uciderii rivalului s[u; ba, mai mult, ]i promite c[ dac[
posed[ o ]nsemnat[ sum[ de bani, c`nd se vor ivi ]mprejur[rile favorabile, va
mazili pe Br`ncoveanu =i-i va da lui domnia |arii Rom`ne=ti. Dar condi\ia
b[neasc[ pus[ de Daltaban ]l sperie pe Dimitrie, situa\ia sa material[ precar[
fiind confirmat[ =i de alte izvoare ale vremii.
Istoria ieroglific[. Vol. II 191

\inea mai de folos a fi socoti, =i a=e, hirograful (de carile am


pomenit) ]n m`na vr[jitoriului au dat.1 „Acesta hirograf, o, iubi-
te priietine, ]mi dzicea, cu vreme la m`na Corbului au vinit, ]n
carile toat[ puterea argumenturilor \-ai pus, cu carile pricina
vr[jbii dint`i asupra mea a fi s[ dovede=ti =i precum eu c[lc[toriul
giur[m`ntului =i v`ndz[toriul priete=ugului s[ fiu fost s[ ade-
vere=ti. Ce acmu, precum vedzi, lucrurile adeverin\ii ]ntr-alt chip
s[ au (c[ podoaba =i chizmirea minciunii ]n chiteala scornit[ =i
]n voroava tocmit[ st[; iar[ fiin\a adev[rului ]n singurile lucruri
precum ieste singur[ s[ adevere=te).“
Atuncea eu (dzice +oimul c[tr[ Corb) ca acestea, ca cum
necredzute cuvinte ar fi, din gura Inorogului audzind, i-am dzis:
„Adev[rat ar[toase socotele aduse=i, o, priietine, =i cu ]mpodobit[
voroav[ ]n zugr[vala chipului adev[rului le ar[ta=i. }ns[ m[ tem
c[, dup[ apofthegma carea singur mai pomeni=i, fiin\a adev[rului
]n lucruri a ar[ta, precum s[ poci a crede, nicicum pociu.“ El mi-au
r[spuns: „Toate lucrurile ]ntre muritori, carile pentru adev[r sau
pentru minciun[ prepus aduc, izvoditorii legilor supt doa[ dovede
le-au supus; una ieste carea prin m[rturisirea a chipuri vrednice
de credin\[ s[ face, alta carea, prin hiri=ile scrisori =i hirografuri,
dzisele t[g[duite adevere=te. Deci c`t pentru lucruri ca acestea,
carile ]ntre noi s-au lucrat, s-ar socoti, po\i cunoa=te c[ alte
chipuri streine pentru trebuin\a m[rturisirii, la mijloc a s[ pune,
nici cu cale, nici cu putin\[ au fost (c[ci toate pre c`t mai cu
tain[ s[ putea s[ lucra), de unde aieve ieste c[ toat[ putin\a
dovedirii ]n scrisori =i hirografuri r[m`ne. Deci, de-\i voi ar[ta,
o, priietine, a Brehnacii =i a pomenitului Istoriograf scrisori, carile
ale mele dzise s[ ]nt[reasc[, atuncea ce vii giudeca?“
1
Silit s[ se apere, ]n aceste ]mprejur[ri critice pentru via\a sa, Dimitrie
ascult[ de sugestia lui Daltaban =i-i ]nm`neaz[ p`ra amintit[ mai ]nainte
]mpotriva lui Br`ncoveanu. Domnul |[rii Rom`ne=ti o invoca drept cauz[
prim[ a conflictului dintre el =i Cantemir. C`t prive=te pe Dimitrie, apare
foarte ciudat[ afirma\ia c[ o astfel de p`r[ a fost ]naintat[ de abia la sf`r=itul
anului 1702; se =tie c[ du=m[nia dintre cei doi era cu mult mai veche.
192 Dimitrie Cantemir

Eu, de acestea nicicum macar nedejduindu-m[, precum „ce va


pofti adev[rul, aceia voiu giudeca“ i-am dzis.
La aceasta el mi-au r[spuns: „S[ nu cumva ]n prepus ]ntri, o,
f`rtate, c[ doar[ mut`nd vreme dovedirii, mutarea senten\iii voiu
s[ fac. Ce ]ntr-adev[r s[ =tii c[ eu acestea scrisori ]ntr-aceast[ dat[,
precum a=e de treab[ s[-mi fie ]n minte nepuind, l`ng[ mine nu
le am. Iar[ la a doa ]mpreunare, f[r[ gre=, de fa\[ vor fi.1“
A=edar[, acestea deodat[ p`n[ ]ntr-at`ta scutur`ndu-s[, voroa-
va spre ]ncep[tura p[ciuilirii am ]ntors, dzic`ndu-i: „Acestea cum
au fost au fost (c[ ]ntre g`lcevi\i pricea pentru dreptate =i pentru
str`mb[tate de ar lipsi, cu adev[rat ]n lume nici g`lceav[, nici
g`lcevitori ar fi). Iar[ de acmu ]nainte, ]n dragoste =i ]n priete=ug
a ]ntra, de vii pofti?“ Dup[ care poft[ el priimind, celea ce c[tr[
tine c`t de cu cuviin\[ am scris =i c`t de f[r[ cuviin\[ r[spunsuri
am luat, singur tu bine =tiindu-le, ]n z[dar nu le voi mai pomeni.
Iar[ c`nd i-am dat =tire precum r[spunsurile de la tine mi-au vi-
nit =i la a doa ]mpreunare l-am poftit (ce bl[st[mat ceasul chem[rii
aceiia, c[ atuncea ocara carea Hameleonul ne-au f[cut vii fi \iind
minte), carile dup[ datul cuv`nt ]ndat[ viind, ]ndat[ hirografurile,
carile \inea ]n m`n[, ]mi ar[t[, din carile unul era cu scrisoarea
Uleului =i cu isc[litura Brehnacii, iar[ altul preste tot hiri=[ a Is-
toricului Afroditei m`n[ =i scrisoare s[ videa.2 Acestea eu v[-
dzind, o, Coarbe, =i bine precum era cunosc`ndu-le, ce mai mult
s[-i r[spundz nici am avut, nici am putut. }ns[ precum s[ dzice
cuv`ntul, soarele cu degetul a astupa nevoindu-m[, ]i dziceam:
„Poate fi, nepriietinii de ob=te, p`n[ ]ntr-at`ta lucrurile au ames-
1
Drept dovad[ concret[ a politicii du=m[noase a lui Br`ncoveanu fa\[ de
Cantemire=ti, Dimitrie invoc[ dou[ scrisori: una, a lui Ianache Porfirita, alta —
a stolnicului Constantin Cantacuzino. Ambele scrisori ]nc[puser[ pe m`na
scriitorului, care promite lui Toma c[ le va aduce la cea de a doua ]nt`lnire.
2
Dimitrie aduce cele dou[ scrisori compromi\[toare pentru Br`ncoveanu,
prima, scris[ de +tefan Cantacuzino =i isc[lit[ de tat[l s[u stolnicul, iar cea de
a doua — a lui Porfirita.
Istoria ieroglific[. Vol. II 193

tecat, c`t unul altuia cuvintele =i poftele a v[ cunoa=te s[ nu


pute\i. Iar[ acmu, cu mijlocul nevoin\ii mele, bun[ nedejde am
ca toate acestea, =terg`ndu-s[, s[ s[ uite =i la cea cinstit[ =i l[udat[
dragoste s[ v[ ]ntoarce\i.1“ Atuncea dar[, \ii minte, o, Coarbe, c[
v`rtos ]mi scriiai, ca de nu ]ntr-alt chip, macar cu giur[m`nt de va
putea fi, numai ]n sil\[ s[-l putem b[ga, pravila locului nostru
pomenindu-mi, carea ]nva\[ (c[ spre biruin\a nepriietinului or-
ganul de sf`nt =i de spurcat, nu s[ cearc[). Ce canonul acesta,
macar c[ adev[rat din topiceasc[ pravila noastr[ ieste =i tot nea-
mul nostru cu d`nsa foarte s[ sluje=te2, ]ns[ c`t despre partea mea
ieste, ce ieste cu dreptul s[ spuiu, ]ntr-aceast[ dat[ sufletul mieu a
o suferi n-au putut-o, ce ]ntr-adev[r siliiam ca lucrurile acestea la
ce-i cu cinste =i cu dreptate s[ vie.3 A lucruri, dar[, svinte ca aces-
tea eu ]ncep[tur[ f[c`nd, Hameleonul, spurcatul, cu dul[ii ]n sam[
neb[g[torii, c`te vicle=uguri =i c`te sc`rnave m[iestrii i-au pus,
p`n[ ]n f[lcile crocodilului (precum bine povestea =tii) l-au dat.
Din care primejdie sf`nta lui dreptate a nu-l m`ntui macar apusul
soarelui a a=tepta n-au putut4.
Acestea, dar[, =i altele ca acestea, la num[r nenum[rate =i ]n
r[utate nem[surate vicle=uguri =i de cap primejdii, tu =i ai t[i asu-
pr[-i nep[r[sit aduc`ndu-i, cum Inorogul, o, Coarbe, dreptate n-au
avut ca orice mai r[u ar fi putut, aceia s[-\i fie =i f[cut? Ce nu
1
Toma precizeaz[ lui Br`ncoveanu c[ s-a silit s[ demonstreze lui Dimitrie
faptul c[ asemenea scrisori ar putea fi o pl[smuire a unor du=mani comuni,
consiliindu-l ]n acela=i timp s[ uite trecutul =i s[ primeasc[ oferta de pace.
2
Ironie la adresa principiului politic dup[ care se conducea Br`ncoveanu:
scopul scuz[ mijloacele, ]ng[duit de „topiceasca pravil[“, adic[ de legea local[ a
|[rii Rom`ne=ti. Cu un ton de repro=, Toma reaminte=te st[p`nului s[u c[ ]i
poruncise s[ foloseasc[ prietenia cu Dimitrie ca o curs[ („sil\[“) pentru a-l captura.
3
Toma declar[ pe fa\[ c[ el nu este de acord cu acest principiu politic,
socotind (potrivit conduitei cavalere=ti) c[ pe cel cinstit s[-l tratezi ]n mod
corespunz[tor.
4
Str[duin\ele lui Toma de a fi corect au fost z[d[rnicite de uneltirile lui
Scarlat Ruset, care a dat pe Dimitrie ]n m`na bostangiilor.

13 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


194 Dimitrie Cantemir

at`ta a lui nevoin\[ ieste de vinuit, pre c`t a ta mare norocire de


fericit, c[ nu socoteala ta cea dreapt[, ce norocul lui cel ]mpotrivnic
=i str`mb p`n[ ast[dzi lucrurile ]n norocire \-au ar[tat. Ce nu p`n[
]ntr-at`ta ieste de credzut fortuna norocului, o, Coarbe, carea, pre-
cum din b[tr`ni am audzit, numai aripi s[ fie av`nd, dzic, iar[ nu
=i picioare =i pe deasupra capului zbur`nd, dup[ cel norocit ur-
madz[, iar de tot pe d`nsul a s[ pune nici va, nici, de ar vrea, ]n
ce s[ s[ sprijeneasc[ are (c[ cine cu aripile norocului a zbura i s[
pare, c`nd ]n piatra st[ruielii a s[ sprijeni va, atuncea precum nici
picioare necl[tite s[ nu fie av`nd cunoa=te).1
Iat[, acmu, Hameleonul c`teva dzile l`ng[ tine au fost; deci
c`te asupra tuturor va fi amestecat =i c`t asupra Inorogului fiie-
rea ]\i va fi tulburat, singur vii fi =tiind. Trecut-au =i ]n monar-
hiia dobitoacelor, ce acolo ce va lucra vremea dup[ aceasta fru-
mos ne va ]nv[\a. Iar[ eu, adev[ratul =i nezugr[vitul t[u priie-
tin, at`ta =tiu, c[ de-\i ieste socoteala ca lucrurile la vreun sf`r=it
bun s[ le aduci, ]nt`ia=i dat[ scrie la B`tlan aicea s[ vie, de la
carile pentru acestea =i mai mult a te adeveri vii putea. Apoi piz-
ma veche p[r[sind, pre Inorog la priete=ug pofte=te, c[ cu aces-
ta chip lucrurilor monarhiii noastre mare folos, iar[ \ie nespus[
odihn[ =i ]ntemeiere precum s[ va na=te, adeverit s[ fii. C[
amintrilea tot pre aceast[ r[t[cit[ cale lucrurile m[rg`nd, ]n cea
mai de apoi mare =i cumplit[ primejdie, pre to\i, pre noi, a ne
a=tepta s[ =tii.1 Aceasta, dar[, o, Coarbe, ieste =tiin\a mea pen-

1
Mustr`ndu-l pentru du=m[nia =i persecu\iile fa\[ de un om drept ca
Dimitrie, Toma atrage aten\ia lui Br`ncoveanu c[ norocul este schimb[tor =i c[
soarta potrivnic[ de acum a rivalului s[u poate fi m`ine a sa. Tema fortuna
labilis, frecvent[ ]n filozofia =i morala religioas[, este reluat[ =i revitalizat[,
dintr-o perspectiv[ mai apropiat[ de spiritul laic, de g`ndirea renascentist[.
Cantemir o va prelua =i o va folosi ]ndeosebi ]n Divanul, Istoria ieroglific[ =i
Hronicul.
Istoria ieroglific[. Vol. II 195

tru Inorog =i aceasta ieste sf[tuirea mea cea prietineasc[, pen-


tru carea pre numele cerescului Vultur m[ giur c[ ]n tot adev[rul
ce am cunoscut =i am v[dzut aceia \-am povestit =i ce mai de
folosul ob=tii am socotit, aceia te-am sf[tuit. Iar[ de ciia ]nainte,
tu, iar[=i, precum vii, a=e f[.“
Corbul acestea de la +oim prin c`t[va vreme cu r[bdare
ascult`nd (c[ cuv`ntul adev[rului de multe ori =i peste sim\ire
inimile domolind, urechile spre ascultare pleac[), pre o parte,
de ru=inea vicle=ugurilor ]nfruntate s[ f[cea precum nu at`ta la
inim[ ]l ating, iar[ pre alt[ parte v[dzind c[ cuvintele +oimului
=i adev[rate =i prietene=ti sint, a=ijderea ]n ascunsul inimii sale
pentru acestea singur =ie dovad[ =i m[rturie fiind (c[ m[rturiia
hiri=ei =i ascunsei =tiin\e dec`t toate dovedele mai doveditoare
ieste), ]ndat[ la B`tlan trimas[ =i cum mai cur`nd la d`nsul s[
vie ]l chem[. Carile, dup[ porunc[, de la g`rle scul`ndu-s[ (c[ci
pre acea vreme ]nc[ acolo s[ afla) =i la ]mpreunarea Corbului
m[rg`nd, Corbul ]n tot chipul pentru politiia =i socotelele Ino-
rogului ]l ]ntreb[ =i-l cercet[. }n carele nu mai pu\in[ adeverin\[
dec`t la +oim afl[, de vreme ce nu numai c`t cuvintele +oimu-
lui adeveri, ce ]nc[ =i toate amestec[turile Hameleonului de min-
ciunoase le scoas[ =i de batgiocur[ le ar[t[.2
Cu a cestora cuvinte =i m[rturii, domirit =i domolit, Corbul
la dul[ii v`n[tori, carii ]n mun\i s[ afla, porunci ca de vor videa

1
Subliniind ]nc[ o dat[ tr[s[tura de intrigant periculos a lui Scarlat Ruset,
care venise prin Bucure=ti cu acelea=i planuri de z[d[rnicire a politicii de
]mp[care, Toma invit[ pe Br`ncoveanu s[-=i schimbe conduita politic[ pentru
a evita o „mare =i cumplit[ primejdie“ =i s[ recheme pe Dimachi ]n \ar[ pentru
a m[rturisi =i el adev[rul.
2
Sosit ]n \ar[, prin noiembrie 1704 (dup[ cum precizeaz[ unele izvoare
muntene contemporane), Dimachi confirm[ spusele lui Toma cu privire la
Dimitrie =i Scarlat.
196 Dimitrie Cantemir

c[ ]ntr-alt chip Inorogul ]n m[iestriile lor a c[dea cu putin\[ nu


ieste (c[ci aprinsa vr[jm[=ie cuv`nt apofasisticos s[ dea nu-l
l[sa), cu tot chipul s[ s[ nevoiasc[ ca spre pace =i priete=ug a-l
]ntoarce s[ poat[, =i cum mai cur`nd r[spuns s[ aib[.1

1
Convins de necesitatea unei ]mp[c[ri, dar prea m`ndru =i ros de o ur[
veche, nu d[ o dispozi\ie categoric[ („cuv`nt apofasisticos“) spionilor =i agen\ilor
s[i la Istanbul, ci ]i consiliaz[ c[ dac[ nu-l pot captura pe Dimitrie, s[ g[seasc[
o formul[ de ]mp[care cu el. Realitatea era c[ schimbarea de atitudine a lui
Br`ncoveanu oglindea prezen\a la demnitatea de mare vizir a lui Ahmed-
pa=a Calaili, protector al Cantemire=tilor.
PARTEA A 11-ECEA

Pre aceia vreme ]ntre dul[ii carii ]n mun\i s[ afla, una din
pasiri (carea din cele supus[ step[na cea mai de sus \inea), foarte
credincioas[ Corbului =i a toat[ monarhiia p[sirilor dreapt[ slug[
era. Aceasta, porunca Corbului v[dzind, mai mult ]ntr-alte so-
cotele a sta nu s[ z[b[vi (c[ci pacea Inorogului tuturor dorit[
era), ce, ]ndat[ scul`ndu-s[, la un bun vr[jitoriu =i vechiu pri-
ietin al lor s[ dus[, pentru ca vrajea s[ ispiteasc[ de ieste cu
putin\[ de at`tea cumplite rane inima Inorogului a s[ vindeca =i
de s[ poate cu vreun chip spre priete=ug a s[ ]ntoarce? (Acesta
era vr[jitoriul carile la cetatea Deltii Filului spusese precum peste
doa[ dzile Inorogului o sam[ vor face. 1) Pre acesta, dar[, ]ntr-acesta
chip pasirea aceia (precum mi s[ pare, Leb[da2 era, c[ci aproape
de moarte c`ntecul cel mai frumos au c`ntat 3) ]ntreb`ndu-l,
1
Este vorba de acel masap-ba=i, care avertizase, ]n toamna anului 1702, pe
Cantemir =i la care Br`ncoveanu trimite acum pentru tatonarea posibilit[\ilor
de ]mp[care cu acesta. Reorientarea politicii domnului |arii Rom`ne=ti fa\[ de
Dimitrie are loc ]n condi\iile viziratului lui Ahmed-pa=a Calaili, a=adar, la o
dat[ cuprins[ ]ntre sf`r=itul lui septembrie — mijlocul lui decembrie 1704,
c`nd acesta =i-a ]ndeplinit mandatul puterii supreme.
2
Leb[da: Cornescul banul (D.C.) — marele ban Cornea Br[iloiu, pe care
Br`ncoveanu l-a trimis, ]n toamna anului 1704, la Poart[ cu scopul de a sonda
posibilit[\ile de ]mp[care cu Dimitrie Cantemir.
3
Aluzie la moartea lui Cornea Br[iloiu, ]nt`mplat[ nu ]n vremea acestor
demersuri, adic[ nu ]n toamna lui 1704, ci de abia prin decembrie 1705.
Pomenirea mor\ii acestui dreg[tor muntean ]n contextul evenimentelor din
1704 demonstreaz[ c[ redactarea p[r\ii din Istoria ieroglific[ cu privire la
evenimentele toamnei lui 1704 a avut loc de fapt c[tre sf`r=itul anului 1705
198 Dimitrie Cantemir

vr[jitoriul ]i r[spuns[: „Tu =tii c[ acmu vrajea mea nu trece, pre-


cum trecea od`n[oar[, nici alt vr[jitoriu ]ntre noi au r[mas, carile
asupra jig[niii ace=tiia mreaje a ]mpleti s[ poat[. De care lucru,
prietine=te v[ dzic c[ nici a mea, nici a altuia vraj[ trebuie s[ mai
cerca\i, ce de acmu lucrul cu line=te =i cu bl`nde\e ieste s[ ispiti\i.
Deci t`mplarea dup[ pofta voastr[ de va ie=i, ferici\i sinte\i, iar[
de nu, cu furtuna nu trebuie a v[ lupta, ce dup[ undele apelor v[
ieste a va l[sa. C[ci amintrile, toate vr[jile minciunoase sint =i c`nd
vi\i nedejdui c[ mreajea asupra nepriietinului s[ ]mplete=te, atun-
cea voi ]ntr-]nsa ]nv[l[tuci\i =i ]mpletici\i v[ vi\i afla. Mai v`rtos
acmu (precum foarte bine ]n=tiin\at sint) c[ toat[ u=ea vr[-
jitoreasc[ ]naintea Inorogului de=chis[ ieste, =i ]nc[ precum =i buni
chedzi s[ i s[ fie ar[tat, adeveri\i s[ fi\i.“1
Leb[da, r[spuns =i ]nv[\[tur[ ca aceasta de la vr[jitoriu lu`nd,
s[ dus[. Iar[ Inorogul, ]ntr-acea dat[ =tiind precum acelui vr[ji-
toriu bobii nu-i prea ]mbl[ =i teiele ]i sint cani ]mpleticite, socoti
ca ]n vremea sl[biciunii lui cu d`nsul priete=ug =i cuno=tin\[ s[
fac[, ca nu c`ndai, cu vreme vrajea slujindu-i, ]mpotriva lui s[
s[ afle (c[ ]n str`mptori l[\imea priete=ugului s[ agonise=te, iar[
]n l[\ime str`mptoarea neprietenii <i> s[ g[te=te). La carile pre
un dul[oa=, carile cu d`nsul cuno=tin\[ avea, trimas[ (\incu=orul
acesta n[scut, crescut =i a=e=i ]nc[run\it la oi era, ce =i la b[tr`-

sau chiar la ]nceputul anului 1706. }n orice caz, trebuie s[ consider[m posibil[
terminarea Istoriei ieroglifice nu mai cur`nd de anul 1706. O epoc[ relativ
bun[, adic[ mai lini=tit[ pentru Dimitrie trebuie considerat[ cea care ]ncepe cu
februarie 1705, c`nd fratele s[u Antioh reocup[ scaunul Moldovei. Aceast[
epoc[, probabil, a constituit un bun prilej pentru terminarea cel pu\in a p[r\ii
finale a Istoriei ieroglifice, dac[ nu a celei mai mari p[r\i a acestei scrieri.
1
Cornea Br[iloiu are o ]ntrevedere cu masap-ba=i, care ]l informeaz[ c[ el
nu mai are nici o influen\[ =i c[ ]ntruc`t fra\ii Cantemir au o mare trecere la
Calaili, ar fi ]n\elept c[ Br`ncoveanu s[ pun[ cap[t luptei de intrigi =i s[ se
]mpace cu cei doi fra\i, altfel risca s[ se ]ntoarc[ asupra sa nenorocirea pe care
o preg[tea lor.
Istoria ieroglific[. Vol. II 199

ne\e de minte tot \inc era). 1 Carile, la vr[jitoriu m[rg`nd, dzis[:


„Inorogul ]mpreunarea ta a avea pofte=te, nu c[ doar[ vreo vraj[
de la tine cere, ce numai pentru cele viitoare t`mpl[ri a=e i-au
n[st[vit, ca cu tine cuno=tin\[ =i priete=ug s[ lege“. Vr[jitoriul,
de aceasta audzind, ]ndat[ de sfatul ce-i cerus[ Leb[da ]n minte
]=i adus[ =i bun[ vreme pentru ispita lucrului s[ fie aflat socotind,
c[tr[ \incul cel b[tr`n dzis[: „De ]mpreunarea Inorogului foarte
bine ]mi pare, c[ =i eu pentru une pricini voroave prietine=ti a
avea ]nc[ de mult poftiiam, =i f[r[ de nici o z[bav[, numai s[
vie“. Tinchi=orul dzis[: „Tu bine =tii c[ mul\i sint gona=ii lui, carii
]n toate poticile ]l p[z[sc, cu care pricin[, a=e aievea =i c`nd voia
i-ar fi, a vini nu poate, ce numai c`nd m`na ]i va da, atuncea
precum va vini adeverit s[ fii“. 2 Vr[jitoriul dzis[: „Oric`nd voia
]i va fi, la mine f[r[ nici o grij[ s[ vie =i cu aceasta pricin[ de i s[
va t`mpla vreo primejdie ca aceia, ]n sufletul mieu s[ fie“. +i
c[tr[ acestea pre to\i bobii =i teiele sale giur[m`nt ad[ogea.
A=e, \incul cel b[tr`n r[spuns ca acesta aduc`nd, Inorogul,
macar c[ multe ]mpotriv[ socotiia (c[ pre cela ce-l mu=c[ =er-
pele =i de =op`rl[ s[ fere=te), ]ns[ m[rimei sufletului biruin\a
d`nd =i f[r[ nici o grij[ scul`ndu-s[, la l[ca=ul vr[jitoriului s[
dus[, cu carile ]mpreun`ndu-s[, dup[ cele multe =i ]n feliu de
feliu zb[tute voroave, vr[jitoriul voroava pentru pacea cu Cor-
bul ]nainte ]i pus[, dzic`nd precum vrajea ]i arat[ c[ acesta lucru
la s[v`r=it va putea ie=i. Inorogul r[spuns[: „Precum p`n[ acmu,
o, priietine, inima mea spre partea cea mai bun[ plecat[ au fost,
1
Dul[oa= la oi crescut, ]n b[tr`ne\e \inc: Hurmuz gelepul (D.C. ) — este
vorba de un oarecare Hurmuz, negustor de oi cu rela\ii printre demnitarii de
la Poart[. Fiindu-i amic apropiat, Dimitrie Cantemir ]l face intermediarul s[u
pentru ob\inerea unei ]ntrevederi cu masap-ba=i. Abil politician, scriitorul
cultiva rela\iile =i cu demnitarii dec[zu\i momentan din situa\ie, pentru a-i
prinde bine alt[dat[.
2
Hurmuz gelepul ob\ine bun[voin\a lui masap-ba=i, care prime=te bucuros
s[ ]ntre\in[ rela\ii de amici\ie cu Dimitrie.
200 Dimitrie Cantemir

a=e =i acmu tot spre aceia=i st[ruie=te. Numai a mea ]mpotrivnic[


fortun[ (carea, precum s[ dzice, ]nc[ din fa=[, ]n toate =i pentru
toate a nu m[ dosedi nu p[r[se=te) nici voia inimii mele altora
precum ieste a o ivi m[ las[, nici spre trebuin\[ ca aceasta nes-
careva chipuri vrednice de credin\[ a-mi ar[ta au ]nvoit. Ce, pre-
cum s[ dzice cuv`ntul (glasul cucului din glasul pup[dzii ne-
deos[bind), totdeauna urechile sale c[tr[ cuvintele mele surde =i
de tot astupate =-au \inut.“1 C[tr[ acestea Inorogul pentru toate
cele la mijloc trecute c[tr[ vr[jitoriu povestiia, adec[ cum le-au
fost ]ncep[tura vr[jbii, mijlocile delung[rii =i de multe ori ispita
p[cii, carea, ]n c`teva r`nduri acmu lucrul ispr[vit \iindu-s[, mai
pre urm[ tot am[git =i despre Corb viclenit s-au de=teptat.2
De acestea vr[jitoriul, pre am[nuntul ]n=tiin\`ndu-s[, toat[
dreptatea Inorogului da (c[ ipocrisiia drept[\ii la neamul vr[ji-
torilor foarte obiciuit[ ieste).3 }n scurt, s[ dzicem, vr[jitoriul
dintr-]mbe p[r\ile at`ta de cu os`rdie s-au nevoit, c`t s-ar putea
dzice c[ focul cu apa ar fi adunat =i ceriul cu p[m`ntul ar fi
]mpreunat, de vreme ce ]ntr-aceia=i dzi, pre Leb[d[ =i pre dul[ii
v`n[tori acolea aduc`nd, cu Inorogul a s[ videa =i prin c`t[va
vreme a s[ vorovi i-au f[cut4.
1
}n aceast[ epoc[ de nesiguran\[ =i de fr[m`nt[ri pentru destinul s[u
politic, Dimitrie se socotea un nedrept[\it al soartei, adic[ un om nerealizat.
2
Av`nd loc ]ntrevederea dorit[, masap-basi, al c[rui nume nu este dezv[luit,
sf[tuie=te pe Dimitrie c[ momentul politic este propice pentru reluarea
tratativelor de ]mp[care cu Br`ncoveanu. Cantemir se arat[ ]ns[ sceptic,
subliniind c[ toate ]ncerc[rile de reluare a rela\iilor au fost p`n[ la urm[
nesocotite de domnul |[rii Rom`ne=ti.
3
Cantemir consider[ dreptatea acordat[ de masap-basi un gest ipocrit,
f[r[ ]ns[ a motiva aceast[ opinie. Mai justificat[ ni se pare generalizarea c[ to\i
demnitarii otomani erau ni=te ipocri\i, deoarece ]n fa\[ ]\i d[deau dreptate, iar
]n culise puteau s[-\i preg[teasc[ soarta ce-a mai nepl[cut[.
4
Sub patronajul lui masap-ba=i are loc, ]n aceea=i zi, prima rund[ a
tratativelor de ]mp[care ]ntre Dimitrie =i Cornea Br[iloiu, trimisul special al lui
Br`ncoveanu ]n aceast[ chestiune.
Istoria ieroglific[. Vol. II 201

Ce-i ]ncoace =i ]ncolea, tractatele pentru pacea la mijloc puind,


unii tr[gea, al\ii ]mpingea, iar[ ceva de adev[r =i de folos nu s[
alegea. Deci cu to\ii lucrurile a=e ]mpletecite =i ]ncurcate v[dzind
(c[ c`nd cineva adev[rului a s[ ]ndupleca nu va, ]ncurc[tura min-
ciunilor nu cu lesne de dezlegat s[ ]nnoad[), soroc vrajbei ]n 25
de ani pus[r[, pentru ca de acesta lucru, pre Corb ]n=tiin\`nd, la
ce mai adev[rat s-ar pleca s[ cunoasc[. 1
}ntr-aceasta vreme de armisti\ie vrajea vr[jitoriului mijlocito-
riu a=e=i de tot s[ ]nchis[.2 Iar[ povestea pricinii era c[ vrajito-
riul cel mare cu farmecele sale at`ta putere agonisis[, c`t pre toate
vr[jile mute ]ntorc`nd, singur el numai, c`nd, ce =i cui vrea,
vr[jiia (acesta era pe vremea c`nd mun\ii cei mari pre copacii
de la Delta supusese =i ]n robiia celor =epte voievodzi ]i adusese,
precum istoriia la locul s[u s-au pomenit)3, ce nici lui ]n mult[

1
Neput`ndu-se ajunge deocamdat[ la un consens, se hot[r[=te un armisti\iu
de dou[zeci =i cinci de zile, timp necesar primirii de noi instruc\iuni din partea
lui Br`ncoveanu.
2
A=adar, sose=te un timp c`nd influen\a lui masap-ba=i („vr[jitoriul
mijlocitoriu“) scade cu totul, aceast[ etap[ ]ncep`nd cu data armisti\iului dintre
Cantemir =i partea muntean[. Scriitorul nu precizez[ c`nd anume s-au
]nt`mplat aceste lucruri.
3
Expunerea evenimentelor trebuia s[ ne duc[ la presupunerea c[ ne-am
afla spre sf`r=itul anului 1704, c`nd mai guverna Calaili. Precizarea c[ aceste
tratative, mijlocite de masap-ba=i, aveau loc ]n timpul marii r[scoale a ienicerilor
=i ulemalelor din vara anului 1703 are darul de a surprinde. Aceasta ne oblig[
fie s[ consider[m c[ partea a unsprezecea a Istoriei ieroglifice reia povestirea
evenimentelor ]ncep`nd cu prima jum[tate a anului 1703, dup[ omor`rea
marelui vizir Daltaban-pa=a (dar ar fi un nonsens, pentru c[ p`n[ dup[ r[scoal[
nu mai apare nici un mare vizir protector al Cantemire=tilor, care s[ oblige pe
Br`ncoveanu la tratative), fie s[ consider[m c[ scriitorul comite o neglijen\[
sau o confuzie voit[ (care ]ncurc[ lucrurile), situa\ie ce ne conduce, de asemenea,
la concluzia c[ redactarea acestor evenimente ]n ansamblul scrierii are loc spre
sf`r=itul lui 1704 sau ]nceputul lui 1705. }n orice caz, distan\a de un an fa\[ de
faptele descrise nu justific[ nicidecum o astfel de confuzie.
202 Dimitrie Cantemir

vreme tripodul nu i s-au st[ruit 1. }ns[ oricum ar fi fost, ]n vre-


mea acestuia v[dzind dul[ii c[ vr[jea ceva cuiva adev[rat s[
vr[jasc[ nu poate, sorocul armisti\iii a-l lungi =i cu chip cani
nepriceput din dzi ]n dzi a-l muta ]ncepur[.2 Inorogul, acestea
nu c[ doar[ nu le cuno=tea, ce c[ci vremea macar cum nu-i slujiia,
cu cuno=tin\a a le trece s[ f[cea.
Iar[ nu prea mult[ vreme la mijloc trecu =i preste nedejdea
tuturor, ca ciup[rca din gunoiu, a=e ]n mijlocul tuturor un vr[-
jitoriu at`ta de mare r[zs[ri, c`t de n[prasn[ ie=irea lui cu to\ii
s[ cutremurar[.3 De aceasta Corbul de =tire lu`nd, ]ndat[ pre Uleu
trimas[ ca, ]n mun\i suindu-s[, acolo ce s[ lucreadz[ s[ cunoasc[
=i Inorogul de ce s[ apuc[ s[ ispiteasc[ =i acmu pentru ]mple-
tirea mrejii asupra lui toat[ nedejdea curm`ndu-i-s[, tare porunc[
]i dede ca de pacea pre carea Leb[da o ]ncepus[, cu toat[ ne-
voin\a s[ s[ apuce =i ca cum numai pentru aceia treab[ ar fi fost
trim[s, c[tr[ Inorog =i c[tr[ alal\i s[ s[ arete.4 A=e, Uleul la mun\i

1
Aluzia — de altfel prea ]n treac[t — la un mare vizir ridicat pentru scurt[
durat[ ]n urma r[scoalei din anul 1703, pare a avea ]n vedere pe Damad
Hasan-pa=a (octombrie l703 — septembrie 1704), predecesor al lui Calaili.
2
Ar p[rea c[ este vorba tot de acela=i (se vede c[ scriitorul nu =i-a confruntat
tot timpul manuscrisul scrierii cu notele din „catalog“ sau cu propria sa
memorie), ]ns[ precizarea c[ agen\ii nu puteau ]ntreprinde nimic arat[ c[
referirea se face la succesorul lui Damad, Calaili. }n orice caz, aceast[ secven\[
este foarte neclar[.
3
Vrajitoriul ca ciup[rca din gunoi: Mehmed-pa=a (D. C.) — Mehmed-pa=a
Baltagi, care ia locul lui Calaili, ]ndeplinind demnitatea de mare vizir din
decembrie 1704 p`n[ ]n mai 1706. Abil politician =i mare intrigant, el este
protectorul constant al Cantemire=tilor. A=a se face c[ ]n timpul primului s[u
vizirat urc[ ]n scaunul Moldovei pe Antioh, iar ]n vremea celui de al doilea
(august 1710 — noiembrie 1711), acord[ domnia =i lui Dimitrie Cantemir. Cu
aceste noi date, Istoria ieroglific[ readuce la zi povestirea evenimentelor.
4
Pentru c[ =i Mehmed-pa=a Baltagi, succesorul lui Calaili, era protectorul
Cantemire=tilor, Br`ncoveanu se vede silit s[ trimit[ la Poart[ pe +tefan
Cantacuzino (Uliul), ca s[ reia tratativele de ]mp[care ]ncepute de Cornea
Br[iloiu =i ]ntrerupte c`tva timp.
Istoria ieroglific[. Vol. II 203

sosind, Leb[da, s[raca (acmu dzua cea mai de pre urm[ apropi-
indu-s[), la cuibu-=i s-au ]nturnat, unde nu preste multe dzile,
ver=urile ]ncheindu-=i, c`ntecul =-au s[v`r=it.1
}n dzilele acestui vr[jitoriu Filul =i Inorogul mare ]ntrare =i
ie=ire aflar[, de carea nepriietinii macar cum =tire a lua nu pu-
tur[. 2 Ce Filul, pu\in oarece l[comii <i> supus fiind, ]ntr-]mbe
m`nule a sigeta s[ ispitiia (c[ de-amintrilea =i Filul nu prost
siget[toriu era)3, de vreme ce ni asupra Corbului, ni asupra Stru-
tocamilii mreajea a ]mpleti s[ nevoia, iar[ Inorogul, una numai
=i aceia=i ]n g`nd av`nd, sau vreodat[ pe piatr[, sau vreodat[
supt piatr[ a fi socotiia, =i, precum s[ dzice cuv`ntul sau ferici-
rea pe cap, sau Corbul pe st`rv s[ i s[ puie a=tepta. De care
lucru, ]ntr-alte p[r\i nicicum ]ng[im`ndu-s[, vr[jea numai asu-
pra Corbului ispitiia =i acmu vrajea spre bine ]ncepus[ a i s[ sfiti,
de vreme ce =i mreajea ]ncepus[ a s[ ]mpleti. Ce, poate fi, toate
vremea lor au, sau, cum s[ dzice (pasa empodion dia calon),
toat[ ]mpiedecarea pentru bine, mreajea asupra Strutocamilii mai
pre iu=or fiind a s[ ]mpleti (macar c[ pre am`ndoa[ deodat[ vr[ji-
toriul le ]ncepus[), acmu gata Filului s[ o dea pre vr[jitoriu
1
Cornea Br[iloiu, care ]ncepuse tratativele cu Cantemire=tii, prin inter-
mediul lui masap-ba=i, se ]ntoarce ]n \ar[, l[s`nd ]n locul s[u pe +tefan
Cantacuzino. Precizarea c[ Br[iloiu este ]nlocuit prin +tefan Cantacuzino, ]n
condi\iile venirii la putere a lui Mehmed-pa=a Baltagi, reprezint[ un am[nunt
pre\ios ]n sprijinul tezei noastre c[ scriitorul comite o inexplicabil[ confuzie
atunci c`nd plaseaz[ aceste tratative ]n vremea marii r[scoale a ienicerilor =i
ulemalelor din 1703. Moartea lui Cornea Br[iloiu are loc cu probabilitate pe la
]nceputul lui decembrie 1705.
2
Afirma\ie expres[, cu valoare de document, privind trecerea pe care o
aveau fra\ii Cantemir la acest mare vizir, fapt ce nu poate fi neobservat de
Br`ncoveanu, care consider[ c[ trebuie s[ ia ]n serios demersurile pentru
]mp[care.
3
Aluzie la faptul c[ Antioh era un pasionat v`n[tor =i un excelent s[get[tor,
dup[ cum afirm[ Neculce.
4
Vr`nd s[ profite de aceste ]mprejur[ri at`t de favorabile, fra\ii Cantemir
204 Dimitrie Cantemir

]ndemn[.4 Filul, lu`nd mreajea, p`n[ ]n dzece dzile pre Struto-


camil[ v`n[1. R`sul, carile ]n mun\i p[zitoriul Strutocamilii era,
pentru mreajea ce s[ ]mpletis[ macar cum =tire nelu`nd, f[r[ de
nici o grij[ la b`rlogu-=i s[ afla2. Iar[ Uleul, de ]mpletirea mrejii
]n\eleg`nd, cum mai cur`nd Corbului ]n =tire f[cu, carile, macar
c[ de lucrul peste nedejdea lui t`mplat nu pu\in s[ tulbur[, ]ns[
nici moale s[ purt[, de vreme ce p`n[ a nu agiunge mreajea la
locul ]ntinsorii, cu doa[ dzile mai ]nainte de la Corb la Pardos =i
la alalte jig[nii rump[toare vestea mrejii agiuns[. Atuncea Par-
dosul, Hameleonul, Veveri\a, Guziul cel orb =i alal\i pre l`ng[
d`n=ii to\i, ]n toate p[r\ile s[ ]mpr[=tiiar[, a=e c`t pre to\i de-
odat[ mreajea a-i cuprinde nu putu.3
Iar[ Strutocamila, s[raca, ]n mreajea ce-i aruncas[ asupr[, cu
coarnele carile odat[ ]i ad[osese ]ncurc`ndu-s[, atuncea de greu

]ncep demersurile pe l`ng[ marele vizir pentru reocuparea domniei. Antioh,


mai lacom =i mai ner[bd[tor, cerea mazilirea lui Mihai Racovi\[ din Moldova =i
a lui Br`ncoveanu din |ara Rom`neasc[, dar Dimitrie vroia numai mazilirea lui
Br`ncoveanu (prob[ evident[ c[ scriitorul nu a r[mas numai la simple aspira\ii,
ci a ]ncercat ]n mod practic ocuparea scaunului |arii Rom`ne=ti, ceea ce nu
putea las[ indiferent pe orgoliosul Br`ncoveanu). Aspira\iile celor doi fra\i se
realizeaz[ ]ns[ numai ]n parte: Mihai Racovi\[ este mazilit, ]n locul s[u fiind
numit Antioh Cantemir, dar Dimitrie r[m`ne p[guba=, c[ci Br`ncoveanu,
datorit[ banilor, ]=i men\ine domnia, situa\ia lui continu`nd s[ r[m`n[ forte.
1
Mihai Racovi\[ este mazilit la 14 februarie 1705, iar Antioh prime=te caftanul
de domnie la 21 ale aceleia=i luni, dup[ cum precizeaz[ documentele vremii.
2
Mihalache Ruset (R`sul), ]n acea vreme capuchehaia („p[zitoriul“) lui
Racovi\[ la Poart[, n-a aflat nimic de mazilirea ce se preg[tea st[p`nului s[u,
situa\ie cu consecin\e nepl[cute at`t pentru domn c`t =i pentru grupul dre-
g[torilor devota\i.
3 Afl`nd despre apropiata mazilire a lui Racovi\[, +tefan Cantacuzino, agentul
br`ncovenesc recent sosit de la Bucuresti, veste=te pe Br`ncoveanu. Acesta,
tulburat de noua schimbare, de=i ]=i d[duse asentimentul ]n cadrul conven\iei de
]mp[care, avertizeaz[, la r`ndul s[u, pe Rusete=tii de la Ia=i („locul ]ntinsorii
mrejii: Ia=ii“). Astfel fra\ii Iordache, Scarlat =i Manolache Ruset fug din Moldova
]n |ara Rom`neasc[, ]mpreun[ cu Dediul Codreanu, socrul domnului.
Istoria ieroglific[. Vol. II 205

gem`nd: „Vede\i coarnele de ce treab[ mi-au fost“, dzis[, cu mari


bl[st[muri =i sudalme pe Pardos =i pe Corb ]nc[rc`nd.
Iar[ Hameleonul, din monarhiia pasirilor ]n monarhiia dobitoace-
lor trec`nd (precum mai sus s-au pomenit), dup[ a sa fire ceva=i
macar necl[tit =i neamestecat nu l[s[, ce toate cu minciunile lui
fr[m`nt[ =i ]n tot chipul le tulbur[. Mai v`rtos Pardosului de vechea
vr[jm[=ie a pasirilor pomenind, cu totului tot spre vicle=ugul Cor-
bului ]l a\i\[, precum din scrisorile carile la R`s trimisese, toat[
vr[jm[=iia asupra lor aievea ]=i ar[ta. Care c[r\i, la m`na Inorogu-
lui c[dzind, dup[ pacea carea cu Corbul f[cus[, Uleului le-au ar[tat
=i p`n[ mai pre urm[ la m`na Brehnacii au agiuns.1
Iar[ c[derea scrisorilor acelora la m`na Inorogului ]ntr-acesta
chip s[ t`mplase: Pe vreme ce mreajea asupra Strutocamilii ]n
mun\i s[ ]mpletis[ =i ]nc[ la locul ]ntinsorii nu agiunsese, Par-
dosul c[tr[ R`s c[r\ile trimisese, carile p`n[ a agiunge la mun\i,
unde R`sul s[ afla, Filul acmu epitropiia dobitoacelor de la
vr[jitoriu luase. Deci jiganiia carea c[r\ile aducea, pre R`s
neafl`nd (c[ci acmu el ]n ni=te gauri de stinc[ s[ ascunsese), ]n
m`na Inorogului le-au dat. Pre carile, de=chidzindu-le, cu singur[
m`na Pardosului ]n chip ca acesta era scrise2:
1
Dup[ e=ecul avut ]n |ara Rom`neasc[, Scarlat Ruset, ajuns la Ia=i, ]=i
]nt[r`t[ fra\ii, ]n special pe Iordache, ]mpotriva lui Br`ncoveanu, c[ut`nd s[
re]nvie vechea du=m[nie ]ntre aceast[ familie =i cea a Cantacuzinilor de la
Bucure=ti. Se ]nt`mpl[ ]ns[ ca ni=te scrisori ale lui Iordache c[tre Mihalache, ]n
care ponegrea pe Cantacuzini, s[ cad[ ]n m`na lui Dimitrie Cantemir, care, cu
prilejul tratativelor de ]mp[care, le d[duse lui +tefan Cantacuzino, iar acesta
— tat[lui s[u.
2
Cantemir poveste=te, nu f[r[ umor, felul cu totul ]nt`mpl[tor ]n care ]i
parveniser[ scrisorile. Pe c`nd Antioh ob\inuse domnia, Mihalache Ruset se
ascunsese de fric[ ]n casa unui demnitar otoman („g[uri de st`nca“). A=a se
explic[ faptul c[ persoana care ]i aducea coresponden\a din partea lui Iordache,
neg[sindu-l, o pred[ lui Dimitrie. Scrisoarea de mai jos, compromi\[toare pentru
Rusete=ti, con\ine insulte la adresa Cantacuzinilor, lucru ce demonstreaz[ c[
nu se ameliorase vechea du=m[nie dintre cele dou[ familii.
206 Dimitrie Cantemir

„R`sului, fratelui, s[n[tate! C[r\ile ce mi-ai trimis le-am luat.


Pentru Uleu c`te ]mi scrii ]n\eles-am, pentru carile eu ]nc[ =i mai
denainte ]\i scrisesem c[ credin\[ n-are =i precum comoara min-
ciunilor =i izvorul amestec[turilor s[ fie \i-l perigr[psisem. Pre
acesta mai v`rtos Camilopardalul l-au nebunit, de vreme ce i-au
dzis c[ sam[n[ t[t`ne-s[u, Brehnacii, pasirii ceii uimite, carea
sam[n[ celui cu ochi negri, mascara.1 Vrut-au dumnealor cu totu-
lui tot asupra dobitoacelor s[ st[p`neasc[, precum =i asupra pa-
sirilor domnesc, =i aceasta nu pentru alt[, ce numai pentru ca
s[-=i scoa\[ ]n fal[ c[ ei fac =i pot toate, precum s[ laud[ c[ =i
epitropiia Strutocamilii ei au ispr[vit-o =i mreajea asupra Vidrii
ei au ]mpletit-o. Iar[ pentru ce-mi scrii c[ pofte=te Corbul s[ te
vadz[, at`ta s[-i dea pliscul de st`rv c`t ]\i pofte=te el binele t[u.
Ce s[ =tii c[ nu ieste alt[ceva ]n socoteala lui, f[r[ numai c`t,
m[rg`nd tu la d`nsul =i alalte pasiri =i dobitoace de mergerea ta
audzind, s[ dzic[: „O, mare putere are Corbul, de vreme ce jig[nii
ca acelea ]i m[rg la picioare !“ Deci iat[ c[-\i scriu, frate, Uleul o
dat[ =i de da-ori de va vini la tine s[ \i s[ ]nchine, atuncea =i tu
s[ mergi la d`nsul o dat[. Iar[ pentru aceasta, de va scrie ceva
la Corb ]mpotriva ta, pentru ca s[ ne sparie cu ceva, las[ s[ scrie,
c[ noi ]i vom =ti da r[spunsul. Iar[ de s[ vor ispiti =i alt[ ceva,
mai mult de aceasta grij[ nu purta, c[ci avem noi ac de cojocul
lor“2. Pre l`ng[ acestea mai era =i alte scrisori, a c[rora coprin-
1
Mascara cu ochi negri: caraghioz, p[pu=[ de mascara vestit[ (D. C.) —
acesta este epitetul pe care ]l d[deau Rusete=tii stolnicului.
2
}n scrisoare, Iordache afirm[ lucruri jignitoare fa\[ de unii Cantacuzini
amesteca\i mai mult ]n treburile politice ale vremii: +tefan Cantacuzino,
mincinos =i ]n=el[tor, se arat[ foarte m`ndru de faptul c[ Mavrocordat Exaporitul
spunea c[ dintre to\i Cantacuzinii seam[n[ cel mai mult ca tat[l s[u, uimitorul
stolnic, care nu este de fapt dec`t un caraghios, o p[pu=a de b`lci. C`t despre
toat[ familia Cantacuzinilor, st[p`nit[ fiind de demonul m`ndriei, ]i convenea
s[ se afirme despre ea c[ are at`ta putere asupra treburilor politice ale Moldovei,
]nc`t datorit[ ei a fost mazilit Duca =i a ajuns domn Mihai Racovi\[. Nici
Br[ncoveanu nu trebuie socotit altfel, c[ci, st[p`nit de orgoliu =i de demonul
Istoria ieroglific[. Vol. II 207

dere alte pricini ]ncuia, de a c[rora t`lcuire p`n[ acmu a altuia


]n=tiin\are, f[r[ numai a Inorogului, n-au dat.
Acestea a=e, iar[ Corbul, pre o parte, precum mai sus s-au
pomenit, pentru ]mpr[=tiiere jig[niilor tare s-au nevoit. Iar[ pre
alt[ parte, scrisori v`rtoase la Uleu =i la Camilopardal scriia, ]n
tot chipul rug`ndu-s[ ca, ori cu ce mijloc ar putea fi, pace cu Fi-
lul =i cu Inorogul s[-i fac[. 1 Filul cu ]mbe m`nule pacea priimiia,
de vreme ce nu alt[, f[r[ numai a sa odihn[ socotiia. }nc[ =i p`n[
]ntr-at`ta cuv`ntul c[tr[ Aspid[ ]=i dedese, c`t, Inorogul pace cu
Corbul de nu va face, el f[r[ nici o ]mpiedecare va face =i, pen-
tru a Corbului priete=ug, de toat[ fr[\iia Inorogului s[ va desp[r\i
(ce giuruin\a prea pre lesne =i nesocotit[ mai mult[ ]ndoin\[
aduce dec`t credin\[). Pentru care lucru, =i Filului r[spuns[r[ c[
f[r[ Inorog a lui numai pacea nici o cred, nici o priim[sc. Deci,
pre o parte Filul pre Inorog ruga, pre alt[ parte Camilopardalul
tare ]l ]ndemna, Uleul nep[r[sit =i cu mare bl`nde\e =i cucirituri
]l cerceta =i pentru ca cuv`ntul p[cii s[-=i dea ]n tot chipul ]l
poftiia. Carea, cum s-au legat =i ]n ce chip s-au s[v`r=it, la locul
s[u mai pre urm[ s[ va dzice.2

puterii, ]i place s[ fie servit de Rusete=ti, pe care ]n realitate ]i ur[=te =i le


dore=te numai r[ul. Miz`nd ]ns[ pe rela\iile lor la Poart[ =i ]n special pe ]nrudirea
cu Mavrocordat, Rusete=tii afirm[ c[ au ei „ac de cojocul“ puternicilor din |ara
Rom`neasc[.
1
Consecvent principiului s[u de politic[ duplicitar[, pe de o parte,
Br`ncoveanu scrie Rusete=tilor de la Ia=i s[ fug[, iar pe de alta, scrie la Istanbul
lui +tefan Cantacuzino, agentul s[u, =i lui Alexandru Mavrocordat s[ ]ntre-
prind[ demersuri serioase de ]mp[care cu fra\ii Cantemir.
2
Oferta de pace a cur\ii muntene este primit[ cu bucurie de c[tre Antioh,
care, dornic de lini=te, declar[ mitropolitului Hrisant Nottara (Aspida de
Palestina) c[ pentru c`=tigarea amici\iei lui Br`ncoveanu ar fi ]n stare s[ se
lepede =i de fr[\ia lui Dimitrie, adic[ ar fi gata s[-=i rezolve situa\ia personal[
chiar ]n dauna fratelui s[u. Dar pe Br`ncoveanu ]l interesa ]n primul r`nd
]mp[carea cu Dimitrie, pe care ]l considera mai periculos, a=a ]nc`t pentru
pacea cu acesta vor st[rui ]n acela=i timp Antioh, +tefan Cantacuzino =i
208 Dimitrie Cantemir

Iar[ acmu la cuv`ntul nostru, de unde am ie=it, s[ ne ]ntoar-


cem: Dup[ ce Strutocamila ]n mreaje s[ prins[, la Grumadzii-
Boului o adus[r[.1 Iar[ Lupul, Ciacalul =i alal\i carii partea Filu-
lui \inea, p`n[ la vinirea Filului, lucrurile monarhiii dobitoace-
lor a chivernisi ]ncepur[ =i pe jig[niile carile s[ ]mpr[=tiias[, p`n[
la vinirea Filului, iar[=i la locul s[u le adunase, f[r[ numai Gu-
ziul Orb =i Hameleonul, ]n fuga lor r[m`ind, ca cum s[m`n\a
r[ut[\ilor =i tulbur[rilor ]ntr-al\ii de ar pieri, ]ntr-ace=tea s[ s[
p[zasc[..2 Iar[ ]nturnarea Pardosului la locul s[u a=e pre lesne
n-ar fi fost, de nu l-ar fi ]mpuns la inim[ c[r\ile carile ]mpotriva
Corbului =i a Brehnacii scrisese, c[ci =i Pardosul de pe socoteala
vremii bine cuno=tea c[ c[r\ile acelea ]n m`na Filului sau a Ino-
rogului ar fi c[dzut, =i acmu, el, deodat[, ]n monarhiia pasirilor
capul aciu`ndu-=i, nu f[r[ frica vie\ii acolea s[ z[b[viia. De care
lucru, dec`t supt pliscul Corbului, supt hortumul Filului a tr[i
mai bine a fi socoti. +i a=e, nu mult acolea z[b[vindu-s[, prin
]ncredin\area Lupului, iar[=i la locu-=i s[ ]ntoars[.3
Iar[ descoperirea c[r\ilor Pardosului c[tr[ Uleu ]ntr-acesta chip
au fost: Filul, cu toat[ nevoin\a priete=ugul Corbului a dob`ndi
nevoindu-s[ =i pentru ca cu descoperirea vicle=ugului Pardosu-

Mavrocordat. Ne afl[m prin a doua jum[tate a lunii februarie sau ]nceputul lui
martie 1705, ]n orice caz, ]n vremea c`nd Antioh nu venise ]nc[ ]n \ar[ s[-=i ia
tronul ]n primire (plecarea lui va avea loc prin mai acela=i an).
1
Dup[ mazilire, Mihai Racovi\[ este adus la Istanbul, unde, dup[ cum
spune Neculce, este aruncat ]n ]nchisoare, fiind acuzat de boieri, la sugestia lui
Antioh, c[ jefuise \ara.
2
P`n[ la sosirea sa ]n \ar[ (21 mai 1705), Antioh Cantemir nume=te caimacami
(loc\iitori de domn) pe Lupu Bogdan hatmanul — care nu fusese omor`t ]n prima
domnie a lui Racovi\[ — =i pe Maxut serdarul. La rug[mintea acestora, boierii
fugi\i revin ]n \ar[, ]n afar[ de Dediul Codreanu =i de Scarlat Ruset.
3
Printre boierii ]ntor=i, care primiser[ asigur[ri din partea lui Lupu Bogdan,
se afla =i Iordache Ruset, care nu vroia s[ mai r[m`n[ la curtea din Bucure=ti
de teama descoperirii unor scrisori insult[toare la adresa lui Br`ncoveanu =i a
stolnicului.
Istoria ieroglific[. Vol. II 209

lui =i a Hameleonului, mai tare spre ura lor s[-l porneasc[, pre
Inorog pofti ca, chem`nd pre Uleu, s[ i le arete. C[tre carile Ino-
rogul dzis[: „Nu ieste, frate, lucru de cinste a=e ]ndat[ s[ ne
ar[t[m, c[, c`nd m`na ne d[, macar ceva= r[ul a face nu pestim.
Ce mai cu cale socotesc a fi ]nt`i de la al\ii pentru acestea =tire
lu`nd =i ei ]nt`i rug`ndu-ne, apoi noi pofta s[ le facem.“1 +i nu
mult, una din molii 2, la Uleu m[rg`nd, precum ni=te c[r\i ca ace-
lea la m`na Inorogului s[ afl[ ]i spus[. Uleul, de lucru ca acesta
=tire lu`nd, ]ndat[ cu mari lingu=ituri =i cu capul p`n[ la p[m`nt
plecat c[tr[ Inorog vini, i s[ ruga, dintr-ad`ncul inimii gemea =i
c[r\ile s[ vadz[ ]l poftiia. Inorogul ]nc[=ile, nu pu\in, ]ntrei =i
]mp[tri \eremoniile, ce p`n[ mai pre urm[, de multe rug[minte
biruit fiind, s[ le citeasc[ ]n m`n[ i le dede.3 Uleul, cartea de=chi-
dzind, o slov[ citiia =i de n[caz o dat[ pre n[ri pufniia, un r`nd
s[v`r=iia =i de mare r[u la p[m`nt piuind s[ tr`ntiia, ce s[ dzic[
de m`nie nu =tia, ce s[ r[spundz[, de dosad[ nu putea. Sughi\ul
pieptul ]i astupa, flegma ]n grumadzi ]l ]neca, ]n locul cuv`ntului,
oftare, =i ]n locul voroavii suspinare-i ie=iia. 4 Uleul, acestea
v[dzind, de prorociia +oimului, carea mai denainte vreme c[tr[
Corb dzisese, aminte ]=i adus[. }n scurt, s[ dzicem, dup[ multe
1
Av`nd ]n m`n[ scrisorile lui Iordache, insult[toare la adresa cur\ii de la
Bucure=ti, Antioh, pentru a ]nvenina =i mai r[u lucrurile, sf[tuie=te pe Dimitrie
s[ le arate lui +tefan Cantacuzino, aflat la Istanbul pentru tratative, dar acesta
refuz[. Lucrurile se petrec ]n 1705, ]nainte de mai, adic[ ]nainte de plecarea
lui Antioh ]n \ar[.
2
Una din molii: Zaharia ( D.C.) — scriitorul nu d[ nici un alt am[nunt
asupra persoanei. Expresia av`nd sensul de parte dintr-un tot, ar urma ca
termenul molie s[ desemneze o categorie social[, probabil aceea a agen\ilor
sau spionilor particulari, spre deosebire de cei ai statului.
3
A=adar, un agent particular al lui +tefan Cantacuzino, sau chiar al lui
Antioh, afl[ de scrisori =i ]l anun\[ pe =eful agen\ilor munteni, care roag[, la
r`ndul s[u, pe Dimitrie s[ i le arate.
4
Este remarcabil[ aceast[ sugerare a st[rii de m`nie ce se consum[ numai
]n mimic[ =i gesturi neputincioase.

14 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


210 Dimitrie Cantemir

a Uleului rug[minte, Inorogul c[r\ile ]n m`na Brehnacii le trimas[.


Ce Brehnacea, ca cela ce ]n mult[ t[cere era ]nv[\at[, cu totului
tot (precum mi s[ pare), aceste c[r\i despre Corb p`n[ ast[dzi
t[inuite le \ine.1 Poate fi, ]n vremea lor anagnostis a le citi, filosof
a le t`lcui =i therapevtis slujba a le plini s[ va afla2 (c[ precum
dreptatea ]n veci astupat[, a=e vicle=ugul p`n[ mai pre urm[ f[r[
plat[ s[ r[m`ie nu poate).
A=edar[, dup[ v`narea Strutocamilii, siloghismul Corbului ]n
barbara, carile odat[ ie=is[ ]n: cra, cra, cra, acmu aievea pre lim-
ba Strutocamilii s[ ]n\elegea Racova. Care stihii pre am[nuntul,
dup[ me=ter=ugul cabalistilor t[lm[cindu-s[, 3 va s[ dzic[: R[u,
ai, capul, oh, vai, ah. +i adev[rat, dar[, c[ ascuns[ a numelui
acestuia tain[ cu lucrurile mai de pre urm[ foarte bine =-au
r[spuns, de vreme ce ]n mreaje ]ncurcat[, pe Grumadzii-Boului
c[lare puind-o, mult r[u i-au dat de cap =i nespus ah =i vah din
focata-i inim[ ie=iia, unde via\a ]n vremi =i gium[tate de vreme
s[-=i petreac[ o l[sar[.4
1
Lu`nd scrisorile de la Dimitrie, +tefan Cantacuzino le ]ncredin\eaz[ tat[lui
s[u, care, nevr`nd s[ ]nvenineze lucrurile, socote=te ]n\elept s[ nu le dea lui
Br`ncoveanu, adic[ s[ le ]ncuie ]n arhiva sa personal[.
2
Exprimare ironic[ la adresa stolnicului, obi=nuit s[ se foloseasc[ de anumite
documente numai ]n cazuri extreme. Expresia ar putea fi tradus[ astfel: stolnicul
va p[stra aceste scrisori p`n[ se va g[si un cititor ]n stran[ (anagnostis) s[ le
citeasc[, un filozof s[ le explice =i un medic (therapevtis) s[ le administreze ca leac.
3
O practic[ divinatorie, cultivat[ de mistica iudaic[, const`nd ]n calcule cu
cifrele corespunz[toare literelor care compun un nume, din acestea rezult`nd
preziceri pentru destinul unei persoane. Interpretarea dat[ de scriitor localit[\ii
Racova — mo=ia de ob`r=ie a lui Mihai Racovi\[ — este fantezist[, neav`nd ]n
realitate nici o leg[tur[ cu adev[ratele practici cabaliste.
4
Scriitorul sugereaz[ c[ ridicarea lui Racovi\[ la domnie cu ajutorul
cronc[nitului Corbului (Br`ncoveanu) nu s-a dovedit de bun augur, deoarece
a fost mazilit =i ]nchis timp de doi ani =i jum[tate (acesta este ]n\elesul expresiei,
de factur[ biblic[ „vremi =i gium[tate de vreme“). }n orice caz, este de presupus
c[ Racovi\[ a stat ]nchis cel mult doi ani, c`t a domnit Antioh: 1705—1707.
Istoria ieroglific[. Vol. II 211

Iar[ Hameleonul (pre carile cu ce nume s[-l ]mpodob[sc =i


cu ce titul s[-l sl[v[sc mult m[ mir, poate fi mai adev[rat s[m`n\a
vicle=ugului =i simburile minciunii s[-l num[sc, c[ adev[rat
vicle=ugul =i minciuna ca alalte odr[slitoare s[m`n\[ de ar avea
=i ]n toat[ dihaniia s[m`n\a =i simburile de i s-ar usca, cu bun[
sam[ numai ]n singur Hameleonul pururea vie =i neve=tedzit[
ar r[m`nea, din carile ]n toat[ zidirea a s[ ]mpr[=tiia =i mai mult
dec`t dint`i pre la to\i a s[ ijd[r] destul[ =i de prisosit ar fi).
Acesta, iar[=i dzic, s[m`n\a vicle=ugului, r[d[cina r[ut[\ii, odrasla
spurc[ciunii, cranga sc`rn[vii <i>, iasca sicofandiii, izvodul epi-
orhiii, pilda obr[zniciii =i v[psala polipichiliii1, Hameleonul, dup[
ce cu c`teva jig[nii cu fuga ]n p[r\ile nop\ii, ]n |ara Mun\ilor,
sc[pas[ =i nu mult[ vreme ]ntr-acolo z[b[vindu-s[, prin monar-
hiia pasirilor trec`nd, iar[=i la locul prundi=ului vini,2 unde, ]ndat[
ce sosi, Inorogului =tire trimas[ (O, Doamne, ce obraz =i ce feliu
de peli\[ peste obraz!) =i ca gre=ealele carile cu a altora ]ndem-
nare, iar[ nu din r[utatea lui, i-au f[cut, s[ i le ierte s[ ruga, =i
iar[=i ca dint`i, rob neschimbat =i slug[ f[r[ prihan[ s[-i fie dzi-
cea. C[tr[ acestea, mai cu de-adins s[ ruga ca, de va =ti vreun
leac asupra mu=c[turii crocodilului, s[-l ]nve\e, c[ci ]ndat[ ce la
locul prundi=ului au sosit, crocodilul s[-l fie prins dzicea, carile
deodat[, macar c[ de tot nu l-au ]nghi\it, ]ns[ foarte de greu
s[-l fie ]ncol\it s[ j[luia3. Inorogul, a firii, iar[ nu a pizmei, urme

1
Se remarc[ torentul de epitete =i expresii cu ajutorul c[rora scriitorul
definitiveaz[ portretul moral al lui Scarlat Ruset.
2
La vestea mazilirii lui Mihai Racovi\[, Scarlat Ruset, de frica lui Antioh
Cantemir, fuge ]n Transilvania („|ara Mun\ilor: Ardealul, Cr[iia Ungureasc[“)
=i, trec`nd prin |ara Rom`neasc[ („|ara Pasirilor“), se ]ntoarce la locuin\a lui
din Istanbul („locul prundi=ului“).
3
Ajuns aici, trimite un intermediar s[ roage pe Dimitrie de iertare, promi\`n-
du-i c[ va redeveni „rob neschimbat =i slug[ f[r[ prihan[“ =i rug`ndu-l, ]n acela=i
timp, s[ intervin[ pe l`ng[ hasechiu s[ nu-l mai urm[reasc[ pentru vechile lui
datorii.
212 Dimitrie Cantemir

c[lc`nd,1 c[tr[ Plotunul2 (c[ci acesta era trimisul de la Hame-


leon) ce vinis[, r[spuns ca acesta dede: „Gre=ealele vicle=ugurilor
acestora, o, Plotune, de mi-ar fi vinit de la un chip ca acela carile
]n r[ut[\i s[ nu fie fost ispitit, adev[rat c[ oarece, sau poate fi =i
mult, voia mi s-ar fi betejit. Iar[ de vreme ce orice ]mpotriv[ mi
s-ar fi t`mplat =i cu vicle=ugurile Hameleonului mi s-ar fi pri-
cinit, spune-i c[ organul r[ut[\ii obiciuitele sale au ispitit =i au
lucrat. Iar[ primejdiile carile am tras voii norocului mieu le dau,
carile, p`n[ ]mpotriv[ ]mi va merge, ]nc[ mul\i Hameleoni s[
vor izvodi. Iar[ el acmu s[ =tie c[ acestea toate ca cum nu mi
le-ar fi pricinit, a=e le-am luat =i ca cum nu mi le-ar fi f[cut, ase
le-am uitat. El, cu trup, cu suflet, vicle=ug =i cu stat, cu fapt,
r[utate ieste. Deci ]n care parte m[ voi uita? +i c[riia iert[ciune
sau izb`nd[ s[ dau sau s[ iau? Agiunge-i lui, o, Plotune, singur
=ie =i lucr[toriu =i izb`nditoriu s[-=i fie3 (c[ cu vreme celea ce
din singure faptele rele ochiul drept[\ii izb`nde=te =i r[spl[te=te,
nici voia ]mpotrivnic[, nici m`na vr[jm[=asc[ mai cu asupr[ a

1
Expresia: „Inorogul, a firii, iar[ nu a pizmei, urme c[lc`nd“, scoate ]n
eviden\[ opozi\ia ]ntre ra\iune, reflectarea modelului de conduit[ oferit de
natur[ omului, ]n care subiectivitatea este exclus[ =i st[rile afective (ura,
ranchiuna) generatoare de comportamente subiective, adeseori nedorite. Sensul
acestei expresii ar fi: Dimitrie Cantemir, urm`nd modelul naturii =i nu al urii...
(„urma“ este luat aici ]n sensul termenului grecesc tipos, care ]nseamn[ =i
urm[, ]ntip[rire, dar =i model de urmat; de stabilit leg[tura de sens =i cu expresia
populara; „a c[lca pe urmele cuiva“, adic[ a accepta ca model de conduit[ pe
cineva).
2
Plotunul (cerbul): Scarlat Caragea (D. C.) — un membru al familiei Caragea
este folosit de Scarlat ca intermediar pentru iertarea pe care i-o cerea lui Dimitrie.
3
Dovedind bun[voin\[, Dimitrie ]i r[spunde c[ iart[ =i uit[ toate r[ut[\ile
comise ]mpotriva lui, Scarlat urm`nd s[ devin[ r[zbun[torul („izb`nditoriul“)
propriilor sale f[r[delegi, ]ntruc`t „ochiul drept[\ii“, Dumnezeu, va pedepsi
totul. }n ceea ce prive=te explicarea propriei sale conduite, scriitorul se prezint[
ca partizan al fatalismului: se impun de la sine astfel de rele, cineva trebuie s[
devin[ victima destinului.
Istoria ieroglific[. Vol. II 213

afla poate). Iar[ pentru leacul ce m[ ]ntreab[, ]i vii spune c[


alt[ceva mai mult nu =tiu, f[r[ numai visul carile od`n[oar[ dzic
s[ fie visat, precum ieste =i precum adev[ra\ilor onirocri\i 1 s[
cade s[-l t`lcuiasc[ (c[ cine spune minciuna, ]nt`i obrazul ]=i
ru=ineadz[, iar[ mai pre urm[ sufletul ]=i ucide). Iar[ cela ce oa[
de vipere bea puii prin p`ntece cu mari chinuri na=te, precum =i
el, giur[m`nturile ]nghi\ind, p`ntecele sufletului despic`ndu-i,
pre unde nici s[ g`nde=te, pre acolo ]n ocara a toat[ lumea vor
s[-l scoa\[. A=ijderea, a sulemendri\ii ]nv[\[turi, carea spre
]nghi\irea oa[lor viperii le-au ]ndreptat, pofta r[ut[\ilor spre
vicle=ugul =i c[lcarea drept[\ii aduc`ndu-l, cele de apoi mai rele
dec`t cele dint`i i-au ar[tat, c[ c`nd prin spinii =i deas[ p[durea
visului ]mbla, umbra necuno=tin\ii ]l acoperiia =i soarele adev[rului
nu-l videa, c[ci ]ntre doa[ ]mpotrivnice chipuri cu cuvinte
]mpleticite ]mbla, umbra minciunilor precum lumina drept[\ii
va astupa i s[ p[rea. Iar[ c`nd l`ng[ para focului s[ apropie,
atuncea la ivala vicle=ugurilor sosind, de la p[m`nt p`n[ la nu[ri,
adec[ preste toat[ lumea cu mari sunete, vestea r[ut[\ii lui au
ie=it. Inorogul precum ]n munte ]nalt =ede prin vis i s[ p[rea,
iar[ acmu ]n bun[ nedejde st[ruit, unde vicle=ugurile lui a agiun-
ge nu pot, cu line=te via\a ]=i petrece. Pasirea neagr[ (carea Cor-
bul ieste) cu neprietiniia ]n cap a i s[ pune neput`nd, din m`ndria
sa gios c[dzind, la pace s[ pleac[. Iar[ Hameleonul, ]n groapa
carea singur au s[pat, ]ntr-aceia=i singur au c[dzut; precum
od`n[oar[ pre mine f[lcilor crocodilului nevinovat m[ v`ndus[,
a=e acmu acela=i crocodil, ]n f[lci \iindu-l, nu-l ]nghite, ce-l suge,
nu-l amestec[, ce-l ]ncol\e=te. Dup[ aceasta, sf`r=itul =i izb`nda
drept[\ii ]n cur`nd s[ a=teapt[, ca ce au s[m[nat, aceia s[ se-
cere, =i ce =-au a=ternut, pre aceia s[ s[ culce. Iar[ dup[ aceasta
1
Onirocrit — t[lm[citor de vise. Poz`nd ]n „adev[rat onirocrit“, Dimitrie ]=i
ia sarcina, ]n fa\a lui Scarlat Caragea, s[ t[lm[ceasc[ el, cu obiectivitatea
cuvenit[, visul Hameleonului.
214 Dimitrie Cantemir

via\[, fiii r[ut[\ilor, pre carii preste fire =i ]mpotriva a tot binele
i-au pr[sit, spurcat ]l vor mo=teni, de vreme ce amintrilea firea
ca o ]n\eleapt[ st`lciu st[rp =i f[r de road[ a fi l-au ar[tat.“ 1
Pentru acestea dar[, acmu agiunge =i la cuv`ntul nostru s[ ne
]ntoarcem. Filul, dup[ ce mreajea dup[ voie ]=i lu[, dup[ c`teva
dzile din mun\i scul`ndu-s[, ]n monarhiia dobitoacelor, la locul
epitropiii sale s[ dus[, ]n strajea mun\ilor =i a g`rlelor pre numai
pre C[prioar[ l[sind 2 (fac[ cere=tii lucrul spre bine =i ]ncep[turile
proaste spre sf`r=it bun s[ le ]ntoarc[) (c[ dec`t un muritoriu
degetul ]n ap[ a-=i b[ga, cel nemuritoriu toat[ umedzala m[rii
]n clipala ochiului a usca mai pre lesne-i ieste). Ace=tea, a=e cu
to\ii, cine=i cum putur[, un chip mai ales lucrurilor sale pusar[ =i
cine=i la ale sale ]ntorn`ndu-s[, s[ a=edzar[.
Iar[ toat[ greutatea lucrului ]n Inorog =i ]n Corb r[mas[.
Am`ndoi, unul de altul, a s[ ]nfr`nge nu numai cu lucrul, ce ase=i
nici cu g`ndul nu priimia. Corbul ]n ]ntemeierea sa cea vecinic[
s[ bizuia, Inorogul ]n dreptatea sa cea necl[tit[ s[ sprijeniia =i
mai v`rtos ca acmu de at`ta vreme cu ispita =i deprinderea din
toate dzilele ]mpotriva a toate vr[jile =i farmecele Corbului lea-
curi ca acelea ]nv[\ase, c`t toate nevoin\ele ]n z[dar =i toate
ostenin\ele ]n darn ]i ]ntorcea. +i ]nc[ ]n vremea vr[jitoriului ace-
luia, nu pu\in[ nedejde avea c[ de nu va ]mpleti cumva mreajea
asupra Corbului, asupra lui a=e=i nicicum nu o va ]mpleti.3 De

1
Dup[ opinia lui Cantemir, visul Hameleonului era o prevestire c[ cel ce
sap[ groapa altuia cade singur ]n ea, deci Scarlat nu va sc[pa de ]nchisoarea
bostangiilor, iar Br`ncoveanu nu va izbuti s[ ]nfr`ng[ pe Inorog.
2
Plec`nd la Ia=i, s[-=i ia ]n primire tronul (sose=te la 21 mai 1705, dup[
cum afirm[ izvoarele), Antioh las[ drept capuchehaie a sa la Istanbul numai
pe Dumitra=co Caragea =i nu =i pe fratele s[u, Dimitrie, ca ]n prima domnie,
de=i domnii rom`ni obi=nuiau s[ aib[ c`te doi reprezentan\i la Poart[, ]nseamn[
c[ rela\iile dintre cei doi fra\i se ]n[spriser[ destul de mult.
3
Prin urcarea lui Antioh Cantemir ]n scaunul Moldovei nu se rezolvase =i
problema conflictului dintre Dimitrie =i Br`ncoveanu, fiecare socotind c[ nu
Istoria ieroglific[. Vol. II 215

una am`ndoi s[ temea, =i aceia am`ndoi tare o ascundea, adec[


f[r[ veste unul altuia farmecele s[ nu cumva fac[, c[ amintrilea,
de =tire lu`nd, energhiile a le opri, me=ter=ugurile a-=i batgiocuri
=i f[r[ primejdie a s[ p[zi putea.1 Acestea =i ca acestea ei ]n
inimile lor t[v[lindu-le =i pr[v[lindu-le, Uleul, cu mari rug[minte
(cu porunca Corbului poate fi) la Camilopardos m[rg`nd (dup[
cum =i Corbul ]i scrisese), pentru pacea ]ntre d`n=ii mijlocitoriu
s[ s[ puie ]l poftiia, ca doar[, prin buni chedzi, lucrul carile mul\i
l-au ispitit =i a-l s[v`r=i nu l-au putut, el la bun =i cuvios sf`r=it
l-ar aduce, c[ amintrilea vrajba aceasta a=e de va r[m`nea, f[r[
nici un prepus aievea ieste, dzicea, c[ asupra am`nduror monar-
hiilor cea des[v`r=it pieire =i pr[p[denie st[ruie=te.2
Aceste Uleul dzic`nd, Camilopardalul de ispr[virea lucrului s[
s[ apuce s[ giurui =i cu socoteala carea mai gios s[ va ar[ta ]ncepu.
Ce acmu, pu\intel z[b[vindu-ne, pu\intele carile pentru firea
=i via\a ace=tii jig[nii =tim s[ dzicem. 3 Aceast[ jiganie la trup c`t

trebuie s[ cedeze ]n favoarea celuilalt: domnul T[rii Rom`ne=ti, orgolios, se


bizuia pe prestigiul acordat de func\ia de domn, fapt ce-l obliga s[ nu cedeze,
iar Dimitrie se ]ntemeia pe principiul juridic al echit[\ii. Scriitorul se bizuia =i
pe alte considerente, mai eficiente, =i anume c[ ]n lupta ]ndelungat[ cu
Br`ncoveanu c[p[tase at`ta experien\[, ]nc`t putea preveni =i face inofensive
m[=ina\iile acestuia, motivul cel mai puternic constituindu-l prezen\a la putere
a marelui vizir Mehmed-pa=a Baltagi, protectorul s[u, care, chiar dac[ nu
vroia s[ mazileasc[ pe Br`ncoveanu, cel pu\in nu-i l[sa acestuia posibilitatea
de a face r[u lui Cantemir.
1
Totu=i, am`ndurora le era team[, c[ ]ntr-o bun[ zi unul va reu=i s[ aib[
succes ]n politica de culise ]mpotriva celuilalt.
2
Dat[ fiind, desigur, situa\ia forte a rivalului s[u, Br`ncoveanu decide ca
+tefan Cantacuzino, =eful agen\ilor munteni de la Istanbul, s[ roage pe
Alexandru Mavrocordat s[ medieze ]mp[carea cu Dimitrie. O dat[ cu prezen\a
acestuia la tratative, demersurile ambelor p[r\i pentru ]mp[care intr[ ]ntr-o
faz[ nou[, decisiv[, care are loc dup[ plecarea lui Antioh la Ia=i, adic[ nu mai
devreme de vara anului 1705.
3
Urmeaz[ descrierea Camilopardalului, numele ]nsemn`nd, ]n grece=te,
giraf[. Descrierea are doua p[r\i distincte: prima se refer[ la portretul fizic al
216 Dimitrie Cantemir

c[mila ieste de mare, piielea, ca cum cu soldzi ar fi, ]n feliu de


feliu pestri\[ =i picat[ ]i ieste, de unde =i numele, poate fi,
C[mil[pardos i s-au alc[tuit. Partea denapoi cu p`ntecele ]n sus
ieste r`dicat[, ca cum ar fi a leului. Iar[ armurile =i picioarele
denainte, cu piept cu tot, dec`t cum m[sura trupului ar pofti,
mai sus sint r`dicate. Grumadzii ]i sint sulegedzi =i ginga=i =i din
trupul cel gros =i m[minos, de ce m[rg spre cap, g`tlejul i s[
sup\ie. Capul cu a c[milii s[ asaman[, =i de mare ca cum ar fi
de da-ori c`t a strutocamilii de Livia, ochii mier`i, ]n giur ]m-
pregiur, ca cum ar fi cu siurmea v[psi\i =i pre l`ng[ albu=uri
ro=ii, ]ntorc`ndu-i ]ncoace =i ]ncolea, groznic caut[. }mbletul ]i
ieste de tot schimbat, =i a=e=i tuturor dihaniilor, precum celor
de uscat, a=e celor de ap[ ]mpotriv[, c[ nu-=i mut[ pre r`nd pi-
cioarele, nici unul dup[ altul le duce, ce din partea cea dreapt[,
pe am`ndoa[ odat[ =i deosebite, iar[ din partea st`ng[, c`te unul
=i ]mpreunate, cu ]mbe p[r\ile totdeodat[ cl[tindu-s[, din loc ]n
loc s[ mut[, ]ns[ la m[rs lesne =i sprintin[ ieste.2 Aceasta jiganie
macar c[ dintr-am`ndoa[ monarhiile afar[ ieste,3 ]ns[ ]ntr-]mbe
p[r\ile la mare cinste =i fric[ s[ \inea (c[ frica mai pe deasupra
=i dragostea deplin din r[d[cini oarecum desp[r\ite ie=ind, la
acela=i v`rv a evlaviii agiung), =i aceasta pentru doa[ pricini: una,
c[ci cu to\i vr[jitorii, mare =i de mult[ vreme cuno=tin\[ av`nd,
la multe farmece a o amesteca obiciu\i era (precum din ]nv[-
\[turile =i t`lcurile hrismosurilor lor s[ cunoa=te). A doa, c[ci
]nc[ de demult era a=edzat[ ca hrana ei pre an dintr-aceste monar-

animalului luat la propriu, iar cea de a doua, la persoana lui Alexandru


Mavrocordat Exaporitul.
1
Scriitorul intituleaz[ aceast[ parte „hiri=[ perigrafiia (descrierea la propriu
— n.ed.) Camilopardalului: n-are t`lcuire“, ceea ce ]nseamn[ c[ nu trebuie s[
c[ut[m ]n ea vreo simbolic[.
2
Urmeaz[ caracterizarea lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul, care nu
era, ]ntr-adev[r, nici muntean, nici moldovean, ci grec, numit mare dragoman
al Por\ii Otomane, ]n 1673, dup[ moartea lui Panaioti Nikussios.
Istoria ieroglific[. Vol. II 217

hii s[ s[ or`nduiasc[, hrana nu at`ta de mult[, c`t era de scump[,


c[ci nu carne, iarb[ sau alt[ materie s[\ioas[, ce sau argint, sau
aur, de multe ori =i diamanturi era (c[ci ]ntre toate jig[niile nu-
mai acesta f[r[m[turile diiamantului =i alte pietri scumpe a amis-
tui poate). De care lucru, =i ea foarte aminte lua, ca nu cumva
mai mult aceste monarhii strop=indu-s[ =i cu adese strop=iturile,
mai mult sl[bind =i s[r[cindu-s[, obrocul ei cel din toate dzilele
s[ scadz[.1 Despre tat[, neamul dintr-un ostrov s[ tr[gea, unde
ni=te copaci s[ nasc, carii ]ntr-alt loc ]n toat[ lumea undeva nu
s[ mai afl[. Poama copaciului aceluia nu din flori s[ leag[, ce
din coaj[ cur[, mai toate jig[niile o m[n`nc[, ]ns[ nu o ]nghit,
ce o amestec[. S[m`n\[ n-are, coaj[ ca alalte poame n-are, ce
miedzul, simburile =i peli\a tot ]ntr-o form[ ]i sint. Aceasta a=e
hiri=[ dintr-acest ostrov fiind, cu ru=ine ostrovan, iar[ cu cinste
muntean a s[ numi =i a s[ \inea priimiia. Spre alte multe nu-
mere ce avea, singur[ din sine - tvn crusmjn mai hiri= s[-i
fie =-au ales. 2 Iar[ despre maic[, dzicea c[ din neamul pasirilor
ieste, ce lucru ]ntr-adev[r nu a=e s[ avea. C[ od`n[oar[ unul din

1
Date semnificative cu privire la rolul nefast al acestui om ]n politica de
culise a celor dou[ \[ri rom`ne=ti: era foarte temut de domnii no=tri datorit[
func\iei sale importante la Poart[, care ]i permitea posibilitatea de a influen\a
pe demnitarii otomani ]n amestecul lor ]n schimbarea domniilor de la Ia=i =i
Bucure=ti („farmece: lucrurile Por\ii“). Pentru a le fi favorabil, domnii no=tri
(]ntre care mai ales Br`ncoveanu) aveau de aceea grij[ s[-i acorde anual, ca un
fel de tain („obroc“), daruri dintre cele mai costisitoare, care s[ satisfac[ l[comia
nem[surat[ a acestui demnitar („amistuirea diamantului: nespusa l[comie“).
Av`nd grij[ ca s[ nu i se mic=oreze cumva asemenea venituri =i daruri,
Mavrocordat — spune scriitorul cu mali\ie — era preocupat ca \[rile rom`ne
s[ nu s[r[ceasc[ prea tare (datorit[, desigur, jafului nemilos al unor domni de
genul lui Constantin Duca sau al unor boieri de felul lui Iordache Ruset).
2
Pentru a ]n\elege datele pe care scriitorul le d[ cu privire la originea lui
Mavrocordat pe linie patern[, re\inem: „Ostrovul carii na=te copaci ca carii
aiurea ]n lume nu s[ afl[: Hios“; „muntean: cet[\ean de |arigrad“; „poama
m`ncat[ =i ne]nghi\it[: Sachizul“, un alt nume pentru insula Hios. }ntr-adev[r,
218 Dimitrie Cantemir

corbi,1 vr`nd pe maic[-sa s[ ia, numai cu ]mpreunarea unii nop\i,


iar[=i la p[rin\ii s[i o ]nturnase, pentru lipsa viderilor vinuind-o,
care s[mn de hereghie ]ntre simen\iia lui =i p`n[ ast[dzi tr[ie=te,
c[ precum Camilopardalul, a=e fiii lui a=e=i ]n tinere\e puterea
viderilor slab[ le ieste. +i a=e, din corbi sco\ind kappa, r[m`n
hiri=i orbi. 2 Ce pentru firea ei, acmu, destul, la cuv`ntul nostru
s[ ne ]ntoarcem.
Acesta, dar[, treaba aceasta a m`n[ lu`nd, ]ntre Inorog =i ]ntre
Uleu =i ]ntre alal\i dul[i, carii acolea s[ afla, soroc pus[, ca la dzi
la s[la=urile ei adun`ndu-s[ =i dintr-]mbe p[r\ile ce le-ar fi cu-

Alexandru Mavrocordat se tr[gea, dup[ tat[, din insula Hios, din Marea Egee,
insul[ numit[ de turci Sachiz. Mai este demn[ de consemnat =i observa\ia,
ironic[, a scriitorului, c[ marelui dragoman nu-i f[cea pl[cere s[ i se aminteasc[
originea sa umil[, hiot[, =i c[ prefera s[ se numeasc[ \arigr[dean. Fire orgolioas[
=i p[truns de con=tiin\a valorii proprii, Mavrocordat prefera ]ns[ titulatura
- tvn crusmgn (de la oracole), asem[n[toare, simbolic, cu xaporitvn
(de la secrete), pe care o purta cu adev[rat.
1
Unul din corbi: unul din domnii muntene=ti (D. C.).
Pornind de la faptul c[ emblema |[rii Rom`ne=ti era corbul, Cantemir
nume=te „corbi“ pe domnii acestui principat. Corbul, adic[ domnul muntean
de care este vorba ]n povestea ce urmeaz[, nu este indicat nominal.
2
Ur`ndu-l pentru participarea la politica br`ncoveneasc[ fa\[ de sine =i
fratele s[u, scriitorul ]ngroa=[, cu scop ofensator, unele am[nunte privind
ascenden\a lui Alexandru Mavrocordat pe linie matern[. Astfel, mama sa,
munteanc[, ar fi fost repudiat[ de so\ul s[u, „unul din domnii muntene=ti“,
chiar a doua zi dup[ nunt[, c`nd descoperise c[ mireasa era lipsit[ de vedere,
infirmitate ce s-a transmis apoi copiilor lui Alexandru, Ioan =i Nicolaie. }n
realitate, lucrurile stau astfel: Ruxandra, mama lui Alexandru Mavrocordat,
fusese ]ntr-adev[r c[s[torit[ mai ]nt`i cu un domn muntean, Alexandru Coconul
(1623—1627), dar ]n urma repudierii sale de c[tre acesta, pe temeiul c[ era
sa=ie (nu oarb[!), se rec[s[tore=te, pentru a doua oar[, cu Nicolae Mavrocordat
din Hios, care este tat[l Exaporitului. Se vede ]ns[ c[ sl[biciunea vederii, de
care sufereau fiii lui — la care face aluzie scriitorul — era o mo=tenire ereditar[
din partea bunicii.
Istoria ieroglific[. Vol. II 219

vintele ascult`nd, lucrurile ]ncotro s-ar pleca s[ poat[ ]n\elege1


(c[ amintrilea jiganiia aceasta ]n alc[tuirile p[cilor vestit[ era2)
=i ce mai cu cuviin\[ =i mai pe drept i s-ar p[rea, aceia s[ aleag[
(ce coada l[comiii de scaiul f[\[rniciii nespurcat[ =i curat[ a fi
lucru peste putin\[ ieste).
Deci dup[ cuv`ntul dat =i dzua sorocit[ cu to\ii la un loc s[
]mpreunar[. Unde Camilopardalul, dintr-]mbe p[r\ile, toate pre
am[nuntul dac[ ]ntreb[ =i toate pricinile vr[jbilor dac[ ]n\[leas[,
nes[v`r=it[ pizma Corbului =i ne]nduplecat[ firea Inorogului
cunoscu 3 (pizma =i ne]nduplecarea ]ntr-aceasta s[ deos[b[sc, c[
pizma merge ]nainte, iar[ ne]nduplecarea urmadz[).
Din cele multe, Camilopardalul un cuv`nt aleg`nd, dzis[: „Cor-
bul de pizm[ p[r[sindu-s[ =i Inorogul voii mele ]nduplec`ndu-s[,
precum lucrul acesta vreo ie=ire va afla socotesc. Deci cuv`nt ca
acesta cu hirograf ]nt[rit la m`n[ de-m vi\i da, de ]nceperea lu-
crului acestuia m[ voiu apuca. 4“ La aceasta Uleul cu ochii a clipi
=i din grumadzi a adii ]ncepu, dul[ii coada ]ntre picioare =i ure-
chile pe spinare a-=i ciuli s[ apucar[. Dup[ c`t[va t[cere, cu ochii
unul c[tr[ al\ii, ca cei ]n furtu=ag prin=i c[ut`ndu-=i, precum de
la epitropul pasirilor pozvolenie ca aceasta s[ nu fie av`nd
r[spuns[r[. Iar[ Inorogul, apuc`nd cuv`ntul, dzis[: „A lucrului
mieu singur eu st[p`n ]i sint =i cuv`ntul mieu din singur[ voia
1
Exaporitul consimte s[-=i ia rolul de mediator al ]mp[c[rii ]ntre Dimitrie =i
Br`ncoveanu, stabilind propria sa locuin\[ ca loc pentru tratative.
2
Aluzie la faptul c[ Alexandru Mavrocordat fusese conduc[torul delega\iei
Por\ii Otomane la ]ncheierea p[cii de la Carlowitz, dintre turci =i austrieci, ]n 1699.
3
}nc[ de la ]nceput, Exaporitul constat[ dou[ elemente ce constituiau o
piedic[ serioas[ pentru ]mp[care: ura (pizma) lui Br`ncoveanu pentru
Cantemire=ti =i firea ne]nduplecat[ a lui Dimitrie.
4
Av`nd experien\a proast[ a rolului jucat la pacea de la Carlowitz, dup[
care era s[-=i piard[ via\a datorit[ acuza\iilor aduse, =i, de asemenea, cunosc`nd
firea schimb[toare a lui Br`ncoveanu, Mavrocordat cere un ]nscris delega\iei
muntene la tratative, precum c[ domnul |arii Rom`ne=ti renun\[ la vechea sa
ranchiun[ =i ]i acord[ lui toat[ puterea ca arbitru ]ntre cele dou[ p[r\i.
220 Dimitrie Cantemir

mea s[ \ine, pre carile sau a-l da, sau a nu-l da, ]n singur[ socotea-
la mea r[m`ne. De care lucru, dzic, c[ orice Camilopardalul ]ntre
noi drept ar giudeca, spre aceia ]nvoitoriu =i priimitoriu sint. Dar[
voi ce dzice\i, o, priietinilor? Au iar[=i t[v[lituri de cuvinte a ispiti
=i dup[ vechiul vostru obiceiu cu =uv[ituri vremea a v`na pofti\i?
De ave\i ceva cu socoteal[ a gr[i =i cuv`nt vrednic de ascultare a
povesti, acmu ]n fa\a adun[rii ace=tiia, dzice\i.“
Iar ei alt[ ceva a dzice nu putur[, f[r[ numai dzu[ s[ s[ puie
poftir[, pentru ca mintea Corbului cerc`nd, de le va da pozvole-
nie ca aceasta s[ ]ntrebe.1 De aceast[ poft[ a lor, firea Camilo-
pardalului oarecum s[ tulbur[ =i: „Ce poate fi r[spunsul =i pofta
aceasta? — dzis[. Au nu-mi scrie Corbul aievea c[ cu mijlocul
vostru orice vom alege, aceia s[ fie? +i precum toate a a=edza =i
a alc[tui ]n voia voastr[ au l[sat, prin c`teva c[r\i ne ]ns[m-
neadz[? Dar[ acmu ce cuvinte brudii sint acestea? +i ce r[spuns
dzice\i s[ mai ave\i =i ]nc[ de acmu ]nainte mintea Corbului s[-i
cerca\i? Noi ]n lucruri ca acestea am b[tr`nit, c[rora ce r`nd =i
ce or`nduial[ le-ar trebui foarte am ]nv[\at. Ce de pre cuvintele
voastre vechea dzic[toare s[ adevere=te (c[ cine nu va s[ fr[-
m`nte, toat[ dzua cerne), ce =i eu fire-a=i fi vrut ca b[tr`ne\ele
]n copil[rie s[ mi s[ ]ntoarc[, =i a=e, cuvinte copil[re=ti ca aces-
tea a asculta =i la lucruri brudie=ti a m[ uita s[ pociu. Iar[ acmu,
]n v`rsta carea m[ aflu, nu numai a grai, ce nici a asculta cu-
vinte bolb[itoare nu priim[sc.“2
Acestea cuvinte ale Camilopardalului, macar c[ tare, nu nu-
mai urechile, ce =i inimile le p[trundea, ]ns[ ei, s[lt[toare =i
nest`mp[rat[ inima Corbului =tiind, c[tr[ chip ca acela cuv`nt
1
Dimitrie se arat[ bucuros pentru ]mp[care, dar agen\ii munteni cer o
am`nare p`n[ c`nd primesc un r[spuns categoric de la Br`ncoveanu ]n aceast[
privin\[.
2
Pe Mavrocordat ]l mir[ foarte mult atitudinea lipsit[ de ini\iativ[ a p[r\ii
muntene la tratative, din moment ce Br`ncoveanu ]l ruga pe el =i ]i acorda prin
scrisori toat[ libertatea de a rezolva problema ]mp[c[rii.
Istoria ieroglific[. Vol. II 221

apofasisticos s[ dea nu ]ndr[zniia. }ns[ iar[=i aceasta fa\[ a scoate


mare fric[ avea, ]n ascunsul inimii aceasta \iind, ca, de s-ar t`mpla
cumva lucrul deplin =i l[udat a nu s[ ispr[vi, nu ]n Corb, ce ]ntr-altul
pricina s[ poate muta. +i aceasta era pricina carea cu acest feliu
de =uv[ituri cuvintele a-=i rum[ga ]i f[cea. 1 Acestea Inorogul mai
mult a s[ sc`r=ni neput`nd suferi, dzis[: „O, priietine, Cami-
lopardale, tus[roas[ =i sughi\oas[ r[spunsurile jiganiilor acesto-
ra ]n div[ nu prinde, c[ci doa[ pricini sint carile, usc[ciunea
cuv`ntului scornindu-le, umedzala tusei =i izvor`rea flegmei le
]nmul\e=te (c[ tot dobitocul un muget ce =tie fire=te ]l face, iar[
dobitocul ]n\eleg[toriu ]n\elegerea pierdzind, sau tus[, sau ge-
mere, sau alt chip de glas dobitocesc scorne=te), una firea, iar[
alta asupreala firii. Firea, dzic, c[ci deos[bi de Uleu, alal\i to\i
dul[i sint, la carii f[r[ l[tratul ]n g`tlej =i mu=catul ]n gur[ alt[
nu s[ afl[. De care lucru, c`nd vor ceva dup[ ]n\elegere s[
gr[iasc[, articulul glasului ]ntr-alt[ ceva, f[r[ numai ]n l[tr[tur[
=i breh[itur[, s[ deos[basc[ nu pot. A=ijderea alta, asupreala firii,
dzic, c[ci neamul dul[ilor c`nd ceva n[caz, asupreal[ sau alt[
oarecare p[timire peste voie li s[ t`mpl[, atuncea nu numai
cuv`ntul tocmit, ce =i l[tratul nealc[tuit uit`nd, de sc`ncitur[ s[
apuc[ =i de schil[l[itur[ [c[ ce suspinul cu lacr[mile la cei ]n
doa[ picioare =i f[r[ pene (adec[ la dobitoacele platonice=ti2),
aceia sc`ncetura =i schil[l[itura la dul[i ieste]. C[tr[ acestea, a
triia =i alt[ pricin[ a s[ adaoge s-ar putea, c[riia singur eu mar-
tur neminciunos a-i fi a dzice voi ]ndr[zni. Carea ]n doa[ p[r\i
s[ ]mparte, una ]n st[p`n, iar alta ]n st[p`nit. }n st[p`n, dzic,
c[ singuri din sine st[p`ni lucrului de ar fi, ori spre ce mai de
folos =i mai bine ar alege, spre aceia voia =i cuv`ntul =-ar da. }n
1
Se subliniaz[ nestatornicia lui Br`ncoveanu drept explica\ie a lipsei de
ini\iativ[ a aparatului de spionaj, c[ci ]n caz de e=ec, nu asupra domnului |[rii
Rom`ne=ti ar fi c[zut r[spunderea.
2
Dobitoc platonicesc: omul, dobitoc ]n doa[ picioare (D.C.) — aluzie la defini\ia
dat[ de Platon omului : fiin\[ ]n dou[ picioare =i f[r[ pene.
222 Dimitrie Cantemir

st[p`nit, dzic, c[ ei supt a altora st[p`nire =i voie supu=i fiind,


nu ce lor, ce ce celui ce-i st[p`ne=te place, aceia le caut[ a dzice
=i a face (c[ c`nd sufl[ st[p`nul, atuncea r[sufl[ st[p`nitul =i ]n
cuvintele slugii duhul domnului lucreadz[). De care lucru, so-
cotesc c[ precum cea mult[ vreme cu acest feliu de ]ng[imele
au trecut =i spre toate r[bdare necl[tit[ am avut, a=e =i de acmu
]nainte ]nc[ pu\in[ ]ng[duin\[ s[ avem, ca o dzi puindu-=i =i aces-
tea aporii a-=i dezlega s[ poat[ =i cu acesta chip toat[ l[tr[tura
=i sc`ncitura sf`r=itul s[-=i ia.“1
Dup[ aceste a Inorogului cuvinte, Camilopardalul, oarece
m`niia potolindu-=i (carea atuncea de nu =i era zugr[vit[, iar[
mai pre urm[ ]n zugr[vit[ s[ s[ fie ]ntors vremea au dovedit-o),
soroc ]n 20 ani pus[r[, ca chiarul r[spuns de la Corb lu`nd,
adev[ratul cuv`nt a-=i da s[ poat[. A=edar[, ]ntr-acea dat[ cu
at`ta voroava ]ncheindu-s[ =i cu to\ii ]mpreun[ ie=ind, cine=i la
ale sale s[ dus[r[.2

1
Except`nd pe +tefan Cantacuzino, Cantemir d[ o explica\ie batjocoritoare
a conduitei lipsite de ini\iativ[ a corpului de agen\i =i spioni ai lui Br`ncoveanu:
fiind slugi ]n serviciul unui st[p`n, ei nu au dreptul la decizie, trebuind astfel
doar s[ execute ceea ce li se porunce=te.
2
M`nia lui Mavrocordat, la ]nceput sincer[, devine repede „zugr[vit[“,
adic[ ascunz`nd anumite interese, care ]l fac s[ accepte cu u=urin\[ o am`nare
de dou[zeci de zile a tratativelor, p`n[ c`nd agen\ii munteni vor primi un
r[spuns categoric de la domnul |[rii Rom`ne=ti.
PARTEA A 12-ECEA

Iar[ dup[ ce cine=i la locurile sale s[ ]ntoars[r[, dul[ii c[tr[


Corb carte ]ntr-acesta chip scris[r[:
„Uleul =i to\i dul[ii Corbului, st[p`nului milostiv, cu plecate
capete, s[n[tate! Dup[ ce ]nc[ de demult, dup[ a domnului no-
stru porunc[, ]n tot chipul am nevoit, ca doar[ pre vr[jma=ul
Inorog dup[ a noastr[ voie a aduce am fi putut (carii nevoin\e =i
ceriul =i p[m`ntul marturi ne sint), numai de vreme ce vr[jile
nu ne-au slujit, mrejile nu l-au \inut, la\urile nu l-au oprit, seciu-
rile nu l-au ]ncuiat =i tot feliul de m[iestrii a-l domoli nu l-au
putut, de mare nevoie, nu ce-am vrut, ce ce-am putut ne-au
c[utat a face. +i mai v`rtos de la trimisul Uleu ]n=tiin\`ndu-ne,
precum spre aceasta =i voia domnului nostru s[ s[ fie plecat (c[
pasirile rump[toare, c`nd carne proasp[t[ a c`=tiga nu pot, prin
st`rvuri =i prin ]mpu\iciuni foamea a-=i domoli obiciuite sint).
De care lucru noi v[dzind c[ din dzi ]n dzi a norocului nostru
c[ldur[ s[ r[ce=te =i oarecum a impotrivnicului s[ ]nc[ldze=te,
am socotit ca s[ nu a=tept[m p`n[ de tot r[ceala ei ne va cu-
prinde =i toate m[dularele ne amur\i, ce cu un ceas mai ]nainte,
cu bl`nde\e priimind-o, ]mpotriv[ s[ nu-i st[m (c[ norocul ple-
care, iar[ nu asprime priime=te). A=ijderea, de multe ori s-au
v[dzut (c[ trestiia, dup[ v`nt plec`ndu-s[, s[ ]ndoie=te =i iar[=i
s[ scoal[, iar[ bradul, ]mpotriv[ puindu-s[, din r[d[cin[ s[
pr[v[le=te, cu a c[ruia r[sturnare, cele de prin pregiur ml[di\e =i
zmicele, strop=indu-s[, cu p[m`ntul s[ amestec[). De care lucru,
cu tot sfatul ]mpreun[ pre Camilopardalul am rugat ca, ]n mijlocul
nostru puindu-s[, cea dorit[ pace ]ntre domnul nostru =i ]ntre
224 Dimitrie Cantemir

vr[jma=ul Inorog s[ alc[tuiasc[. Ce Camilopardalul, macar c[


osteneala aceasta a priimi s-au ar[tat, ]ns[ de la noi hirograf ca
acela au cer=ut, carile alegerea lui, oricum ar fi, s[ ]nt[reasc[ =i s[
adevereasc[. Ce noi, pozvolenie ca aceasta de la domnul no-
stru neav`nd, alt[ceva mai mult a-i r[spunde n-am avut, f[r[ nu-
mai c`t soroc am cer=ut, ca pentru acestea domnului nostru ]n
=tire s[ facem. Deci acmu, iat[, p`n[ ]n 20 ani soroc avem, ]n carii
dup[ pofta =i pl[cerea domnului nostru aievea r[spuns s[ avem
ne rug[m. Iar[ noi ]n toat[ slujba gata =i neobosi\i vom fi.“1
La aceasta a dul[ilor scrisoare, Corbul ]ntr-acesta chip r[spuns[:
„Cu mila a cereascului Vultur, Corbul, mai-marele epitrop a
monarhii tuturor pasirilor, Uleului =i dul[ilor, carii ]n mun\i s[
afl[, s[n[tate! Cartea carea ne-a\i scris am luat-o, celea ce ne
scrie\i, ]n\eles-am. La carile mai mult alt[ceva a v[ r[spunde nu
avem, f[r[ c`t, iat[ c[, av`nd aicea l`ng[ noi pre Biholul de Cina,
cum mai cur`nd ]ntr-acea parte ]l trimas[m, c[ruia toat[ plini-
rea puterii i-am dat, ca =i el ]mpreun[ cu priietinul nostru, Cami-
lopardalul, orice mai de folosul nostru ar cunoa=te, aceia s[ fac[2
(Biholul de Cina la trup ieste negru, la cap alb, la picioare pag,
la coam[ comos, ca caii de Schitiia, la isteciune din vulpe nu
r[m`nea. Iar[ hiri=iia cea mai chiar[ ]i ieste totdeauna a r[gi =i
nep[r[sit a mugi).3“

1
Agen\ii munteni de la Istanbul scriu lui Br`ncoveanu c[, pentru bunul mers
al tratativelor, Mavrocordat cere o dovad[ de ]mputernicire ca arbitru al situa\iei.
2
Biholul de Cina: patriarhul Ierusalimului (D.C.).
Patriarh al Ierusalimului era Dositei Nottara (1699—1707), unchiul lui
Hrisant. Br`ncoveanu r[spunde agen\ilor de la Istanbul c[ le trimite pe Dositei
ca ]mputernicit al s[u la tratativele de ]mp[care, acesta urm`nd s[-=i conjuge
misiunea cu aceea a lui Mavrocordat.
3
Trup negru: rasa, portul; picioare page: cu c[l\unii peste mestii; cap alb:
batr`n (D.C.).
Cantemir, care ]l ura pentru incorectitudinea acestuia fa\[ de tat[l s[u, ne
transmite, ]n Istoria ieroglific[, un portret caricatural al lui Dositei: ]mbr[cat ]n
Istoria ieroglific[. Vol. II 225

Deci dup[ sosirea Biholului, la l[ca=ul Camilopardalului, iar[=i


de iznoav[ adunare mare s[ f[cu 1, unde Camilopardalul un pro-
log ca acesta f[cu: „Duhurile a toat[ jiganie, o, priietinilor, ]n doa[
chipuri fac cl[tirea lor: una iute =i netocmit[, care na=te vrajba
=i m`niia, iar[ alta moale =i tocmit[, carea line=tea ]ncep`nd, dra-
gostea ]ntre d`nsele-=i scorne=te, ]nmul\e=te =i netulburat[ o
p[ze=te. A=ijderea, de multe ori dintr-acea iute =i netocmit[ a
duhurilor r[pegiune, muritorii, r[pi\i fiind, din carile ca dintr-o
ame\al[ trezindu-s[, =i ca dintr-un sp[riiat =i tulburat vis de=tep-
t`ndu-se, spre odihn[ =i line=te a s[ ]ntoarce s[ nevoiesc, ca ce-
lor obosite =i oarecum ]n[du=ite duhuri odihn[ =i r[paos s[ dea.
De care lucru, ]n cl[tiri ca acestea mai cu de-adins doa[ sint de
socotit: una, c[ \enchiul odihnii carile, unde =i c`nd va s[ fie mai
denainte =i a=e=i din ]nceputul cl[tirii s[-l ]ns[mnedze. Alta, c[,
p`n[ la ]ns[mnatul \enchiu va sosi, macar cum ceva=i lenevirii
loc s[ nu dea, ce toate mijlocele =i ]mpregiurst[rile foarte cu mare
osirdie s[ s[ p[zasc[ =i dintr-]mbe p[r\ile s[ s[ p[zasc[. C[ du-
hurile muritorilor asemenea sint v`nturilor cl[titului aier, carile
=i pl[cut, =i ]mpotriv[ a sufla pot. Inimile cor[bii<i> pre ne-
st[t[toare lucrurile t`mpl[rilor ca pre umerile m[rilor plutesc,
sf`r=itul lucrurilor liman, ]ntrarea la liman, aflarea line=tii =i
sc[parea din furtun[ ieste. Deci precum adese s-au v[dzut c[ cu
nepaza c`rmaciului =i cu lenevirea cor[bierilor, acmu ]n sinul
limanului ]ntra\i fiind, aceia pat, de carea ]ntre groznice undele
valurilor au sc[pat. }ntr-acesta chip =i lucrurile voastre, ca un vas
de multe valuri =i din multe p[r\i izbit =i str`nciunat, acmu la

mod obi=nuit cu o ras[ neagr[, cu p[r bogat ca o coam[ de cal =i ]nc[l\at cu


ciorapi albi, b[tr`nul patriarh, viclean ca o vulpe, tot timpul rage =i muge=te.
Dositei, aflat ]n rela\ii foarte bune cu Br`ncoveanu, care i-a tip[rit ni=te scrieri,
a fost o figur[ cultural[ impresionant[ a vremii =i un fervent ap[r[tor al
ortodoxismului ]mpotriva ofensivei catolicismului =i protestantismului.
1
Dup[ sosirea lui Dositei la Istanbul, se reiau tratativele de ]mp[care, tot ]n
locuin\a lui Mavrocordat.

15 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


226 Dimitrie Cantemir

limanul ad[postirii =i la line=tea odihnirii s[ fie agiuns socotesc.


Cea mai mult[ primejdie, precum s[ vede, au trecut. R[mas-au
acmu ca ]n ad[post, pentru paza vivorului, fierul s[ s[ arunce,
p`ndzele s[ s[ ]nv[leasc[, funele s[ s[ ]nt[reasc[ =i vasul, cu
nerumpte odgoane, la margine leg`ndu-s[, s[ s[ sprijeneasc[, ca
nu c`ndailea, despre uscat vivorul duhurilor f[r[ veste scornin-
du-s[, iar[=i m[rile odat[ c[l[torite =i valurile mai denainte tre-
cute a le poftori s[ sileasc[, unde de nu cea de tot pr[p[denie,
]ns[ cea mai rea dec`t cea dint`i primejdie, poate s[ s[ t`mple.
Iat[, deoparte, Inorogul singur c`rmaciu, singur vasul voii sale
]ncotro ar pofti a-l porni =tie =i poate, carile, ]n liman ]ntr`nd, cu
ce odgon =i la ce st`nc[ vasul s-ar lega, singur din sine voii =i
alegerii noastre au l[sat. Deci despre aceasta parte f[r[ prepus sint
c[ ]n ad[postul odihnii vasul inimii sale, f[r[ nici o primejdie, cu
groase odgoane, cu tari funi =i la credincioase locuri s[ va lega,
unde, necl[tit r[m`ind, vivor c`t de repede, furtun[ c`t de mare
=i holbur[ c`t de n[prasn[ a-l mai urni nu va putea (c[ mai pre
lesne ieste v`ntului o mie de odgoane a rumpe =i o mie de fiiar[
a smulge, dec`t sufletului cinstei purt[toriu din cuv`ntul dat a s[
]ntoarce). Acmu, dar[, lucrul r[m`ne c[, de vreme ce vasul Cor-
bului prin epitropie ieste s[ s[ chivernisasc[, carile dintre voi ar fi
acela carile voie slobod[ =i toat[ puterea s[ aib[ ca la locul ce
vom cunoa=te noi c[-i mai de credin\[, cu funea carea vom dzice
c[-i mai tare =i cu fierul carile vom pricepe c[-i mai de nedejde,
acolo =i cu acelea s[ s[ lege =i s[ s[ priponeasc[. Deci carile epitro-
piia navarhului ar avea s[ mi s[ arete, ca cu acela cuvintele
ob=tindu-mi, celea ce spre sf`r=itul lucrului ar c[uta s[ vorovasc[.“1
La aceste a Camilopardalului cuvinte, Uleul ar[ta precum lui

1
Mavrocordat ia primul cuv`ntul, \in`nd un discurs retoric, dup[ moda
vremii, despre rolul binef[c[tor al p[cii ]n rela\iile interumane, eviden\iind
ini\iativa =i sinceritatea lui Dimitrie la aceste tratative =i subliniind primejdiile
la care s-ar expune cei doi rivali prin continuarea politicii de intrig[ =i ]nvr[jbire.
Istoria ieroglific[. Vol. II 227

nu numai piiedecele ]n picioare, ce =i g`rli\a ]n grumadzi i s-au


pus, de vreme ce Corbul scrie precum tot lucrul pre sama Biho-
lului au l[sat. Dul[ii acmu nici l[tra, nici sc`nciia, ce ca cei ce
mu=c[ pe furi=, numai din semne s[ cuciriia, s[ mu=ce locul m`na
nu le da, s[ latre iar[=i socotiia c[ adese =i de multe ori l[tr`nd,
acmu a tuturor urechile de l[tr[turile lor s[ s[ fie deprins (c[
minciuna adese gr[it[ =i adev[rul gr[it ]n minciun[ ]l preface).
Ace=tea t[c`nd, Biholul ]ntr-acesta chip a r[gi ]ncepu: „}ntre
noi cineva, o, Camilopardale, hiri= =i cu deplin[ putere epitrop
Corbului nu ieste, nici cineva pozvolenie ca aceia are, carile ce
ar lega s[ fie legat =i ce ar dezlega, s[ fie dezlegat, f[r[ numai a
]mbe p[r\ilor pofte ascult`nd, cuvintelor giudec[tori, drept[\ii
aleg[tori =i asupra celui de ob=te folos sf[tuitori =i ]ndemn[tori
s[ fim. Nici a=i socoti cu cale a fi lucrul acesta supt siloghismurile
aristotele=ti =i senten\iile platonice=ti s[ cadz[, nici p`n[
]ntr-at`ta de ad`nc scocior`t ar trebui, ce numai inimile acmu
plecate cu un chip mai pre iu=or s[ le alc[tuim (c[ funele socote-
lii mai mult dec`t ce vremea pofte=te, ]ntindz`ndu-s[, =i destin-
dz`ndu-s[, din socoteal[, socoteal[ na=te =i din cuv`nt, cuv`nt
izbucne=te, =i a=e, cele vechi trec`nd, altele noa[, ca ]n roat[, s[
]ntorc). Ce de ieste lucrul vr[jbii ]n pace s[ s[ s[v`r=asc[, ei ]n
de iei voroavele =i poftile s[-=i arete, iar[ noi, cele cu cuviin\[
din cele cu necuviin\[ aleg`nd, dup[ dreptate s[ giudec[m. Spre
carea, de vor vrea a s[ odihni, bine, iar[ de nu, voia lor ]n m`na
lor ieste =i precum le va fi pofta, a=e fac[.“1
Camilopardalul, cunosc`nd c[ socoteala Biholului spulb[rat,
iar nu ]ntemeiat lucru ieste s[ fac[ (c[ci r[utatea Corbului po-
c[in\[ nu =tie), foarte s[ m`nie =i ]ntr-acesta chip r[spuns[: „De
vreme ce socoteala lor au fost, o, priietine, pentru ca numai ]ntre

1
Adopt`nd o atitudine neangajant[, Dositei propune ca cei doi ]mputernici\i,
adic[ el =i Mavrocordat, s[ nu se amestece prea mult ]n acest conflict, urm`nd ca
]mp[carea s[ fie mai ales rezultatul efortului celor dou[ p[r\i venite la tratative.
228 Dimitrie Cantemir

d`n=ii s[ s[ vorovasc[, alt loc de ]mpreunare s[-=i fie c[utat. Iar[


de au fost (precum Corbul, scriindu-ne, s[ roag[) lucrul acesta,
cu mijlociia noastr[ s[ s[ caute, chipul al triilea, adec[ adev[rat
epitropul Corbului, de fa\[ a fi ar fi trebuit, carile noi ce vom
giudeca, ca cum singur Corbul ar fi, sau ast[dzi priimitoriu, sau
ast[dzi nepriimitoriu giudec[\ii noastre s[ s[ arete. Ce acmu
aievea ieste c[ =i acestea ispite sint =i ap[ ]n pi[ b[tut[. }ns[
ispit[ ca aceasta printr-un alt chip, lor asemenea, iar nu prin
mine, s[ o fac[, c[ci nu mai pu\in pentru a altora dec`t pentru a
mea cinste port grij[, =i inima carea voia ]n m`na mea =-au pus,
precum pentru a mea, a=e pentru a lui, a sta mi s[ cade.“ +i a=e,
Camilopardalul, de m`nie aprins, scul`ndu-s[, dintre d`n=ii ie=i.1
Iar[ dup[ ie=irea Camilopardalului din adunare, cu to\ii tul-
burat[ firea-i v[dzind, ]ntr-o ]ntristare cu t[cere amestecat[
]ntrar[. +i mai v`rtos Inorogul cunosc`nd c[ din toate p[r\ile =i
]n voroav[, =i ]n fapt[ vicle=ugul nu lipsiia, ales c[ Corbul, macar
c[ toat[ pozvoleniia Biholului dedese, ]ns[ Biholul, nest[t[toare
socoteala Corbului =tiind, supt darea cuv`ntului s[ s[ lege nu
vrea. Dul[ii, a=e=i din-ceput, spre ispr[virea lucrului cu piatra la
deal siliia, de vreme ce toat[ cinstea =i agonosita lor ]n v`n[tori
=i vr[jituri ca acela s[ sprijeniia.
Uleul, macar c[ ]ntr-adev[r spre s[v`r=irea lucrului tare
n[zuia, ]ns[ slujba aceasta supt titulul numelui lui plineala s[
ia poftiia, care lucru v[dzind c[ Corbul Biholului l-au or`nduit,
oarecum c[ldura cu r[ceala amesteca =i, precum la d`nsul vreo
putere nu ieste dzic`nd, tot lucrul asupra Biholului arunca. Cami-
lopardalul, a=ijderea, singur numai schiptrul giudec[toriii nedej-
duind, apoi pre Bihol giudec[toriu, iar nu epitrop a s[ numi

1
Mavrocordat, ascult`nd interven\ia nesincer[ a lui Dositei =i dorind ca s[ fie
el singur arbitru ]n aceste tratative, se ]nfurie =i invit[ pe cele dou[ p[r\i s[-=i
continue convorbirile ]n alt[ parte, dac[ nu au ]ntr-adev[r nevoie de mediator.
Istoria ieroglific[. Vol. II 229

audzind, pricini, macar c[ adev[rate, ]ns[ nu f[r[ venin ameste-


cate, arunca =i lucrul oarecum mai greu dec`t era a-l ar[ta siliia.1
Inorogul a tuturor, precum cuvintele, a=e chipurile bine so-
cotind, de pre semnele ce la ival[ videa, adev[rat cuno=tea c[
toat[ greuimea lucrului nu at`ta ]n sine, pre c`t ]n l[comiia titu-
lului giudec[toriii r[m[sese. De care lucru, ]ntr-acesta chip le
vorovi: „Aceast[ a noastr[ vrajb[ nu proasp[t[, ce precum am
dzice de veche acmu ]mpu\it[ ieste, pre carea ]nc[ de la p[rin\i,
ca datoriia, rea mo=tenire preste voie =i ca cu m`nule ciunte am
apucat-o. Aceasta, dar[, at`tea r[d[cini ]n toate p[r\ile, ]n lat,
lung =i ad`nc aruncate av`nd, nu ieste cu div[, de s[ arat[ a=e
de cu greu a s[ dezr[d[cina (c[ vrajba neprietiniii ca piatra cu
var lucrat[ p`n[ ]n 40 de ani tot fiierbe). Ce c`t despre a mea
parte ar fi, precum pururea =i ]n r[bdare =i ]n a=teptare gata am
fost, =i de acmu ]nainte ]nc[ c`t[va vreme loc ]ng[duin\ii a da
nu m[ voi feri. +i pentru ca pricina r[m`nerii vr[jbii eu a fi s[
nu m[ ar[t, ]nc[ un sfat am a v[ sf[tui, pre carile, audzindu-l,
de va fi pl[cut, noi ]n de noi lucrul la s[v`r=it a duce s[ putem
socotesc. Iar[ de nu, fietecarile la punctul s[u cel dint`i a s[
]ntoarce cu voia sa s[ sluje=te. Sfatul mieu, dar[, ieste acesta:
]nt`ia=i dat[ Camilopardalului pentru ostenin\a carea p`n[ acmu
]n treaba noastr[ au f[cut, precum s[ cade, mul\emit[ prietine=te
s[-i facem. Dup[ aceasta, la alt loc undeva, de iznoav[ s[ ne
]mpreun[m, unde ce cu nevoie =i ce pre lesne ]n lucrurile noa-
stre ar fi s[ ]n\elegem. De ciia, carile mai aspre ar r[m`nea, de
1
Scriitorul ]=i d[dea seama de ce tratativele de pace b[teau pasul pe loc:
Alexandru Mavrocordat era sup[rat c[ nu i se acordase ]n exclusivitate func\ia
de arbitru. +tefan Cantacuzino, care, dup[ Dimitrie, ]nclina cel mai mult spre
pace, se sim\ea, de asemenea jignit, fiindc[ nu i se acordase lui acest rol. Dositei,
]nvestit de Br`ncoveanu cu aceast[ responsabilitate, se ferea s[-=i ia ]n serios
sarcina de onoare, cunosc`nd prea bine firea schimb[toare a domnului |[rii
Rom`ne=ti, ]n timp ce agen\ii =i spionii munteni nu erau interesa\i nicidecum
spre ]mp[care, vrajba =i intriga constituind ra\iunea lor de a fi.
230 Dimitrie Cantemir

acelea pre Camilopardal s[ ]n=tiin\[m, ca cu mijlocirea =i socoteala


lui =i acelea a=edzindu-s[, ca pre un martur =i ]nt[ritoriu a=e-
dzim`nturilor noastre s[-l punem“.1
Sfatul acesta Uleului pl[cu, Biholul nu-l lep[d[, dul[ii ]nc[
pentru bun[tatea sfatului cu capetele plec`nd s[mnul primirii
ar[tar[. Ce nice sfatul Inorogului de ]ngem[narea g`ndului lip-
sit era, ]nt`i c[, v[dzind Inorogul pre Camilopardal precum asu-
pra celorlal\i oarecum s-au m`niiat, ca =i mai mult asupr[-le s[-l
porneasc[ siliia, ca doar[ pentru m`niie, ar uita l[comiia =i ]n
fierb`nteala singelui cuv`ntul drept[\ii ar gr[i2 (c[ nu pu\in pre-
pus era ca nu cumva cu aceasta pricin[ obrocul Camilopadalului
de la Corb s[ s[ fie adaos, care lucru s-au =i t`mplat, precum
mai gios s[ va dzice). A doa, ca doar[ ar putea cunoa=te la ce
s[v`r=it bate a lor socoteal[, ce ar avea de la d`nsul s[ cear[ =i
]n ce feliu ar pofti s[ s[ a=edze acea ne]nc[lzit[ ]ntre d`n=ii
r[ceal[ 3.
A=edar[, cu to\ii ]mpreun[ scul`ndu-s[, a doa dzi ]ntr-alt loc
s[ ]mpreunar[, unde ]nt`i Uleul ]ntr-acesta chip voroav[ f[cu:
„Eu, o, priietinilor, unde nedejduiam c[ mai mult folos =i agiu-
torin\[ spre a lucrului ispr[vire vom avea, acolea semne ]mpo-
trivnice =i cuvinte cu zgr[bun\i de ghea\[ amestecate v[dzuiu
(]ns[ pentru aceasta, ]ntr-aceast[ dat[ mai mult voroav[ a face
nu pociu). De care lucru, dup[ a Inorogului ]ntreag[ sf[tuire, ale

1
Preocupat ]n modul cel mai sincer s[ ]ncheie pace, Dimitrie consiliaz[ pe
participan\i s[ ofere daruri lui Mavrocordat pentru „ostenin\[“ =i propune s[
se continue tratativele f[r[ acesta ]n alt[ parte, urm`nd ca Exaporitul s[
arbitreze numai ]n chestiunile mai grele.
2
Miz`nd pe sup[rarea lui Mavrocordat ]mpotriva p[r\ii muntene, Dimitrie
spera ca acesta, sub impulsul furiei, s[-i fac[ lui dreptate, f[r[ s[ mai fie nevoie
de a-l r[spl[ti b[ne=te.
3
}n realitate, dup[ cum ]=i da seama =i scriitorul, sup[rarea Exaporitului
era simulat[, prilej pentru el de a i se m[ri „obrocul“, adic[ darurile periodice
din partea lui Br`ncoveanu.
Istoria ieroglific[. Vol. II 231

altora ]n chip de prorocii paradigmate ]ntr-o parte l[sind, acmu


]ntre noi cu line suflete =i ]mp[cate inimi, ce greu =i ce iu=or
]nainte ne-ar ie=i, cu osirdie s[ cerc[m, ca a=e, dup[ a lucrului
trebuin\[, ]ntr-o parte l[sindu-ne, spre ce cinste= =i cu cuviin\[
ar fi s[ ne alc[tuim.“
Atuncea, Inorogul, v[dzind c[ boldurile Uleului ]n piielea
Camilopardalului ]mpung, dzis[: „Eu ]nc[, o, priietine, mult m-am
mierat c[ chipul pre carile singuri voi de cinstit =i de drept l-a\i ales,
acela acmu ]ntre miiere amestec[ fiiere, =i foarte r[u ]mi pare,
c[ci pricina mai dintr-ad`nc a cunoa=te nu pociu (c[ pricina
cunoscut[ fiind, oric`t de aspr[ ar fi, vreun leac spre netedzirea
ei s[ nu s[ afle nu poate).“
Biholul dzis[: „(Ucenicii Epithimiii supt dascalul Pleonexiii s[
supun1), ce acmu vremea acestor provlimate nefiind, la ale noastre
enthimemate s[ ne ]ntoarcem. Inorogul ]ntr-o parte, Corbul
]ntr-alt[ parte trage, iar[ dreptatea pre calea sa va merge. Ce acmu
]nt`i trebuie s[ =tim pofta Inorogului de la Corb, ce =i carea ar fi.“2
Inorogul dzis[: „Eu, o, priietinilor, ceva greu =i f[r[ cale de la
Corb nu poftesc, f[r[ numai el singur ]n sine socotindu-s[, ce va
afla str`mb s[ ]ndreptedze, =i ce dreptatea pofte=te, s[ pofteasc[
=i s[ ]nvoiasc[. 1 Acmu, dar[, asemenea =i eu a =ti a=i pofti de la
mine Corbul ce ar cere.“

1
Aluzie la faptul c[ sup[rarea lui Mavrocordat era simulat[, acesta a=tept`nd
s[ fie pl[tit pentru serviciul cerut. Comportarea ]naltului demnitar st`rnise =i
dezaprobarea lui +tefan Cantacuzino =i a lui Dimitrie Cantemir, nu numai a lui
Dositei.
2
Plecarea lui Alexandru Mavrocordat constituie prilejul ca Dositei s[-=i ia
asupra sa rolul de arbitru al tratativelor de ]mp[care, rol cu care =i fusese
]nvestit de Br`ncoveanu. Cunosc`nd bine dedesupturile acestui conflict, el
]ntreab[ pe Dimitrie care ]i erau preten\iile ca s[ se ajung[ la ]mp[care.
3
Este interesant[ preten\ia de principiu pe care o ridic[ Dimitrie: el nu
dorea ceva ce ar fi fost nedrept, ci numai ]nl[turarea abuzurilor comise asupra
sa de c[tre Br`ncoveanu.
232 Dimitrie Cantemir

Uleul dzis[: „Corbul de la tine alt[ceva nu pofte=te, f[r[ nu-


mai priete=ug =i dragoste adev[rat[.“1
Inorogul r[spuns[: „De vreme ce el priete=ug =i dragoste
adev[rat[ pofte=te, iat[ c[ =i lui ca acelea=i a ne da i s[ cade (c[
toat[ pofta bun[ cu binele c[tr[ altul a s[ ob=ti pofte=te). }ns[
de pre ce vom ]ntr-adev[rat a cunoa=te putea, c[ unul c[tr[ altul
aceia=i cerere =i dare pline=te (c[ voile de bine voitoare din
cuv`nt ]ncep =i f[r[ z[bav[ ]n fapt[ sf`r=esc). Deci, c`t despre a
mea parte ar fi, p[r[sind vr[jm[=iia neprietiniii, ]ndat[ toat[
giuruin\a =i plinesc (c[ nici mai mult ceva Corbul de la mine are
a pofti). Care lucru, Corbului deplin a-i sluji nu poate, de vreme
ce eu, deos[bi de aceasta, asupra lui =i alt feliu de dreptate pre-
cum s[ fiu av`nd ]n toat[ lumea =tiut ieste. De care lucru, atun-
cea numai s[ va dovedi precum adev[rat din vr[jm[=ie ]ntor-
c`ndu-s[, spre dragoste s[ fie purces, c`nd str`mb[tatea l[sind,
dreptatea a lucra va ]ncepe. A=ijderea, ]mpotriv[ lucrul ieste de
socotit, c[ Corbului despre mine pace d`ndu-i-s[, ]ndat[ toat[
odihna ]=i agonise=te, carea la mine nu ieste a=e, c[ci sint =i
altele carile neodihna ]mi pricinesc, =i acelea toate de nu s[ vor
spre odihn[ alc[tui, nici eu de tot a m[ a=edza =i a m[ odihni
pociu (c[ priete=ugul adev[rat ieste de bun[voie ]nchisoarea su-
fletului ]n trupul strein =i p[timirile streine ca pre ale sale a le
suferi). }ns[ nici cu socoteala ]ntreag[ s[ poate numi acela carile,
focul a\i\ind, cu ochii ]n fum s[ stea, c[ macar c[ focul spre
trebuin\[ s[ a\i\[, ]ns[ mai denainte a socoti trebuie ca fumu-
lui loc de r[zsuflare d`ndu-s[, celuia ce-l aprinde ]n[du=al[ s[
nu fac[. Deci de v[ ieste socoteala ca aceasta dragoste deplin[
=i adev[rat[ s[ s[ fac[, ]nt`i toate peristasele s[ s[ cerce =i
1
+tefan Cantacuzino ocole=te ]n mod voit fondul lucrurilor, declar`nd c[
domnul |[rii Rom`ne=ti se mul\ume=te cu o amici\ie sincer[ din partea lui
Dimitrie.
Istoria ieroglific[. Vol. II 233

afl`ndu-s[ precum s[ cade s[ s[ a=edze =i a=edzindu-s[ cinste=


s[ s[ p[zasc[.“ 1
Biholul dzis[: „Ce =i carile pot fi acele \ircumstan\ii?“
Inorogul dzis[: „Dup[ a mea socoteala, sint acestea:
}nt`i: ]mpu\ite ranele vr[jm[=iii, cu mehlemul adev[ratei dra-
goste ung`ndu-s[, s[ s[ t[m[duiasc[ =i toate asuprelele din-
tr-]mbe p[r\ile, ca cum nici n-ar fi fost, s[ nu s[ mai pomeneas-
c[ (c[ pomenirea asuprelelor ]nnoiesc =i ijd[r[sc neprietiniia).
A doa: pentru cele viitoare lovituri bun[ paz[, ca de vor =i
vini, a lovi s[ nu poat[, iar[ de vor =i lovi, a r[ni putere s[ nu
aib[ (c[ ce s-au t`mplat o dat[, s[ poate t`mpla =i de alt[ dat[).
A triia: vr[jm[=iia nu numai din gur[ s[ s[ p[r[sasc[, ce de-
odat[ cu cuv`ntul =i ciniile r[ut[\ii din m`ni s[ s[ lepede, ispitele
s[ s[ p[r[sasc[, u=ile =i ferestrile sim\irilor, despre tot aburul =i
v`ntul tulbur[rii astup`ndu-s[, tare s[ s[ p[zasc[, ca nu c`ndai
nepriimitorii bunului acestuia lucru, vreme =i loc afl`nd, ]n casa
line=tii oaspele tulbur[rii s[ poat[ b[ga (c[ v`ntul r[ut[\ii =i a
vicle=ugului at`ta de sup\ire ieste, c`t nu numai prin g[uricea
urechii destupate, ce =i prin inima supt l[cata socotelii ]ncuiat[
a r[zbate poate).
A patra =i cea mai de treab[ ieste ca toat[ dreptatea s[ s[
plineasc[, pentru ca nu cumva, unul despre altul ]n pagub[
r[m`ind, mosor`tura aceii lovituri durerile vechi ]n minte s[
aduc[ (c[ paguba avu\iii la muritori din r[d[cina sufletului a fi
s[ socote=te, pentru aceia, precum averea din suflet s[ fie s[
dzice =i la cei mai mul\i a=e s[ crede). Deci cu bun[ osirdie s[
c[ut[m trebuie, ca cine supt pagub[ ieste =i carile pricina aceii
p[gubiri s[ fie fost s[ afl[m, de ciia, cu cump[na drept[\ii
cump[nindu-s[, fietec[ruia partea ce i s-ar c[dea, dreapt[ ]mp[r-
1
Sesiz`nd lipsa de bun[voin\[ a p[r\ii muntene, Dimitrie riposteaz[, c[
]n timp ce Br`ncoveanu se poate mul\umi cu pacea oferit[, el, Dimitrie, a fost
]n acest timp p[gubit, situa\ie ce oblig[ la o atent[ analiz[ a chestiunii ]n
cadrul tratativelor.
234 Dimitrie Cantemir

\al[ s[ i s[ fac[. Nici dzic, o, priietinilor, pagube ca acela s[ s[


pomeneasc[, carile unul ]n pizma altuia pre la vr[jitori =i pre la
v`n[tori ar fi pierdut, ce ca celea carile tir[ne=te streinele pr[-
d`nd, ca cum ale sale ar fi, le \ine =i f[r[ nici o pravil[ a drept[\ii
le st[p`ne=te.“1
Uleul dzis[: „Adev[rat c[ precum ]n multe dreptate ai =i noa[
=i altora =tiut ieste. }ns[ am pofti ca =i acmu de la tine s[ aud-
zim, ce ar fi acea dreptate =i cum s-ar putea plini?“
Inorogul dzis[:
„}nt`i: birlogul carile de mo=ie ne ieste =i p`n[ acmu de c`teva
ori Corbul tir[ne=te cu siloghismurile sale, unora =i altora l-au
dat, de acmu ]nainte aceasta s[ nu mai adaog[ a face.2
A doa: ]n monarhiia dobitoacelor pasirile amestec s[ nu aib[,
nici pliscul Corbului de piielea Boului s[ s[ mai ating[.3
A triia: toate cuiburile Corbului, carile mai denainte de acesta
epitrop pasirilor au fost, Corbul de acmu ]ntr-]nsele nici s[ s[ oa[,
nici pui s[ scoa\[, nici altor pasiri s[ le dea, ce dup[ dreptate, puilor
Corbului carii s[raci de p[rinte au r[mas, ]napoi s[ s[ ]ntoarc[.4

1
}n timp ce primele trei puncte prevedeau posibilit[\ile de principiu pentru
evitarea unor noi conflicte, punctul al patrulea, cel mai important, cere ca
Br`ncoveanu s[ repare nedreptatea, adic[ s[ dea ]napoi ceea ce st[p`ne=te cu
silnicie, f[c`nd „dreapt[ ]mp[r\eal[“. Este vorba de re]mp[r\irea mo=tenirii lui
+erban Cantacuzino, fostul domn al |arii Rom`ne=ti (1678-1688).
2
Consider`nd domnia Moldovei ca un drept „de mo=ie“ al familiei Cantemir,
Dimitrie cere ca Br`ncoveanu s[ nu se mai amestece ]n via\a politic[ a acestui
principat, numind sau mazilind pe domni dup[ bunul s[u plac.
3
Clon\ul Corbului: b`ntuiala, zavistiia lui (D. C.).
Aceast[ prevedere seam[n[ cu cea dint`i, Dimitrie mai f[c`nd ]n plus
precizarea de detaliu, ca ura domnului muntean („pliscul Corbului“) s[ nu se
mai ]ndrepte ]mpotriva nici unui moldovean, fie el domn sau boier.
4
Corbul carile mai denainte de acesta epitrop pasirilor au fost: +erban Vod[,
adic[ +erban Cantacuzino, unchi al lui Br`ncoveanu =i socru al lui Dimitrie,
c[s[torit cu fiica sa, Casandra; cuiburile: satele, adic[ mo=iile acestui domn,
iar „puii“ sunt „ficiorii, n[scu\i“, copiii lui +erban. Acest punct prevede deci ca
Istoria ieroglific[. Vol. II 235

A patra: penele, aripile =i to\i fulgii =i tuleiele Corbului tre-


cut, Corbul de acmu ]ntre penele sale s[ nu le amestece, ce
mo=tenitorilor ]napoi s[ le dea. C[ci penele Corbului trecut
dintr-acestui de acmu foarte bine s[ cunosc, c[ aceluia sint cu
doa[ fe\e, pe de o parte negre ca a Corbului, iar pe alta pestri\e
ca de pajor[ =i sure ca de vultur.1
Acestea, dar[, Corbul cu fapta plinind, o, priietinilor, precum
spre adev[rata dragoste s-au ]ntors voi putea cunoa=te. Iar[
amintrile, macar cum a m[ ]ncredin\a nu voi putea (c[ giuruin\ele
cuvintelor f[r[ plineala lucrurilor, ca oa[le f[r[ plod =i ca s[-
min\ele f[r[ road[ sint).“
Biholul, macar c[ toat[ puterea =i pozvoleniia epitropiii avea,
]ns[ pentru ne]ncredin\area ]n lesne a s[ muta socoteala Corbu-
lui, din sine asupra lucrului apofasin s[ fac[ nu ]ndr[zniia. De
care lucru, vremea cump[r`nd (c[ Biholul precum la c[ldur[, a=e
la frig din fire nesuferitoriu ieste), ]ntr-acesta chip r[spuns[:
„Toate poftele tale drepte =i pe cale sint, =i a=e, s-ar c[dea ca
toat[ dreptatea s[ s[ plineasc[. }ns[ pentru tuleile Corbului tre-
cut din gura Corbului acestuia, cu giur[m`nt asupra numelui Vul-
turului ceresc am audzit, precum nici vreodat[ s[ nu le fie luat,
nici acmu la d`nsul s[ s[ afle. De carea, macar c[ cu to\ii bine
=tim c[ adev[rul nu gr[ie=te, ]ns[ noi ca priietini a ]mbe p[r\ilor
nevoitori vom fi, ca nici el de minciun[ s[ s[ ru=inedze, nici
dreptatea ta acoperit[ =i c[lcat[ s[ r[m`ie. +i de vreme ce poftele

Br`ncoveanu s[ ]napoieze urma=ilor fostului domn mo=iile =i satele pe care le


r[pise. Un mo=tenitor al unei p[r\i a mo=iilor reclamate era =i Dimitrie ]n
calitate de ginere (pe acest temei pretinsese =i domnia |[rii Rom`ne=ti).
1
Penele, aripile, fulgii: banii =i alalt[ avu\iie, iar tuleiele: lei b[tu\i, bani 120
(D. C.).
Preten\iile lui Cantemir mai cuprind =i prevederea ca Br`ncoveanu s[
]napoieze urma=ilor =i averea b[neasc[ a lui +erban. Rezult[ c[, cel pu\in ]ntr-o
anumit[ m[sur[, conflictul dintre Cantemir =i Br`ncoveanu era un banal litigiu
de familie.
236 Dimitrie Cantemir

ce sint acmu cum s[ cade am ]n\eles =i lucrul p`n[ la at`ta au


sosit, ]nc[ pu\in[ vreme ]ng[duitoriu s[ fii cu to\ii te poftim =i
acestea toate de nu s[ vor face, ]nc[ mai cu multul dec`t ai
poftit, atuncea am[geala despre mine s[ o \ii.“1
A=edar[, cu at`ta cuvintele =i voroavele ]ntre d`n=ii puindu-se
=i cu lucrul a le s[v`r=i r[m`ind, cine=i la ale sale s[ dus[r[. Iar[
Biholul c[tr[ Corb carte ]ntr-acesta chip scris[:
„Biholul Cinei, Corbului Dealurilor, s[n[tate! Pentru pricina
]ntre tine =i ]ntre Inorog, pre carea ca s[ o caut =i s[ o ispr[v[sc
tare m-ai rugat =i ]n ori ]n ce chip o voi alege, a=e s[ =i fac, voie
slobod[ mi-ai dat, iat[, cu pu\ine cuvinte vei =ti c[ lucrul la aceas-
ta au vinit, ori din tuleiele Corbului trecut, ori dintr-ale tale ]n
tot anul Inorogului patru mii de tuleie s[ dai, adec[ ]n toate trii
lunele c`te o mie, =i tuleiele s[ nu fie negre de pe spate, ce albe,
de pre supt p`ntece zmulte. 2 Din toate cuiburile, c`te Corbul tre-
cut au avut =i acmu ]n monarhiia pasirilor s[ afl[, a triia parte
]n puterea =i obl[duirea Inorogului s[ s[ dea, c[ci acestora
adev[rat =i drept mo=tenitoriu a fi s[ cade. 3 Apoi, pre piielea Bou-
lui clon\ul t[u s[ nu mai ]mble, nici ]n monarhiia dobitoacelor
1
De=i avea depline puteri, Dositei nu ]ndr[zne=te s[ hot[rasc[ ]n ceea ce
prive=te preten\iile lui Dimitrie =i ca atare propune s[ am`ne tratativele p`n[
c`nd va primi un r[spuns de la domnul muntean. Av`nd grij[ s[ nu supere
p[r\ile venite la ]mp[care, el d[ dreptate ginerelui lui +erban-Vod[, dar \ine s[
precizeze c[, dup[ c`te =tie el, Br`ncoveanu neag[ c[ =i-ar fi ]nsu=it banii
predecesorului s[u.
2
}n scrisoarea trimis[ la Bucure=ti, Dositei propune ca Br`ncoveanu s[
]napoieze lui Dimitrie partea de bani ce i se cuvenea din mo=tenirea lui +erban
Cantacuzino sub forma unei rente anuale de patru mii de taleri de argint,
urm`nd ca suma anual[ s[ fie ]mp[r\it[ ]n c`te o mie de taleri trimestrial.
3
Dimitrie mai pretindea ca Br`ncoveanu s[-i ]napoieze a treia parte din
satele =i mo=iile lui +erban Cantacuzino, de=i acesta avea cinci copii. Pentru a
]n\elege lucrurile, facem precizarea c[ dou[ fete nu aveau drept la mo=tenire:
Maria, so\ia unui tr[d[tor, Constantin B[laceanu (mort ]n lupta de la Z[rnesti,
]n 1691) =i B[la=a, nem[ritat[.
Istoria ieroglific[. Vol. II 237

s[ te m[i amesteci. Acestea noi am ales (macar c[ cu to\ii =tim


c[ mai mult[ =i mai mare parte dreptatea lui ar pofti). Aceasta
de folosul ob=tii =i de odihna ta a fi sf[tuim. Deci ]ntr-acesta chip
cu d`nsul priete=ugul a lega de vii vrea, chiar =i adev[rat, spre
]nt[ritura a=edzim`ntului r[spuns s[ ne dai, ca, ]mpreun[ cu
Camilopardalul =i cu al\ii ai t[i carii aicea s[ afl[, cuv`nt st[t[toriu
s[ d[m =i s[ lu[m. +i alt[ mai mult lucrul a cerca =i a zbate nu
mai ispiti (c[ lene=ul mai mult alearg[ =i scumpul mai mult
p[gube=te).“
Corbul, de acestea ]n\eleg`nd, cum mai cur`nd ]napoi r[spuns
ca acesta trimas[: „Pentru c`te mi-ai scris, foarte bine am ]n\eles.
Deci vii =ti c[ acestea toate, cu toat[ inima priimindu-le, le
]nt[resc =i le adeveresc =i, dup[ al vostru a=edzim`nt, cu fapta a
le plini nevoitori vom fi. Numai =i eu aceasta deos[bit poftesc,
ca tuleiele carile pre an voi da, nu supt numele d[riii, ce supt
chipul darului s[ fie. Pentru cuiburi, a=ijderea, vreo scrisoare la
mijloc s[ nu s[ fac[, pentru ca s[ nu s[ ]n\[leag[ c[ doar[
vreod`n[oar[ supt m`na noastr[ fiind, acmu de supt m`na noa-
str[ au ie=it.“1
Ca acestea Corbul =i c[tr[ Camilopardal scris[ =i pre am`ndoi
tare ]i ruga ca, foarte nevoitori fiind, s[ nu cumva lucrul neispr[vit
s[ r[m`ie, pentru carea har =i mare priete=ug de la d`n=ii va
cunoa=te, a c[ruia mul\[mit[ =i r[spl[tire f[r[ z[bav[ =i pre larg
o va face.
R[spuns ca acesta Biholul lu`nd, ]mpreun[ cu Uleul la Cami-
lopardal s[ dus[r[, pre carile, ]n multe feliuri rug`ndu-l (c[ci
precum mai sus s-au pomenit, la adunarea dint`i m`niindu-s[,
de lucru mai s[ p[r[sis[), ]l poftiia ca pre Inorog s[ pofteasc[ =i
1
Br`ncoveanu recunoa=te juste\ea preten\iilor lui Dimitrie; ]i restituie
banii ceru\i, dar nu din obliga\ie, ci ca dar, iar ]n privin\a mo=iilor, le va da =i pe
acestea ]napoi, ]ns[ nu printr-un act scris, pentru a nu se considera c[ ar fi fost
vreodat[ ]n m`na lui.
238 Dimitrie Cantemir

s[-l ]ndemne ca celea c[ la mijloc s[ pun s[ priimasc[. Deci Cam-


ilopardalul, de o parte adaogerea obrocului v[dzind (c[ci aceas-
ta ]nc[ de demult i s[ giuruis[), iar[ de alt[ parte, plecat[ rug[-
mintea lor ]nduplec`ndu-l, pre Inorog la sine chem`nd, ]nt`i pre
tain[, iar apoi =i la ival[, cu multe chipuri =i tropuri ritorice=ti
pacea l[ud[, iar[ vrajba huli (c[ ritorii mai mult[ materie de dzis
dec`t ]n lauda p[cii =i ]n hula vr[jbii a afla nu pot), apoi inima
Inorogului cu alte feliuri de dulci voroave =i giuruin\e a domoli
]ncepu, p`n[ mai pre urm[, la de=chiderea cuv`ntului viind, Cor-
bul din m`ndriia lui la c`t s-au l[sat ]i spunea =i precum at`ta
dare pre an s[ dea priime=te ]i dzicea. A=ijderea, cresc`nd dra-
gostea, precum =i darurile vor cre=te ]i giuruia. „De ciia, de
socote=ti, dzice, c[ci sint priietin, cuv`ntul =i sfatul priietinului
t[u ascult`nd, acestea de aceast[ dat[ de la Corb, priime=te. Aces-
tea f[c`nd, pare-mi-s[ c[ nu vii gre=i.“
A=edar[, de o parte Camilopardalul, de alta Biholul =i cu Uleul
]l ruga. Inorogul ]nc[, pre o parte, de via\[ primejdioas[ sup[rat
=i s[turat fiind, iar pre alt[ parte, ]ndemnarea =i pofta priieti-
nilor a c[lca neput`nd, pre pomenitele condi\ii a=edzim`ntul p[cii
priimi.1
Dup[ aceia, cu to\ii de acolea scul`ndu-s[, iar[=i la l[ca=ul
Bivolului s[ dus[r[, unde to\i dul[ii, ogarii, coteii, ]mpreun[ cu
Uleul adun`ndu-s[, pre cinstea numelui =i pre credin\a cuv`n-
tului leg[m`ntul p[cii a=edzar[ (c[ci pre numele Vulturului ceresc
a s[ lega am`ndoi nu priimir[) (de vreme ce cine a sa cinste nu
p[ze=te, a celor cere=ti de abiia va cunoa=te). Apoi cu to\ii scu-
l`ndu-s[, cu capetele plecate, copitele2 Inorogului s[ruta. Ino-
1
}n urma scrisorii lui Br`ncoveanu, care con\inea =i indica\ia de a se ajunge
neap[rat la o ]mp[care, Dositei =i +tefan Cantacuzino merg la Exaporit, pe
care ]l roag[ s[ mijloceasc[ ]mp[carea cu Dimitrie, ceea ce acesta consimte,
fiind „s[turat“ „de via\a primejdioas[“.
2
Copita: m`na (D.C.)
Istoria ieroglific[. Vol. II 239

rogul ]nc[=i ]mbr[\`=`ndu-i, precum i-ar s[ruta =i s[mn de pace


le-ar ar[ta, cu cinste ]i priimia.
+i a=e, ]ntr-acesta chip vrajba de 1.700 de ani ]ntre Corb =i
]ntre Inorog sf`r=itul ]=i lu[. 1
Iar[ toat[ cuprinderea istoriii ace=tiia aceasta ieste:2 c[ Vul-
turul =i Leul de puternici ]mp[ra\i vr`nd s[ s[ sl[vasc[, mu=tele
]i batgiocurir[3, Vidra cu ne=tiin\a ]n fericire petrec`nd, cu sfatul,
f[r[ vreme, cine s[ fie o pricepur[ =i dintr-am`ndoa[ monarhiile
o izgonir[4, pre jiganiile =i pasirile viclene Liliiacul le batgiocuri5,
C[mila, coarne cerc`nd, =-au pierdut =i urechile6, Corbul, ]n doa[
monarhii s[ st[p`neasc[ vr`nd, supt cea pre an dare mai-micu-
lui s[u s-au legat 7. +i precum toate sf`r=itul s[u au, a=e =i
dreptatea, vremea, locul, puterea =i biruin\a sa ]=i afl[.8

1
Se ]ncheie astfel o conven\ie de pace, ferindu-se fiecare parte de jur[m`nt,
pace ce pune cap[t unui conflict de =aptesprezece ani (1688—1705) ]ntre
Br`ncoveanu =i Cantemire=ti.
2
Scriitorul rezum[ ]n c`teva cuvinte con\inutul =i ideile de baz[ ale Istoriei
ieroglifice.
3 Aluzie la r[scoala \[ranilor, care nu a avut loc.
4
Referire la mazilirea =i izgonirea lui Constantin Duca.
5
Aluzie la cuv`ntarea batjocoritoare a lui Marco pseudobeizadea la adresa
adun[rii de la Arn[ut-chioi.
6
Referire la dorin\a de ascensiune a lui Mihai Racovi\[ la puterea politic[,
soldat[ ]n final cu mazilirea =i aruncarea sa ]n ]nchisoare.
7
Ironie la adresa lui Br`ncoveanu, care, aspir`nd la st[p`nire =i peste
Moldova, a ajuns p`n[ la urm[ s[ pl[teasc[ bani unui principe mai slab, cum
era Dimitrie Cantemir.
8
Scriitorul ]=i ]nchipuia la acea dat[ c[, prin ]ncheierea p[cii cu Br`ncoveanu,
a ob\inut o mare victorie. Realitatea este c[, dup[ cum o va dovedi desf[=urarea
ulterioar[ a evenimentelor, aceast[ pace nu a fost dec`t un scurt armisti\iu,
pentru c[ atunci c`nd situa\ia se va schimba la Poart[ ]n favoarea sa,
Br`ncoveanu va relua politica de intrigi ]mpotriva fra\ilor Cantemir.
IAR{+I C{TR{ CITITORIU

Aminte, cinstitule, ]mi aduc c[ ]n r[d[cina c[r\ii am fost giu-


ruit, precum scara a numerelor =i cuvintelor streine t`lcuitoare,
la sf`r=it, iar[ a numerelor pasirilor =i dobitoacelor =i alalte supt
alte numere supus[ dezv[litoare la ]nceput vom pune. Ce dup[
gre=al[ mut`nd socoteala (c[ =i de pe aceasta s[mnul sl[biciunii
noastre vii putea cunoa=te), mutat-am =i sc[rile =i pre una ]n
locul al\iia am a=edzat. C[tr[ aceasta, macar c[ dezv[lirea nu-
merelor aievea giuruim, ]ns[, de betejirea inimilor foarte ferin-
du-ne, dezv[lind, le acoperim, =i acoperindu-le, le dezv[lim, pre-
cum semnele arithmetic[i destul te vor ]nv[\a, ]n carile, pu\in
ostenindu-te, ce vii cerca vii afla, =i a noastr[ p`n[ ]ntr-at`ta ferea-
l[ de nu vii l[uda, ]ncailea nu vii de tot def[ima, pentru carea
toat[ bun[ vrerea ]n m[surata-\i ]n\elepciune l[s[m.
Ia aminte c[ scara aceasta nu dup[ r`ndul azbuchelor, ce dup[
num[rul fe\elor ]mbl[.
SCARA
A NUMERELOR +l CUVINTELOR IEROGLIFICE+TI
T~LCUITOARE
Volumul I
Zidirea Vavilonului }ncep[tura r[ut[\ilor ............................ 28
Semiramis Pofta izb`ndirii str`mbe ........................ 28
Raiul sp`ndzurat Fericirea nest[ruitoare. ......................... 28
Evfrathul Nesa\iul l[comiii ................................... 28
Leul Partea moldoveneasc[ ......................... 28
Vulturul Partea munteneasc[ ............................. 28
Jiganie Tot neamul moldovenesc ..................... 29
Pardosul 10.800.100.3.1.20.8.2.70.100.
50.20.400.30 (Iorgaki vornicul)l ....... 30
Ursul 2.1.200.8.30.10.5.2.70.100.50.
8.20.400.30 (Vasilie vornicul) .......... 30
Lupul 2.70.3.4.1.50.600.1.300.40.
1.50.400.30 (Bogdan hatmanul) ...... 30
Vulpea 10.30.10.5.200.300.2.30.
50.8.20.400.30. (Ilie stolnicul) ......... 30
Ciacalul 40.1.20.200.400.300.
400.200.5.100 (Maxut u=er) ............. 30
M`\a S[lbatec[ 10.30.10.5.20.1.300.1.20.400.
7.8.50.70 (Ilie Cantacuzino) ............. 30
Pasire Tot neamul muntenesc. ........................ 31
Brehnacea 20.800.200.300.1.50.300.8.
50.200.300.70.30.50.8.20.400.30
(Costantin stolnicul) ......................... 31

1
Cifrele numelor corespund literelor chirilice. }n dreapta se d[ nu pagina\ia
manuscrisului, ci cea a edi\iei de fa\[.

16 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


242 Dimitrie Cantemir

+oimul 9.70.40.1.80
70.200.300.5.30.50.8.20.
400.30 (Toma postelnicul) ............... 31
Uleul 200.300.5.500.1.50.80.1.600.
1.100.50.8.20.400.30
(+tefan paharnicul) .......................... 31
Cucunoz 40.8.600.1.8.200.80.1.
300.1.100 (Mihai spatar) .................. 31
Coruiul 100.1.4.400.20.1.50.400.30
(R[ducanul) .................................... 31
H`r[\ul 100.1.4.400.30.3.70.30.5.
200.20.400.30 (Radul Golescul) ..... 31
B[l[banul 200.5.100.2.1.50.20.1.300.1.20.
400.7.8.50.70 (+erban Catacuzino) .. 31
Blend[ul 200.5.100.2.1.50.30.70.3.
70.500.5.300.400.30
(+erban logofetul) ............................ 31
Monarhie |ar[, public[ ........................................ 32
C`nii 20.1.80.8.20.5.600.1.50.30.5.
(Capichehaile) ................................. 32
Ogari 20.1.30.1.100.1.200.8
(C[l[ra=i) ......................................... 32
Coteii 8.200.20.800.1.4.5. (Iscoade) .............. 32
Bursuc 30.400.80.400.30.2.70.100.50.
8.20 (Lupul vornic) ......................... 32
Nev[stuic[ 500.1.300.1.4.5.4.400.30.400.8
(Fata Dedului) ................................. 32
Guziul Orb 4.5.4.400.30 (Dedul) ........................... 32
+oarece 400.100.200.5.20.5.30
(Ursechel) ....................................... 32
Corbul 2.1.200.1.100.1.2.1.2.70.4.1
(Basaraba voda) .............................. 33
Alalte numere de pasiri sau de dobitoace carile s[ pomenesc sau nici
vreo s[mnare nu au, sau carea ieste s[ aib[ ]ns[mnare la locul s[u s[
va pomeni.
Istoria ieroglific[. Vol. II 243

Pasire rump[toare Rudeniia =i boierimea celor


mari, a muntenilor .......................... 33
Jiganie rump[toare Boierimea =i cei mai mari
a moldovenilor ............................... 33
Jiganie v`n[toare =i Boierime mai de gios
de v`nat a moldovenilor ................................. 33
Pasire v`n[toare =i de Boierimea mai de gios a mun-
v`nat tenilor ............................................... 33
Dobitoc supus |[r[nimea, prostimea moldo-
venilor ............................................. 33
Pasire supus[ |[r[nimea, prostimea mun-
tenilor .............................................. 33
C[prioara 20.1.100.1.300.7.8.5.200.
300.8.8. (Caratziestii) ...................... 34
Leb[da 20.70.100.50.5.200.20.
400.30.2.1.50.400.30
(Cornescul banul) ............................ 34
Adunarea soborului Domniia lui Constantin vod[
dint`i dint`i ................................................ 35
}n s[bor a s[ ob=ti Cu to\ii ]ntr-un sfat a fi ......................... 35
Epitrop Domn a fietec[rii \[ri ............................ 39
Liliac 40.1.100.20.70.700.5.2.4.70.
40.80.5.10.7.1.4,5 (Marco
Pseudobeizade) ................................ 36
Vidra 20.800.200.300.1.50.300.
10.50.2.70.4.1.4.400.
20.1 (Constantin vod[ Duca) ............ 43
B`tlanul 4.8.40.1.20.8 (Dimaki) ......................... 44
Brebul 40.80.400.100.50.1.7.80.70.
200.300.5.30.50.8.20
(Bpuraz postelnic) ............................ 47
Monarhiia celor de ap[ |[rigr[denii ......................................... 49
N[voadele Lucrurile 300.400.100.
300.7.5.200.300.8(turce=ti) .............. 50
C[mila 40.8.600.1.30.1.20.8.100.1.20.
2.8.300.7.1. (Mihalaki Racovitza) ..... 54
244 Dimitrie Cantemir

Strutocamila 40.8.600.1.8.2.70.4.1 (Mihai


vod[) ................................................ 54
Marginile g`rlelor F[nariul |arigradului ........................... 55
C[prioara de Aravia 4.8.40.8.300.100.1.200.20.70.
20.1.100.1.300.7.5. (Dimitra=co
Caratze) ............................................ 56
Epitrop Vulturului Domn |[r`i 40.400.50.300.5.
50.5.200.300.8 (Muntene=ti) ............ 58
Siloghismul 40.1.7.8.30.10.5 (Mazilie) unuia =i
4.70.40.50.10.5 (domnie) altuia ....... 56
Ca asina despre maic[ Vi\a bun[, carea s[ trage despre
maic[ ................................................ 60
Co\ofana 3.100.1.40.1.300.8.20.400.30
(Gramaticul) muntenesc ................... 79
Cornul cel de putere Pecetea domniii Moldovei .................... 81
Pova\a Leului Jelea =i tragerea neamului
moldovenesc ..................................... 81
Br`ul ars Ieste meideanul pe ceriu de
la zodiacul Racului p`n[ la
al Capricornului ................................ 87
C[derea la gramatic[ Slovene=te padej, l[tine=te
casus ................................................. 89
Moim`\a Chipul voroavii 40.400.50.
300.5.50.5.200.300.8
(muntene=ti) ..................................... 91
Co=codanul 2.1.20.1.100.5.200.20.400.30.
1.3.1 (Vacarescul aga) ...................... 91
Papagaia 80.1.80.8.20.70.40.50.5.
50.70 (Papi Comneno) ..................... 94
Privighitoarea 20.1.20.1.2.5.30.1 (Cacavela) ............. 96
Cinci glasuri a lui Por- Temeiul loghic[i: neamul,
firie chipul, deos[birea, hiri= =i
t`mplarea ......................................... 96
+coala lui Dioghenis S[ chema filosofiia c`neasc[,
carii toate lucrurile fire=ti
dzicea c[ n-au ru=ine ....................... 100
Istoria ieroglific[. Vol. II 245

P[rintele planetelor Soarele .............................................. 106


Coarne ca a boului Luarea domniii, adaogerea
puterii ............................................. 129
R`sul 40.8.600.1.30.1.20.8.100.800.
200.5.300 (Mihalaki Roset) ............ 131
Pestriciune =i pic[turi Me=ter=uguri =i vicle=uguri ................. 132
St`bla finicului a Cinstea numelui a c`=tiga ................... 134
apuca
Din c[mil[ ]n pasire Din moldovan, muntean a face ........... 138
a muta
Alegerea dintr-alalt[ Pribegia din \ara sa ............................. 139
monarhie
Din dobitoc pasire Din moldovan, muntean ..................... 141
De la pasiri aripi, iar De la munteni agiutoriu, iar
de la dobitoace coarnede la moldoveni domnie, bu[r ............... 141
Cerc`nd coarne, =-au Poftind domnie, =-au pierdut
pierdut urechile mo=iia ............................................. 141
Cerc`nd pasire a fi, Vr`nd a fi cu muntenii, au
nici dobitoc nu mai ie=it =i din moldoveni ...................... 141
poate fi
Hameleon 200.20.1.100.30.1.300.1.20.
8.100.70.200.5.300
(Scarlataki Roset) ........................... 143
Veveri\a 40.1.50.70.30.1.20.8.100.70.
200.5.300 (Manolaki Roset) ........... 143
Coracopardalis. 50.5.20.400.30.1.8 (Neculai),
Pardos f[cut Corb ficiorul lui 10.800.100.3.
1.20.8 (Iorgaki) .............................. 144
C[pu=i pline de singe Pungi pline de bani ............................ 145
Vremea foame\ii Domniia 4.400.20.10.8.2.70.
4.1. (Duchii voda) celui b[tr`n ....... 145
C[c[radza C[milii Banii ce ar str`nge 40.8.600.
1.8.2.70.4.1. (Mihai voda) .............. 145
Dinafar[ de grajd Afar[ din trebele \[r`i, cur\ii .............. 145
G`ndacii Datornicii de la |arigrad. ................... 145
246 Dimitrie Cantemir

Pestriciunea R`sului Acesta la nume om bun, iar[


pe supt p`ntece, iar[ la fapte, ]ntr-ascuns, viclean
spinarea tot ]ntr-un =i r[u ............................................... 145
p[r
Sac de nuci Voie slobod[, fal[ de=art[ .................. 146
H[rariu de h[meiu Ocna de sare, c[m[r[=ie de
ocn[ ................................................ 146
Coada, mai denainte Boieriia, din carea era mazil,
t[iat[, s[-i puie s[-i dea ........................................... 146
Florile, v[pselele Ha- Voie slobod[, minciuni, vicle-
meleonului d[ruite =uguri a face =i a scrie ...................... 146
De poama Helgii mul\i De nunta ei mul\i nedejduia ............... 147
din\ii ]=i ascu\iia
Finicul ]n focul s[u Cela ce ]n n[cazul s[u s[ pe-
murind depse=te =i s[ m`ng`ie .................... 147
|`n\ari, grieri, albine, C`nt[re\i de nunt[, fete =i
furnicile, mu=i\ile neveste carile poart[ dan\ul ............ 149
Broa=tele =i broateci |iganii al[utari =i cobzari.
Ace=tea l[cuiesc ]n Bro=teni ............. 149
Evfrathul Evropii Dun[rea ............................................. 149
Din cele cu soldzi Din G[la\i, unde ieste bi=ugul
pe=telui ........................................... 149
Nevast[ ficioar[, fi- P`n[ a nu s[ m[rita era ne-
cioar[ nevast[ vast[, iar[ m[rit`ndu-s[,
au ie=it fat[ ..................................... 149
Peste =ese vremi roada El, st[rp fiind, ea peste =ese
s[-i coboar[ ani s[ purceadz[ grea ...................... 149
Patul nev[psit Semnele ficioriii neaflate, ne-
ar[tate ............................................ 150
Dzilele de fier ]n vea- Vremea turburat[ ]n fericire
cul de aur ]ntoars[ ........................................... 152
Lacone=te Pre scurt =i deplin ar gr[i
ce ar trebui ..................................... 153
De pre unghe leul Din pu\in, mult, de pre mic,
mare a cunoa=te .............................. 156
Istoria ieroglific[. Vol. II 247

S[mnul biruin\ii ]ntre S[mnul crucii ]ntre coarnele


coarnele taurului bu[rului .......................................... 164
B`rlogul Casa, l[ca=ul, satul de mo=ie
Irod, Inorog, mono- 4.8.40.8.300.100.4.200.20.70 ........... 165
cheros, el. 2.70.4.1 (Dimitrasco voda) ............. 166
Filul, elefantul, el. 1.50.300.10.800.600.8.2.
70.4.1 (Antiohi voda) ..................... 166
Cetatea Deltii Udriiul, zidiul cet[\ii ]n chipul
deltii ............................................... 167
}nceputul A, sf`r=itul s 1.4.100.10.1.50.70.80.70.
30.8.200 (Adrianopolis) ................. 167
Apa lui M., apa lui A., 40.1.100.8.200.1.1.100.
apa lui T. 300.1.300.400.50.300.
7.5. (Marisa, Arta, Tuntze) .............. 167
Vulturul ceresc Dumn[dz[u-P[rintele ........................ 168
Taurul ceresc Dumn[dz[u-Fiiul ............................... 168
Capi=tea Epirochiii 2.30.1.600.200.1.100.1.10
(Vlah Sarai) .................................... 168
Mun\ii Casele, por\ile turcilor celor
mari ................................................ 169
Codrii Casele, por\ile mai mici ...................... 169
Camilopardalul 1.30.5.600.200.1.50.4.100.
4.200.40.1.2.100.70.20.70.
100.4.1.300 (Alehsandros
Mavrocordat) ................................. 169
Hrismos G`ndul, ]nv[\[tura =i avaniia
Por\ii ............................................... 169
Povestea Camilopar- Minunat[ l[comiia Por\ii =i
dalului pentru apa viniturile ]mp[r[\iii tur-
Nilului ce=ti ................................................ 169
Capi=tea Pleonexiii }mp[r[\iia 300,400.100.20.
400.30.400.8 (turcului) .................. 176
Cetatea Epithimiii Inima, omul lacom sau lumea ............ 172
730 st`lpi Dzilele =i nop\ile ]ntr-un an ................ 174
24 de mile Lunele de dzi =i de noapte .................. 174
Patru uli\e Patru p[r\i a anului ............................ 174
248 Dimitrie Cantemir

Nu monarhie, ce pu- Nea=edz[m`ntul st[p`nirilor .............. 174


blic[
Chipurile bodzilor Mul\imea str`mb[t[\ilor ..................... 175
Pleonexia L[comiia, la carea muritorii
s[ ]nchin[ ........................................ 176
Vin[toarea filului cu Me=ter=ugul Por\ii spre lucra-
harbuzul rea l[comiii ..................................... 177
+epte trule despre r[z- +epte dzile si =epte nop\i a
s[rit =i =epte despre s[pt[m`nii ...................................... 179
apus
Trula cea mare din Poarta veziriului. Haznaoa ................. 179
mijloc
Soarele de unde r[z- Aurul, avu\iia de pretiutin-
s[riia, ]n trul[ loviia derea, acolo s[ str`ngea .................. 180
Ar[tarea ceasurilor ]n }n toat[ vremea nep[r[sit[
trule pofta =i str`nsoarea avu\iii ............... 180
C[mara cu =epte st`lpi Cetatea, t`rgul |arigradului
pe =epte mun\i ................................ 180
Drumul planetelor Uli\ile cet[\ii =i giude\ele .................... 180
Leb[da b[tr`n[ 80.1.50.1.10.70.300.1.20.
8.300.5.100.300.7.8.40.
1.50.400.30 (Panaiotaki
tertzimanul) .................................... 181
Voia voilor, puterea Voia, puterea dumn[dz[iasc[ ............. 182
puterilor
Nilul apa Adunarea =i ]mpr[=tiierea l[-
comiii .............................................. 183
Cuv`ntul cuvintelor Dumn[dz[u-Fiiul ............................... 183
}nceputul ]ncep[turilor Dumnn[dz[u-P[rintele ...................... 183
Sf`r=itul sf`r=iturilor Dumn[dz[u-Duhul Sf`nt... ................. 183
Chipul bodzului a privi La slujba Por\ii, la l[comie
a ]ntra ............................................. 183
Jirtf[ Mit[, m`zd[, daruri ............................ 183
M`na str`mpt[ S[r[cie, sl[biciunea averii .................. 183
Istoria ieroglific[. Vol. II 249

Iar[ ]n mine ceva lu- Camilopardalul, sufletul de


cru de materie nu materie =i muritoriu a fi crede ............. 184
am, f[r[ numai du-
hul, carile m[ poart[
Lut galb[n Aur, galbeni ........................................ 184
Scaun de foc A=edz[m`ntul, via\a poftii
=i pedeapsa l[comiii ........................ 184
Supt picioare cupto- Sprijineala l[comii ]n avu-
ra= de aram[ plin \iia trec[toare .................................. 185
de jeratec
F[clii =i par[ de foc Pofta l[comiii nest`mp[rat[ ............... 185
Chip ve=ted Lacomiia de r`vna tuturor
bole=te ........................................... 185
Boala ]mp[r[teasc[ G[lb[narea ........................................ 185
Cump[na Giudecata socotelii, drept[\ii .............. 185
Ahortatos, anevsplah- Pentru mita nes[turat[ =i
nos nemilostiv[ ..................................... 185
Leica Punga sau voia lacomului .................. 185
}nchiderea ochilor Lacomii s[ fac a nu videa
boadz[i =i a nu priimi darurile ......................... 186
Punerea urechii spre Vor s[ audz[ c`t =i ce li s[ d[ .............. 186
ascultare
Filohrisos Robul, iubitoriul aurului =i
mijlocitorii pentru aducerea
m`zdii ............................................. 186
Gura tartarului Nesa\iul l[comiii ................................. 186
C[r[mida ro=ie Arama =i alte daruri mai
proaste ............................................ 186
F`nt`nele Nilului }ncep[tura =i ]nv[\[tura
l[comiii. .......................................... 187
Lutul galb[n pentru Banii la nevoie ................................... 188
dzua neagr[
Fiiul mieu te nume=te L[comiia pe Camilopardal fiiu
de suflet l-au luat ............................ 188
N[bu=irea apei Adaogerea, ]nmul\irea vinitului .......... 190
250 Dimitrie Cantemir

Cetatea pre st`lpi ]nal\i L[comiia ]mbog[\indu-s[ s[


ridicat[ m`ndre=te ....................................... 193
Sorbitura Nilului supt Furtu=agurile carile fac laco-
p[m`nt mii ]n vinituri ................................... 193
Lacul, balta Medra Cheltuiala vezirilor ............................ 193
|ara nigri\ilor Ceata had`mbilor .............................. 194
Tomvut =i Gvinea Saraiul ]mp[r[tesc =i hare-
mul, casele muiere=ti ....................... 194
Marea despre apus Cheltuiala f[r[ socoteala pier-
dut[ ................................................ 194
Cataractele Nilului Z[ticneala, opreala vinitului ............... 193
Trii filosofi Trii veziri a vremii ace=tiia .................. 194
P[scari Str`ng[torii d[jdilor, tefterdari,
birari ............................................... 195
Filosoful apa Nigris Un vezir celea ce f[r[ isprav[
din Nil a s[ des- din vinitul ]mp[r[tesc s[
p[r\i au aflat cheltuiesc au aflat ........................... 195
T`lcuirea hrismosului }nv[\[tura ce =i cui s[ se
dea mit[ .......................................... 196
|[rna tip[rit[ Banii, ori de ce fel ar fi ....................... 197
Alb =i galb[n ]ntr-un Lei cu galbeni ]ntr-un loc
loc tecsit amesteca\i ....................................... 197
Chip de om cu chip Voia cuiva cu bani a plini, a
de om a v`na ]ntoarce .......................................... 198
Ochii ]ntuneca\i cu lu- Galbenii de=chid ochii laco-
mina galb[n[ s[ mului .............................................. 198
deschid
Cuvintele scumpe =i Lucrurile grele =i dup[ pl[-
sfinte cere ................................................. 198
Slove m[nunte, t[bli- Moneda, banii de tot feliul ................. 198
\e r[tunde
Piei de jder cu \[rn[ Blane de sobol =i pungi cu
alb[ lei ................................................... 198
Jirtfa giuruit[, ]n alb Pentru mita giuruit[, zapis
cu negru muruit[ au cerut .......................................... 199
Picaturile negre Pece\ile zapisului ................................ 199
Istoria ieroglific[. Vol. II 251

Vr[jitorii Cei ce au putere la Poart[,


cei ce ispr[v[sc ................................ 199
Lun[ =i soare Argint =i aur ........................................ 199
Muntele =i copaciul cel Chipul carile ieste mai pu-
mai mare tincios ............................................. 199
Holbura ]n mun\i Zorbal`cul, r[zmiri\[ ]n |a-
rigrad .............................................. 200
Coada p[unului Cuca carea pun domnii ]n
cap .................................................. 200
Coarnele boului C[ftanul, de la ]mp[ratul,
de domnie ....................................... 200
Leul ceresc Isus Hristos, m`ntuitoriul lu-
mii .................................................. 203
Borta ]n malul st`nc[i Ascunderea ]n casa 40.400.
500.300.8.400.30.400.8
(muftiului) ...................................... 216
}ntunecarea soarelui Lipsa banilor, pentru carea
pasirile au prins pre
Liliac ............................................... 216
Vetrelile cor[biii =i Temni\a robilor de la catarg[;
funele tersanaoa unde au pus pe
Liliac ............................................... 217
Povestea cor[biieriu- Patima avutului m`ndru du-
lui cu dulful p[ cuv`ntul cel bun al
s[racului ......................................... 218
Ie=irea Liliacului din Sc[parea lui de la c[targ[ .................. 219
vetrele
Monocheroleopardalis 20.1.50.300.5.40.8.100.2.
70.4.1. (Cantemir voda) ................. 225
Albinele |[ranii de dajde, birnicii ..................... 228
Mu=tele Ciocoimea, slugile boiere=ti. ............... 227
T[unii Curtenii, aprodzii =i alal\i
asemenea acestora .......................... 228
Viespile Siimenii, d[r[banii =i alal\i
liufegii ............................................ 230
Tr`ntorii Scutelnicii .......................................... 228
252 Dimitrie Cantemir

Matca albinelor Or`nduiala, obiceiul, pravila


\[r`i ................................................ 228
|ara C`mpilor Cr[iia le=asc[ ..................................... 231
Ostrovul Critului Unde jiganie f[rm[toare dzic
c[ nu s[ afl[ .................................... 232
Ograd[ ]ncungiurat[ Ostrov de mare .................................. 234
cu ap[ lat[
Moliia din blane 1.9.1.50.1.200.10.5.80.1.80.
1.7.800.400.30.400
(Athanasie Papazoulu) .................... 234
Curs[, la\uri Ceau=i, miuba=iri, arma=i .................... 235
Mreaj[ Ferman, porunc[ st[p`neasc[ ............ 235
Horbura, vivorul R[scoala, scularea asupra ]m-
p[ratului ......................................... 235
Dealuri =i mun\i Norodul |arigradului ......................... 236
St`nci =i copaci Norodul Udriiului .............................. 236
+epte hatmani +epte mun\i a |arigradului ................ 237
Movili\e Norodul de pre l`ng[ |arigrad,
de afar[ .......................................... 238
Robiia dobitoacelor Vinirea moldovenilor la |a-
rigrad .............................................. 239
Grumadzii-Boului Numele Bogazului de la |a-
rigrad .............................................. 240
Pre\ul robiii Cheltuiala carea li s-au adaos
la |arigrad ...................................... 241
G`rlele apelor Satele pre dinafara |arigra-
dului ............................................... 242
Coada p[unului c[tr[ Cuca de la ]mp[rat, c[tr[ c[f-
coarnele boului tanul ce luase .................................. 242
Penele ro=ii Cabani\a de domnie ........................... 242
De v[psala galb[n[ M`na a sa ]mplea de mit[ .................. 243
degetele a s[ v[psi
+opron Cur\ile, scaunul domnilor
Moldovei ........................................ 243
Giungherile, meserni- Prada, jacul boierilor ]n cei
\ile ]n dobitoace supu=i ............................................. 244
Istoria ieroglific[. Vol. II 253

R[u, ah, capul, oh, Mo=iia Strutocamilii, de unde


vai, ai numele i s[ trage ............................. 244
Ielcovan C[l[ra=, ol[car de |arigrad ................ 248
Boul 4.70.50.8.90.30.400.3.400.
500.5.300.400.30
(Donici lugufetul) ........................... 250
Leb[da 40.80.1.50.400.30.20.70.
100.50.5.200.20.400.30
(Mpanul Cornescu) ........................ 250
Av`nd de nu va avea, El st[rp fiind, ea copii de-i
neav`nd de va avea va na=te .......................................... 251
Stihiile |[r`le ................................................ 248
V[zduhul a pasirilor Munteneasc[ ...................................... 248
P[m`ntul a dobitoa- Moldoveneasc[ .................................. 248
celor
R[zboiul lighioilor Poh`rnirea prostimei asupra
mici cu cele mari celor mari ce f[cuse unirea ............. 257
Povestea Brehnacii Pild[ c[tr[ dzis[; cine face,
c[tr[ tot theatrul faci-i-s[ ........................................... 264
Simceaoa muntelui Curte de om mare carea nu
s[ poate c[lca ................................. 278
Prundi= Casele de pre marginea Boa-
zului, dinafar[ de cetate .................. 278
Gura potic[i Poarta cet[\ii, cap[tul uli\ii ................. 280
Crocodil Hasechi, pristavii bostangiilor ............. 281
Nilul poate fi Bogazul, limanul carile merge
p`n[ la Vlaherna ............................ 281
F[lcile Crocodilului }nchisoarea la bostangii, cait-
chana .............................................. 281
Hiri=[ istoriia Carea precum ieste jiganie
Hameleonului arat[ ............................................... 283
}ncleitura musc[i asu- N[p[=tile carile scorne=te
pra limbii asupra p[tima=ilor .......................... 284
Hrana Agonisit[ dreapt[ ............................... 284
V[zduhul, aierul stricat Cam[ta, dob`nda banilor ................... 284
254 Dimitrie Cantemir

}n floarea ce-i st[ de- Cu care viclean s[ tumpin[,


nainte, ]ntr-aceia sa cu acela p[rta= s[ face ..................... 285
mut[
Fe\ele a-=i schimba Vicle=ugurile a-=i muta ....................... 285
Hiri=[ t`lcuirea schim- Ce-a din fire ar[tare, care t`lc
b[rii fe\elor hiri=u- n-are ............................................... 285
lui Hameleon
Groaza datului cuv`nt Chiz[=iia pentru datorie ..................... 285
}notatul apii Trecerea cu caicul .............................. 286
Sam aerul Datoriia =i s[r[ciia Hameleo-
nului ............................................... 287
}ntoarcerea la via\[ }mbog[\irea. Avut a-l face .................. 287
Mun\i de aur cu pietri Adec[ giuruin\[, carea nu
de anthrax ieste de dat ..................................... 288
R[masul b[rbatului Ieste poveste, c[, vr`nd doa[
cu tr`ntitura muie- muieri s[ s[ tr`nteasc[ dzi-
rilor. cea, oricarea s-a birui s[
fac[ voia b[rbatuiui. B[r-
batul ]ndat[ a s[ g[ti ]ncep`nd,
iele dzicea: „Ce te g[te=ti?“
El r[puns[: „Ori a=e, ori a=e,
eu tot voi s[ dob`ndesc“ ................. 298
Pilda aceasta va s[ s[ ]n\[leag[ ca oricum lucrul s-ar t`mpla, tot pe
voie ieste s[ fie.
Volumul II

Dialogul Inorogului cu }ncep[tura istoriii ................................... 4


+oimul
Povestea na=terii, La st[p`nire a p[rintelui Ino-
cre=terii, suirii rogului ................................................ 9
Din p[rin\i oaie Din oameni buni, pro=ti, din
step[na mai de gios ............................. 9
Arete v`rtos Bun viteaz ............................................ 10
Lupta cu lupul R[zboaiele carile au avut cu
t[tar`i ............................................... 11
Istoria ieroglific[. Vol. II 255

Mutarea ]n lup Numele ce i s-au schimbat


20.1.50.300.5.40.8.100
(Cantemir) ........................................ 11
R[zle\ prin mun\i 20.1.80.8.20.5.600.1.5.30.
1.300.7.1.100.8.3.100.
1.4. (Capikehaie la Tzarigrad) .......... 11
Lupta cu pardo=ii R[zboaiele cu =fedzii ]n |ara
le=asc[ .............................................. 12
Biruin\a leului Step[na domniii a dob`ndi,
cap peste toate dobitoacele a fi ......... 13
Cu ]n\elepciune dobi- Cu dreptate =i cu cinste dom-
toacele a giudeca niia a \inea ........................................ 14
Sigeata lutului Sl[biciunea firii .................................... 14
T`mpl[rile \[r`nii Zavistiia oamenilor ............................... 14
C[tr[ cele de sus l[- Din via\a trec[toare ]n cea
ca=e a s[ muta vecinic[ a s[ muta ............................. 15
Leu ]ntre stele Sf`nt ]n ceriu ........................................ 15
L[comiia din fire Pofta =tiin\ii =i a cinstei numelui ............ 16
Mreana Fata lui 2.1.200.1.100.1.2.1.
2.70.4.1. (Basaraba voda) ................ 17
Pre t`lhariul chelar a Pre nepriietin rud[ =i de cas[
face a face ................................................ 17
Mergerea Inorogului Mergerea lui din \ar[-=i la
la mun\ii Gruma- |arigrad ............................................ 18
dzii-Boului
Singeroase Pungi de bani din sudorile
s[racilor ............................................ 21
Desc`ntecul buiguirii Cuv`ntul =i lucrul f[cut pe
tain[ =i peste =tiin\a altora ................. 21
Lindini, p[duchi, lipi- Streinii =i carii nu sint de
tori, c`rcei \ar[ ................................................... 22
Cuiul b[tut Lucrul ispr[vit. Domniia lui
20.800.200.300.1.50
300.8.50.2.70.4.1.
(Constantin voda) ............................. 22
Jirtfe singeroase Mit[, m`zd[ dat[ din spa-
tele altora ......................................... 23
256 Dimitrie Cantemir

Paza Bitlanului la g`rle 20.1.80.8.26.5.600.1.5.30.8.


20.400.30 Capichehaelicul
lui 4.8.40.1.20.8.
(Dimaki) ........................................... 25
}n lumin[ ponegrit }n adev[r =i ]n dreptate ne-
cunosc[toriu ..................................... 26
Boii, vacile, herghe- 2.1.20.1.100.8.300.400.30
liia cu fier =i cu (Vacaritul) ........................................ 26
foc a arde
Soldzii pe=telui a rade Bani c[ptu=i\i, minciuno=i a face ........... 26
Pup[dza 2.5.100.3.1. (Verga) ............................. 30
|ara Gem[n[rii 300.7.1.300.1.30.300.7.1.
(Tzataltza) ........................................ 30
Cur\ile funii<i> satul Sp`ndzur[torile ................................... 30
Furc[i
F[r[ pova\[ la ostroa- F[r[ =tiin\[ locul adev[rului a afla ....... 37
vele ferici\ilor a merge
Focul, jeratecul Binele =i desf[t[rile lumii ..................... 41
Bodzul focului Slava lumii ........................................... 42
Oa[ de =erpe Minciunele scornite .............................. 43
Arsura ma\elor Pedeapsa a =tiin\ii rele
]ntr-ascunsul inimii ............................ 43
Ie=irea puilor prin p`n- Viptul minciunilor, ocara ca-
tece rea peste voie vine ............................ 43
Pasirea neagra 20.70.100.2.400.30(Corbul) ............... 44
Penele c[dzute Sc[derea puterii ................................... 45
De sus ]n pr[paste Din m`ndrie trecerea ]n ocar[ .............. 45
c[derea
Receta leacului boalei Neputin\a ]ntoarcerii firii
Hamelonului spre bine ........................................... 46
M`na de aur Soarele ................................................ 50
Degete de trandafir Radzele soarelui ro=ii, de diminea\[ ..... 50
Culegerea florilor din C`nd radzele soarelui ]n v`r-
mun\i vurile mun\ilor love=te ...................... 50
M[nunchele albe din C`nd s[ ]ng`n[ dzua cu noap-
cele negre a alege tea .................................................... 50
Istoria ieroglific[. Vol. II 257

Cuco=ul ]n v`rvul tur- Cela ce dup[ vreme ]=i mut[


nului, carile dup[ voia =i priete=ugul. ............................ 51
v`nt s[ ]ntoarce
Apariul 20.400.80.1.100.400.30
(Cuparul) cel b[tr`n .......................... 53
Hersonisul Criv[\ului Cr`mul t[t[r[sc .................................... 53
+coala, scaunul rito- Gramatic, scriitoriu de c[r\i
ric[i a \inea a fi .................................................... 55
Dragostele Afroditii Iubostele spurcate, curve=ti .................. 56
Dumn[dz[ii Dup[ obiciuit[ voroava poe-
ticeasc[, trupurile cere=ti
]ns[mnadz[ ....................................... 59
Vinerea Steaua ciobanului, carea ]nt`i
r[sare ................................................ 60
Lipsa nespuselor Lipsa privelii frumo=ilor ochi ............. 60
lumini
F`nt`nele Nilului din Izvoar[le lacr[milor nep[r[-
ochi site .................................................... 60
Evdemonul ]n fa\[, La ar[tare priietin, iar ]ntr-as-
cacodemonul ]n inim[ cuns nepriietin. ................................. 65
Caii soarelui cu frun- Adeca dup[ noa[ ceasuri de
tea spre apus =i dzi, pin chinde .................................. 74
carul spre ursul cel
mic ]=i ]ntoarce
Penele +oimului =i a Slugile lor ............................................ 76
B`tlanului
V[psitorii penelor Schimb[torii stepenelor ....................... 77
Pot`rnichea 500 1.300.1.200.300.1.40.
10.8. (Fata Stamii) ............................ 87
Ocheanul apusului Moartea ............................................... 91
R[tundzala p[m`n- Inima omului ....................................... 91
tului
Muntele ce izvore=te Galata |arigradului .............................. 92
lapte
Gustarea laptelui Logodn[ spre nunt[ ............................. 92
Biruin\a 2.8.300.70.100.10.1 (Victoria) ............ 92

17 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


258 Dimitrie Cantemir

Din lapte, ficioar[ Fat[ g[l[teanc[ .................................... 93


Nighina ]ntre gr`u Minciunile ]ntre adev[r ........................ 97
Mugurul p[dure\ ]n Cuv`ntul r[u ]n inima bun[ .................. 97
hultuoan[
Chipul nezugr[vit Sf`nta n[fram[ ..................................... 98
Brad ]n p[dure Cas[ ]n cetate ....................................... 99
Nen[scutul Vultur, ne- Sf`nta Troi\[ ...................................... 101
vinovatul miel,
via\a a tot duhul
Pripoiul de aram[ Lipitura oc[r`i la nume ...................... 103
Cuvinte crunte Leg[turi cu giur[m`nt ........................ 103
Ghigariu Purcariu, cela ce pa=te dobitoacele .... 107
Poticile p`n[ ]n dzu[ Por\ile cet[\ii nop\ile ]ncu-
]nchise iate ................................................. 109
Cheia a doa[ monarhii Cetatea Beligradul ............................. 113
}mp[ratul crocodililor Bostangi-ba=i, mai-marile
gr[dinarilor ..................................... 114
Padzerh Bani pentru datorie dreapt[ ............... 115
Cuco=ul Evropii 200.70.30.400.30.500.100.
1.50.300.7.400.7.5.200.
20 (Solul frantzuzesc) .................... 130
R[sp`ntiia a patru c[i Stavrodormis la Galata ....................... 131
}n glasul Cuco=iului Limba 30.1.300.8.50.1.200.
a c`nta 20.1. (latineasc[) a =ti ..................... 133
O jiganie dintr-alt[ 40.5.600.40.5.4.300.7.5.
monarhie 30.5.80.8 (Mehmed Tzelepi) .......... 138
Jiganie mare din
ostroavele mediterane 20.1.30.1.8.30.8. (Calaili) .................. 144
Dul[ul cel b[tr`n 20.1.100.1.40.1.50.30.8.
80.70.200.300.5.30.50.
8.20 (Caramanli postelnic) ............. 146
Petele negre ]n v[psa- Vicle=ugurile de ru=ine a scoa-
la ro=ie a ]ntoarce te .................................................... 151
Apa vie =i apa moart[ Puterea a face bine =i r[u ................... 151
Strutocamila a pa=te Lucrurile ei a chivernisi ...................... 152
Istoria ieroglific[. Vol. II 259

Vultur pemintesc }mp[ratul 300.400.100.


300.7.5.200.20 (turtzesc) ............... 172
P[rta= tainelor P[rta=i r[ut[\ilor =i p[catelor ............. 180
Istoriograful Afroditii 10.1.50.1.20.8.20.1.80.
8.20.5.600.1.8.1. (Ianaki ca-
pichehaia) ....................................... 182
Vecinul de la Lacul Aproape de Lakedemonia
Dracului 40.5.50.5.20.200.5.30.
8 (Menec Seli) ................................ 182
Lacul Dracilor |ara Lachedemoniii ............................ 182
Vr[jitoriul despre cri- 200.5.100.1.200.20.5.100.
v[\ 400.30 (Serascherul) ...................... 183
Baier Carte de jalob[, de rug[minte ............ 183
Aspida de Palestina 600.100.8.200.1.50.9.70.
200 (Hrisanthos) ............................ 184
Vr[jitoriul din p[r\ile 4.1.30.300.1.40.80.1.50.
Mesopotamiii (Daltampan) ................................... 185
Vr[jitoriul carile ]n 40.1.200.1.80.40.80.1.200.8
laptele =i ]n spata (Masap-basi) ................................... 187
oii caut[
Dul[oa= la oi crescut, 600.400.100.40.400.7.300.7.
]n b[tr`ne\e \ine 5.30.5.80.400.30 (Hurmuz
tzelepul) .................................. 198-199
Vr[jitoriul ca ciup[r- 40.5.600.40.5.4.80.1.200.1.
ca din gunoiu (Mehmed-pa=a) .............................. 202
Sf`r=itul c`ntecului Le- Moartea ei .......................................... 203
b[dii 10.1.200.10.8. (la=ii) ......................... 204
Locul ]ntinsorii mrejii Caraghioz, p[pu=[ de mascara
vestit[ ............................................. 206
Mascara cu ochi negri 7.1.600.1.100.10.1 (Zaharia) ............. 209
Una din molii Ardealul, Cr[iia Ungureasc[ ............... 211
|ara Mun\ilor 200.20.1.100.30.1.300.70.20.
Plotunul 1.100.1.300.7.5. (Scarlato Caratze) 212
Hiri=[ perigrafiia N-are t`lcuire ..................................... 216
Camilopardalului
Farmece Lucrurile Por\ii ................................... 217
260 Dimitrie Cantemir

Amistuirea diamantului Nespus[ l[comie ................................ 217


Ostrovul carii na=te 600.10.70.200 (Hios) ........................ 217
copaci, ca carii aiurea
]n lume nu s[ afl[
Muntean Cet[\ean de |arigrad ......................... 217
Poama m`ncat[ =i ne- 200.1.20.8.7.400.30 (Sachi-
]nghi\it[ zul) ................................................. 217
Unul din Corbi Unul din 4.70.40.50.10.
8.40.400.50.300.5.50.
5.200.300.8 (domnii muntene=ti) ... 218
Dobitoc platonicesc Omul, dobitoc ]n doa[ picioare .......... 221
Bihol de Cina 80.1.300.100.10.1.100.600.
400.30.10.5.100.400.200.
1.30.8.40.400 (Patriarhul
Ierusalimu„lui“) .............................. 224
Trup negru 100.1.200.1 (Rasa) portul ................. 224
Picioare page Cu c[l\unii peste mestii ....................... 224
Cap alb B[tr`n ................................................ 234
Glon\ul Corbului B`ntuiala, zavistiia lui ........................ 234
Piielea Boului Sufereala dobitoacelor ....................... 234
Cuiburile Satele ................................................. 234
Corbul mai denainte 200.5.100.2.1.50.2.70.4.1.
de acesta (+erban voda) ................................ 234
Puii Ficiorii, n[scu\ii .................................. 235
Penele, aripile, fulgii Banii =i alalt[ avu\ie ........................... 235
Tuleie Lei b[tu\i, bani, 120 ........................... 235
Copita M`n[ ................................................. 238
GLOSAR 1
A acmu, adv. — acum.
acmu=i-acmu=i, adv. — chiar
abate, a s[ ~, vb. — a se dep[rta acum, ]n acest moment, ]ndat[.
de linia obi=nuit[, a schimba dru- acolea=, acole=, acolo=, adv. — tot
mul; 2 a ]nl[tura. aici, tot ]n acela=i loc.
abur, s.m. — abur, cea\[, fum; 2 acolithos (el.), s.m. — tovar[= de
adiere, v`nt slab; 3 t[rie, alcool; ac\iune: adj. — care urmeaz[.
4 arom[; 5 suflare, respira\ie, su- acoperi, a s[ ~, vb. — a se aco-
flet (sufletul animalelor). peri, a se ]nveli; 2 a se ascunde.
aburi, vb. — a aburi; 2 a bate u=or acoperire, s.f. — acoperire, ascun-
v`ntul, a adia. dere, t[inuire.
accidens (lat.), s.n. — accident, acoperit, adj. — ]nv[luit, ascuns,
]nt`mplare, (predicabil porfirian). t[inuit; 2 greu de p[truns cu min-
acesta=, pr. — =i acesta, acela=i. tea; adv. — ]n parabole, cu t`lc,
aciua, a s[ ~, vb. — a-=i g[si re- pe ascuns.
fugiu, a se ad[posti. activitas (lat.), s. f. — activitate,
manifestare.

1
Am ]nregistrat ]n special cuvintele arhaice, care ast[zi nu mai au circula\ie.
Al[turi de acestea am introdus =i termeni noi folosi\i de Cantemir fie prin
]mprumut, fie construi\i de el plec`nd de la fondul limbii rom`ne de atunci. }n
acest sens am acordat o aten\ie deosebit[ termenilor privind domeniul filozofic,
al =tiin\elor din acea vreme =i al rela\iilor sociale =i politice. Am notat, de asemenea,
=i unele forme care prezint[ interes pentru istoria limbii. }n glosarea cuvintelor
am c[utat s[ surprindem numeroasele sensuri pe care Cantemir a ]n\eles s[ le
acorde acestora din motive speciale. }n descifrarea termenilor sau locu\iunilor
filozofice, sarcin[ deosebit de dificil[, am cercetat coresponden\ele din
terminologia aristotelic[, ]n circula\ie ]n filozofia vremii ]n aceast[ parte a Europei,
iar acolo unde am ]nt`lnit sensuri speciale, am folosit =i citarea contextului.
262 Dimitrie Cantemir

adaoge, vb. — a ad[uga, a ]nmul\i, vins; 2 confirmat; adv. — ]n mod


a m[ri; 2 a al[tura. sigur, cu certitudine.
adaogere, s.f. — adaos, ]nmul\ire, adeveritor, adj. — care adevere=-
m[rire, dezvoltare; 2 suprado- te, care confirm[, probant; 2 afir-
tare; 3 umplere, rev[rsare. mativ: protase adeveritoare —
ademenitur[, s. f. — ademenire. premise afirmative.
adese, adj. — numeros, adv. — re- adev[rul lucrului — realitatea
pede, iute. faptului.
adev[rat, adj. — adev[rat, ne]n- adins, ]n loc. adv. mai cu de-adins
doielnic; 2 sincer; 3 ra\ional; 4 — mai ales, ]ndeosebi.
propriu; adv. — ]n mod real, cu aduc[tor, adj. — aduc[tor, care
adev[rat. aduce; 2 pricinuitor.
adevereal[, s.f. — adeverire, con- aduce, vb. — a aduce; 2 a orien-
firmare. ta, a ]ndrepta.
adeveri, vb. — a confirma, a ]nt[ri, adulm[ca, vb. — a adulmeca, a
a stabili adev[rul, a hot[r] ce este mirosi.
adulm[care, s.f. — adulmecare; 2
adev[rat; 2 a aproba; 3 a afirma;
intuire.
a s[ ~ — a se ]ncredin\a, a se
adulm[c[toriu, adj. — care adul-
convinge cu probe materiale; 2 a
mec[, miroase, simte, intuie=te,
se aduce la cuno=tin\[; 3 a se urm[re=te, cerceteaz[ („minte
confirma; 4 a se aplica, a fi sau a adulm[c[toare“).
r[m`ne valabil; a-=i ~ — a se adulm[cos, adj. — care adulmec[,
]ncredin\a, a socoti ce este miroase, cerceteaz[.
adev[rul; 2 a-=i confirma, a-=i aduna, vb. — a aduna, a str`nge;
]nt[ri, a-=i da asigur[ri. 2 a convoca.
adevericiune, s.f. — adev[r; 2 ]n- adunarea de ob=te a dimocra-
credin\are; 3 confirmare. tiii — adunarea popular[.
adeverin\[, s.f. — dovad[; 2 cre- afar[ din toat[ socoteala =i sim-
din\[, loialitate; 3 adev[r, obiec- \irea; loc. adv. — ]n mod incon-
tivitate; 4 ]ncredin\are, confirma- =tient; afar[ din fiin\[, loc. adj.
re; 5 dreptate; 6 credit moral, — ireal, iluzoriu.
]ncredere; 7 adeverire; 8 l[mu- a fi — realitatea concret[, exis-
rire, elucidare; dup[ adeverin\[, ten\a, plinul (]n sens ontologic).
adv. — ]n spiritul adev[rului, cu afla, vb, — a afla, a g[si; 2 a cu-
toat[ obiectivitatea. noa=te; a s[ ~ — a se afla, a se
adeverit, adj. — ]ncredin\at, con- g[si, a fi din bel=ug.
Istoria ieroglific[. Vol. II 263

aflare, ~ [ri, s.f. — descoperire, prin efort; agonisita lucrului —


adev[r descoperit; 2 rezultat, so- c`=tigarea situa\iei dorite, ]n-
lu\ie; 3 inven\ie, mijloc g[sit. deplinirea aspira\iilor, agonisit[
afl[toriu, adj. — inventator. dreapt[ — c`=tig prin mijloace
afrodis[u (el.), adj. — afemeiat. cinstite.
afthadia (el.), s.f. — ]ndr[zneal[, ahortasie (el.), s.f. — nesa\, l[co-
temeritate; 2 obr[znicie, impertin- mie.
en\[. ahortatos (el.), adj. — nes[\ios,
aftocrator (el.), s.m. — autocrat, lacom.
monarh absolut. ai, s.m. pl. — ani.
agem (turc.), adj. — persan. (aier) ]n aier, adv. — afar[; aier
agiune, vb. — a ajunge, a sosi. cl[tit — v`nt, suflu.
agiunge vb. — a ajunge (undeva), aieve, aievea, adj. — adev[rat,
a sosi; 2 a putea; 3 a egala; 4 a real; 2 evident; 3 concret; adv. —
p[trunde cu mintea, a ]n\elege; a ]n realitate, cu adev[rat, ne]ndo-
s[ ~ — a se ]n\elege, a ajunge la ielnic; 2 astfel; 3 mor\i=, cu tot di-
]n\elegere.
nadinsul („]nc[ mai aievea“); 4 pe
agiut[tor, adj. — ocrotitor, protec-
fa\[, v[dit, sincer („inima viclean[
tor.
mai mult acoperit dec`t aieve
agiutor, s.n. — ajutor, sprijin; 2
auxiliar, tovar[=; 3 provizii. gr[ie=te“); 5 desigur, ]ntr-ade-
agiutori, vb. — a ajuta, a sus\ine; v[r, cu necesitate („de unde aieve
2 a proteja. urmadz[“); 6 a=a cum este, aido-
agiutorin\[, s.f. — ajutor, favoare. ma; 7 ]n v[zul lumii, la lumin[, la
agona (el.), s.f. — lupt[, agonie; iveal[; aievea a ie=i — a ie=i la
agona mor\ii — lupta cu moartea. suprafa\[ (o minciuna ascuns[);
agonisi, vb. — a c`=tiga, a do- de unde aievea ieste; loc. conj.
b`ndi; 2 a aduna, a str`nge; a-=i — din care rezult[, deci.
~ — a str`nge (avere); 2 a ob\i- alaiu (turc.), s.n. — alai, pomp[,
ne, a realiza; 3 a dob`ndi, a c[p[- triumf; 2 cortegiu, convoi proto-
ta, a. c`=tiga; 4 a spori; 5 a aduna, colar care ]ntov[r[=ea o persona-
a depozita; 6 a-=i ]nsu=i (ceva). litate politic[ ]n diverse ocazii, 3
agonisire, s.f. — dob`ndire, c[p[- trupe; armat[; 4 ordine de b[taie.
tare; 2 str`ngere, ]mbog[\ire. albu=ul ochiului — albul ochiu-
agonisit[, s.f. — avere; c`=tig, lui, sclerotica
dob`nd[, 2 provizii; 3 avantaje, al[tura, vb. — a al[tura; 2 a aplica.
economii, bun[stare asigurat[ al[utar, s.f. — l[utar.
264 Dimitrie Cantemir

al[uta, s.f. — instrument vechi cu alerg[tor, s.f. — curier.


coarde. ales, adj. — selectat; 2 deosebit,
albiciune, s.f. — albime, calitate de de seam[, de frunte, important,
a fi alb; 2 cur[\enie, puritate. distins, de bun[ calitate sau con-
alc[tui, vb. — a alc[tui, a ]ntocmi, di\ie; adv. — mai ales.
a asocia, a ]mbina, a asambla; 2 a alfavita (el.). s.f. — alfabet.
forma, a compune; 3 a ordona, a alhimista, alhimist, s.m. — alchi-
face, a crea dup[ reguli; 4 a ]m- mist.
p[ca; 5 a or`ndui, a stabili; 6 a alofil (el.). s.m. — str[in, care nu
produce, a efectua; a s[ ~ — a face parte din aceea=i familie sau
se uni, a se lipi, a se face un tot, neam.
a se aduna, a se str`nge; 2 a se amar, s.n. — triste\e ad`nc[.
aranja, a se or`ndui. am[geal[, ~ele, s. f. — am[gire,
alc[tuire, s.f. — asamblare, alipire; ]n=el[torie, viclenie.
2 construc\ie; alc[tuire loghi- am[geu, s.m. — am[gitor, escroc,
ceasc[ — construc\ie, logic[, for- =arlatan.
malizare logic[
am[gi, vb. — a am[gi, a ]n=ela, a
alc[tuit, adj. — ]ntocmit, creat,
duce cu vorba, a-=i bate joc, a
f[cut.
min\i; a s[ ~ — a se ]n=ela, a se
alefiu, s.n. — alifie, pomad[.
aleg[tor, s.m. — care poate face l[sa ]n=elat, a se p[c[li, a se l[sa
deosebire, care poate selec\iona; p[c[lit.
2 care hot[r[=te. am[gitoresc, adj. — am[gitor, ne-
alege, vb. — a alege, a deosebi, a sincer.
deslu=i, a selec\iona, a ]mp[r\i pe am[gitoriu, s.m. — ]n=el[tor, es-
categorii, a desp[r\i, a scoate; 2 a croc.
judeca, a aproba; 3 a hot[r], a a m[guli, vb. — a lingu=i, a flata.
dispune; 4 a numi (]ntr-o am[r`me, s.f. — am[real[, gust
func\ie); 5 a adopta (o hot[r`re amar, am[r[ciune.
sau punct de vedere); 6 a-=i da sea- amestec, s.n. — amestec; 2 leg[-
ma; a s[ ~ — a se alege, a se tur[, comunitate de vederi sau de
selec\iona, a se considera bun. ac\iune; 3 implica\ie, complici-
alegere, s.f. — alegere, deosebire, tate.
selec\ie, preferin\[; 2 op\iune; 3 amesteca, vb. — a amesteca; 2 a
hot[r`re comun[, consens. tulbura, a ]nvr[jbi, a intriga.
a alerga, vb. — a recurge, a face amestec[tur[, amestecare, s.f. —
apel. neor`nduial[; 2 intrig[, certuri,
Istoria ieroglific[. Vol. II 265

conflict; 3 tulbur[ri, r[scoal[; 4 antifarmac (el.), s.m. — antidot,


uneltire. leac contra otravii.
amintrilea, adv. — altfel, altminteri. apariu, s.m. — cupar, mic dreg[tor
amirosi, vb. — a mirosi, a adulme- de curte domneasc[ ]n Moldova,
ca. auxiliar al paharnicului.
amistui, vb. — a mistui; 2 a prefa- ap[rare, s.f. — ap[rare; 2 grij[,
ce; a s[ ~ — a s[ face nev[zut, a prevedere, paz[.
dispare. ap[s, s.n. — ap[sare, p[s, necaz
a m`n[, adv. — la m`n[, ]n m`n[. („fiiul c[tr[ p[rinte de ap[sul ce
amur\[tur[, s.f. — asmu\ire, inci- are s[ jeluie=te“).
tare, a\`\are. apelpisie (el.), s.f. — descurajare,
amur\i, vb. — a amor\i; 2 a t[cea; dezn[d[jduire, disperare,
3 a muri; 4 a-=i ]nceta activitatea. descump[nire.
an, ai, s.m. — ani. aplos (el.), adj. — prost, de r`nd,
anagnostis (el.), s.m. — cititor ]n obi=nuit; 2 curat, ingenuu; 3 simplu.
biseric[. apipai, vb. — a atinge, a pip[i.
anangheon (el.), adj. — necesar; apofasin (el.), adv. — hot[r`t, cat-
2 for\at; 3 necesitate, constr`n- egoric.
gere fatal[. apofasisticos (el.), adj. — cate-
anagheon ieste — se impune cu goric, f[r[ replic[; adv. — ]n mod
necesitate. categoric, rituos, pe fa\[.
anatomic (el.), s.m. — anatomist; apoftegma (el.), s.f. — sentin\[,
2 chirurg; 3 sf`=ietor, t[ietor, adev[r filozofic, precept, maxim[.
spintec[tor. aporia (el.), s.f. — problem[ cu
andartic, adj. — antartic, sudic. solu\ii antagonice, irezolvabil[; 2
anevsplahnos (el.), adj. — ne]n- alternativ[ f[r[ ie=ire, ]ncur-
dur[tor, nemilos. c[tur[.
anomalie (el.), s.f. — anomalie, apostrof (el.), s.n. — apostrof[, fig-
lucru ie=it din obi=nuit, patologic, ur[ de stil ]n retoric[.
neconform cu legile naturii. apothecariu (el.), s.m. — farma-
anonim (el.), adj. — f[r[ nume, cist, spi\er.
necunoscut. aprins, adj. — foarte dornic, plin
antepathia (el.), s.f. — antipatie, de ardoare.
repulsie instinctiv[ fa\[ de ceva. aprod, s.m. — aprod, mic dreg[tor
anthrax[ (el.), s.f. — rubin. la curtea domneasc[ ]n Moldova
antidot (el.), s.n. — antidot, leac =i ]n |ara Rom`neasc[, agent al
contra otr[vii. puterii executive.
266 Dimitrie Cantemir

apsifisiie (el.), s.f. — dispre\, des- tor; fierul ar[toriului — fierul


considerare. de plug.
apuca, a s[ ~, vb. — a se apuca, a ar[tos, adj. — chipe=, frumos, im-
]ncepe ceva, a ]ncerca, a ]ncepe s[ pun[tor, impresionant; 2 do-
lucreze; 2 a se lua la har\[, a se veditor.
bate. arc, s.n. — arc, element arhitec-
arap, s.m. — arab. tonic.
ar[p[sc, adj. — ar[besc, de arab arcos, adj. — arcuit („arcoas[
(„limba ar[pasc[“). spr`ncenele“).
ar[pe=te, adv. — ca arabii; 2 ]n arctic, adj. — nordic, polar.
limba arab[. ardz[tor, adj. — arz[tor, ]nfocat,
ar[ta, vb. — a ar[ta, a prezenta, a dogor`tor, plin de v[paie.
face cunoscut; 2 a dovedi, a de- arete, ~\i, s.m. — berbec (animal);
monstra; a s[ ~ — a se ivi, a se 2 m[=in[ de r[zboi pentru d[r`-
face cunoscut; 2 a se dovedi, a se marea zidurilor.
descoperi, a se demasca; 3 a se argument, ~iuri, s.n. — argu-
ment; 2 prob[; 3 indiciu; 4 idee
manifesta, a se comporta.
sau tez[ probatoare.
ar[tare, s.f. — conforma\ie, chip,
argumentui, vb. — a argumenta.
]nf[\i=are, configura\ie; 2 aspect,
aristotelesc, adj. — aristotelic, ce
prezen\[, aparen\[; lascav[ ar[- \ine de Aristotel.
tare — fa\[ voioas[, radioas[; 3 arma=, s.m. — dreg[tor ]n Moldo-
demonstra\ie logic[, chiar[ ar[- va =i ]n |ara Rom`neasc[, ]ns[r-
tare — demonstra\ie clar[, lim- cinat cu aplicarea pedepselor.
pede; 4 ]nv[\are; 5 sfat, consil- arme, s.f. — conflicte armate, stare
iere; 6 fenomen, aparen\[. de beligeran\[, r[zboi.
ar[tare de fa\[ — prezen\[; 2 ex- armisti\ie, s.f. — armisti\iu, ]nce-
punere ]n fa\a auditoriului; 3 de- tarea condi\ionat[ =i temporar[ a
monstra\ie intuitiv[, nesilogistic[, ostilit[\ilor.
prin prezentarea fizic[ a obiectu- armur, s.n. — coaps[ („armurile =i
lui demonstra\iei. picioarele denainte...“).
]n ar[tare, la ar[tare, loc. adv. — aromate, s. f. — mirodenii, plan-
]n v[zul lumii, ]n public; la ar[- te, frunze sau semin\e frumos mi-
tare a ie=i — a ie=i la iveal[. rositoare.
ar[t[toriu, adj. — ar[t[tor, indica- ars, adj. — puternic ]ndurerat
tor, demonstrativ. suflete=te, cuprins de o mare
ar[toriu, s.m. — plugar, agricul- sup[rare.
Istoria ieroglific[. Vol. II 267

arsur[, s.f. — arsur[; 2 ardoare, imaginat ca o reptil[ saurian[ cu


]nfocare. coad[ veninoas[.
ar=in, s.n. — unitate tradi\ional[ asprime, s.f. — asprime, duritate,
de m[sur[ ]n lungime, egal[ cu inflexibilitate, ne]nduplecare; 2
0,71m. ]mpotrivire, rezisten\[, d`rzenie.
articul, ~uri, s.n. — articol, sti- aspru, adj. — aspru, dur; 2 ne-
pula\ie ]ntr-o conven\ie; 2 arti- cioplit; 3 ]nsp[im`nt[tor, insu-
cula\ie (anat.); 3 articol (gra- portabil, crud; 4 greu, dificil de
mat.); articulul glasului — si- ]ndeplinit.
lab[. aspuma, vb. — a face spume, a se
articul[, s.f. — vorbire articulat[, ]nspuma.
flexiune; 2 silab[; glas f[r[ arti- aspumat, adj. — ]nspumat.
cule — vorbire nearticulat[; 3 ar- astrolav, s.n. — astrolab, instru-
ticula\ie osoas[, cap[t de os. ment folosit ]n astronomie pentru
as[m[nare, s.f. — asem[nare, m[surarea pozi\iei a=trilor.
identitate; as[m[nare cuv`n- astrologhicesc, adj. — astrologic,
tului — omonimie; 2 simboliza- ce \ine de astrologie.
re (cu ajutorul unei pilde). astruca, vb. — a ]nmorm`nta.
asculta, vb. — a asculta; 2 a apro- astupa, vb. — a acoperi; 2 a ]nfun-
ba, a fi de acord; a s[ ~ — a fi da, a ]nchide, a bara o intrare, un
ascultat. drum; fuga ]napoi a astupa —
ascultare, s.f. — supunere. a t[ia retragerea; a s[ ~ — a se
ascult[toriu, adj. — ascult[tor; astupa, a se acoperi; 2 a t[cea.
2 supus, cuminte. asupra, asupr[, prep. — contra,
ascuns, adj. — ascuns, t[inuit; ]mpotriva; asupr[ a toat[ otra-
2 ermetic, obscur, ocult. va — ]mpotriva oric[rei otr[vi; 2
ascu\it, adj. — fin („ascu\ite deasupra, peste; 3 peste, drept ]n.
urechi“), p[trunz[tor, de mare mai cu asupr[, adv. — mai mult,
acuitate („viderea ochilor mai cu v`rf =i ]ndesat.
ascu\it[“); 2 inteligent, ager. asupreal[, s.f. — nec[jire, sup[rare,
ascu\itur[, s.f. — ascu\ire; 2 sub- nedreptate; 2 constr`ngere, siluire,
\iere, =lefuire. for\are; 3 asuprire, oprimare;
ascu\i\el, adj. — foarte fin ascu\it. str`mba asupreal[ — constr`n-
asemenea, adv. — de asemenea, gere nedreapt[, samavolnicie.
tot astfel. asupri, vb. — a asupri, a con-
aspid[, s.f. — animal fabulos, str`nge, a obliga.
268 Dimitrie Cantemir

a=e c`t, adv. — a=a c[. a=ijderea, a=ijderilea, adv. — de


a=edza, vb. — a or`ndui, a orga- asemenea, tot astfel.
niza; 2 a stabili, a statua; 3 a uni, a=ternut, s.n. — pat, culcu=.
a c[s[tori, a a=eza la c[minul s[u atheist, ~sti, s.m. — ateu.
o pereche; a s[ ~ — a se lini=ti, atheofovie (el.), s.f. — lips[ de
a se echilibra, a se cumin\i, a nu team[ fa\[ de Dumnezeu, atitu-
face greut[\i; 2 a se statornici; 3 dine antireligioas[, impietate.
a conveni; 4 a se pacifica, a se or- atic, aticesc, adj. — atic, din Atica.
ganiza. atici, vb. — a vorbi dialectul atic.
a=edzare, s.f. — a=ezare, instalare; atinge, vb. — a atinge; 2 a reali-
2 potolire, ast`mp[rare; 3 orga- za, a-=i ajunge scopul, a ajunge.
nizare. at`ta c`t, conj. — tot astfel, pent-
cu a=edzare, adv. — statornic. ru ca, a=a ]nc`t, astfel ]nc`t.
a=edzat, adj. — a=ezat, stabilit, atocma, a s[ ~, vb. — a se potrivi
fixat; 2 potolit, cuminte, ast`m- ]ntocmai (cu altceva), a fi pe ace-
p[rat. ea=i m[sur[, a se adapta perfect
a=edz[m`nt, a=edzim`nt, ~uri, (la), a fi la acela=i nivel; 2 a se
s.n. — constitu\ie ]n sens biologic; ]ntocmi.
a=edz[m`ntul firii — constitu\ie atocma, adv. — ]ntocmai, ase-
fizic[; hot[r`re superioar[ m[n[tor, de aceea=i m[sur[,
(„a=edz[m`ntul mai-marilor“), potrivit.
or`nduial[, statuare; 2 prevedere, de-a tocma, adv. — egal, la acela=i
stipula\ie, condi\ie, statornicire nivel; de-a tocma atocmat —
(]ntr-o conven\ie, tratat); 3 con- exact la acela=i nivel.
ven\ie, tratat, ]nvoial[, leg[m`nt; atocmire, s.f. — potrivire.
a=edzim`nt de pace — conven- atom, ~uri, s.n. — atom; 2 indi-
\ie, tratat de pace. vid, persoan[ (fig,).
a=edz[tor, adj. — care r[m`ne ne- atomist, ~=ti, s.m. — atomist, par-
schimbat, stabil. tizan al atomismului ]n filozofie.
a=edz[tur[, s.f. — or`nduire, (a\[), pe a\[, adv. — drept, plan.
r`nduial[, statornicire; 2 con- pre a\[ de-a dreptul, adv. — ]n
ven\ie, linie dreapt[.
a=e=i, adv. — tot astfel, tot a=a, de a\ina, vb. — a a\`na, a se sus\ine
asemenea; a=e=i de tot — ]ntru pu\in, a at`rna.
totul cu totul, tot astfel; 2 chiar; 3 a\i\a, vb. — a a\`\a, a aprinde; 2 a
m[car. incita, a stimula.
Istoria ieroglific[. Vol. II 269

a\i\itoriu, s.m. — a\`\[\or, incita- bat, adj. — beat.


tor, instigator, provocator. bate, a s[ ~, vb. — a se r[zboi; a
au, conj. — oare, sau. se zbate; 2 spre moarte s[ b[-
audzire, s.f. — auz; audzire tea — se zb[tea de moarte.
str`mb ascult[toare — urechi c[- batele=te, s.f. — loc de b[tut (cu
rora le place s[ asculte numai ml[ciul), arie, b[t[tur[, loc b[-
minciuna =i str`mb[tatea. t[torit.
audzitoriu, adj. — care aude, care batgiocur[, s.f. — umilire, insult[.
ascult[. batgiocuri, vb. — a-=i bate joc (de
austru, s.m. — austru, v`ntul de cineva), a-=i r`de de cineva, a
sud. necinsti, a ]njosi, a arunca pe cine-
avaniie (ngr.), s.f. — asuprire, cru- va ]ntr-o situa\ie ru=inoasa, umil-
zime, lips[ de omenie. itoare.
a avea, a s[ ~, vb. — a se ]nt`m- b[nat, s.n. — sup[rare, necaz.
pla; 2 a avea rela\ii, leg[turi (cu b[rb[\ie, s.f. — vitejie.
cineva). b[snui, vb. — a povesti, a spune
avocat, s.m. — avocat. pove=ti; 2 a vorbi lucruri neserio-
azbuche („r`ndul azbuchelor“), ase, a vorbi ]n dodii.
s.n. — alfabet. b[tr`ni, vb. — a ]mb[tr`ni, a
axiom[, s.f. — adev[r evident prin c[p[ta experien\[.
sine, maxim[; 2 regul[, lege (de b[\ul agiutorin\ii — toiagul de
la sine ]n\eleas[); 3 lege natu- sprijin.
ral[; axiom[ filosofasc[ — b`ntui, vb. — a tulbura, a chinui,
adev[r filozofic unanim admis. a nedrept[\i, a persecuta.
b`ntuire, s.f. — n[p[stuire, per-
B secu\ie, nedrept[\ire.
baier, ~ e, s.n. — amulet; 2 la plu- b`ntuitoriu, s.m. =i adj. — ne-
ral — leg[tur[, toart[ (de sfoar[). c[jitor; 2 asupritor; 3 v[t[m[tor.
balaban, s.m. — o specie de =oim. b`rd[ghan, s.n. — abdomen, foa-
barbara, s.f. — numele scolastic al le, p`ntece.
modului prim al figurii ]nt`i a sil- b`rzoiat, adj. — ridicat, umflat,
ogismului. ]nt[rit („coad[ b`rzoiat[“).
basn[, s.f. — poveste, crea\ie imag- becisnic, adj. — mititel, m[run\el,
inar[; 2 produc\ie neserioas[; 3 s[rman.
scornire, ticluire; 4 inventare de beleag, s.n. — adunare; 2 loc de
fapte cu scopul de a calomnia. adunare (ini\ial a ]nsemnat loc de
270 Dimitrie Cantemir

adunare pentru cei chema\i la r[z- afurisi, a cere divinit[\ii s[ arun-


boi, tab[r[ militar[); a-=i da be- ce r[ul, pedepse asupra cuiva.
teag — a fixa loc de ]nt`lnire; 3 bl[st[mat, adj. — asupra c[ruia a
cuv`nt de recunoa=tere, parol[. fost aruncat blestemul; 2 re-
beli, vb. — a jupui; budzele a-=i probabil, incalificabil punct de
beli — a l[sa s[ se vad[ din\ii. vedere moral; 3 r[uf[c[tor, cri-
beteag, adj. — bolnav. minal.
beteji, vb. — a r[ni; 2 a strica, a bl[st[m[\esc, adj. — blestemat,
p[gubi; a s[ ~ — a se r[ni, a afurisit; 2 imoral, necinstit.
suferi o v[t[mare. bleand[, blende, s.f. — scrisoare,
betejire, s.f. — ]mboln[vire; 2 d[u- depe=[.
nare, stricare, =tirbire, v[t[mare. blem, vb. — s[ plec[m, s[ mergem;
bezcisniciie, s.f. — c[dere, dec[- blema\i — pleca\i!
dere, sc[dere, umilire, umilin\[, blend[u, s.m. — o specie de =oim.
via\[ grea, s[r[cie, nenorocire, bl`nd, adj. — lini=tit, respectuos.
neputin\[; 2 trebuin\[ cotidian[, blojeritur[, s.f. — tr[nc[neal[,
trebuin\[ m[runt[; 3 jignire, bat- vorb[ de clac[; 2 minciun[, scor-
jocur[; 4 neputin\[ fizic[. nitur[.
bezn[, s.f. — ]ntuneric. blojori, vb. — a defaima, a b`rfi.
biftuire, s.f. — sa\, ghiftuire, s[- bloscori, vb. — a vorbi de unul sin-
turare. gur, a pl[nui cu voce tare.
bileal[, s.f. — albeal[, culoare al- boala de voie rea — melancolie,
b[; 2 suliman alb. indispozi\ie sufleteasc[; boal[
bine, s.n. — desf[tare, bucurie; hronic[ — boal[ cronic[; boal[
bine de ob=te — binele general. ]mp[r[teasc[ — g[lbenare, ic-
birar, s.m. — str`ng[tor de biruri. ter; boal[ usc[cioas[ — boal[
bi=ug, biv=ug, s.n. — bel=ug, bo- care usuc[, care sl[be=te, oftica.
g[\ie, ]ndestulare. bob[etur[, s.f. — aiureal[, vorb[
bi=ugos, adj. — ]mbel=ugat, ]n- f[r[ ]n\eles.
destulat, bogat. bodz, boadz[ (pl. bodzi, boadze),
biv, s.n. — ]ndestulare, sa\; 2 bel- s.m., s.f. — zeu, zei\[, zeitate.
=ug, abunden\[; bogaz, (turc.), s.n. — str`mtoare;
de biv, adv. — din destul, din plin, 2 liman, golf, lac cu deschidere
din bel=ug. la mare.
blagoutrobnic, blagoutrobn`i, boier de sfat — sfetnic, consilier.
(slav)., adj. — milostiv, milos. boierime de divan — public[, sfat
bl[st[ma, vb. — a blestema, a boieresc, fruntea sfaturilor.
Istoria ieroglific[. Vol. II 271

bolb[i, vb. — a vorbi f[r[ ]n\eles; brudiesc, adj. — copil[resc, nema-


2 a b[lm[ji. turizat, crud, fraged.
bolb[itur[, s.f. — exprimare con- brudiu, adj. — copil[resc, copi-
fuz[. l[ros; 2 t`n[r, necopt, crud, ne-
bolbor[i, vb. — a bolborosi, a vor- v`rstnic; 3 primitiv; 4 neserios.
bi nedeslu=it. bu[r, s.m. — bour, zimbru.
bold, ~uri, s.n. — bold, ]ndemn, bu[rat, buorat, adj. — de bour, ca
stimul, impuls; 2 \eap[. bourul, cu coarne ca de bour; 2
boldit, adj. — holbat. ridicat, a\intit („suli\[ bu`rat[“).
bolditur[, s.f. — ]n\ep[tur[, ]m- bu[r] =i a s[ ~, vb. — a se repezi,
puns[tur[. a se ]ndrepta spre ceva, a ]mpun-
boli, vb. — a suferi, a p[timi, a se ge; 2 a ciuli (urechile).
chinui. bubu=lie, s.f. — gogoa=[, boab[,
bort[, s.f. — gaur[, orificiu, scobi- pilul[.
tur[, ascunzi=. bucate, s.f. — m`nc[ruri; 2 hran[,
bostangiu (turc.) s.n. — soldat din alimente.
garda sultanului av`nd ]n grij[
buc[\ea, s.f. — bucat[ mare.
gr[dinile seraiului.
buche, s.f. — liter[.
bo\, s.n. — bucat[, dumicat,
buh[bie, s.f. — buh[ial[, umflare.
buc[\ic[; 2 mototol; 3 obiect in-
cert, f[r[ energie. buhnet, ~e, s.n. — bufnet, zgomot
bo\i, vb. — a ]ngr[m[di, a ]nghe- puternic, pocnet.
sui; 2 a aduna, prin opera\ie, s`n- buigui, vb. — a n[uci, a ului, a
gele, pentru a-i da o form[ oare- buim[ci, a z[p[ci; 2 a aiura, a
care. spune vorbe f[r[ ]n\eles; a s[~
breb, s.m. — castor. — a se ]ntuneca la minte, a-=i
breh[i, vb. — a l[tra. pierde luciditatea; 2 a se ului, a-
breh[it, ~ur[, s.n. — l[trat, h[- =i pierde cump[tul.
m[it. buiguire, buiguitur[, s.f. — aiu-
breh[u, s.m.— dul[u; adj. — real[, aiurare, vorbire f[r[ =ir.
l[tr[tor. buiguit, adj. — z[p[cit, aiurit.
brehnace, s.f. — o specie de vul- buiguitor, adj. — ]n dodii, fan-
tur care v`neaz[ iepuri. tezist, f[r[ ]n\eles.
br`nc[, s.f. — lab[. bulboan[, s.f. — v`ltoare.
br`u, s.n. — br`u, =erpar; 2 p`n- buluc (turc.), s.n. — grup, ceat[;
z[, zon[; br`ul ars — zona ecua- 2 mic[ unitate militar[ (com-
torial[. panie) la turci.
272 Dimitrie Cantemir

bun, adj. — folositor, util, pe care de aur sau de m[tase, pe care o


te po\i bizui. purtau domnii =i boierii la solem-
bun[ voie, s.f. — bun[voin\[, aju- nit[\i.
tor, asisten\[; 2 stare de bun[ dis- cahl[, s.f. — cuptor de topit meta-
pozi\ie sufleteasc[. lele; 2 cazan cu smoal[ aprins[; 3
bun[tate, s.f. — virtute, calitate gur[ de cuptor, co= pe unde iese
moral[; bun[t[\ile obiceinice — fumul la un cuptor; 4 plac[ de te-
virtu\ile morale, bunele moravuri. racot[ sau de faian\[ pentru sobe.
bursuc, s.m. — viezure. caie, s.f. — gaie, o specie de uliu.
burzului, a s[~, vb. — a se ]nfu- cale, s.f. — drum; 2 orientare ]n
ria, a se fr[m`nta, a se afecta. via\[; cale delungat[ — cale lung[.
burzuluire, s.f. — neor`nduial[, calicios, adj. — de jos; 2 obraznic.
]nghesuial[, fr[m`ntare. cam[t[, s.f. — dob`nd[.
burzuluitoriu, adj. — r[scolitor. camilopardal, (el.), s.f. — animal
bu=i, vb. — a tr`nti la p[m`nt, a fabulos, imaginat ca o asociere
lovi, a bate. ]ntre c[mil[ =i leopard; 2 giraf[.
bute, s.f. — c[p[\`n[ (la roata de can, cani, adv. — cam.
la c[ru\[). candil[, s.f. — candel[, lamp[ pri-
butios, adj. — ca o butie, noduros. mitiv[ alimentat[ cu untdelemn.
butucul mor\ii — butuc de c[l[u. canon, ~oane, s.n. — lege; 2 prin-
C cipiu director, norm[. regul[ („ca-
noanele loghic[i“); 3 articol de
cabala, s.f. — cabal[. lege ]n dreptul bisericesc; 4 san-
cabalist, s.m. — cel care se ocup[ c\iune ritual[, pedeaps[ de isp[-
cu studiul cabalei iudaice. =ire; canon de ob=te — lege,
cabani\[, s.f. — manta domneas- regul[ general[.
c[ pe care sultanul o d[dea dom- cap, — ete. s.n. ~cap, =ef, con-
nilor la confirmare, odat[ cu san- duc[tor, domn, monarh; 2 ]nce-
giacul, cuca, topuzul, sabia etc. put; 3 principiu, element; 4 punct,
cacodemon (el.), s.m. — demon, prevedere, articol ]ntr-o conven-
diavol; 2 g`nd r[u, inten\ie rea; \ie; b) cap[t, sf`r=it; 2 punct ter-
3 du=man; cacodemonul robiii minus; a-=i da capul — a muri
— diavolul robiei. de moarte violent[.
cacum, s.m. — hermin[. cap[t, s.n. — sf`r=it; cap[tul co-
caftan (turc.), s.m. — manta alb[, roavei — sf`r=itul cuv`ntului, ar-
lung[ =i larg[ ]mpodobit[ cu fire ticolul (hot[r`t).
Istoria ieroglific[. Vol. II 273

capitul, ~uri, s.n. — articol, pe baza textelor religioase; 2


punct, prevedere, stipula\ie, ]ntr- poveste cu t`lc.
o conven\ie. c[dea, vb. — a se ]nt`mpla; 2 a sosi
capichehaie (turc.) — capuche- f[r[ veste; a s[ ~ — a se cuveni,
haie, reprezentant sau agent al a fi de dorit, a fi normal, a trebui.
domnilor rom`ni pe l`ng[ Poar- c[dere, s.f. — ]nt`mplare, hazard,
ta Otoman[. eveniment; 2 c[dere, trecere
capi=te, s.f. — templu. brusc[ ]ntr-o situa\ie inferioar[,
care=i, pr. — fiecare. dec[dere moral[; 3 caz (]n gra-
(carile) tot carile, pr. — oricine, matic[); c[dere chem[toare —
oricare. cazul vocativ; c[dere la gramati-
car`t[, s.f. — tr[sur[ u=oar[, c[ — caz gramatical.
calea=c[. c[dzut, adj. — c[zut; 2 cuvenit,
carte, s.f. — scrisoare, depe=[, doc- legal, natural.
ument scris. c[ial[. s.f. — c[in\[, remu=care.
carvuncul, s.n. — piatr[ pre\ioas[. c[ielnic, adj. — care se c[ineaz[,
cas[, s.f. — cas[; 2 familie, neam. care depl`nge nenorocirea cuiva,
catalog, s.n. — catalog, reperto- depl`ng[tor.
riu, condic[ de ]nsemn[ri. c[l[f[tui, vb. — a astupa cu calafat
cataract[, s.f. — prag de ap[, c[- (c`l\i amesteca\i cu catran) g[u-
dere de ap[, cataract[, cascad[. rile =i cr[p[turile dintre b`rnele
catarg[ (turc.) — =antier naval, unei corabii =i a le unge cu p[-
]nchisoare portuar[, loc de mun- cur[ sau smoal[ spre a nu l[sa s[
c[ for\at[. mai p[trund[ apa.
catastih, ~uri, s.n. — catastif, con- c[l[tori (ceva), vb. — a parcurge,
dic[ de ]nsemn[ri. a str[bate.
categorii, s.f. — formele cele mai c[lca, vb. — a c[lca, a pa=i; 2 a viz-
generale ale existen\ei, no\iunile ita; 3 a necinsti, a nesocoti.
sau termenii cei mai generali; 2 c[lcan (turc.), s.n. — ]nt[ritur[, zid
termenii cei mai generali cu care de ap[rare.
opereaz[ o =tiin\[; 3 categoriile (c[lcare) ]nceat[ calcare —
logicii („categoriile loghic[i“) =i mers tiptil.
ontologiei aristotelice. c[lc[tur[, s.f. — c[lcare; 2 neso-
catholichi (ci), adj. — universal, cotire.
general. c[ld[r[resc, adj. — de c[ld[rar,
cazniie, s.n. — omilie, predic[, de spoitor de c[ld[ri, \ig[nesc; 2
cuv`ntare cu caracter moralizator vulgar, grosolan, primitiv.

18 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


274 Dimitrie Cantemir

c[mar[, s.f. — odaie; 2 camer[, va, mil[, bun[voin\[, ajutorare; 2


]nc[pere pentru provizii. ]ncercare; 3 privire; c[utarea
c[mili, a s[ ~, vb. — a se trans- voii — facere pe plac; adulare,
forma ]n c[mil[. lingu=eal[.
c[p[t`i, s.n. — loc sau obiect de c`ndai, adv. — c`ndva, vreodat[;
pus capul pentru dormit. 2 cumva; nu c`ndai, adv. — nu
c[pitan, s. m. — comandantul cumva.
unui deta=ament mai mare de o=- c`ndailea, adv. — cumva, poate,
tire ]n epoca medieval[. doar[.
c[ptu=i, vb. — a c[ptu=i, a acoperi c`nd de c`nd, adv. — repede,
pe dedesubt, a ]nveli; 2 a as- ]ntr-o clipit[.
cunde, a face nev[zut. c`nesc, c`inesc, adj. — c`inesc,
c[ptu=it, adj. — acoperit pe dede- de c`ine; 2 lingu=itor, care simu-
subt, ]nvelit; 2 ascuns, mincinos, leaz[ prietenia; 3 du=m[nos, as-
nesincer; c[ptu=ite cuvinte, vo- cuns, cu inten\ii du=m[noase; 4
roave c[ptu=ite — vorbe ascun- cinic (v. filosofiia c`neasc[).
se, mincinoase, cuvinte care as-
c`ntare, s.f. — bucat[ muzical[,
cund adev[rul.
motiv muzical; c`ntare frumos
c[pu=[, s.f. — parazit din clasa
tocmit[ — melodie.
arahnidelor, care suge s`ngele oi-
lor. c`ntec tocmit — c`ntec alc[tuit
c[t[lige, s.f. pl. — anexe de lemn dup[ reguli, dup[ canoane.
pentru ]n[l\area picioarelor, picio- c`rc[, s.f. — spate, spinare.
are lungi („c[t[lige picioarele“). c`rcel, ~ie, s.n. — c[pu=[.
c[tr[, prep. — pentru, fat[ de („iu- c`rjob, adj. — str`mb, ]ncovoiat; 2
birea carea c[tr[ adeverin\[ nedrept, inechitabil.
\iiu“), l`ng[, pe l`ng[, al[turi c`rlig, s.n. — c`rlig, ca\[; 2 c`rj[.
(„c[tr[ acestea, a triia =i alt[ pri- c`rni, vb. — a ]ndr[zni s[ vorbeas-
cin[ a s[ adaoge“), despre („c[tr[ c[, a ]ndr[zni s[ ia atitudine po-
acestea foarte bine... m-am ade- trivnic[.
verit“). c`stan, s.m. — castan.
c[uta, vb. — a privi, a se uita; 2 a c`t, conj. — ]nc`t, astfel ]nc`t, a=a
cerceta, a studia, a rezolva; ~(cui- ]nc`t, a=a c[; at`ta c`t: astfel ]n-
va) — a sili, a determina; a-=i ~ c`t, a=a ]nc`t; c`t pre — ca pe;
vb. — a se sili („dintr-adun[rile f[r[ c`t — dec`t, afara de.
voastre... ]=i caut[ a lipsi“). c`t[va, adj. — m[ri=or („avea c`-
c[utare, s.f. — interes pentru cine- t[va herghelie de iepe“).
Istoria ieroglific[. Vol. II 275

c`t de cii, conj. — a=a ]nc`t, astfel ceresc, adj. — ceresc, spiritual, di-
c[. vin.
c`tin\[, s.f. — cantitate, categorie cere=tii, s.m. pl. — exponen\ii lu-
a logicii =i a ontologiei aristoteli- mii divine, Dumnezeu =i slujitorii
ce. s[i, ]ngerii =i sfin\ii (]n concep\ia
ceas, s.n. — or[, vreme. cre=tin[); supt numele cere=tilor
ceat[, s.f. — mic[ unitate militar[, — (sub]n\eles) jur`nd pe numele
buluc. lui Dumnezeu =i al sfin\ilor.
ceau= (turc.), s.m. — mic coman- cerni, a s[~ — a ]mbr[ca haina de
dant de oaste la curtea domneas- doliu, a se ]mbr[ca ]n negru.
c[, de obicei comandant de v`- cernit, adj. — funerar, de doliu,
n[tori; 2 agent al puterii execu- trist, de ]nmorm`ntare; cernite
tive. c`ntece — bocete.
cehni, vb. — a l[tra. cer=i, vb. — a cere, a ruga.
cehnit, ~uri, s.n. — chefnit, l[trat cescu\, s.n. — (diminutiv de la
de c`ine de v`n[toare. ceas), moment, clip[, pu\in timp.
ceva=i, adv. — foarte pu\in, c`t de
cein\a, s.f. — esen\a, quidditatea
pu\in, c`t negru sub unghie; ne-
(quidditas), categoria substan\ei
mic[ ceva=i — c`tu=i de pu\in.
]n logica aristotelic[ (de la lat.
cezluit, adj. — legat, str`ns, ]nf[-
quid = ce); uneori ]nseamn[ =i =urat bine.
calitatea substan\ei. cfartana (lat.), s.f. — frigurile
cerbice, s.f. — ceaf[, grumaz. cvartane.
cerca, vb. — a ]ncerca, a cerceta, cfidditas (quidditas), s.f. — quid-
a pip[i; a tatona; 2 a pune la pro- ditatea, esen\a fenomenelor,
b[; 3 a c[uta, a analiza. substan\a, categorie a logicii =i a
cerc[tor, s.m. — cercet[tor. ontologiei aristotelice („cein\a,
cerceta, vb. — a cerceta; 2 a vizita. singur[ fiin\a lucrului, ceia ce
cercetare, s.f. — studiu, luare ]n ieste“).
discu\ie. chelariu, s.m. — slujitor al piv-
cerdac (turc), s.n. — mic pridvor, ni\elor =i c[m[rilor domne=ti.
deschis sau cu geaml`c, situat de chentru, s.n. — centru, punct cen-
obicei la etaj, sau deasupra beci- tral; 2 \int[, obiectiv.
ului, la vechile case \[r[ne=ti; 2 chiar, adj. — clar, limpede, l[murit,
balcon, cerdac de tip turcesc, ie=it simplu, u=or de ]n\eles; 2 curat;
]n afar[ deasupra str[zii; 3 foi=or, puterea sufletului chiar[ — pu-
chio=c. terea limpede a sufletului.
276 Dimitrie Cantemir

chibzui, a s[ ~ — a reflecta, a specie literar[; chipul fietecui


pl[nui, a g`ndi; 2 a socoti, a con- lucru — no\iune, reprezentare
sidera. abstract[, corespondentul no\io-
chichi\[, s.f. — l[di\[. nal al lucrurilor; chipul obra-
chiedz, ~i, s.m. — piaz[ (rea sau zului — ]nf[\i=area fe\ei; chipul
bun[), augur, prevestire: chedzi neamurilor — prototipul, arheti-
r[i — piaz[ rea, r[u augur. pul fenomenelor; chipuri cuceri-
chiema, a s[ ~, vb. — a se numi. te — procedee f[\arnice, teme-
chip, s.n. — fa\[, ]nf[\i=are, aspect; nele, figuri de salut, ploconeli;
floare ]n chip — culoare la fa\[; chipuri filosofice=ti — proce-
2 ]nf[\i=are, tr[s[tur[ distinctiv[, dee, metode, modalit[\i filozo-
specific, conforma\ie exterioar[; 3 fice; chipurile de pasiri =i dobi-
persoan[; chipuri vrednice de toace ]n ceriu — constela\iile;
credin\[ — persoane demne de cele din ceput chipuri — proto-
]ncredere; 4 persoan[, cineva; tipurile, arhetipurile; chipul lea-
c[tr[ alt chip — fa\[ de altcine- curilor — felul leacurilor.
va; 5 ]nf[\i=are, aspect, form[; 6
cu chipul carile, loc. adv. — a=a
imagine (mintal[ sau grafic[),
cum.
reprezentare (artistic[), idol, de-
chit, ~i\i, s.m. — balen[.
sen; 7 reprezentare, apari\ie, per-
sonaj oniric; 8 specie (]n sensul chiteal[, ~ele, s.f — g`nd, in-
predicabilului porfirian species); ten\ie; 2 socoteal[, ra\ionament,
9 lucru, existen\[, fenomen, om g`ndire, judecat[; 3 idee, plan,
(]n ]n\elesul ontologiei aristoteli- proiect, preocupare; chitele ]ntre
ce); 10 fiin\[, vie\uitoare; 11 no- sine — planuri ascunse.
\iune, reprezentare, imagine, chiti, vb. — a socoti, a judeca, a
idee, cuv`nt, 12 individualul, par- calcula, a pl[nui.
ticularul (categorie filozofic[); 13 chititoriu, s.m. =i adj. — socotitor,
figur[ de mi=care (]n pantomi- calculator, judec[tor (al unei
m[); 14 model, tip (literar); 15 situa\ii).
chip, fel (tot chipul de flori — chivernisal[, s.f. — or`nduial[,
tot felul de flori), mod, procedeu, administrare; 2 c`rmuire, conduc-
solu\ie; 16 formul[ uzitat[; chi- ere; 3 g`ndire, chibzuin\[, reflect-
puri de credin\[ — formule de are; 4 ]ndestulare, bun[stare;
rigoare, ]n ]ncheierea unei con- chivernisala de ob=te —
ven\ii; chip poeticesc — proce- bun[starea general[.
deu poetic, figur[ literar[; 17 chivernisi, vb. — a aranja, a
Istoria ieroglific[. Vol. II 277

administra, a gospodari; 2 a con- drept, corect, curat; 2 politicos,


duce, a or`ndui; 3 a ]ndruma. respectuos; cinste=[ plec[ciune
chivot, s.n. — arc[, corabie. — polite\e exagerat[, plec[ ciu-
chiz[=, s.m. — cheza=, girant, ga- ne respectuoas[; 3 prestigios, re-
rant, care ]=i ia r[spunderea pen- marcabil; adv. —rezonabil, cu cu-
tru cineva. viin\[, cinstit, drept, f[r[ viclenie.
chizmire, s.f. — alc[tuire, ]ntoc- cinsti, vb. — a cinsti, a respecta, a
mire. onora, a b[ga ]n seam[, a lua ]n
ciacal, s.m. — =acal. considera\ie.
cii, adv. — aici, ici. cinti\[, s.f. — cintez[.
cin[, (pl. cin[i), s.f. — cin[, mas[ ciocoime, s.f. — slugile boiere=ti,
de sear[. categorie social[ aflat[ ]n servi-
cine=i, pr. — cine; 2 fiecare. ciul boierimii, folosit[ pentru
ciniie, s.f. — unealt[, instrument, str`ngerea birurilor =i pentru ap[-
aparat, arm[. rarea avutului =i persoanei st[-
cinste, s.f. — cinste, respect; 2 ve- p`nilor.
nera\ie, cult; 3 rang social, treap- ciocotni\ie, s.f. — ciocoime; 2 men-
t[ sociala ]nalt[, dreg[torie; 4 talitate de ciocoi; 3 flec[real[,
]n[l\are ]n rang; 5 domnie, st[- b`rf[, lingu=ire, uneltire.
p`nire; 6 prestigiu, onoare; ]n cira (ciraoa), s.f. — specie de
cinste a s[ avea — a se bucura r[=inoas[ mediteranean[.
de stim[, de prestigiu; 7 osp[\ ciriteie, s.f. — desi=, tufi=, mul\ime
dat ]n cinstea cuiva; 8 onesti- de copaci tineri.
tate, corectitudine moral[; cu- citeal[, s.f. — citire, citit.
no=tin\a cinstii — =tiin\a ones- ciuciuli, vb. — a ciuguli (penele).
tit[\ii, ]nv[\[tura moral[; cinste ciudat, adj. — bizar, straniu, neo-
cu stidire — evlavie; cinste po- bi=nuit.
liticeasc[ — respect din polite\e, ciud[, s.f. — minune, lucru straniu,
respect nesincer; cinstea epi- ireal, fabulos, ciud[\enie, lucru
tropiii — cinstea de a fi domn, neobi=nuit; ciuda lumii — minu-
rangul domniei; cinstea numelui nea lumii, ur`tul, monstrul.
— demnitate personal[, presti- ciudes[, s.f. — mirare, uimire, ne-
giu; 2 onoare, faim[, glorie; 3 dumerire; 2 minune, lucru neo-
prestigiul persoanei; de cinste, bi=nuit, straniu; lucru de ciudes[
adj. — de pre\, superior, demn de — lucru de mirare, neobi=nuit.
cinste; cinste=, adj. — cinstit, ciudi, a s[ ~ — a se mira.
278 Dimitrie Cantemir

ciulinos, adj. — spinos, ghimpos, sal[; 6 schimbare; cl[tire a face


cu ciulini. — a merge, a evolua; hiri=[ cl[-
ciumilitur[. s.f. — ghicitoare, tire — mi=care proprie; 2 mi=care
ciung, ~uri, s.n. — trunchi de co- natural[; iute cl[tire — vioi-
pac f[r[ ramuri =i frunze; („ciun- ciune; 2 mi=care rapid[, rapidi-
guri de copaci p`rjoli\i“). tate.
ciun\i, a s[ ~ vb. — a se ciunti, a cl[titele, s.f. pl. — fenomenele con-
se ciungi, a-=i reteza m`inile; 2 siderate ]n mi=care, ]n schimbare.
fig. — a nu reac\iona, a nu se cl[titele fire=ti — cele mi=cate pe
]mpotrivi, a sta cu m`inile ]n s`n cale natural[, fenomenele.
]n fa\a unei ]nt`mpl[ri. cl[titoriu, adj. — mi=c[tor, in-
ciut, adj. — f[r[ v`rf, bont; 2 f[r[ stabil.
coarne, f[r[ urechi; ciute ure- cl[titoriu, s.m. — cauz[ impul-
chile — cu resturi de urechi. sionatoare; 2 cel care mi=c[, care
ciut[, s.f. — capr[; 2 c[prioar[. impulsioneaz[; cl[titoriul firii
ciutur[, s.f. — vas de lemn pen- — motorul divin, divinitatea; ne-
tru scos apa din pu\. cl[titul cl[titoriu — cauz[ prim[,
cl[nc[i, vb. — a clonc[ni, a c`r`i motorul divin, Dumnezeu (on-
(o cioar[). tologie); dinafar[ cl[titoarele
cl[ti, vb. — a mi=ca, a mi=ca din loc, — cauzele externe, impulsiunile
a deplasa; 2 a agita, a zbate; a s[ exterioare.
~ — a se mi=ca, a-=i schimba loc- clevet[, clevetuire, s.f. — ponegri-
ul, pozi\ia; 2 a merge, a se depla- re, intrig[, b`rf[, calomnie; 2
sa; 3 a se tulbura, a se cutremu- oprobriu, condamnare moral[;
ra, („nu pu\in fur[ cl[ti\i de ]mpo- cleveta limbilor — gura lumii,
triv[ cuvinte ca acestea“); 4 a se oprobriul public.
emo\iona, a se ]nduio=a („de mul- clevetnic, s.m. — intrigant, calom-
t[ mi=el[tatea lui cl[tindu-m[“); niator, b`rfitor,
5 a se tulbura, a se agita; a-=i ~ clinciuros, adj. — clenciuros, cu
— a-=i porni, a-=i da drumul clenci, cu urme de ramuri, cu no-
(„r`sul ]=i cl[tir[“). duri,
cl[tire, s.f. — mi=care, schimbare, clipal[, s.f. — clip[, moment.
evolu\ie (]n ontologie); 2 afec- clironomie (el.), s.f. — mo=tenire.
tare, stare emotiv[, zbucium clon\, s.n. — cioc, plisc.
(„cl[tirea duhului“); 3 mi=care, coaj[, s.f. — crust[.
deplasare; 4 mi=care violent[, coh[ietur[, coh`ietur[, s.f. —
convulsionare; 5 mi=care univer- curbur[, cotire, cotitur[, str`m-
Istoria ieroglific[. Vol. II 279

b[tur[, sinuozitate; 2 r[sucire; 3 coracos (el.), s.m. — corb.


ocoli=, ]nconjur. coracopardal, coracopardalis
coh`iat, coh`ios, adj. — ]ncovo- (el.), s.m. — fiin\[ imaginar[
iat, curb, str`mb („coh`ioase creat[ de Cantemir prin asocierea
r[d[cini“). dintre corb =i leopard.
colac, s.m. — colac; 2 plea=c[, cor[bierie, s.f. — naviga\ie, comer\
bac=i=, noroc. pe ap[.
colachie, s.m. — laud[ nesincer[, coresponden\ie, s.f. — corespon-
lingu=eal[. den\[, schimb de scrisori.
col[ci, a s[ ~, vb. — a se ]ncol[ci. cornat, adj. — cornut, cu coarne.
colun, s.m. — m[gar s[lbatic. cornul sl[vii — cornul gloriei, al
comedie, s.f. — produc\ie urcu=ului social (sinonim cu cor-
p[pu=[reasc[, reprezenta\ii de nul cel de putere).
saltimbanci cu caracter comic (]n corom`sl[, s.f. — cobili\[.
genere, produc\ii pantomimice, ]n coron[, s.f. — coroan[, cunun[; 2
vremea lui Cantemir). ]ncununare; 3 esen\a unui act
comitis (el.), s.f. — comet[. (tratat, conven\ie etc.); 4 culme,
comos, adj. — pletos. v`rf, punct principal.
condei ~eie, s.n. — condei, instru- cor\ii, vb. — a roade, a roade ali-
ment de scris; 2 punct, prevedere, mente tari, a ron\[i.
articol ]ntr-o conven\ie. corui, s.m. — uliu p[s[rar.
condi\ie, s.f. — prevedere, sti- cos[toriu, s.m. — meseria= pent-
pula\ie (]ntr-o conven\ie scris[). ru care cusutul este o opera\ie de
cone\, s.n. — sf`r=it. baz[: croitor, brodeuz[ etc.
contenire, s.f. — lini=te, cosi\[, s.f. — p[r de femeie ]m-
]ng[duin\[, bun[voin\[; 2 ]ntreru- pletit ]n cozi.
pere, ]ncetare, ab\inere de la costi=, adj. =i adv. — costi=, de-a
orice ac\iuni agresive. coasta, aplecat, oblic, ]nclinat.
contini, vb. — a conteni, a ]nceta; costr[u=, s.m. — costr[=, biban.
2 a limita. co=, s.n. — co=; 2 cavitate (pecto-
coperi, vb. — a acoperi, a ascunde, ral[ sau abdominal[).
a mu=amaliza. co=codan, s.m. — o specie de
coprindere, s.f. — cuprins, maimu\[ cu coada lung[.
con\inut („alte scrisori, a c[rora cot, s.m. — unitate tradi\ional[ de
coprindere“...). m[sur[ ]n lungime de cca 0,637
copt, adj. — matur; 2 ]n\elept. m. (]n Moldova), m[sur`nd dis-
280 Dimitrie Cantemir

tan\a ]ntre cot =i v`rful degetului (criv[\) despre criv[\ — de la


mijlociu de la m`n[. nord.
coteiu, s.m. — c`ine de cas[. cr`cneal[, s.f. — cr`cnire, opozi\ie
cotlon, s.n. — firid[, ni=[ la o sob[. verbal[.
covat[, s.f. — c[pistere; 2 albie. (cruci=) de-a cruci=ul, adv. —
cov[it, adj. — ]ncovoiat, curbat. perpendicular; 2 drept ]nainte.
cav`r=i, vb. — a depa=i, a ]nvinge, crunt, adj. — s`ngeros, ]ns`ngerat,
a avea superioritatea; 2 a trece ro=u; 2 chinuitor.
peste; a s[ ~ — a se acoperi, a cru\[toriu, adj. — cru\[tor, iz-
se umple (cu lichid). b[vitor.
crainic, s.m. — vestitor, transmi- cuc[, s.f. — c[ciul[ ]nalt[, ]m-
\[tor de dispozi\ii domne=ti, me- podobit[ cu pene de stru\, pe care
sager; 2 cel ce strig[ ]n public po- domnii o primeau de la sultan cu
runcile sau ve=tile de la domnie. ocazia ]nvestiturii.
cr[inici, vb. — a vesti, a anun\a, a cucernic, adj. — umil, plecat, plin
]ndeplini func\ia de mesager. de respect; 2 evlavios.
cr[nc[it, s.n. — cronc[nit.
cuciri, a s[ ~ vb. — a-=i face sem-
cr[ng[i, vb. — a cronc[ni.
ne de polite\e, a se ploconi.
crede, a s[ ~, vb. — a se ]ncrede,
cuciritur[, s.f. — ]nchin[ciune,
a conta, a avea ]ncredere, a se l[-
sa atras; 2 a se considera; a-=i ~ plec[ciune de polite\e, temenea;
— a-=i ]ncredin\a. cuciritur[ lingu=it[, cuciritur[
credincios, adj. — fidel, cinstit, politiceasc[ — polite\e pref[-
loial; 2 devotat; 3 de ]ncredere, cut[, lingu=eal[ de convenien\[,
care nu ]ncalc[ dreptatea. salut slugarnic =i nesincer.
credint[, s.f. — credin\[, devota- cucon, s.m. — copil, progenitur[.
ment, loialitate; cu credin\[, adj. cucunoz, s.m. — cuc.
— cinstit, loial; 2 cu ]ncredere, cu cump[na ceriului — zenit; 2 drep-
sentimentul unei depline tatea divin[; cump[n[ de moar-
securit[\i; de credin\[, adj.— de te — primejdie de moarte; cump[-
]ncredere; cele credzute — cele na drept[\ii — dreptatea, justi\ia
]ncredin\ate. divin[, justi\ia imanent[ (socotit[
de credzut, adj. — de credin\[, incoruptibil[ =i neiert[toare).
credincios. cump[n[, s.f. — balan\[; 2 egali-
(crieri) lipsa crierilor — lips[ de tate; 3 echilibru; 4 incertitudine;
inteligen\[, de ]n\elepciune, act 5 primejdie de moarte; cump[na
necugetat. mor\ii — amenin\area mor\ii.
Istoria ieroglific[. Vol. II 281

cump[ni, a s[ ~, vb. — a se cum- cur[\i, a s[ ~, vb. — a sc[pa de


p[ni, a g`ndi, a socoti, a sta la ceva, a se lep[da de cineva; 2 a
]ndoial[; 2 a c`nt[ri. se limpezi.
cump[nitor, adj. — care g`nde=te, cur[\eniie, cur[\iie, s.f. — puri-
care judec[ mult. tate, sinceritate, cinste, corectitu-
cumpeni, a s[ ~ a-=i \ine echili- dine; cur[\iia inimii — sinceri-
brul (]n mers). tate sufleteasc[, corectitudine.
cum s[ cade, expr. vb. — cum se curechiu, s.f. — varz[.
cuvine; 2 corect. curgere, s.f. — curs, evolu\ie,
cunoa=te, vb. — a cunoa=te, a =ti; proces.
2 a ]n\elege, a p[trunde cu mintea; cur`nd, -[, adj. — care se apropie,
3 a recunoa=te, a-=i da seama; a s[ sose=te repede; ]n cur`nd[ vreme
~ — a-=i da seama despre sine. — ]n scurt timp, ]n cur`nd; de
cunosc[toriu, s.m. — om cu =tiin- cur`nd, adj. — nou, proasp[t;
\[, instruit, filozof. cur`nd, adv. — repede, degrab[;
cuno=tin\[, s.f. — cunoa=tere, cum mai cur`nd, c`t de cur`nd
=tiin\[; 2 cuno=tin\[ (]n sensul — c`t mai cur`nd, c`t mai re-
rela\iilor interumane). pede.
cuno=tin\[ ]nainte, mai denain- curma, vb. — a t[ia, a reteza; 2 a
te cuno=tin\[ — previziune, 2 pune cap[t.
cunoa=terea anterioar[ (de tip ar- curmare, s.f. — refuz, ruptur[, de-
istotelic). solidarizare; r[spunsul curm[rii:
cuprinde, vb. — a ]nc[pea, a r[spunsul de refuz, refuzul.
ajunge. curm[, s.f. — lam[, ascu\i=, t[i=.
cuprindere, s.f. — apucare, do- (curmedzi=) ]n curmedzi=, adv.
b`ndire; 2 privire de ansamblu, — drept peste mijloc, de-a latul,
sintez[; cuprinderea min\ii — transversal.
generalizare, teoretizare. curmeiu, ~ eie, s.n. — leg[tur[
cura, vb. — a curge. din scoar\[ t`n[r[ de copac.
curat, adj. — corect, cinstit; curat[ curs, ~uri, s.n. — curs, parcurs
inim[ — g`nduri sincere; 2 ne- („cursul istoriii“), scurgere („cur-
p[tat, nemurd[rit; 3 pur, cu grad sul vremii“), drum („cursul stele-
mare de puritate (fiind vorba de lor“), mi=care; cursul perioadelor
metale); 4 clar, simplu, adv. — — mersul ciclic, evolu\ia ciclic[.
clar, precis; 2 pe =leau; 3 ne]n- curs[, s.f. — unealt[ de capturat
doielnic. animale.
cur[tor, adj. — curg[tor. curtean, s.m. — o=tean care, ]n
282 Dimitrie Cantemir

schimbul ]mpropriet[ririi, era ob- se \ine de cuv`nt, a nu-=i c[lca un


ligat s[-=i aduc[ serviciile ]n ca- angajament luat; la cuvinte a
drul cur\ii domne=ti, de a partici- vini — a ajunge la ceart[.
pa la r[zboi.
cuscrie, s.f. — ]ncuscrire, ]nrudire. D
custoriu, s.m. — cositor.
cute, s.f. — piatr[ de ascu\it, da, a s[ ~, vb. — a se da, a se
gresie. d[rui; 2 a se lipi, a se al[tura de
cutreierare, s.f. — str[batere, par- cineva; a s[ d[ cu totul (spre
curgere, colindare. ceva) — a se ambala (]ntr-o ac-
cutremura, vb. — a mi=ca puter- \iune), a se concentra ]n mod ex-
nic, a scutura. clusiv ]ntr-o anumit[ ac\iune.
cuv[it. adj. — =erpuitor; 2 curbat. dajdie, s.f. — bir, tribut.
cuvios. adj. — respectuos, cuviin- dar, s.n. — dar, ]nzestrare, calitate;
cios, binecrescut, civilizat; 2 ev- 2 specific, tr[s[tur[ proprie; ]n
lavios; 3 agreabil, atr[g[tor, fer- dar, adj. — degeaba, f[r[ plat[
mec[tor; 4 ordonat, estetic. (]n dar cumpar[toriu — care ia
cuv`nt, s.n. — cuv`nt, vorb[; 2 cu- pe degeaba, f[r[ plat[).
v`ntare, discurs; 3 proverb, ma- dare, s. f. — obliga\ie, sum[ fix[ de
xim[, expresie, zical[; 4 vers; 5 dat; 2 d[ruire, 3 satisfac\ie (ma-
idee exprimat[ ]n cuvinte; cu- terial[).
v`nt alta t`lcuind — r[spuns la darn, ]n ~, adv. — ]n zadar; ]n
chestionar, termen explicativ, ca- darn a ar[ta (ceva) — a neso-
re descifreaz[ un sens; cuv`nt coti, a nu avea ]n vedere.
apofasisticos — vorb[ catego- dascal (el.), s.m. — profesor, ]nv[-
ric[, ordin rezolut; cuv`nt f[r[ \[tor, educator; 2 ]ndrum[tor, c[-
socoteal[ — vorb[ neg`ndit[, l[uz[.
nejudecat[; cuv`nt prost — zi- datoria binelui — datoria de a
cal[, proverb; cuv`nt strein — face binele; 2 recuno=tin\[ pen-
vorb[ ne]n\eleas[; datul cuv`nt tru binele f[cut; datoria firii —
— f[g[duial[ solemn[, promisiu- moartea.
ne, angajament, cuv`nt de onoa- datoriie, s.f. — datorie; 2 recu-
re; 6 jur[m`nt, leg[m`nt cu jur[- no=tin\[.
m`nt; a-=i da cuv`nt — a se an- d[log, s.m. — d`rlogi, h[\uri.
gaja prin jur[m`nt, a conveni ]n d[r[ban, s.m. — soldat pedestru,
mod solemn, a se lega prin cu- de regul[ mercenar, f[c`nd parte
v`nt; la cuv`ntul dat a sta — a din armata domneasc[.
Istoria ieroglific[. Vol. II 283

d[ruit, adj. — ]nzestrat, talentat. drac (]n ]n\eles cre=tin de for\[


d[sc[lie, s.f. — ]nv[\[tur[; 2 pro- supranatural[ malefic[ ce pune la
fesorat. ]ncercare con=tiin\a moral[, uma-
d`rjiie, s.f. — d`rzenie, seme\ie, n[).
]nc[p[\`nare, ambi\ie, nesupune- deodat[, adv. — imediat, numai-
re, curaj, cutezan\[, 2 furie. dec`t; tot deodat[ — brusc, pe
d`rmoia, vb. — a cerne, a alege ce nea=teptate.
este bun; 2 a examina lucrurile =i deos[bi, adv. — deosebit, aparte;
faptele cu mare aten\ie, a dez- ~ de: ]n afar[ de.
bate din toate punctele de vedere deos[birea, deos[birea loghi-
o chestiune. ceasc[ — diferen\a (differentia),
d`rmoiu, ~oaie, s.n. — ciur, cu unul din predicabilele logicii aris-
g[uri mari. totelice (una dintre cele cinci nu-
d`rz, adj. — seme\, trufa=. miri ale lui Porphirios).
(de-adins) mai cu de-adins, adv. deos[bit, adj. — diferit, cu carac-
— mai ales, mai cu seam[; cu tot tere proprii.
de-a-dinsul — cu tot interesul, deplin, adj. — complet, perfect, de
foarte preocupat. bun[ calitate; 2 temeinic, cu au-
de ciia, de ciie, adv. — de aici; 2 toritate; adv. — deplin, integral,
apoi, dup[ aceea; c`t de cii — pe cu totul, din destul; 2 profund, te-
dat[, imediat. meinic.
def[imare, s.f. — def[imare, lovi- de pre, prep. — de pe; 2 dup[.
re ]n prestigiul cuiva; 2 certare, de pregiur, prep. — din jur.
repro=, desconsiderare. deprindere, s.f. — deprindere,
(degrab[) cum mai degrab[, obi=nuin\[; 2 aplica\ie, ]ndem`-
adv. — c`t de repede. nare c[p[tat[.
dejgheoca, vb. — a cur[\a de coaj[, des[v`r=it, adj. =i adv. — complet.
a desface; 2 a povesti am[nun\it. deschide, vb. — a desface, a des-
delungare, s.f. — ]nt`rziere, am`- f[=ura (p`nzele de corabie).
nare, trenare; delungarea vremii desc`lcitur[, s.f. — luminare, elu-
— ]nt`rziere, am`nare; cidare, rezolvare.
delungat, adj. — prelungit (]n desc`nta, vb. — a desc`nta; 2 a
timp). convinge.
de m`na, vb. — a sus\ine, a ajuta, descoperire, s.f. — dezv[luire, ar[-
a ocroti. tare.
demon (el.)., s.m. — duh r[u (nu desf[ta, a s[ ~ vb. — a-=i petrece
este vorba de daimonul socratic), timpul ]n pl[ceri, ]n petreceri.
284 Dimitrie Cantemir

desf[tare, s.f. — pl[cere, via\[ u=oa- dezlegare, s.f. — ]nvoire, ]ng[dui-


r[, plin[ de petrecere, bucurii. re; 2 dezlegare, solu\ie, rezolva-
desf[fat, adj. — pl[cut, agreabil. rea (unei probleme).
desficiori, vb. — a l[sa f[r[ pui. dezm[\at, adj. — desfr`nat.
desfr[tat, adj. — nelegat, f[r[ nici dezmierdare, s.f. — m`ng`iere; 2
o leg[tur[. petrecere, veselie, satisfac\ii sen-
desfr[\i, a s[ ~, vb. — a se des- zoriale.
p[r\i, a nu mai avea leg[turi. deznedejduire, s.f. — disperare,
desfr`nat, adj. — desfr`nat; 2 f[- situa\ie limit[, spectrul mor\ii.
r[ oprire, f[r[ limit[, care face sau dezs[m[na, a s[ ~, vb. — a nu se
zice multe, exagerat; 3 lipsit de asem[na, a ie=i de bun[voie din-
control, lipsit de m[sur[, f[r[ tr-o categorie, a se dezice de cine-
sf`r=it; 4 f[r[ fr`u (despre cal). va.
desp[rin\i, vb. — a l[sa f[r[ p[- dezv[li, vb. — a descoperi, a face
rin\i. cunoscut, a da ]n vileag.
despic[toriu, s.m. — t[ietor, sf`- dezv[lire, s.f. — descoperire; 2
=ietor; 2 anatomist, chirurg. clarificare, descifrare.
despoia, vb. — a jupui de piele.
diafora (el.), s.f. — deosebire.
despre, prep. — fa\[ de, cu privire
dialect, s.n. — limb[, vorbire, grai.
la, privind.
desv[sca, vb. — a desf[=a; 2 a dialectic, s.m. — logician forma-
dezbr[ca. list, filozof scolastic, sofist; 2 st[-
de=ert, adj. — gol, nenorocit, fl[- p`nitor al artei de a discuta.
m`nd; 2 vid, gol; 3 f[r[ valoare; dialecticesc, adj. — dialectic, for-
stomah de=ert — stomac gol, mal, logic.
fl[m`nd; ]n de=ert, adv. — ]n dialog, ~uri, s.n. — dialog, con-
gol; 2 ]n zadar, f[r[ nici un folos, vorbire.
]n van, f[r[ efect. diathesis, diathesin (el.), s.f. —
de=erta, vb. — a goli, a v[rsa. dispozi\ie, r`nduial[, ordinea na-
de=teptat, adj. — treaz, cu ochii-n turii („or`nduiala firii“).
patru, de=tept, care vegheaz[; 2 diavolul s[r[ciii — duhul r[u al
trezit. s[r[ciei, al mizeriei materiale.
detuna, vb. — a tr[sni. diavoliie, s.f. — r[utate, viclenie,
devecu=i (araba saracen[) — c[- monstruozitate, fapt[ foarte ur`-
mil[-pas[re. t[, m`r=[vie, tic[lo=ie.
dezgr[i, vb. — a ]ntoarce ]napoi dic[i, vb. — a zice, a ]ndruga vrute
cuv`ntul; a opri emisia de cuvinte. =i nevrute.
Istoria ieroglific[. Vol. II 285

didascal (el.), s.m. — dasc[l, pro- div, ~ uri, s.n. — chip, fel; ]n di-
fesor, preceptor. vuri, ]n chipuri — ]n fel =i chip.
dihanie, s.f. — animal, s[lb[ticiu- div[, s.f. — mirare, uimire; 2 lucru
ne; 2 fiin\[, vie\uitoare; 3 repre- neobi=nuit, minune.
zentare animalier[ (]n art[). dob[, s.f. — tob[.
dih[niesc, adj. — animal, ce \ine dobitoc, s.n. — animal; dobitoc
de latura biologic[. s[lbatec — animal de p[dure,
dihoniie, s.f. — ne]n\elegere, cear- s[lb[ticiune; 2 boier moldovean;
t[, dezbinare. dobitoc supus — animal domes-
diiet[, s.f. — diet[, regim alimen- tic; 2 \[ran iobag moldovean; do-
tar. bitoc ceresc — constela\ie cu
dimocratie, s.f. — democra\ie; 2 nume de animal.
anarhie; 3 republic[; 4 sfat boie- dobitocesc, adj. — de animal, ani-
resc, sfatul \[rii; 5 adunarea po- malic.
pular[ pentru alegerea domnului. dobitocit, adj. — transformat ]n
dimpotriv[, adj. — potrivnic, con- animal.
trar; prepusuri dimpotriv[ —
dob`nd[, s.f. — c`=tig, folos; 2
b[nuieli negativiste, incriminato-
prad[.
rii; adv. — ]n fa\[, dinaintea, din
dob`ndi, vb. — a dob`ndi, a c[-
sens contrar; cele dimpotriv[ —
cele potrivnice, contrariile. p[ta.
din[oarea, adv. — adineauri. dodei, vb. — a tulbura, a sup[ra.
dind[r[pt, adv. — dinapoi, din dodeial[, s.f. — tulburare, sup[-
urm[. rare.
(dint`i) a=esi dint`i, adv. — chiar domesnic, adj. — domestic, de
=i la ]nceput. cas[.
discolie (el.), s.f. — dificultate. domiri, a s[ ~, vb. — a-=i da sea-
disidemonesc, adj. — supersti\ios, ma, a-i fi clar, a se l[muri.
de natura supersti\iei; ]nv[\[tur[ domirit, adj. — l[murit, clarificat.
disidemoneasc[ — =tiin\[ su- domn, s.m. — st[p`n; 2 boier, no-
persti\ioas[. bil; =ef, conduc[tor, c[petenie;
disidemonie (el.), s.f. — super- domnul diavolului — Dumne-
sti\ie. zeul, =eful ierarhiei satanice.
distihie (dustuca el.), s.f. — ne- domoli, vb. — a potoli; 2 a b[ga
fericire, spaima, a ]ngrozi (cu sensul de a
distihie (distoicea el.), s.f. — na- cumin\i, a potoli); 3 a umili, a
tur[ dubl[. pune ]n situa\ia de neputin\[.
286 Dimitrie Cantemir

domolit, adj. — potolit; 2 ]nvins. tate de m[sur[ a greut[\ilor echi-


dor dulce — dorin\[ ]nfocat[, mis- valent[ cu circa 3,18 — 3,23 gra-
tuitoare, poft[ greu de st[p`nit. me.
dormitare, s.f. — somnolen\[, pi- dr[g[stos, adj. — dr[g[la=, fru-
roteal[. mos; 2 iubitor, plin de iubire, ]na-
dos, a da ~, vb. — a-=i lua t[l- morat; hul[ dr[g[stoas[ — ca-
p[=i\a, a face calea ]ntoars[ din lomnie care are ca substrat dra-
fa\a unei primejdii. gostea; 3 care treze=te dragostea
dos, s.n. — loc ferit, ad[post, loc cuiva („dr[g[sto=i ochii“).
dosnic. dr[pniciie, s.f. — fire, n[rav, apu-
dosad[, s.f. — cercetare, dojan[; 2 c[turi, comportament; 2 catego-
sup[rare, m`hnire, zbucium; 3 rie, tagm[.
ocar[, ]nfruntare. dr[pt, s.n. — drept, jurispruden\[;
dosedi, vb. — a nec[ji, a am[r], a adj. — drept, cinstit, obiectiv.
chinui; 2 a persecuta, a asupri; 3 drept, adj. — corect, legal.
a mustra. dreptate, s.f. — dreptate, juste\e;
doseditur[, s.f. — ocar[, ]nfrun-
2 adev[r, obiectivitate, nep[rti-
tare.
nire; 3 echitate; corectitudine; 4
dosi, a s[ ~, vb. — a se ascunde.
justi\ie, judecat[ (]n ]n\elesul de
dosire, s.f. — ascundere, cedare,
fug[, retragere. justi\ie divin[); cu cineva drep-
dovad[,~ede, s.f. — ar[tare, pro- tatea a \inea — a manifesta fa\[
b[, argument indubitabil; 2 con- de cineva o atitudine corect[ =i
firmare. obiectiv[ ]n ceea ce prive=te
dovedi, vb. — a dovedi, a demon- drepturile sale; dreptatea sf`nt[
stra; 2 a ]nvinge, a ]nfr`nge. — justi\ia divin[.
dovedire, s.f. — dovedire, pro- drob, ~uri, s.n. — ficat; 2 m[-
bare. runtaie.
doveditor, adj. — probator. dropic[, s.f. — idropic[, idropizie.
dragoste, s.f. — iubire carnal[; 2 dropicos, adj. — bolnav de idro-
aten\ie, prietenie; dragoste din pic[, umflat; 2 greoi.
suflet adev[rat[ — prietenie sin- drum, s.n. — drum, traseu, orbit[
cer[; dragostea sa — dragoste („drumul stelelor“).
de sine, m`ndrie, egocentrism. duh, ~uri, s.n. — suflet, spirit, psi-
dram, ~uri, s.n. — greutate pen- hic; 2 minte, g`nd, inten\ie, plan,
tru c`nt[rit; 2 pu\in; dramul vie- idee animatoare; 3 ]ndr[zneal[,
\ii — pu\inul vie\ii; 3 veche uni- vitejie: 4 putere, for\[ (fizic[ =i su-
Istoria ieroglific[. Vol. II 287

fleteasc[); 5 spirit, t[rie; 6 im- (dulce) cu dulce, adv. — bucuros,


bold; 7 tot ceea ce este viu, via\[; cu bucurie, cu pl[cere.
8 vie\uitoare (mai ales ]n ]n\eles dulcea\[, s.f. — pl[cere, satisfac-
de om); 9 suflare, respira\ie; 10 \ie.
spirit, for\[ supranatural[; 11 la dulf, s.m. — delfin.
plural — calit[\i, capacit[\i, virtu\i, dumn[dz[iesc, adj. — dumne-
talente, for\e, puteri; cu duh, adj. zeiesc, divin.
— viu, ]nsufle\it; ]ntr-un duh — dung[, s.f. — dung[, f`=ie, zon[;
]ntr-un suflet; duh de tulburare dunga ceriului — zona ecua-
— imbold al conflictelor =i du=- torial[; 2 linie, duct; pre dunga
m[niilor ]ntre oameni (expresia dreapt[ — ]n linie dreapt[.
desemneaz[ for\a satanic[); duh durere ]n grab[ — durere as-
]nalt, duh ]nflat — g`nd, con- cu\it[, acut[.
cep\ie, p[rere excelent[ despre duroare, ~ori, s.f. — durere fizic[.
sine; 2 planuri m[re\e n[scute dzam[, s.f. — zeam[, fiertur[.
din megalomanie; duh ]nfocat — dz[care, s.f. — z[cere, boal[ la
suflet aprins; 2 sup[rare mare, m`- pat.
nie, furie; duh vitejesc, duhuri dzic[toare, s.f. — ghicitoare; 2 zi-
viteje=ti — curaj, vitejie, ]ndr[z- cal[, proverb.
neal[, combativitate, agresivitate; dzis[, s.f. — vorb[ spus[, afirma-
duh r[u — diavol, drac, for\[ sa- \ie; 2 zical[, proverb; 3 enun\, ma-
tanic[. xim[; dzis[ filosofasc[ — maxi-
duhnicesc, adj. — sufletesc, care m[, adev[r filozofic.
\ine de suflet; 2 spiritual, care \ine dzua izb`nzii — ziua judec[\ii.
de lumea divin[.
duhul cel mai de pre urm[ — E
ultima suflare; duhul vinului — eclipsis (el.), s.f. — ]ntunecare,
t[ria vinului, alcoolul; duhul eclips[.
a-=i trage, expr. vb. — a trage ei ]n de ei — ei ]ntre ei, ]ntre sine,
aerul, a inspira (moment al res- unul cu altul.
pira\iei); 2 a r[sufla, a respira ]n eghip\iian, s.m. — egiptean.
voie, a ]ntrerupe efortul. ce prosocÒn — fii atent!
duhuri b[rb[te=ti — curaj, ]ncre- ehidn[ (el.), s.f. — viper[.
dere ]n sine, bravur[, vitejie; du- tvn cpismvn — de la secrete.
huri neprietene=ti — g`nduri, elcovan (turc.) — curier imperial.
inten\ii du=m[noase. elefterie (el.), s.f. — libertate.
288 Dimitrie Cantemir

eleghie, ~ii, s.f. — elegie. func\ie suprem[ ]n administra\ia


elin[ (limba elin[) — greaca de stat.
veche. eres, ~ese, s.f. — dezbinare; 2
elinesc, adj. — elin, care \ine de erezie, linie proprie.
greci. ermafroditis (el.), s.f. =i adj. —
elini, vb. — a traduce ]n limba hermafrodit, bisexuat; 2 perver-
greac[. siune sexual[ („poft[ a doa[ p[r\i“).
elinie, ]n elinie, adv. — ]n limba essentia (lat.), s.f. — esen\[, cate-
elen[, ]n grece=te. gorie a ontologiei =i a logicii aris-
eliniza, vb. — a eleniza, a trans- totelice.
pune ]n limba greac[. ethiop, s.m. — etiopian.
embriona, vb. — a se transforma ethiop[sc, adj. — etiopic, etiopian,
oul ]n pui; embrionat; adj. — z[- ce \ine de Etiopia.
mislit, ajuns ]n stare de embrion etimologhicesc, adj. — etimo-
energhie (el.), s.f. — energie, pu- logic, ce \ine de etimologie.
tere de ac\iune. etimologhie (el.), s.f. — etimo-
enthimem[, ~ate (el.), s.f. — en-
logic.
timem[, silogism eliptic.
evdemon (el.), s.m. — ]nger bun,
epicuri, s.m. — epicurei, adep\i ai
asisten\[ divin[; 2 g`nd bun, in-
filozofiei lui Epicur („ceata epi-
curilor“). ten\ie bun[; 3 prieten, binevoitor.
epifonema (el.), s.f. — figur[ re- evghenichi (el.), adj. — nobil, de
toric[ const`nd ]ntr-o exclama\ie neam ales (cel mai evghenichi
cu care se ]ncheie un discurs. — cel mai nobil, aristocrat).
epihirima, ~ate, (el.), s.f. — ]ncer- evghenie (el.), s.f. — origine no-
care, ]ntreprindere, ini\iativ[, bil[, neam ales, noble\e.
efort, atac. evlavie, s.f. — cucernicie, religiozi-
epiorhie (el.), s.f. — jur[m`nt tate.
str`mb, c[lcarea jur[m`ntului, evrop[sc, adj. — european, euro-
sperjur. penesc; 2 apusean.
epithimie (el.), s.f. — poft[, do- evsevie (el.), s.f. — evlavie, pio-
rin\[, cupiditate. =enie, venera\ie.
epitrop, s.m. — supraveghetor, ]n- evthihie (el.), s.f. — fericire.
grijitor; 2 domn; 3 loc\iitor, re- exighisis (el.), s.f. — exegez[, in-
prezentant, mandatar. terpretare, comentariu.
epitropiie, s.f. — domnie; 2 man- experien\ia, s.f. — experien\[, cu-
dat, delega\ie, reprezentan\[; 3 noa=tere nemijlocit[, senzorial[.
Istoria ieroglific[. Vol. II 289

ex\entru, ~ri, s.n. — cerc, circum- dire, lume, existen\a ]n ]n\eles


ferin\[, punct pe o circumferin\[; crea\ionist.
ex\entrurile astrologhice=ti — fa\[, ~e\e, s.f. — chip, ]nf[\i=are;
cercurile astrologice. fa\[ de lovit — ]nf[\i=area unui
ezetur[, s.f. — rev[rsare, n[boire. apucat de criz[ epileptic[; 2 per-
ezi, vb. — a iezi, a da pe dinafar[, soan[ (fa\a a triia — persoana a
a se rev[rsa. treia); 3 culoare, culoarea fe\ei;
4 aparen\[, form[, aspect; 5 mo-
F del, prototip; 6 specie (cores-
face, a s[ ~ vb. — a se preface, a punde predicabilei species din sis-
simula. temul porfirian); 7 latur[, fa\et[.
facere, s.f. — realizare practic[, faur, s.m. — fierar.
execu\ie, act. f[catorie, s.f. — fapt[; 2 ac\iune,
falnic, adj. — m`ndru, ]ng`mfat. activitate: 3 crea\ie.
fantastic, adj. — imaginar, ]nchi- f[c[toriu, s.m. — creator (f[c[-
puit, ne]ntemeiat pe realitate; toriul firii — creatorul naturii;
prepus fantastic — b[nuial[ ]n- Dumnezeu); 2 f[ptuitor, care f[p-
chipuit[, lipsit[ de temei. tuie=te ceva.
fantazie, s.f. — fantezie, imagina- f[gad[, s.f. — f[g[duial[, promi-
\ie, putere de reprezentare; 2 me- siune.
morie; de=art[ fantazie — ]n- f[ptura, s.f. — ]nf[\i=are, aspect,
chipuire goal[, nefondat[ pe re- aparen\[; 2 lumea ca produs al
alitate. crea\iei divine; 3 creatur[, fiin\[;
fantazii, s.f. — planuri irealizabile, 4 crea\ie, oper[: 5 zidire, con-
nechibzuite, utopii. struc\ie cl[dire.
fapt, ~uri, s.n. — fapt, fapt[; 2 f[r[lege, s.f. — fapt[ ur`t[, crim[,
f[ptur[, chip, ]nf[\i=are; 3 lucru, nelegiuire.
f[ptuire, activitate; 4 la pl. — fap- f[r[mu=[, ~uri, s.f. — firimituri,
te, ]nt`mpl[ri, situa\ii, fenomene resturi de la mas[.
(stimulii exteriori ai cunoa=terii). f[r`miie, ~iiele, s.f. — f[r`m[,
fapt[, s.f. — fapt[, act s[v`r=it de bucu\ic[; 2 la pl. — pulbere.
cineva; fapt[ oc[r`t[ — fapt[ f[r[ numai ca, loc. conj. — doar
dezaprobat[, condamnat[ de so- ca.
cietate, fapt[ c[zut[ sub oprobriul f[rm[ca, vb. — a fermeca, a uimi,
public; fapt[ nev[dzut[ — cri- a lua min\ile; 2 a atrage, a im-
m[, f[r[delege nemaiv[zut[; 2 zi- presiona.

19 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


290 Dimitrie Cantemir

f[t, s.m. — fiu; 2 produs, rezultat 2 la pl. — mi=c[ri, mi=c[ri panto-


(„f[tul nevoii“). mimice.
f[\arnic, adj. — cu dou[ fe\e, ne- fiin\[, s.f. — fiin\[, vie\uitoare; 2
sincer, duplicitar; 2 nedrept, ne- existen\[, realitate; 3 via\[, con-
cinstit. di\ie a existen\ei; 4 individ,
f[\[rnicie, s.f. — duplicitate, falsi- fenomen, lucru; 5 zidirea, crea\ia,
tate; 2 necinste, incorectitudine. lumea (]n sensul de natur[),
f`icav, adv. — g`ngav („limb[ f`i- (toat[ fiin\a — ]ntreaga crea\ie);
cav[“). 6 con\inut, substan\[ (cuvinte
f`nt`n[, s.f. — izvor. f[r[ fiin\[, voroave f[r[ fiin\[,
f`rtat, s.m. — frate; 2 tovar[=, pri- voroave de=erte — vorbe goale,
eten nedesp[r\it. f[r[ con\inut); 7 esen\[, sub-
feldein\[, s.f. — calitate (lat. qua- stan\[ (]n sensul categoriilor aris-
litas), categorie a logicii aristo- totelice); fiin\a adev[rului —
telice (de la lat. qualis: ce fel de). esen\a adev[rului; fiin\a fe\elor
ferici, vb. — a ferici, a l[uda, a — esen\a, substan\a speciilor, pro-
sl[vi, a glorifica; 2 a felicita. totipurilor, modelelor primare;
fiin\a lucrului — esen\a fenome-
fericie, s.f. — bine, ]n[l\are, urcu=
nului, quidditatea (una din predi-
social.
cabilele aristotelice); fiin\a so-
fericire, s.f. — bucurie, mul\umire;
cotelii — esen\a unei judec[\i;
cu fericire, adv. — cu folos, cu fiin\ele trupe=ti — existen\ele
c`=tig, cu pl[cere, cu bucurie. materiale, organismele.
fericit, adj. — fericit, voios; 2 fa- fiin\[sc, adj. — existent, natural,
vorizat de soart[; 3 bun, de bun produs de cauze naturale.
augur; mai fericit — mai bun, de fiitor, adj. — existent, ]n fiin\[.
preferat. fil, s.m. — elefant.
ferman (turc.), s.n. — firman, or- filaftie (el.), s.f. — iubire de sine,
din emis de sultan pentru numirea m`ndrie.
sau destituirea domnilor rom`ni. filohrisos (el.), s.f. =i adj. — iubi-
fier, fiare, s.n. — fier, spad[, arm[ tor de aur, lacom de bani.
de lupt[ ]n genere; 2 ancor[; fi- filoprosopie, (el.), s.f. — f[\[rnicie,
arele cor[biii — ancorele. duplicitate, nesinceritate.
fiiere neagr[ — bil[ neagr[, me- filosof, s.m. — filozof, cercet[tor al
lancolie, indispozi\ie sufleteasc[. naturii, ]n\elept; filosof fizicesc!
figur[, s.f. — form[ (geometric[); — filozof al naturii.
Istoria ieroglific[. Vol. II 291

filosof[sc, adj. — filozofic, care la fire, cu scaun la cap, ]n\elept,


\ine de filozofie. reprezentativ; din fire, adv. fi-
filosofie cereasc[ — filozofie re- re=te, ]n mod natural, de la natur[;
ligioas[, spiritualist[; 2 preocu- 2 spontan, ]n mod obi=nuit; dup[
p[ri spirituale; 3 teorii =i practici fire: ]n mod firesc, natural; dup[
supersti\ioase, spiritism, astrolo- firea (cuiva) — dup[ natura sa,
gie; filosofiie c`neasc[ — filo- dup[ felul s[u de a fi; a fi preste
zofie cinic[, cinismul; filosofiie firea sa: a fi incompatibil, a fi ]n
ethic[ — etic[; filosofiie fizic[ contradic\ie cu propria sa natur[;
(„fiziceasc[“) — filozofia na- cele preste fire — categoriile
turii; filosofiie fiziceasc[ — existen\ei, ale metafizicii; 2 lumea
„=tiin\a lucrurilor fiin\[=ti“, filozo- spiritual[, divin[; firea ]n lucruri
fia realului; filosofiie obiceinic[ — naturalul din lucruri, firescul
— etica, morala (ca =tiin\[); cu din fenomene, legile dup[ care se
filosofie, adv. — cu pricepere, cu conduc fenomenele.
=tiin\[, calculat la rece. firean, s.n. — fiin\[ biologic[, ex-
filosofisi, vb. — a filozofa, a g`ndi isten\[ ce apar\ine lumii naturale,
sau a vorbi ca un filozof; 2 a in- care \ine de natur[ =i de legile ei;
terpreta. 2 omul ca produs al naturii („fi-
finic, s.m. — palmier (]n special reanul firii a urma s[ cade“).
curmal); 2 pas[rea Phönix. firesc, adj. — natural, conform
fire, s.f. — fire, temperament, firii.
structur[ psihosomatic[; 2 natu- fire=te, adv. — ]n mod firesc, natu-
r[; 3 aspect, chip, aparen\[; ]n- ral, conform legilor naturii.
f[\i=are fizic[; 4 constitu\ie fizic[, cele fire=ti — lucrurile, fenome-
for\[ trupeasc[: 5 constitu\ie, pre- nele.
dispozi\ie natural[, biologic[; ce fire=tii — oamenii ]n ]n\eles de
lipse=te ]n fire, ce iaste sc[dzut muritori, supu=i legilor naturii.
din fire — lipsurile fizice, de- firime, de-afirime, s.f. — integri-
ficien\ele naturale, ceea ce lip- tate fizic[, normalitate, prestan\[
se=te de la natur[ (cuiva); pros- fizic[ („deos[bit de de-afirimea
timea firii (cuiva) — natur[ trupului ce poart[... oarecare
proast[, comun[, vulgar[, primi- evghenie ]n neamul s[u are“).
tiv[, animalic[, care se afl[ foarte fizic, s.m. — filozof, cercet[tor al
jos pe scara evolu\iei spirituale; naturii, om de =tiin\[ pozitiv[
de-a firea, loc. adj. — om ]ntreg („filosof fizic“).
292 Dimitrie Cantemir

fizica, s.f. — =tiin\a naturii, filozo- a ontologiei aristotelice; forma


fia fizic[ (]n ]n\eles aristotelic). ]n\elegerii — schema logic[ prin
fizicesc, adj. — fizic, natural, ce care se realizeaz[ cunoa=terea,
\ine de natur[, care se raporteaz[ schema ra\ionamentului, a unei
la natura material[; cele fizice=ti demonstra\ii (care face posibil[
— lucrurile, fenomenele, cele ca- ]n\elegerea unui adev[r).
re apar\in legilor naturii. formui, vb. — a concepe, a imagi-
fiziognomie, s.f. — preocupare ce na, a ]nchipui, a-=i reprezenta, a
pretinde cunoa=terea omului du- configura.
p[ tr[s[turile fe\ei. fortun[, s.f. — noroc, succes,
fi=chie, s.f. — baleg[, gunoi, sc`r- =ans[; fortuna biruin\ii — =ansa
n[vie. victoriei; 2 soart[, destin; oarba
floare, s.f. — culoare; cea din fire fortun[ — destinul orb.
floare — culoarea natural[, obi=- fraged, adj. — fraged, t`n[r, deli-
nuit[. cat.
fluturat, adj. — flu=turatic, u=u- fr[m`nt[tur[, s.f. — coc[ de
ratic, neserios, pe care nu te po\i p`ine.
bizui. fr[\ie, s.f. — fr[\ie, prietenie.
foale, s.f. pl. — utilaj primitiv, pe fric[ cereasc[ — team[ de Dum-
principiul pompei de aer, folosit nezeu.
la aprinderea =i ]ntre\inerea foc- fricos, adj. — ]nfrico=[tor, care pro-
ului de c[rbuni ]n atelierele fie- duce fric[.
rarilor; 2 abdomen. fr`ntur[, s.f. — luxa\ie.
foamete, s.f. — foame, senza\ie de frumos, adv. — ]n mod fin, cu fi-
foame. ne\e.
focul inimii — sup[rare, necaz frundzezare, ~z[ri, s.f. — frunzi=,
mare, furie, m`nie. frunzar.
folosin\[, s.f. — folos; 2 r[splat[. frundzeri, vb. — a frunz[ri, a
form[, s.f. — forma, categorie a m`nca foarte pu\in, a ciupi de ici,
cauzalit[\ii aristotelice, cauza for- de colo.
mal[; 2 reprezentare, no\iune frunte, s.f. — frunte; 2 treapta so-
general[; 3 aparen\[, fenomen; 4 cial[ cea mai ]nalt[, marea boier-
]nf[\i=are, configura\ie, fel, chip; ime.
5 schem[, construc\ie (logic[); 6 fuga=, s.m. — fugar.
la plural: figuri pantomimice; fune, s.f. — funie groas[, odgon,
forma filosofasc[ — forma, ]n par`m[.
sens de cauz[ formal[, categorie fur, s.f. — ho\, t`lhar.
Istoria ieroglific[. Vol. II 293

furesc, adj. — ho\esc, t`lh[resc; g`lceav[, s.f. — ceart[, disput[,


fureasc[ ]mblare — pa=i de ho\. conflict; 2 agita\ie, fr[m`nt[ri.
furtun[, s.f. — furtun[; 2 nenoro- g`nd, s.n. — preocupare, \el; 2 la
cire, n[past[. pl. — g`ndirea (ca a doua etap[
fus, s.n. — fus, ax, ax[. ]n procesul cunoa=terii), procese-
le intelectuale; g`nd ascuns —
G inten\ie, plan, preocupare; g`nd
potrivnic — inten\ie de nesoco-
galactea (el.), s.f. — Drumul-Ro-
tire, contrar[ autorit[\ii de stat;
bilor, Calea-Lactee, f`=ia galac-
tic[, norii galactici. g`ndul a dob`ndi — a-=i reali-
gangur, s.m. — grangur, calofir za g`ndirile, a-=i ]mplini dorin\ele,
(oriolus galbula). planurile.
gazd[, s.f. — locuin\[, loca=, cas[; g`rbov, adj. — coco=at, adus de
gazda vie\ii — casa vie\ii. spate.
g[lbegios, adj. — galben; 2 palid, g`r`i, vb. — a scoate sunete de
f[r[ s`nge ]n fa\[. g`sca, a g`g`i; 2 (despre oameni)
g[lbeni, g[lbini, a s[ ~ — a de- a flec[ri, a umbla cu vorba, a
veni de culoare galben[; 2 a de- ponegri.
veni palid (de sup[rare), a se ]n- g`rliciu, s.f. — co=, horn: 2 intra-
furia, a se sup[ra. re str`mt[ ]ntr-o pivni\[ sau ]n-
g[rg[une, s.m. — g[rg[un, viespe tr-o ba=c[ (s[p[tur[, fortifica\ie
de talie mare, cu ac foarte veninos. subteran[); 3 deschiz[tur[ ca un
g[si, vb. — a afla; 2 a g[si de cu- fel de g`t, ca un fel de horn.
viin\[, a socoti. g`rli\[, s.f. — cerc de fier, prins de
g[tat, adj. — g[tit, preg[tit, pre- un lan\, pentru g`tul animalelor
parat. de cas[, sau pentru r[uf[c[tori.
g[uno=itur[, s.f. — scobitur[, g`rtan, s. n. — g`tlej.
gaur[. g`tlan, s. n. — laringe.
g[urici mici — pori. g`tlej, s. n. — g`t.
g[zd[lui, vb. — a m`nca, a fi ]n gheneralis, s.m. — generalul, uni-
gazd[, a locui un timp; 2 a primi versalul (categorie filozofic[).
]n gazd[, a ad[posti. gheomandie, s.f. — geomancie,
g`cire, g`citoare, s.f. — previ- ghicirea dup[ cr[p[turile p[m`n-
ziune. tului.
g`lb[gios, adj. — galben, ]ng[l- gheometricesc, adj. — geometric,
benit, bolnav de g[lbenare. ce \ine de geometrie.
294 Dimitrie Cantemir

gheometru, s.m. — geometru, glas, ~uri, s. n. — glas, voce, tim-


matematician. bru vocal; 2 numire, predicabil
ghib, s.n. — gheb, cocoa=[. („cinci glasuri a lui Porfirie“); 3
ghigariu, s.m. — porcar, p[zitor rostire, strig[t; 4 c`ntare, melodie,
de porci. gam[ melodic[.
ghimnosofist, s.m. — gimnosofist, gl[v[\in[, s.f. — m[ciulie, greutate
adept al filozofiei digambara care care asigur[ echilibrul unui c`ntar
cerea adep\ilor s[i s[ umble goi, =i arat[ cantitatea m[surat[.
s[ practice vegetarianismul =i s[ gligan, s.n. — mistre\, porc s[l-
duc[ o via\[ contemplativ[. batic.
ghiulghiul (turc.), s.m. — floare ]n gloate, s.f. — mase, mul\ime, oa-
form[ de ciorchine; 2 trandafir. meni de r`nd; 2 armata neregu-
ghizdav, adj. — frumos, ar[tos; 2 lat[, de adun[tur[, ,oastea de
ornat, ]mpodobit. str`nsur[“.
ghizd[vie, s.f. — frumuse\e. glogozal[, s.f. — rumoare, discu\ii
giudeca, vb. — a judeca, a socoti, nedeslu=ite; 2 amestec[tur[, ]n-
a-=i da p[rerea, a c`nt[ri. v[lm[=eal[, agita\ie, fr[m`ntare;
giudecat[, s.f. — judecat[; 2 con-
glogozit, adj. — ]nv[lm[=it con-
flict.
fuz, ]ncurcat.
giudec[toriie, s.f. — judecat[, ar-
bitraj. glon\, s.n. — ghiulea.
giude\, ~e\e, s.n. — judecat[ (]n gnomon, s.n. — horologiu de
sens juridic); 2 scaun de jude- soare.
cat[, judec[torie, tribunal; 3 goan[, s.f. — goan[, alergare,
ceart[. urm[rire, v`n[toare; goan[ de
giunghere, s.f. — ]njunghiere (jer- cap — v`nare de moarte.
tfire prin ]njunghiere). gol, adj. — lipsit, ne]mbr[cat,
giuram`nt, s.n. — leg[m`nt, an- s[rac; 2 pur, curat, neamestecat
gajament solemn (care ]n acea cu altceva; stihii goale — ele-
vreme se f[cea pe baz[ de jur[- mente pure, primare.
m`nt). goliciune, s.f. — s[r[cie, via\[ grea.
giurui, vb. — a promite solemn, a gona=, s.m. — urm[ritor.
f[g[dui cu jur[m`nt. gonitoriu, s.m. — gonitor, aler-
giuruit[, giaruin\[, s.f. — promi- g[tor, curier pe cal; 2 persecutor.
siune solemn[, f[g[duial[ ]nt[rit[ gon\ (polon.), s.m. — gona=, gona-
cu jur[m`nt; giuruin\[ a da — ci, urm[ritor.
a promite, a f[g[dui. grai, s.n. — vorb[, cuv`nt; grai
Istoria ieroglific[. Vol. II 295

f[r[ chip — verb impersonal, grij[, s.f. — team[, fric[; grij[ ]m-
(„nici ]n gramatic[ graiul f[r[ chip potrivnic[ — team[ de ceva r[u.
=i cuv`ntul agiunge au ]nv[\at“); griji, a s[ ~, — a se teme, a-i fi fric[.
2 no\iune. grijliv, adj. — grijuliu, tem[tor,
gramatic, s.m. — filolog, etimo- care poart[ grij[, ]ngrijorat.
log; 2 pisar, scriitor de cancelarie, gros, adj. — gros; 2 necioplit,
gr[m[tic. primitiv, lipsit de fine\e.
gramatic[, s.f. — gramatic[, =tiin- grosime, s.f. — masivitate, volum;
\a gramaticii. 2 grosime, insensibilitate sufle-
gr[ini, vb. — a gr[i, a vorbi, a teasc[.
cuv`nta. grozav, adj. — ur`t, pocit, slut,
gr[m[gior, s.m. — diminutivul de murdar; 2 r[u, nelegiuit; fapt[
la grumaz. grozav[ — fapt[ rea, fapt[ ur`-
gr[uncean[, s.f. — gr[unte mic, t[, crim[, nelegiuire.
bob de gr`u, semincioar[. groz[vi, a s[ ~, vb. — a se ur`\i,
a se poci.
gr[un\, s.m. — mic[ greutate eta-
groz[viie, s.f. — ur`\enie,
lon de c`nt[rit aurul ]n evul me-
groznic, adj. — groaznic, ]nfri-
diu rom`nesc; 2 gr[unte, s[m`n- co=[tor, cumplit, amenin\[tor; 2
\[; 3 gr[un\e m[nun\ele — gra- ur`t, slut.
nule. groznicie, s.f. — groz[vie, fapt[ cum-
greb[nos, adj. — g`rbov, coco=at, plit[, crim[; 2 putere de ]nfrico=are,
ghebos. drept de via\[ =i de moarte.
gre=it, adj. — vinovat („smintit =i grumadz, s.f. — g`t, ceaf[.
gre=it v[dzindu-s[“). grum[gior, — diminutivul de la
greu, adj. — dificil; 2 masiv, com- grumadz.
pact, voluminos; 3 cu autoritate, grundz[ros, adj.— zgrun\uros, cu
]nsemnat; 4 temeinic; 5 important, asperit[\i.
fundamental; ]nv[\[turi grele — gunoi sc`rnav — baleg[
=tiin\e importante. (gur[) a fi numai cu gura =i cu
greuime, s.f. — greutate, pondere; cuv`ntul (fa\[ de cineva): a se
greuimea fireasc[ — greutatea manifesta formal, nesincer.
natural[, greutatea trupului; 2 di- gurgui, sn. — sf`rcul s`nului.
ficultate. gu=[, s.f. — zona antepectoral[ la
greutate, s.f. — ap[s[ri, povar[, p[s[ri; 2 anex[, sub form[ de
sarcini grele; a trage greutatea pung[ a esofagului la p[s[ri.
— a suporta povara, ap[s[rile, a guziu; guziul orb, s.m. — c`rti\[;
duce tot greul. 2 orbete.
296 Dimitrie Cantemir

H himerinos (el.), adj. — de iarn[.


hinciu, hingiu, ~uri, s.n. — tufi=,
had`mb, (turc.), s.m. — eunuc.
desi=, cr`ng.
hameleon, s.m. — cameleon.
hipothesis (el.) — substrat; 2 ipo-
harbuz, s.m. — pepene verde,
tez[.
lubeni\[.
hire=, hiri=, adj. — specific, pro-
harmonie (el.), s.f. — armonie.
priu, personal; hire=[ m`n[ —
harnic, adj. — capabil, ]n stare; 2
m`n[ proprie; 2 firesc, natural; 3
pasionat, activ, muncitor; 3 demn,
adev[rat; 4 de origine, originar,
potrivit. de fel; adv. — exact, ]ntocmai
hasechiu (turc.), s.m. — coman- („c`nd ar t[lm[ci hiri= numele de
dant, =ef de unitate de bostangii. pre sunarea limbii ar[pe=ti“); hi-
hatman (pol.), s.m. — comandant ri= num[r — nume propriu.
=ef al armatei ]n Moldova medi- hiri=iie, ~ii, s.f. — tr[s[tur[, ca-
eval[. racter distinctiv, particularitate,
h[olitur[, s.f. — bocet. fire; 2 caracteristic[ natural[, par-
h[rariu, s.m. — desag[, sac, tr[i- ticularitate, natur[ proprie; ste-
st[ (din p[r de capr[). p[na hiri=iii sale — treapta spe-
h`r[\, s.m. — erete. cific[ naturii sale; 3 proprietate,
h`r`ietur[, s.f. — m`r`it, m`r`- tr[s[tur[ definitorie, specific (]n
ial[. logic[, ]n accep\ia predicabilului
h`rtoape, s.n. pl. — pov`rni=uri, porfirian proprium); chiar[
teren accidentat., hiri=iie — tr[s[tur[ definitorie,
h`rzob, s.n. — v`rtej; funie groa- clar[.
s[ folosit[ la cobor`rea sau ridi- hirograf, s.f. — manuscris, auto-
carea greut[\ilor din ad`ncime. graf, scrisoare autograf[, ]nscris,
hele ! — vai ! exclama\ie de uimire. act de m`n[.
helge, s.f. — nev[stuic[. hiromandie, s.f. — chiromancie,
hendec (turc.) — =an\ de r[zboi, ghicire ]n palm[.
tran=ee. hluger, s.n. — lujer, tulpin[ ier-
hereghiie, s.f. — origine, neam; 2 boas[ cu tendin\a de c[\[rare sau
noble\e, origine nobil[; 3 semn aderare la sol.
de noble\e. hof (ebr.), — zbur[toare.
hersonisos (el.) — peninsul[. holbur[, ~i, s.f. — v`nt puternic,
himer[, s.f. — himer[, monstru, furtun[, v`rtej; potop de hol-
fabulos; 2 absurditate, plan ireali- bur[ — potop de furtun[, ploaie
zabil; 3 anomalie. diluvial[; 2 tulburare, r[zmeri\[,
Istoria ieroglific[. Vol. II 297

r[scoal[; 3 conflict, du=m[nie, prinde?“); 2 importan\[, rol; 3


certuri. semnifica\ie, simbol; 4 decizie,
holbur[, holburule, s.f. — bol- rezolu\ie; hot[r`re filosofasc[
bor[, rochi\a-r`ndunicii; 2 zorele. — defini\ie filozofic[; 2 maxim[
holm, s.n. — d`mb, movil[, colnic; filozofic[.
2 deal, delu=or. hrisov, ~ul, hrisovuluri, s.n. —
holmuros, adj. — deluros; valuri hrisov, document emis de can-
holmuroase — valuri mari c`t celariile domne=ti, privilegiu.
dealurile. hrizm, hrizmos (el.), s.n. — pro-
hortum, s.n. — tromp[ (de ele- rocie, profe\ie, comunicare di-
fant). vin[; 2 ghicire, oracol.
hotar, ~[, s.n. — hotar, limit[, hronic, adj. — cronic, ]ndelungat.
cap[t, punct terminus, m[sur[; hudi\os, adj. — care \ine de uli\[,
peste hotar a trece — a dep[=i de strad[, m[rginit de strad[;
m[sura, limita cuvenit[; 2 ter- hudi\o=i p[re\ii — pere\ii casei
men, no\iune, cuv`nt specific unei dinspre strad[.
=tiin\e; a firii hotar[ — grani\ele hul[, s.f. — calomnie, ponegrire,
naturii, grani\ele lumii materiale; insult[, jignire, ocar[; hul[ dr[-
cele fire=ti hotar[, — marginile g[stoas[ — repro=uri de amor,
firii, grani\ele legilor naturale; 2 acuza\ii pornite din gelozie.
limitele fire=ti; hotar mijlocito- hulpesc, adj. — vulpesc, de vulpe;
riu — termen mediu (]n logic[); 2 nesincer, viclean.
hotare gheometrice=ti — ter- hultoan[, s.f. — altoi.
meni de geometrie; hotare lo- hultui, vb. — a altoi.
ghice=ti — termeni de logic[; ho- hulub, s.m. — porumbel.
tar[le firii — grani\ele naturii,
I
for\ele („putin\ele“) naturii; ho-
tar[le rudeniii — grani\ele de iad, s.n. — loc de tortur[ a suflete-
rudenie, felurile de rudenie. lor dup[ moarte (]n concep\iile
hot[r], vb. — a hot[r], a decide, a religioase); umbrile iadului —
dispune; 2 a numi; 3 a considera, ]ntunerecul iadului.
a socoti; 4 a defini. iarb[, ierbi, s.f. — plant[ medici-
hot[r`re, s.f. — defini\ie, definire, nal[.
circumscriere („putea-va cineva... iarb[ pucioas[ — pulbere, praf
a dzice... precum toat[ hot[r`rea de pu=c[.
pasirii ]n Stru\oc[mil[ s[ cu- iasmin (pers.), s.m. — iasomie.
298 Dimitrie Cantemir

ibovnic, s.m. — ]ndr[gostit. murd[rie; 2 necinste, imoralitate,


icoan[, s.f. — reprezentare (artis- perversitate.
tic[), portret (bidimensional sau informui, inform[lui, vb. — a
]n relief). contura mintal, a reprezenta; 2 a
ideea (el.), s.f.— chip, reprezen- da form[; 3 a reproduce mintal
tare abstract[, no\iune („chipul un lucru; 4 a concepe, a-=i
fietecui lucru“). reprezenta; 5 a aranja, a alc[tui,
idol, s.m. — chip, imagine, repre- a ]njgheba.
zentarea unei zeit[\i, idol. inim[, s.f. — inim[; 2 suflet; 3
ielcovan (turc.), s.m. — prigorie, afect, participare afectiv[ la ceva;
bate-v`nt; 2 curier, c[l[ra=. 4 g`nd; 5 bun[tate, duio=ie, ]n-
iepuri, vb. — a se comporta ca un \elegere; 6 sinceritate; inim[ rea
iepure. — triste\e, melancolie; inim[ vi-
ieroglific, ieroglificesc, adj. — as- teaz[ — suflet viteaz (Cantemir
cuns, simbolic, cifrat. folose=te adesea: inim[ pentru
ieroglifie, s.f. — ieroglif[, semn suflet, psihic), natur[ ]ndr[z-
nea\[; mintea inimii — g`ndul
grafic care reprezint[ scheme de
cel mai sincer, convingerea inti-
lucruri =i animale; 2 simbol, cifr[.
m[; ascunsele inimilor- tainele ini-
iert[ciune, s.f. — iertare; 2 scuz[.
milor; ascunsul inimii — con-
ie=i, vb. — a pleca; 2 a avea loc, a =tiin\a moral[; jelea inimii —
se ]nt`mpla, a rezulta. durerea sufleteasc[, triste\ea
ie=ire, s.f. — ie=ire, plecare; 2 re- ad`nc[; tic[losul inimii vas
zultat; 3 izb`nd[, izb`ndire; 4 (foarte frumoas[ expresie lite-
rezolvare, solu\ionare; ie=ire a rar[) — nefericita corabie a in-
afla — a g[si solu\ia. imii; cu buna inima, loc. adv. —
iezetur[, s.f. — st[vilar, baraj; vesel, mul\umit, cu stare su-
z[gaz. fleteasc[ bun[; cu ]nfr`ngerea
iezi, vb. — a bara, a st[vili apa inimii, loc. adv. — cu inima zdro-
printr-un z[gaz, printr-o stavil[. bit[, cu sufletul ]n[bu=it, st[p`-
ii, s.f. pl. — abdomen, foale, p`n- nindu-=i starea sufleteasc[; cu
tece (la animale). toat[ inima, loc. adv. — din toat[
ijd[r], vb. — a produce, a inima, cu toat[ convingerea, cu
condi\iona; a s[ ~, — a se trage toat[ hot[r`rea (cu sensul de: f[-
din; 2 a se z[misli; 3 a lua na=tere, r[ mil[; f[r[ nici o re\inere); din
a se produce. inim[, loc. adv. — din suflet, cu
im[ciune, s.f. — pat[, spurcare, tot sufletul, convins, hot[r`t; ini-
Istoria ieroglific[. Vol. II 299

ma ca nuca a \i se despica — a ipothetic (el.), adj. — ipotetic, pro-


\i se fr`nge inima; a pune la babil, condi\ional, presupus.
inim[ — a lua aminte, a fixa ]n irmafrodit, s.m. — hermafrodit; 2
minte, a se preocupa de ceva, a (fig.) cu natur[ dubl[.
\ine seama de ceva, a se ]ntrista de iroas, iroi (el.), s.m. — erou, per-
ceva; a avea ]n inim[ — a dori sonal de epos.
din tot sufletul; a-i spune inima irod, s.m. — inorog.
— a intui; a p[trunde p`n[ la ironic, adj. — ironic, zeflemitor.
inim[ — se spune astfel despre ironicesc, adv. — ironic, cu ironie.
o durere fizic[, vie, atroce. iscoad[, s.f. — iscoad[, agent, spi-
inimos, adj. — activ, viteaz, cura- on.
jos. iscodi, iscoti, vb. — a cerceta pe
inorog, s.m. — licorn, animal fa- ascuns, a spiona, a tatona, a trage
bulos, cu corp de cal, cap de cerb de limb[, a se informa.
=i ]n frunte cu un singur corn, sim- iscoditor, s.f. =i adj. — cercet[tor,
boliz`nd for\a, rapiditatea =i in- f[cut pentru a cunoa=te; a firii
iscoditori — filozofii naturii.
vincibilitatea; cornul s[u era so-
iscusit, adj. — artistic, cu art[; 2
cotit c[ ar avea virtu\i vinde-
frumos, ca o oper[ de art[, bine
c[toare.
f[cut, bine construit; la chip is-
interiec\ie, s.f. — interjec\ie; 2 su- cusit — chipe=, ar[tos, frumos la
net produs de vocea animalelor. ]nf[\i=are, bine f[cut; 3 parfumat,
ipervolicesc, adj. — hiperbolic, cu miros ne]ntrecut; 4 inventiv,
exagerat. creator; minte iscusit[ — in-
ipoghei, s.m. — oamenii din par- teligen\[ creatoare, inventiv[; 5
tea opus[ nou[, cei de la antipozi. potrivit („sfatul pl[cut =i iscusit“).
ipohimen (el.), s.n. — substrat, isimeria (el.), s.f. — echinoc\iu; 2.
substan\[. linia ecuatorului; dunga Isimeriii
ipohondriac, adj. — ipohondru, — linia ecuatorului (c`nd soarele
trist, melancolic, pesimist. trece, la locurile de ]nt`lnire ale
ipopsie (el.), s.f. — b[nuial[. eclipticei cu linia ecuatorului ce-
ipothes[ (el.), — tema, subiectul resc — 21 martie =i 22 septem-
unui discurs. brie — are loc ceea ce se nume=te
ipothesis (el.), s.f. — ceea ce st[ echinoc\iul de prim[var[ =i de
dedesubt, ceea ce este fundamen- toamn[).
tal ]n existen\[; materie, feno- ispisoc, ~oace, s.n. — act prin
men; 2 probabilitate, ipotez[. care se acord[ un privilegiu.
300 Dimitrie Cantemir

ispit[, s.f. — ]ncercare, dovedire, iubirea firii — dragoste natural[,


experien\[; 2 tatonare, ]ncercare, atrac\ia natural[, care serve=te
sondare; 3 ]ncercare (a soartei), speciei.
greutate, dificultate (a vie\ii); is- iubo=te, s.f. — iubire, dragoste car-
pitile ]n m`ni luate — ]ncerc[- nal[; 2 unire trupeasc[.
rile, greut[\ile, dificult[\ile cu iubovnic, s.m. — iubit, fiin\[ iu-
care te lup\i, pe care le ]nfrun\i; bit[.
ispita credin\ii — ]ncercarea lo- iu=orime, iu=urime, s.f. — u=orul,
ialit[\ii; ispita de toate zilele — substan\ele u=oare, ]n opozi\ie cu
]ncerc[rile zilnice, experien\a co- substan\ele grele care alc[tuiesc
tidian[. materia, dup[ concep\ia ontologi-
ispiti, vb. — a ]ncerca; 2 a pune la c[ a filozofilor antici; 2 iu=uri-
]ncercare; 3 a cerceta, a detecta; mea me=ter=ug[reasc[ — u=u-
4 a iscodi, a tatona; 5 a examina. rin\a plin[ de iscusin\[, rapidita-
ispitit, adj. — ]ncercat, probat; 2 tea conjugat[ cu =iretenia, promp-
]nv[\at; 3 experimentat. titudine ]n folosirea strategiei; 3
isprav[, s.f. — sf`r=it bun, reali- iu=urimea min\ii — inconstan\[,
zare, folos, succes. agita\ie mintal[, trecerea rapid[
ispr[vi, vb. — a face, a efectua; 2 de la o p[rere la alta, incapaci-
a realiza, a duce la bun sf`r=it; 3 tatea de a aprofunda =i a urm[ri
a pune ]n practic[, a aplica. o idee, intelect aberant.
istoriie, s.f. — povestire, istorie 2 iute, adj.— rapid; 2 inimos, 3 san-
]nt`mplare adev[rat[, fapte po- gvinic, m`nios, vijelios.
vestite. iu\ime — rapiditate; 2 m`nie.
(istov) de istov, adv. — cu totul, ival[, s.f. — ivire, apari\ie, pre-
cu des[v`r=ire. zen\[, ceea ce este de fa\[; la iva-
istovi, a s[ ~, vb. — a se termina l[, adv. — la lumin[, ]n v[zul tu-
cu totul, a se sf`r=i; 2 a se ]mplini, turor, la vedere; dec`t toat[ iva-
a se realiza. la, loc. adv. — dec`t orice evi-
ital, s.m. — italian. den\[.
ithica (el.), s.f. — etic[, moral[. ivi, vb. — a ar[ta, a scoate la iveal[,
ithice=te, adv. — etic, moral, cu a face s[ apar[; 2 a ar[ta, a releva;
con=tiin\a binelui =i a r[ului. a s[ ~ — a ap[rea.
cele ithice=ti — cele care apar\in izb`nd[, s.f. — victorie, realizare,
domeniului moral, faptele oame- ]ndeplinire, satisfacere; 2 r[spla-
nilor; 2 ra\iunea moral[, legile t[, judecat[, pedeaps[, sanc\iune;
morale, sanc\iunea moral[. 3 r[zbunare, dorin\a, nevoia de
Istoria ieroglific[. Vol. II 301

r[zbunare; dzua izb`ndii — zi- }


ua r[fuielii, a r[zbun[rii; izb`n-
]mb[iera, vb. — a lega cu sfoar[,
da inimii — realizarea dorin\elor
cu baier, a pune o toart[ de sfoa-
(inima fiind socotit[ sediul tutu-
r[.
ror afectelor =i dorin\elor fizio-
(]mbla) mai tare a ]mbla — a
logice); izb`nda pricinirii — re-
merge nesocotind primejdiile, a
alizarea cauzei; izb`nda voii —
se aventura.
]ndeplinirea dorin\elor. ]mbl[zni, vb. — a (se) sup[ra, a
izb`ndi, vb. — a reu=i, 2 a se r[z-
(se) nec[ji, („]ndr[zneala voroa-
buna. vei ]i ]mbl[zniia“).
izb`nditoriu, s.m. — ]mplinitor, ]mblet, ~e, s.n. — umblet; 2 aler-
victorios; 2 judec[tor, pedepsitor. g[tur[, aranjament, combina\ie,
izb`nditoriu (de vise), s.m. — fapt[ viclean[, intrig[.
ghicitor, t[lm[citor de vise. ]mbolditur[, s.m. — ]mpuns[tur[.
izdr[r], a s[ ~, vb. — a se na=te, ]mbumb[cat, adj. — ]nfundat, as-
a-=i avea originea. tupat (cu bumbac, cu vat[).
izgnanie, s.f. — exil, alungare, ]mbun[tor, s.f. — mijlocitor de
surghiun. bine, care lupt[ pentru a schim-
(iznoav[), de iznoav[, adv. — din ba ]n bine o situa\ie.
nou, iar[=i. ]mp[na, vb. — a sem[na; a c[p[ta
izvod, ~oade, s.n. — list[, catalog, pene, a se acoperi cu pene („nici
pomelnic; 2 act scris, ]nsemnare; penele a s[ ]ncorna, nici coarnele
izvodul norocului — cartea vie- a s[ ]mp[na s-au c[dzut“).
\ii, cartea sor\ii fiec[rui om ho- ]mp[r[te=te, adv. — ca un ]m-
t[r`t[ de la ]nceputul lumii (]n p[rat, ]mp[r[te=te.
concep\ia cre=tin[). ]mp[r[\iie, s.f. — ]mp[rat, sultan
izvodi, vb. — a face, a da na=tere, (cu sensul de autoritate imperial[,
a alc[tui. Poarta Otoman[).
izvodi, a s[ ~, vb. — a se na=te, a ]mperechea, a s[ ~ vb. — a se cer-
ap[rea; 2 a produce. ta, a se duela, a se lupta.
izvoditorii legilor — alc[tuitorii ]mp[rechere, s.f. — asociere, ]m-
de legi, legislatorii. binare, ]nso\ire; 2 disensiune,
izvoditoriu, s.m. — creator, alc[- separatism, dezbinare, vrajb[.
tuitor, autor; izvoditoriul =i pri- ]mp[r\i, a s[ ~, vb. — a-=i ]mp[r\i
cinitoriul firii — Dumnezeu. ceva, a se ]nfrupta.
izvozdel de leacuri — re\et[. ]mpeli\at, adj. — ]ntrupat; 2 legat
302 Dimitrie Cantemir

cu pieli\[ („la copit[ ]ngem[nat[ ]nzestra, a d[rui; a-=i ~, vb. —


=i ca g`=tele pe dedesubt ]mpe- a-=i ]mpodobi; a-=i g[ti.
li\at[“). ]mpodobire, s.f. — podoab[, orna-
]mpiedecare, s.f. — ]mpiedicare, ment, figur[ de stil; ]mpodobire
contracarare, ]mpediment, ]nt`r- ritoriceasc[ — ornament verbal.
ziere ]n realizarea unei dorin\e; 2 ]mponci=a, a s[ ~, vb. — a se ]mpo-
ne]mplinire; 3 limitare, ]nfr`nare, trivi, a fi contra, a face opozi\ie.
persecu\ie, constr`ngere; ]mpie- ]mponci=[toriu, s.m. =i adj. — po-
decarea voii — limitarea voin\ei. trivnic, du=man.
]mpiedecat, adj. — (despre vorbi- ]mponci=ere, s.f. — provocare, in-
re) neclar, greu de pronun\at; sult[; 2 ]nfruntare, ciocnire; 3
]mpiedecate voroave — cuvinte opozi\ie, antagonism.
pronun\ate cu greutate. ]mponci=itur[, s.f. — ]mboldire,
]mpietro=ere, s.f. — ]mpietrire, in- ciocnire, provocare, ceart[, cio-
sensibilitate; 2, inflexibilitate, im- rov[ial[.
perturbabilitate, ]nc[p[\`nare. ]mpotriv[, adj. — potrivnic, opus,
]mpietro=et, adj. — ]mpietrit, in- contrar, du=m[nos; 2 nefavorabil,
sensibil; 2 ne]nduplecat, inflexi- neprielnic; semne ]mpotriv[ —
bil; ]mpietro=et la socoteal[ — indicii nefavorabile; adv. — con-
cu g`ndire inflexibil[, ]nc[p[- tra; 2 ]n fa\[, drept ]nainte; 3 in-
\`nat, nereceptiv. vers („temerea iubovnicului c[tr[
]mpinge, vb. — a ]mpinge, a ibovnic[ =i ]mpotriv[“).
]ndemna, a a\`ta. ]mpotrivitor, s.m. — potrivnic,
]mpistri, vb. — a puncta, a b[l\a, du=man.
a ]mpestri\a. ]mpotrivnic, s.m. — du=man, ri-
]mpleteci, vb. — a ]mpleti, a val; adj. — contrar, opus.
]nf[=ura, a ]ncol[ci, a ]ncurca, a ]mpr[=tia, vb. — a pulveriza, a
]mpiedica; 2 a amesteca, a combi- nimici; a s[ ~ — a se r[sp`ndi.
na; a s[ ~, — a se ]mpleti, a se ]mpregiurare, s.f. — ]nconjurare,
]ncol[ci; 2 a se ]ncurca, a se ]nv`rtire.
z[p[ci. ]mpregiurstare, s.f. — ]mpre-
]mpletecit, adj. — ]ncurcat; 2 f[r[ jurare, circumstan\[ (filos.).
noim[, f[r[ ]n\eles, confuz, neclar. ]mpresura, vb. — a exercita o pre-
]mpletecitur[, s.f. — ]mpletire, siune din toate p[r\ile, a ap[sa
]nnodare; 2 amestec[tur[, com- greu asupra unui lucru, a ]n[bu=i,
bina\ie. a cov`r=i („greutatea lucrului
]mpodobi, vb. — a ]mpodobi; 2 a preste putin\a lor ]i ]mpresura“).
Istoria ieroglific[. Vol. II 303

]mpreuna, a s[ ~, vb. — a se ]n[du=i, vb. — a transpira, a mun-


]nt`lni; 2 a merge al[turi, a se ci din greu, a face efort; a s[ ~ —
]ntov[r[=i; 3 a se lipi, a se uni; 4 a se sufoca, a nu mai putea respi-
a se c[s[tori; 5 a-=i uni apele, a ra; cu duh a s[ ]n[du=i — a nu
conflua. putea suporta suflete=te.
]mpreunare, s.f. — ]nt`lnire, adu- ]n[du=it, adj. — sufocat; 2 ]ne-
nare; ]mpreunarea sfatului — c[cios, sufocant; 3 obosit.
unitate de vederi, asociere de idei ]n[l\are, s.f. — ascensiune, ridi-
sau planuri. care social[.
]mpropiia, a s[ ~, vb. — a se ap- ]nc[ldzitur[, s.f. — ]mbr[\i=are; 2
ropia. aprindere, ]nc[lzire („a trupurilor
]mpung[tor, adj. — ]mpung[tor, ]nc[ldzituri“).
]mbolditor; 2 p[trunz[tor; 3 sti- ]nc[rca, a s[ ~, vb. — a se arun-
mulator; 4 jignitor, provocator. ca ]n spatele cuiva, a se n[pusti
]mpunge, vb. — a ]mpunge, a ]mp- dup[ g`t; ]n spate a s[ ]nc[rca
inge, a stimula, a incita, a a\`\a. — a se arunca ]n spate.
]mpuns[tur[, s.f. — vorb[
]nc[=ile, adv. — de asemenea, ia-
]n\ep[toare, mu=c[toare.
r[=i; conj. — chiar =i.
]mpu\icios, adj. — ur`t mirositor,
]ncep[tur[, s.f. — ]ncepere, ]nce-
]mpu\it.
]nainte m[rg[toarea sim\ire — put, ini\iativ[, ini\ierea unei ac-
treapta senzorial[, prima treapt[ \iuni; 2 principiu, element (filos.);
]n procesul gnoseologic, c[l[uza ]ncep[tura ]ncep[turilor — divini-
cunoa=terii. tatea ]n ipostaza de creator.
]nainte m[rg[toriu, adj. — pre- ]ncepere, s.f. — ]nceput, ini\iativ[.
merg[tor; 2 c[l[uz[, c[l[uzitor. ]ncheia, vb. — a uni la capete (bu-
]nainte punere — prezentare, eta- c[\i de material), a uni pe canturi,
lare; 2 premis[ (]n logic[). a ]mbina.
]nalgios, s.m. — c[dere din si- ]ncheiere, s.f. — sf`r=it; 2 conclu-
tua\ie, destituire, scoatere din zie.
demnitate, din dreg[torie; 2 pa- ]ncheietur[, s.f. — ]ncheiere, final;
gub[, prejudiciu, umilire; 3 ne- 2 termina\ie morfologic[ (a unui
dreptate, inechitate. cuv`nt); 3 ]ncheietur[, articula\ie
]n[c[jire, s.f. — sup[rare. (anatomie); 4 ]mbinare („]nche-
]n[du=al[, s.f. — ]nfierb`ntare, ietura ]n col\uri“); 5 concluzie; ]n-
transpirare; 2 sufocare, respira\ie cheietura voroavei — termina\ia
grea; 3 constr`ngere, siluire. cuv`ntului, articol (gramat.).
304 Dimitrie Cantemir

]nchide, vb. — a umple, a bara (o ]ncuiere, s.f. — ]ncheiere, concluz-


c[rare). ie; ]ncuierea urm[rii — tragerea
]nchina (cuiva), a s[ ~ — a face concluziei.
plec[ciuni, a saluta p`n[ la p[- ]ncungiurare, s.f. — ]nconjur,
m`nt, a face temenele. ocol, mi=care orbital[.
]nchin[ciune, s.f. — considera\ie ]ncungiur[tur[, s.f. — ]nconju-
deosebit[, supunere, umili\[; 2 rare, ocol, ]ncercuire; 2 ]ncol\ire.
temenea, salut. ]n darn, adv. — ]n zadar.
]nchipui, vb. — a imagina, a con- ]ndat[, adv. — pe loc, pe dat[, re-
cepe, a reprezenta, a configura; 2 pede; ]ndat[=i — pe loc, imediat,
a transpune pantomimic. chiar acum, ]ntr-o clip[.
]nchipuire, s.f. — reprezentare, ]ndatori, vb. — a ]ndatora, a obli-
]nf[\i=are; ]nchipuirea min\ii — ga.
imagine mintal[, reprezentare. ]ndatorit, adj. — obligat, obligato-
]ncinge, vb. — a ]ncinge, 2 a str`n- riu; 2 provenit, produs, cauzat,
ge, a constr`nge; a s[ ~ — a se descins („Acestea toate din forma
aprinde. C[milii ]ndatorit[ a fi, dovad[ nu
]ncins, adj. — aprins, plin de ar- trebuie“).
doare. ]nd[m`na, vb. — a u=ura, a ]nlesni
]nc`lcit, adj. — prins, ]ncurcat. ceva, a sta la dispozi\ia cuiva, a
]nc`lcitur[, s.f. — ]nc`lceal[, c[uta s[ intri ]n voia cuiva; 2 a
amestec[tur[; 2 ]ncurc[tur[. obi=nui, a face s[ piar[ stinghere-
]ncorna, vb. — a cap[ta coarne. ala; 3 a ]nzestra; 4 a ]ncuraja, a
]ncoruna, vb. — a ]ncorona, a ]n- da ajutor, a sprijini („cu toat[ lu-
cununa; 2 a ]nzestra, a d[rui mina privelii ]l ]nd[m`na“); a s[
]ncrede, a s[ ~ vb. — a se bizui. ~ — a se obi=nui, a se familiari-
]ncredin\are, s.f. — garan\ie, gaj; za; a-=i ~ — a lucra cu abilitate;
2 ]ncredere. 2 a ]mp[r\i, a distribui („firea a=e
]ncruntare, s.f. — ]ns`ngerare, de ]n\elep\e=te pe la to\i darurile
r[nire. sale =-au ]nd[m`nat“); ]nd[m`-
]ncuia, vb. — a ]nchide, a z[vor]; na vremii, ]nd[m`n[rile vremii
2 a ]nchide, a ]nfunda (o c[rare); — prilejul vremii, ocazie favora-
3 a conclude, a conchide; 4 a con- bil[, oportunitate.
\ine, a avea ]n sine; 5 a ascunde, ]nd[m`nare, s.f. — ]ndem`nare,
a t[inui, a imprima un ]n\eles as- abilitate, ]nzestrare, dar, talent; 2
cuns unui cuv`nt. ]nlesnire, folos; 3 desf[tare, via\[
]ncuiat, adj. — ]nchis; 2 ]ncadrat. f[r[ griji.
Istoria ieroglific[. Vol. II 305

]nd[m`nat, adj. — ]nzestrat, d[- \ele, a-=i satisface un deziderat, a


ruit. ajunge la scopul urm[rit.
mai ]nd[m`n[, adv. — mai la ]n- ]ndestulit, adj. — ]ndestul[tor,
dem`n[, mai lesne. satisf[c[tor.
]nd[m`n[rile firii — darurile nat- (]n de=ert) de ]nde=ert, adj. =i adv.
urale, talentele, ]nlesnirile fire=ti. — ridicol, de r`s.
]nd[m`n[tor, adj. — care st[ la ]n divuri, adv. — ]n chipuri, ]n fe-
]ndem`n[, care ascult[, care exe- luri.
cut[. ]nd`rji, a s[ ~ vb. — a se seme\i,
]n de, prep. — ]ntre; ]nde ei — ]ntre a se ]nver=una, a c[p[ta un curaj
ei. deosebit.
]ndelung, adv. — mult timp; 2 t`r- ]ndob`ndi, vb. — a c`=tiga, a ob-
ziu. \ine.
]ndelunga, vb. — a ]nt`rzia un lu- ]ndoin\[, s.f. — ]ndoial[; 2 b[-
cru, a trena. nuial[, suspiciune, presupunere;
]ndelungare, s.f. — ]nt`rziere, tre- 3 nehot[r`re, indecizie, incertitu-
dine, stare de cump[n[; 4 echi-
nare.
libru; cump[na ]ndoin\ii — c`n-
]ndelungat, adj. — lung; 2 de du-
tarul ]n stare de echilibru.
rat[, cronic.
]ndr[ptnic, adj. — contrar, opo-
]ndem`na, a sa ~, vb. — a se ocu- zant; 2 vr[jma=, du=man, care ]\i
pa, a se preocupa, a-=i face de lu- pune obstacole.
cru („cu binele altora nici cearc[, ]ndr[ptniciie, s.f. — fire, n[rav,
nici pofte=te s[ s[-ndem`nedze“). apuc[tur[, comportament („]n fi-
]ndemnare, s.f. — ]ndem`nare, rea =i ]ndr[pniciia had`mbilor ca-
pricepere, abilitate; 2 prilej, opor- de“); 2 ]nd[r[tnicie, ]nc[p[\`na-
tunitate. re; 3 opozi\ie, opunere.
]ndem`nare, s.f. — ]ndemn, inci- ]ndr[pniciune, s.f. — fapt[ rea,
tare, impuls. neajuns, r[utate.
]ndemn[tor, adj. — stimulator, ac- ]ndr[pt, adv. — ]napoi; 2 cu drep-
tivant. tate, ]n adev[r; 3 cinstit, corect.
]ndesare, s.f. — comprimare. (]ndr[zneal[) ]ndr[zneala ade-
]ndesat, adj. — concentrat, presat. v[rului a lua — a ]ndr[zni s[
]ndestuli, vb. — a ]ndestula, a mul- spui adev[rul; ]ndr[zneal[ cu
\umi pe cineva; a s[ ~ — a se socoteal[ — ]ndr[zneal[ bine
s[tura, a se declara mul\umit, a g`ndit[, prudent[, chibzuit[, stra-
se mul\umi; 2 a-=i realiza dorin- tegic[; ]ndr[zneal[ f[r[ soco-

20 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


306 Dimitrie Cantemir

teal[ — ]ndr[zneal[ oarb[, ne- pinele ]nfocate din inim[ —


g`ndit[, st[p`nit[ de furie, nes[- suspinele alimentate de focul de
buin\[. dragoste al inimii.
]ndr[znitor, adj. — care ]ndr[z- ]nformui, vb. — a informa, a da
ne=te, obraznic. form[ (ontologie); 2 a alc[tui, a
]ndreptariu, s.n. — rigl[, ]ndrep- or`ndui; 3 a formula („socoteala
tar (folosit[ de dulgheri pentru ]=i or`ndui =i cuvintele ]=i ]nfor-
constatarea neregularit[\ilor). mui“); a contura (o imagine, o
]ndulci, a s[ ~, vb. — a se ]ndul-
idee); a s[ ~ — a lua form[
ci; 2 a se bucura, a se desf[ta.
(„corb pestri\ s[ va ]nformui“).
]ndup[ca, a s[ ~, vb. — a se
]ndopa, a se ghiftui, a ]nghi\i, a ]nformuit, adj. — sistematic, ordo-
]nfuleca. nat, logic.
]neca, vb. — a ]neca, a sufoca; 2 a ]nfrico=etur[, s.f. — ]nfrico=are,
g`tui, a sugruma. ]ngrozire, amenin\are.
]necare, s.f. — sufocare, oprirea ]nfr`nge, a s[ ~, vb. — a-=i c[lca
respira\iei. pe inim[, a face ceea ce nu e=ti
]necat, adj. — ]necat; 2 astupat. obi=nuit.
]nfla, a s[ ~, vb. — a se umfla, a ]nfr`ntoare, ~ori, s.f. — ruptur[,
se m[ri, 2 a se m`ndri, a se su- =an\, ad`ncitur[; ]nfr`ntorile
praaprecia, a se trufi. m`nii — ad`nciturile m`inii.
]nflat, s.m. =i adj. — umflat; 2 tru- ]nfr`ntur[, s.f. — luxa\ie.
fa=, seme\; ]nfla\ii cu mintea — ]nfrunta, vb. — a certa cu asprime;
m`ndrii, trufa=ii. 2 a brava un pericol.
]nfl[cios, adj. — care se umfl[, ]ng[duin\[, s.f. — r[bdare; 2 p[-
seme\, trufa=; duh ]nfl[cios — suire, am`nare; 3 ]ndurare, mil[.
m`ndrie, seme\ie.
]ng[ima, =i a s[ ~, vb. — a =ov[i;
]nfl[ciune, s.f. — umflare, um-
fl[tur[. 2 a t[r[g[na („alt chip de chiver-
]nfoca, a s[ ~, vb. — a se m`nia, nisal[ s[ afle =i spre aceia a s[ ne-
a se aprinde de m`niei. voi s[ nu s[ ]ngaime“); 3 a se ]n-
]nfocare, s.f. — ardere, combustie; curca, a se amesteca („]n glogoza-
2 m`nie, sup[rare; 3 ardoare, zel. l[ ]n z[dar v[ ]ng[ima\i“).
]nfocat, adj. — aprins, incandes- ]ng[imal[, ~ele, s.f.— ]ng[imare,
cent; 2 m`nios, sup[rat; 3 pornit vorbire ne]n\eleas[; bolborosire;
din dragoste, de ]ndr[gostit, in- 2 protest verbal, cr`cnire, ]mpo-
tens alimentat de sentiment; sus- trivire; 3 nehot[r`re, stare de
Istoria ieroglific[. Vol. II 307

iner\ie, =ov[ial[; 4 pregetare; 5 narea cuvintelor — ]n\elesul,


]nt`rziere, t[r[g[nare; f[r[ nici o sensul cuvintelor; 3 ]nsemn[tate;
]ng[imal[ — f[r[ nici o ]nt`rziere. importan\[.
]ng[imare, s.f. — =ov[ial[, ]ncur- ]ns[mnat, adj. — or`nduit, fixat;
c[tur[, confuzie („ce s[ r[spun- 2 anumit, dinainte stabilit.
dz[ cu to\ii ]n ]ng[imare sta“). ]nsomnorat, adj. — somnoros; 2
]ngem[na, a s[ ~, vb. — a se uni, a adormit,
se ]mpreuna; 2 a se bifurca. ]nso\i, a s[ ~ vb. — a se ]ntov[r[=i,
]ngem[nat, adj. — unit, ]mbinat; a ac\iona ]mpreun[.
2 despicat, bifurcat. ]nso\itoriu, s.m. — ]nso\itor, to-
]nghimpos, adj. — cu m[r[cini, var[=.
m[r[cinos. ]n=el[tur[, s.f. — ]n=el[torie, cap-
]n giur ]mprejur, adv. — ]n circum- can[, perfidie.
ferin\[. ]n=tiin\a, vb. — a ]ncuno=tin\a, a
]ngr[ditur[, s.f. — zid, construc- aduce la cuno=tin\[; a ]nv[\a (pe
cineva); a s[ ~ — a afla; 2 a se
\ia unei cet[\i, ansamblul exteri-
]ncuno=tin\a, a se informa; 3 a
or de fortifica\ii.
cunoa=te.
]ngreuiere, s.f. — dificultate.
]nt[ri, vb. — a ]nt[ri, a adeveri, a
]ngrijlivi, a s[ ~, vb. — a purta de confirma („povestea Vidrii... a=e o
grij[, a se teme de via\a cuiva. ]nt[rim“); 2 a stabili.
]ngroz[tur[, s.f. — amenin\are, ]nt[ritor, adj. — care r[m`ne sta-
]nfrico=are. tornic, neschimb[tor.
]n loc de, prep. — ca, drept; ]n loc ]nt[ritur[, s.f. — ]nt[rire, ]nt[rirea
de basn[ — ca poveste. unei conven\ii, a unei ]n\elegeri,
]nmuia, a s[ ~, vb. — a se ]n- confirmare.
dupleca. ]ntemeiat, adj. — cl[dit, fundat; 2
]nn[c[ji, vb. — a nec[ji, a sup[ra. sigur, hot[r`t, stabilit.
]n-patru-picioare, s.m. — patru- ]ntemeiere, s.f. — cre=tere ]n si-
ped. tua\ie, ]mbog[\ire, stabilitate ]n
]ns[mna, vb. — a ]nsemna, a fixa, situa\ie; 2 putere economic[ =i
a indica, a numi; 2 a prevedea, a politic[.
hot[r]; 3 a propune ]n scris; 4 a ]nte\i, vb. — a iu\i, a impulsiona,
se traduce, a se t`lcui, a simboli- a activa.
za. ]ntinare, s.f. — p[tare, necinstire.
]ns[mare, s.f. — notare, consem- ]ntindere ]nainte, s.f. — presupu-
nare; 2 semnifica\ie, t`lc; ]ns[m- nere, anticipare, prognoz[.
308 Dimitrie Cantemir

]ntirii, vb. — a fug[ri de aproape, ]ntunecarea soarelui — eclips[


a nu slabi din fug[rit; 2 a alunga, de soare.
a goni. ]ntunerecul veacului (]n con-
]nt`i, adj. — primul, caracteristic, cep\ia cre=tin[) — ]ntunericul
principal; chipul ]nt`i — tr[- veacului de apoi, de dup[ sf`r-
s[tura definitorie, prima tr[s[tu- =itul lumii.
r[; 2 persoana ]nt`ia. ]nturna, a s[ ~, vb. — a se ]n-
]ntoarce, vb. — a ]ntoarce, a toarce; de ]nturnat — de ]ntoar-
schimba, a preface; a s[ ~, vb. — cere.
a se ]ntoarce, a reveni; 2 a-=i c[lca ]nturnare, s.f. — ]ntoarcere.
angajamentul, promisiunea; 3 a se ]n\elege, vb. — a p[trunde cu min-
schimba, a se transforma; 4 a se tea; 2 a afla, a se informa.
roti. ]n\elegere, s.f. — ]n\elegere, ra-
]ntoarcere, s.f. — p[r[sire, schim- \iune intelectiv[ („suflet ]n\eleg[-
bare de atitudine; ]ntoarcerea toriu“); 2 cunoa=tere, cunoa=tere
fe\ii — schimbare de atitudine, intelectual[, abstract[ (de la lat.
r[cirea sentimentelor.
intelligo); cu ]n\elegere, adv. —
]ntorn[, s.f. — ]ntoarcere, ]na-
cu p[trundere, cu con=tiin\a unui
poiere.
lucru ce se impune, ]n\eleg`nd
]ntors, adj. — schimbat, pref[cut.
]ntr-ad`nc, adv. — profund, te- ra\iunea din lucruri.
meinic. ]n\elepciune, s.f. — prevedere,
]ntr-aripa, a s[ ~ vb. — a prinde, pruden\[, calcul; 2 g`ndire, ra-
a c[p[ta aripi, a-i cre=te aripi \iune prev[z[toare; ]n\elepciu-
]ntreba, a s[ ~, vb. — a se ]ntre- nea firii — ra\iunea din natur[,
ba, a-=i pune probleme. ra\iunea imanent[, ordinea inte-
]ntrebare, s.f. — ]ntrebare, chestio- ligent[ a naturii, ]n\elepciunea
nar, problem[. naturii.
]ntregime, s.f. — ]ntregime, integ- ]n\elept, s.m. — filozof; 2 om care
ritate; 2 totalitate. ]nva\[ din experien\[, care su-
]ntregiune, s.f. — integritate (fizi- pune totul chibzuin\ii, g`ndirii;
c[), plin[tate. adj. — chibzuit, cu scaun la cap,
]ntruloca, a s[ ~ vb. — a se adu- judecat, prudent.
na, a se ]ntruni. ]n\elep\e=te, adv. — cu ]n\elep-
]ntrulocare, s.f. — a=ezare la un ciune, bine g`ndit, cu m[sur[,
loc, adunare, ]ntrunire. prudent, ra\ional.
Istoria ieroglific[. Vol. II 309

]n\elep\i, a s[ ~, vb. — a c`=tiga deprinde, a se obi=nui; 3 a se


]n experien\[, a trage ]nv[\[minte educa.
din via\[, a deveni mai prev[z[tor. ]nv[\[toriu, s.m. — profesor, das-
]nv[l[tuci, a s[ ~, vb. — a se c[l; 2 filozof ]n\elept; 3 consilier,
]nf[=ura, a se ]ncol[ci; 2 a se ]m- sf[tuitor.
piedica. ]nv[\[tur[, s.f. — ]nv[\[tur[, cu-
]nv[l[tucit, adj. — ]ncurcat, ]nf[- no=tin\e c[p[tate, =tiin\[; 2 teorie,
=urat; 2 prins ]n plas[; 3 neclar, cunoa=tere teoretic[, sistem de
confuz, amestecat. g`ndire, filozofie, linie teoretic[,
]nv[lui, vb. — a ]nv[lui, a ]nveli, dogm[; 3 =tiin\[, disciplin[ =tiin-
a ascunde, a acoperi, a ]nf[=ura; \ific[, specialitate; 4 cuno=tin\e
2 a cuprinde, a ame\i; a s[ ~ — =tiin\ifice, educa\ie intelectual[; 5
a-=i pierde luciditatea, a-=i pierde principiu de via\[, lozinc[, \el; 6
cump[tul, a nu fi st[p`n pe sine, plan; 7 sfat, p[rere, ]ndemn, ]n-
a-=i pierde controlul, a se bui- drumare; 8 dispozi\ie, porunc[;
m[ci, a se z[p[ci. ]nv[\[tura loghic[i — logica,
=tiin\a logicii; ]nv[\[tura obi-
]nv[luial[, s.f. — acoperire, ascun-
ceeinic[ — etica, morala; ]nv[-
dere; 2 confuzie, dificultate de a
\[tura trupurilor cere=ti —
]n\elege („perioadele mari ]n vo-
astronomia; ]nv[\[turi grele —
roav[... la audzire =i la pomenire =tiin\e.
]nv[luial[ face“). ]nv`rteji, vb. — a r[suci, a
]nv[luit, adj. — acoperit, ascuns; ]ntoarce, a r[sturna; a s[ ~ — a
2 cu t`lc, simbolic. se ]napoia repede, a se ]ntoarce ]n
]nv[luitur[, s.f. — ]nv[luial[, vor- fuga; 2 a se ]nv`rti, a se roti; 3 a
bire ]n pilde; 2 m[guleal[, vorbe avea senza\ie de ame\eal[.
ame\itoare. ]nv`rtijire, ]nv`rtejire, s.f. —
]nv[sca, vb. — a ]mbr[ca, a ]nve=- ]nv`rtire, ocol, evolu\ie periodic[,
m`nta; 2 a ]nf[=a (un copil). ciclic[, mi=care circular[, orbital[.
]nv[tuci, vb. — a ]mpleti; 2 a ]n- ]nvoi, vb. — a ]nvoi, a fi de acord,
f[=ura, a ]ncol[ci, a ]nv[l[tuci. a consim\i, a ]ncuviin\a, a dezle-
]nv[\a, vb. — a ]nv[\a, a cunoa=te; ga, a conveni, a se declara de
2 a sf[tui, a ]ndemna; 3 a pro- acord cu ceva.
pune solu\ii, a consilia; a s[ ~ — ]nvoie=i, a s[ ~, vb. — a se ]n-
a lua aminte, a trage ]nv[\[minte, voio=a, a se ]nveseli, a se bucura,
concluzii (dintr-o p[\anie); 2 a se a fi mul\umit.
310 Dimitrie Cantemir

]nvoin\[, s.f. — ]nvoire, consim- L


\[m`nt, ]n\elegere deplin[, con-
lacherd[ (el.), s.f. — p[l[mid[,
venire, acord. pe=te din familia Cybiidae.
]nvrednici, a s[ ~, vb. — a fi so- lacone=te, adv. — pe scurt, lacon-
cotit demn de ceva, a fi vrednic, ic.
a se ]nvrednici; 2 a fi ]n stare; 3 a laring[, s.f. — laringe; 2 g`t.
i se acorda cinstea, a i se acorda lascav (polon.), adj. — binevoitor,
favoarea, a c[p[ta permisiunea; 4 milostiv; 2 bucuros, voios.
a avea norocul, a reu=i ]ntr-o ac- lat, s.m. — larg; latul m[rii — lar-
\iune. gul m[rii.
]nvrednicie, s.f. — ]nv[\[tur[, cu- latin, s.m. — latin, roman.
no=tin\e; 2 virtute; 3 educa\ie la\ ~e, s.f. — la\, curs[ (de prins
moral[, deprinderi =i conduite p[s[ri).
morale. laud[, s.f. — elogiu; 2 prestigiu,
renume; lauda numelui — glo-
J ria, renumele; de laud[, adj. —
jalob[, s.f. — jalb[, pl`ngere scri- remarcabil, de seam[, demn de
s[; 2 p`r[, denun\. elogii.
lavirinth (el.), s.n. — labirint.
jalnic, adj. — jalnic, trist, dureros;
l[ca=, s.f. — locuin\[.
2 pl`ng[re\, t`nguitor, rug[tor.
l[cr[mos, adj. — ]nl[crimat, care
jepui, vb. — a jupui, a lua pielea. pl`nge.
jicni\[, s.f. — c[mar[, magazie, l[cui, vb. — a locui, a sta, a vie\ui.
hambar. l[muri, a s[, ~, vb. — a se purifi-
jiganie, jiganie cumplit[, jiganie ca, a se limpezi, a se cur[\a de
rea, s.f. — s[lb[ticiune, fiar[; ji- impurit[\i.
ganie ]n patru picioare — pa- l[\i, a s[ ~, vb. — a se ]ntinde, a
truped; jiganie zbur[toare — se extinde.
pas[re. l[uda, vb. — a sl[vi, a cinsti, a sti-
jig[niu\[, s.f. — animal mic, ne- ma, a acorda stim[ =i considera\ie.
]nsemnat. l`nged, adj. — l`nced, slab; l`n-
jirtf[ s.f. — jertf[, prinos, dar. ged glas — voce slab[, de-abia
julire, s.f. — jupuire; 2 stricare, auzit[.
sc[dere, ]mpu\inare; 3 =tirbire; ju- l`ngedzi, vb. — a sl[bi puterea
lirea cinstii — =tirbirea prestigiu- (fizic[).
lui. l`ngoare, s.f. — lingoare, tifos.
Istoria ieroglific[. Vol. II 311

leac, s.f. — doctorie, medicament; lesne adj. sprinten, u=or; adv. —


2 vindecare; 3 solu\ie. u=or, cu u=urin\[; pre lesne —
leah, s.m. — polonez. foarte u=or, f[r[ dificultate; c`t
lectic[, s.f. — mijloc de transport de pre lesne — cu foarte mare
din antichitatea roman[, consti- u=urin\[.
tuind dintr-un scaun, uneori aco- lesnire, s.f. — u=urin\[, facilitate;
perit, purtat pe umeri de doi sau 2 ]nlesnire, u=urare; 3 succes, iz-
patru oameni. b`nd[; 4 procedeu, mijlocul cel
lega, vb. — a interzice, a prohibi; mai potrivit; modul lesnirii —
a s[ ~, a se obliga prin jur[m`nt, procedeul cel mai potrivit, mo-
a ]ncheia o ]nvoial[, a f[g[dui, a dalitatea ]nlesnitoare; la lesnire,
promite, a se angaja solemn. adv. — la vreme f[r[ grij[, ]n timp
leg[m`nt, s.n. — leg[m`nt, con- de lini=te, ]n situa\ia prielnic[.
ven\ie, tratat; 2 angajament so- le=inat, adj. — mort de foame,
lemn f[cut prin jur[m`nt (dup[ le=inat de foame.
practica vremii); leg[m`nt cu ju- leui, vb. — a se comporta ca un
r[m`nt — promisiune, ]nvoial[, leu; 2 a rage.
]ncheiat[ cu jur[m`nt, lexicon (el.), s.n. — dic\ionar, en-
leg[tur[, s.f.- leg[m`nt, obliga\ie ciclopedie de cuno=tin\e ]ntr-un
luat[, obliga\ie reciproc[, angaja- anumit domeniu („lexicoane eti-
ment reciproc (]ntr-o conven\ie); mologhice=ti“).
2 tratat, conven\ie; 3 constr`n- lighioaie, s.f. — vie\uitoare ]n ge-
gere, asuprire; 4 obezi, c[tu=e nere, s[lb[ticiune, tot ce apar\ine
(„m`nule spre leg[turi s-au ]n-
regnului animal; lighioaie pre
doit“).
p`ntece t`r`toare — reptil[.
lege, legiuri, s.f. — lege, pravil[,
likos (el.), s.m. — lup.
norm[; 2 religie, dogm[.
liman, s.n. — mal; 2 golf, lac cu
lege tir[neasc[ — f[r[delege, pro-
cedeu arbitrar, silnicie. deschidere la mare; 3 loc de ad[-
leic[, s.f. — p`lnie. post, loc de ancorare, port; lima-
lemarghie, limarghie (el.), s.f. — nul ad[postirii — golf, loc de
l[comie la m`ncare; izb`nda li- acostare.
marghiii — satisfacerea l[comiei limb[, s.f. — limb[, limba unui
la m`ncare, popor, vorbire; 2 neam popor.
lembic, limbic, s.n. — alambic, limpegiune, s.f. — limpezime, lim-
cazan pentru distilat. piditate; claritate.
lep[da, vb. — a alunga; 2 a p[r[si. lin, adj. — lini=tit, potolit, domol.
312 Dimitrie Cantemir

line=te, s.f. — lini=te, pace; cu na (]n ceva); a povesti m[ luaiu


lini=te, adv. — f[r[ zgomot; ]n — m[ antrenai ]n a povesti.
line=te, adv. — pe timp de lini=te, luciu, adj. — lucios, str[lucitor
pe timp de r[gaz. („dec`t diamantul mai luciu
lingu=i, a s[ ~ vb, — a m[guli pe era“).
cineva pentru a-i c`=tiga bun[- lucra, vb. — a activa, a ac\iona, a,
voin\a, 2 a simula amici\ia, a face opera; 2 a produce, a crea; 3 a
pe binevoitorul. se manifesta; a s[ ~, a se efectua,
lingu=itur[, s.f. — lingu=eal[. a se produce, a se petrece.
lipi, a s[ ~, vb. — a se apropia, a lucrare, s.f. — f[ptuire, ac\ionare;
se al[tura; 2 a fi de acord, a c[dea 2 munc[, activitate; 3 produs,
de acord. oper[, crea\ie; 4 manifestare.
liubov, s.n. — dragoste, iubire; 2 lucr[toriu, s.m. — f[pta=, f[ptui-
pl[cere, pasiune; 3 ambalare, en- tor; ]mpreun[ lucr[toriu — to-
tuziasm. var[= de munc[; 2 creator; 3
liufegiu, s.m. — lefegiu, o=tean cu agent al mi=c[rii ]n lucruri, princi-
plat[, mercenar. piu motor (ontologie); cel firesc
loc, s.n. — loc; 2 pozi\ie social[; la lucr[toriu — motorul natural,
un loc a s[ \ine — a fi totuna, agentul natural al mi=c[rii ]n fe-
indistinct; loc prea aspru — loc nomene (]n ontologia aristote-
imposibil de urcat, inaccesibil. lic[).
loghic, s.m. — logician. lucru, s.n. — lucru, lucrare; 2 ac-
loghic[, s.f. — logic[, =tiin\a logicii. \iune, fapt[, activitate, ]ntreprin-
loghicesc; adj. — logic, ce \ine de dere; 3 oper[, crea\ie; me=ter-
logic[; 2 ra\ional. =ugul lucrului — arta cu care a
logo=, s.n. — pitic; adj. — mic de fost realizat[ o oper[; 4 practic[,
stat, ca de pitic. ]ndeletnicire; 5 fapt[ ur`t[, ne-
logo=i, a s[ ~, vb. — a se mic=ora. legiuire; 6 chestiune, problem[;
loz[, loaz[, s.f. — lujer, vrej, vl[s- 7 ]nt`mplare, fenomen; 8 reali-
tar. tate material[; 9 (la pl.) fenome-
lua, vb. — a apuca, a prinde, a-=i ne, obiecte, fapte =i crea\ii ome-
]nsu=i ceva; 2 a considera, a soco- ne=ti; lucru adeverit — prob[
ti; a lua la mijloc — a ataca din concret[, dovad[, adev[r verifi-
toate p[r\ile (pe cineva); (cu ce- cat; lucru greu — dificultate,
va) a s[ ~ — a ]ncepe, a se porni, problem[; lucru mijlociu — lu-
a se angaja (]n ceva), a se antre- cru ]mbinat, f[cut din dou[ p[r\i
Istoria ieroglific[. Vol. II 313

distincte; lucru t`mpl[toresc — 2 ochi, privire; 3 lumina ochiu-


fenomen ]nt`mpl[tor, imprevizi- lui — pupila; 4 perimetrul exte-
bil, necuprins ]n legile firii; lu- rior al unei cl[diri, partea care
crurile fiin\[=ti — fenomenele este expus[ luminii solare; ]n lu-
naturale, produse prin cauze nat- min[, adv. — la lumin[, afar[, ]n
urale; 2 existen\a material[; lu- afar[, la exterior; cu toat[ lumi-
crurile fire=ti, lucrurile firii — na privelii — cu am`ndoi ochii;
fenomenele naturale; lucruri is- 2 cu toat[ dragostea, cu ]ntreaga
cusite — opere artistice sau de afec\iune.
]nalt[ tehnic[; lucrurile ]ntre luminos, adj. — lucios.
muritori — faptele oamenilor; lupe=te, adv. — ca un lup, lacom.
lucrul ]n\elepciunii — fapt[ lupt[, s.f. — efort, trud[.
lut, s.n. — p[m`nt.
chibzuit[; lucruri ]nainte m[r-
g[toare — ac\iuni propuse spre
M
a fi efectuate, ac\iuni care, prin
efectul lor, deschid perspective; macar cum, adv. — nicidecum,
lucruri ]napoi urm[toare — ]n- sub nici o form[, cu neputin\[.
t`mpl[ri care sunt consecin\a mai, ~uri, s.n. — ficat; 2 m[run-
unor ac\iuni; consecin\e, urm[ri, taie.
efecte; lucruri lume=ti — fapte mai-mare, s.m. — =ef, conduc[tor.
omene=ti, ]nt`mpl[ri istorice; lu- maara — ceas bun.
cruri mai sus de fire — dome- mamc[, s.f. — doic[.
niu care apar\ine ontologiei, me- mamina, m[mina, a s[ ~, vb.—
tafizicii; bun sf`r=itul lucrului a se m[ri, a se dezvolta.
mamin[, s.f. — ridic[tur[, m[ri-
— lucrurile ce se termin[ cu bine;
me; 2 namil[; 3 ]nc[rc[tur[, greu-
de care lucru, conj. — deci, a=a-
tate („mari mamini de la p[m`nt
dar, prin urmare, de aceea; 2 a=a ]n sus arunc[“).
]nc`t; de ne=tiut lucrul — de- maminos, m[minos, adj. — gros,
spre fapta necunoscut[; ]n lucru mare, uria=, enorm.
adv. — ]n fapt[. marmure porfir[ — marmur[ ro-
lumesc, adj. — de lume, care apar- =ie.
\ine, lumii (]n opozi\ie cu lumea mas, s.n. — oprire, r[m`nere pen-
divin[), ceea ce \ine de om =i fap- tru odihna de noapte.
tele sale; ceea ce este din lume. mascara, s.f. — p[pu=[ de b`lci,
lumin[, s.f. — lumin[, str[lucire; p[pu=[ pentru teatrul de p[pu=i;
314 Dimitrie Cantemir

2 obiect de dispre\, de batjocur[; tagem[ („m[iestrii spre v`narea


3 vorb[ jignitoare, batjocoritoare, fililor punea“).
batjocur[, ocar[; 4 bufon; paia\[, m[luros, adj. — deluros, r`pos,
m[sc[rici. pr[p[stios, accidentat.
mateologhie (el.) s.f. — delir, vor- m[nunc, s.n. — m[nunchi; 2 m`-
bire f[r[ =ir; 2 vorb[ zadarnic[, ner.
f[r[ folos; 3 flec[real[. m[nunt, m[nun\el, adj. — m[-
mateologhisi (el.), vb. — a delira, runt.
a vorbi ]n dodii; 2 a vorbi f[r[ m[nunt[i, s.f. — m[runtaie, vis-
rost a flec[ri. cere, intestine.
materie, s.f. — materie; 2 hran[ m[r[ciuni, s.m. pl. — m[r[cini,
(„materie s[\ioas[“); 3 substrat, m[r[cini=.
principiu al lucrurilor; 4 subiect, m[rg[tor, s.m. — animal cu picio-
motiv, tem[; 5 materia demon- are, patruped; adj. — care merge;
stra\iei (]ntr-o opera\ie de argu- ]nainte m[rg[tor — care merge
mentare logic[); materie dih[- ]n fa\[; 2 anterior, precedent; 3
niiasc[ — materie biologic[, \e- din fa\[, de dinainte; 4 care de-
suturi de tot felul, carne; materie schide calea, c[l[uzitor.
filosofasc[ — categoria filozofic[ m[ri (pe cineva), vb. — a ridica
a materiei, materia ca obiect al pe scara social[, a urca pe cineva
filozofiei; materia siloghismului ]n demnit[\i sociale, ]n situa\ii de
— p[r\ile componente ale unui prestigiu; a s[ ~ — a urca pe
silogism; 2 adev[rul inferabil. scara social[: 2 a se m`ndri, a se
materiesc, adj. — material, ce \ine trufi.
de materie. m[rime, s.f. — m`ndrie, ]ng`m-
mathematec[, s.f. — matematic[, fare, trufie; m[rimea numelui —
geometrie. prestigiu, 2 pozi\ia social[ pe care
mathematic, s.m. — matemati- o acord[ o dreg[torie; m[rimea
cian, filozof pitagoreic, geometru. sufletului — curaj, vitejie, temer-
m[dulariu, s.n. — m[dular, mem- itate.
bru, parte component[; 2 organ; m[rturisal[, s.f. — m[rturisire,
3 picior. confesare.
m[g[ra=, s.m. — m[g[ru=. m[sura, a s[ ~, vb. — a se c`n-
m[iestrie, s.f. — iscusin\[, art[; 2 t[ri, a se observa, a se studia; 2 a
unealt[, instrument, ma=in[, me- se ]nfrunta, a se lua la har\[.
canism, aparat; 3 capcan[, curs[ m[sur[, s.f. — raport cantitativ;
(pentru v`nat); 4 ma=ina\ie, stra- 2 limit[, plafon; 3 cantitate; m[-
Istoria ieroglific[. Vol. II 315

sura c[ldurii — gradul de tem- netic[ folosit[ la ]ncercarea me-


peratur[; tot ]ntr-o m[sur[ loc. talelor pre\ioase.
adj. — egal, de aceea=i m[rime, la mehlem (arab.) — unguent medi-
acela=i nivel. cal, cu func\ie izolatoare ]n r[niri.
(m`n[) a m`n[ — ]n m`n[. meidean, s.n. — loc deschis folosit
m`ng`ia, m`ng`i, vb. — a m`n- ca teren de lupt[; meideanul ce-
g`ia; 2 a potoli (chinurile suf- riului — Calea-Lactee.
lete=ti sau o durere fizic[). melanholie, s.f. — triste\e; me-
m`ng`iat, adj. — pl[cut, lini=tit; leanholie ipohondriac[ — ipo-
odihn[ m`ng`iat[ — lini=te pl[- hondrie, triste\e ad`nc[.
cut[. mjelciuri, s.n. pl. — orbitele ochiu-
m`ng`iere, s.f. — m`ng`iere; 2 lui („ochiul... din melciuri afar[ ca
]ncurajare, lini=tire, promisiune a broasc[i iese“); 2 pielea care
de ajutor. acoper[ =i ap[r[ ochiul la supra-
m`ng`ios, adj. — ginga=, suav, fa\[ [„melciurile ochilor“ — co-
pl[cut, ]nc`nt[tor; 2 dulce, atr[- nurile oculare (ale cameleonu-
g[tor, cuceritor, frumos; 3 dulce, lui)].
calm, m`nie m`ng`ioas[ — melodie, s.f. — c`ntec.
m`nie dulce, pref[cut[, pornit[ meni, vb. — a atrage asupra cuiva
nenorociri prin ]ns[=i pronun\a-
din dragoste.
rea numelui lor (credin\[ de ori-
m`nie, s.f. — m`nie; 2 iu\ime, in-
gine magic[).
tensitate („m`nia foamei“). menitoriu, adj. — menitor, ame-
m`ntui, vb. — a sc[pa, a salva, a nin\[tor, prevestitor („r[u menito-
scoate pe cineva dintr-o situa\ie riu“).
critic[; a s[ ~ — a sc[pa de un menitur[, s.f. — prorocire, pre-
r[u; a se descotorosi de ceva ne- zicere rea; 2 blestem aduc[tor de
pl[cut. nenorociri.
m`ntuial[, m`ntuin\[, s.f. — mereu, meree, adj. — continuu,
m`ntuire, vindecare, ]ns[n[to- ]ntins, nesf`r=it, f[r[ margini; ta-
=ire; 2 sc[pare de necaz. bl[ meree — ]ntindere ne]ntre-
m`zd[, s.f. — mit[, bac=i=, dar, ca- rupt[.
dou pentru ob\inerea de favoruri. merichi (el.), adj. — particular, in-
megalopsihie (el.), s.f. — curaj, dividual.
vitejie, temeritate. meschiu, s.m. — mi=chiu, o\el de
megie=iie, s.f. — vecin[tate. bun[ calitate.
mehenghiu (arab.) — piatr[ mag- meserni\[, s.f. — m[cel[rie.
316 Dimitrie Cantemir

mesti, vb. — a preg[ti o b[utur[ me=ter=ug, me=ter=ugul cuv`n-


pentru a o servi. tului — retorica, oratoria, arta
me=ter=ug, s.n. — art[, norm[, cuv`ntului (]n ]n\eles de ansam-
regul[, canon, tehnic[, procedeu blu de reguli =i de tehnici); a me=-
artistic, m[iestrie, perfec\iune; 2 ter=ugului cuv`ntului ]nv[\[-
talent, pricepere, iscusin\[; 3 tor — profesor de retoric[.
ra\iune creatoare („me=ter=ugul metafizic, s.m. — filozof metafi-
f[c[toriului firii“); 4 me=te=ug, zifcian; 2 specialist ]n probleme
tehnic[; 5 unealt[, arm[ de r[z- de ontologie.
boi; 6 dib[cie, viclenie, =iretenie;
metafizica, s.f. — filozofia, ca on-
7 ma=ina\ie, tactic[, strategie, cur-
s[; din me=ter=ug, loc. adv. — re- tologie.
alizat printr-un procedeu tehnic, metafizicesc, adj. — metafizic, ce
construit anume; cu mare me=- \ine de metafizic[.
ter=ug — dup[ o solu\ie tehnic[ metal, ~uri, metalon (el.), s.n. —
deosebit[; 2 cu o deosebit[ is- metal.
cusin\[; cu frumos me=ter=ug — metamorfosin, metamorfosis
cu plan sub\ire. (el.). s.f. — prefacere, metamor-
me=ter=ugesc, adj. — artistic, ce foz[, transmuta\ie.
\ine de art[, iscusit; 2 viclean, per- meteris, meteriz (turc.), s.n. —
fid, =iret; putere me=ter=ugeasc[ meterez, ]nt[ritur[; 2 =an\ de r[z-
— for\a =ireteniei, a strategiei. boi, tran=ee.
me=ter=ugi, vb. — a imagina strat- mic[, s.f. sg., ]n loc. adv. — ]n mica
ageme, a concepe solu\ii inteli- ceasului — foarte repede, ]ntr-o
gente pentru a ie=i dintr-o ]ncur- clip[.
c[tur[. micropsihie (el.). s.f. — fric[, la-
me=ter=ugul firii, me=ter=ugul
=itate.
din fire — ra\iunea imanent[, or-
mic=orime, s.f. — micime, pu\i-
donarea inteligent[ a naturii, m[-
iestria =i perfec\iunea lumii, n[tate; mic=orimea sufletului —
me=tersugul me=ter=ugurilor — fric[, la=itate.
logica. mic=urare, s.f. — mic=orare, sc[-
me=ter=ugul v[rsatului — tehni- dere; 2 c[dere din situa\ie.
ca de turnare (a unui metal, a mier`i, adj. — albastru deschis, al-
unei opere de art[ ]n metal). bastru faian\[ („ochii mier`i“)
me=ter=ugul vorbirii, me=ter- mihaniie, s.f. — ma=in[, instru-
=ugul voroavei, a cuv`ntului ment, ma=in[rie; 2 ma=in[ de r[z-
Istoria ieroglific[. Vol. II 317

boi, 3 ma=ina\ie, viclenie, curs[, minte, s.f. — minte, ]n\elegere,


combina\ie. pricepere, inteligen\[; 2 ra\iune,
mijloc, s.n. — mijloc, posibilitate, judecat[; 3 g`nd, adev[r intim,
modalitate; 2 intermediu, medie- convingere intim[; la minte ne-
re; 3 mod, situa\ie, procedeu; 4 cl[titoriu, loc. adj. — cu stabili-
]mprejurare, circumstan\[; prin tate mintal[, capabil de concen-
mijlocul, adv. — cu ajutorul, prin trare, cu mintea a=ezat[ (virtu\i
intermediul; mijlocul lesnirii — centrare agita\iei =i instabilit[\ii
procedeu ]nlesnitor. mintale =i structurii mintale abe-
mijlociie, s.f. — mijloc, intermediu rante); luat de minte, adj. —
(„cu mijlociia noastr[“). apucat, nebun.
mijlocire, s.f. — mijloc, centru. minune, s.f. — uimire; 2 ciud[-
mijlocitoriu, adj. — mijlocitor, \enie.
mediator, 2 mediu, hotar mijloci- minunat, adj. — extraordinar, su-
toriu — termen medui (]n logic[). pranatural.
mijlociu, adv. — de mijloc; 2 cu mir[, s.f. — m[sur[ de lungime de
dou[ naturi, format din dou[ p[r\i aproximativ 1 km.
mirosal[, s.f. — miros, parfum;
diferite, ]mbinat; 3 ]ndoielnic.
dulce mirosal[ — parfum pl[cut.
mil[, s.f. — mil[, unitate tradi\io-
mirt[, s.f. — mer\[, bani\[, m[sur[
nal[ de m[sur[ ]n lungime de
de capacitate de circa 30 kg.
1000 pa=i, adic[ ]n jur de 700 m.
mirtic (turc.), s.n. — mertic, m[-
milos, adj. — care st`rne=te mila, sur[ de cereale egal[ cu circa 15
t`nguitor, care cere mil[, ]ndu- kg; 2 impozit ]n natur[ ]n cereale,
rare; 2 jalnic, trist, ]nduio=[tor. nafaca; 3 por\ie, ra\ie.
milos`rdi, a s[ ~, vb. — a se ]n- mistui, vb. — a mistui, a rumega;
duio=a, a-i fi mil[, a privi cu com- 2 a face s[ dispar[.; a s[ ~ — a
pasiune; 2 a ajuta din mil[, a ridi- se ascunde, a disp[rea, a pieri.
ca suferin\a cuiva. mistuire, s.f. — dispari\ie, ascun-
milos`rdie, s.f. — mil[, bun[voin- dere.
\[, ]n\elegere, ]ng[duin\[; 2 aju- mi=el[tate, s.f. — s[r[cie, chin,
tor, asisten\[. via\[ plin[ de lipsuri, mizerie, ne-
milostivi, a s[ ~ — a se ]ndura, a voie; 2 nenorocire, n[past[.
se ]nduio=a. mi=eliie, mi=[liie, s.f. — sl[bi-
milostivire, s.f. — ]ndurare, mil[. ciune; 2 perisabilitate; 3 viclenie,
minciunos, adj. — iluzoriu, apa- falsitate; 4 tic[lo=ie, nemernicie;
rent; 2 simulat, nesincer. cu mare mi=[lie, cu mi=[lie,
318 Dimitrie Cantemir

adv. — cu chinuri, cu efort pe- adv. — ]n moldovean[, pe mol-


nibil, cu mare suferin\[. dovene=te.
mi=elime, s.f. — micime, pu\in[tate. molidv, molidzi, s.m. — molid.
mi=elos, adj. — nenorocit, mize- monarh, s.m. — domn, st[p`nitor
rabil, jalnic, demn de mil[; 2 t`n- absolut.
guios, rug[tor p`n[ la umilire; 3 monarhie, s.f. — autonomie, li-
de nimic, fricos, demn de pl`ns, bertate de decizie; 2 autoritate
f[r[ nici o valoare, stupid; ]n chip politic[; 3 st[p`nire, domnie, pu-
mi=elos — ]n mod ]ngrozitor, in- tere politic[ ne]ngr[dit[; 4 stat ]n
suportabil, cu dureri atroce; 2 ]n care conducerea e ]n m`na unei
mod stupid. singure persoane, ]n m`na unui
mi=in[, s.f. — galerie subp[m`n- monarh absolut; 5 \ar[ ]n gene-
tean[ unde roz[toarele mici ]=i re; 6 ]mp[r[\ie.
depoziteaz[ semin\ele adunate monarhicesc, adj. — monarhic,
pentru iarn[; 2 mu=uroi, gr[ma- domnesc.
d[, adun[tur[, provizie de cereale. monarhice=te, adv. — ca un mo-
miuba=ir (turc.), s.m. — mumba=ir, narh, ca un st[p`nitor.
slujba= ]ns[rcinat cu ]ncasarea d[- monocher (el.) s.m. — licorn, ino-
rilor, agent fiscal. rog, rinocer.
mod, s.n. — mod, chip, fel, proce- monomahie (el.), s.f. — duel, lup-
deu, solu\ie. t[ ]n doi, lupt[ corp la corp; no-
moim`\[, s.f. — maimu\[. rocul monomahiii — =ansa pe
mojicie, s.f. — condi\ia social[ a care o acord[ duelul.
omului de jos, condi\ie social[ mosor`tur[, s.f. — umfl[tur[, tu-
umil[,apartenen\a la categoria mefac\ie.
social[ a \[r[nimii; 2 stare de mo=ie, s.f. — mo=ie, loc natal, \ari,
umilin\[ social[, str`mtorare, s[- patrie.
r[cie („statul trupului de mojicie mo=nean, s.m. =i adj. — mo=nean;
i s-au schimosit“). 2 de loc, de \ar[, de mo=ie; 3
molcelu=, adj. — delicat, ginga=, mo=tenitor.
fin. movoeli\[, s.f. — movili\[.; 2 con,
moldoveni, vb. — a transpune ]n ridic[tur[ conic[.
moldovene=te, a moldoveniza. mreaje, ~eje, s.f. — plas[ de prins
moldovenisi, vb. — a vorbi ]n gra- pe=te; 2 capcan[, curs[.
iul moldovean. mreji, vb. — a ]mpleti o mreaj[; 2
(moldovenie), ]n moldovenie, a preg[ti o cursa; 3 a unelti.
Istoria ieroglific[. Vol. II 319

mrejitor, s.m. — pescuitor cu schimba locul, a se ]ndep[rta; 3


mreaja; 2 preg[titor de curse, de a se transforma.
capcane. mutare, s.f. — schimbare, transfor-
mrejitorie, s.f. — ]ntindere de mare, modificare.
curse, preg[tire de capcane.
muced, adj. — care a prins mu- N
cegai; 2 umed, mucilaginos.
nafaca (turc.), s.f. — dare zilnic[
muftiu (turc), s.m. — =eful religios
]n natur[, impozit ]n natur[, tain.
al unei comunit[\i mahomedane.
namestnic, s.f. — loc\iitor.
muierare\, adj. — muieratic, afe- nard, s.n. — substan\[ uleioas[ =i
meiat. frumos mirositoare, extras[ din
mulcomi=, m`lc[mi=, adv. — pe planta cu acela=i nume, folosit[
t[cute, pe nesim\ite, ]n lini=te, li- la iluminat =i la arderi pentru par-
ni=tit, ]n t[cere, f[r[ zgomot. fumarea aerului ]n templele hin-
mul\[mit[, s.f. — mul\umire, r[s- duse.
pl[tire, recompens[. na=tere, s.f. — na=tere; 2 origine.
munc[, s.f. — chin, durere fizic[ navarh (el.), s.m. — conduc[tor de
puternic[; munca tartarului — corabie; 2 st[p`n, domn autocrat.
chinurile iadului. n[boi, vb. — a n[v[li apele, a se
muritor, s.m. — om (]n opozi\ie cu rev[rsa.
fiin\ele divine, nemuritoare). n[boiu, s.n. — =uvoi, torent, pu-
muritoresc, adj. — muritor, ome- hoi, n[boire, n[val[, rev[rsare de
nesc. ape.
murui, vb. — a lipi, a tencui; 2 a nabu=i, vb. — a umple, a acoperi;
zidi. 2 a se umfla (o ap[), a se rev[rsa,
muse, s.f. — muze. a n[v[li, a inunda.
mu=inoi, s.n. — mu=uroi (de fur- n[bu=itor, adj. — sufocant; 2 care
nici). se revars[, care d[ pe dinafar[,
mu=i\[, s.f. — larv[ de mu=te; 2 care acoper[ cu ape.
musculi\[. n[c[jitoriu, nec[jitoriu, s.m. —
mu=te, s.f. pl. — (termen generic care nec[je=te pe cineva, asupri-
pentru) insecte ]naripate zbu- tor.
r[toare (albine, viespi, g[rg[uni, n[cleios, adj. — lipicios, (lichid)
mu=te etc.). consistent.
muta, vb. — a schimba; a s[ ~ — n[d[jdui, nedejdui, vb. — a spe-
a se schimba; 2 a se deplasa, a-=i ra, a trage n[dejde; 2 a se baza,
320 Dimitrie Cantemir

a se a=tepta, a crede, a-=i imagina; n[st[vi, vb. — a ]ndemna, a impul-


a s[ ~ — a se baza, a se bizui, a- siona; 2 a c[l[uzi, a ]ndruma.
=i pune n[dejdea. n[vr[pi, vb. — a n[v[li, a se n[-
n[d[jduit, nedejduit, adj. — spe- pusti, a se repezi, a ataca, a s[ri
rat, a=teptat, pl[nuit. asupra cuiva; 2 a s[ ~ — a se sili,
n[dejde, nedejde, s.f. — speran- a face tot ce st[ ]n putin\[.
\[; 2 sprijin, ajutor; n[dejde ]n- n[vr[pitur[, s.f. — n[val[, n[-
delungat[ — speran\[ ce se las[ pustire, atac, repezitur[ (a unui
a=teptat[, care ]nt`rzie s[ se ]n- c`ine, a unei fiare).
deplineasc[; de nedejde, adj. — n[zui, vb. — a se ]ndrepta c[tre
util, folositor, ]n care te po\i ]ncre- ceva, a c[uta sc[pare, refugiu.
de, pe care te po\i bizui; bun[ n[zuin\[, n[zuire, s.f. — n[dejde,
nedejde — speran\[ ]ntemeiat[, speran\[, aspira\ie; 2 salvare, sc[-
ne]n=el[toare; preste nedejde, pare din nenorocire; liman de
preste toat[ nedejdea, loc. adv. n[zuin\[ — loc de sc[pare.
— pe nea=teptate, nesperat, f[r[ neagiuns, adj. — neajuns; 2 ne-
a b[nui, f[r[ s[ prevad[, pe ne-
]n\eles, nep[truns cu mintea, ne-
g`ndite; de (din) toat[ n[dejdea
descifrat; 3 nep[=it, nec[lcat, ne-
a s[ sc[pa — a pierde orice spe-
trecut.
ran\[, a nu mai avea nici o sc[-
pare. nealc[tuit, adj. — neor`nduit, ne-
nadu=i, a s[ ~ — a transpira, a a=ezat, nesistematizat, neordonat,
munci din greu; 2 a fi ]ngreuiat, confuz.
a fi acoperit (de ceva), a se sufo- neam, s.n. — popor; 2 fel, gen,
ca; 3 a-=i pierde sau mic=ora acui- specie; 3 sinonim cu genus (gen,
tatea (este vorba de sim\uri). neam), categorie porfirian[.
n[p`rc[, s.f. — viper[, ohendr[ neamestecat, adj. — neamestecat,
(n[prasn[), de n[prasn[, adv. — curat; 2 izolat; 3 clar.
pe nea=teptate, pe neg`ndite; 2 neascultare, s.f. — nesupunere,
cu furie. indisciplin[.
n[rod, s.n. — popor, mul\ime, oa- nea=edzare, s.f. — ]nstabilitate,
meni, lume. fr[m`ntare, neor`nduial[, con-
n[scut, s.m. — pui. fuzie, anarhie.
n[stav, s.n. — ]nclina\ie, predispo- nea=edzat, adj. — nestabil; mobil,
zi\ie; 2 impuls, ]ndemn, imbold; 3 fluctuant, schimb[tor, neast`m-
]ndrumare; n[stavul firii — ]n- p[rat; 2 care-=i schimb[ u=or ati-
clina\ie natural[, predispozi\ie. tudinea, care ofer[ nesiguran\[;
Istoria ieroglific[. Vol. II 321

de nea=edzat, adv. — care nu necromandie (el.), s.f. — necro-


poate fi potolit, care nu poate fi mancie, spiritism.
lini=tit. necum, adv. — nicidecum.
nea=edz[m`nt, s.n. — anarhie, necuno=tin\[, s.f. — ne=tiin\[, ne-
instabilitate, dezordine; nea=ed- cunoa=tere, ignoran\[.
z[m`ntul st[p`nirilor — anar- necurat, adj. — impur, cu impu-
hie, instabilitate politic[. rit[\i.
nebetejire, s.f. — ne=tirbire, neal- necurmat, adv. — ne]ncetat, f[r[
terare. sf`r=it, totdeauna, mereu.
nebetejit, adj. — neschimbat, ]n- nedeprins, adj. — neobi=nuit, ne-
treg, neafectat, nemodificat. ]ndem`natic; 2 ne]nv[\at.
neb`nuit, adj. — nesup[rat, netul- nedezlegat, adj. — bine ]nnodat;
burat („la b`rlogul lui neb`ntuit 2 imbatabil („nedezlegate argu-
s[ l[cuiasc[ pofte=te“). menturi“).
nebun, adj. — nechibzuit, care nu nedierisit (el.), adj. — nedesp[r\it;
]nva\[ din experien\[. 2 identic, unitar, indecompozabil.
nebunesc, adj. — de nebun; 2
nedodeit, adj. — nesup[rat, ne-
nereal, utopic.
deranjat.
nebuni, vb. — a ]nnebuni (pe cine-
nedogorit, adj. — neaprins, ne]n-
va), a z[p[ci, a lua min\ile (cui-
va). c[lzit, ne]nro=it (de foc sau de
nebunie, s.f. — lips[ de ]n\elep- ru=ine); cu nedogorit obraz —
ciune, de pruden\[, nechibzuin\[. cu obraz care nu ro=e=te de ru=i-
nechemat, adj. — neinvitat, nepoftit. ne, f[r[ obraz.
necinste, s.f. — ru=ine, afectarea nedomiri, a s[ ~, vb. — a nu ]n-
prestigiului, umilire; cu necinste, \elege, a r[m`ne uimit, a nu avea
adv. — cu ru=ine, ]n mod ru=inos, clar ]n minte.
umilitor. nedomolit, adj. — nepotolit, ne-
necl[tit, adj. — neschimbat, ne- ]mbl`nzit, s[lbatic.
mi=cat, neclintit; 2 nea\`\at, neim- nedumn[dz[ire, s.f. — fapt[ ur`-
pulsionat, nestimulat, neactivat. t[, f[r[delege, crim[.
necov`r=it, adj. — netrecut, ne- nef[r`mat, adj. — nedistrus, ]n-
dep[=it, ne]nvins. treg.
necredincios, adj. — viclean; 2 ne- nef[\[rnicit, adj. — sincer, de ]n-
]ncrez[tor, suspicios. credere.
necredzut, adj. — de necrezut, in- nefericit, adj. — nenorocit; 2 ne-
credibil. fast, prevestitor de r[u.

21 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


322 Dimitrie Cantemir

nefiin\[, s.f. — moarte, distrugere ne]ntors, adj. — neschimbat, ne-


total[, inexisten\[. mi=cat; cuv`nt ne]ntors — f[-
nefric[, s.f. — lips[ de fric[, ]n- g[duial[ de nec[lcat; 2 inflexibil,
fruntare, bravare. ne]nduplecat, neconvins.
neg`ndit, adj. — nereflectat, insu- ne]nv[\at, adj. — necultivat; 2
ficient controlat. neobi=nuit, nedeprins.
negre=it, adj. — care s[ fie f[r[ ne]nvoin\[, s.f. — ne]n\elegere,
nici o gre=eal[, care s[ fie perfect. dezbinare.
nehot[r`t, adj. — f[r[ hotar, ne- nem[surat, adj. — nem[rginit, in-
sf`r=it (ontologie). finit.
neimat, adj. — curat, ne]ntinat; 2 nemeri, vb. — a afla, a ajunge, a
cinstit, corect, g[si.
neispitit, adj. — ne]ncercat, neex- nemerit, adj. — atins, ajuns, g[sit,
perimentat, neprobat; 2 ne- aflat.
]nv[\at, necultivat. nemerniciie, s.f. — sc[p[tare, s[-
nei=telit, adj. — net[m[duit, ne- r[cie; 2 \ar[ str[in[, loc str[in
vindecat, f[r[ leac. („celui r[u toate rudele streine =i
neizb`ndit, adj. — ner[zbunat. toat[ mo=iia nemernicie ]i ieste“).
ne]mbiiat, adj. — neinvitat, ne- (nemic[) de nemic[, adj. — ne]n-
poftit, ne]ndemnat (la mas[). semnat, neglijabil f[r[ valoare.
ne]ncredin\are, s.f. — ne]ncre- nemilostiv, adj. — crud, ne-
dere, suspectare, suspiciune. ]ndur[tor, f[r[ mil[.
ne]nd[m`nare, s.f. — inoportuni- neminciunos, adj. — care spune
tate, ]mprejurare nefavorabil[; a adev[rul, adev[rat, real.
vremii ne]nd[m`nare — mo- nemi=ie, s.f. — noble\e, aristocrat-
ment nefavorabil. ism.
ne]ndestuli, a s[ ~, vb. — a nu-i (nemuritoriu) cel nemuritoriu
ajunge, a fi nemul\umit, a r[m`- — Dumnezeu.
ne ]n pagub[. nemutat, adj. — neschimbat, sta-
ne]ndoit, adj. — hot[r`t, ne]n- bil.
doios, ne]ndoielnic, sigur; ne]n- nenedejde, s.f. — dezn[dejde.
doite ar[tari — probe sigure. nenedejduit, adj. — nesperat, ne-
ne]nfr`nt, adj. — nerespins, nere- a=teptat, neprev[zut; 2 f[r[ spe-
fuzat („ne]nfr`nt[ voie“). ran\[, care nu treze=te speran\[;
ne]nso\itoriu, s.m. — nep[rta=, boala nenedejduit[ pre leac
necomplice. s-au dat — boala f[r[ speran\[
ne]nsp[imare, s.f. — curaj, vitejie. =i-a aflat leacul.
Istoria ieroglific[. Vol. II 323

nenevoin\[, s.f. – rea-voin\[.; 2 nepriietin, s.m. — du=man, adver-


lenevire, pasivitate. sar; nepriietin de cap — du=man
nenorocit, adj. — nefericit, ]ndu- de moarte.
rerat; 2 neprielnic, nefavorabil; nepriimire, s.f. — antipatie; 2 opo-
nenorocit norocul — soarta ne- zi\ionism, contrarietate, antago-
prielnic[, ne=ansa. nism; nepriimirea firii — antipa-
neodihn[, s.f. — neodihn[, activi- tie fireasc[; 2 antagonismul din
tate sau mi=care continu[; 2 ne- natur[.
lini=te, nemul\umire, fr[m`ntare. nepriimitoriu, adj. — care nu este
neodihnit, adv. — f[r[ odihn[, f[- de acord, care nu este de aceea=i
r[ ]ncetare, la nesf`r=it (ontolo- p[rere, nep[rta=.
gie). nepriin\[, s.f. — du=m[nie.
nepaz[, s.f. — neaten\ie („nepaza neputin\[, s.f. — incapacitate.
c`rmaciului“). ner[scump[rat, adj. — care nu =i-
nep[r[sire, s.f. — perseveren\[: 2 a achitat pre\ul eliber[rii sale din
ne]ncetare. robie; rob ner[scumparat —
nep[r[sit, adj. — mereu, conti- rob pentru totdeauna.
nuu; 2 permanent, ve=nic; nep[- ner[spundere, s.f. — t[cere, ne-
r[sita nevoin\[ — permanenta participare la discu\ie.
str[duin\[, efortul continuu. nes[turat, adj. — nes[\ios, lacom.
nep[timit, adj. — ne]ncercat, ne- nes[v`r=it, adj. — nerealizat, ne-
]ndurat ]nc[. terminat, nedus la cap[t; 2 f[r[
neperigr[psit (el.), adj. — de ne- sf`r=it, continuu.
descris, care nu se poate traduce nescuciurat, adj. — nescotocit,
]n cuvinte. nescuturat; 2 necercetat.
nepierdut, adj. — conservat, p[s- neschimbat, adj. — stabil, stator-
trat, men\inut; 2 nemodificat, ne- nic, imobil.
transformat, nedesfiin\at. (nesecat) de nesecat, adj. — f[r[
neplecat, adj. — trufa=, m`ndru; 2 sf`r=it, ve=nic.
ne]ndurat, aspru, tiranic; 3 ne- nesim\it, adj. — nev[zut, ascuns;
]nduplecat, neconvins, inflexibil. lupt[ nesim\it[ — lupt[ inte-
nepovestit, adj. — de ne]nchipuit, rioar[, sufleteasc[; 2 ne]ncercat,
de nedescris. neavut ]nc[.
neprepus, adj. — ne]ndoielnic, in- nesim\itore=te, adv. — f[r[ concur-
discutabil, sigur. sul sim\urilor, pe nesim\ite; 2 ]n
nepre\[luit, adj. — de nepre\uit. mod spiritual, sufletesc, mintal.
324 Dimitrie Cantemir

nesmintit, adj. — ]ntreg, nestricat, netainic, adj. — flecar, vorb[re\.


neschimbat, neprejudiciat; 2 f[r[ net`mpit, adj. — ascu\it, netocit.
gre=eal[; 3 nestr[mutat. netocmit, adj. — neordonat, neo-
nesocoteal[, s.f. — nejudecat[, r`nduit, dezordonat; 2 ne]nfr`-
pripeal[, grab[, impruden\[. nat, neinhibat, nest[p`nit, sang-
nespune, vb. — a nu spune, a nu vinic („netocmit[ a duhului r[pe-
anun\a. giune“); 3 confuz, f[r[ ]n\eles
nestare, s.f. — mi=care, mobilitate; („chiote netocmite“).
2 nestatornicie; 3 mi=care perma- netrezire, s.f. — netrezire, ador-
nent[ (ontologie); nestarea mire.
cuv`ntului — nestatornicie ]n neunire, s.f. — ne]n\elegere, cear-
promisiune, inconstan\[ ]n anga- t[, dezbinare.
jamente, neputin\a de a se \ine de nevestedzit, adj. — netrecut,
cuv`ntul dat. t`n[r, ]n putere.
nest[ruitor, adj. — nesus\inut, nevestire, s.f. — nuntire, c[s[torie.
f[r[ continuitate, lipsit de perse- nev[stuic[, s.f. — mic mamifer
veren\[; 2 instabil; 3 perisabil,
carnivor din familia mustelidelor.
muritor.
nevoi, a s[ ~, vb. — a se nevoi, a
nest[t[tor, adj. — nestatornic,
se sili, a se str[dui, a-=i da silin\a.
schimb[tor, mobil, mutabil; la
cuv`nt nest[t[tor — nestatornic nevoie, s.f. — nevoie, trebuin\[; 2
]n angajamente, ]n promisiuni. greutate, ]ncercare, primejdie,
nest[tut, adj. — ]n mi=care, mobil. cump[n[, necaz, nenorocire, ]m-
2 ne]ntrerupt, permanent, necon- prejurare sau situa\ie critic[, n[-
tenit („o cl[tire nest[tut[ =i neo- past[; 3 sarcin[ grea, trud[, oste-
bosit[ ]ntre to\i s[ va scorni“). neal[; la nevoie, adv. — ]n situa\ii
nestidire, s.f. — lips[ de ru=ine, grele, critice; cu nevoie, adj. =i
neru=inare, obr[znicie. adv. — cu urm[ri nefericite, ne-
nest`mp[rat, adj. — (despre foc) faste, cu nenorocire.
nestins, nepotolit. nevoin\[ din suflet — ardoarea,
nestrop=it, adj. — nezdrobit, ne- pasiunea (]n activitate).
c[lcat ]n picioare. nevoin\[, s.f. — silin\[, str[duin\[,
nesufereal[, s.f. — stare de ner- efort, os`rdie, trud[, perseveren-
vozitate, tensiune nervoas[; 2 an- \[, pasiune ]n lucru; 2 nevoile,
tipatie; 3 neacomodare. greut[\ile, dificult[\ile.
nesuferire, s.f. — nesuportare, ne- nevoie=iie, s.f. — nevoie, necesi-
tolerare. tate; 2 sl[biciune.
Istoria ieroglific[. Vol. II 325

nevrednic, adj. — care nu merit[, =anse, cu sor\i de izb`nd[; 2 cu


nemerituos; 2 umil, biet; 3 nefo- bine, u=or, f[r[ dificult[\i.
lositor, p[gubitor. norocit, adj. — norocos, ajutat de
nez[b[vi, vb. — a se gr[bi, a nu noroc, fericit de soart[, c[ruia i-a
]nt`rzia. sur`s norocul; 2 fericit, care se
nez[ticnit, adv. — f[r[ piedic[, afl[ ]ntr-o situa\ie fericit[, care
netulburat, ]n lini=te, ]n tihn[. are o situa\ie social[ de frunte.
nezburare, s.f. — incapacitatea de norod, s.n. — popula\ie, mase,
a zbura. mul\ime, oameni din st[rile de
nezugr[vit, adj. — sincer, cinstit, jos; 2 locuitorii unei cet[\i.
corect; 2 adev[rat, nemincinos. nu[r, s.m. — nour.
ni... ni, conj. — =i... =i („ni asupra (numai) f[r[ numai, loc. conj. —
Corbului, ni asupra Stru\ocamilei dec`t, altceva dec`t.
mreajea a ]mpleti s[ nevoia“); 2 num[r, s.n. — num[r; 2 nume (ca
c`nd... c`nd. sum[ de litere).
niciod`n[oar[, adv. — niciodat[. nume, s.n. — nume, numire.
nigrit, s.m. — negru, om de ras[ numi, a s[ ~, vb. — a figura, a fi
neagr[. considerat c[ exist[.
nime, pr. — nimeni.
nimic[, s.f. — nimic, neant, ine- O
xisten\[.
noim[, s.f. — ]n\eles. obad[, ~edzi, s.f. — parte din cir-
noroc, n[roc, s.n. — soart[ (bu- cumferin\a ro\ii de la car.
n[ sau rea), viitor, destin; 2 deci- obiceinic, adj. — ceea ce \ine de
zia sor\ii; 3 ]nt`mplare (buni sau obicei, de deprinderi; 2 tradi\io-
rea); 4 =ans[, ]nt`mplare bun[, nal, cutumiar.
fericire; r[u noroc, noroc neno- obiceiu, ~eie, s.n. — obicei; 2 la
rocit — ne=ans[, nenoroc, ghi- plural: tradi\ie, obi=nuin\[, de-
nion; f[r[ noros — f[r[ =ans[, prindere, practici uzuale, legi ne-
ghinionist; 2 tulburat, f[r[ lini=te. scrise, norme mo=tenite, drept cu-
noroci, a s[ ~ — a se felicita, a se tumiar; obiceiele locului — le-
socoti norocos, a se considera gea nescris[, cutuma; obiceiele
fericit. firii — deprinderile naturale.
norocire, s.f. — noroc, fericire, obid[, s.f. — necaz, ciud[, am[-
]nt`mplare fericit[, fericire nes- r[ciune; 2 pl`nset, suspin.
perat[; 2 favoare, sprijin, pro- obl[duitoriu, s.m. — domn, st[-
tec\ie; cu norocire, adv. — cu p`n peste o \ar[.
326 Dimitrie Cantemir

oblici, vb. — a afla, a dibui, a de- ocar[, s.f. — jignire, ru=inare, ne-
scoperi; 2 a ]n\elege, a-=i da sea- cinstire, umilire, batjocur[, insul-
ma; 3 a prinde de veste; 4 a ob- t[, desconsiderare; 2 ru=ine, opro-
serva, a cerceta („adev[rul =i so- briu public; 3 ]nfruntare, certare,
coteala ce ne va ar[ta s[ obli- repro=are; 4 fapt[ ru=inoas[,
cim“). demn[ de tot dispre\ul; ocara
oblicit, adj. — descoperit, aflat. numelui — umilire, pierderea
obosi, vb. — a obosi, a ]nfr`nge, a prestigiului.
bate. oc[r], vb. — a critica; 2 a umili, a
obraz, s.n. — chip, aspect, fa\[, ]n- jigni, a lovi ]n prestigiul cuiva; 3
f[\i=are; 2 persoan[; 3 ]ndr[z- a dispre\ui ]n public.
neal[; 4 om de condi\ie social[ ochean, s.n. — ocean.
]nalt[, fa\[ boiereasc[. (ochi) ochiul ceriului (metaf.)-
obr[znicie, s.f. — ]ndr[zneal[. soarele; a trupului ochi — ochii
obrintitor, adj. — care obrinte=te, fizici; ochiul lui Dumnedz[u —
care ]nr[ut[\e=te o ran[. con=tiin\a moral[ (]n limbajul
ideologic al vremii).
obroc, ~oace, s.n. — vas de lemn
ocol, s.n. — ocol, curte, loc ]ngr[-
pentru m[surat cereale (]n epoca
dit, ]ngr[ditur[; 2 \arc; 3 mi=care
veche); 2 taler, strachin[; 3
circular[, orbital[.
por\ie, tain; 4 impozit, obliga\ie ocoli, vb. — a ]nconjura, a da ocol.
periodic[ asumat[. odihn[, odihnire, s.f. — odihn[,
ob=te, s.f. — mul\ime, adunare, so- relaxare; 2 pace, lini=te; 3 ]n\e-
cietate, comunitate; de ob=te, adj. legere, ]nvoire; odihna sf`r=i-
— general, comun, ob=tesc, al tu- tului — nonmanifestarea final[,
turor. moartea lumilor (ontologie).
ob=ti, vb. — a populariza, a da ]n odihni, a s[ ~, vb. — a se calma,
vileag, a face cunoscut, a aduce a se potoli, a se lini=ti, a se ast`m-
la cuno=tin\[, a aduce la p[ra; 2 a se sim\i satisf[cut.
cuno=tin\a general[, a face pub- odrasl[, s.f. — f[t, progenitur[,
lic; a s[ ~, vb. — a deveni pub- copil.
lic, a se face cunoscut; 2 a se adu- odr[sli, vb. — a na=te, a ivi; 2 a
na, a se str`nge; 3 a se pune de r[s[ri, a cre=te, a se ]n[l\a.
acord. odr[slitor, adj. — procreator, pro-
oca, oc[, pl. ocale, s.f. — unitate genitor.
tradi\ional[ de m[surat greut[\i oftic[, s.f. — tuberculoz[ pulmo-
variind intre 1260 =i 1290 grame. nar[.
Istoria ieroglific[. Vol. II 327

oglind[, s.f. — oglind[; 2 reflecta- omor], a s[ ~ — a se chinui, a se


re; oglind[ a fi — a reflecta, a zbuciuma; cu sufletul a s[ omor]
avea ]n vedere; 3 prefigurare. — a fi ]ntr-un continuu zbucium
oglindi, vb. — a reflecta, a vedea sufletesc.
ca ]ntr-o oglind[; 2 a spiona, a onirocrit, s.m. — t[lm[citor de
privi cu interes, a sta la p`nd[, a vise.
supraveghea. opreal[, s.f. — oprire, re\inere,
ohendr[, s.f. — viper[. ]nsu=ire („opreala vinitului“); 2
oin[, s.f. — carne de oaie. arest, ]nchisoare; opreala croco-
olat, s.n. — regiune, \inut. dilului — ]nchisoarea bostangii-
ol[cariu, s.m. — curier, =tafet[. lor.
ol[c[ri, vb. — a anun\a, a vesti; 2 opri, a-=i ~, vb. — a se re\ine, a
a prezice, a prevesti; 3 a \inti, a se ab\ine, a nu da curs; urechile
viza („vr[jile lui spre moarte ol[- a-=i opri — a refuza s[ asculte.
c[riia“). oprit, adj. — oprit, constr`ns; 2
olec[i, a s[ ~, vb. — a se v[ita, a aservit, ]nrobit.
se boci. opro=ca, a s[ ~, vb. — a se
olec[ios, adj. — v[ic[relnic, care ]mpro=ca, a se lovi.
se v[ic[re=te, pl`ng[re\, jalnic, (orb) oarba fortun[ — destinul.
trist, t`nguitor. orbec[i, vb. — a b`jb`i, a umbla
olec[itur[, s.f. — v[iet[tur[, v[i- sau a c[uta prin ]ntuneric.
c[real[, bocire, pl`ns, t`nguire. orbime, s.f. — orbire; 2 ira\iona-
om[r`t, adj. — omor`t, mort. litate, lips[ de autocontrol; cu or-
om[t, s.n. — z[pad[. bime, adv. — cu orbire, f[r[ ale-
omeni, vb. — a cinsti, a respecta. gere, necontrolat, ca =i c`nd ar fi
omeniie, s.f. — umanitate, dra- legat la ochi; cu o orbime — cu
goste =i respect fa\[ de om, bun[- aceea=i orbire.
tate; 2 dreptate. organ, s.n. — unealt[, instrument,
omenit, adj. — asem[n[tor omu- ma=in[; 2 instrument muzical; 3
lui, cunosc[tor. organ senzorial, organ anatomic
omofil, (el), s.m. — rud[, din ]n genere, m[dular; organul
aceea=i familie, de acela=i neam. ochiului, organele viderii, or-
omofilie (el.), s.f. — iubirea fa\[ de ganele v[dz[toare — ochii; or-
cel din acela=i neam. ganul audzirii — urechea; or-
omonie (el.), s.f. — ]n\elegere, ganele limbii — sunetele.
bun[ ]n\elegere, acord, unire, uni- orizon, s.n. — orizont, zare.
tate de vederi, consens, ]nvoial[. or`ndui, vb. — a or`ndui, a orga-
328 Dimitrie Cantemir

niza; 2 a stabili, a fixa, a hot[r], a ismul, fatalitatea sub ipostaza vii-


dispune, a destina; 3 a predeter- torului, sf`r=itul existen\ei mate-
mina (]n planul ontologic divin); riale (]n concep\ia religioas[).
a s[ ~ — a se organiza, a-=i fixa or`nduirea bun[ — ordinea,
fiecare locul =i rolul ]ntr-o ac- echilibrul (]n natur[ =i ]n soci-
\iune; 2 a se programa; 3 a se a=e- etate).
za la mas[ dup[ un anumit cere- or`nduit, adj. — a=ezat, dispus
monial. ]ntr-o anumit[ ordine.
or`nduire, or`nduial[, s.f. — =ir, or`nduitoriu, s.m. — dreg[tor,
r`nd, ordine; 2 or`nduial[, orga- boier ]n conducerea \[rii.
nizare, ordine; 3 st[p`nire, lege os[bit, adj. — deosebit.
social[; 4 lege, norm[ imanent[ osiie, s.f. — osie, ax; osiia sfereas-
(ontologie); 5 clas[, tagm[ so- c[ — axul lumii, axa p[m`ntului.
cial[, pozi\ie social[, rang; or`n- os`nd`, s.f. — pedeaps[.
duiala dint`i — boierimea de os`ndi, a s[ ~, vb. — a se pedepsi,
rangul ]nt`i; 6 hot[r`re, dispo- a se chinui.
zi\ie; 7 regul[, regim, ordine; 8
os`ndit, adj. — pedepsit; 2 obiect
echilibru, dispozi\ie (anat. fiziol.);
al sanc\iunii divine ]nc[ din via\[,
or`nduiala firii, a firii
predestinat la suferin\[.
or`nduial[, or`nduiala fireas-
c[ — ordinea naturii, regul[ a na- os`rdie, s.f. — st[ruin\[, silin\[,
turii, lege natural[, limit[ natu- efort ne]ntrerupt, s`rguin\[, tru-
ral[, organizarea lumii prin legi d[, oboseal[.
naturale, grani\ele fire=ti; or`n- ostenin\[, s.f. — efort, silin\[, s`r-
duiala lesnirii — legile, regulile guin\[, str[danie; 2 munc[, activi-
=i limitele ]n care putem s[ ne tate, munc[ grea; 3 oboseal[, tru-
u=ur[m realizarea unei ac\iuni; d[, istovire.
or`nduiala s[n[t[\ii — dispo- ostenitur[, s.f. — silin\[, efort,
zi\ia s[n[t[\ii, echilibrul factorilor munc[.
care asigur[ s[n[tatea; or`ndu- ostrov, ~oave, s.n. — insul[.
iala socotelii — regulile jude- ostrovan, s.m. — locuitor al unei
c[\ii, ale silogismului; or`n- insule, insular.
duiala vecinic[ — organizarea otav[, s.f. — f`n cosit; 2 iarba a
lumii de c[tre divinitate, predeter- doua dup[ coas[; 3 iarb[ fraged[.
minismul divin, ordinea divin[ otc`rmui, vb. — a c`rmui, a con-
prestabilit[, pronia; or`nduiala duce, a guverna; 2 a gospodari, a
viitoare — viitorul, predetermin- chivernisi, a administra, a dirija.
Istoria ieroglific[. Vol. II 329

otc`rmuire, s.f. — c`rmuire, con- curs[; painjina tartarului —


ducere politic[. capcana iadului.
otc`rmuitoriu, s.m. — c`rmuitor, pajor[, s.f. — acvil[.
domn. palat, s.n. — palat, curte dom-
ote=ire, s.f. — lini=tire, alinare, po- neasc[.
tolire. palestr[, s.f. — arc cu v`rtej, folo-
o\apoc, s.n. — \epu=[, =tepleag, sit prin secolele al XV-XVI-lea.
\[ru=; 2 a=chie, \and[r[; 3 piedic[. palinodie (el.), s.f. — melodie care
o\[r], a s[ ~, vb. — a se ]nfuria, a se repet[, refren.
se m`nia, a se sup[ra, a se m`hni palm[, s.f. — unitate tradi\ional[
profund, a se aprinde, a vocifera; de m[surat ]n lungime de circa 25
2 a se seme\i. centimetri.
o\[ros, adj. — sup[r[cios; 2 su- paminte, s.f. — amintire, memo-
p[r[tor („o\[ros leac“); 3 sup[- rie; 2 pomenire.
rat, m`hnit; 4 cumplit, insupor- papagaie, s.f. — fiin\[ creat[ de
tabil; 5 furios. Cantemir prin asocierea dintre pa-
ovili, a s[ ~, vb. — a se ofili, a se p[ (el. papas — preot) =i gaie —
p[li, a se ve=teji. o specie de uliu.
oxia (el.), s.f. — accent ascu\it. paradigma (el.), s.f. — pild[, po-
veste cu t`lc, fabul[, parabol[; 2
P model, exemplu.
paradigmat, adj. — pilduitor.
pacoste, s.f. — nenorocire, necaz paradosin, paradosis (el.) — ]n-
mare. v[\[tur[ oral[, tradi\ie; 2 repe-
padej (sl.), s.n. — caz (la gramat.). tare.
padzerh, panzehr (pers.) — pia- parahorisis (el.), s.f. — lep[dare,
tr[ pre\ioas[ fabuloas[ din po- abandon; 2 apostazie, dezicere.
ve=tile arabo-persane, nestemat[. par[, s.f. — flac[r[, foc mare, v`l-
pag, adj. — cu pete albe la picioare v[taie, v[paie; par[ de foc —
(cal). v`lv[taie, foc intens; para tarta-
pagub[, s.f. — pierdere, stric[- rului — fl[c[rile iadului.
ciune; 2 e=ec. pardalis (el.), s.m. — leopard.
paing, paing[, s.m. =i s.f. — p[- pardos, s.m. — leopard.
ianjen. paremiie, parimie (el.), s.f. —
painjin[, s.f. — p[ianjen, p`nz[ de proverb, maxim[, adagiu; 2 para-
p[ianjen; 2 re\ea, plas[, capcan[, bol[; 3 cuv`ntare moralizatoare,
330 Dimitrie Cantemir

parimie; 4 chestionar cu tematic[ p[li, a s[ ~, vb. — a se ve=teji, a


religioas[, folosit ]n =coala medi- se ]ng[lbeni.
eval[. p[r[si =i a s[ ~, vb. — a ceda, a
parenthes[, ~ii, s.f. — parantez[. renun\a, a nu se mai ]mpotrivi; 2
parigorie (el.), s.f. — m`ng`iere, a ]nceta.
m`ng`iere sufleteasc[, consolare. p[r[sire, s.f. — p[r[sire, abandon;
parisie (el.), s.f. — prezen\[, 2 renun\are.
apari\ie ]n fa\a mul\imii. p[rere, s.f. — p[rere, opinie; 2
parola, s.f. — cuv`nt dat, cuv`nt presupunere, convingere subiec-
de onoare, promisiune de nec[l- tiv[, eronat[, ne]ntemeiat[ pe re-
cat, angajament solemn; 2 parol[, alitate; 3 ]nchipuire, fic\iune; 4
consemn. fantom[, iluzie, apari\ie fantoma-
parte, s.f. — latur[; 2 \inut; 3 tag- tic[, halucina\ie; 5 ]nchipuire,
m[; parte a cuv`ntului — par- imagina\ie; 6 aparen\[; 7 p[rere
te de cuv`nt (gramat.); partea despre sine; p[rere ]nalt[ — au-
materiasc[ — partea ce \ine de toapreciere, ]ng`mfare, m`ndrie
materie, materia ]n sensul de cau-
exagerat[.
z[ material[.
p[rin\[sc, adj. — p[rintesc; 2 gri-
partnic, p[rtnicesc, adj. — partic-
juliu, omenos.
ular, individual.
pasa mpdion di alon — p[rta=, s.m. — complice; p[rta=
orice obstacol este spre bine. vicle=ugului — complice la ]n-
patima sufletului — chin sufle- =elarea bunei-credin\e, complice
tesc. la comiterea unui r[u prin ]n=e-
patim[, s.f. — suferin\[, boal[, l[torie.
suferin\[ fizic[, chin; 2 suferin\[ p[rt[=ie, s.f. — p[rt[=ie, complici-
]n genere, chin sufletesc; 3 neno- tate.
rocire, p[\anie. p[r\ile austrului — sud; p[r\ile
paz[, s.f. — m[sur[ de precau\ie; calde — \inuturile, \[rile cu cli-
2 veghe; f[r[ nici o paz[, loc. m[ cald[; p[r\ile criv[\ului —
adv. — f[r[ s[ ia vreo m[sur[ de nord-est.
precau\ie, f[r[ a se asigura de nici p[s, s.n. — greutate, necaz, impe-
o primejdie. diment.
p[cat, s.n. — gre=eal[; 2 fapt[ p[sa, vb. — a pleca, a porni („de
ur`t[, crim[, nelegiuire. ai pova\[ ca aceasta b[rb[te=te
p[ciuilire, s.f. — ]mp[care, ]m- pas[“).
p[ciuire. p[s[ri, a s[ ~, vb. — a se trans-
Istoria ieroglific[. Vol. II 331

forma ]n pas[re, a-=i lua chip de pecetea; 2 a astupa; 3 a face s[


pas[re. amu\easc[; 4 a ascunde o tain[.
p[s[rit, adj. — transformat ]n pa- pecetluire, s.f. — aplicare de pe-
s[re. cete; 2 z[vor`re, ascundere; 3 im-
p[tima=, s.m. — ]ndr[gostit, pa- primarea unui sens ascuns unui cu-
sionat. v`nt, simbolizare, cifrare.
p[tima=, adj. — care sufer[, care pecetluit, adj. — pecetluit, pe care
]ndur[, care se chinuie; 2 chinuit s-a aplicat pecetea; 2 ascuns, in-
de dragoste; ]mpreun[ p[tima= comunicabil, cifrat, simbolic.
— simpatizant, prieten de neno- pedeaps[, s.f. — greutate, sufe-
rocire. rin\[; 2 remu=care; 3 chin, fr[-
p[timi, vb. — a suferi. m`nt[ri suflete=ti intense; 4 ]n-
p[timire, s.f. — suferin\[, chin; v[\[tur[, cuno=tin\e, instruire; pe-
]mpreun[ p[timire — suferin\[ deapsa sufletului — chin su-
reciproc[, comun[. fletesc; 2 remu=care; 3 ru=ine.
p[trunde, vb. — a p[trunde, a pedepsi, vb. — a pedepsi, a certa;
penetra; 2 a cunoa=te, a pricepe, 2 a ]nv[\a, a educa; a s[ ~ — a
a ]n\elege. se fr[m`nta, a se chinui.
p[trundzitor, adj. — penetrant; 2. pedepsit, adj. — ]nv[\at, cu ]n-
puternic mirositor.
v[\[tur[, cu =tiin\[; 2 muncit; 3
p[\i, vb. — a suferi.
pedepsit; 4 condamnat de soart[
p[zi, p[dzi, vb. — a p[zi, a feri, a
s[ intre ]ntr-o situa\ie grea, f[r[
p[stra; 2 a ap[ra, a ocroti; 3 a re-
specta, a se conforma; 4 a urm[ri ie=ire.
cu aten\ie; a s[ ~ — a se p[zi, a pedestri, a s[ ~, vb. — a desc[le-
fi circumspect, a fi cu ochii ]n pa- ca, a umbla pe jos.
tru; 2 a se p[stra, a se conserva, peire, pieire, perire, s.f. — pieire,
a se perpetua, a r[m`ne neschim- nimicire, distrugere, moarte; 2
bat. str`mtorare, via\[ grea, plin[ de
p[zit, adj. — prudent, ]n\elept, nevoi; 3 ]nfrico=are, fric[, team[
prev[z[tor. de moarte, team[ paralizant[,
p[zitor, s.m. — paznic, str[jer. groaz[.
p`rjol, s.n. — pr[p[d, pustiire, ur- pierit, adj. — distrus, mort.
gie. pemintean, s.m. — p[m`ntean,
p`rjolit, adj. — ars, trecut prin foc. om, muritor, locuitor al p[m`n-
p`rlit, adj. — aprins. tului (]n opozi\ie ca lumea di-
pecetlui, vb. — a pecetlui, a pune vin[).
332 Dimitrie Cantemir

pemintesc, adj. — care apar\ine, pica, vb. — a p[ta, a uda, a puncta.


care \ine de lumea p[m`ntean[, pica, a s[ ~, vb. — a se ]ntina, a
omenesc (]n opozi\ie cu ceresc, se murd[ri, a se p[ta.
divin). picat, adj. — p[tat; 2 pestri\.
perigrapsi (el.), vb. — a descrie, a pic[tur[, s.f. — pat[, pat[ mic[.
zugr[vi, a prezenta; 2 a ]ncondeia. picior, s.n. — picior; 2 m[sur[ de
period, s.n. — perioad[, ciclu; 2 lungime, de aproximativ treizeci
orbit[; cursul perioadelor — centimetri; ]n patru picioare —
mi=carea ciclic[, mi=carea de na=- patruped.
tere =i pieire. piept, s.n. — piept; 2 inim[, suflet.
perispomen[, ~i (el.), s.f. — ac- pild[, s.f. — povestire cu rol edu-
cent circomflex. cativ, exemplu; 2 ]nt`mplare, p[-
peristas[, peristases (el.), s.f. — \anie care serve=te de ]nv[\[tur[,
]mprejur[ri, circumstan\e; 2 con- de exemplu; pild[ aievea — pil-
di\ii. d[ practic[, fapt[ pilduitoare,
peristasis (el.), s.f. — situa\ie de exemplu concret.
satelit; 2 circumvolu\ie. pilul[, pirula, s.f. — pilul[, com-
persiesc, adj. — persan, de factur[ primat farmaceutic; 2 hap.
sau de origine persan[. piramid[, s.f. — piramid[, mor-
pesti, vb. — a ]nt`rzia, a z[bovi. m`nt faraonic ]n form[ de pira-
pestriciune, s.f. — pat[ de cu- mid[.
loare, b[l\are, culoare pestri\[, pirghel, s.n. — compas.
amestecat[. pirostii, s.f. — ustensil[ gospo-
petiutinderile, adv. — pretutin- d[reasc[ pe trei picioare, pe care
deni, peste tot. se pune tuciul la fiert.
petrecanie, s.f. — petrecere (a pi=ti, vb. — a musti, a curge imper-
unui invitat, a unui mort), ]nso- ceptibil.
\ire; 2 alai, pomp[. pi=titor, adj. — care sm`rce=te,
petrece (pe cineva), vb. — a care muste=te, care zemuie=te.
]ntov[r[=i, a ]nso\i; a-=i ~ — a-=i piticel, s.m. — pe=ti=or, pe=te m[-
duce via\a, a vie\ui. runt.
piatr[, s.f. — greutate (]n vechime pi\igu=, s.m. — pi\igoi.
f[cut[ din piatr[) pentru c`nt[rit pizm[, s.f. — ur[; 2 invidie; rea
(=i ast[zi se folose=te termenul); pizm[ — invidie mare, ]mpins[
2 grindin[; 3 bolovan, st`nc[; p`n[ la ur[.
pietri str`mpte — defileuri, pizm[luire, s.f. — pizmuire, invi-
str`mtori (]n mun\i). die.
Istoria ieroglific[. Vol. II 333

pizmos, pizma=, pizm[tariu, piz- plec[toriu, adj. — ]nclin[tor, care


m[toriu, adj. — pizm[t[re\, in- are tendin\a, care este gata pen-
vidios; 2 intrigant, r[u, c`rcota=; tru ceva.
pizma=ul de ob=te — du=manul pleonexiie (el.), s.f. — poft[, dorin-
tuturor, diavolul. \[, cupiditate.
planeta, s.f. — planet[. ple=[, s.f. — v`rf (de munte), pisc
platan, s.m. — platan, o specie de ne]mp[durit, st`ncos, loc lipsit de
paltin mediteranean. vegeta\ie.
plat[, s.f. — plat[, r[splat[, pe- ple=uvi, a s[ ple=uvi, vb. — a cheii.
deaps[, sanc\iune (pentru o fap- plin, adj. — masiv, dintr-o bucat[.
t[ rea); 2 mul\umire, recompen- plineal[, s.f. — ]mplinire, ]n-
s[. deplinire, realizare; 2 plin[tate,
platonicesc, adj. — platonic, ce ]ntregime; 3 poten\[; plineala fi-
\ine de filozofia lui Platon. rii — integritate organic[, integri-
pl[cere, s.f. — plac; dup[ pl[cere, tate trupeasc[, 2 poten\[ sexual[.
dup[ plac, pe plac: 2 dorin\[, in- plini, vb. — a termina, a duce la
teres; spre pl[cerea (cuiva) — bun sf`r=it ceva; 2 a ]ndeplini, a
realiza; 3 a pune ]n practic[; 4 a
pentru interesele (cuiva).
]ndeplini, a se achita de o ]nda-
pl[ti, vb. — a r[spl[ti.
torire; 5 a ]mplini, a umple, a
pl[zmui, vb. — a ]nchipui, a ima- ]ndopa; 6 a suplini, a \ine locul,
gina, a reprezenta; 2 a inventa, a a acoperi, a compensa; a s[ ~ —
crea, a produce, a confec\iona. a se ]ndeplini; 2 a se aplica, a se
pleca, vb. — a pleca, a porni; 2 a potrivi; a i s[ ~ — a i se ]ndepli-
]ndupleca, a convinge; 3 a ]n- ni, a i se realiza, a i se duce la bun
muia, a ]mbuna; 4 a pleca, a ]ncli- sf`r=it, a avea succes.
na; a s[ ~ — a se apleca, a privi plinire, s.f. — realizare, ]mplinire;
]n jos; 2 a se ]nclina, a se ]ndrep- 2 maturizare, trecerea prin toate
ta c[tre; 3 a se declara ]nvins, a stadiile naturale (de la copil la
face act de supunere. b[tr`n); 3 parcurgerea unui pro-
plecarea ]ntr-o parte — ]nclinare, ces, a unui ciclu.
tendin\[. pl`nt[tor. s.m. — plantator, agri-
plecare, s.f. — supunere; 2 re- cultor.
nun\are; 3 ]nclinare; 4 ]nduple- plom`n, ~]i, s.m. — pl[m`n.
care, potolire. plotun, s.m. — animal fabulos
plecat, adj. — supus, ascult[tor; 2 imaginat ca un cerb puternic =i
]nduplecat, convins. fioros.
334 Dimitrie Cantemir

poal[, s.f. — poal[; 2 strea=in[, 2 a n[v[li, a asalta; 3 a dec[dea


partea de jos a unui acoperi=; brusc.
poalele cele mai de gios — poh`rnire, s.f. — pov`rnire, aple-
strea=ina inferioar[. care ]ntr-o parte, alunecare, pr[-
poam[, s.f. — fruct, rod; 2 fruct bu=ire; 2 c[dere din situa\ie,
comestibil; 3 struguri; poama a ]nl[turare, alungare din situa\ie
lega — a prinde rod. ]nalt[; 3 pornire, n[val[, atac; 4
(poate) c`t ce poate, adv. — cu r[scoal[; 5 dec[dere.
toat[ puterea. poh`rnitur[, s.f. — alunecu=,
pocitanie, s.f. — ur`\enie, slu\enie, pov`rni=, teren r`pos, pr[pastie,
hido=enie; 2 g`nd r[u, vorb[ rea, ponor; 2 deplasare de teren, pr[-
blestem[\ie, pild[ rea. bu=ire de teren; 3 pov`rni=.
poeta, poetic, s.m. — poet. pohoar[, s.f. — povar[, greutate,
poetic[, s.f. — poetica, =tiin\a care sarcin[; 2 cobor`re, aplecare.
se ocup[ cu literatura, un fel de poidinoc, s.n. — duel.
estetic[ literar[. pojar, s.n. — incendiu, foc mare; 2
poeticesc, adj. — poetic, literar. ]nfl[c[rare, ardoare („p`rjolul
pofal[, s.f. — laud[, 2 alai, pom- m`niii =i pojarul izb`ndii“).
p[, m[re\ie; 3 batjocur[ („cu mas- polc, s.n. — regiment.
cara ]n pofal[ a lua“). poleit, adj. — poleit; 2 nesincer,
poft[, s.f. — poft[, dorin\[ de orice f[\arnic.
fel; 2 vrere; 3 cerin\[ („dup[ pof- polipichilie (el.), s.f. — varietate
ta drept[\ii giudecata s[ aba\i“); cromatic[, policromie; 2 pestrici-
poft[ din p[rerea n[scut[ — une.
dorin\[ ]ntemeiat[ subiectiv, care politic, s.m. — om politic.
nu \ine seama de realit[\i. politicesc, adj. — politic, ce \ine
pofti, vb. — a dori; 2 a ]ndemna, a de politic[.
recomanda, a obliga, a cere, a im- politie, (el.) s.f. — frunta=ii unei
pune (ca necesar). cet[\i, ai unei \[ri; 2 sfat, consiliu,
poftori, vb. — a repeta; 2 a ]nnoi. divan boieresc; 3 \ar[, stat, socie-
pogor`re, s.f. — c[dere din si- tatea sub raportul vie\ii =i organi-
tua\ie, pr[bu=ire din rang. z[rii politice; 4 stare social[, ca-
pogor`=, s.n. — pogor`=, cobor`=. tegorie social[, p[tur[ social[;
poh`rni, p[h`rni, a s[ ~, vb. — tulburarea unei politii — agi-
a se porni, a se pov`rni, a se ta\ia din cadrul unei p[turi sau
r[sturna, a se surpa; a se d[r`ma; categorii sociale.
Istoria ieroglific[. Vol. II 335

polog, s.n. — r`nd cosit, por\iunea (Porfirie) cinci glasuri a lui Por-
cosit[ de la un cap la altul; 2 aco- firie (quinque voces Porphyrii):
per[m`nt, polat[, cerg[, ]nveli- neamul (genus), chipul (species),
toare („pentru ca pologul stidirii deos[birea (differentia), hiri=iia
s[ s[ r`dice“). (proprium), t`mplarea (acci-
polos andartic — polul sud. dens).
polos arctic — polul nord. porumb, s.m. — porumbel.
poman[, s.f. — dar; 2 ajutor. porumbreriu, s.m. — porumbar, o
pom[t, s.n. — gr[din[, livad[ de
specie de arbust spinos din famil-
pomi ]nc[rca\i de fructe.
ia rozaceelor, cu fructe sferice as-
pomeni, vb. — a aminti, a re\ine.
pomenire, s.f. — apelare, che- tringente.
mare, men\ionarea oral[ a unui porunc[, s.f. — porunc[, dispo-
nume; 2 amintire, memorie. zi\ie superioar[; 2 legea, or`n-
pominoc, s.n. — dar, prinos. duirea, ordinea din lucruri, ca
pomp[, s.f. — alai, parad[; 2 str[- manifestare a dispozi\iei divine.
lucire, fast. poslanie, s.f. — mesaj, scrisoare,
ponegrit, ponegru, adj. — foarte depe=[.
negru, foarte ]ntunecos, foarte post, s.n. — abstinen\[.
trist; ponegrite stihuri — versuri posti, vb. — a se ab\ine, a nu da
triste, elegiace. curs.
pont, punt, ~uri, s.n. — punct, potolit, adj. — stins cu ajutorul
articol, stipula\ie ]ntr-o conven\ie apei (despre foc, c[rbune).
scris[, ]ntr-un tratat. potric[li, vb. — a p[trunde, a pen-
popas, s.n. — oprire pentru odih- etra, a g[uri (ac\iunea penetrant[
na de noapte. a apei).
poprea, popreal[, ~ele, s.f. —
potric[lit, adj. — g[urit.
proptea, sus\inere; 2 contrafort; 3
potrivi, a s[ ~, vb. — a fi pe
sprijin, reazem.
popri, vb. — a opri; 2 a re\ine, a m[sur[, a egala.
aresta; 3 a z[g[zui, a st[vili. potrivire, s.f. — acomodare, armo-
por, s.m. — por. nizare; 2 integrarea ]ntr-un anu-
porcie, s.f. — comportament de mit tipar, ]ntr-o anumit[ schem[
porc; 2 josnicie, porc[rie. (logic[, de pild[), ordonare; po-
poreclitur[, s.f. — porecl[. trivirea formii ]n\elegerii — or-
porfir[, s.f. — marmur[ policro- donarea schemei intelective, or-
m[; 2 ve=m`nt imperial ro=u. donarea ra\ionamentului.
336 Dimitrie Cantemir

pova\[, s.f. — sfat, ]ndrumare, ]n- pravilele vitejiii — regulile, limi-


v[\[tur[; 2 ]ndemn, instigare; 3 tele ]ndr[znelii, ale combativi-
c[l[uz[, ghid, ]ndrum[tor. t[\ii; topiceasc[ pravil[ — legea
pov[\uitoriu, s.m. — consilier, sf[- local[, cutuma locului.
tuitor; 2 ]ndrum[tor, c[l[uzitor; 3 pravoslavie, s.f. — dreapt[ cre-
conduc[tor; 4 agitator, instigator. din\[, ortodoxism.
povelil, (perf. de la sl. poveliti), vb. praxin, praxis (el.), — practic[,
— (]n formule scriptice) am po- f[ptuire, punerea unei idei ]n
runcit, am hot[r`t, am dispus. practic[.
poveste, vb. — basm; basn[ de pr[d[toriu, s.m. — t`lhar, ho\.
poveste — scornire de-ale bas- pr[p[denie, s.f. — pr[p[d, dis-
melor. trugere, calamitate, pieire nea=-
povesti, vb. — a spune, a vorbi de- teptat[.
spre ceva; 2 a comunica, a pr[v[lie, s.f. — pr[v[lie, dughea-
dezv[lui, a relata; 3 a populariza, n[; pr[v[lie de carne — m[ce-
a face cunoscut; 4 a descrie, a l[rie.
analiza. pre dinafar[, adv. — ]n exterior.
pozvolenie, s.f. — ]nvoire, permi- precopsal[, s.f. — ]mbog[\ire, c`=-
siune, ]ng[duire. tig; 2 ]nv[\[tur[.
prag, ~uri, s.n. — treapt[ (ierar- precum =i c`t ieste — dup[ cum
hic[), („s[racul ]n\elept... de- =i este.
nafara pragurilor“); 2 c[dere de pre larg, adv. — ]n detaliu, am[-
ap[, cataract[, cascad[; 3 catego- nun\it.
rie social[. predoslovie, s.f. — introducere,
pravil[, s.f. — lege, norm[; 2 re- precuv`ntare.
gul[, principiu; pravila firii — preface, vb. — a transforma, a
or`nduiala naturii; pravile ethi- schimba; 2 a distila; vin pref[cut
ce=ti — norme etice; pravile — vin ars.
cere=ti — legi morale, legi reli- pref[cut, adj. — transformat,
gioase, canoane; pravil[ f[r[ schimbat.
canoane — lege f[r[ nici o regu- pregiur, adv. — ]mprejur; ]n jur,
l[, arbitrar[, absurd[; pravilele prep. — pe l`ng[; de pregiur,
obiceielor — legile nescrise, prep. — din jur.
dreptul cutumiar, obiceiul preobrajenie, s.f. — schimbare la
p[m`ntului; pravile peminte=ti fa\[, transformare a ]nf[\i=[rii.
— legi sociale, legi de stat; pra- preobr[ji, a s[ ~, vb. — a se
vil[ str`mb[ — lege nedreapt[; schimba, a se transforma.
Istoria ieroglific[. Vol. II 337

prepeli\i, vb. — a se comporta ca presen\ie, s.f. — prezen\[, aspect,


o prepeli\[. fa\a, ]nf[\i=are.
prepuitoriu, adj. — b[nuitor, ne- pricaz, s.n. — necaz, nenorocire;
]ncrez[tor, suspicios. 2 piaz[rea, semn r[u, aduc[tor de
prepun[, vb. — a se ]ndoi, a nu nenorocire.
avea ]ncredere, a fi sceptic; 2 a pricaznic, adj. — aduc[tor de ne-
presupune, a b[nui; 3 a imagina, norocire.
a-=i ]nchipui; 4 a pune ]nainte, a price, s.f. — ceart[, g`lceav[, con-
lipi ]n fa\[, a fixa, a lipi dinainte; flict.
a prepune g`nd — a-=i fixa o pricepe, vb. — a ]n\elege, a-=i da
idee directoare, a se conduce seama; 2 a lua cuno=tin\[.
dup[ o anumit[ p[rere; a-=i ~ — pricepere, s.f. — pricepere, putere
a-=i pune ]n fa\[, a se expune de ]n\elegere.
(unei primejdii), a risca. pricin[, s.f. — cauz[, impuls (on-
prepus, s.m. — b[nuial[, presupu- tologie); 2 pricin[, ceart[, con-
nere; 2 scepticism, ]ndoial[, ne- flict, animozitate; 3 motiv, pretext,
]ncredere; 3 ambiguitate; pre- scop, \el, mobil; 4 dreptate, drep-
pusul schipticesc — ]ndoiala turi, cauza cuiva (jurispruden\[);
scepticilor. cu pricina (cuiva), loc. prep. —
prepus, adj. — pus ]naintea cuiva, din cauza (cuiva); pricin[ asu-
pus peste, ]n fruntea cuiva, mai pritoare — cauz[ coercitiv[, cau-
mare peste cineva („neam pre- z[ constructiv[, arbitrar[, nece-
pus“); 2 b[nuitor, ne]ncrez[tor, sitate, obligativitate (oglindind
care exprim[ o b[nuial[; pre- activitatea uman[, Cantemir mo-
puse cuvinte — cuvinte care ex- dific[ schema aristotelic[ a cau-
prim[ o b[nuial[, o presupunere; zalit[\ii, m[rind num[rul cauze-
f[r[ prepus, adv. — f[r[ ]ndoia- lor); pricina ce — cauza care in-
l[, ]n mod sigur; a \ine (pe cine- dic[ factorul pasiv (cauza materi-
va) ]n prepusuri — a b[nui me- al[); pricina cine — cauza care
reu (pe cineva), a-l suspecta, a-l indic[ factorul activ (forma, cau-
trata cu suspiciune. za formal); pricin[ cl[titoare —
preten\ie (de la lat. pretendo), s.f. cauza dinamizatoare, care pro-
— pretindere; 2 preten\ie (pre- voac[ mirarea fenomenelor, de-
ten\ia de a ]ntrevedea sf`r=itul plasarea lor; pricina cl[titoare
unui lucru). fireasc[ — cauza impulsionatoa-
prezentui, vb. — a prezenta, a ar[- re natural[, impulsul natural al
ta. mi=c[rii (modific`nd schema aris-

22 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


338 Dimitrie Cantemir

totelic[ a cauzalit[\ii, Cantemir sul pentru ceva (sens stabilit prin


relev[ importan\a cauzelor natu- analogie cu expresia: ,norocul cu
rale); spre cl[tire ]ndemn[toa- o m`n[ trage, iar cu alta ]mpin-
re pricin[ — cauz[ impulsiona- ge“); pricina ]n ce chip — cau-
toare, impulsul exterior al mi=- za care indic[ modalitatea ]n pro-
c[rii; pricina din ce — cauza cesul efector, modalitatea fiind
care arat[ substan\a pasiv[ din astfel o specie a cauzei eficiente;
care este f[cut un lucru, cauza pricin[ ]ngreuitoare — cauz[
material[; pricina din cine — obstructoare, circumstan\[ nefa-
cauza care indic[ factorul activ vorabil[, dificultate, obstacole;
prin care se produce un lucru, pricin[ l[\itoare — cauz[ ex-
cauza formal[; dinafar[ viitoare pansionatoare, circumstan\a care
pricin[ — cauz[ extern[, impuls favorizeaz[ dezvoltarea, expansi-
exterior, cauz[ care vine din afara unea, ]ntinderea; pricina materi-
unui fenomen; pricina dint`i — iasc[ — cauza material[; pricin[
cauza prim[, cauza ini\ial[, cauza lesnitoare — cauz[ ]nlesnitoare,
ultim[ (]n ]n\eles de ini\ial[) care facilizant[, circumstan\[ identic[
explic[ =irul ]ntreg de procese =i cu pricina iu=ur[toare; pricina
fenomene, ]n concep\ia ontologi- pentru ce — cauza care indic[ fi-
c[ aristotelic[; pricina f[c[toare nalitatea procesului efector, cau-
— cauza eficient[; pricin[ fi- za final[; pricina pricinelor —
reasc[ — cauza natural[ (a se cauza cauzelor, termen aristotelic
vedea observa\ia de la pricina pentru cauza ultim[, prin care
cl[titoare fireasc[); pricina for- Cantemir desemneaz[ de obicei
mei — cauza formal[; pricin[ iu- justi\ia divin[; pricina pricinelor
=ur[toare — cauz[ facilizant[, a toate pricinele — Dumnezeu;
circumstan\[ favorizant[ (Can- pricina pricin[toare — cauza
temir introduce ideea de circum- condi\ionatoare, circumstan\a
stan\[ ]n efectuarea proceselor =i cauzatoare; pricina r`dic[toare
fenomenelor, circumstan\e care — cauz[ anihilatoare (a efectului
apar ca ni=te specii ale cauzei efi- altei cauze), cauza eliminatoare,
ciente. Oglindind factorii subiec- circumstan\[ care ]nl[tur[ efectul
tivi, circumstan\ele devin moti- altei cauze, permi\`nd desf[=u-
va\ii); pricin[ ]mping[toare — rarea altui proces (prin analogie
cauz[ repulsiv[, motiva\ie aver- cu expresia: „iert[ciunea gre=ea-
siv[ sau circumstan\[ care deter- la... r`dic[“); pricin[ s[v`r-
min[ pe cineva s[-i scad[ intere- =itoare — cauz[ eficient[; pri-
Istoria ieroglific[. Vol. II 339

cina sf`r=itului, pricina s[v`r- priimire de ]nchin[ciuni — r[s-


=itului — cauza final[; pricina puns la polite\e.
str`mt[toare — cauz[ obstruc- priimit, adj. — acceptat, recunoscut.
toare, circumstan\[ care ]nseam- priimitoriu, adj. — (despre or-
n[ lipsa condi\iilor favorabile, cir- ganele de sim\) receptor, care re-
cumstan\[ neprielnic[; cauz[ ase- cepteaz[, care prime=te; orga-
m[n[toare par\ial cu pricina ]n- nele cele a viderii priimitoare
greuitoare; pricin[ tr[g[toare — organele primitoare ale vede-
— cauz[ de atrac\ie, motiva\ie rii; 2 binevoitor; 3 care accept[,
pozitiv[, circumstan\a care face care se las[ convins; 4 bucuros.
ca ceva s[ fie atras c[tre altceva priin\[, s.f. — favoare, ocrotire,
sau de c[tre altceva (sens stabilit protec\ie, bun[voin\[, simpatie; 2
prin analogie cu expresia: „noro- trecere (]n fa\a cuiva); 3 fideli-
cul... cu o m`n[ trage, iar cu alta tate, devotament; priin\[ fireas-
]mpinge“). c[ — simpatia fa\[ de cineva din
pricini, vb. — a pricinui, a cauza, acela=i neam.
a produce, a face; 2 a promova; priitoriu, adj. — favorabil.
prijeni a s[ ~, vb. — a se rezema,
a-=i ~, vb. — a-=i pricinui, a-=i
a se sprijini.
cauza.
prilaz, s.n. — p`rleaz, loc de tre-
pricinitoriu, s.m. =i adj. — prici- cere peste un gard.
nuitor, cauzator. primeni, vb. — a schimba, a ]nnoi;
prii, vb. — a prii, a favoriza, a fi fa- 2 a transforma.
vorabil cuiva, a se ar[ta binevoi- princet, adv. — ]ncet, cu b[gare de
tor, a ]ng[dui, a proteja, a aduce seam[.
servicii cuiva. prinde, a s[ ~, vb. — a se prinde,
priimi, vb. — a primi, a accepta, a a se obliga, a fi de acord; 2 a se
fi de acord, a ]ncuviin\a; 2 a fi fa- l[sa prins.
vorabil, binevoitor, a accepta; 3 a pripitoare, s.f. — pas[re c`nt[-
]mbr[\i=a (o idee, o cauz[); 4 a se toare.
obi=nui cu ideea, cu situa\ia; 5 a pripoiu, s.n. — aliaj de spoit =i lipit
tolera, a suporta; 6 a se l[sa im- metalele.
presionat, a-i p[sa; a nu priimi — prisac[, s.f. — stup[rie, cresc[torie
a nu se acorda, a nu se ]mp[ca; de albine.
unul pre altul a nu priimi — a pris[car, s.m. — stupar.
se afla ]n conflict reciproc, a se prisosal[, s.f. — bel=ug, prisosin-
afla ]n rela\ie antagonic[. \[.
340 Dimitrie Cantemir

de prisosit, adv. — suficient, des- probozire, proboz[tur[, probo-


tul. zitur[, s.f. — dojan[, mustrare,
pristav, s.m. — ispravnic, slujba=, certare; 2 oc[r`re.
]ns[rcinat cu munc[ administra- procathedrie (el.). s.f. — loc de
tiv[; 2 administrator, =ef; 3 crai- frunte, pozi\ie ]nalt[ ]n ierarhia
nic, vestitor al poruncilor dom- social[; 2 locul din fa\[, locul cel
ne=ti. mai de frunte, locul ]n capul me-
prist[viie, s.f. — conducere, =efie, sei; ]n procathedriia mesii — ]n
responsabilitate. capul mesei.
prit[ci, vb. — a pritoci, a limpezi, prociti, vb. — a repeta.
a scoate de pe drojdii. procopsal[, s.f. — spor, c`=tig, ave-
prival[, s.f. — privire, uit[tur[, ve- re, folos; 2 cunoa=tere, =tiin\[,
dere: 2 contemplare; 3 spectacol; ]nv[\[tur[.
4 priveli=te; privala ]n\elegerii procopsi, vb. — a spori, a m[ri, a
— contemplarea, not[ specific[ ]nmul\i („duhurile puterii pu\in
]n\elegerii (dup[ Cantemir, ca =i procopsesc“); 2 a reu=i (]n ceva), a
la Aristotel, ]n\elegerea, ca proces realiza.
cognitiv, are un caracter pasiv). prodrom, s.n. — prodrom, idee
privat, adj. — particular, personal, c[l[uzitoare, introducere, c[l[u-
specific, propriu; 2 diferit, deo- z[, ]ndreptar, ]nainta=.
sebit. profasin (el.) — pretext, motiv,
privighere, s.f. — priveghere, ve- subterfugiu.
ghe de noapte. profesui, vb. — a ]nv[\a (pe cine-
privileghie, ~ii, s.m. — privilegiu, va), a da ]nv[\[tur[, a preda, a
ispisoc, uric; 2 drept special, fa- profesa sau a teoretiza (o idee);
vor, avantaj; cu ce privileghie? 2 a propov[dui.
— cu ce drept, ]n baza c[rui pri- profitiie, s.f. — profe\ie, dar pro-
vilegiu? fetic.
proasp[t, adj. — nou, recent, de prognostic, ~e, s.n. — pronostic,
cur`nd. prevedere, previziune.
prob[, s.f. — ]ncercare, dovad[ prognostici, vb. — a prevedea, a
practic[. face previziuni.
prob[it, adj. — probat, ]ncercat, proimion (el.), s.n. — partea intro-
dovedit. ductiv[ la un discurs, preambul.
probozal[, s.f. — certare, mustrare. prolog (el.), s.n. — parte introduc-
probozi, vb. — a dojeni, a mustra, tiv[ la o pies[ muzical[ sau de
a certa; 2 a oc[r]; 3 a ]nfrunta. teatru; 2 introducere.
Istoria ieroglific[. Vol. II 341

pronie, pronia cereasc[, s.f. — prothimie (el.), s.f. — pasiunea de


asisten\[, grij[ divin[; 2 pre=tiin\[, a efectua un lucru, ardoare, bu-
prevederea divin[, ordinea divin[ n[voin\[, zel.
prestabilit[ (]n concep\ia religioa- provatolicoelefant (el.), s.m. —
s[). fiin\[ imaginat[ de Cantemir, alc[-
propovedui, vb. — a ]nv[\a (pe tuit[ din oaie, lup =i elefant.
cineva), a m[rturisi despre ceva. provatos (el.), s.m. — oaie.
propozit, s.n. — propunere; 2 sub- provide\, adj. — prev[z[tor.
iect ]n discu\ie; 3 obiectiv, scop. provlima, ~te, (el.), s.f. — prob-
propozui, vb. — a propune. lem[, chestiune, situa\ie care se
prorocie, s.f. — pronostic, prog- cere rezolvat[.
noz[, previziune. psifisi, (el.), vb. — a propune, a vota,
prost, adj. — prost, nepriceput in- a alege pe cineva ]ntr-o demnitate;
capabil, lipsit de inteligen\[; 2 2 a decerna, a acorda.
simplu, umil, de r`nd, din popor; ptÒnon, ptunon — zbur[toare.
3 f[r[ carte, neinstruit; 4 lipsit de public[, s.f. — sfat boieresc; 2 \a-
calitate, ne]nsemnat; 5 simplu, r[, stat; 3 republic[, form[ de
modest; 6 naiv, credul; 7 clar, cu- stat, ]n care, ]n concep\ia lui Can-
rat; prostatec, adj. — naiv, sim- temir, puterea politic[ ]nseamn[
plu, lipsit de experien\[. dezordine, anarhie, instabilitate,
prostie, s.f. — prostie; 2 ob`r=ie; 3 lips[ de coeziune.
ob`r=ie joas[, origine umil[; 4 puchinos, adj. — urduros, nesp[-
]napoiere (material[ =i cultural[). lat.
prostime, s.f. — prostie, grad de puhace, s.f. — bufni\[.
inteligen\[ redus[, imbecilitate, punct, ~uri, s.n. — punct, loc,
t`mpenie; 2 simplitate, sinceri- limit[ (]n manifestare); 2 centru,
tate, naivitate; prostimea inimii \int[; 3 capitol, punct (]ntr-un tra-
— naivitate sufleteasc[, inocen\[; tat sau conven\ie).
3 bun[-credin\[; 4 cei de jos, po- pune, vb. — a pune, a a=eza ]ntr-un
porul, mul\imea; 5 ignoran\[, ne- loc; 2 a ]nchide, a arunca ]n ]nchi-
cunoa=tere. soare; a s[ ~ — a se a=eza.
protas[, protasis (el.) s.f. — pre- (punere) ]nainte punere — pre-
mis[; protase adeveritoare — mis[ (logic[).
premise afirmative; protase purcede, vb. — a pleca, a porni; 2
p[rtnice=ti — premise particu- a proveni, a se produce din, a iz-
lare (afirmative sau negative). vor], a-=i trage originea.
342 Dimitrie Cantemir

purcedere, s.f. — pornire, ple- putredzitor, adj. — putrezitor, pe-


care; oarb[ purcedere — por- risabil, muritor.
nire oarb[, furie. putregiune, s.f. — putreziciune,
purta, vb. — a ]mbr[ca; 2 a tran- stare de putrefac\ie.
sporta pe sus; 3 a plimba (pe ci-
neva). R
(purt[tor) de r[zboiu purt[tor
— =ef suprem al armatei ]n r[z- raft (de obicei la plural), s.n. —
boi. tac`m pentru cal, harna=ament.
pururea, adv. — mereu, continuu, ramur[, s.f. — membru (m`n[, pi-
totdeauna. cior etc.).
pustiu, s.n. — loc nelocuit de oa- ran[, rane, s.f. — ran[; 2 jignire,
meni; 2 loc locuit de duhurile ofens[, afront.
rele (]n concep\ia cre=tin[); 3 rar[u, s.m. — o specie de =oim de
dracul, diavolul, ]n expresia: cine munte.
pustiiul? — cine dracul? r[cori, a s[ ~, vb. — a se potoli,
pustiu, adj. — nelocuit; 2 f[r[ a se lini=ti.
paznic, ne]nso\it de om. r[d[cin[ s.f. — r[d[cin[; 2 ]nce-
pu=c[, s.f. — arm[ de foc; pu=c[ put, baz[, fundament; 3 esen\[;
mic[ — s`nea\[; pu=c[ mare — r[d[cina adev[rului — esen\a
tun. adev[rului.
putere, s.f. — putere (fizic[, eco- r[duce, a-=i ~, vb. — a se asem[na
nomic[, politic[), putin\[, autori- („firea chipului cu firea dihaniii
tate; peste puterea sa — ]ntre-
ca s[-=i r[duc[ tare am nevoit“).
c`ndu-=i puterile printr-un efort
r[m`itor, adj. — imperisabil, nem-
extraordinar.
uritor.
puterea me=ter=ugeasc[ — for-
\a vicleniei; puterile firii — for- r[m`nere, s.f. — men\inere, per-
\ele naturii. manentizare.
putincios, adj. — cu putere, puter- r[pegiune, repegiune s.f. — iu\i-
nic (fizic =i social); 2 dur, rezis- me, sangvinitate (temperament);
tent. 2 iu\eal[, repeziciune; 3 fug[; 4
putin\[, s.f. — putere, for\[, for\[ repezire, atac, iure=; repede r[-
fizic[, capacitate; 2 posibilitate, pegiunea — atacul rapid, iure=ul.
limit[, grani\[. r[pedzi, vb. — a trimite, a ]ndrepta
putin\ele firii — for\ele naturii, cu violen\[.
grani\ele firii. r[p[osat, adj. — mort, r[posat.
Istoria ieroglific[. Vol. II 343

r[scoli, a s[ ~, vb.— a se agita, a delege, tic[lo=ie, crim[; 2 cruzi-


se tulbura. me, bestialitate; 3 groz[vie, spec-
r[scump[ra, vb. — a recupera, a tacol plin de cruzime; 4 (]n boa-
rec`=tiga (ceva). l[) r[ul, suferin\a; r[utatea
r[spl[tire, s.f. — r[splat[, boalii — r[ul, starea de suferin\a
pedeaps[, sanc\iune. adus[ de o boal[; 5, inconve-
r[spublic[, republic[, s.f. — \ar[; nient, neajuns, stare de pericol;
2 adunare a \[rii, sfat boieresc. r[utatea locului — loc pericu-
r[spunde, a-=i ~, vb.— a r[spun- los, nepriin\a locului.
de (la o ]ntrebare); 2 a corespun- r[zboiu, s.n. — lupt[, har\[, ]n-
de, a se potrivi, a se adecva; 3 a-i fruntare; r[zboiu a face — a se
fi pe potriv[, a i se potrivi, a-i fi lupta.
caracteristic; 4 a se ]ndeplini. r[zchiti, vb. — a socoti, a judeca
r[spundere, s.f. — r[spuns (la o ]n am[nun\ime.
]ntrebare, la scrisori etc.); 2 reac- r[zsip[, s.f. — risipire, distrugere,
\ie verbal[, replic[. desfiin\are, nimicire; 2 ]m-
r[spuns, s.n. — cr`cneal[,
pr[=tiere, descompunere; 3 dez-
]ndr[zneal[, obr[znicie, replic[; 2
binare, neunire.
provocare.
r[zsipi, a s[ ~ — a pieri, a se topi;
r[spunsuri, s.n. — schimb de scri-
sori, coresponden\[. 2 a se cheltui.
r[=chira, vb. — a ]mpr[=tia, a risi- r[zsipit, adj. — distrus, sf[r`mat.
pi. r[zstalni\[, s.f. — prag (de ap[),
r[sturna, a s[ ~, vb. — a se pr[- c[dere de ap[, scos (la moar[),
v[li, a se n[rui. cataract[, cascad[.
r[sufla, a s[ ~, vb. — a se goli de r[zsufla, vb. — a r[sufla; 2 a ofta.
aer. r[zsunare, s.f. — v`lv[, veste, r[-
r[t[ci, a s[ ~, vb. — a se difuza, sunet, ecou; 2 sunet, sunet ar-
a se pierde, a se r[sp`ndi. monic (muzic[) („precum a unui
(r[t[cire) r[t[cirea firii — anom- organ de muzic[ toate coardele
alie. deodat[ lovindu-s[ o r[zsunare
r[t[cit adj. — r[t[cit, r[t[citor. oarecare dau“).
r[ul, s.m. — omul r[u, tic[los; 2 r[zsuna, a s[ ~, vb. — a r[suna,
dracul, diavolul, ]n expresia: cine a vui.
r[ul? — cine dracul? recet[, re\et[, s.f. — re\et[ (pen-
r[utate, s.f. — r[utate, fapt[ rea, tru doctorii).
ur`t[, m`r=[vie, nelegiuire, f[r[- rediu, ~uri, s.n. — p[dure mic[ =i
344 Dimitrie Cantemir

deas[, p[durice, desi= („rediul cel r`ndunie, s.f. — r`ndunic[.


mic“: cr`ngul). r`ndz[, s.f. — foios (la rume-
referendariu, s.m. — boier ]ns[r- g[toare); stomac (]n genere).
cinat cu coresponden\a domneas- r`s, s.m. — r`s, linx.
c[, transmi\[tor al coresponden\ei r`vn[, s.f. — poft[, dorin\[; 2 ar-
secrete de stat. doare.
regul[, s.f. — regul[, lege, norm[, road[, s.f. — copil, n[scut, f[t; 2
principiu. rezultat, efect.
reis (turc.) — conduc[tor de cora- rob, s.m. — prins de r[zboi, prizo-
bie, c[pitan de corabie, navarh; 2 nier; 2 sclav rezultat din expe-
amiral, conduc[tor de flot[. di\iile de jaf sau de r[zboi; 3 da-
rele, s.f. pl. — fapte rele, ur`te, tornic sau criminal condamnat la
f[r[delegi; marea relelor — ma- munc[ silnic[.
rea f[r[delegilor. rod, s.n. — s[m`n\[; 2 fruct; 3 na=-
repede, adj. — iute, rapid. tere; 4 familie, neam; 5 p[rinte;
6 rezultat.
ritor, s.m. — retor, orator.
rom`ni, vb. — a transpune ]n lim-
ritoric[, s.f. — retoric[, arta ora-
ba rom`neasc[, a rom`niza.
toriei.
romfea, s.f. — sabie lat[ cu dou[
ritoricesc, adj. — retoric, ce \ine t[i=uri.
de retoric[; 2 verbal. rost, s.n. — gur[.
ritorisi, vb. — a cuv`nta, a vorbi rud[, s.f. — neam, origine de s`n-
mult, a vorbi retoric. ge, familie.
r`dica, vb. — a absolvi, a ierta; 2 rufos, adj. — murdar, nesp[lat; 2
a aboli; a =terge, a anihila, a de- zdren\[ros.
sfiin\a („iert[ciunea, gre=eala... rugi, s.m. pl. — m[r[cini= de m[-
r`dic[“); 3 a elibera. ce= sau de muri.
r`dicare, s.f. — ]n[l\are (pe scara rujdi, a s[ ~, vb. — a se roade, a
social[). se juli.
r`m[tor, s.m. — porc. rump[tor, adj. — care sf`=ie; pa-
r`ncheza, vb. — a necheza. sire rump[toare — pas[re r[pi-
r`nd, s.n. — r`nd, =ir, ordine; 2 toare.
rost, obiceiuri, specific; 3 or`ndu- rumpe, vb. — a rupe; 2 a ]ncepe
ial[, r`nduial[; de-a r`ndul, adv. s[ vorbeasc[.
— ]n r`nduri; pre r`nd, adv. — ru=inare, s.f. — sfial[, timiditate,
succesiv, care urmeaz[, unul dup[ lips[ de ]ndr[zneal[.
altul; 2 r`nduri-r`nduri, la dis- ru=inea, s.f. — sexul, organele ge-
tan\e egale, geometric. nitale.
Istoria ieroglific[. Vol. II 345

S destul, din bel=ug; mai de sa\iu,


adv. — mai din plin; f[r[ sa\iu,
sagriu, s.n. — o specie de m[gar adv. — ne]ncetat, f[r[ oprire.
alb cu pielea granulat[, ce tr[ie=te savoane, s.f. — giulgiu, p`nz[tur[
]n Africa de Nord; 2 piele t[b[cit[ pentru mor\i.
de sagriu. s[ciui, vb. — a t[ia, a dobor] (o
salamandr[, s.f. — mic batracian p[dure).
asem[n[tor =op`rlei, cu pielea s[ciuit, adj. — t[iat („p[dure s[-
neagr[ p[tat[ cu galben, secre- ciuit[“).
t`nd un suc otr[vitor; imagina\ia s[ditur[, s.f. — plantare, plan-
popular[ a creat ]n jurul s[u cre- ta\ie.
din\a c[ ar avea puteri asupra fo- s[get[tur[, s.f. — s[getare; 2 du-
cului. rere ascu\it[.
sam (arab.) — aer stricat, otr[vit s[la=, s.n. ad[post, locuin\[; s[-
(]n fabula\iile arabe). la=ul monarhiii — capitala \[rii.
sama, a face ~, vb. — a omor]. s[l[=lui, vb. — a locui.
sama a lua (la ceva) — a obser- s[lta, vb. — a juca, a dansa.
va, a cerceta, a studia (un lucru); s[lt[toriu, adj. — mi=c[tor, schim-
]n sam[ a b[ga — a acorda aten- b[tor, nestatornic, instabil („inim[
\ie; 2 a lua ]n considera\ie; 3 a s[lt[toare“).
\ine cont, a \ine seama, a avea ]n s[m[lui, vb. — a socoti, a calcula.
vedere; a fi ]n sama (cuiva) — s[m[luire, s.f. — asem[nare; 2
a fi la dispozi\ia cuiva, ]n posesia compara\ie; 3 calculare; 4 jude-
cuiva, la discre\ia cuiva, ]n sam[ cat[.
neb[g[tor — dispre\uitor, trufa=, s`m[l[uitoriu, s.m. — compara-
lipsit de respect, de considera\ie. tor, care \ine socoteal[, socotitor,
sam[, s.f. — socoteal[; 2 purtare care face compara\ie, c`nt[re=te,
de grij[, aten\ie, supraveghere; calculeaz[; 2 judec[tor, evalua-
neb[gare ]n sam[ — desconside- tor; adj. — asem[n[tor.
rare, dispre\. s[m[na, a s[ ~, vb. — a se ase-
samsun (arab.), s.m. — c`ine fab- m[na, a fi asem[n[tor, 2 a se ]m-
ulos din pove=tile arabe, ]nzestrat pr[=tia, a se pres[ra.
cu o for\[ miraculoas[. s[min\ie, simen\ie, s.f. — familie,
sap[, s.f. — crup[. neam, rudenie.
sarachen, s.m. — arab. s[m`n\[, s.f. — s[m`n\[; 2 plant[.
sa\iu, s.n. — sa\, s[turare, ]n- s[mn, s.n. — semn, indiciu; 2 sem-
destulare; de sa\iu. adv. — din nal; 3 piaz[.
346 Dimitrie Cantemir

s[os, seos, adj. — gras, plin de seu. demnitate social[, rang, pozi\ie
s[pat, adj. — incizat; 2 sculptat, social[, boierie da divan, loc de
lucrat cu dalta. conducere; dreg[torie, pozi\ie
s[r[cit, adj. — lipsit. conduc[toare, putere politic[; 4
s[rdar, s.m. — serdar, comandant loc, re=edin\[ (domneasc[); ]n
de cavalerie. scaun a s[ sui — a se urca ]n
s[rit[, s.f. — st[p`nire de sine, scaunul domnesc, a fi numit
cump[t, luciditate, autocontrol, domn sau ]mp[rat, a succede la
(„toat[ s[rita ]=i pierdu“); a-=i puterea politic[; scaunul
pierde s[rita — a-=i pierde cum- obl[duirii — scaunul domnesc.
p[tul, a-=i pierde firea. sc[dere, s.f. — mic=orare; 2 c[dere
s[rut[tur[, s.f. — s[rutare. din situa\ie; 3 lips[, defect; 4 nea-
(s[turare) ]n s[turare, adv. — ]n juns; 5 pagub[; de sc[dere, adj.
stare de sa\ietate, satisf[cut, ]m- — de ru=ine, ru=inos, umilitor;
buibat, ghiftuit. sc[derea cinstii — mic=orarea
s[v`r=i, vb. — a face, a lucra, a ex- prestigiului.
ecuta, a efectua, a sf`r=i, a reali- sc[mos, adj. — cu scame, din
za, a termina; 2 a ]ncheia (un pro- scame; 2 prost, ]mb`csit, nelumi-
ces); 3 a ]nceta; 4 a ]ndeplini; a nat („sc[mos la minte“).
s[ ~, — a ]nceta, a se opri; 2 a sc[r[nd[vi, a s[ ~, vb. — a se
se realiza, a se pune ]n valoare. sc`rbi.
s[v`r\ire, s.f. — moarte. sc[r[nd[vicios, sc[r[nd[vos,
s[v`r=it, sf`r=it, ~uri, s.n. — sf`r- adj. — sc`rnav, gre\os, sc`rbos.
=it, cap[t, rezultat; 2 \el, scop, fi- sc[r[nd[vitur[, s.f. — sc`rn[vie;
nalitate; adj. — ]ndeplinit, termi- 2 ]ngre\o=are, grea\[; 3 deza-
nat; cel de apoi s[v`r=it — probare.
moartea. schimat[, ~te (el.), s.f. — \inut[,
s[v`r=itur[, s.f. — sf`r=ire, ter- mimic[, schimbare a fe\ei; schi-
minare, ]ndeplinire, efectuare, ]n- mate filosofe=ti — \inut[, mimi-
cheiere. c[ filozofic[ (ironic).
scandal[, s.n. — nedrept[\ire, schimbarea fe\ii — schimbarea
persecu\ie. unui lucru, transformarea unui
scar[, s.f. — scar[; 2 ordine, ]n- fenomen, alterarea lui, metamor-
=iruire; 3 tabel f[cut ]ntr-o anu- foz[.
mit[ ordine. schimosi, a s[ ~, vb. — a se
scaun, ~uri, s.f. — scaun; 2 tron schimba, a se transforma, a se
domnesc; 3 situa\ie, loc de cinste, altera; 2 a se zb`rci, a se rida, a
Istoria ieroglific[. Vol. II 347

se ur`\i, a se poci, a se st`lci; 3 a sclevesi, vb. — a netezi, a polei; 2


se str`mba; 4 a se mic=ora. a lustrui („arc sclipuit de mar-
schimosire, s.f. — transformare, mure foarte frumos sclevesit“).
schimbare, metamorfoz[; 2 schi- sclevesit, adj. — netezit, lustruit,
monosire; str`mbare; 3 preface- poleit.
re, simulare; schimosirea slujbii sclip, s.n. — arc, arcad[ (element
— simularea ]ndeplinirii unei sar- ]n arhitectonica oriental[); 2 bol-
cini. t[, ]nc[pere boltit[.
schimosit, adj. — schimbat. sclipuit, adj. — arcuit, boltit.
schimositur[, s.f. — str`mb[tur[; scoatere de fa\[ — prezentare,
2 aparen\[; 3 simulare; 4 schim- etalare.
bare, transformare. scocior], vb. — a c[uta, a scormo-
schiptic, s.m. — sceptic; filosofii ni, a scurma.
schiptici — scepticii, filozofii scorni, vb. — a inventa, a g[si, a
sceptici. imagina; 2 a afirma lucruri ne-
schipticesc, adj. — sceptic, ne]n- drepte, neadev[rate, a pune la
crez[tor, ]ndoielnic, ce \ine de cale; 3 a produce; 4 a provoca; 5
filozofia sceptic[. a st`rni; 6 a descoperi; 7 a ob\ine,
schiptr, s.n. — sceptru. a realiza; 8 a face s[ rezulte; a s[
schith, s.m. — t[tar. ~, — a se produce, a se ivi, a ap[-
schizmi, vb. — a concepe, a al- rea; 2 a se declan=a, a se st`rni.
c[tui, a constitui. scriitoriu, s.m. — autor, istoric.
schizmire, s.f. — alc[tuire, ]ntoc- scrip\, s.n. — scripete („t[inuirea
mire; 2 schimbare, str`mbare, lucrului scrip\ul cor[biii ieste“).
figurare, modulare; schizmirea scrisoare, s.f. — scrisoare, act, doc-
trupului — modularea trupului, ument; 2 scriere, opera\ia de a
]n jocul pantomimic. scrie; scrisori ieroglifice=ti —
schizmuit, adj. — pref[cut, nesin- scrieri ieroglifice, scriere exprima-
cer, simulat („vicle=ugul ascuns =i t[ prin desene animaliere, florale
dragostea schizmuit[ sufletul in- etc., reprezent[rile av`nd un ]n-
tristeadz[“). \eles pentru comunicare.
sc`ncitur[, s.f. — l[trat ]ncet. scruntariu, s.n. — peninsul[; 2
sc`rnav, adj. — sc`rbos, dezgus- loc nisipos, pietros la marginea
t[tor; fapt sc`rnav — fapt[ tic[- unei ape (r`u, mare).
loas[, crim[. scula, a s[ ~ (asupra cuiva), vb.
sc`r=net, s.n. — sc`r\`it. — a se ridica (asupra cuiva); a
348 Dimitrie Cantemir

n[v[li; 2 a porni cu oaste; 3 a adunare); sfat de ob=te — con-


complota. siliu, dezbatere; 2 consens,
sculare, s.f. — r[scoal[, r[zmeri\[. hot[r`re general[.
scurea, a s[ ~, vb. —a se scurge. sfatul a-=i ob=ti — a se sf[tui cu
scutelnic, s.m. — \[ran aflat ]n cineva; sfat a sf`tui — a com-
slujba domnului sau a unui boier, plota.
pentru care era scutit de bir. sfatuitur[, s.f. — sfat, consiliu.
scutitor, s.m. — ocrotitor, protec- sfera nest[rii — ciclul mi=c[rii per-
tor. manente, grani\ele lumii fenome-
scutura, vb. — a discuta, a dez- nale; sfera activit[\ii — sfera de
bate, a analiza („tot feliul de vo- manifestare, grani\ele manifes-
roav[ cu d`nsul am scuturat“); a t[rii ]n lumea fenomenal[.
s[ ~, — a se scutura, a se cutrem- sfer[, s.f. — sfer[; 2 mers, proces
ura. ciclic, ciclu; 3 limit[, grani\[.
seciuri, s.n. — t[ietur[ (de p[- sferesc, adj. — sferic, privitor la
dure), opritur[, l[st[ri=; 2 baraje sfer[; 2 cosmic; osiia sfereasc[
de arbori t[ia\i; 3 palanc[, ]nt[- — axul sferei cosmice, axa lumii.
ritur[ de trunchiuri de copaci. sfetnic, s.m. — consilier; 2 boier
seimen, siimen, s.m. — seimen, din divanul domnesc.
osta= din corpul de gard[ al sfigmos (el.), s.n. — sfigmos, vena
cur\ii domne=ti, ]ndeosebi merce- dup[ care se ia pulsul, artera ra-
nar. dial[.
senator, s.m. — boier din divanul sfiti, vb. — a ar[ta, a dovedi; 2 a
domnesc, consilier intim; 2 consil- hot[r], a dispune („gloatelor
ier imperial, ministru. t[cere =i mie voroav[ sfitesc“); 3
senten\ie, ~ii, s.f. — sentin\[, ade- a sfatui („de cuvinte adev[rate
v[r, maxim[, adagiu, proverb, zi- gr[itoriu s[ fii te sfitesc“); a i s[
cal[; 2 norm[; 3 cuv`nt de or- ~ — a i se ar[ta, a i se da semne
dine, deviz[, lozinc[; 4 sfat; 5 or- („vrajea spre bine ]ncepuse a i s[
din, porunc[; 6 acuzare, conclu- sfiti“).
zie, hot[r`re judec[toreasc[. sf`r=it, ~uri, s.n. — sf`r=it, fine; 2
sete, s.f. — dorin\[ puternic[. terminare, ]ndeplinire; 3 rezultat,
sfat, s.n. — sfat, ]nv[\[tur[, ]n- urmare; 4 \el, finalilate, 5 moarte,
demn, consiliere; 2 p[rere, opi- dispari\ie; la sf`r=itul soarelui
nie; 3 hot[r`re; sfat ales — ma- — dup[ moartea soarelui, adic[
xim[, adagiu; sfatul cel de pre niciodat[; 6 dec[dere din situa\ie,
urm[ — hot[r`rea final[ (]ntr-o moarte social[; sf`r=itul la ce ar
Istoria ieroglific[. Vol. II 349

ie=i — cum se va termina; sf`r- (el.), s.n. — silogism, ra\iona-


=itul sf`r=iturilor — divinitatea ment; siloghism ar[t[toriu — silo-
]n ipostaza de justi\iar al crea\iei. gism demonstrativ; siloghism di-
shim[ (schim[), shimate, s.f. — alecticesc — silogism dialectic,
figur[, procedeu. silogism discursiv, care serve=te
shimate (el.), s.f. — mimic[; 2 ]n- discu\iilor; 2 silogism logic (spre
f[\i=are, figur[; 3 gest; shimate deosebire de silogismul retoric);
filosofe=ti — procedee filozofice. siloghism ]n=el[toriu — sofism;
shizm[, shizmat[, ~e, s.f. — rup- siloghism ritoricesc — silogism
tur[, dezbinare. retoric, ra\ionament retoric.
sicofand, s.m. — sicofant, denun- sil\[, s.f. — curs[, la\, capcan[ de
\[tor, cel care d[ la iveal[ pe r[u- prins p[s[ri.
f[c[tori =i pe criminali; 2 cleveti- simbathia (el.), s.f. — simpatie,
tor, calomniator („din gurile sico- atrac\ie.
fandilor s[ te m`ntuie=ti“). simbriie, s.f. — leaf[, salariu, pla-
sicofandie (el.), s.f. — denun\; 2 ta muncii executate, retribu\ie.
intrig[, calomnie, clevetire. simcea, s.f. — v`rf, coam[, culme;
siiala, sial[, s.f. — sfial[, sfiiciu- 2 ascu\i=, lam[, t[i=; simceaoa
ne, ru=inare, respect deosebit, ti- muntelui — v`rful muntelui;
miditate; 2 scrupul; 3 team[, fri- simceaoa min\ii — ascu\imea
c[; cu mare siial[ — cople=it de min\ii, iste\imea, inteligen\a.
team[. simcelos, adj. — ascu\it, cu v`rf,
sii, a s[ ~, vb. — a-i fi team[, a se t[ios.
teme, a-i fi fric[, a se ]nfrico=a; 2 simen\iie, semin\ie, s.f. — neam,
a se sfii, a se ru=ina; 3 a-=i pierde familie.
din maiestate, din prestan\[; 4 a sime\, s`m[\, adj. — ]ndr[zne\,
se feri. cutez[tor; 2 trufa=, obraznic, aro-
sil[, s.f. — for\[, putere; 2 tiranie, gant.
asuprire, constr`ngere, abuz ]m- sime\i, a s[~ vb. — a se seme\i, a
potriva voin\ei =i libert[\ii; sil[ se face seme\, a prinde curaj, a
tir[neasc[ — abuz de putere, deveni ]ndr[zne\, arogant, 2 a se
nedreptate. ]nd`rji.
sileav[, silav[, s.f. — silab[. simfonie (el.), s.f. — simfonie; 2
sili, vb. — a sili, a ]mboldzi, a zori; fig. — acord, consens.
2 a face efort, a munci din greu, sgmpaq a, — simpatie.
a se str[dui. simperazm[ (el.), s.f. — concluzie
siloghismos, siloghism, ~uri (la un silogism); 2 apodoz[ (]n
350 Dimitrie Cantemir

logica retoric[, propozi\ia prin- diatori (]n efectuarea unui lucru,


cipal[ din cadrul unei perioade a unei ac\iuni); f[r[ sine, loc. adv.
condi\ionale), (sim\i, vb.) de sim- — buimac, incon=tient, f[r[ auto-
\it — de perceput, de cunoscut control.
prin sim\uri. sine\, s.n. — pu=c[ cu cremene.
sim\ire, s.f. — sim\; sim\irea au- singe, s.n. — s`nge; 2 crim[, uci-
dzului — sim\ul auzului, auzul; dere; singe a face, loc. vb. — a
2 sensibilitatea, sim\urile, totalita- omor], a ucide.
tea organelor de sim\, totalitatea singur (decalc dup[ lat. ipse) —
sim\urilor; 3 senza\ie; 4 (la pl.) pr. pers. de ]nt[rire — ]nsu=i, ]n-
senza\ie, ca prim[ etap[ ]n proce- s[=i, el ]nsu=i, ea ]ns[=i (singur tu
sul cunoa=terii, treapta senzorial[ — tu ]nsu\i; singur =ie — lui ]n-
]n procesul cunoa=terii („=tiin\a su=i; singur pe sine — pe el ]n-
din pova\a sim\irilor s[ afla“); 5 su=i; pre singur — chiar pe el, pe
cuno=tin\[ (c[p[tat[ senzorial); 6 el ]nsu=i); 2 propriu, personal
luciditate, prezen\[ de spirit, cum- (cu singur[ sabia sa — cu pro-
p[t; 7 sensibilitate sufleteasc[; 8
pria sa sabie); adv. — numai,
acuitate senzorial[, reactivitate; 9
chiar (una =i singur[ — ea =i nu-
receptivitate, ]nregistrare; 10 sta-
mai ea; pre singur — chiar pe
re de con=tiin\[, cuno=tin\[, cu-
noa=terea de sine; sim\irile tru- el); singur a st[p`ni — a con-
pului din afar[ (]n opozi\ie cu duce personal, a conduce ]n chip
sufletul =i activitatea intelectual[) absolutist; singur cu sine, adv.
— sim\urile, organele senzoriale; — de unul singur; singur[ fiin\a
]nainte m[rg[toarea sim\ire — lucrului — esen\a ]ns[=i a lucru-
sim\urile, senza\iile c[l[uzitoare, lui, quidditatea (categorie a lo-
sensibilitatea senzorial[ ca punct gicii aristotelice).
de plecare ]n procesul cunoa=- ]n singur[tate, adv. — de unul sin-
terii; sim\irile a batgiocuri — a gur; 2 separat, deosebit.
produce iluzii, a iluziona; preste sinhorisin, sinhorisis (suncÅ-
sim\ire, loc. adv. — f[r[ s[-=i dea rhsiz), s.m. — dans, 2 d[n\uitor.
seama, f[r[ voie, incon=tient, au- sinhorisis ((suncrisiz )), s.f. —
tomat. iertare.
sin, s.n. — s`n; 2 pieptul c[m[=ii. sinod (el.), s.n. — adunare.
(sine) de la sine, loc. adv. — din sinonim, adj. — de acela=i fel,
proprie ini\iativ[; 2 prin eforturi identic, cu acela=i ]n\eles („prici-
personale, f[r[ a recurge la me- na cu ]ncep[tura sinonime sint“).
Istoria ieroglific[. Vol. II 351

sinul limanului — golf, loc de cia, a se l[uda; 3 a afirma r[s-


acostare. picat.
siren[, sirin[, s.f. — siren[, fiin\[ slobod, adj. — liber; adv. — ]n
fabuloas[ cu cap =i trup de fe- voie, liber, nestingherit.
meie =i coad[ de pe=te. slobodzeniie, s.f. — libertate; 2
sirep, adj. — iute, n[r[va=, s[lbatic, ]ng[duin\[, permisiune; 3 u=urin-
ne]mbl`nzit (despre cal). \[, lejeritate.
sirg, s.n. — efort, silin\[; 2 grab[; slobodzi, vb. — a elibera, a da
cu sirg, adv. — repede, ]n grab[. drumul; 2 a arunca, a lansa, a
sirgui, vb. — a sili; 2 a zori, a gr[bi face s[ \`=neasc[; 3 a ]ng[dui, a
(„via\a lui a multora moarte sir- permite, a ]ncuviin\a; 4 a da dru-
guie=te“). mul, a l[sa s[ se manifeste; gla-
sistatichi (el.), — stabilitate. sul a-=i slobodzi — a-=i da dru-
sistima, s.f. — sistem. mul la voce, a ]ncepe s[ vorbeas-
siurmea, s.f. — colorant de gene, c[; a s[ ~ — a se arunca, a se
]n genul rimelului de azi. lansa, a se av`nta; 2 a se repezi
(din zbor).
slav[, s.f. — loc de cinste, treapt[
slobodzit, adj. — scos (din gur[),
social[ ]nalt[, demnitate ]n stat,
cuv`ntat.
cinste deosebit[; 2 sl[vire, pom-
slov[, s.f. — semn grafic, liter[.
p[; 3 m[re\ie, grandoare, renu- slugile boiere=ti — ciocoimea, ca-
me; cornul sl[vii — cornul glo- tegorie social[, format[ din \[-
riei, prin asem[nare cu cornul rani, aflat[ ]n serviciul boierimii,
abunden\ei; 4 putere politic[, folosit[ pentru str`ngerea biru-
]n[l\are social[. rilor =i pentru ap[rarea persoanei
sl[b[nog, adj. — f[r[ putere. =i avutului st[p`nilor; slug[
sl[biciune, s.f. — boal[, sl[bi- dreapt[ — (]n ]n\eles medieval)
ciune, neputin\[; 2 suferin\[ da- servitor credincios, devotat, care
torit[ boalei, neputin\[; 3 con- nu tr[deaz[.
di\ie social[ minor[, putere so- slujba a purta, loc. vb. — a-=i duce
cial[ slab[. o sarcin[, a ]ndeplini o respons-
sl[vi, vb. — a pre\ui, a valora, a abilitate.
cinsti, a l[uda, a glorifica; 2 a ]n- slujb[, s.f. — serviciu, ac\iune, ac-
v[\a, a teoretiza, a demonstra, a tivitate ]ntreprins[ ]n folosul cui-
sus\ine; 3 a afirma r[spicat; a s[ va sau ]n folosul societ[\ii; 2 sar-
~ — a c[p[ta prestigiu, glorie, re- cin[, rol, func\ie, atribu\ie, res-
nume, onoare; 2 a se autoapre- ponsabilitate; 3 datorie implicat[
352 Dimitrie Cantemir

de o responsabilitate; 4 (]n ]n- sobor, ~oar[, s.n. — adunare; 2


\eles medieval) serviciu, act de totalitate, unanimitate; ]n sobor
devotament, fapt[ devotat[ fa\[ a s[ ob=ti — a ajunge cu to\ii la
de st[p`n; 5 sarcin[, misiune; aju- acelea=i vederi; a se ajunge la un
tor, binefacere; 7 talent, dar, ]n- consens unanim.
zestrare; slujba epitropiii — sobornic, adj. — universal, gene-
demnitatea, func\ia de domn; ral, 2 ecumenic.
slujba ob=tii — dreg[torie: 2 sar- socolan, s.m. — =oim; 2 h`rciog;
cin[, func\ie public[; 3 atribu\ie, 3 om str`ng[tor.
responsabilitate privind nevoile socoteala dreapt[ — judecata
popula\iei; slujbele firii — daru- dreapt[, ra\iunea dreapt[, c[l[u-
rile naturale; 2 sarcinile fire=ti pe za etic[ a faptelor.
care le efectueaz[ un animal po- socoteala loghiceasc[ —
trivit cu specificul speciei, atri- ra\ionament, silogism.
bu\iile fire=ti. socoteala pricinii sf`r=itului —
sluji, vb. — (]n ]n\eles medieval), ra\iunea cauzal[ a sf`r=itului (]n
a servi, a aduce servicii; a s[ ~ existen\[); socoteala sf`r=itului
— ra\iunea, motiva\ia sf`r=itului,
— a se servi, a se folosi, a
(]n existen\[), ra\iunea pentru ca-
]ntrebuin\a; 2 a colabora.
re lumea exist[, finalitatea, sensul
slujitor, s.m. — o=tean din garda existen\ei (ontologie); 2 ra\iunea
domneasc[ sau boiereasc[. finalit[\ii, interesul cunoa=terii
slut, adj. — ur`t, pocit. prin prisma scopului; socoteala
smaragd, s.n. — piatr[ semipre- vecinic[ — ra\iunea nemuritoa-
\ioas[ de culoare verzuie; adj. — re, ra\iunea divin[; socoteala vie
de culoarea smaragdului. — ra\iunea nemuritoare, ra\iunea
smid[, s.m. — grindina, piatr[. divin[.
sminteal[, s.f. — abatere, gre=ea- socoteal[, s.f. — calcul matematic;
l[; 2 stric[ciune, v[t[mare; la cu- 2 ra\iune, ]n\elegere, intelect; 3
v`nt sminteal[ — deplasarea ]n- chibzuial[, g`ndire, ra\ionare; 4
\elesului unui cuv`nt, abaterea judecat[, reflectare, ]n\elepciune;
de la ideea de baz[ ]ntr-o cuv`n- 5 imagina\ie, putere de ]nchipuire
tare. („f[pturile =i urdziturile acelea
sminti, vb. — a strica, a aduce toat[ socoteala muritorilor cov`r-
stric[ciuni; 2 a ]mboln[vi, a =e=te“); 6 judecat[, ra\ionament;
schimba ]n r[u. 7 ra\iune; 8 minte, g`ndire
sobol, s.m. — c`rti\[. („acesta ieste din fire cu socoteal[
Istoria ieroglific[. Vol. II 353

]nalt[)“; 9 specula\ie pur ra\io- con=tiin\ei; 2 ]mpotriva a=tept[-


nal[, nefundat[ pe datele senzo- rilor, pe neg`ndite; 3 peste m[-
riale; 10 teorie, concep\ie, crea\ie sur[.
pur ra\ional[; 11 =tiin\[; 12 voin- socoti, vb. — a socoti, a g`ndi, a
\[ ra\ional[; 13 deliberare, liber- judeca; 2 a c`nt[ri, a c`nt[ri lu-
tatea de a hot[r]; 14 g`nd, plan, crurile; 3 a pl[nui; 4 a tinde, a as-
inten\ie, obiectiv, scop, preocu- pira; 5 a lua ]n seam[, a \ine sea-
pare („mintea... de i-au fost bun[, ma, a considera; a s[ ~, vb. — a
spre rea socoteal[ i-o ]ntoars[“); g`ndi, a judeca, 2 a planul; 3 a se
15 ra\iune, motiv; 16 calcul, considera.
prevedere, planificare; 17 opinie, socotin\[, s.f. — socoteal[, calcul,
p[rere, idee („]n ce socoteal[ se inten\ie, plan.
afl[ ispitiia“); 18 idee c[l[uzi- socotit, adj. — ]n\elept, prudent,
toare; 19 ]nv[\[tur[, concluzie, calculat; 2 chibuzit, prev[z[tor.
adev[r rezultat din experien\[; socotitoriu, s.m. — chibzuitor, b[-
20 ra\iune intern[, predetermi- nuitor; 2 calculator, socotitor; adj.
— care analizeaz[, care c`nt[re=-
narea divin[ ]n lucruri; 21 ra\iu-
te, care reflecteaz[, care adopt[ o
nea divin[, motiva\ia existen\ei,
atitudine prev[z[toare, ]n\eleap-
scopul existen\ei unui lucru (on-
t[.
tologie). sofism[, sofismat[, ~ate (el.), s.f.
a min\ii socoteal[ — g`ndirea, — sofism, ra\ionament ]n=el[tor.
puterea de concep\ie, for\a de sofistic, s.m. — sofist, cel care face
imaginare. uz de sofisme.
socoteal[ adev[rat[ — adev[rata sofistice=te, adv. — ]n mod sofistic,
ra\iune, ra\iunea divin[. ca un sofist.
cu socoteal[, adv. — rezonabil, soldz, s.m. — solz; 2 granul[ a
]n\elept, cu chibzuin\[, prev[z[- pielii; soldzi m[run\ei — mici
tor; 2 nu ]nt`mpl[tor, dintr-o anu- granule ale pielii.
mit[ ra\iune, cu motiv; cu cea de solichizmi, vb. — a comite solecis-
ob=te socoteal[ — dup[ p[rerea me.
general[, dup[ opinia general ad- solichismos (el.) — solecism.
mis[; pre socoteal[ — ra\ional, somna, vb. — a dormi; 2 a visa.
organizat, dup[ o concep\ie rig- soroc, s.n. — termen, dat[ fixat[.
uroas[; preste socoteal[ — f[r[ sor\, s.f. — ]nt`mplare; 2 hot[r`re
s[ g`ndeasc[, f[r[ s[-=i dea sea- a soartei; sor\ul firesc — fatali-
ma, automat, f[r[ participarea tate, predeterminismul divin sub

23 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


354 Dimitrie Cantemir

forma legilor =i necesit[\ii natu- a-=i duce via\a; 4 a se ]ntemeia


rale =i ca atare previzibile, fatali- („filosofiia fiziceasc[ ]n =tiin\a lu-
tatea previzibil[; sor\ul n[rocu- crurilor fiin\[=ti s[ sprijine=te“); a-
lui — soarta, norocul; sor\ul =i ~ — a-=i sus\ine.
t`mpl[toriu — ]nt`mplarea ]n sprintini, a s[ ~, vb. — a deveni
via\a omului, neprev[zut[, fatal- sprinten, iute, u=or ]n mi=c[ri.
itatea incognoscibil[. sprintinie, s.f. — sprinteneal[, vio-
so\ie, s.f. — so\, so\ie; 2 tovar[=, iciune, agilitate.
prieten; 3 p[rta=, complice. spudz[, s.f. — spuz[, cenu=a fier-
spat[, s.f. — spate, spinare, =ir[; 2 binte, amestecat[ cu particule de
spad[, sabie lat[. c[rbuni aprin=i.
sp[imos, adj. — care se sperie spudzi, a s[ ~, vb. — a se spuzi, a
u=or, sperios; 2 ]nsp[im`nt[tor. se aprinde, a se ]ntinde o ro=ea\[ a
sp[riiat, adj. — speriat, ]nfrico=at; pielii, a se face stacojiu, a se umple
2 care sperie, ]nfrico=[tor („sp[- de b[=ici m[runte.
riiat vis“). spurcat, adj. — murdar, sc`rnav,
sp[tariu, s.m. — comandantul su- necurat, (mai ales ]n sensul mo-
prem al armatei ]n |ara Rom`- ral); spurcat lucru — fapt[ mur-
neasc[, boier de divan c[ruia ]i dar[, necurat[, tic[lo=ie, fapt[
erau ]ncredin\ate problemele mi- m`r=av[); 2 necinstit, t`lhar; 3 ti-
litare. c[los, m`r=av, josnic, incalificabil
spic, s.n. — v`rf. din punct de vedere moral.
spin, s.n. — m[r[cine, la pl. — spurc[ciune, s.f. — fapt[ imoral[
m[r[cini=; 2 loc plin de spini. (prin care se ]n\elegea mai ales
spi\er, s.m. — farmacist. curvia).
sp`ndzurat, adj. — at`rnat. spu=eca, vb. — a st`lci, a zdrobi.
spori, vb. — a avea efect, a avea sta (despre un conduc[tor), vb. —
succes. a folosi puterea politic[, a se ma-
sprijeneal[, s.f. — sprijin, ajutor; nifesta sub raportul m[surilor po-
2 ]ntre\inere, sus\inere. litice.
sprijeni, sprijini, vb. — a sprijini, stare, s.f. — ]ncetare, oprire, ]ntre-
a ajuta; 2 a \ine piept, a rezista; 3 rupere (ontologie); 2 stabilitate;
a fixa, a imobiliza; 4 a capta, a pri- starea de fa\[ — prezen\[; stare
mi apele (unei ape curg[toare ]mpregiur — circumstan\[, ]m-
mai mici); a s[ ~, vb. — a se spri- prejurare.
jini, a se rezema, a se baza; 2 a se stat, s.n. — statur[, ]n[l\ime, m[-
baza, a se ]ncrede (]n cineva); 3 rime: statul trupului — ]n[l-
Istoria ieroglific[. Vol. II 355

\imea corpului; 2 trup; staturi r[m`ne neclintit, a nu ceda; 3 a


]nalte — trupuri ]nalte; 2 stare, r[m`ne, a persista („toat[ evghe-
condi\ie („statul vrednicii noastre niia la muritori ]n lauda numelui
]n sam[ nu b[ga\i“); 3 dispozi\ie videm c[ s[ st[ruie=te“); 4 a tin-
sufleteasc[; 4 plin[tate, totali- de, a aspira, a n[zui [„inima (ji-
tate; statul puterii — depli- g[niilor) totdeauna spre lini=te le
n[tatea puterii; 2 stare material[, st[ruia“].
bog[\ie; 3 pozi\ie, treapt[ social[; st[rui, a s[ ~, vb. — a r[m`ne, a
mic=orimea statului — locul
persista, a se permanentiza.
ne]nsemnat pe scara social[.
st[ruial[, s.f. — permanen\[, imu-
stav[, s.f. — gard, ]ngr[ditur[ pen-
tru ocolul unde sta\ioneaz[ o her- tabilitate.
ghelie; 2 herghelie. st[ruit, adj. — permanent, persis-
stavil[, s.f. — baraj mobil pentru tent, de nemi=cat; 2 neschimbat;
reglarea cursului unei ape; stavi- 3 ne]nlocuit.
la morii — construc\ie la morile st[ruitoriu, adj. — perseverent,
de ap[ pentru concentrarea =i ]n- tenace; la lucruri st[ruitoriu —
dreptarea apei spre palete. perseverent ]n munc[, s`rguin-
st[p`n, s.f. — domn. cios; 2 constant, neschimb[tor.
st[p`nesc, adj. — de st[p`n, de st[ruitur[, s.f. — stabilitate.
domn; 2 domnesc, ce \ine de st[t[toriu, adj. — permanent, con-
domn ]mp[r[tesc. stant, statornic, stabil; v[psele
st[p`ni, vb. — a conduce, a din fire st[t[toare — culori sta-
domni. bile ]n mod natural; la cuv`nt
st[p`niie, s.f. — conducere poli- st[t[toriu — statornic ]n cuv`n-
tic[, domnie; 2 stat. tul dat, ]n angajamente, om de
st[p`nire, s.f. — stat, conducere
cuv`nt; 2 stabil, sedentar; ]m-
politic[, form[ de conducere po-
potriv[ st[t[toriu, s.m. — cel ce
litic[; 2 putere politic[, putere
politic[ central[, domnie, condu- st[ ]mpotriv[, du=manul.
cere, institu\ia puterii politice. steclar, s.m. — sticlar, f[uritor de
st[p`nitor, s.m. — domn; =ie st[- sticle.
p`nitor, adj. — autonom, auto- stelesc, adj. — de stele, stelar, ce-
crat. resc; stelescul Leu — Leul ceresc,
st[p`nitul, s.m. — sluga; 2 aser- constela\ia Leului, expresie me-
vitul. taforic[ pentru Dumnezeu.
st[rui, vb. — a persevera; 2 a steli, vb. — a sclipi, a sc`nteia.
356 Dimitrie Cantemir

stem[, s.f. — stem[, herb, emble- („st`lciu st[rp =i f[r[ road[ a fi l-


m[; 2 cunun[, coroan[, podoab[ au ar[tat“).
imperial[. st`lp, ~uri, s.n. — st`lp, piatr[,
stepen[, s.f. — treapt[ social[, cruce de morm`nt; 2 cap, ]nceput
rang de boierie; 2 loc pe scara („st`lpul voroavii“).
valorilor (sociale, culturale etc.); st`lpit, adj. — ]ncremenit, \eap[n,
3 grad (]n genere). ]mpietrit, ca un st`lp („la inima
stepen[ de cinste — treapt[, rang st`lpit[ =i ]mpietrit[...“).
de boierie; 2 rang de mare boier, st`mp[rare, s.f. — potolire, ]n-
care asigur[ participarea la con- muiere, diluare, diminuare; f[r[
ducerea =i administra\ia de stat. st`mp[rare, adv. — nepotolit;
stidi, a s[ ~, vb.— a se ru=ina. 2 nesatisf[cut.
stidire, s.f. — ru=ine, sfial[; 2 team[. st`njen, s.m. — unitate tradi\io-
stih, s.n. — vers. nal[ de m[sur[ la lungime de cir-
stihie, s.f. — element, principiu ca 2 metri — 2,25 metri.
st`rni, a s[ ~, vb. — a se porni, a
constitutiv al lucrurilor, substan-
se dezl[n\ui.
\[ primar[ ]n structura lucrurilor,
st`rv, s.n. — hoit, mort[ciune.
dup[ concep\ia materiali=tilor
straje, s.f. — paz[, veghe.
primitivi; stihiile — cele patru stram\[, s.f. — f`=ie, cr`mpei, bu-
elemente constitutive ale lucru- c[\ic[, fire dintr-o \es[tur[ veche;
rilor, dup[ materiali=tii greci an- 2 zdrean\[.
tici: apa, aerul, focul =i p[m`ntul stra=nic, adj. — cumplit, teribil,
(la care Aristotel a ad[ugat pe al ]nfrico=[tor.
cincilea: eterul); stihiia focului strat, s.n. — pat, a=ternut.
— focul ]n ipostaza de element strataghem[, strataghemat[
constitutiv al lucrurilor; 2 focul ]n (el.), s.f. — stratagem[, curs[, tac-
ipostaza de for\[ primar[ a naturii; tic[, vicle=ug ]n lupt[ („cu miha-
stihiia hiri=[ — elementul pro- nii =i strataghemate s[ sluj[sc“).
priu cuiva, natura proprie cuiva. str[jeriu, s.m. — paznic, veghetor.
stihotvor\, s.m. — poet, versificator. str[juitoriu, s.m. — paznic, ve-
stihurile de aur — versurile de ghetor, str[jer; 2 ap[r[tor; adj. —
aur (atribuite lui Pithagora). treaz, atent.
stirpie, s.f. — sterilitate. str[lumina, vb. — a str[luci intens,
st`bl[, s.f. — m[nunchi, buchet, a lumina puternic (pe cineva) —
smoc; 2 ramur[. a-i revela, a-i descoperi, a-l face s[
st`lciu, s.m. — bu=tean, trunchi ]n\eleag[.
Istoria ieroglific[. Vol. II 357

str[luminare, s.f. — str[lucire ma- 3 nelegitim, ilegal; str`mba asu-


re; 2 transparen\[. preal[ — constr`ngere nedreap-
str[luminat, adj. — str[lucilor, t[, samavolnicie.
foarte luminos; 2 distins; 3 foar- str`mb[tate, s.f. — incorectitudi-
te pur, curat, ne]ntinat. ne, nesinceritate, falsitate; 2 ne-
str[luminos, adj. — foarte str[- dreptate, inechitate, silnicie, ]mpi-
lucitor; 2 transparent; 3 translu- lare.
cid. str`mptoare, s.f. — str`mtoare,
str[murare, s.f. — \eap[, frigare; ananghie, criz[, nevoie, moment
2 ]mpuns[tur[, str[pungere, omo- neprielnic, nenorocire, dificultate;
r`re; 3 imbold, a\`\are. str`mptoarea vremii — perioa-
str[muta, a s[ ~, vb. — a se d[ critic[, ]mprejurare nefavora-
schimba cu totul, a-=i pierde indi- bil[.
vidualitatea, a se preface, a se str`m\os, adj. — str`mt.
metamorfoza; 2 a pleca, a-=i p[- str`ncenos, adj. — aduc[tor de
r[si locul de ba=tin[. tulbur[ri, vr[jma=, du=m[nos.
str[mutare, s.f. — plecare, schim- str`nciuna, vb. — a izbi cu pute-
barea locului; 2 izgnanie, izgo- re, a zdruncina.
nire. strunciunare, s.f. — zdruncinare,
strein, adj. — str[in, necunoscut; tulburare, mi=care violent[; 2
2 ciudat, straniu, nemai]nt`lnit, zbucium, zbuciumare.
nefiresc, nenatural; strein lucru str`nciunat, adj. — tulbur[tor;
— fapt[ ciudat[, nemai]nt`lnit[; voroav[ str`nciunat[ — dis-
3 lipsit, neajutat, neasistat. cu\ie care tulbur[; 2 zdruncinat.
strele\, s.m. — arca=, s[get[tor; 2 str`ns, adj. — adunat, comprimat.
v`n[tor. str`nsoare, s.f. — constr`ngere,
strica, vb. — a distruge, a nimici. siluire.
stricare, s.f. — distrugere, sf[r`- strof, ~i, (el.), s.m. — repeti\ie ]n
mare; 2 pagub[, prejudiciu; 3 silogistica retoric[, procedeu con-
schimbare ]n r[u; stricarea legii st`nd ]n reluarea, sub alt[ form[,
— distrugerea religiei, a dogmei; a unei demonstra\ii silogistice (cu
2 ]nc[lcarea, nesocotirea tradi\ii- scopul de a sofistica adev[rul),
lor, obiceiurilor =i legilor p[m`n- ra\ionament ]n=el[tor, sofism; 2
tului. vorbire iscusit[ =i nesincer[.
str`mb, adj. — str`mb, incorect, strop=i, vb. — a terciui, a zdrobi,
necinstit; 2 care ]ncalc[ devota- a distruge, a strivi (c[lc`nd ]n pi-
mentul (fa\[ de st[p`n, ]n iubire); cioare).
358 Dimitrie Cantemir

strop=itur[, s.f. — zdrobire, stri- de a p[trunde cu judecata, suflet


vire, sf[r`mare (prin presiune sau intelectual (anima intelectualis)
c[lcare). „duh s[m[luitoriu“ (spiritus ratio-
strun[, s.f. — coard[ (de instru- nalis), intelect activ; suflet ne-
ment muzical). priietin — du=man, natur[ du=-
stru\oc[mil[ (el.), s.f. — giraf[. m[noas[; ochii sufletului —
subp[m`ntul, s.n. — subsol, re- ochii min\ii, judecata, con=tiin\a
giunea de sub fa\a p[m`ntului. moral[; 2 imagina\ia, puterea de
substare, s.f. — substrat al lucru- reprezentare; puterea sufletului
rilor, substan\[. — for\a sufleteasc[; 2 sufletul ac-
sub\iiere, s.f. — sub\iere, ascu\ire; tiv.
2 =lefuire. sughi\os, adj. — cu sughi\uri.
sucman, ~e, s.n. — hain[, ]m- suire, s.f. — urcare, ]n[l\are.
br[c[minte. sui=, s.f. — sui=, urcu=, potec[ de
sudoare, s.f. — transpira\ie; 2 mun- munte; f[r[ sui= — f[r[ potec[ de
c[ grea, efort considerabil; sudori urcat.
=i durori — efort chinuitor, mun- suleget, s[leget, suleged, ~edzi,
c[ grea.
adj. — sub\ire, suplu, delicat,
sudoros, adj. — care produce su-
fragil, zvelt, elegant, ml[dios,
doare, greu, silnic („sudoroase
ostenituri“). sulimendri\[, s.f. — salamandr[.
sufereal[, s.f. — suferire, ]ndurare; sumete, vb. — a sufleca (m`-
2 r[bdare, suportare („at`ta ne- necile), a ]nf[=ura poalele.
voie nu face nenorocirea cea cu sunare, s.f. — sunet; 2 accent (]n
sufereal[ purtat[“). fonetic[).
suferi, vb. — a ]ndura; 2 a supor- sunet, s.n. — zgomot; 2 fo=net; 3
ta, a tolera, a trece cu vederea. strig[t; 4 r[sunet, ecou; 5 veste,
suferire, s.f. — ]ng[duire, tole- faim[, v`lv[; 6 timbru vocal.
ran\[. sup[r, s.n. — sup[rare.
suferitor, adj. — care sufer[, care sup[rare, s.f. — scandal; 2 ne-
]ndur[; 2 rezistent. drept[\ire.
suflare, r[suflare, s.f. — respi- sup\iia, a s[ ~, vb. — a se sub\ia,
ra\ie. a deveni fin, delicat, a se spiritu-
suflet, s.n. — suflet, inim[, sensibi- aliza.
litate sufleteasc[; 2 idei, g`nduri; sup\iiere, s.f. — rafinare.
suflet ]n\eleg[toriu — „]n\ele- sup\ire, adj. — sub\ire, fin, delicat;
gere“, ra\iune intelectiv[, puterea 2 rafinat, =iret, viclean.
Istoria ieroglific[. Vol. II 359

sup\ire, adv. — fin, cu fine\e. za ]n r`nduri (o armat[); ala-


supune, vb.— a pune dedesubt, a iurile a =icui — a pune trupele
pune la baz[, a pune sub ochii ]n linie de b[taie; a s[ ~ — a se
sau ]n aten\ia cuiva; 2 a supune, a=eza ]n ordine, a se alinia, a se
a ]nvinge; 3 a ascunde, a t[inui; organiza ]n linie de b[taie.
4 a pune sau a prezenta ceva spre =icuirea o=tii — front, parad[.
cuno=tin\[, spre apreciere sau ju- =icuire, s.f. — ordine, ]n=irare, or-
decare („scara aci am supus“). donare, aliniere, =irag; 2 front,
supune, a s[ ~, vb. — a sta sub, a parad[.
constitui substratul unui lucru; 2 =icuit, adj.— poleit, ascuns, fals,
a se ascunde, a se piti. pref[cut; cuvinte =icuite — cu-
supunere, s.f. — ascundere, tupil- vinte pref[cute, anume f[cute pen-
are, culcare la p[m`nt ca modal- tru a ]n=ela, a induce ]n eroare.
itate strategic[); 2 structurare, =ifariu, s.m. — am[gitor, ]n=el[tor,
condi\ia de substan\[. escroc; la origine: geamba=, ne-
supus, s.m. — supus, din cei de jos, gustor de cai =i mijlocitor ]n v`n-
om de r`nd; 2 substan\[, substrat z[ri de cai.
al lucrurilor (ontologie). =ipot, s.n. — izvor silit s[ curg[ pe
supus, adj. — umil; 2 culcat la jgheab de lemn.
p[m`nt, ascuns; 2 pus, adus ]n =ipuri, vb. — a merge furi=`ndu-se,
discu\ie. a se strecura, a se introduce pe
surpa, vb. — a pr[v[li. nesim\ite, a se furi=a.
susior, ~ori, s.m. — sub\ioar[. =irloi, ~oaie, s.n. — =iroi, dung[,
suvac, s.n. — sul[ pentru opinci. de lichid, care se scurge.
strouqomhloz — stru\-c[mi- =irui, vb. — a ]n=ira, a construi unul
l[, giraf[. dup[ altul, a construi ]n num[r
mare; 2 a descrie cu am[nuntul,
+
a ]n=ira; a s[ ~, vb. — a se ]n=ira,
=ag[, s.f. — glum[. a se a=eza ]n flanc.
=ar, s.n. — culoare, vopsea. =oarece mare, s.m. — =obolan,
=epeliv, adj. — peltic. guzgan.
=erbet (turc.), s.n. — b[utur[ r[- =opron, s.n. — ad[post pentru vite.
coritoare preparat[ din zah[r =i =oreca, =orec[i, vb. — a adulme-
ap[ de trandafir. ca, a v`na =oareci.
=icui, vb. — a alinia, a ]n=ira; 2 a =p`rcui, vb. — a sp`rcui, a terciui,
pune ]n linie de b[taie, a organi- a zdrobi; 2 a ]mpr[=tia, a risipi
360 Dimitrie Cantemir

(„mrejile ]n toate p[r\ile le sp`r- =ugui, vb. — a glumi, a se distra.


cui“). =uier, s.n. — fluier, caval.
=tergere, s.f. — anulare, suprima- =ur[, s.f. — staul, saivan; 2 cocin[
re; de tot =tergere — anihilare, de porci.
nimicire. =uv[ial[, s.f. — =ov[ial[, temere,
=tiin\[, s.f. — =tiin\[, cunoa=tere, fric[; 2 cotitur[, =erpuire; 3 vicle-
totalitatea cuno=tin\elor, filozofie; nie; g`nduri de =uv[ial[ —
2 ]ncuno=tin\are, avertizare, g`nduri viclene.
anun\are; a lucrurilor =tiin\[ — =uv[i, vb. — a se strecura de ur-
cunoa=terea lucrurilor, a fenome- m[ritori, a merge sinuos, ]ntor-
nelor sensibile, =tiin\a ]ntemeiat[ tocheat, a merge ]n cotituri.
pe cunoa=terea lumii palpabile; =uv[it, adj. — ]ntortocheat, sinuos,
=tiin\a celor preste fire — me- =erpuitor.
tafizica (]n sens aristotelic); =uv[itor, adj. — =ov[itor, =o-
=tiin\a firii — =tiin\ele naturii, v[ielnic (din calcul); 2 viclean,
filozofia naturii; =tiin\a fiziogno- =iret, posesor al artei de a ]n=ela,
masc[ — fiziognomia, =tiin\a ce de a duce ]n eroare.
pretinde cunoa=terea omului du- =uv[itur[, s.f. — cotitur[, ]ntor-
p[ tr[s[turile fizicului s[u; =tiin\a tochere, mers sinuos; 2 discu\ie
g`ndului — logica; =tiin\a lu- sofistic[, nesincer[, viclean[, cu
crurilor fiin\[=ti — „filosofia fizi- scopul de a ]n=ela.
ceasc[“, filozofia naturii; =tiin\a =uv[i\i, s.n. — ]ntortochieri, si-
rea — con=tiin\a propriilor f[- nuozitate, =erpuiri.
r[delegi, mai denainte =tiin\[ —
precunoa=tere, pre=tiin\[, preve- T
dere; proast[ =tiin\[ — cunoa=-
tere superficial[; de toat[ =tiin\a tabl[, s.f. — list[, catalog („din ta-
gol, loc. adj. — care nu-=i poate bla neamului... am ras-o“); 2 su-
explica, care nu poate da nici o prafa\[, ]ntindere („tot o tabl[ de
explica\ie sau solu\ie la o proble- zmaragd mereie a fi s[ p[rea“).
m[; preste =tiin\[, loc. adv. — din tagm[, s.f. — treapt[ social[, cate-
necunoa=tere, din ne=tiin\[; pres- gorie social[.
te toata =tiin\a — pe neg`ndite, tain[, s.f. — tain[, secret; de tai-
pe nea=teptate. n[, adj. — tainic, secret; pre tai-
=tiubeiu, ~eie, s.n. — stup. n[, adv. — ]n secret, ]n particular,
=tiupire, =tiupitur[, s.f. — scui- confiden\ial.
pare, scuip[tur[. tainic, adj. — tainic, ascuns, secret;
Istoria ieroglific[. Vol. II 361

2 care t[inuie=te, care acoper[, t`lcuire, s.f. — traducere, tran-


t[inuitor, care de\ine un secret. spunere; 2 descifrare, clarificare,
taini\[, s.f. — ascunzi=, ascunz[- l[murire; 3 interpretare.
toare, loc secret. t`lcuitoriu, adj. — t[lm[citor, tra-
tair, (arab.) — zbur[toare. duc[tor, exeget; 2 dezleg[tor de
talant, s.m. — moned[ antic[ taine, de ]n\elesuri sau adev[ruri
greac[ de o sut[ de drahme. ascunse; 3 g`nditor, filosof, cer-
talh`sciu (turc.) — referendar, cet[tor; a firii t`lcuitor,
slujba=, care avea ]n sarcin[ cores- t`lcuitor al firii — cercet[tor,
ponden\a de stat ]n Imperiul Oto- filozof al naturii, filozof fizic; 2
man. filozof pitagoreic (]n ipostaza de
talp[, s.f. — funda\ia la casele din dezleg[tor al tainelor existen\ei).
b`rne (sinonim cu „temelie“ la t`mp, adj. — neascu\it, bont; 2
cl[dirile de zid). prost, t`mpit, ne]nv[\at.
tartar (el.), s.n. — iad, loc de pe- t`mpi, vb. — a toci; a s[ ~ — a se
depsire pentru p[c[to=i, ]n con- toci, a se bonti; 2 a se mic=ora, a
cep\ia cre=tin[.
se sl[bi, a pierde din acuitate (un
t[c[tor, adj. — t[cut, care tace.
sim\); 3 a orbi.
t[cea, vb. — a t[cea; 2 a l[sa ne-
t`mpen[, s.f. — t`mpin[, timpan,
descoperit, a l[sa nevestit, a l[sa
nepopularizat. tob[.
t[ciune, s.m. — bucat[ de lemn t`mpina, vb. — a ]nt`mpina, a ie=i
carbonizat[ de foc. ]naintea, ]n calea cuiva.
t[g[dui, vb. — a refuza. t`mpla, a s[ ~, vb. — a se ]n-
t[m[duire, s.f. — vindecare. t`mpla, a avea loc, a se petrece.
t[riie, s.f. — putere; 2 constr`n- t`mplare, s.f. — ]nt`mplare; 2
gere, arbitrariu, samavolnicie. circumstan\[, ]mprejurare; 3 oca-
t[rime, s.f. — putere, t[rie, solidi- zie, prilej; 4 accident, ]nsu=ire
tate („t[rimea argumenturilor ]l ]nt`mpl[toare, neesen\ial[ a unui
sp[riia“). lucru, nedefinitorie (logic[);
t[un, s.m. — t[un, insect[ dipter[ t`mpl[ri de n[prasn[ — ]n-
care se hr[ne=te cu s`ngele vite- t`mpl[ri, situa\ii nea=teptate, ne-
lor mari. prev[zute (de obicei nenorocite,
t`lc, ~uri, s.n. — t`lc; 2 interpre- critice); cu t`mplare, adv. — din
tare, exegez[. ]nt`mplare, pe nea=teptate.
t`lcui, vb. — a t`lcui, a t[lm[ci, a t`mpl[, s.f. — osul temporal, t`m-
traduce; 2 a interpreta, a descifra. pla.
362 Dimitrie Cantemir

t`mpl[tor, adj. — ]nt`mpl[tor, ac- portuar[, destinat[ muncii for\ate


cidental. pentru sclavi =i condamna\i.
t`mpl[toresc, adj. — ]nt`mpl[tor. tesl[, s.f. — cioplitoare (unealt[ de
t`nd... t`nd, adv. — c`nd... c`nd. t`mpl[rie).
t`ngui, vb. — a jelui, a v[ic[ra; a ‡rroz — ]ndr[zneal[, brava-
c[ina. d[; 2 ]ncredere.
t`nguios, adj. — t`nguitor, jeluitor, theatru, s.n. — teatru; 2 adunare,
harmonie t`nguioas[ — armo- asisten\[, mul\ime str`ns[, lume
nie elegiac[. (]n genere).
t`rg, s.n. — t`rg, cetate. theofovie (el.), s.f. — team[ de
t`r`i, a s[ ~, vb. — a se prelungi Dumnezeu.
(]n timp), a trena; boala a s[ theologhicesc, adj. — teologic, ce
t`r`i — a trena boala. \ine de teologie.
t`r`ietoare, s.f. — t`r`toare (nu- theologhie, s.f. — teologie.
me impropriu dat de Cantemir theorie, s.f. — teorie, adev[r teo-
patrupedelor). retic, surs[ de adev[ruri; 2 ideo-
logie.
t`rvele=te, s.f. — loc c[lcat ]n pi-
therapevtis (el.), — cel ce ]mpac[,
cioare, cu vegeta\ia strivit[, f[cut[
cel ce aduce odihn[; 2 t[m[dui-
una cu p[m`ntul.
tor, vraci.
tefterdar, defterdar, (turc.), s.m. therinos (el.), adj. — de var[, v[-
— birar, str`ng[tor de biruri ]n ratic.
Imperiul Otoman. thron (el.), s.n. — tron, scaun
temeiu, s.n. — baz[, fundament; 2 domnesc.
hot[r`re, statornicie; 3 ]ncredere; tic[ial[, s.f. — nelini=te, tensiune
4 \el, scop; de temeiu, adj. — sufleteasc[.
real, adev[rat; pe care te po\i ba- tic[it, adj. — nenorocit, nec[jit, su-
za, pe care-l po\i lua ]n conside- p[rat; 2 s[rman, vrednic de pl`ns.
rare. tic[los, adj. — tic[los, m`r=av; 2 s[-
temelie, s.f. — baz[, fundament; 2 rac, s[rman, biet, umil; 3 nenoro-
r[d[cini. cit, peste care a c[zut o nenoro-
temere, s.f. — team[, temere, sus- cire, o n[past[, ajuns ]ntr-o situ-
piciune, gelozie. a\ie grea, n[p[stuit de soart[; 4
temperament, s.n. — fire, tempe- nefericit; 5 demn de pl`ns, demn
rament. de mil[.
tersana (turc.), s.f. — arsenal de tic[lo=iie, s.f. — nenorocire, n[-
marin[, loc folosit =i ca ]nchisoare past[, suferin\[, chinuri; 2 stare
Istoria ieroglific[. Vol. II 363

deplorabil[, de pl`ns, s[r[cie, toci, vb. — a ascu\i.


nevoie, situa\ie grea. (tocma) de-a tocma, adj. — egal,
ticneal[, s.f. — lini=te, pace, tihn[. de aceea=i calitate sau m[rime;
tidv[, s.f. — craniu, \east[. adv. — de aceea=i ]n[l\ime, p`n[
timpina, vb. — a ]nt`mpina, a ie=i la acela=i nivel.
]n cale. tocmal[, s.f. — ]ntocmire, alc[tui-
tin[, s.f. — mocirl[, noroi. re, organizare, ordonare; 2 obli-
tindi\[, s.f. — mic antreu la casele ga\ie, stipula\ie, condi\ie ]ntr-o
\[r[ne=ti. conven\ie; 3 parad[, ordine de
tipar, s.n. — form[. parad[, pomp[; 4 calcul, plan,
tip[ri, vb. — a imprima, a tran- planificare; 5 ]n\elegere, conven-
spune, a turna; 2 a ]ntip[ri, a ]n- \ie.
registra, a fixa („g`ndul a tocmal[ de oaste — organizarea
ascunsului inimii nici chip, nici o=tirii; tocmal[ de pace — con-
floare are... f[r[ numai c`nd icoa- di\ii de pace; tocmal[ ]nainte
na ]n cuvinte sau ]n lucruri ]=i ti- m[rg[toare — plan, schem[ c[-
p[re=te“). l[uzitoare, principiu director.
tip[rit, adj. — scris, desenat, zu- tocmi, vb. — a ]ntocmi, a or`ndui,
gr[vit, pictat; 2 aplicat, ]ntip[rit, a ordona, a organiza, a disciplina;
imprimat, turnat. 2 a statornici; 3 a da o form[, a
tip[ritoriu, s.m. — turn[tor (de configura; 4 a alc[tui, a constitui;
metal ]n tipare, ]n forme), meta- 5 a potrivi, a alc[tui ceva dup[
lurgist. anumite reguli; a s[ ~ — a pl[-
tiran, s.m. — asupritor; 2 criminal, nui, a pune la cale, a aranja lu-
uciga=. crurile, a proiecta; 2 a se potrivi,
tiranie, s.f. — st[p`nire abuziv[, a se asem[na.
nedreapt[; 2 cruzime, ferocitate. tocmit, adj. — organizat, ordonat,
tir[nesc, adj. — tiranic. clar, creat dup[ reguli; 2 potrivit,
tir[ne=te, adv. — cu tiranie, ne- me=te=ugit, ticluit („voroav[ toc-
drept, silnic, samavolnic; 2 cu cru- mit[“).
zime, f[r[ mil[. tocmire, s.f. — potrivire, armoni-
tir[ni, vb. — a domni tiranic. zare; 2 ordine, echilibru.
titul, s.n. — titlu; 2 nume. tocmitor, adj. — alc[tuitor.
titulu=, s.n. — titlu, titulatur[. topi, vb. — a ]nmuia; a s[ ~, — a
tiz, s.m. — persoan[ care poart[ suferi de sete.
acela=i nume cu alta; 2 semen. topicesc, adj. — de loc, localnic; 2
toaps[c, s.m. — otrav[, venin, toxin[. autohton, local.
364 Dimitrie Cantemir

tops[cos, adj. — sufocant, greu Aristotel pentru a demonstra c[


mirositor, otr[vitor. despre un nume fictiv nu se poate
topsica, vb. — a otr[vi. da o defini\ie de esen\[, ci numai
topsicat, adj. — otr[vit. una nominal[ (Aristotel, Analit-
tot, adj. — ]ntreg; pron. — orice, ica secund[, II, 7,92 b); traghe-
fiecare, acela=i; tot ]ntr-un p`n- laful firii — ]mbinarea dintre un
tece — ]n acela=i p`ntece; nu tot \ap =i elefant pe care Cantemir o
stomahul — nu orice stomac. vedea ]ntrupat[ ]n Stru\oc[mil[,
totdeodat[, adv. — dintr-o dat[, vr`nd s[ insinueze absurditatea =i
]ntr-o clip[, pe nea=teptate; 2 ]n fic\ionalitatea unei asemenea ]m-
acela=i timp, concomitent; 3 bin[ri.
prompt, imediat. traghicesc, tragodicesc, adj. —
tractate, s.n. — tratative; tracta- tragic, care inspir[ mil[, compa-
tele de pace — tratativele de pa- siune.
ce. tragodic, s.m. — c`ntec trist, sf`-
trage, vb. — a scoate, a trage; 2 a sili; =ietor, c`ntec de jale.
3 a t`r]; 4 a implica (]ntr-un pro-
tr[ctui, vb. — a trata, a duce trata-
ces); 5 a inspira, a trage aer ]n
tive, a negocia; 2 discuta, a se
piept; 6 a c`nt[ri, a avea greutate;
consf[tui, a se consulta.
7 a trage, a ]ndura, a lua asupr[-
=i, a p[\i, a p[timi, a suferi (adesea tr[g[na, vb. — a dura, a se men-
cu sensul de a suferi o pedeaps[); \ine, a continua; 2 a t[r[g[na, a
8 a trasa, a asigura linia dreapt[ ]nt`rzia.
pe verticala zidului; a s[ ~ — a treab[, s.f. — lucrare necesar[,
se trage, a se ]ndrepta c[tre. activitate util[; 2 necesitate; de
tragere, s.f. — ]ndemn, impuls; 2 treab[, adj. — folositor, util.
p[\anie, pericol, via\[ grea; 3 c`n- trece, a s[ ~, vb. — a se vesteji, a
t[rire, greutate; 4 executarea cu ]mb[tr`ni.
ardoare a unei activit[\i; trece, vb. — a trece; 2 a deveni, a
tragerea cuvintelor — discu\ii, se transforma; 3 a trece cu ve-
tratative. derea, a nu avea ]n vedere, a uita;
traghelaf — capr[-cerb, antilop[; izb`nda nu vor trece — nu vor
2 fiin\[ imaginar[ alc[tuit[ din \ap l[sa nepedepsit; 4 a dep[=i, a tre-
=i elefant; 3 nonsens, absurditate; ce peste, a ]ntrece m[sura; a firii
traghelaful chitelii, ar ]nsemna sale hotar[ a-=i trece — a-=i de-
traghelaful judec[\ii, absurditate p[=i limitele impuse de natura sa
logic[. Numele a fost inventat de proprie, a-=i ]ng[dui mai mult de-
Istoria ieroglific[. Vol. II 365

c`t ]i ]ng[duie cerin\ele naturale; tropic, s.n. — tropic; tropicul hi-


a s[ ~ — a se termina. merinos — tropicul de iarn[, tro-
treci, s.n. — anus („puii ohendrii picul Capricornului; tropicul
prin treci ]m ies“). therinos — tropicul de var[, tro-
trebuin\[, s.f. — nevoie, necesi- picul Racului; adj. — tropic, ce
tate. \ine de tropice.
trebuitor, adj. — necesar. tropicesc, adj. — tropic, stilistic, ce
trec[tor, adj. — trec[tor, muritor, \ine de tropuri, de figuri de stil,
perisabil, coruptibil. de ornamente oratorice.
trecere, s.f. — umblare; 2 favor. trop=i, vb. — a c[lca, a c[lca cu
tremur, s.n. — cutremur; 2 spasm, zgomot, a zdrobi, a strivi, a terci-
convulsie. ui, a face s[ p`r`ie prin c[lcare.
tremura, vb. — a se cutremura. trud[, s.f. — trud[, munc[ grea,
tremur[tor, adj. — tremur[tor, vi- efort.
brant, emo\ionat. trul[, s.f. — turl[, turn.
tremuros, adj. — tremur[tor, f[r[ trunchi de meserni\[ — bu=tean
stabilitate, nesigur. de m[cel[rie.
trezviie, s.f. — trezie, stare de tre- trup, s.n. — trup, corp; 2 materie;
zie, de=teptare din somn. 3 con\inut; 4 corp, ]n ]n\eles de
trigon (el.), s.n. — triunghi. element, stihie (ontologie); tru-
tripod, tripos (el.), s.n. — trepied. pul firesc (t© jusion sÊma )
tr`ntor, s.m. — masculul albinelor — corpul fizic; trupul istoriii —
(]n caracterologia produc\iilor con\inutul istoriei; trupuri
populare trece ca un simbol al le- cere=ti — corpuri cere=ti, astre;
nei =i parazitismului). trupuri de stihii — materie sti-
troahn[, troajn[, s.f. — troahn[, hial[, materia ca substrat al lu-
guturai; 2 flegm[; 3 epidemie (de crurilor, elemente ultime.
grip[). tufos. adj. — stufos, des.
trop, ~uri (el.), s.n. — figur[ de tulburare, s.f. — agita\ie, neo-
stil, stil figurat, const`nd ]n ]ntre- r`nduial[, dezordine; 2 ]nvr[j-
buin\area unui cuv`nt ]ntr-un bire; duh de tulburare — dia-
sens diferit de cel obi=nuit. Prin- volul (]n ipostaza de ]nvr[jbitor al
cipalii tropi: metafora, metoni- oamenilor).
mia, sinecdoca; tropuri rito- tulburat, adj. — tulburat; 2 care
rice=ti — figuri de stil, procedee tulbur[, care sperie („tulburat
retorice. vis“).
366 Dimitrie Cantemir

tumpina, a s[ ~, vb. — a se ]nt`lni ma la \enchiul adev[rului dus[ =i


(din ]nt`mplare). nemerite“); \enchiul sf`r=itului
tun, s.n. — tunet, tr[snet. — punctul terminus ]n existen\[,
tupila, a s[ ~, vb. — a se ascunde, vremea sf`r=itului ]n existen\[.
a se piti. \idel[, s.f. — s[geat[ („din smice-
turm[, s.f. — roi (de albine). lele \idelelor... sc[pau“); 2 pamflet.
tus[ros, adj. — cu tuse, din tu=it. \ievie, s.f. — \eav[.
\iitoriu, s.m. — domn, conduc[tor,
| singur de sine \iitoriu — auto-
crat, monarh absolut.
\ar[, s.f. — \ar[, mo=ie str[mo- \ine, vb. — a \ine, a ocupa, a avea;
=easc[; 2 poporul, cei mul\i. 2 a cuprinde, a se ]ntinde; 3 a sim-
\arin[, s.f. — ogor. patiza, a iubi; a s[ ~ — a se con-
\[pini, vb. — a deveni tare, v`rtos, sidera, a se socoti, a se da drept;
viguros, voinic, robust, puternic 2 a se al[tura, a sta ]n jurul cui-
(„l`ngedul s[ \[pine=te“). va, a evolua ]n jurul cuiva; a-=i ~
\[r[monie, \eremonie, s.f. — ce- — a se men\ine, a-=i men\ine, a
remonie, ceremonial, practic[ r[m`ne la fel, neschimbat.
uzual[, ritual; 2 formul[ de poli- \inere ]n nemic[ — desconside-
te\e; \[r[monii politice=ti — rare, dispre\.
formule, purt[ri politicoase („cu \int[, s.f. — \int[, centru, punct
chipuri filosofe=ti =i \[r[monii po- central, 2 obiectiv.
litice=ti ]nainte adulmec`nd pur- \irc[lam, s.n. — cerc, circumfe-
ceas[“). rin\[ (geometrie); 2 ]ngr[dire, ]n-
\[rm, ~uri, s.n. — mal, margine gr[ditur[, ]ncercuire; 3 l[untru,
de r`p[; \[rmurile malului — interior; 4 ciclu, perioad[; \irc[-
marginile r`pei. lam ceresc — circumferin\a cere-
\[rmuros, adj. — r`pos. asc[; 2 orbit[ (astronomie), drum
\[rn[, s.f. — \[r`n[, p[m`nt; 2 planetar; \irc[lamul hotarelor
praf, pulbere; 3 trup, materie bio- — perimetrul grani\elor; \irc[-
logic[ (]n ]n\eles biblic). lamul lunii — orbita lunii (Can-
\`nc, s.m. — pui (de animal, de temir vorbe=te ]n termenii astron-
s[lb[ticiune). omiei tradi\ionale ptolemeice, or-
\enchiu, s.n. — \anc, limit[, hotar, bit[ ]nsemn`nd =i „cerul“ cut[rei
cap[t, punct terminus; 2 sf`r=it, sau cut[rei planete); \irc[lamul
fine; 3 \el, \int[, scop; la ~, — la min\ii — cercul con=tiin\ei, con-
momentul potrivit („cuvinte toc- =tiin\a, cercul cunoa=terii; 2 lucidi-
Istoria ieroglific[. Vol. II 367

tate, st[p`nire de sine; din \ir- (una) a s[ face una (cu ceva),
c[lamul min\ii ]i izgoniia — ]i loc. vb. — a deveni asem[n[tor,
scotea din s[rite, ]i f[cea s[-=i pi- identic; 2 a se unifica, a se integra.
ard[ cump[tul. und[, s.f. — ap[ ]n clocot; la pl. —
\ircumstan\[, ~ii, s.f. — ]mpre- valuri.
jurare, circumstan\[; 2 condi\ie. undelemnos, adj. — unsuros, lu-
\irulic, s.m. — vraci, chirurg em- nec[tor; 2 care se strecoar[, insi-
piric, medic de campanie. dios, perfid, =iret.
\istui, vb. — a striga cuiva „\ist“ unghi, ~uri, s.n. — col\.
pentru a t[cea, pentru a cere li- ura din fire, ur[ciunea din fire
ni=te („cine \istuie=te, nu =ie, ce — contradic\ia din natur[, anta-
altuia... a t[cea ]i porunce=te“). gonismul din lucruri (ontologie).
\i\ii, vb. — a c`nta (un greiere). (urca) a s[ urca ]n capul cuiva,
expr. vb. — a se obr[znici, a spec-
ula, a profita de bun[tatea cuiva;
U ]n capul altora a s[ urca — a
ucinic, s.m. — ucenic, ]nv[\[cel, se a=eza ]n fruntea vie\ii sociale;
=colar; 2 student, audient (la Aca- ]n spatele cuiva a s[ urca — a
demie). profita de munca cuiva, a se l[sa
uleu, s.m. — uliu. hr[nit =i ]ngrijit de cineva, a pa-
ului, vb. — a uimi, a z[p[ci, a bui- razita pe cineva.
m[ci, a n[uci; a s[ ~ — a se urduros, adj. — puchinos, nes-
uimi, a se mira, a r[m`ne perplex; p[lat la ochi, murdar, plin de ur-
2 a-=i pierde controlul, lucidita- dori.
tea, cump[tul; 3 a-=i pierde min- urdzal[, s.f. — urzeal[; 2 urzire,
\ile, a-=i pierde ra\iunea; min\ile proiect, ]nceputul unei lucr[ri; 3
a s[ ului — a-=i pierde contro- scheletul unei construc\ii („urdza-
lul, a-=i pierde cump[tul, a nu mai la casii“).
=ti ce este de f[cut. urdzitur[, s.f. — lumea ca produs
uluire, s.f. — uimire, confuzie. al crea\iei divine; 2 proiect, plan,
umedzal[, s.f. — umezeal[; 2 li- schi\[, schem[; 3 construc\ie,
chid. structur[ (de obicei arhitecto-
umilin\[, s.f. — smerenie, atitu- nic[).
dine umila, plin[ de respect =i de (urechi) ]n urechi a s[ suna, loc.
sentimentul supunerii. vb. — a-i veni la ureche, a auzi.
368 Dimitrie Cantemir

(audzitoriu) urechi drept audzi- al unei porunci; 2 discipol, parti-


toare — urechi c[rora le place s[ zan, sectator; 3 urma=, mo=tenitor,
aud[ numai adev[rul =i dreptatea. („pre acela urm[toriu =i mo=te-
urgie, s.f. — pedeaps[ divin[; 2 nitoriu epitropiii.... s[-l priimim“).
nenorocire, calamitate; 3 m`nie, urni, vb. — a mi=ca din loc.
furie, r[zbunare; cu urgie, adv. uscat, s.n. — p[m`nt.
— cu ur[, cu furie oarb[ (alimen- u=eriu, s.m. — u=ier, demnitar de
tat[ de ur[). ]ncredere la curtea domneasc[.
urgisi, vb. — a ]nl[tura, a ]nde- u=tiurmurg (arab.) — c[mil[-pa-
p[rta, a alunga, a izgoni, a lipsi pe s[re.
cineva de considera\ie sau de
V
drepturi, a \ine pe cineva departe
de tot binele; 2 a se r[zbuna, a va, vb. pers. III, sg. — vrea, voie=te.
persecuta. (valoma) de-a valoma, loc. adv.
urgisit, adj. — pedepsit, ]nl[turat — ]mpreun[, de-a valma, ]n co-
de la fericire, izgonit din drepturi. mun, la un loc.
uric, ~e, s.n. — document de pri- varg[, s.f. — nuia, creang[ t`n[r[,
vilegiu emis de cancelariile dom- ml[di\[.
ne=ti din Moldova. varia (el.), s.f. — accent grav.
uricariu, s.m. — uricar, scriitor de vart[, (pol.), s.f. — cas[ de paz[,
urice, scrib, secretar de cancelarie arest; 2 straj[, paz[.
domneasc[. varvar, adj. — str[in, barbar, de alt
ur`cios, adj. — moroc[nos, t[cut; neam; 2 necioplit.
2 ur`t; 3 necuviincios, de ne- varvarismos (el.) — barbarism (]n
suferit, insuportabil, intolerabil. limb[.)
ur[ciune, s.f. — ur[, ceart[, vraj- varvarizmi, vb. — a vorbi o limb[
b[; 2 fapt[ ur`t[, imoralitate; 3 barbar[, str[in[, ne]n\eleas[.
opozi\ie, antagonism (ontologie). vas, ~e, (~uri), s.n. — vas, reci-
urmare, s.f. — consecin\[, rezul- pient; 2 artere; 3 organe ale apa-
tat; 2 evolu\ie, desf[=urare, dez- ratului digestiv; 4 corabie; vase
voltare, curgere („a firii urmare“). priimitoare — aparatul digestiv.
urm[, s.f. — urm[; 2 imprimare, vatologhie (el.), s.f. — specie de
pecetie; 3 semn; de pre urm[, poezie ]n care versurile se repet[
adj. — urm[tor, care urmeaz[; 2 invers =i simetric, glos[.
ultim. v[di, vb. — a descoperi, a demas-
urm[tor, adj. — care ascult[ sau ca; 2 a eviden\ia, a reliefa; 3 a
urmeaz[ o porunc[, ]ndeplinitor ar[ta, a demonstra, a dovedi; 4 a
Istoria ieroglific[. Vol. II 369

scoate la lumin[, a face s[ fie cun- v`na, vb. — a v`na; 2 a dob`ndi,


oscut, a populariza; a s[ ~ — a se a ob\ine.
ar[ta, a se dovedi, a se descoperi. (v`nat) v`natul a dob`ndi — a
v[era, a sa ~, vb. — a se v[ita, a prinde, a captura v`natul.
se v[ic[ri, a se pl`nge, a se pl`nge v`n[, s.f. — mu=chi, tendon; lipsa
cu glas tare. vinelor — lipsa puterii fizice.
v[paie, s.f. — flac[r[ mare =i do- v`n[toare, s.f. — v`n[toare; 2
goritoare; ]nfocat[ v[paie — foc v`nat, prad[,
intens. v`ndz[toriu, adj. — tr[d[tor, 2
v[psea, v[psal[, s.f. — vopsea, v`nz[tor, denun\[tor, delator;
culoare. priietin v`ndz[toriu — om ca-
v[rsa, vb. — a turna, a umple o re folose=te prietenia cu scopul
form[ cu metal fluid („chip de de a denun\a.
bodz... ]n metal v[rsat.“). v`ndz[tur[, s.f. — m[rturisire,
v[rsare, s.f. — turnare (]n forme); demascare, denun\; 2 descoperi-
v[rsare de tot — rev[rsare, re, dest[inuire.
n[boire.
v`nsl[, s.f. — v`sl[, ram[.
v[rsat, s.n. — opera\ie de turnare,
v`nsli, vb. — a v`sli,
turnat; adj. — turnat (]n forme);
v`nturi, s.n. pl. — puncte cardina-
icoane de argint =i de aur pline
v[rsate — portrete turnate din le.
argint, =i din aur masiv. v`nturos, adj. — care v`ntur[; 2
v[rs[toriu, s.m. — turn[tor, me- care amestec[ lucrurile.
talurgist, artist care cunoa=te teh- (v`r] ) una sub alta v`r`te —
nica turn[toriei. ]mpletite.
v[rs[tur[, s.f. — v[rsare, con- v`rsta, vr`sta, vb. — a colora, a
fluen\[, unirea apelor; 2 calom- p[ta, a ]mpestri\a cu diferite cu-
nie, insult[. lori, a ]nv`rsta, a v[rga, a dunga.
v[zduh, s.n. — aer. v`rtej, s.n. — v`rtej, mi=care circu-
veac, ~uri (~eci), s.n. — epoc[, lar[ sau spiralat[, ciclu; 2 h`rzob.
etap[ ]ntins[ ]n istoria omenirii; 2 v`rtejiie, s.f. — ]nv`rtire, rota\ie,
epoca actual[ a istoriei omenirii ]n mers circular, mi=care de rota\ie
rela\ie cu cea dup[ sf`r=itul lumii (astronomie).
(]n concep\ia cre=tin[). v`rtejirea \irc[lamurilor cere=ti
v`lf[, s.f. — v`lv[, veste, renume, — mi=care orbital[ (astronomie).
celebritate, glorie; v`lfa st[p`- v`rtoap[, v`rtop, ~oape, s.n. —
nirii — gloria de a fi domn. cr[p[tur[, eroziune ad`nc[,

24 Dimitrie Cantemir. Istoria ieroglific[. Vol. II


370 Dimitrie Cantemir

groap[ mare s[pat[ de ap[, r`p[, veri... veri, conj. — ori... ori.
v[g[un[, ad`ncitur[; de v`r- vers, ver=, ~uri, s.n. — vers, stih;
toap[ adj. — r`pos, cu v[g[uni. 2 (la pl.) c`ntare ]n versuri.
v`rtos, adj. — tare, solid, dur, pu- veseli, a s[ ~, vb. — a se bucura.
ternic, rezistent; adv. — cu pu- veselie, s.f. — bucurie; deplina
tere; 2 f[r[ gre=, radical; mai veselie — vestea cea bun[, ]mbu-
v`rtos, adv. — mai ales, mai cu cur[toarea veste.
seam[, cu deosebire. veste, s.f. — =tire, anun\, ]n=tiin-
v`rtute, s.f. — t[rie, vigoare, pu- \are, prevenire; f[r[ veste, adv.
tere, for\[; 2 capacitate, for\[ — pe neg`ndite, pe nea=teptate;
combativ[, energie; 3 via\[, for\[ 2 ]n grab[; adj. — neb[nuit, nea=-
vital[; 4 calitate, ]nzestrare; teptat; nevoie f[r[ veste — ne-
v`rtutea fireasc[ — puterea, norocire nea=teptat[, neprev[zu-
for\a fizic[, for\a trupeasc[, natu- t[.
ral[ (]n opozi\ie cu for\a min\ii, vestit, adj. — celebru.
capabil[ de for\a artificiului, a vi- ve=c[, s.f. — sit[; 2 partea de lemn
a unui ciur, v[c[lie.
cleniei).
vetrel[, vetril[, ~ele, s.f. — p`nz[
v`z`i, vb. — a b`z`i, a scoate zgo-
de corabie; 2 (la pl.). — velatur[.
mot din aripi.
(via\[) proast[ via\[ — via\[
v`z`ial[, s.f. — b`z`ial[, zgomot dus[ ]n lipsuri, cu venituri mate-
produs de aripile insectelor. riale la limit[; via\a a-=i pune,
vl[gos, adj. — puternic, plin de loc. vb. — a-=i risca via\a, a se ex-
vlag[. pune primejdiei de moarte; viata
vechi, a s[ ~, vb. — a se ]nvechi, a-=i trage, loc. vb. — a-=i duce
a se trece, a se ]mb[tr`ni. (din greu) via\a, a-=i duce zilele.
vechii, s.m. — cei vechi, anticii; vicleni, vb. — (]n accep\ie feudal[)
vechiu la minte — experimen- a tr[da; 2 a ]n=ela.
tat, cu experien\[. viclenitoriu, adj. — ]n=el[tor, min-
vecinic, adj. — permanent, f[r[ cinos; priietin viclenitoriu —
sf`r=it. prieten fals.
vecinie, s.f. — starea de vecin, de vicle=ug, s.n. — (]n accep\ie feu-
rum`n, iob[gie („a mu=telor prie- dal[) infidelitate, tr[dare; 2 am[-
te=ugul =i fr[\iia, iar[ nu vr[jm[- gire, capcan[; 3 fapt[ sau inten\ie
=ia =i vecinia s[ poftim“). necinstit[, necinste; 4 ]n=el[torie,
veninat, adj. — ]nveninat, veninos, demers incorect; 5 (la pl.) m[-
otr[vitor. =ina\ii, combina\ii; vicle=uguri a
Istoria ieroglific[. Vol. II 371

pune — a ]ntinde curse, a orga- vitioan, ~oan[, adj. — (despre


niza capcane. vite) slab, costeliv, pu\intel, u=or
videniie, s.f. — vis, viziune. ]n greutate; de vitioan — din
viderat, adj. — luminos, str[- cauza sl[birii („de n-a=i fi fost de
lucitor, limpede; 2 v[dit, ne]n- vitioan a=e de iu=or“).
doios („Corbul ale Lupului, dec`t vitiona, vitioni, a s[ ~, vb. — a
soarele mai viderate... cuvinte au- sl[bi, a pierde din greutate.
dzind“). vitionime, s.f. — sl[biciune, sl[-
videre, s.f. — vedere, privire de bire, pierdere ]n greutate.
ansamblu. vitionire, s.f. — sl[bire.
viers, s.n. — muzic[, melodie; 2 vivor, s.n. — vifor, furtun[ de
glas, c`ntec. z[pad[; 2 tulburare, r[zmeri\[.
viieriu, s.m. — vier, paznic de vie. voia inimii — entuziasm, ardoa-
viespe, s.f. — insect[ himenopter[ re.
]nrudit[ cu albina; ]n Istoria iero- voie, s.f. — dispozi\ie sufleteasc[;
glific[ semnific[ pe solda\ii mer- 2 voie, plac; 3 dorin\[, vrere; adv.
— dup[ voie — dup[ plac, ]n
cenari.
mod arbitrar; preste voie — f[r[
vinars, s.n. — rachiu, spirt, alcool,
voie, ]mpotriva voin\ei, ]mpotriva
t[rie.
a=tept[rilor; voie desfr`nat[ —
vinde, vb. — a da pe cineva pe silnicie, nedreptate; voie rea —
m`na cuiva; a s[ ~, — a se da, a indispozi\ie, triste\e, am[r[ciune;
se da pe m`na cuiva. voie slobod[ — libertate; voie
vini, vb. — a veni, a sosi; 2 a se vegheat[ — proprie ini\iativ[,
]nt`mpla. proprie voin\[; 2 favoare, pro-
vinit, s.n. — venituri, c`=tiguri, tec\ie.
bani rezulta\i din d[ri, impozite voinic, adj. — viguros, puternic.
sau din afaceri personale. volatilis (lat.) — zbur[toare.
vintri, s.f. — vintre, partea de jos volbur[, vorbur[, holbur[, s.f. —
a abdomenului. furtun[, furtun[ cu v`rtejuri, ura-
vinui, vb. — a ]nvinui, a acuza, a gan.
cere socoteal[. volnic, adj. — liber, independent.
vios, adj. — viu, cu mult[ via\[, voroav[, s.f. — cuv`nt, vorb[; 2
rezistent, puternic. cuv`ntare, discurs; 3 discu\ie,
vipt, s.n. — fruct, rod; 2 produs, re- conversa\ie; 4 sfat, maxim[; ]n-
zultat, consecin\[. treag[ voroav[ — vorb[ plin[ de
vit[, s.f. — animal de povar[. ]n\elepciune; voroav[ poeticeas-
372 Dimitrie Cantemir

c[ — expresie poetic[, metafor[, vredniciie, s.f. — calitate, ]nzes-


figur[ de stil; voroav[ a face, loc. trare, talent, posibilitate; 2 capa-
vb. — a discuta, a conversa; ]n citate, ansamlu de ]nsu=iri supe-
voroav[ a c[dea, loc. vb. — a in- rioare; 3 demnitate, superioritate
tra ]n vorb[, a se angaja ]n dis- (]n opozi\ie cu nevrednicie — in-
cu\ie. ferioritate); 4 vrednicie, h[rnicie,
vorovaciu, s.m. =i adj. — vorb[re\; putere de munc[; 5 demnitate so-
2 vorbitor, orator. cial[; 6 fapt[ m[rea\[, deosebit[;
vorovi, vb. — a vorbi, a discuta; 2 7 calitate, virtute; 8 virtute mo-
a judeca, a-=i da p[rerea. ral[; 9 merit („nu pu\in[ vred-
vorovitoriu, adj. — vorbitor, vor- niciie ieste =i pentru nepriietin
b[re\. adev[rul a m[rturisi’’).
vraciu, s.m. — medic empiric. vreme, s.f. — timp (]n genere); 2
vraj[, s.f. — vraj[, desc`ntec; 2 an; 3 anotimp; 4 timp prielnic,
ghicire, oracol. oportunitate; vreme de treab[
vrajb[, s.f. — ceart[, conflict. — moment prielnic, timp potrivit;
vr[jitur[, s.f. — minciun[, ]n=e- vremea a afla — a avea prilejul,
lare, am[geal[. a g[si momentul, a i se ivi mo-
vr[jma=, s.m. — du=man; 2 crimi- mentul propice; vremea a-i sluji
nal; adj. — du=m[nos, cu ur[; 2 — a-i ajuta ]mprejur[rile; a-i mer-
s[lbatic, cumplit, s`ngeros, ne- ge lucrurile; vremea a v`na —
cru\[tor, ne]ndurat; vr[jma= la a urm[ri momentul prielnic; du-
inim[ — crud, feroce. p[ vreme a ]mbla — a se con-
vr[jm[=e=te, adv. — du=m[nos, cu forma, a se manifesta ]n func\ie
ur[; 2 cu cruzime, cu ferocitate; de succesiunea anotimpurilor; f[-
3 b[rb[te=te, cr`ncen. r[ vreme adv. — inoportun, ne-
vr[jm[=iie, s.f. — du=m[nie, con- trebuitor; ]n toat[ vremea, adv.
flict; 2 ferocitate, cruzime; 3 asu- — oric`nd, permanent; nu pres-
prire, tiranie. te toat[ vremea, adv. — nu tot
vrednic, adj. — demn, potrivit; 2 timpul; prin mult[ vreme, adv.
harnic, capabil; 3 de n[dejde, fo- — mult timp.
lositor; 4 valoros, merituos, demn vreod`n[oar[, adv. — vreodat[,
de a fi remarcat; 5 demn, c[ruia i c`ndva.
se cuvine; 6 pasibil, susceptibil de vrere, s.f. — vrere, voin\[, dorin\[
a i se aplica o m[sur[; 7 hot[r`t, vie.
intransigent; vrednic nepriietin vulturi, vb. — a se comporta ca un
— du=man hot[r`t. vultur.
Istoria ieroglific[. Vol. II 373

Z z[mislire, s.f. — rodire, ]ns[rci-


nare.
zaceal[, s.f. — capitol, paragraf, z[stalni\[, s.f. — stavil[ la moar[.
]nceput de perioad[; 2 verset; 3 z[ticneal[, s.f. — stinghereal[; 2
punct (]ntr-o conven\ie). oprire, barare, ]mpiedicare.
zahara (turc.), s.f. — provizii ali- z[ticni, vb. — a ]mpiedica, a stin-
mentare, hran[ pentru oameni =i gheri, a face greut[\i, a deranja.
vite (]n situa\ie de r[zboi). z[vor, ~oar[, s.n. — z[vor, lac[t;
zapis, s.n. — ]nscris, leg[m`nt ]n 2 piedici, plase; 3 par, r[zlog, des-
scris, act. pic[tur[ dintr-un trunchi.
zare, s.f. — orizont, linia de ori- zbate, vb. — a dezbate, a discuta;
zont; zarea soarelui — zorile; 2 a cerne.
zare de foc — lumin[ slab[ de zbatere, s.f. — convulsie; 2 mi=-
foc ]n dep[rtare. care violent[; 3 cernere.
zarv[, s.f. — ceart[, vociferare; 2 zbici, vb. — a usca, a seca.
dezordine, r[zvr[tire. zb`n[i, vb. — a zumz[i, a scoate
zavistiie, s.f. — invidie, pizm[; 2 zgomot din aripi.
ur[, (din invidie); prin zavistie zdrumica, vb. — a zdrobi, a ter-
veche — din ur[ veche; 3 intrig[; ciui, a sf[r`ma.
4 ponegrire. zdvor], vb. — a \ine pe cineva la
u=[, a l[sa s[ fac[ anticamer[; 3
zavistnic, s.m. — invidios, pizmui-
a sluji, a servi la curtea domneas-
tor; 2 b`rfitor, calomniator. c[.
zavistui, vb. — a invidia; 2 a piz- zelotip, adj. — gelos, invidios.
mui, a gelozi, a nu l[sa ]n pace; zelotipiie, zilotipie, s.f. — ardoare,
3 a intriga, a ponegri; 4 a pro- dragoste ]nfocat[, p[tima=[; 2 ge-
voca ceart[, ne]n\elegere. lozie, invidie; 3 suspectare, suspi-
z[bav[, s.f. — ]nt`rziere; 2 odihn[. ciune, presupunere, b[nuial[ (din
z[b[vi, vb. — a ]nt`rzia; a s[ ~ gelozie).
a-=i petrece timpul, a se delec- zemberec, s.n. — coard[, v`rtej,
ta, a se odihni. sistem de ]ncordare a palestrelor.
z[lud, adj. — n[uc, nebun. zephir, s.m. — zefir, v`ntul dinspre
z`minti, vb. — a v`ntura, a tulbu- apus.
ra, 2 a amesteca (cu lingura). zg`rci, a s[ ~, vb. — a se str`nge,
z[misli, vb. — (despre plante) a a se contracta.
]ncol\i; 2 a r[m`ne ]ns[rcinat[; 3 zgr[bun\, -i, s.m. — gr[uncior;
a produce, a provoca. 2 (la pl.) — asperit[\i, zgrun\uri.
374 Dimitrie Cantemir

zidire, s.f. — crea\ie, lume, natur[ zugr[vi, vb. — a vopsi, a acoperi


(]n ]n\elesul de produs al crea\iei ceva cu un strat de vopsea; 2 a
divine). picta, a reprezenta, a configura; 3
ziditur[, s.f. — construc\ie, cl[- a da o ]nf[\i=are fals[ lucrurilor,
dire. a nu l[sa s[ se vad[ adev[ratele
zim\i, s.m. — creneluri; 2 raze (ale inten\ii din spatele cuvintelor,
soarelui). pentru a induce ]n eroare; a s[ ~
zizanie, s.f. — neghin[; 2 z`zanie, — a se remarca, a se contura, a
vrajb[, ceart[.
se distinge.
zm[u, zmeu, s.m. — balaur, dragon.
zugr[vit, adj. — pictat; 2 configu-
zmicea, ~ele, s.f. — ml[di\[, r[-
muric[, nuia; 2 v`rful cozii. rat, reprezentat, conturat.
zmult, adj. — smuls, jumulit („pa- zugr[vitor, adj. — nesincer, fals.
sire zmult[“). zugruma, a s[ ~, vb. — a se
zugrav, s.m. — pictor. sp`nzura.
zugr[val[, s.f. — colorare, zug- zv`n[n[i, vb. — a suna, a face
r[veal[; 2 f[\[rnicie, falsitate; 3 zgomot, a r[suna („de foame de-
acoperire, t[inuire, inducere ]n =ert co=ul Lupului cu sunet au
eroare. zv`n[n[it“).
APRECIERI

Cel ]nt`i istoric… a fost Cantemir, un cap genial, c[ruia niciodat[ nu i-a
lipsit puterea de a str[bate prin problemele cele ]ntunecoase ale trecutului.
}n Etymologicum Magnum Romaniae, tom IV, B., 1898, p. VIII.

}n privirea literar[, dac[ nu =i ]n cea politic[, Dimitrie Cantemir va tr[i


c`t ]ns[=i limba.
Bogdan PETRICEICU-HASDEU, D. Cantemir, Descrierea Moldovei, Bu-
cure=ti, 1965, p. 318.

Adev[rata =i cea mai nobil[ curiozitate este aceea care se une=te cu o


cald[ iubire pentru scopul cercet[rilor ]ntreprinse. A=a a fost setea de =tiin\[,
rev[rsat[ asupra at`tor t[r`muri, a lui Dimitrie Cantemir, cel care a murit la
cincizeci de ani cu aceea=i ochi lacomi de a p[trunde tot ceea ce se g[sea ]n
raza lor de privire =i gata de a pune ]n c[r\i noi toate alte g`nduri.
El a fost ]n aceast[ nesf`r=it[ tinere\e a lui, desigur, un entuziast ]n cel
mai curat ]n\eles al cuv`ntului.
Nu i-a pl[cut numai de ce v[desc =i descop[r c[r\ile, ]n multe limbi, pe
care le-a r[scolit cu degetele ner[bd[toare ale frumoasei m`ini de st[p`nire.
Ci asupra fiin\ei omene=ti ]nse=i s-a ]ntins aceast[ patim[ nebiruit[, de care
s-a zbuciumat din anii celor dint`i ]ncerc[ri p`n[ ]n clipa c`nd moartea sin-
gur[ l-a ]mpiedicat de a merge mai departe.
N-are deloc aerul unui savant ve=tejit din pragul ]nsu=i al vie\ii publice
acel frumos t`n[r cu profil curat, cu buzele sub\iri umbrite de o fin[ mus-
ta\[, cu nasul sau, mai cur`nd, peruca de mod[ apusean[ cu buclele curg`nd
pe umeri, pe care-l ]nf[\i=eaz[ portretul lui, de un necunoscut pictor apu-
sean. Juc[ria cu prefacerea ]n dobitoace =i p[s[ri ale fabulei a cunoscu\ilor,
prieteni =i du=mani, din jurul s[u, din Istoria ieroglific[ arat[ c[-i pl[cea pe
376 Dimitrie Cantemir

vremea aceea a b[snui asupra istoriei, ]n care era ]nsu=i at`t de intim ames-
tecat, a vremii sale.
Cronicile vremii =i un grec ocrotit la curtea domnilor Moldovei ne arat[
pe un om care v[dit cauta s[-=i c`=tige prietenii bune pentru un scop mare,
pentru una din acele ]ncerc[ri ce hot[r[sc asupra vie\ii =i asupra unei \[ri
]ntregi. Ca un fiu pentru cei b[tr`ni, ca un frate pentru cei de-o seam[ cu
d`nsul, ca un p[rinte pentru cei tineri. Iubirea lui se ]ndreapt[ mai ales c[tre
acest tineret, care el ]nsu=i, =i de mult, alerg`nd sub toate steagurile cre=tine,
se lupt[, se cere la lucruri noi =i r`vne=te necontenit la ispr[vi extraordinare,
la mari vitejii, la lovituri de aventur[.
Nicolae IORGA, Sfaturi pe ]ntuneric. Conferin\e la radio, Editura Militar[,
Bucure=ti, 1976, p. 73-76.

Pentru a ]n\elege Istoria ieroglific[, ]ntrebarea principal[ este motivul pen-


tru care a alc[tuit Dimitrie Cantemir aceast[ scriere =i c[rui scop era h[r[zit[.
}n aceast[ carte care arunc[ un v[l poetic =i filozofic asupra realit[\ii ur`te
=i triste, autorul a scris ]n ascuns ceea ce nu putea striga ]n gura mare, a
notat pentru posteritate ceea ce nu putea spune pentru vremea lui, cel pu\in,
pentru cei mai mul\i din vremea lui. Istoria ieroglific[ este o oper[ semnifica-
tiv[, se cite=te greu, dar cu folos pentru ]n\elegerea vremilor, a g`ndirii auto-
rului =i a gradului la care ajunseser[ literatura =i g`ndirea rom`neasc[.
Autorul a adoptat aceast[ form[ literar[ pentru scrierea lui, deoarece
dezv[luia secrete politice =i personale, fapte care ar fi putut fi primejdioase
pentru autor dac[ le-ar fi dat ]n vileag ]n chip public. Mai ales c[ aceste fapte
ating onoarea unor familii boiere=ti =i domne=ti.
Este evident c[ Istoria ieroglific[ a fost o istorie secret[, citit[ sub manta,
destinat[ unor oameni de ]ncredere =i… posterit[\ii. Se poate ca unele copii
s[ fi circulat f[r[ cheie, l[s`nd pe cititor s[ b[nuiasc[ numai.
}n literatura bizantin[ exist[ un caz celebru de asemenea scriere istoric[
secret[. Procopios din Cesarea, dup[ ce scrisese istoria oficial[ a lui Iustini-
an, a scris =i Istoria secret[, d`nd pe fa\[ scandalurile =i imoralitatea care se
ascundea sub str[lucirea de suprafa\[ a acelei domnii. Este sigur c[ Dimitrie
Cantemir a cunoscut operele lui Procopios, pe care-l folose=te ]n Hronicul
vechimii a romano-moldo-vlahilor. Pe de alt[ parte, se =tie c[ ]n Apus, ]n seco-
lul al XVII-lea pamfletul politic ajunsese la forme literare superioare. Dimi-
Istoria ieroglific[. Vol. II 377

trie Cantemir l-a combinat cu o imagina\ie aproape oriental[ de basme,


cre`nd un gen literar cu totul inedit.
P. P. PANAITESCU, Dimitrie Cantemir. Via\a =i opera, Editura Academiei
Rom`ne, Bucure=ti, 1958, p. 75-90.

Opera literar[ viabil[ a lui Dimitrie Cantemir este Istoria ieroglific[,


adev[rat Roman de Renard rom`nesc, ]ns[ cu scopuri polemice. Metoda de
a travesti observa\ia asupra oamenilor ]n figura\ie zoologic[ e de o tradi\ie
str[veche =i durabil[ =i l[s`nd la o parte genul fabulistic, ilustrat de Firen-
zuola, de La Fontaine, ]n 1802, abatele Casti relua, aproape cantemirian,
tema ]n Gli animali parlanti. Fraza scriitorului s-a limpezit acum =i dac[ mai
p[streaz[ sintaxa ampoloas[ latin[, caden\a de imperfecte ]n care inten\ia
rimei persiflatoare e adesea v[dit[, inven\ia verbal[ extraordinar[, portre-
tistica groteasc[ dau istoriei o savoare rar[. Scolasticismul din Divan este
aici cultivat cu con=tiin\[ ]n scopuri caricaturale, dup[ procedeul lui Voltaire.
Pe Eliodor, scriitorul l-a urmat ]n punerea ]nceputului la mijloc =i a mijlocu-
lui la ]nceput. To\i cei care au r[sfoit Istoria ieroglific[ s-au interesat numai
de substratul istoric, lu`nd ]n serios ca document fiece punct. Totu=i chiar
f[r[ cifru, =i oricine vede c[, f[r[ a dest[inui mult peste ceea ce =tie, roman-
cierul s-a compl[cut ]n fic\iune.
***
Cantemir are talent, evident ]n muzica frazei, ]n ideea de a percepe con-
cret figurile simbolice ale constela\iilor. Cronicarii au farmec lingvistic =i dar
de povestire, Cantemir e scriitor, creator, aduc`nd idei =i combina\ii. Figura
lui, umbrit[ p`n[ azi, e a unui om superior. Voievod luminat, ambi\ios =i
blazat, om de lume =i ascet de bibliotec[, intrigant =i solitar, m`nuitor de
oameni =i mizantrop, iubitor de Moldova lui dup[ care t`nje=te =i aventuri-
er, c`nt[re\ ]n tambur[, \arigr[dean, academician berlinez, prin\ rus, croni-
car rom`n, cunosc[tor a tuturor pl[cerilor pe care le poate da lumea, Dimi-
trie Cantemir este Lorenzo de’ Medici al nostru.
G. C{LINESCU, Istoria literaturii rom`ne de la origini p`n[ ]n prezent,
Funda\ia Regal[ pentru Literatur[ =i Art[, Bucure=ti, 1941, p. 44, 47.

Dac[ nu s-ar cere s[ caracterizez prin anticipa\ie =i ]n chip fabulos figu-


ra lui Dimitrie Cantemir, nu a= alege ca simbol nici ]ngerul din alte t[r`muri,
378 Dimitrie Cantemir

nici leul, nici vulturul din lumea noastr[, ci o fiin\[ pe jum[tate real[, pe
jum[tate de poveste =i legend[: unicornul. Simbolul ar fi desigur cel mai po-
trivit s[ lege la un loc contururile p[m`nte=ti =i cele nep[m`nte=ti ale
apari\iei ce ne preocup[. Interesant e c[ ]n Istoria ieroglific[, oper[ ]n care
Cantemir poveste=te ]n form[ alegoric[ ]nt`mpl[rile printre care via\a p`n[
la o anume v`rst[, cu at`tea fund[turi =i ie=iri, l-a amestecat sau l-a ]ncur-
cat, boierii moldoveni =i munteni figureaz[ sub numiri, unii de dobitoace,
al\ii de p[s[ri, =i iar[=i al\ii sub numiri de corcituri mitologice. Ni se vorbe=te
aici despre corb =i vidr[, despre stru\oc[mil[, leopard =i elefant. Sub aceste
numiri se ascund personaje istorice precum Constantin Br`ncoveanu, cu-
tare Duca, cutare Racovi\[… }n fabulos deghizata Istorie ieroglific[, Dimit-
rie Cantemir ]nsu=i ]=i joac[ rolul sub ]nf[\i=area Inorogului, numele slav,
adoptat de cronicarii no=tri, al Unicornului. Inorogul, animal cu copite
nedespicate, av`nd un fantastic corn lung, ce izbucne=te drept ]nainte din
mijlocul frun\ii, reprezint[ una din pl[smuirile cele mai sugestive ale
imagina\iei mitologice. Inorogul, animal de o s[lb[ticie de nedomesticit, dar
sublimat totodat[, unealt[ a miraculosului adesea, era ]n literatura medi-
eval[ un simbol al castit[\ii, =i prin deriva\ie apoi =i un animal al puterii spir-
ituale.
Via\a lui D. Cantemir e o via\[ la r[scruce de vremuri =i rezum[, prin
profilul ei abrupt, prin peripe\iile ce o ]nal\[ =i o sf`=ie, un ansamblu de situa\ii
dintre cele mai dramatice ale istoriei noastre.
Lucian BLAGA, Izvoare, Editura Minerva, Bucure=ti, p. 141-147.

Istoria ieroglific[ poate fi asemuit[ unui roman social prin toat[ acea sub-
structur[, pe care se ]ntemeiaz[ fabula\ia =i care nu e alta dec`t ]ns[=i via\a
principatelor, moldovenesc =i muntenesc, ]n decurs de =aptesprezece ani, ]ntre
1688 =i 1705 – cu alte cuvinte ]ntre ]nceputul domniei lui Br`ncoveanu =i
cea de a doua domnie a lui Antioh Cantemir, Elefantul sau Filul pe iero-
glifice=te, =i pe care mezinul nu-l cru\[ defel de s[ge\i din cele mai bune —,
via\a politic[ ]n primul r`nd, ale c[rei i\e r[sucite =i ]ncurcate de continue
rivalit[\i pentru domnie sunt trase cu brutalitate de la Poart[, din Cetatea
Epithimii sau a Poftei, cum ]i spune Cantemir ]n romanul s[u…
+i toat[ aceast[ desf[=urare de ]nt`mpl[ri, toat[ aceast[ ]ncruci=are de
drumuri, tot acest r[zboi al r`vnelor =i dezam[girilor, toat[ aceast[ g`lceav[
a patimilor, tot acest machiavelism de Fanar, se desf[=oar[ ]ntr-un ritm at`t
de viu =i de sus\inut, ]nc`t impresia c[ deschizi, ]n m`n[ cu singurul fir ari-
Istoria ieroglific[. Vol. II 379

adnic al sc[rilor t`lcuitoare, ]n labirintul geometric al unui pasionant roman


de aventuri, st[ruie tot timpul. Negre=it: roman social, memorii =i roman de
aventuri — Istoria ieroglific[ este toate acestea la un loc, cu precizarea numai
c[ ]n modul care toate acestea se realizeaz[ e unul perpetuu alegoric, c[
drumul nu e din cele mai lesnicioase =i c[ multe din p[r\ile str[juite ale aces-
tui castel din basme pot =i trebuie s[ fie for\ate, f[r[ ca dup[ canaturile dense
=i enigmatice s[ p`ndeasc[ amenin\[tori ochi de balauri. +i cu aceasta ne
]ntoarcem la arta literar[ a lui Dimitrie Cantemir, la expresia romanului s[u,
la timbrul s[u particular, la stilul socotit obscur c`nd nu =i greoi, la toate acele
note specifice ce \in de ]ns[=i natura Istoriei ieroglifice.
}n ce m[sur[ ]ns[ toat[ aceast[ construc\ie, inaccesibil[ la prima vede-
re, este, totu=i, ]n ciuda ornamenta\iei prea ]nc[rcate, mai pu\in opera unui
alexandrinism steril =i, dimpotriv[, rodul viabil al unui artist hr[nit nu nu-
mai la izvoarele celor mai iscusi\i dasc[li ritorice=ti, dar =i la acelea autentic
populare, nimic n-ar putea-o mai bine ar[ta dec`t un popas la c`teva din
paginile acestei complexe fic\iuni.
PERPESSICIUS, Men\iuni de istoriografie literar[ =i folclor, 1948-1956, ES-
PLA, Bucure=ti, 1957, p. 286-304.

Desigur, cronicarii moldoveni Grigore Ureche =i Miron Costin, sau urma=ul


s[u de o genera\ie cu d`nsul, Ioan Neculce, au scris mai limpede ca el =i s-
au f[cut mai accesibili, lectura lor necer`nd din partea cititorului mijlociu
un efort oarecare. Ca Dimitrie Cantemir, cei doi sus-numi\i ]nainta=i au bene-
ficiat de aproximativ aceea=i =coal[ latineasc[, dar nici ei, nici Neculce nu
=i-au ]mpletit ]nv[\[turile acesteia cu lecturile baroce ale stilisticii Orientu-
lui Apropiat, care =i-a pus pecetea pe fraza =i pe imagina\ia mai ]nv[\atului
lor emul. De ce am ascunde-o. Dac[ socotim Istoria ieroglific[, f[r[ exage-
rare, capodopera scriitorului, ]n plenitudinea talentului s[u la data compu-
nerii ei, trebuie s[ recunoa=tem ]ns[ c[ aceast[ oper[ capital[, monument
al imagina\iei =i al expresiei poetice, a primit altoiul unei culturi r[s[ritene,
turco-arabo-persane =i c[ peste arborele ]nfipt ]n huma generoas[ a |[rii
Moldovei a crescut, ]nf[=ur`ndu-l din toate p[r\ile, vi\a de vie s[lbatic[ a
c[rei s[m`n\[ a fost adus[ de v`nturile meleagurilor ]ndep[rtate. Fraza ]ns[=i
cu rime interioare, cu verbele la acela=i timp, caden\ate monoton, ]ntr-o ar-
borescen\[ totu=i impresionant[, este str[in[ de geniul limbii noastre, dar
lexicul =i sucul acestuia st[ruie cu vitalitate, p[str`ndu-i farmecul.
+erban CIOCULESCU, Itinerar critic, vol. II, Editura Eminescu, Bucure=ti
1976, p. 81-87.
380 Dimitrie Cantemir

Istoria ieroglific[ ne ]nf[\i=eaz[ efortul unui mare scriitor, care este =i un


mare ]nv[\at, de a da limbii rom`ne o form[ literar[.
Prin cultura lui poliglot[ =i cunoa=terea aprofundat[ a limbii rom`ne vor-
bite, Dimitrie Cantemir a fost pus ]n situa\ia de a cunoa=te =i a m`nui expre-
sii =i cuvinte rare. Dar Cantemir nu este numai un me=ter al cuv`ntului. }n
munca sa de scriitor, el a f[cut apel la literaturile occidentale =i orientale, pe
care le cuno=tea deopotriv[.
Istoria ieroglific[ trebuie deci considerat[ ca o ]ncercare f[cut[ de un om
de talent de a crea o limb[ literar[ rom`neasc[ cu un moment mai devreme.
A trebuit s[ treac[ mai bine de un veac pentru ca, ]n ]mprejur[ri favorabile,
s[ se iveasc[ o pleiad[ de scriitori care, independent de Cantemir, vor relua
munca sa =i vor reu=i ]n aceast[ ]ntreprindere. Opera lui Dimitrie Cantemir,
cunoscut[ prea t`rziu pentru a fi contribuit ]n mod util la formarea limbii
noastre literare, apare, ]n izolarea ei, ca un monument de pre\ al culturii
rom`ne=ti din secolul al XVIII-lea.
Al. ROSETTI, Buletin =tiin\ific, Sec\iunea de =tiin\a limbii, literatur[ =i art[,
tom I, nr. 1-2, 1951, p. 15-23.

Sim\i, parcurg`nd scrierile sale — care dep[=esc ]n num[r =i varietate


orice alt[ oper[ anterioar[ a vreunui creator rom`n — succesiunea anotim-
purilor vie\ii, de la contemplarea lacom[ a lumii, cu orgia de imagini ]n cu-
lori pe care o proiecteaz[ ]n oper[, la experien\a oamenilor =i a vie\ii, n[sc`nd
satira =i melancolia, apoi ]mplinirea ]n edificii monumentale de vast[ exploa-
tare documentar[, de profund[ g`ndire =i de incisiv[ ironie.
Istoria ieroglific[ este o poem[ eroi-comic[ ]n proz[, inspirat[ din adev[rul
societ[\ii contemporane, un roman cu t`lc, menit a fi gustat de contemporani
]n felul — s[ zicem — al Bietului Ioanide, dar pe care ast[zi ]l citim pentru
pura literatur[ dintr-]nsul, deta=a\i de modelele posibile sau inventate. Scriin-
du-l, Cantemir, care avea geniul satiric al lui Budai-Deleanu, a dat curs voca\iei
sale scriitorice=ti. Opera este f[r[ ]ndoial[ =i un catarsis al am[r[ciunilor =i al
veninului acumulat de omul politic contrariat ]n aspira\iile sale, dar adev[rata
valoare st[ ]n faptul c[ autorul uit[ de caracterul critic al personajelor, ani-
male, p[s[ri =i pe=ti, l[s`ndu-se furat de lumea fabuloas[ c[reia i-a dat na=tere.
George IVA+CU. }n Istoria literaturii rom`ne, Vol. I, Editura +tiin\ific[,
Bucure=ti, 1969, p. 243-249.
Istoria ieroglific[. Vol. II 381

Istoria ieroglific[, scris[ la Constantinopol ]n 1705, este opera literar[ cea


mai ]nsemnat[ a lui D. Cantemir, roman alegoric cu personaje din lumea
animal[ ca Le roman de Renard, =i pamflet politic asemenea Istoriei secrete
despre domnia ]mp[ratului Justinian de Procopios din Cesarea. Autorul a
]mprumutat numai un procedeu tehnic din Etiopica lui Eliodor (punerea
mijlocului la ]nceput =i a ]nceputului la mijloc), ]n rest servindu-se de deco-
ruri din Halima, de m[=ti din Bestiarii, de parabole populare =i de cuget[ri
din Homer, Hora\iu, Hesiod, Sf. Augustin =i Miron Costin.
Construc\ia latin[ a frazei, ascunderea eroilor sub nume de animale
adesea himerice, ]ncifrarea ]nt`mpl[rilor ]n ieroglife, propor\iile neobi=nuite
ale scrierii (edi\ia Academiei trece de peste 400 de pagini) sperie pe citi-
torul dornic de a p[trunde arcanele fabulei; adev[rul este c[ romanul, com-
plicat din punct de vedere stilistic p`n[ la baroc =i bombasticism, nu dezv[luie
prea multe lucruri inedite din via\a autorului =i a contemporanilor s[i.
Imagina\ia epic[ e s[rac[, ]n schimb darul de a vedea aspectul grotesc, cari-
catural, al lucrurilor =i fiin\elor, gustul fic\iunii fantastice sunt, tot at`tea la-
turi ale talentului lui Dimitrie Cantemir.
Tendin\a principal[ a scrierii r[m`ne cea satiric[, =i ]n aceast[ direc\ie
scriitorul a ]ndreptat toate mijloacele artistice de care dispunea. Mai mult
dec`t un roman cu subiect epic =i caractere, Cantemir a vrut s[ fac[ un pam-
flet politic pornind de la fapte =i eroi reali, c[rora ochiul s[u le-a dat aparen\e
bufone comice. Scriitorul a fost nevoit s[ recurg[ ini\ial la forma alegoric[
pentru a se pune la ad[post de urm[ri =i a oferi o carte cu sensuri, de citit
sub manta, numai mai t`rziu dezv[luite prin scar[.
Istoria ieroglific[, scris[ la v`rsta de 32 de ani, este opera literar[ cea mai
important[ a lui Dimitrie Cantemir =i ]nt`ia crea\ie adev[rat[ din literatura
noastr[.
Alexandru PIRU, Istoria literaturii rom`ne — Perioada veche, vol I, Edi-
tura Didactic[ =i Pedagogic[, Bucure=ti,1970, p. 336-365.

Pamflet =i carte de ]n\elepciune, povestire cu prefigura\ii de roman =i re-


actualizare a scrierilor din genul Fiziologului, Istoria ieroglific[ ]l intereseaz[
pe cititorul de azi pentru bog[\ia ei uimitoare, chem`ndu-l s[ dezlege tainele,
pecetluite de un ermetism sur`z[tor, s[-i cuprind[ frumuse\ile, m`ng`iate
de inteligen\a ce nu se las[ am[git[, =i s[-i cuprind[ versul uman, asem[n[tor
celui din epopeile homerice. Lectura nu e u=oar[, a=a cum autorul =i-a aver-
382 Dimitrie Cantemir

tizat cititorul contemporan cu el; a devenit mai grea pentru noi, mai ales
datorit[ faptului c[ nu mai practic[m acela=i gen de lectur[ ca cititorii din
vremea Inorogului: ]n locul lecturii intensive, care nu p[r[sea o pagin[ p`n[
nu-i descoperea toate straturile ]n\elesurilor =i felurimea frumuse\ilor, noi
practic[m lectura extensiv[, care acumuleaz[ c`t mai multe c[r\i. }n numele
acestei practici s-a vorbit despre faptul c[ scrierea principelui s-ar preta la
selec\ia soldat[ cu mutilarea ]n cele mai frumoase pagini. Ca =i Divina Come-
die, istoria lui Cantemir nu cuprinde pagini frumoase =i pagini ]ngropate de
timp; ea formeaz[ un tot. +i de aceea trebuie citit[ ]n clipele de r[gaz, even-
tual ]n paralel cu cine =tie ce povestire mai diluat[.
Dac[ ar fi fost tip[rit[ ]n timpul vie\ii scriitorului, cu siguran\[ c[ mul\i ar
fi citit-o pentru a r`de pe seama lui Racovi\[, a lui |ifescu, a Rusete=tilor;
dar, nu este mai pu\in sigur, c[ mul\i ar fi parcurs-o pe ]ndelete, relu`nd
pove=tile =i ]nv[\`nd pe dinafar[ sentin\ele.
Alexandru DU|U, Prefa\[ la Istoria ieroglific[, edi\ia a II-a B. P. T. , Edi-
tura Minerva, Bucure=ti, 1983, p. XIX.

Oper[ de ur[ =i r[zbunare Istoria ieroglific[ ]=i sacrific[ acest caracter


pentru a putea vorbi despre om =i nelini=tile lui de todeauna. De la un nivel
al s[u, cartea ]nceteaz[ s[ fie numai o istorie ieroglific[; ea devine o istorie a
situa\iilor fundamentale. Prin aceasta tocmai Istoria ieroglific[ — departe de
a fi o apari\ie surprinz[toare, aproape improbabil[ — poate fi ]nscris[ ]ntr-o
tradi\ie a literelor rom`ne=ti, cu str[lucire ilustrat[ de c`teva c[r\i scrise p`n[
la 1705. Ne g`ndim la acele opere av`nd caracter de interoga\ie asupra ros-
turilor =i =anselor omului, situate pe un segment evolutiv m[rginit, la cel[lalt
cap[t, de }nv`\[turile lui Neagoe Basarab. Fiecare dintre ele rezum[ o expe-
rien\[ =i o prezen\[ ]n a=a fel ]nc`t s[ c`=tige adeziunea la valorile supreme
pe care le proclam[ =i care sunt, ]ntotdeauna, acelea ale vie\ii.
Doina CURTIC{PEANU, Melanholia neasemuitului Inorog, Editura Dacia,
1973, p. 16.

Dimitrie Cantemir se prezint[ ]n ]nchipuirea noastr[ ca o imagine supe-


rioar[ a erudi\iei. Dorin\a lui de a cunoa=te legile universului =i mecanismul
vie\ii sociale e uria=[, asociindu-se ]n con=tiin\a noastr[ cu eforturile eroilor
de legend[. A=a apare el ]n scrisul s[u, care poart[ semnul ]ndr[znelii. Dar,
]nainte de a fi om erudit, D. Cantemir un om de ac\iune. Fiecare din scrie-
Istoria ieroglific[. Vol. II 383

rile sale se na=te dintr-o confruntare cu realitatea istoric[ a concep\iilor sale


despre om =i societate, despre popor =i drepturile lui la libertate.
***
Istoria ieroglific[ e o capodoper[ a literaturii rom`ne=ti. Ea ]mbin[ per-
fect cugetarea senten\ioas[ filosofic[ cu expresia literar[, limbajul logic cu
imaginea poetic[, r[m`n`nd o crea\ie aproape irepetabil[ ]n istoria spiritu-
al[ a poporului nostru.
***
Este Istoria ieroglific[, cum se sus\ine, un pamflet?… P[rerea aceasta nu
poate fi acceptat[, nici sub titlu de tendin\[. Dac[ ne-am orienta la sentin\ele
romanului, am putea clasa opera lui Cantemir la genul caracterelor, de felul
acelor ale lui Teofrast sau La Bruier. Fragmentele cele mai mari =i mai nume-
roase ale c[r\ii se ]ncadreaz[ perfect ]n genul dialogurilor. }n sf`r=it, satira,
deseori violent[, nu d[ dreptul de a trece aceast[ scriere la pamflete. Ter-
menul cel mai adecvat pentru Istoria ieroglific[ r[m`ne, totu=i, acela vechi de
roman satiric, ac\iunea baz`ndu-se pe nara\iune, descriere, dar nu pe dis-
curs.
Vasile COROBAN, Dimitrie Cantemir — scriitor umanist, Editura Cartea
moldoveneasc[, Chi=in[u, 1973, p. 157, 183, 281.
BIBLIOTECA +COLARULUI

Dimitrie Cantemir
ISTORIA IEROGLIFIC{
Volumul II

Ap[rut: 1998. Coli tipar: 16,80. Coli editoriale: 17,91.


GRUPUL EDITORIAL LITERA
str. B. P. Hasdeu, nr. 2, Chi=in[u, MD 2005, Republica Moldova
Editor: Anatol Vidra=cu
Redactor: Vasile Malane\chi
Corector: Nadina Marciuc
Tehnoredactor: Cristina Rusu
Operator: Vitalie E=anu
Tiparul executat sub comanda nr. 71538
Combinatul Poligrafic, str. Mitropolit Petru Movil[, nr. 35,
Chi=in[u, MD 2004, Republica Moldova
Departamentul Edituri, Poligrafie =i Comer\ul cu C[r\i

S-ar putea să vă placă și