Sunteți pe pagina 1din 6

Evaluarea coordonarii -Referat-

Definitie
Capacitatea de coordonare poate fi definita ca o calitate psihomotrica ce are la baza corelatia
sistemului nervos central si musculatura scheletica in timpul efectuarii unei miscari.
Clasificare a capacitatilor coordinative
Generale: sunt rezultatul unei instruiri gestuale polivalente in diferite activitati fizice sau
sporturi; asadar, ele se manifesta, in diferite domenii ale vietii cotidiene si in sport, prin
faptul ca problemele gestuale oarecare pot fi rezolvate in mod creator.
Speciale: se dezvolta in functie de disciplina sportiva
Componentele capacitatii coordinative
Capacitatea de adaptare
Capacitatea de reactie
Capacitatea de ghidare
Capacitatea de combinare
Capacitatea de echilibru
Capacitatea de agilitate
Capacitatea de indemanare
Simtul gestual (Fetz, 1977)
Supletea si elasticitatea gesturilor (Fetz, 1977)
Capacitatea de transfer gestual
Capacitatea de inmagazinare motrica
Capacitatea de variatie
Dupa Schnadel (1976), exista 3 capacitati generale de baza:
Capacitatea de ghidare (indrumare motorie)
Capacitatea de adaptare si readaptare motrica
Capacitatea de invatare (formare) motorie
Hirtz (1972) a subordonat celor 3 capacitati de baza, 5 capacitati coordinative fundamentale:
Capacitatea de orientare spatiala
Capacitatea de diferentiere kinestezica
Capacitatea de reactie
Capacitatea de echilibru
Capacitatea de ritm (simtul ritmic)
Teste si probe pentru evaluarea coordonarii

1. Testul Matorin pentru coordonarea generala
Obiectiv: msurarea coordonrii generale i echilibrului
Descriere: din poziia stnd se execut sritur cu ntoarcere n jurul axei longitudinale a corpului
(spre stnga i spre dreapta). n timpul sriturii, elevul nu trebuie s i piard echilibrul, trebuie s
aterizeze cu picioarele lipite, ca n poziia iniial, iar ntoarcerea s fie de ct mai multe grade.
Metodologie: Profesorul deseneaz pe sol un cerc cu diametrul de 40 cm (gradat) i o linie de
ncepere a sriturii. Elevul, n poziia stnd cu picioarele aezate de o parte i alta a unei linii trasate
pe sol, cu braele pe lng corp, va executa o sritur cu ntoarcere spre dreapta, iar apoi o sritur
cu ntoarcere spre stnga. Dup fiecare sritur cu ntoarcere, elevul va rmne pe loc n poziia de
aterizare (care trebuie s fie ca cea de la plecare), iar profesorul va msura unghiul ntoarcerii.
Resurse: Proba se execut pe teren plat. Profesorul va desena cu creta un cerc gradat i va msura
cu rigla unghiul de ntoarcere pentru fiecare sritur.

2. Test Tremometru - pentru evaluarea preciziei miscarii
Material: tremometru. Aparatul este compus dintr-un unghi metalic cu marginea gradata, un stilet, o
sonerie de control si un suport. Creasta metalica, stiletul si soneria sunt legate in serie, in asa fel incat
orice contact al stiletului cu peretele ungiului, inchide circuitul si declanseaza soneria.
Instructiunile date subiectului: trebuie sa deplasati stiletul in interiorul unghiului metalic, pe linia
bisectoare, pornind de la baza catre varf. Orice atingere declanseaza soneria semnalizand greseala.
Cautati sa nu atingeti deloc marginea metalica.
Procedeul de examinare: examinarea se face cu unghiul orientat in diferite pozitii (in numar de 3):
orizontal si paralel cu planul corpului, cu deschiderea unghiului spre dreapta; vertical si paralel cu
planul planul corpului, cu deschiderea unghiului in sus; si perpendicular pe planul corpului, cu
deschiderea unghiului catre subiect. Subiectul executa de 10 ori miscarea pentru fiecare din aceste
trei pozitii ale aparatului.
Nota pentru inregistrare si calcul: se inregistreaza pentru fiecare miscare locul unde a atins marginea
unghiului. Pentru fiecare pozitie se obtine o serie de 10 inregistrari. Se calculeaza media aritmetica
pentru fiecare serie.
Observatii: compararea mediilor aritmetice corespunzatoare celor 3 serii de inregistrari furnizeaza
date interesante asupra preciziei miscarilor realizate in diferite directii in spatiu.



3. Testul Pieron
Material: dextrimetru Pieron (aparatul este format dintr-o tija metalica de forma unui labirint, ale
carui margini sunt fixate intr-un suport de fier. La o extremitate a tijei sunt insirate 10 monede
metalice), cronometru.
Instructiuni date subiectului: trebuie sa deplasati cele 10 monede pe labirintul metalic, de la
extremitatea dreapta la cea stanga, aceasta se face numai cu mana dreapta, iar mana stanga va
ajuta la fixarea suportului.
Procedeul de examinare: se urmareste cu atentie ca subiectul sa lucreze cu o singura mana. Se da
drumul la cronometru la comanda incepeti!.
Nota pentru inregistrare si calcul: se cronometreaza timpul pentru fiecare incercare. Suma acestor
inregistrari da timpul total. Datele care au cea mai mare importanta in aprecierea abilitatii motrice
sunt:
valoarea celei mai bune inregistrari (cel mai scurt timp, corespunzator deplasarii unei monede).
variatia, a carei formula de calcul este: X
max
-X
min
, exprima progresul facut de subiect prin
exersare. Abilitatea este direct proportionala cu valoarea variatiei si invers proportionala cu timpul
celei mai bune inregistrari.
Sensibilitatea kinestezica, simtul muscular, aprecierea aptitudinii miscarilor atat pentru brate cat
si pentru picioare se masoara cu chinezimetre, care schematic pot fi descrise astfel: rigle gradate,
prevazute cu cursori, pe care subiectul examinat efectueaza o miscare de amplitudine oarecare, cu
ochii inchisi, incercand a o reproduce apoi, fara a mai dispune de reperele cursorilor. Un exemplu
putem da citandu-l pe prof. Epuran care in Metodologia cercetarii ( 1992 ) arata ca se poate face
si Aprecierea marimii si greutatii mingilor simtul mingii - Cratty.

4. Testul de coordonare generala Denisiuk
Consta din: alergare 5m, ocolirea unui fanion 360 de gr ade, alergare, rostogolire inainte, alergare,
ocolirea celui de-al doilea fanion 180 de grade, alergare in sprijin indoit, rostogolire inainte, ocolirea
fanionului 360 de grade si sosirea la locul de unde a plecat. Salteaua este dispusa la mijlocul distantei
dintre cele doua fanioane. Traseul dus-intors masoara 30 m si se cronometreaza.

5. Test pentru Precizia micrii i coordonare ochi mn

Scop: de a executa cu precizie o preluare cu dou mini de jos dup o
rostogolire prealabil. Se execut 5 repetri i se calculeaz eficiena n procente.
Descriere: Subiectul se afl n poziie de start n spatele liniei de plecare
(linia de fund a terenului de volei), execut o rostogolire nainte pe saltea, ridicare
rapid, deplasare la o minge oferit de partener din terenul advers i preluare cu
dou mini de jos la punct fix.
Indicaii: - mingea preluat de subiect trebuie orientat spre un ptrat cu
latura de 2,5 m situat n apropierea fileului n zona 2.
Materiale necesare: saltea, mingi de volei, coechipier, marcaj de 2,5 m
desenat la fileu.


6. Proba de apreciere a distanei

Scop: este o prob de apreciere a distanei, traseul se execut n dou reprize cu pauz
Descriere: Subiectul trebuie s parcurg distana pe o dreapt de 9 metri trasat pe sol cu ochii
nchii i se oprete n momentul n care consider c a parcurs cei 9 metri, ateptnd nemicat.

Indicaii: - semnalul de plecare se d dup ce subiectul a nchis ochii,
- n deplasarea sa, subiectul nu are voie s se ajute de diferite puncte de reper (nr. de pai, etc.) i
trebuie s in ochii nchii pe tot parcursul,
- dup oprire, el trebuie s atepte nemicat pentru a se putea verifica distana parcurs.


7. Teste pentru verificarea preciziei miscarilor in spatiu

Precizia miscarilor de brate, de picioare si de trunchi se apreciaza pe fondul unui ecran.
Miscari de brate, pe fondul ecranului, executate la un unghi de 45
0
, 90
0
, 125
0
, si mai mare.
Miscari executate cu un picior intins inainte, la un unghi de 45
0
, 90
0
, 105
0
; lateral la un unghi de
45
0
, 65
0
. Miscari cu bratele si un picior: bratele la un unghi de 90
0
, picior drept ridicat lateral la 105
0
;
bratele la un unghi de 135
0
, piciorul stang ridicat lateral la 45
0
.
Miscari cu bratele, trunchiul si cu un picior: bratele sus, trunchiul aplecat inainte la 45
0
, piciorul
drept ridicat inapoi la 105
0
.
Stand cu bratele sus: extensia trunchiului la 165
0
si aplecarea inainte la 45
0
(combinarea
unghiurilor poate fi efectuata si la alte valori de grade).
Sprijin culcat facial: indoirea trunchiului la 165
0
, extensia trunchiului la 175
0
si invers.
Din sprijin: 5 balansuri inapoi la 90
0
si balansuri inapoi la 135
0
. Aceeasi la balans inainte.
Din atarnat: 3 balansuri la 45
0
si 3 balansuri la

65
0
.
Inainte de inceperea testarii se acorda executantilor trei executii de proba, comunicandu-le pe loc
greselile comise. In continuare se trece la executarea testului, nota inregistrandu-se la finele fiecarei
executii.
Pentru miscarile de brate si picioare se acorda urmatoarele calificative:
- exceptional pentru abateri mai mici de 4
0
;
- bine pentru abateri de 4-5
0
;
- suficient pentru abateri de 6-8
0
;
- insuficient pentru abateri de peste 8
0
.
Calificativele pentru miscarile de aplecare si indoire de trunchi (potrivit datelor lui A.I.Kravciuc,
1969):
- exceptional pentru abateri mai mici de 4,5-5
0
;
- bine pentru abateri de 5,5,-6
0
;
- suficient pentru abateri de 6,5-8
0
;
- insuficient pentru abateri mai mari de 8
0
.
Calificativele pentru balasarile din sprijin si atarnat:
- exceptional pentru abateri mai mici de 10
0
;
- bine pentru abateri intre 10-15
0
;
- suficient pentru abateri pana la 20
0
;
- insuficient pentru abateri mai mari de 20
0
.
Test pentru aprecierea preciziei miscarilor in timp si spatiu: miscari rapide cu ambele brate si cu
un picior efectuate pe fondul ecranului gradat fiecare miscare intr-o secunda: ridicarea bratelor la
65
0
si a piciorului la 45
0
; ridicarea bratelor la 135
0
si a piciorului la 90
0
(eroarea la fiecare miscare sa
nu se depaseasca 5
0
). Aceeasi cu bratele, trunchiul si un picior: indoirea trunchiului inainte la 135
0
cu
bratele sus si ridicarea piciorului inapoi la 90
0
; bratele si trunchiul in extensie la 135
0
, piciorul inainte
la 45
0
.
Aprecierea amplitudinii balansului inainte si inapoi, din sprijin. Primele trei balansuri trebuie sa
fie executate la 125
0
-135
0
de la verticala, iar urmatoarele trei la 160
0
-170
0
. Testul se considera
implinit daca la fiecare sarcina, doua balansuri din trei sunt executate la inaltimea ceruta.
Aprecierea amplitudinii balansului inainte si inapoi, din atarnat. Primele trei balansuri sa se
execute la 50
0
-60
0
de la verticala, iar urmatoarele trei la 90
0
-100
0
, iar ultimele trei la 130
0
-140
0
.
Testul se considera trecut daca in cadrul fiecarei sarcini doua balansuri dintrei sunt executate cu
precizie.
Din sprijin: aprecierea balansului inainte la 150
0
-160
0
de la verticala; aceeasi miscare cu schimb
de sprijin. Testul se considera trecut daca trei balansuri succesive sunt executate la inaltimea
dinainte stabilita, iar al patrulea la aceeasi inaltime dar cu schimb de sprijin.
Din atarnat: aprecierea balansului inainte la 160
0
170
0
de la verticala; aceeasi miscare cu schimb
de sprijin. Testul se considera trecut daca trei balansuri se efectueaza la inaltimea dinainte stabilita,
iar la al patrulea la aceeasi inaltime cu schimb de sprijin.













Buica Sabina Maria
Referat -Evaluarea Motricitatii Umane

S-ar putea să vă placă și