Sunteți pe pagina 1din 111

1

HERBERT GEORGE WELLS


MA
MA
INA
INA

TIMPULUI
TIMPULUI
Traducere:
Mihu Dragomir i C. Vonghizas
The Time Machine
1895
2
Herbert George Wells (n. 21 septembrie 18 ! d. 1"
august 19#$% cunoscut mai bine sub nume&e de H. G. Wells% a 'ost un
scriitor eng&ez ce&ebru pentru c(ri&e sa&e de 'iciune precum Maina
timpului% Rzboiul lumilor% Omul invizibil% Primii oameni n
lun i Insula Doctorului Moreau. ) mai pub&icat nu*e&e
contemporane% istorice i comentarii socia&e. ) 'ost un socia&ist
dec&arat i un paci'ist% opere&e sa&e mai t+rzii de*enind tot mai
po&itice i didactice. )t+t ,e&&s% c+t i -u&es Verne sunt recunoscui
ca .p(rinii genu&ui tiini'ico!'antastic/.
"
Lui William Ernest Henle
I. INTRODUCERE
01p&oratoru& Timpu&ui (deoarece ast'e& mi se pare potri*it s(!&
numim$ e1punea 2n 'a3a noastr( o teorie destu& de nebu&oas(. 4chii
&ui cenu5ii c&ipeau str(&ucitori% iar obrazu&% de obicei pa&id% 2i era
acum aprins 5i 2nsu'&e3it. 6ocu& ardea *iu% iar &umina domoa&( a
&(mpi&or incandescente% de 'orma unor crini de argint% urm(rea mici&e
bu&e de aer ce &ic(reau 5i umb&au de co&o!co&o prin pahare&e noastre.
7caune&e% me5terite chiar de gazda noastr(% mai mu&t ne 2mbr(3i5au 5i
ne m+ng+iau% dec+t ne acceptau doci&e% 5i domnea acea atmos'er( de
*o&uptate de dup( cin(% c+nd g+ndu& p&ute5te 2n *oie% e&iberat dintre
hotare&e preciziunii. 8i 2n timp ce noi 5edeam% &ene5i% admir+nd
seriozitatea cu care dezb(tea acest nou parado1 (cum 2& consideram
noi$ 5i 'ecunde&e &ui posibi&it(3i% 01p&oratoru& Timpu&ui 9 sub&iniind
cu ar(t(toru& 2ntins puncte&e esen3ia&e 9 ne!a pus prob&ema ast'e&:
9 Trebuie s( m( urm(ri3i cu aten3ie. Voi 'i ob&igat s( combat una
sau dou( idei% care sunt aproape uni*ersa& acceptate. :eometria% de
e1emp&u% pe care a3i 2n*(3at!o &a 5coa&(% se bazeaz( pe o concep3ie
gre5it(.
9 4are nu e cam mu&t pentru 2nceput; zise 6i&b<% un om cu p(ru&
ro5cat% c(ruia 2i p&(ceau argumente&e.
9 =u am inten3ia s( *( cer acceptarea *reunei idei '(r( o baz(
ra3iona&(. >mediat *e3i 'i de acord 5i dumnea*oastr( cu at+t c+t 2mi
este necesar. 8ti3i desigur c( o &inie geometric(% o &inie de grosime
#
zero% nu are o e1isten3( rea&(. 0ste ceea ce a3i 2n*(3at% nu!i a5a; ?a 'e&
5i p&anu& geometric. ?ucruri&e acestea sunt simp&e abstrac3iuni.
9 0ste ade*(rat% zise @siho&ogu&.
9 Tot ast'e&% a*+nd numai &ungime% &(3ime 5i 2n(&3ime% un cub nu
poate s( aib( o e1isten3( rea&(.
9 )ici am o obiec3ie% zise 6i&b<. An corp so&id poate s( e1iste 2n
mod cert. Toate obiecte&e rea&e...
9 )5a crede maBoritatea oameni&or. Dar a5tepta3i o c&ip(. @oate s(
e1iste un cub 2n mod instantaneu!
9 =u 2n3e&eg% zise 6i&b<.
9 0ste cu putin3( ca un cub% care nu are nici un 'e& de durat( 2n
timp% s( aib( o e1isten3( rea&(;
6i&b< c(zu pe g+nduri.
9 0 &impede% continu( 01p&oratoru& Timpu&ui% orice corp rea&
trebuie s( se 2ntind( 2n patru direc3ii: trebuie s( aib( ?ungime%
2n(&3ime 5i 9 Durat(. Dar% dintr!o in'irmitate natura&( a organismu&ui
nostru% pe care am s( *!o e1p&ic 2ndat(% suntem 2nc&ina3i s( nu 3inem
seam( de acest 'apt. 01ist(% 2n rea&itate% patru dimensiuni: trei pe care
&e numim ce&e trei p&anuri a&e 7pa3iu&ui% 5i o a patra 9 Timpu&.
01ist(% totu5i% 5i tendin3a de a se stabi&i o distinc3ie arti'icia&( 2ntre
prime&e trei dimensiuni 5i u&tima% deoarece% din 2nt+mp&are% con5tiin3a
noastr( se mi5c( cu intermiten3( de!a &ungu& u&timei dimensiuni 2ntr!o
singur( direc3ie% de &a 2nceputu& p+n( &a s'+r5itu& *ie3ii.
9 )sta% zise un b(rbat 'oarte t+n(r% '(c+nd e'orturi desperate s(!5i
reaprind( 3igara deasupra &(mpii% asta... 'oarte c&ar 2ntr!ade*(r.
5
9 0i bine% este e*ident c( peste 'aptu& acesta se trece 2ntotdeauna
cu *ederea% continu( 01p&oratoru& Timpu&ui% u5or 2n*ese&it. Cntr!
ade*(r% acesta este ceea ce se 2n3e&ege prin a @atra Dimensiune% cu
toate c( unii dintre cei care *orbesc despre ea nu!5i dau seama c(% de
'apt% aceasta *or 5i ei s( 2n3e&eag(. 0ste un a&t mod de a pri*i Timpu&.
"u e#ist nici o $eosebire ntre %imp &i oricare $intre celelalte trei
$imensiuni ale 'pa(iului) $ec*t $oar c $e+a lun,ul %impului se
mi&c mereu con&tiin(a noastr. Anii sminti3i abordeaz( 2ntr!un mod
cu totu& eronat aceast( idee. )3i auzit cu to3ii ce spun ei cu pri*ire &a
aceast( a @atra Dimensiune;
9 0u n!am auzit% zise @rimaru& din @ro*incie.
9 @ur 5i simp&u c( 7pa3iu&% a5a 2& consider( matematicienii% ar
a*ea trei dimensiuni% care pot 'i denumite ?ungime% ?(3ime 5i poate
'i de'init 2ntotdeauna prin re'erire &a trei p&anuri% 'iecare 2n unghi
drept 'a3( de ce&e&a&te. Dar unii 'i&ozo'i se 2ntreab( de ce numai trei
dimensiuni 9 de ce s( nu poat( e1ista 5i o a&t( direc3ie 2n unghi drept
'a3( de ce&e&a&te trei; 8i au 2ncercat chiar s( construiasc( o geometrie
tetradimensiona&(. @ro'esoru& 7imon =eDcomb a e1pus acest punct
de *edere% cam cu o &un( 2n urm(% &a 7ocietatea Matematic( din =eD
EorF. 8ti3i c(% pe o supra'a3( p&an(% care are doar dou( dimensiuni%
putem reprezenta 'igura unui corp tridimensiona&% 5i% pornind de aici%
ei socotesc c( printr!o imagine a unui obiect cu trei dimensiuni ar
putea reprezenta 5i una cu patru 9 dac( ar putea st(p+ni perspecti*a
obiectu&ui. Cn3e&ege3i;
9 Cred c( da% murmur( @rimaru& din @ro*incieG 5i% 2ncre3indu!5i
spr+ncene&e% se cu'und( 2ntr!o stare de introspec3ie% mi5c+ndu!5i
buze&e ca unu& care repet( ni5te 'ormu&e mistice. Da% acum cred c(
2n3e&eg% zise e& dup( o pauz(% &umin+ndu!se pentru c+te*a c&ipe &a
'a3(.
9 0i bine% trebuie s( *( spun c( de o bucat( de *reme m(

preocup( aceast( geometrie cu patru dimensiuni. Ane&e dintre


rezu&tate&e ob3inute sunt curioase. De e1emp&u% iat( portrete&e
ace&uia5i om &a opt ani% &a cincisprezece% &a 5aptesprezece% &a dou(zeci
5i trei% 5i a5a mai departe. Toate acestea sunt% 2n mod e*ident% ni5te
sec3iuni% ca s( m( e1prim ast'e&% adic( reprezent(ri tridimensiona&e
a&e 'iin3ei tetradimensiona&e% care este ce*a 'i1 5i ina&terabi&.
... 4amenii de 5tiin3(% continu( 01p&oratoru& Timpu&ui% dup( o
pauz( necesar( pentru asimi&area dep&in( a ce&or a'irmate% 5tiu 'oarte
bine c( Timpu& nu este dec+t un 'e& de 7pa3iu. >at( o diagram(
5tiin3i'ic( simp&(% o 2nregistrare a mersu&ui *remii. ?inia aceasta% pe
care o urm(resc cu degetu&% arat( mi5carea barometru&ui. >eri se
ridicase% asear( a sc(zut% azi diminea3( a crescut din nou% ridic+ndu!se
u5or p+n( &a acest punct. 0ste sigur c( mercuru& nu a trasat aceast(
&inie 2n nici una din dimensiuni&e genera& recunoscute a&e 7pa3iu&ui.
8i% totu5i% cu siguran3( c( a trasat o ast'e& de &inie% 5i trebuie s(
tragem% deci% conc&uzia c( ea a 'ost trasat( de!a &ungu& dimensiunii
Timp.
9 Dar% zise Medicu&% pri*ind 3int( &a B(ratecu& din c(min% dac(
Timp este 2ntr!ade*(r numai o a patra dimensiune a 7pa3iu&ui% de ce
este atunci 5i de ce a 'ost 2ntotdeauna considerat ca 'iind ce*a di'erit;
8i de ce nu ne putem mi5ca 2n Timp% a5a cum ne mi5c(m 2n ce&e&a&te
dimensiuni a&e 7pa3iu&ui;
01p&oratoru& Timpu&ui z+mbi:
9 05ti oare dumneata at+t de sigur c( ne putem mi5ca &iber 2n
7pa3iu; @utem merge destu& de u5or 2napoi 5i 2nainte% &a dreapta 5i &a
st+nga 5i oamenii au '(cut asta dintotdeauna. )dmit c( ne mi5c(m
&iber pe dou( dimensiuni. Dar 2n ceea ce pri*e5te mi5carea 2n sus 5i 2n
Bos; )ici suntem 2mpiedica3i de gra*ita3ie.
9 =u!i chiar a5a% zise Medicu&. 01ist( ba&oane.
H
9 Dar 2nainte de a e1ista ba&oane% omu& nu a*ea% 2n a'ar( de
s(rituri&e bru5te 5i de neregu&arit(3i&e terenu&ui% nici o posibi&itate de
mi5care *ertica&(.
9 Totu5i% oamenii puteau s( se mi5te pu3in 2n sus 5i 2n Bos% zise
Medicu&.
9 Mai u5or% mu&t mai u5or 2n Bos dec+t 2n sus.
9 Dar 2n Timp nu te po3i mi5ca de&oc% nu te po3i 2ndep(rta de c&ipa
prezent(.
9 7cumpu& meu domn% tocmai aici te 2n5e&i. Tocmai aici se 2n5a&(
toat( &umea. =oi ne 2ndep(rt(m '(r( 2ncetare de c&ipa prezent(.
01isten3a noastr( minta&(% care% ne'iind materia&(% nu are dimensiuni%
se mi5c( de!a &ungu& dimensiunii Timp cu o *itez( uni'orm(% din
&eag(n 5i p+n( &a morm+nt. Ca 5i cum am c(&(tori 2n -os) dac( ne!am
2ncepe Via3a &a cincizeci de mi&e deasupra supra'e3ei p(m+ntu&ui.
9 Dar asta este 5i marea greutate% 2ntrerupse @siho&ogu&. Po(i s( te
mi5ti 2n toate direc3ii&e 7pa3iu&ui% dar nu po3i s( te mi5ti 2n Timp.
9 )ici este 5i s+mbure&e marii me&e descoperiri. Te 2n5e&i%
spun+nd c( nu ne putem mi5ca 2n Timp. De pi&d(% c+nd 2mi amintesc
cu mu&t( precizie de un anume incident% m( 2napoiez &a c&ipa c+nd s!a
produs: de*in% dup( cum se spune% absent. 6ac% pentru o c&ip(% un sa&t
2n trecut. Desigur c( nu a*em posibi&itatea s( ne oprim 2n trecut mai
mu&t timp% dup( cum un s(&batic sau un anima& nu poate s( se
men3in( &a 5ase picioare deasupra p(m+ntu&ui. Dar omu& ci*i&izat este
mai a*ansat dec+t s(&baticu& 2n aceast( pri*in3(. 0& se poate ridica%
2mpotri*a gra*it(3ii% 2ntr!un ba&on% 5i de ce n!ar putea s( spere c(% 2n
ce&e din urm(% *a putea s( opreasc( 2n &oc sau s( acce&ereze goana sa
de!a &ungu& dimensiunii Timp% sau chiar s( se 2ntoarc( 5i s(
c(&(toreasc( 2napoi;
8
9 4h% asta) 2ncepu 6i&b<% e cu totu&...
9 De ce nu; zise 01p&oratoru& Timpu&ui.
9 0 2mpotri*a ra3iunii% zise 6i&b<.
9 Care ra3iune; zise 01p&oratoru& Timpu&ui.
9 @o3i s(!mi demonstrezi cu 'e& de 'e& de argumente c( negru& este
a&b% zise 6i&b<% dar nu m( *ei con*inge niciodat(.
9 7e prea poate% zise 01p&oratoru& Timpu&ui. Dar cred c( acum a3i
2nceput s( 2n3e&ege3i obiectu& cercet(ri&or me&e 2n geometria
tetradimensiona&(. 0 mu&t( *reme de c+nd a*eam doar o idee *ag(
despre o ma5in(...
9 @entru a c(&(tori 2n TimpI e1c&am( J(rbatu& 6oarte T+n(r.
9 Care ar c(&(tori indi'erent 2n orice direc3ie a 7pa3iu&ui 5i a
Timpu&ui% dup( dorin3a ce&ui care o conduce.
6i&b< se mu&3umi s( r+d(.
9 )m 5i *eri'icat!o e1perimenta&% zise 01p&oratoru& Timpu&uiI
9 )r 'i nespus de 'o&ositoare pentru un istoric% suger( @siho&ogu&.
@o3i c(&(tori 2n trecut pentru a *eri'ica% de e1emp&u% *ersiunea
ade*(rat( a b(t(&iei de &a KastingsI
1
9 =u crezi c( ai atrage aten3ia; zise Medicu&. 7tr(mo5ii no5tri nu
prea to&erau anacronisme&e.
1
Kastings 9 &oca&itate 2n )ng&ia% unde a a*ut &oc% 2n 1L% o b(t(&ie 2ntre trupe&e &ui ,i&he&m
Cuceritoru& 5i a&e &ui Karo&d. @(reri&e istorici&or asupra des'(5ur(rii b(t(&iei sunt 2mp(r3ite.$.
9
9 )i putea s( 2n*e3i &imba greac( chiar din gura &ui Komer sau
@&aton% re'&ect( J(rbatu& 6oarte T+n(r.
9 Cn care caz *ei 'i tr+ntit &a e1amen. 7a*an3ii germani au
per'ec3ionat at+t de mu&t &imba greac(I
9 8i apoi% mai este 5i *iitoru&% zise J(rbatu& 6oarte T+n(r. :+ndi3i!
*(I @o3i s(!3i p&asezi to3i banii &a o banc(% s(!i &a5i s( acumu&eze
dob+nzi% 5i s( a&ergi c(tre *iitor.
9 @entru ca s( descoperi o societate% zisei eu% c&(dit( pe o baz(
strict comunist(.
9 )&c(tuit( din tot 'e&u& de teorii 'antezisteI ad(ug( @siho&ogu&.
9 Da% a5a mi s!a p(rut 5i mie% a5a c( n!am *orbit niciodat( despre
ma5in( p+n( &a...
9 Veri'icarea e1perimenta&(I strigai eu. )i de g+nd s( *eri'ici
asta!
9 01perien3aI strig( 6i&b<% care 2ncepuse s( se p&ictiseasc(.
9 Cn orice caz% hai s(!3i *edem e1perien3a% zise @siho&ogu&% de5i ne
d(m seama c( totu& nu e dec+t o 'ars(.
01p&oratoru& Timpu&ui pri*i 2n Bur% &a noi% z+mbind. )poi%
continu+nd s( z+mbeasc( 5i 2n'und+ndu!5i m+ini&e 2n buzunare&e
panta&oni&or% ie5i 2ncet din odaie 5i 2i auzir(m papucii prin &ungu&
coridor care ducea &a &aboratoru& s(u.
@siho&ogu& pri*i spre noi.
1L
9 M( 2ntreb ce!o mai 'i n(scocit;
9 Vreo scamatorie sau cam a5a ce*a% zise Medicu&% iar 6i&b<
2ncerc( s( ne po*esteasc( despre un prestidigitator pe care 2& *(zuse
&a Jurs&em% dar% 2nainte de a!5i termina introducerea% 01p&oratoru&
Timpu&ui se 2napoie% a5a c( anecdota &ui 6i&b< r(mase 2n aer.
II. MAINA
4biectu& pe care 01p&oratoru& Timpu&ui 2& 3inea 2n m+n( era un
mecanism str(&ucitor% meta&ic% de o construc3ie 'oarte de&icat(% cu
pu3in mai mare dec+t un ceas obi5nuit. Ane&e resorturi erau de 'i&de5%
a&te&e dintr!o substan3( crista&in( 5i transparent(. Din acest moment
trebuie s( m( e1prim 'oarte c&ar% c(ci tot ceea ce urmeaz( 9 2n a'ar(%
doar% de cazu& c+nd accept(m e1p&ica3ii&e &ui 9 este un 'enomen
abso&ut ine1p&icabi&. ?u( una din m(su3e&e care erau 2mpr(5tiate prin
toat( odaia 5i o a5ez( &+ng( 'oc% cu dou( picioare pe co*ora5u& din
'a3a c(minu&ui. @e aceast( mas( puse mecanismu&. )poi 25i trase un
scaun 5i se a5ez(. 7inguru& obiect care se mai a'&a pe mas( era o mic(
&amp( cu abaBur% a c(rei &umin( *ie c(dea din p&in pe mecanism.
CmpreBur% mai erau *reo duzin( de &um+n(ri% dou( pe po&icioara
c(minu&ui 2n s'e5nice de bronz 5i a&te c+te*a 2n cande&abre% a5a 2nc+t
odaia era str(&ucitor i&uminat(. 0u m( insta&asem 2ntr!un 'oto&iu
scund% 'oarte aproape de 'oc% 5i 2& tr(sesem c+t mai 2n 'a3(% 2n a5a 'e&
2nc+t s( 'iu aproape% 2ntre 01p&oratoru& Timpu&ui 5i c(min. 6i&b<
5edea 2n spate&e &ui% pri*indu!i peste um(r. Medicu& 5i @rimaru& din
@ro*incie 2& pri*eau 2n pro'i& dinspre dreapta. @siho&ogu& 9 din
st+nga. J(rbatu& 6oarte T+n(r st(tea 2n picioare 2n spate&e
@siho&ogu&ui. To3i eram cu aten3ia 2ncordat(. Mi!e imposibi& s( cred
c(% 2n asemenea condi3ii% ar 'i cu putin3( s( ni se prezinte *reo
scamatorie% oric+t de subti& ar 'i 'ost conceput( 5i oric+t de
2ndem+natic ar 'i 'ost e1ecutat(.
01p&oratoru& Timpu&ui pri*i mai 2nt+i spre noi% apoi spre
11
mecanism.
9 0i bine% zise @siho&ogu&.
9 )ceast( Buc(rie% zise 01p&oratoru& Timpu&ui% rezem+ndu!5i
coate&e pe mas( 5i 2mpreun+ndu!5i pa&me&e deasupra aparatu&ui% este
numai un simp&u mode&. 0ste proiectu& meu pentru o ma5in( de
c(&(torit 2n Timp. 4bser*a3i c( se prezint( destu& de ciudat% iar bara
aceasta are un aspect aparte% sc&ipitor% ca 5i cum ar 'i oarecum irea&(.
)r(t( cu degetu& bara. >at(% aici este o mic( manet( a&b(% aici este
2nc( una. Medicu& se ridic( de pe scaun 5i cercet( obiectu&.
9 0 'rumos construit% spuse e&.
9 Mi!a &uat doi ani ca s(!& con'ec3ionez% rep&ic( 01p&oratoru&
Timpu&ui. )poi% dup( ce to3i imitar( pe Medic% ne spuse: )5 *rea s(
2n3e&ege3i c( aceast( manet(% atunci c+nd este ap(sat(% trimite ma5ina
s( &unece 2n *iitor% iar aceast(&a&t( o poate mi5ca 2n sens in*ers. 8aua
aceasta este scaunu& pe care *a sta 01p&oratoru& Timpu&ui. )cum *oi
ap(sa p+rghia 5i ma5ina *a porni. 7e *a 5terge din 'a3a *oastr(% *a
trece 2n *iitor 5i *a dispare. @ri*i3i bine &a ea. @ri*i3i de asemenea 5i
&a mas(% 5i asigura3i!*( c( nu este &a miB&oc nici o scamatorie. =u
*reau s( pr(p(desc acest mode& 5i apoi s( mi se spun( c( sunt un
5ar&atan.
7e '(cu o pauz( cam de un minut. @siho&ogu& 'u gata s(!mi spun(
ce*a% dar se r(zg+ndi. )poi 01p&oratoru& Timpu&ui 2ntinse degetu&
spre manet(.
9 =u% zise e& deodat(. D(!mi m+na dumita&e.
8i% 2ntorc+ndu!se c(tre @siho&og% 2i apuc( m+na 5i 2i spuse s(
2ntind( degetu& ar(t(tor. )5a c( 2nsu5i @siho&ogu& 'u ce& care trimise
mode&u& Ma5inii Timpu&ui 2n c(&(toria ei '(r( s'+r5it. )m *(zut cu
12
to3ii cum a ap(sat pe manet(. 7unt abso&ut sigur c( n!a 'ost posibi&(
nici o scamatorie. 7!a iscat ca o su'&are de *+nt 5i &umina &(mpii a
p+&p+it. Ana dintre &um+n(ri&e de pe po&icioar( se stinse 5i mica
ma5in( se r(suci brusc% de*eni nedes&u5it(% se *(zu ca o 'antom(%
timp de o secund( poate% ca un *+rteB de 'i&de5 5i de a&am( *ag
&ucitoareG 5i% apoi% dus( a 'ost 9 disp(ruI Cn a'ar( de &amp(% pe mas(
nu se mai *edea nimic.
)m r(mas cu to3ii t(cu3i timp de un minut. )poi 6i&b< spuse:
9 7( 'iu a& naibiiI...
@siho&ogu& 25i re*eni din stupoare 5i se uit( brusc sub mas(.
V(z+ndu!&% 01p&oratoru& Timpu&ui izbucni 2n r+s.
9 0i; zise e& c(tre @siho&og. )poi% ridic+ndu!se% se 2ndrept( c(tre
cutia cu tutun de pe po&icioar( 5i% 2ntorc+ndu!ne spate&e% 2ncepu s(!5i
ump&e pipa.
=e!am uitat uimi3i unii &a a&3ii.
9 )scu&t(% zise Medicu&% *orbe5ti 2ntr!ade*(r serios; Crezi 2ntr!
ade*(r c( ma5ina a pornit s( c(&(toreasc( 2n Timp;
9 Desigur% zise 01p&oratoru& Timpu&ui% ap&ec+ndu!se s( ia% cu un
be3i5or% 'oc din c(min. )poi se 2ntoarse% 2n timp ce aprindea pipa% 5i!&
pri*i pe @siho&og drept 2n 'a3(. (@siho&ogu&% pentru a do*edi c( nu era
tu&burat% 25i &u( o 3igar( de 'oi% 2ncerc+nd s!o aprind( '(r( s(!i taie
*+r'u&.$
9 Ja% mai mu&t% am 5i o ma5in( mare% aproape terminat(% aco&o 9
ar(t( c(tre &aborator 9 5i c+nd *a 'i gata% am de g+nd s( 'ac eu
2nsumi o c(&(torie.
1"
9 Vrei s( spui c( ma5ina pe care am *(zut!o c(&(tore5te 2n *iitor;
zise 6i&b<.
9 Cn *iitor sau 2n trecut 9 ca s( spun drept% nu 5tiu bine unde.
Dup( un r(stimp% @siho&ogu& a*u o inspira3ie:
9 Dac( totu5i s!a dus unde*a% probabi& c( s!a dus 2n trecut% zise e&.
9 De ce; 2ntreb( 01p&oratoru& Timpu&ui.
9 @entru c( b(nuiesc c( nu s!a mi5cat 2n spa3iu 5i% dac( ar 'i p&ecat
2n *iitor% ar 'i 5i acum aici% 2ntruc+t ar 'i trecut 5i prin c&ipa de 'a3(.
9 Dar% zisei eu% dac( ar 'i p&ecat 2n trecut ar 'i 'ost *izibi&( atunci
c+nd am intrat pentru prima oar( 2n aceast( odaieG 5i Boia trecut(%
c+nd am 'ost aiciG 5i Boia dinainteG 5i a5a mai departeI
9 4 obiec3ie serioas(% remarc( @rimaru& din @ro*incie% cu un aer
de impar3ia&itate% 2ntorc+ndu!se spre 01p&oratoru& Timpu&ui.
9 De'e&% zise 01p&oratoru& Timpu&ui 5i% adres+ndu!se
@siho&ogu&ui: :+nde5te!te. Dumneata po3i e1p&ica asta. 0ste o
reprezentare sub pragu& cunoa5terii% 5tii% reprezentare di&uat(.
9 Desigur% zise @siho&ogu&% 5i ne &(muri: 0ste un &ucru e&ementar
2n psiho&ogie. )r 'i trebuit s( m( g+ndesc mai 2nainte. 0 destu& de
&impede% 5i sus3ine de minune parado1u&. =u putem *edea aceast(
ma5in( 5i nici n!o putem percepe% dup( cum nu putem *edea nici
spi3a unei ro3i care se 2n*+rte5te% sau g&onte&e care zboar( prin aer.
Dac( trece prin timp de cincizeci sau de o sut( de ori mai repede
dec+t mergem noi% dac( str(bate un minut 2n timp ce noi str(batem o
secund(% impresia pe care o produce *a 'i desigur de cincizeci de ori
sau de o sut( de ori mai rapid( dec+t aceea pe care ar produce!o dac(
1#
n!ar c(&(tori 2n timp. 0ste destu& de simp&u. C5i p&imb( pa&ma pe &ocu&
unde 'usese ma5ina. Vede3i; zise e& r+z+nd.
)m r(mas c+te*a c&ipe pri*ind &a masa goa&(. )poi 01p&oratoru&
Timpu&ui ne 2ntreb(% ce p(rere a*em despre ce&e petrecute.
9 Cn seara asta pare destu& de p&auzibi&% zise Medicu&G dar a5teapt(
p+n( m+ine. )5teapt( s( apar( bunu& sim3 a& dimine3ii.
9 Vre3i s( *ede3i 5i ade*(rata Ma5in( a Timpu&ui; 2ntreb(
01p&oratoru& Timpu&ui. 8i% spun+nd aceasta% &u( &ampa 2ntr!o m+n( 5i%
de!a &ungu& coridoru&ui% prin care su'&a *+ntu&% ne conduse p+n( &a
&aboratoru& s(u. @arc( *(d 5i acum &umina p+&p+itoare% conturu&
capu&ui s(u mare 5i straniu% dansu& umbre&or% a5a cum 2& urmam cu
to3ii% nedumeri3i% dar 5i ne2ncrez(tori% 5i cum aco&o% 2n &aborator% am
contemp&at un e1emp&ar mu&t mai mare dec+t micu& mecanism pe
care 2& *(zuser(m disp(r+nd de sub ochii no5tri. Ane&e p(r3i a&e
ma5inii erau din niche&% a&te&e din 'i&de5% iar a&te&e 'useser( cu
siguran3( 5&e'uite sau t(iate din crista& de st+nc(. )paratu& era aproape
gata% dar manete&e r(sucite% de crista&% z(ceau neterminate pe o banc(%
a&(turi de c+te*a p&(ci acoperite cu desene. )m ridicat o p&ac(% *r+nd
s( o pri*esc mai aproape. @(rea s( 'ie din cuar3.
9 )scu&t(% zise Medicu&% chiar *orbe5ti serios; 7au totu& nu!i
dec+t o scamatorie 9 ca 'antoma pe care ne!ai ar(tat!o anu& trecut%
de Cr(ciun;
9 Cu aceast( ma5in(% zise 01p&oratoru& Timpu&ui% 3in+nd &ampa
ridicat(% am de g+nd s( e1p&orez Timpu&. 0 &impede; Cn *ia3a mea n!
am 'ost mai serios ca acum.
=ici unu& din noi n!a 5tiut ce s( spun(.
)m 2nt+&nit% pe deasupra um(ru&ui Medicu&ui% pri*irea &ui 6i&b< 5i
15
e& 2mi '(cu% so&emn% cu ochiu&.
III. EXPLORATORUL TIMPULUI SE NTOARCE
Cred c(% pe atunci% nici unu& dintre noi nu prea credea 2n Ma5ina
Timpu&ui. )de*(ru& este c( 01p&oratoru& Timpu&ui era unu& dintre
oamenii prea abi&i pentru a 'i crezu3i: sim3eai totdeauna c( nu sesizezi
tot ce este 2n Buru& &uiG totdeauna b(nuiai *reo rezer*( subti&(% *reo
ingeniozitate care p+ndea din dosu& sincerit(3ii &ui aparente. Dac(
6i&b< ne!ar 'i ar(tat mode&u& 5i ne!ar 'i e1p&icat prob&ema%
2ntrebuin3+nd chiar cu*inte&e 01p&oratoru&ui Timpu&ui% 'a3( de e& am
'i ar(tat mu&t mai pu3in scepticism. >!am 'i ghicit de 2ndat( inten3ii&e:
5i un m(ce&ar poate s(!& 2n3e&eag( pe 6i&b<. Dar 01p&oratoru&
Timpu&ui a*ea mu&te ciud(3enii 2n 'e&u& &ui de a 'i 5i nu ne puteam
2ncrede 2n e&. ?ucruri care ar 'i '(cut 'aima unui om mai abi& dec+t e&
p(reau 2n5e&(torii 2n m+na &ui. 0ste o gre5ea&( s( 'aci totu& cu prea
mu&t( u5urin3(. 4amenii care 2& pri*eau cu seriozitate n!au 'ost
niciodat( prea siguri de comportarea &ui: erau oarecum con5tien3i c(
a!3i pune 2n Boc reputa3ia pentru e& era ca 5i cum ai mobi&a odaia
copii&or cu obiecte '(cute din por3e&an 'in. )st'e& c( nu cred ca
*reunu& dintre noi s( 'i *orbit prea mu&t despre e1p&orarea timpu&ui%
2n inter*a&u& dintre Boia aceea 5i urm(toarea% cu toate c( ideea ciudatei
c(&(torii trecea% '(r( 2ndoia&(% prin min3i&e ce&or mai mu&3i dintre noi:
5i p&auzibi&itatea ei% dar 5i tot ceea ce a*ea de necrezut din punct de
*edere practic% pe &+ng( anacronismu& 5i con'uzia pe care &e con3inea.
Cn ceea ce m( pri*e5te% eram 2ndeosebi preocupat de trucu& e'ectuat
cu mode&u&. Cmi amintesc c( am discutat despre aceasta cu Medicu&%
pe care &!am 2nt+&nit *ineri &a cercu& adep3i&or &ui ?innM
2
. Mi!a spus c(
*(zuse ce*a asem(n(tor &ui TNbingen 5i acorda 'oarte mu&t(
importan3( 'aptu&ui c( se stinsese &um+narea. Dar nu putea s( e1p&ice
2n ce mod se e1ecutase scamatoria. -oia urm(toare m!am dus din nou
&a Oichmond 9 cred c( eram unu& dintre oaspe3ii cei mai constan3i ai
2
Char&es de ?innM (1HLH!1HH8$ 9 cunoscut natura&ist suedez% autoru& unei c&asi'ic(ri a
p&anete&or% &ucrare care a cunoscut o mare r(spundere 5i a in'&uen3at numero5i oameni de 5tiin3(.
1
01p&oratoru&ui Timpu&ui 9 5i% aBung+nd t+rziu% am g(sit patru sau
cinci b(rba3i aduna3i 2n sa&on. Medicu& 5edea 2n picioare 2n 'a3a
c(minu&ui% cu o 'oaie de h+rtie 2ntr!o m+n( 5i cu ceasu& 2n cea&a&t(.
M!am uitat 2n Bur dup( 01p&oratoru& Timpu&ui.
9 0 5apte 5i Bum(tate acum% zise Medicu&. Cred c( ar 'i mai bine
s( ne a5ez(m &a mas(.
9 Ande!i... Cntrebai eu% numind pe gazda noastr(.
9 )bia acum ai *enit; 7!a petrecut ce*a ciudat. 0ste si&it s(
2nt+rzie. M( roag(% 2n acest bi&e3e&% s( ne a5ez(m &a mas( &a ora 5apte%
dac( e& nu s!a 2napoiat p+n( atunci. )daug( c( ne *a e1p&ica totu&
c+nd *a 'i aici.
9 )r 'i p(cat s( &(s(m cina s( se r(ceasc(% zise 0ditoru& unui
binecunoscut ziar. 8i% &a aceste *orbe% Medicu& sun( c&opo3e&u&.
@siho&ogu& era singura persoan(% 2n a'ar( de Doctor 5i de mine%
care asistase &a reuniunea precedent(. Cei&a&3i erau J&anF% 0ditoru&
men3ionat mai sus% un oarecare ziarist 5i un a&t personaB 9 un om
timid% t(cut% cu barb( 9 pe care nu!& cuno5team 5i care% dup( c+t am
remarcat% nu a deschis niciodat( gura 2n cursu& serii. ?a mas( s!au
'(cut di'erite presupuneri 2n &eg(tur( cu absen3a 01p&oratoru&ui
Timpu&ui% iar eu am sugerat% pe Bum(tate 2n g&um(% e*entua&itatea
unei c(&(torii 2n timp. 0ditoru& a cerut e1p&ica3ii% iar @siho&ogu& i!a
o'erit o re&atare sumar( a Pparado1u&ui 5i ingenioasei scamatorii/ &a
care 'useser(m martori cu o s(pt(m+n( mai 2nainte. Cn miB&ocu&
po*estirii sa&e% u5a dinspre coridor se deschise '(r( zgomot. 0ram
a5ezat cu 'a3a spre u5( 5i am 'ost primu& care am *(zut!o
deschiz+ndu!se.
9 Hallo. am spus. Cn s'+r5itI
1H
A5a se deschise mai &arg% 5i 01p&oratoru& Timpu&ui ap(ru 2n 'a3a
noastr(. )m scos un strig(t de surpriz(.
9 Doamne 7'inteI 4mu&e% ce s!a 2nt+mp&at; strig( Medicu&%
*(z+ndu!& 5i e&. To3i cei de &a mas( 2ntoarser( capu& spre u5(.
0ra 2ntr!o stare Ba&nic(. Kaina era pr('uit( 5i murdar(% m+nBit( cu
pete *erzi pe m+neciG p(ru& 2n dezordine era% dup( c+te mi s!a p(rut
mie% mai 2nc(run3it 9 'ie de pra' 5i murd(rie% 'ie pentru c( 25i
schimbase 2ntr!ade*(r cu&oarea. 6a3a 2i era pa&id(% ca de cada*ruG pe
b(rbie a*ea o t(ietur( ro5cat( 9 o t(ietur( pe Bum(tate 2nchis(G
e1presia &ui era r(*(5it( 5i obosit(% e1prim+nd o su'erin3( intens(.
0zit( un moment 2n prag% ca 5i cum ar 'i 'ost orbit de &umin(. )poi
intr( 2n odaie. @(5ea 5chiop(t+nd ca un *agabond pe care 2& dor
picioare&e. C& pri*eam 2n t(cere% a5tept+nd s( *orbeasc(.
6(r( s( spun(% 2ns(% *reo *orb(% e& se apropie cu greu de mas( 5i
'(cu un gest c(tre stic&a cu *in. 0ditoru& ump&u un pahar 5i i!& 2ntinse.
C& go&i 5i p(ru c( se simte mai bine% c(ci pri*i Bur!2mpreBuru& mesei 5i
pe 'a3( 2i '&utur( umbra *echiu&ui s(u z+mbet.
9 Ce 3i s!a 2nt+mp&at% omu&e; 2ntreb( Doctoru&. 01p&oratoru&
Timpu&ui p(ru c( nu aude.
9 =u *( deranBa3i din pricina mea% zise e&% articu&+nd cu greu
cu*inte&e. M( simt bine.
7e opri% 2ntinse din nou paharu&% pentru a!i 'i ump&ut% 5i!& go&i dintr!
o sorbitur(.
9 0 bun% zise e&. 4chii 2ncepur( s(!i str(&uceasc( 5i o u5oar(
cu&oare 2i re*eni 2n obraBi. @ri*irea 2i trecu peste 'e3e&e noastre% cu o
*ag( 2ncu*iin3are% 5i apoi se roti 2n Buru& od(ii ca&de 5i con'ortabi&e.
Dup( aceea *orbi din nou% rostind &a 'e& de greu cu*inte&e: M( duc s(
18
m( sp(& 5i s( m( 2mbrac% 5i apoi cobor s( *( e1p&ic totu&... @une3i!mi
5i mie deoparte o bucat( din 'riptura asta de berbec. 7unt &ihnit dup(
o bucat( de carne.
C5i arunc( pri*irea c(tre 0ditor% care era un oaspete mai pu3in
obi5nuit% 5i 2i ur( bun sosit 2n casa &ui. 0ditoru& 2ncepu s( 'ormu&eze o
2ntrebare.
9 V( r(spund 2ndat(% zise 01p&oratoru& Timpu&ui. 7unt...2ntr!un
ha&I An minut 5i sunt gata.
@use paharu& pe mas( 5i se 2ndrept( spre u5a care ducea &a etaB. )m
obser*at din nou c( 5chiop(ta 5i c(&ca '(r( s( 'ac( zgomot.
Oidic+ndu!m( de pe scaun% m!am uitat% pe c+nd ie5ea% &a picioare&e
&ui. =u era 2nc(&3at dec+t cu o pereche de ciorapi zdren3ui3i 5i p&ini de
s+nge. )poi u5a se 2nchise 2n urma &ui. 0ra c+t pe!aci s(!& urmez% dar
mi!am amintit c+t de mu&t detesta aten3ia acordat( persoanei sa&e.
@entru c+te*a momente mi se '(cu 2n minte un go&.
9 P01traordinara comportare a unui eminent sa*ant/% 2& auzii pe
0ditor% e1prim+ndu!se (dup( cum 2i era obiceiu&$ 2n tit&uri de ziar.
)ceast( obser*a3ie mi!a readus aten3ia &a cei aduna3i 2n Buru& mesei
2nc(rcate.
9 Ce s!o 'i 2nt+mp&at; zise Qiaristu&. ) '(cut oare pe hama&u&
amator; =u reu5esc s( 2n3e&eg.
Cnt+&nind pri*irea @siho&ogu&ui% am citit pe 'a3a &ui propria mea
interpretare. M!am g+ndit c(% urc+nd sc(ri&e% 01p&oratoru& Timpu&ui
5chiop(ta ane*oie. =u cred c( a&tcine*a mai obser*ase c( 5chiop(ta.
@rimu& care 5i!a re*enit comp&et din uimire a 'ost Medicu&% care a
agitat imediat c&opo3e&u& 9 01p&oratoru& Timpu&ui nu putea s( su'ere
19
ca ser*itorii s( 'ie prezen3i 2n timpu& mesei 9 cer+nd s( se aduc( o
m+ncare ca&d(. Morm(ind% 0ditoru& se 2ntoarse iar &a cu3it 5i 'urcu&i3(%
iar 4mu& T(cut '(cu &a 'e&. Cina 'u re&uat(. @entru c+t*a timp%
con*ersa3ia se &imit( &a simp&e e1c&ama3ii% cu pauze de mirareG apoi
0ditoru& nu 25i mai putu st(p+ni curiozitatea.
9 4are prietenu& nostru 25i comp&eteaz( modestu& s(u *enit '(c+nd
pe m(tur(toru&; 7au trece prin metamor'oze&e &ui =abucodonosor;
1
2ntreb( e&.
!!!
1
?egenda spune c( =abucodonosor >> a 'ost pedepsit de
Dumnezeu pentru distrugerea >erusa&imu&ui% 'iind trimis s( tr(iasc(%
nebun% timp de H ani% printre anima&e s(&batice. Dup( aceast(
perioad(% 2ns(n(to5indu!se% s!a reurcat pe tron.
!!!!
9 7unt sigur c( este *orba despre po*estea Ma5inii Timpu&ui%
zisei eu% re&u+nd re&atarea @siho&ogu&ui despre 2nt+&nirea noastr(
anterioar(. =oii oaspe3i erau de!a dreptu& ne2ncrez(tori. 0ditoru&
ridic( obiec3ii:
9 Ce mai este 5i cu aceast( e1p&orare a timpu&ui; An om nu se
poate ump&e de pra' t(*(&indu!se 2ntr!un parado1% nu!i a5a; )poi% pe
m(sur( ce se con*ingea singur de aceast( idee% recurse &a ironie: 4are
nu e1ist( perii de haine 2n Viitor;
Qiaristu& nu *oia% de asemenea% s( cread(% cu nici un pre3% 5i se
a&(tur( 0ditoru&ui% 2n sarcina% destu& de u5oar( de a&t'e&% de a
ridicu&iza 2ntreaga po*este. )m+ndoi '(ceau parte din noua categorie
de ziari5ti 9 tineri 'oarte *ese&i 5i ire*eren3io5i.
2L
9 Corespondentu& nostru specia& transmite din ziua de poim+ine%
tocmai spunea Qiaristu& 9 sau mai bine zis striga 9 c+nd
01p&oratoru& Timpu&ui re*eni. 0ra 2mbr(cat 2n haine obi5nuite de
sear( 5i nimic% a'ar( doar de pri*irea &ui r(*(5it(% nu mai r(m(sese
din aspectu& care ne izbise mai 2nainte.
9 >at(% zise 0ditoru& r+z+nd% amicii no5tri aici de 'a3( spun c( ai 'i
'ost 2ntr!o c(&(torie 2n miB&ocu& s(pt(m+nii *iitoareI Vrei s( ne spui 5i
nou( ce inten3ii *a mai a*ea gu*ernu&; C+t ne ceri pentru asta;
01p&oratoru& Timpu&ui se a5ez( pe scaunu& &ui% '(r( s( spun( o
*orb(. Q+mbea &ini5tit% a5a cum 2i era 'e&u&.
9 Ande!i 'riptura de berbec; 2ntreb( e&. Ce p&(cere s( 2n'igi din
nou o 'urcu&i3( 2ntr!o bucat( de carneI
9 @o*estireaI strig( 0ditoru&.
9 ?a naiba cu po*estireaI zise 01p&oratoru& Timpu&ui. Vreau s(
m(n+nc. =u spun o *orb( p+n( ce nu!mi introduc o anumit( cantitate
de peptone 2n artere. Mu&3umesc. @u3in( sare.
9 =umai o *orb(% zisei eu. )i c(&(torit prin timp;
9 Da% zise 01p&oratoru& Timpu&ui% cu gura p&in(% d+nd a'irmati*
din cap.
9 )5 p&(ti un 5i&ing r+ndu& pentru o re&atare ad &itteram% zise
0ditoru&.
01p&oratoru& Timpu&ui% cioc(nind 2n pahar cu unghia% 2& 2mpinse
c(tre 4mu& T(cutG acesta% care 2& pri*ea drept 2n 'a3(% tres(ri brusc 5i
ump&u paharu& cu *in. Oestu& cinei se scurse 2ntr!o atmos'er( de
stingherea&(. Cn ceea ce m( pri*e5te% sim3eam sumedenie de 2ntreb(ri
21
pe *+r'u& buze&or 5i sunt con*ins c( 5i cei&a&3i sim3eau &a 'e&. Qiaristu&
2ncerc( s( s&(beasc( 2ncordarea po*estind anecdote de Kettie @otter.
01p&oratoru& Timpu&ui 25i consacr( toat( aten3ia m+nc(rii 5i d(du
do*ad( de o 'oame de &up. Medicu& 'uma o 3igar(% pri*indu!& pe
01p&oratoru& Timpu&ui printre gene. 4mu& T(cut p(rea 5i mai
st+ngaci dec+t p+n( atunci 5i bea 5ampanie% pahar dup( pahar% cu
regu&aritate 5i cu hot(r+re% din pur( ner*ozitate. Cn ce&e din urm(%
01p&oratoru& Timpu&ui 25i 2mpinse 'ar'uria deoparte 5i pri*i 2n Bur%
c(tre noi.
9 Cred c( trebuie s(!mi cer scuze% zise e&. Muream pur 5i simp&u
de 'oame. )m trecut prin c&ipe 2ngrozitoare. Cntinse m+na dup( o
3igar( de 'oi 5i 2i t(ie cap(tu&. Dar s( trecem 2n 'umoar. 0ste o istorie
prea &ung( pentru a o po*esti 2n 'a3a acestor 'ar'urii murdare. 8i%
sun+nd% 2n trecere% din c&opo3e&% ne conduse 2n odaia a&(turat(.
9 >!a3i pus &a curent pe J&anF% pe Dash 5i pe Chose cu pri*ire &a
Ma5in(; m( 2ntreb( e&% &(s+ndu!se pe spate 2n 'oto&iu 5i ar(t+nd c(tre
cei trei oaspe3i noi.
9 Dar totu& nu!i dec+t o absurditate% zise 0ditoru&.
9 Cn seara asta n!am s( m( pot angaBa 2n discu3ii. =!am nimic
2mpotri*( s( *( po*estesc tot ce mi s!a 2nt+mp&at% dar nu pot s( mai
discut. Vreau% continu( e&% s( *( po*estesc ce&e ce mi s!au 2nt+mp&at%
dac( dori3i% dar trebuie s( *( ab3ine3i de &a orice 2ntrerupere. 7imt
ne*oia s( po*estesc. 4 simt din p&in. Mu&te *i se *or p(rea minciuni.
6ieI Cu toate acestea% totu& este ade*(rat 9 de &a 2nceput p+n( &a
s'+r5it. M( a'&am 2n &aborator% &a ora patru% 5i de atunci... am tr(it opt
zi&e... ni5te zi&e cum niciodat( n!a tr(it *reo 'iin3( omeneasc(I 7unt
aproape 'r+nt% dar nu m( *oi cu&ca p+n( ce nu *( *oi 2mp(rt(5i
abso&ut totu&. )poi m( *oi duce &a cu&care. Deci% '(r( 2ntreruperiI
7unte3i de acord;
22
9 De acord% zise 0ditoru&% 5i cei&a&3i am repetat PDe acord/.
8i cu aceasta% 01p&oratoru& Timpu&ui 25i 2ncepu istorisirea% a5a cum
am transcris!o eu% mai Bos. ?a 2nceput% 5edea rezemat 2n 'oto&iu 5i
*orbea ca un om obosit. Dup( aceea% se 2nsu'&e3i tot mai mu&t. 7criind
toate acestea% 2mi dau seama cu am(r(ciune de neputin3a condeiu&ui
9 5i% mai a&es% de propria mea neputin3( 9 de a reda ca&itatea
po*estirii. Vreau s( cred c( citi3i cu destu&( aten3ieG dar nu pute3i
*edea% 2n cercu& &uminos a& &(mpii% 'a3a pa&id( 5i sincer( a ce&ui ce
*orbea 5i nici nu pute3i auzi intona3ia *ocii sa&e. =u pute3i 5ti cum
og&indea e1presia 'e3ei sa&e toate 'aze&e po*estiriiI Cei mai mu&3i
dintre noi% cei ce ascu&tam% eram 2n umbr(% deoarece &um+n(ri&e din
'umoar nu 'useser( aprinse% 5i numai 'a3a Qiaristu&ui 5i picioare&e
4mu&ui T(cut% de &a genunchi 2n Bos% erau 2n &umin(. ?a 2nceput%
pri*eam c+nd 5i c+nd unu& &a a&tu&. Dup( un timp am 2ncetat s( ne
mai pri*im% urm(rind numai 'igura 01p&oratoru&ui Timpu&ui.
I. C!L!TORIND N TIMP
9 -oia trecut( &e!am *orbit unora dintre dumnea*oastr( despre
principii&e Ma5inii Timpu&ui 5i &e!am 5i ar(tat!o% neterminat(% 2n
ate&ier. )co&o este 5i acum% pu3in uzat( de drum% este ade*(ratG una
dintre manete&e de 'i&de5 este cr(pat(% iar o 5in( de a&am( s!a 2ndoit%
dar restu& este destu& de so&id. 7peram s!o termin *ineriG dar *ineri%
c+nd montarea era aproape gata% am constatat c( una din bare&e de
niche& era e1act cu un inch mai scurt( 5i a trebuit s!o construiesc din
nouG a5a c( totu& nu a 'ost gata dec+t azi diminea3(. )st(zi% &a ora
zece% prima Ma5in( a Timpu&ui 5i!a 2nceput cariera. )m e1aminat!o
pentru u&tima dat(% am 2ncercat din nou toate 5uruburi&e% am mai pus
o pic(tur( de u&ei pe bara de cuar3% 5i m!am a5ezat 2n 5a.
@resupuneam c( un sinuciga5% 3in+ndu!5i pisto&u& &ipit de t+mp&(%
2ncearc( aceea5i curiozitate 'a3( de ceea ce *a urma% cum am sim3it 5i
eu 2n c&ipa aceea. )m apucat cu o m+n( maneta de pornire 5i cu
cea&a&t( pe cea de oprire% am ap(sat pe prima% 5i aproape imediat pe a
2"
doua. )m a*ut impresia c( m( c&atinG o senza3ie de c(dere% ca 2ntr!un
co5marG 5i% pri*ind 2n Buru& meu% am *(zut &aboratoru& e1act ca mai
2nainte. 7e 2nt+mp&ase oare ce*a; 4 c&ip( am crezut c( mintea m(
2n5e&ase. )poi am obser*at ceasu&. 4 c&ip( mai 2nainte% dup( cum mi
s!a p(rut% ar(ta ora zece 5i c+te*a minuteG acum era aproape trei 5i
Bum(tateI
)m respirat ad+nc% am str+ns din3ii% am apucat maneta de pornire
cu am+ndou( m+ini&e 5i am 2mpins!o 2nainte% cu o smucitur(.
?aboratoru& de*eni neguros 5i apoi se 2ntunec(. Doamna ,atchett
intr( 5i trecu% '(r( s( par( c( m( *ede% spre u5a care d(dea 2n gr(din(.
@resupun c( i!a trebuit cam un minut pentru a tra*ersa 2nc(perea% dar
mie mi se p(ru c( 3+5ne5te prin odaie ca o rachet(. )m ap(sat maneta
p+n( &a re'uz. 7e '(cu noapte% ca 5i cum ai 'i stins &ampa 5i 2n c&ipa
urm(toare se &umin( de ziu(. ?aboratoru& de*eni neguros 5i
2ntunecat% tot mai 2ntunecat. ) doua noapte *eni iar% neagr(% apoi se
'(cu din nou ziu(% din nou noapte% din nou ziu(% din ce 2n ce mai
repede. An murmur ame3itor 2mi ump&ea urechi&e% 5i o con'uzie
stranie% mut(% cobor2 asupra min3ii.
Mi!e team( c( nu pot s( e1prim senza3ii&e at+t de singu&are a&e
c(&(toriei 2n timp. 0&e sunt e1trem de nep&(cute. 7im3i e1act aceea5i
stare pe care o ai &a monta,ne+russe 9 de precipitare direct 2n BosI
)*eam% de asemenea% 5i presim3irea unei iminente ciocniri. @e
m(sur( ce continuam% nop3i&e urmau zi&e&or ca b(t(i&e unei aripi
negre. >maginea tu&bure a &aboratoru&ui p(rea acum c( se 5terge din
'a3a mea 5i *edeam cum soare&e urc( iute pe cer% d+ndu!i oco& 2n
'iecare minut% 5i 'iecare minut 2nsemna o zi. )m presupus c(
&aboratoru& 'usese distrus 5i eu m( a'&am 2n aer &iber. )*eam o
impresie ne&(murit( de ursuz% dar mergeam prea repede pentru a!mi
mai da seama de mi5carea &ucruri&or din Bur. Mersu& ce&ui mai 2ncet
me&c era mu&t prea rapid pentru mine. 7uccedarea sc+nteietoare a
2ntunericu&ui 5i &uminii erau e1trem de dureroase pentru ochi. )poi%
2n 2ntunericu& intermitent% am *(zut &una trec+nd cu repeziciune prin
2#
toate p(trate&e% de &a &un( nou( 5i p+n( &a &un( p&in(% 5i am z(rit%
&ic(rind s&ab% ste&e&e care se roteau. )poi% pe m(sur( ce 2mi
continuam drumu&% cu *itez( din ce 2n ce mai mare% pa&pita3ia zi&e&or
5i a nop3i&or se topi 2ntr!un cenu5iu continuuG ceru& c(p(t( o minunat(
nuan3( de a&bastru!2nchis% o cu&oare sp&endid( 5i &uminoas( ca aceea a
unui 2nceput de crepuscu&G rotindu!se% soare&e de*eni o '+5ie de 'oc%
un arc str(&ucitor 2n spa3iu% iar &una o pang&ic( mai pa&id(%
'&utur(toareG nu mai *edeam ste&e&e% ci doar% c+nd 5i c+nd% c+te un
cerc mai str(&ucitor ce tremura pe bo&ta a&bastr(.
@eisaBu& era neguros 5i *ag. M( a'&am tot pe coasta dea&u&ui pe care
este acum aceast( cas( 5i spinarea dea&u&ui se ridica cenu5ie 5i
2ntunecat( 2n 'a3a mea. Vedeam copacii cresc+nd 5i trans'orm+ndu!
se% ca ni5te nori de abur% c+nd ca'enii% c+nd *erzi: cre5teau% se
2ntindeau% se 'r+ngeau 5i disp(reau. Vedeam c&(diri uria5e ridic+ndu!
se nec&are 5i 'rumoase% 5i disp(r+nd ca un *is. Cntreaga supra'a3( a
p(m+ntu&ui p(rea schimbat( 9 topindu!se 5i curg+nd sub ochii mei.
Mici&e indicatoare de pe cadrane&e ce marcau *iteza se 2n*+rteau din
ce 2n ce mai repede. )tunci am obser*at c( br+u& soare&ui se &eg(na 2n
sus 5i 2n Bos% din so&sti3iu 2n so&sti3iu% 2ntr!un minut sau chiar mai
pu3in% 5i c(% deci% mersu& meu era de peste un an pe minutG 5i minut de
minut z(pada a&b( 3+5nea pe tot p(m+ntu&% 5i disp(rea% urmat( de
*erde&e deschis 5i de scurt( durat( a& prim(*erii.
7enza3ii&e nep&(cute% 2ncercate &a p&ecare% erau acum mai pu3in
acute. @+n( &a urm(% se trans'ormar( 2ntr!un 'e& de eu'orie ner*oas(.
Oemarcam% totu5i% o mi5care neregu&at( a ma5inii% pe care nu mi!o
puteam e1p&ica. Dar mintea 2mi era prea con'uz( pentru ca s( mai
dau *reo aten3ie acestei mi5c(ri% a5a c( m!am n(pustit 2n *iitor% cu o
pornire de nebunie care cre5tea mereu 2n mine. ?a 2nceput% abia dac(
m( g+ndeam &a oprire% abia dac( m( mai g+ndeam &a a&tce*a dec+t &a
aceste senza3ii noi. )poi o nou( serie de impresii 25i '(cur( &oc 2n
mintea mea 9 curiozitate amestecat( cu spaim( 9 p+n( c+nd 2n ce&e
din urm( puser( cu totu& st(p+nire pe mine. Ce stranie dez*o&tare a
25
omenirii% ce miracu&oase progrese 'a3( de ci*i&iza3ia noastr(
rudimentar(% g+ndeam eu% trebuie c( mi se *or 2n'(3i5a c+nd *oi
aBunge s( pri*esc de aproape &umea aceasta ne&(murit( 5i i&uzorie
care a&erga 5i se trans'orma sub ochii meiI Vedeam ridic+ndu!se 2n
Buru& meu monumente&e unei m(re3e 5i sp&endide arhitecturi% mai
masi*e dec+t orice c&(dire din *remuri&e noastre% 5i totu5i% dup( c+t se
p(rea% zidite doar din &uciri 5i neguri. Vedeam un *erde bogat
a5tern+ndu!se pe coasta dea&u&ui 5i r(m+n+nd mereu ace&a5i% '(r( ca
*reo iarn( s(!& 2ntrerup(. Chiar 5i prin *a&u& con'uz care m(
2nconBura% p(m+ntu& p(rea 'oarte 'rumos. )5a c( am 2nceput s( m(
g+ndesc &a oprirea ma5inii.
Oiscu& principa& consta 2n a 2nt+&ni *reun obiect oarecare 2n spa3iu&
pe care 2& ocupam eu 5i ma5ina. )t+ta timp c+t c(&(toream cu mare
*itez( prin timp% aceasta nu a*ea aproape nici o importan3(: eram% ca
s( zic a5a% demateria&izat 9 m( 'uri5am ca un abur prin go&uri&e
substan3e&or pe care &e 2nt+&neamI Dar% c+nd a5 'i oprit% puteam s( 'iu
zdrobit% mo&ecu&( cu mo&ecu&(% 2n materia care ar 'i stat 2n ca&ea meaG
2nsemna ca atomii corpu&ui meu s( 'ie pu5i 2ntr!un contact at+t de
str+ns cu aceia ai obstaco&u&ui% 2nc+t ar 'i rezu&tat o *io&ent( reac3ie
chimic( 9 poate chiar o puternic( e1p&ozie 9 5i a5 'i 'ost aruncat%
eu 5i aparatu& meu% 2n a'ara oric(ror dimensiuni posibi&e 9 2n
=ecunoscut. )ceast( e*entua&itate mi!a *enit 2n minte de nenum(rate
ori 2n timp ce construiam aparatu&G dar atunci o acceptasem de
bun(*oie% ca pe un risc ine*itabi& 9 unu& dintre riscuri&e pe care
trebuia s( mi &e asumI Dar acum% c+nd riscu& nu mai putea 'i oco&it%
nu!& mai *edeam 2n aceea5i &umin( optimist(. )de*(ru& este c(% pe
nesim3ite% ciud(3enia abso&ut( a tot ce se 2nt+mp&(% zguduituri&e 5i
*ibra3ii&e ener*ante a&e ma5inii% 5i mai a&es senza3ia de c(dere
pre&ungit( 2mi cop&e5iser( ner*ii. Cmi spuneam c( n!am s( m( mai pot
opri niciodat( 5i% 2ntr!un acces de impetuozitate% am hot(r+t s( m(
opresc imediat. Cu o ner(bdare de nebun% am 2mpins maneta p+n( &a
cap(t% 5i atunci% brusc% ma5ina s!a dat peste cap% iar eu am 'ost
az*+r&it cu putere 2n aer.
2
)*eam 2n urechi bubuitu& unui tunet. Cred c( am r(mas ame3it
c+te*a c&ipe. 4 grindin( nemi&oas( r(p(ia 2n Bur% iar eu m!am trezit pe
un co*or de iarb( moa&e% 2n 'a3a ma5inii r(sturnate. Totu& 2nc( mai
p(rea cenu5iu% dar am constatat c( *+rteBu& din urechi disp(ruse. )m
pri*it 2n Bur. M( a'&am% dup( cum mi s!a p(rut% 2ntr!o gr(din(% pe o
mic( paBi5te% 2nconBurat( de boschete de rododendroni% 5i '&ori&e mo*
5i purpurii c(deau ca p&oaia sub ropotu& grindinei. Rop(ind 5i
dans+nd% grindina at+rna ca un mic nor deasupra ma5inii% 5i se t+ra pe
p(m+nt ca 'umu&. Cn c+te*a c&ipe eram ud p+n( &a pie&e. P6rumoas(
ospita&itate% mi!am spus eu% 'a3( de un om care a c(&(torit ani
nenum(ra3i pentru ca s( *( *ad(/.
)poi m!am g+ndit c( era o prostie s( r(m+n nemi5cat 2n p&oaie. M!
am ridicat 5i am pri*it 2n preaBm(. 4 'igur( uria5(% scu&ptat( dup( c+t
se p(rea 2ntr!o piatr( de cu&oare a&b(% se ar(ta ne&(murit dinco&o de
rododendroni prin cea3a a*ersei. Tot restu& &umii r(m+nea 2nc(
in*izibi&.
)r 'i greu s( descriu senza3ii&e pe care &e tr(iam. C+nd p+nza
grindinei s!a mai sub3iat% am *(zut mai &(murit 'igura cea a&b(. 0ra
un ade*(rat co&os% c(ci un mesteac(n argintiu abia 2i atingea um(ru&.
0ra t(iat 2n marmor( a&b(% 5i sem(na oarecum cu un s'in1 2naripat%
dar aripi&e% 2n &oc s( 'ie 2ndoite *ertica& 2n ce&e dou( p(r3i% erau
2ntinse% ast'e& 2nc+t p(rea c( p&aneaz(. @iedesta&u& p(rea a 'i din bronz
5i era acoperit de coc&ea&(. Din 2nt+mp&are% a*ea 'a3a 2ntoars( spre
mineG ochii '(r( *edere p(reau c( m( pri*escG pe buze a*ea umbra
u5oar( a unui z+mbet. 0ra 'oarte ros de *reme% 5i asta 2i d(dea un aer
bo&n(*icios% nep&(cut. )m stat c+t*a timp pri*ind &a e& 9 Bum(tate de
minut% sau% poate% Bum(tate de or(. @(rea c( 2nainteaz( sau se d(
2napoi% dup( cum grindina c(dea mai deas( sau mai rar( 2n 'a3a &ui. Cn
ce&e din urm( mi!am &uat pentru o c&ip( ochii de &a s'in1 5i am *(zut
c( perdeaua de grindin( se sub3iase de tot% iar ceru& se &umina%
promi3+nd &umina soare&ui.
2H
)m pri*it din nou &a 'orma a&b( ce 5edea ghemuit( 5i% deodat(% mi!
am dat seama de toat( temeritatea c(&(toriei me&e. 4are cum *or ar(ta
oamenii; Dac( cruzimea de*enise un sentiment genera&; Dac(% 2n
acest inter*a&% rasa 25i pierduse umanitatea 5i se trans'ormase 2n ce*a
inuman% &ipsit de sentimente% 5i de o 'or3( ne2nchipuit(; 0u puteam s(
&e par *reun anima& s(&batic% preistoric% cu at+t mai oribi& 5i mai
dezgust(tor cu c+t e1ista o asem(nare 2ntre noi 9 o 'iin3( Bosnic(% pe
care trebuiau s!o ucid( imediat.
)m distins% apoi% ni5te 'orme *aste 9 c&(diri imense cu parapete
comp&icate 5i co&oane 2na&te% pe dea&u& 2mp(durit ce se t+ra 2ntunecat
2n 'a3a mea% prin 'urtuna care 25i d(dea s'+r5itu&. M!a cuprins o
spaim( cump&it(. M!am 2ntors% desperat% c(tre Ma5ina Timpu&ui 5i m!
am str(duit din r(sputeri s!o pun din nou pe picioare. Cn acest timp%
s(ge3i&e soare&ui 3+5nir( printre norii 'urtunii. )*ersa cenu5ie 'u
izgonit( 5i se risipi ca *e5m+ntu& i&uzoriu a& unei 'antome. Deasupra
mea% pe a&bastru& intens a& ceru&ui de *ar( disp(reau 2n*o&bur+ndu!se
c+te*a '+5ii de nori p&umburii. Mari&e c&(diri din Buru& meu se 2n(&3au
&impede 5i des&u5it% str(&ucind de umezea&a 'urtunii% 2mpodobite cu
a&b de pietre&e netopite a&e grindinei% adunate de!a &ungu& pere3i&or.
M( sim3eam go&% 2ntr!o &ume ciudat(. M( sim3eam cum s!ar sim3i
poate o pas(re 2n aeru& &impede% 5tiind c( deasupra ei zboar( u&iu&%
gata s( se n(pusteasc(. 6rica mi se trans'orm( 2ntr!o ade*(rat(
'renezie. )m respirat ad+nc% mi!am 2nc&e5tat din3ii% 5i am pornit din
nou% cu 2n*er5unare% s( 2mping ma5ina cu m+ini&e 5i cu genunchii. 0a
ced( e'orturi&or me&e desperate 5i se 2ntoarse &a &ocu& ei% izbindu!m(
cu putere 2n b(rbie. Cu o m+n( pe 5a 5i cu a&ta pe manet(% am r(mas
a5a% g+'+ind din greu% gata s( m( urc din nou 2n ma5in(.
Dar% odat( rec+5tigat( posibi&itatea unei retrageri prompte% mi!a
re*enit 5i curaBu&. )m pri*it cu mai mu&t( curiozitate 5i cu mai pu3in(
team( &a acea &ume din *iitoru& 2ndep(rtat. Cntr!o deschidere circu&ar(%
sus% pe zidu& c&(dirii ce&ei mai apropiate% am *(zut un grup de 'iin3e
2n*e5m+ntate 2n haine bogate 5i sup&e. M( z(riser(% c(ci a*eau 'e3e&e
28
2ndreptate spre mine.
)poi am auzit *oci care se apropiau. @rintre tu'i5uri&e de &+ng(
7'in1u& )&b se z(reau capete&e 5i umerii unor oameni ce *eneau 2n
'ug(. Anu& dintre ei ie5i pe o c(rare ce ducea drept spre mica paBi5te
pe care m( a'&am. 0ra o 'iin3( 'ira*( 9 abia dac( trecea de patru
picioare 2n(&3ime 9 2n*e5m+ntat( 2ntr!o tunic( purpurie% cu ta&ia
2ncins( de un br+u de pie&e. @urta sanda&e sau coturni 9 n!am putut
s(!mi dau seama ce anume 9 pu&pe&e 2i erau goa&e p+n( &a genunchi%
5i a*ea capu& descoperit. 4bser*+nd!o% mi!am dat seama pentru prima
dat( c+t de ca&d era aeru&.
M!a izbit 'rumuse3ea 5i gra3ia acestei 'iin3e% nespus de p&(p+nde.
Oo5ea3a obraBi&or 2mi amintea ace& 'rumos tip de 'tizie 9 'rumuse3ea
hectic( despre care am auzit *orbindu!se de at+tea ori. ?a *ederea
acestei 'iin3e mi!am rec(p(tat% dintr!o dat(% 2ncrederea. Mi!am &uat
m+ini&e de pe ma5in(.
. N ERA DE AUR
Dup( c+te*a c&ipe ne a'&am 2n 'a3(% eu 5i acest om 'ragi& din *iitor.
Veni drept spre mine 5i 2mi z+mbi% pri*indu!m( 2n ochi. )bsen3a
oric(rui semn de team( 2n comportarea sa m( izbi de &a prima pri*ire.
7e 2ntoarse spre cei&a&3i doi% care 2& urmau% 5i &e *orbi 2ntr!o &imb(
ciudat(% du&ce 5i me&odioas(.
Mai *enir( 5i a&3ii% 5i 2n scurt timp se a'&a 2n Buru& meu un mic grup%
poate opt sau zece din aceste 'iin3e gra3ioase. Anu& dintre ei mi se
adres(. Cmi trecu prin minte ideea% destu& de ciudat(% c( *ocea mea
era prea aspr( 5i prea gra*( pentru ei. )st'e& 2nc+t am dat doar din
cap% 5i ar(t+ndu!&e urechi&e% am mai dat de c+te*a ori. 0& se mai
apropie cu un pas% ezit( o c&ip(% 5i 2mi atinse m+na. )poi am sim3it
a&te c+te*a tentacu&e mici 5i moi% pe spate 5i pe umeri. Vroiau s( se
asigure c( sunt rea&. Cn aceast( tentati*( n!am *(zut abso&ut nimic
29
a&armant. Cntr!ade*(r% 2n aceste '(pturi mici 5i ginga5e% era ce*a care
2mi inspira 2ncredere 9 o dr(g(&(5enie p&in( de gra3ie 5i o oarecare
nep(sare copi&(reasc(. 8i% pe &+ng( aceasta% p(reau at+t de p&(p+nzi%
2nc+t eram sigur c( a5 'i putut s(!i tr+ntesc &a p(m+nt pe to3i dintr!o
dat(% ca pe ni5te popice. C+nd am *(zut m+ini&e &or mici 5i tranda'irii
pip(ind Ma5ina Timpu&ui am '(cut un gest brusc% 2mping+ndu!i. =u
era 2nc( prea t+rziu din 'ericire% c+nd m!am g+ndit &a un perico& pe
care nu!& &uasem 2n seam( p+n( atunci 5i 9 apuc+nd bare&e ma5inii%
am de5urubat mici&e manete care o puneau 2n mi5care 5i &e!am *+r+t
2n buzunar. )poi m!am 2ntors iar c(tre ei% pentru ca s( *(d ce pot 'ace
ca s( ne 2n3e&egem.
)tunci% pri*indu!&e mai de aproape tr(s(turi&e% am *(zut 5i a&te
particu&arit(3i 2n ging(5ia &or asem(n(toare por3e&anuri&or din Dresda.
@(ru&% c(z+nd 2n buc&e uni'orme% se termina brusc &a g+t 5i &a obraBiG
pe 'a3( nu a*eau nici cea mai mic( urm( de barb(% iar urechi&e erau
e1trem de mici. :ura era de asemenea mic(% buze&e sub3iri% de un
ro5u aprins% iar b(rbia era ascu3it( &a *+r'. 4chii erau mari 5i b&+nziG 5i
9 ar putea s( par( o do*ad( de *anitate din partea mea 9 mi!am dat
seama chiar de atunci c( &e &ipsea o mare parte din interesu& &a care
m!a5 'i a5teptat.
Deoarece ei nu '(ceau nici un e'ort s( comunice cu mine% ci doar
st(teau pur 5i simp&u 2n Buru& meu z+mbind 5i *orbind 2ntre ei% cu un
gungurit moa&e% am 2nceput cu con*ersa3ia. )m ar(tat c(tre Ma5ina
Timpu&ui 5i c(tre mine. )poi% g+ndindu!m( o c&ip( cum s( e1prim
ideea de Timp% am ar(tat c(tre 7oare. >mediat una dintre ciudate&e
'(pturi% mic( 5i gra3ioas(% cu un *e5m+nt 2n carouri ro5ii 5i a&be% mi!a
imitat gestu& 5i% spre marea mea uimire% imit( apoi bubuitu& tunetu&ui.
4 c&ip( am r(mas 2ncremenit% de5i sensu& gestu&ui era destu& de
&impede. @e nea5teptate mi!a r(s(rit 2n minte 2ntrebarea: a*eam oare
de!a 'ace cu nebuni; Cu greu *( pute3i imagina c+t eram de u&uit.
Dup( cum 5ti3i% am crezut 2ntotdeauna c( oamenii din anu& opt sute
"L
dou( mii 5i ce*a *or 'i ne2nchipuit de mu&t mai a*ansa3i dec+t noi 2n
5tiin3(% art(% 2n orice domeniu. 8i iat( c( unu& dintre ei 2mi pune
deodat( o 2ntrebare care denot( c( este de ni*e&u& inte&ectua& a& unui
copi& de cinci ani de &a noi 9 m( 2ntreba% de 'apt% dac( cobor+sem
din 7oare% o dat( cu tunetu&I )ceasta m!a '(cut s(!mi comp&etez
prima impresie 2n &eg(tur( cu 2mbr(c(mintea &or% cu membre&e &or
'ragi&e 5i tr(s(turi&e &or p&(p+nde. An *a& de dezam(gire 2mi n(*(&i 2n
minte. Cn momentu& ace&a sim3eam c( Ma5ina Timpu&ui 'usese
construit( 2n zadar.
)m dat a'irmati* din cap% am ar(tat spre 7oare% 5i &e!am imitat at+t
de bine bubuitu& tr(snetu&ui% 2nc+t s!au 2nsp(im+ntat. 7!au dat cu
c+3i*a pa5i 2napoi 5i s!au 2nc&inat. )poi unu& dintre ei a *enit% r+z+nd%
c(tre mine% cu o ghir&and( de '&ori 'rumoase% cu totu& necunoscute
pentru mine% pun+ndu!mi!o 2n Buru& g+tu&ui. :estu& a 'ost primit de
cei&a&3i cu aprob(ri me&odioase: 5i 2ndat( au 2nceput cu to3ii s( a&erge
2ncoace 5i 2nco&o dup( '&ori% arunc+ndu!&e r+z+nd asupra mea% p+n(
c+nd am 'ost aproape 2n(bu5it sub ma&d(ru& de '&ori. Dumnea*oastr(%
care nu a3i *(zut niciodat( ce*a asem(n(tor% cu greu *( pute3i
imagina c+te '&ori de&icate 5i minunate au creat nenum(ra3ii ani de
gr(din(rie. )poi% unu& din ei a sugerat ideea c( Buc(ria &or ar trebui
e1pus( 2n c&(direa cea mai apropiat(% ast'e& 2nc+t% trec+nd pe &+ng(
s'in1u& de marmor( a&b( care mi s!a p(rut c( m( pri*e5te tot timpu&
z+mbind de uimirea mea% am 'ost condus c(tre un *ast edi'iciu
cenu5iu din piatr(% 2nc(rcat de ornamente. Cn timp ce mergeam cu ei
mi!am adus aminte% cu un 'e& de irezistibi&( *ese&ie% de pre*iziuni&e
me&e% de 2ncrederea mea 2ntr!o posibi&itate pro'und gra*( 5i
inte&ectua&(.
C&(direa a*ea o intrare imens( 5i era% 2n genera&% de dimensiuni
co&osa&e. )ten3ia 2mi era% 'ire5te% atras( de mu&3imea cresc+nd( a
omu&e3i&or 5i de porta&uri&e &arg deschise care se c(scau 2naintea mea%
2ntunecoase 5i enigmatice. >mpresia mea genera&( asupra &umii
2nconBur(toare care se *edea pe deasupra capete&or &or era aceea a
"1
unei risipe imense de '&ori 5i boschete sp&endide% o gr(din( &(sat( 2n
p(r(sire de mu&t( *reme 5i totu5i '(r( buruieni. Vedeam numeroase
boschete 2na&te% a&c(tuite din ciudate '&ori a&be% m(sur+nd cam un
picior de!a curmezi5u& deschiderii peta&e&or de cear(. Cre5teau
2mpr(5tiate% ca 5i cum ar 'i 'ost s(&batice% printre arbu5tii pestri3i% dar%
dup( cum am mai spus% nu &e!am e1aminat cu aten3ie 2n ace& moment.
Ma5ina Timpu&ui r(m(sese p(r(sit( pe paBi5te% printre rododendroni.
)rcada porta&u&ui era 2mpodobit( cu scu&pturi bogate% dar
bine2n3e&es c( n!am obser*at scu&pturi&e prea de aproape. Mi s!a
p(rut% 2ns(% c( z(resc% din treac(t% mode&e care sugerau *echi&e
decora3ii 'eniciene% 5i m!a izbit 'aptu& c( erau 'oarte cr(pate 5i uzate
de trecerea *remii. C+3i*a oameni 2mbr(ca3i mai &u1os dec+t cei&a&3i
m!au 2nt+mpinat 2n prag 5i ast'e& am intrat% cu haine&e mohor+te a&e
seco&u&ui a& nou(sprezece&ea% ar(t+nd destu& de caraghios% 2ncununat
cu '&ori 5i 2nconBurat de o mas( 2n*o&burat( de *e5minte 2n cu&ori *ii
5i de bra3e a&be% str(&ucitoare% 2ntr!un *+rteB me&odios de r+sete 5i de
*orbe g(&(gioase. >ntrarea d(dea 2ntr!o sa&( re&ati* mare% tapetat( 2ntr!
o cu&oare brun(. Ta*anu& se pierdea 2n umbr(% iar 'erestre&e% 2n parte
cu geamuri% &(sau s( p(trund( o &umin( moderat(. @odeaua era
a&c(tuit( din b&ocuri imense dintr!un meta& a&b% 'oarte dur 9 nu erau
nici p&(ci% nici da&e% ci b&ocuri 9 5i era at+t de tocit(% de pa5ii
genera3ii&or trecute% 2mi 2nchipui% 2nc+t era scobit( ad+nc prin &ocuri&e
pe unde probabi& se umb&a mai mu&t. @erpendicu&ar pe &ungimea
2nc(perii erau a5ezate nenum(rate mese din &espezi de piatr( &ustruit(%
2n(&3ate cu o pa&m(% poate% de &a podea% 5i pe mese tronau gr(mezi de
'ructe. Cn une&e am recunoscut soiuri hipertro'iate de zmeur( 5i de
portoca&e% dar maBoritatea 2mi erau cu totu& necunoscute.
@rintre mese erau 2mpr(5tiate o mu&3ime de perne. Cnso3itorii mei
se a5ezar( pe e&e% '(c+ndu!mi semn 5i mie s( 'ac &a 'e&. Cu o tota&(
&ips( de ceremonie% 2ncepur( s( m(n+nce 'ructe&e% &u+ndu!&e cu m+na%
arunc+nd cozi&e 5i resturi&e 2n ni5te deschiz(turi rotunde de pe
marginea mese&or. =!am 5o*(it s( &e urmez e1emp&u&% c(ci eram
"2
2nsetat 5i '&(m+nd. Cn acest timp% am e1aminat pe 2nde&ete sa&a.
Ceea ce m!a izbit ce& mai mu&t a 'ost% poate% aspectu& ei de ruin(.
6erestre&e cu geamuri co&orate% reprezent+nd mode&e geometrice% erau
sparte 2n mu&te &ocuri% iar perde&e&e care at+rnau peste partea de Bos
erau p&ine de pra'. Co&3u& mesei de marmur( de &+ng( mine era spart.
Cu toate acestea% impresia genera&( era de e1trem( bog(3ie 5i de
pitoresc. 0rau% poate% *reo dou( sute de oameni care m+ncau 2n
aceast( sa&(% 5i cei mai mu&3i% a5eza3i c+t puteau mai aproape de mine%
m( pri*eau cu interes% cu ochii &or mici str(&ucind deasupra 'ructu&ui
pe care!& m+ncau. To3i erau 2mbr(ca3i 2n ace&a5i materia& m(t(sos%
moa&e% 5i totu5i rezistent.
6ructe&e% 2n treac(t 'ie zis% constituiau singuru& &or a&iment. )ce5ti
oameni ai *iitoru&ui 2ndep(rtat erau strict *egetarieni% 5i c+t timp am
stat cu ei% 2n ciuda po'tei de carne% a trebuit s( de*in 5i eu 'ructi*or.
Cntr!ade*(r% mai t+rziu am a'&at c( *ite&e% caii% oi&e% c+inii disp(ruser(%
ca odinioar( ihtiozaurii. 6ructe&e erau% 2ns(% de&icioaseG unu&% mai
a&es% care se pare c( era de sezon c+t timp am stat aco&o 9 un 'ruct
'aimos% 'ormat din trei &obi 9 era deosebit de gustos 5i &!am a&es
drept m+ncarea mea pre'erat(. ?a 2nceput am 'ost nedumerit de toate
aceste 'ructe 5i '&ori ciudate% dar mai t+rziu am 2nceput s( 2n3e&eg
*a&oarea &or.
8i acum% destu& despre osp(3u& meu cu 'ructe din *iitoru&
2ndep(rtat. De 2ndat( ce mi!am poto&it oarecum 'oamea% m!am
hot(r+t s( 'ac o 2ncercare serioas( de a 2n*(3a &imba noi&or me&e
cuno5tin3e. 0ste e*ident c( acesta era primu& &ucru pe care 2& a*eam
de '(cut. 6ructe&e p(reau a 'i obiectu& ce& mai indicat pentru a 2ncepe
5i% &u+nd 2n m+n( unu& dintre e&e% am 2ncercat o serie de sunete 5i
gesturi interogati*e. )m a*ut destu& de mu&te greut(3i p+n( am reu5it
s( &e dau de 2n3e&es ce *oiam. ?a 2nceput e'orturi&e me&e au 'ost
2nt+mpinate cu pri*iri de uimire sau cu r+sete interminabi&e% dar%
apoi% o mic( 'iin3( b&ond( p(ru c( mi!a ghicit inten3ia 5i repet( un
""
nume. Dup( aceea au *orbit 5i au comentat pe &arg 2ntre ei% iar
prime&e me&e 2ncerc(ri de a imita sunete&e armonioase a&e &imbii &or
au pro*ocat un *a& imens de hohote sincere% de5i cam nepo&iticoase.
M( sim3eam ca un 2n*(3(tor 2n miB&ocu& unor copii% 5i de aceea am
insistat 5i% nu dup( mu&t% a*eam &a dispozi3ie ce& pu3in *reo dou(zeci
de substanti*eG apoi am trecut &a pronume demonstrati*e 5i chiar &a
*erbu& Pa m+nca/. Dar era o munc( prea &ent(% 5i omu&e3ii aceia
oboseau repede 5i *oiau s( scape de 2ntreb(ri&e me&e. )st'e& 2nc+t%
mai mu&t de ne*oie% m!am hot(r+t s(!i &as s(!mi dea &ec3ii 2n doze
mici 5i numai atunci c+nd a*eau che' de a5a ce*a. ) trebuit s( constat
destu& de repede c( doze&e *or 'i e1trem de mici% c( niciodat( n!am
2nt+&nit oameni mai indo&en3i sau care s( oboseasc( mai &esne.
I. AMURGUL OMENIRII
Cur+nd am descoperit &a mici&e me&e gazde o a&t( ciud(3enie% 5i
anume indi'eren3a. Veneau &a mine cu strig(te ner(bd(toare de
uimire% ca ni5te copii% dar 'oarte cur+nd 2ncetau s( m( mai e1amineze
5i porneau dup( *reo a&t( Buc(rie. Masa 5i 2ncerc(ri&e me&e de
con*ersa3ie odat( terminate% am obser*at pentru prima oar( c(
aproape to3i cei care m( 2nconBuraser( &a 2nceput nu mai erau aco&o.
0ste ciudat% de asemenea% c+t de repede am aBuns s( nu!i bag nici eu
2n seam( pe ace5ti omu&e3i. De 2ndat( ce mi!am poto&it 'oamea am
ie5it% pe sub mare&e porta&% din nou &a soare. Cnt+&neam mereu a&3i
oameni ai *iitoru&ui% care m( urm(reau c+3i*a pa5i% *orbind 5i r+z+nd
2n Buru& meu 5i% dup( ce 2mi z+mbeau 5i 2mi '(ceau gesturi prietene5ti%
m( &(sau 2n *oia mea.
C+nd am ie5it din marea sa&(% &ini5tea serii se a5ternea peste &ume
5i totu& era sc(&dat 2n &umina ca&d( a soare&ui care apunea. ?a 2nceput
totu& mi s!a p(rut 'oarte con'uz. Totu& era at+t de di'erit de &umea pe
care o 5tiam 9 chiar 5i '&ori&e. Marea c&(dire pe care o p(r(sisem era
situat( pe po*+rni5u& *(ii unui '&u*iu &arg% dar Tamisa se mutase cam
cu o mi&( 'a3( de pozi3ia ei de acum. M!am hot(r+t s( m( urc pe
"#
creasta unui dea&% situat cam &a o mi&(
"
5i Bum(tate dep(rtare% de unde
puteam s( am o *edere mai &arg( asupra p&anetei noastre din anu& de
gra3ie opt sute dou( mii 5apte sute unu. Trebuie s( *( spun c( aceasta
era data pe care o indicau mici&e cadrane a&e ma5inii me&e.
Merg+nd% eram atent &a orice impresie care ar 'i putut s(!mi e1p&ice
starea de sp&endoare ruinat( 2n care g(sisem &umea 9 c(ci totu& era
2ntr!ade*(r ruinat. De e1emp&u% pu3in mai sus% pe dea&% era o
2ngr(m(dire de b&ocuri de granit% &egate 2ntre e&e prin mase de
a&uminiu% un *ast &abirint de ziduri pr(bu5ite 5i mormane de
d(r+m(turi% printre care cre5teau o mu&3ime de p&ante 'oarte 'rumoase
2n 'orm( de pagod( 9 probabi& urzici 9 dar cu 'runze&e minunat
co&orate cu ca'eniu pe margine% 5i '(r( de 3epi. 7e *edea c( erau
r(m(5i3e&e p(r(site a&e *reunui edi'iciu m(re3% 2n(&3at cu *reun scop
pe care nu puteam s(!& determin. )ici 2mi era dat s( am% mai t+rziu% o
e1perien3( stranie 9 prima pre*estire a unei descoperiri 5i mai stranii
9 dar despre care *oi *orbi &a timpu& nimerit.
@ri*ind 2n Bur% de pe o teras( pe care m!am odihnit c+te*a c&ipe%
mi!am dat seama% cu un g+nd ce!mi ap(ru subit% c( nu se *edea
nic(ieri *reo cas( de dimensiuni obi5nuite. 7e pare c( &ocuin3a
'ami&ia&(% 5i poate chiar 5i 'ami&ia disp(ruser(. >ci 5i co&o% 2n miB&ocu&
*erde3ii% se ridicau c&(diri% ca ni5te pa&ate% dar case&e 5i *i&e&e izo&ate%
care 'ormeaz( tr(s(tura caracteristic( a peisaBu&ui nostru eng&ez%
disp(ruser(.
.Comunism/% mi!am spus.
8i pe urme&e acestui g+nd ap(ru un a&tu&. )m pri*it &a omu&e3ii care
m( urmau% cam o Bum(tate de duzin(. )tunci% ca 2ntr!o str('u&gerare%
mi!am dat seama c( to3i purtau ace&a5i 'e& de *e5minte% to3i a*eau
ace&a5i obraz moa&e% '(r( barb(% 5i aceea5i rotunBime 'eminin( a
'orme&or. )r putea s( *i se par( ciudat% poate% c( nu obser*asem toate
"
4 mi&( eng&ez( S 1L9 m
"5
acestea mai 2nainte. Dar totu& era at+t de ciudatI )tunci% am *(zut
&impede acest &ucru. Cn 2mbr(c(minte 5i 2n toate aspecte&e 2n'(3i5(rii
5i tr(s(turi&or care deosebesc ast(zi un se1 de ce&(&a&t% ace5ti oameni
ai *iitoru&ui erau cu to3i &a 'e&. >ar copiii 2mi p(reau a 'i doar
miniaturi&e p(rin3i&or. M!am g+ndit atunci c( to3i copiii din acea
*reme ar trebui s( 'ie e1trem de precoci% ce& pu3in din punct de
*edere 'izic% 5i mai t+rziu am c(p(tat o con'irmare dep&in( a p(rerii
me&e.
Con'ortu& 5i securitatea 2n care tr(iau ace5ti oameni m!au '(cut s(
m( g+ndesc c(% &a urma urmei% aceast( str+ns( asem(nare a se1e&or
era de a5teptat: c(ci puterea b(rbatu&ui 5i ging(5ia 'emeii% institu3ia
'ami&iei 5i di'eren3ierea ocupa3ii&or sunt doar necesit(3i acti*e a&e
unei ere bazate pe 'or3a 'izic(. )tunci c+nd popu&a3ia este echi&ibrat(
5i abundent(% num(ru& mare de copii de*ine mai cur+nd un r(u dec+t
o binecu*+ntare% pentru statG aco&o unde *io&en3a se produce doar
rareori 5i descenden3a este asigurat(% e1ist( mai pu3in( ne*oie 9 sau
mai bine zis nu este ne*oie de&oc 9 de o 'ami&ie e'ecti*(% iar
specia&izarea se1e&or% 2n raport cu necesit(3i&e copii&or% dispare.
:ermenii acestui 'enomen 2i putem *edea chiar din *remea noastr(%
5i 2n acea epoc( a *iitoru&ui se des(*+r5iser(. )cestea% trebuie s( *(
reamintesc% erau g+nduri&e me&e 2n c&ipa aceea. Mai t+rziu% a*eam s(!
mi dau seama c+t de departe eram de rea&itate.
Cn timp ce '(ceam aceste re'&ec3ii% aten3ia mi!a 'ost atras( de o
mic( 5i e&egant( construc3ie% un 'e& de '+nt+n( sub o cupo&(. M!am
g+ndit 2n treac(t c( ar 'i ciudat s( mai e1iste '+nt+ni% 5i mi!am re&uat
'iru& specu&a3ii&or. =u se mai *edea nici un mare edi'iciu% p+n( spre
*+r'u& dea&u&ui 5i% 2ntruc+t rezisten3a mea &a mers pe Bos p(rea de!a
dreptu& miracu&oas(% am r(mas singur% pentru prima dat(. Cu o
stranie senza3ie de &ibertate 5i a*entur( m!am a*+ntat mai departe% 2n
sus% spre creast(.
)m g(sit aco&o un scaun '(cut dintr!un meta& ga&ben% necunoscut%
"
m+ncat pe a&ocuri de un 'e& de rugin( ro5iatic(% 5i pe Bum(tate sub
mu5chi moa&e% cu bra3e&e turnate 5i 5&e'uite 2n 'orma unor capete de
gri'on. M!am a5ezat pe e& 5i am co&indat cu pri*irea% 2n amurgu&
ace&ei zi&e &ungi% peisaBu& 2ntins a& b(tr+nei noastre &umi. 0ra o
pri*e&i5te p&(cut( 5i minunat(% cum nu mai *(zusem *reodat(.
7oare&e cobor+se sub orizont 5i apusu& era 2mbr(cat 2n '&(c(ri de aur%
ti*ite cu c+te*a dungi orizonta&e de purpur( 5i s+nge. -os% era *a&ea
Tamisei% 2n care '&u*iu& se a5ternea ca o '+5ie de o3e& &ucios. )m
*orbit mai 2nainte despre mari&e pa&ate pres(rate pe 2ntinsu& *egeta3iei
mu&tico&ore% une&e ruinate% iar a&te&e 2nc( &ocuite. >ci 5i co&o% pe
2ntinsa gr(din( a p(m+ntu&ui% se 2n(&3a c+te o 'igur( a&b( sau argintie%
ici 5i co&o se *edea &inia *ertica&(% ascu3it(% a *reunei cupo&e sau
*reunui obe&isc. =u e1istau garduri% 5i nici *reun semn a& dreptu&ui
de proprietate% nici un indiciu de agricu&tur(G 2ntregu& p(m+nt
de*enise o gr(din(.
@ri*ind% am 2nceput s( 'ac presupuneri asupra &ucruri&or% a5a cum
mi se 2n'(3i5au% 5i iat( care erau 2n seara aceea presupuneri&e me&e.
(Mai t+rziu am *(zut c( a'&asem ade*(ru& numai pe Bum(tate 9 sau
numai o &ic(rire a unei singure &aturi a ade*(ru&ui.$
7ocoteam c( nimerisem 2ntr!o &ume 2n dec&in. Oo5u& apus de soare
m!a '(cut s( m( g+ndesc &a apusu& omenirii. @entru prima dat( am
2nceput s(!mi dau seama de o bizar( consecin3( a e'ortu&ui socia& 2n
care suntem noi angaBa3i 2n prezent. 8i% totu5i% g+ndi3i!*(% este o
consecin3( destu& de &ogic(. 6or3a este rezu&tatu& necesit(3ii:
securitatea predispune &a s&(biciune. 0'ortu& de 2mbun(t(3ire a
condi3ii&or de *ia3( 9 ade*(ratu& proces ci*i&izator% care 'ace *ia3a
din ce 2n ce mai p&in( de securitate 9 mersese ne2ncetat 2nainte% p+n(
&a o cu&me. Anu& dup( a&tu& au urmat trium'uri&e omenirii unite
asupra =aturii. ?ucruri care acum sunt doar *isuri de*eniser( treptat
proiecte 2ndep&inite 5i rea&izate. 8i rezu&tatu& era ceea ce *edeamI
?a urma urmei% condi3ii&e sanitare 5i agricu&tura de ast(zi sunt 2nc(
"H
2ntr!un stadiu rudimentar. 8tiin3a din *remea noastr( a abordat doar o
mic( por3iune din domeniu& bo&i&or omene5ti% dar% chiar 5i a5a% ea 25i
des'(5oar( opera3iuni&e cu mu&t( tenacitate 5i perse*eren3(.
)gricu&tura 5i horticu&tura noastr( distrug doar pe ici!co&o c+te o
buruian( 5i cu&ti*( cam *reo dou(zeci de p&ante 'o&ositoare% &(s+nd pe
ce&e mai mu&te s( &upte singure cum pot. =oi 2mbun(t(3im p&ante&e 5i
rase&e anima&e&or pre'erate 9 5i c+t de pu3ine sunt e&eI 9 treptat%
prin cu&ti*area se&ec3ionat(G acum cre(m o nou( piersic(% mai
gustoas(% apoi un strugure '(r( s+mburi% apoi o '&oare mai bogat( 5i
mai par'umat(% apoi o ras( mai a*antaBoas( de *ite. ?e 2mbun(t(3im
treptat% pentru c( idea&uri&e noastre sunt *agi 5i 5o*(ie&nice% iar
cuno5tin3e&e noastre sunt 'oarte &imitateG pentru c( =atura% de
asemenea% este tem(toare 5i 2nceat( 2n m+ini&e noastre st+ngace.
C+nd*a% toate *or 'i din ce 2n ce mai bine organizate. )cesta este
cursu& curentu&ui% 2n ciuda oric(ror pierderi. ?umea 2ntreag( *a 'i
inte&igent(% instruit( 5i unit(G &ucruri&e *or merge din ce 2n ce mai
repede spre subBugarea =aturii. Cn ce&e din urm(% cu 2n3e&epciune 5i
griB(% *om reaBusta ba&an3a *ie3ii anima&e 5i *egeta&e% adapt+nd!o
ne*oi&or noastre omene5ti.
)ceast( reaBustare% m!am g+ndit% 'usese 2n'(ptuit(% 5i 2nc( bine de
tot: 'usese 2n'(ptuit( 2n timpu& c+t ma5ina mea zburase prin Timp. Cn
*(zduh nu mai e1istau 3+n3ari% pe p(m+nt nu mai erau buruieni 5i
ciuperciG pretutindeni erau 'ructe 5i '&ori par'umate 5i 2nc+nt(toareG
'&uturi str(&ucitori zburau de co&o!co&o. >dea&u& medicinei pre*enti*e
'usese atins. Jo&i&e 'useser( 2n&(turate. Cn tot timpu& 5ederii me&e
aco&o n!am *(zut nici o urm( de boa&( contagioas(. 8i *a trebui s( *(
spun mai t+rziu c( p+n( 5i procesu& de putre'ac3ie 5i descompunere
'usese ad+nc in'&uen3at de aceste schimb(ri.
7e rea&izaser(% de asemenea% izb+nzi pe p&an socia&. Vedeam
omenirea ad(postit( 2n &ocuin3e sp&endide% 2mbr(cat( 2n haine superbe
5i n!am *(zut pe nimeni 2ndep&inind *reo munc( oarecare. =u e1ista
nici o urm( de &upt(% nici socia&(% 5i nici economic(. Magazinu&%
"8
rec&ama% nego3u&% tot ace& comer3 care constituie sche&etu& &umii
noastre disp(ruse. 0ra 'iresc ca% 2n seara aceea aurie% s( aBung &a ideea
unui paradis socia&. =eaBunsuri&e cre5terii popu&a3iei 'useser(
rezo&*ate% presupun% 5i popu&a3ia 2ncetase s( mai creasc(. Dar% o dat(
cu aceast( schimbare de condi3ii% au urmat 2n mod ine*itabi& 5i
adapt(ri&e &a aceast( schimbare. Care 9 dac( nu cum*a 5tiin3a
bio&ogic( este o ag&omerare de erori 9 care este cauza inte&igen3ei 5i
*igorii omene5ti; Di'icu&t(3i&e 5i &ibertatea: condi3ii sub care cei
acti*i% puternici 5i sup&i supra*ie3uiesc% iar cei s&abi sunt da3i 2n &(turiG
condi3ii care r(sp&(tesc a&ian3a cinstit( a oameni&or capabi&i%
chibzuin3a% r(bdarea 5i hot(r+rea. >nstitu3ia 'ami&iei% sentimente&e care
iau na5tere 2n s+nu& ei% ge&ozia s(&batic(% dragostea 'a3( de urma5i%
de*otamentu& p(rintesc% toate 25i g(sesc Busti'icarea 5i suportu& 2n
perico&e&e iminente care 2& p+ndesc pe copi&. )cum% unde sunt aceste
perico&e iminente; An sentiment nou ia na5tere% 5i e& cre5te%
2mpotri*a ge&oziei conBuga&e% 2mpotri*a maternit(3ii s(&batice%
2mpotri*a pasiuni&or de tot 'e&u&G sentimente care au de*enit acum
inuti&e% care 'ac din nou ni5te supra*ie3uitori ne&ini5ti3i 5i s(&batici% 5i
nu cadreaz( cu o *ia3( ra'inat( 5i 'ericit(.
M!am g+ndit &a debi&itatea 'izic( a acestor oameni% &a &ipsa &or de
inte&igen3(% 5i &a ace&e numeroase 5i m(re3e ruine% 5i toate acestea mi!
au 2nt(rit credin3a 2ntr!o dep&in( cucerire a =aturii. C(ci dup( &upt(
*ine ?ini5tea. 4menirea 'usese puternic(% energic( 5i inte&igent(% 5i
25i 'o&osise toat( *ita&itatea ei g+&g+itoare pentru a schimba condi3ii&e
2n care tr(ia. 8i% apoi *enise reac3ia acestor condi3ii schimbate.
Cn noi&e condi3ii% de des(*+r5it con'ort 5i securitate% acea energie
neobosit(% care &a noi este t(rie% *a de*eni s&(biciune. Chiar 5i 2n
*remea noastr( anumite tendin3e 5i dorin3i% odinioar( necesare pentru
supra*ie3uire% sunt o surs( permanent( de 2n'r+ngere. CuraBu& 'izic 5i
dragostea de &upt(% de pi&d(% nu sunt de prea mare aButor 9 pot
de*eni chiar piedici 9 pentru un om ci*i&izat. Cntr!un stat de
echi&ibru 5i securitate 'izic(% puterea% at+t inte&ectua&( c+t 5i 'izic(% ar
"9
'i ne&a&ocu& ei. C(ci nenum(ra3i ani% socoteam eu% nu e1istase nici un
perico& de r(zboi sau de *io&en3( izo&at(% nici un perico& din partea
'iare&or s(&batice% nici o boa&( pustiitoare care s( necesite o
constitu3ie *iguroas(% nici o ne*oie de e'ort. @entru o ast'e& de *ia3(%
cei pe care i!am 'i numit s&abi sunt tot at+t de bine preg(ti3i ca 5i cei
puternici% 5i 2ntr!ade*(r ei nu mai sunt s&abi. Ja chiar sunt bine
2nzestra3i% c(ci cei puternici *or 'i chinui3i de o energie pe care n!au
unde s!o 'o&oseasc(. 6(r( 2ndoia&( c( minunata 'rumuse3e a c&(diri&or
pe care &e *edeam era rezu&tatu& u&time&or *a&uri de energie% acum
inuti&(% a omenirii% 2nainte de a se poto&i 2n armonia per'ect( a
condi3ii&or 2n care tr(ia 9 2n'&orirea ace&ui trium' care a 2nceput o
dat( cu marea pace de'initi*(. )ceasta a 'ost 2ntotdeauna soarta
energiei 2n condi3ii de securitateG ea duce &a art( 5i &a erotism% 5i apoi
*ine &+ncezea&a 5i dec(derea.
Chiar 5i acest a*+nt artistic se *a stinge p+n( &a urm( 9 aproape se
stinsese 2n epoca 2n care m( a'&am. 7( se 2mpodobeasc( cu '&ori% s(
danseze% s( c+nte sub raze&e soare&uiG at+t 5i nimic mai mu&t &e
r(m(sese oameni&or din spiritu& artistic. 8i chiar 5i acestea se *or
pierde 2n ce&e din urm( 2ntr!o satis'ac3ie inacti*(. =oi suntem ascu3i3i
pe toci&a su'erin3ei 5i a ne*oi&or% 5i mi se p(rea c( acum aceast(
odinioar( toci&( era 2n s'+r5it s'(r+mat(I
Cum 5edeam aco&o% 2n 2ntunericu& care cre5tea mereu% m!am g+ndit
c( dez&egasem cu aceast( e1p&ica3ie simp&( prob&ema ace&ei &umi 9
dez&egasem 2ntreg secretu& acestor 'iin3e gra3ioase. @oate c( piedici&e
pe care &e imaginaser( pentru cre5terea popu&a3iei reu5iser( prea bine%
5i num(ru& &or mai degrab( sc(zuse dec+t r(m(sese sta3ionar. )ceasta
ar e1p&ica ruine&e p(r(site. 01p&ica3ia mea era 'oarte simp&(% 5i destu&
de p&auzibi&( 9 dup( cum sunt ce&e mai mu&te dintre teorii&e gre5iteI
II. O LOITUR! NEATEPTAT!
Cum 5edeam aco&o% re'&ect+nd &a acest trium' des(*+r5it a& omu&ui%
#L
se ridic( dintr!o re*(rsare de &umin( argintie% dinspre nord!est% &una
p&in(% ga&ben(. Cn *a&e% mici&e '(pturi cu *e5minte str(&ucitoare
2ncetaser( s( se mai agite. @e &+ng( mine% t(cut(% o bu'ni3( trecu 2n
zbor 5i eu m( 2n'iorai de r(coarea nop3ii. M( hot(r+i s( cobor 5i s(!mi
g(sesc un &oc unde s( pot dormi.
)m c(utat cu pri*irea edi'iciu& pe care 2& cuno5team. )poi ochii
mi!au a&unecat p+n( &a 'igura 7'in1u&ui )&b% a5ezat pe piedesta&u& &ui
de bronz% a&e c(rui tr(s(turi de*eneau tot mai distincte pe m(sur( ce
&umina &unii care r(s(rea se '(cea tot mai str(&ucitoare. @uteam s(
disting chiar 5i mesteac(nu& argintiu de &+ng( 7'in1. )co&o era 5i
desi5u& de rododendroni% negri 2n &umina pa&id(% 5i tot aco&o era mica
paBi5te. )m pri*it din nou spre &ocu& unde m( oprisem. 4 2ndoia&(
stranie mi!a 2nghe3at buna dispozi3ie.
9 =u% mi!am zis eu cu *oce tare% nu asta era paBi5tea.
Dar asta era 2ntr!ade*(r paBi5tea% c(ci 'a3a a&b(% &eproas( a
7'in1u&ui era 2ntoars( spre ea. V( pute3i 2nchipui ce am sim3it eu c+nd
m!am con*ins; =u pute3i. Ma5ina Timpu&ui disp(ruseI
Dintr!o dat(% ca o &o*itur( de bici pe obraz% am sim3it c( s!ar putea
s( r(m+n pierdut pentru epoca mea% s( r(m+n neputincios 2n aceast(
stranie &ume nou(. 7imp&u& g+nd era ca o ade*(rat( senza3ie 'izic(.
7im3eam c( m( str+nge de g+t 5i 2mi taie respira3ia. Cn c&ipa
urm(toare% am 'ost cuprins de o spaim( puternic( 5i am 2nceput s(
a&erg% 2n sa&turi mari% pe po*+rni5 2n Bos. ?a un moment dat am c(zut
cu 'a3a &a p(m+nt 5i mi!am zg+riat obrazu&G n!am pierdut *remea s(!
mi opresc s+nge&e% ci am s(rit 2n picioare 5i am continuat s( a&erg% cu
o umezea&( ca&d( scurg+ndu!mi!se pe obraz 5i pe b(rbie. Cn timp ce
a&ergam% 2mi spuneam: P)u mi5cat!o pu3in din &oc% au 2mpins!o sub
boschet% dinco&o de drum./ Totu5i% a&ergam din r(sputeri. Cu
certitudinea care 2nso3e5te uneori spaima e1cesi*(% 5tiam c(
asigur(ri&e pe care mi &e o'eream erau stupide% 5tiam% instincti*% c(
#1
ma5ina 'usese ascuns( ast'e& 2nc+t s( nu mai dau de ea. 7im3eam c(
m( su'oc. Cred c( am parcurs 2ntreaga distan3(% de &a *+r'u& dea&u&ui
p+n( &a mica paBi5te% cam dou( mi&e poate% 2n numai zece minute. 8i
nu mai sunt chiar t+n(r. )&ergam 5i!mi b&estemam% cu g&as tare%
prosteasca 2ncredere ce m( '(cuse s(!mi p(r(sesc ma5ina. 7trigam cu
g&as tare% risipindu!mi ast'e& zadarnic su'&u&% 5i nimeni nu!mi
r(spundea. @(rea c( nici o 'iin3( nu se c&inte5te 2n &umea aceea
&uminat( de &un(.
)Buns pe paBi5te% mi s!au con'irmat ce&e mai re&e temeri. =u se
*edea nici urm( de ma5in(. @ri*ind din miB&ocu& desi5u&ui negru% m!
am sim3it s&(bit 5i 2nghe3at. )m a&ergat 'urios oco&ind paBi5tea goa&(%
ca 5i cum ma5ina ar 'i putut 'i ascuns( 2n *reun co&3% 5i apoi m!am
oprit brusc% cu m+ini&e 2nc&e5tate 2n p(r. Cn 'a3a mea se ridica 7'in1u&
)&b% &ucitor% pe piedesta&u& s(u de bronz% &epros% 2n &umina &unii.
@(rea c( z+mbe5te% b(t+ndu!5i Boc de spaima mea.
)5 'i putut s( m( conso&ez% 2nchipuindu!mi c( omu&e3ii aceia 2mi
duseser( Ma5ina 2n *reun ad(post% dac( n!a5 'i 'ost sigur c( nu erau
2n stare s( o 'ac(% at+t din punct de *edere 'izic% c+t 5i inte&ectua&.
)ceasta m( 2ngrozea: senza3ia unei puteri neb(nuite p+n( acum% prin
inter*en3ia c(reia in*en3ia mea disp(ruse. Totu5i% de un &ucru eram
sigur: 2n a'ar( doar de cazu& c+nd *reo a&t( er( produsese o copie
e1act( a ei% ma5ina nu se putea s( se 'i mi5cat 2n timp. Modu& de
'i1are a manete&or 9 *( *oi ar(ta mai t+rziu acest mod 9 nu permite
nim(nui s!o pun( 2n mi5care atunci c+nd manete&e erau scoase.
Ma5ina se mi5case% 5i r(m+nea ascuns(% dar numai 2n spa3iu. Dar%
atunci% unde ar putea 'i;
Cred c( m!a cuprins un 'e& de 'urie. Cmi amintesc c( am a&ergat ca
un nebun 2ncoace 5i 2nco&o printre tu'i5uri&e &uminate de &un( din
Buru& s'in1u&ui% speriind un anima& a&b pe care% 2n &umina s&ab(% &!am
&uat drept un pui de c(prioar(. Cmi amintesc% de asemenea% c( 2n seara
aceea am &o*it p+n( t+rziu cu pumnii 2n tu'i5uri% p+n( c+nd
#2
2ncheieturi&e m+ini&or% zg+riate de crengi&e rupte% mi s!au '(cut numai
r(ni. )poi% suspin+nd 5i de&ir+nd de 'urie% am cobor+t &a marea
c&(dire de piatr(. 7a&a cea mare era 2ntunecat(% t(cut( 5i pustie. M!am
'uri5at pe podeaua neregu&at( 5i am c(zut pe una din mese&e de
ma&ahit% aproape s'(r+m+ndu!mi g&ezna. )m aprins un chibrit 5i am
trecut dinco&o de pode&e&e pr('uite% despre care *!am mai *orbit.
)co&o am dat de o a doua sa&(% mare 5i acoperit( cu perne pe care
dormeau *reo dou(zeci de oameni. Cu siguran3( c( au socotit destu&
de bizar( aceast( a doua apari3ie a mea% a5a cum 3+5nisem pe
nea5teptate din bezn(% sco3+nd sunete nearticu&ate% 2nso3ite de
zgomote 5i de '&ac(ra unui chibrit. C(ci ei nu mai 5tiau ce 2nseamn(
chibrituri&e.
9 Ande 2mi este Ma5ina; am 2nceput eu% strig+nd ca un copi&
sup(rat% 2ntinz+nd m+ini&e spre ei 5i scutur+ndu!i pe to3i.
Cred c( totu& &i s!a p(rut 'oarte ciudat. Anii r+deau% dar cei mai
mu&3i dintre ei p(reau 'oarte 2nsp(im+nta3i. V(z+ndu!i st+nd Bos 2n
Buru& meu% mi!a trecut prin minte c(% 2ncerc+nd s( re2n*iez senza3ia de
'ric( 2n acea situa3ie% comiteam o ade*(rat( prostie. C(ci% Budec+nd
dup( purtarea &or din timpu& zi&ei% mi!am dat seama c( 'rica trebuie s(
'i 'ost uitat(.
@e nea5teptate% am aruncat Bos chibritu& 5i% r(sturn+nd 2n drum pe
unu& dintre ei% am pornit din nou 2n ne5tire% de!a &ungu& marii s(&i de
mese% ie5ind a'ar(% sub &umina &unii. )m auzit strig(te de groaz( 5i
mici&e &or picioare a&erg+nd 5i poticnindu!se 2ncoace 5i 2nco&o. =u!mi
aduc aminte tot ce am '(cut c+t timp &una s!a ridicat pe cer. @resupun
c( 'aptu& care m( 2nnebunea era natura nea5teptat( a pierderii pe care
o su'erisem. M( sim3eam desp(r3it '(r( speran3( de rasa mea 9 un
anima& ciudat 2ntr!o &ume necunoscut(. Cred c( am rostit *orbe '(r(
5ir% 3ip+nd 5i b&estem+nd pe Dumnezeu 5i destinu&. Cmi amintesc c(
m!a cuprins o obosea&( groaznic(% pe m(sur( ce 2nainta &unga noapte
#"
de desperareG c( am r(sco&it prin toate unghere&eG c( am b+Bb+it
printre ruine &uminate de &un( 5i am atins prin 2ntuneric 'iin3e ciudateG
c(% 2n ce&e din urm(% m!am 2ntins pe Bos% &+ng( s'in1% 5i% cu o
desperare cump&it( 5i chiar cu 'urie% am p&+ns de prostia mea de a 'i
&(sat s(!mi 'ie 'urat( Ma5ina... =u!mi mai r(m+nea dec+t
dezn(deBdea. )poi am adormit% iar c+nd m!am de5teptat era p&in( zi
5i o pereche de *r(bii 3op(iau pe p(m+nt% 2n preaBma mea% at+t de
aproape c( &e!a5 'i putut aBunge cu m+na.
M!am ridicat% 2n r(coarea dimine3ii% 2ncerc+nd s(!mi amintesc cum
am aBuns aici 5i de ce a*eam o senza3ie at+t de pro'und( de
singur(tate 5i desperare. )poi mi!am adus aminte% &impede% de tot ce
se petrecuse. Cn &umina zi&ei% c+nd &ucruri&e 23i apar a5a cum sunt% am
putut s( pri*esc drept 2n 'a3( situa3ia 2n care m( a'&am. Mi!am dat
seama de nebunia 'uriei me&e din noaptea trecut(% 5i am putut s(
ra3ionez mai &ini5tit. 7( presupunem tot ce poate 'i mai r(u% mi!am
spus. 7( presupunem c( Ma5ina este pierdut( de!a bine&ea 9 poate
chiar distrus(. Trebuie s( 'iu ca&m 5i s( am r(bdare% s( 2n*(3 'e&u& de a
'i a& oameni&or% s( a'&u e1act 'e&u& 2n care s!a pierdut Ma5ina 5i
miB&oace&e de a g(si materia&e 5i une&te% ast'e& 2nc+t p+n( &a urm( s(!
mi construiesc% poate% o a&t( Ma5in(. )ceasta 2mi *a 'i singura
speran3(% o speran3( s&ab(% dar mai bun( dec+t dezn(deBdea. 8i% &a
urma urmei% eram 2ntr!o &ume 'rumoas( 5i curioas(.
Dar s!ar putea ca Ma5ina s( 'i 'ost numai ascuns(. Tocmai de
aceea% trebuie s( 'iu ca&m 5i% cu r(bdare% s( g(sesc &ocu& unde era
dosit( 5i s( 2ncerc s!o recap(t% prin 'or3( sau prin *ic&enie. :+ndind
ast'e&% m!am ridicat 2n picioare 5i am pri*it 2n Buru& meu% 2ntreb+ndu!
m( unde a5 putea s( 'ac o baie. M( sim3eam obosit% 2n3epenit 5i
murdar de pe urma drumu&ui. @rospe3imea dimine3ii m( '(cea s(
doresc s( 'iu 5i eu &a 'e& de proasp(t. 0mo3ia mi se consumase. Cntr!
ade*(r% 2n timp ce mergeam% m( g+ndeam cu uimire &a puternica mea
ener*are din seara trecut(. )m '(cut o e1aminare am(nun3it( a
terenu&ui din Buru& micii paBi5ti. Mi!am pierdut c+t(*a *reme 2n
##
2ntreb(ri inuti&e% adresate% at+t c+t eram 2n stare s( &e *orbesc
omu&e3i&or care treceau din 2nt+mp&are prin apropierea mea. =ici unu&
nu a reu5it s(!mi 2n3e&eag( gesturi&e: unii erau de!a dreptu& s&abi de
minte% a&3ii credeau c( g&umeam% 5i r+deau de mine. Cu mu&t(
greutate am reu5it s(!mi st(p+nesc m+ini&e s( nu se repead( 2n 'e3e&e
&or dr(gu3e 5i z+mbitoare. 0ra un impu&s prostesc% dar abia puteam s(
3in 2n 'r+u demonu& n(scut din 'ric( 5i 'urie oarb(% demon mereu gata
s( pro'ite de nedumerirea mea. Terenu& 2mi d(dea indica3ii mai bune.
Cam &a Bum(tatea distan3ei dintre piedesta&u& 7'in1u&ui 5i urme&e
&(sate de pa5ii mei atunci c+nd% dup( ce sosisem% m!am str(duit s(
redresez Ma5ina r(sturnat(% am g(sit o scobitur( ad+nc( 2n p(m+nt.
Mai erau 5i a&te semne primpreBur% precum 5i ni5te urme sub3iri de
picioare asem(n(toare ace&ora pe care 2mi 2nchipui c( &e!ar 'ace
anima&u& numit P&ene5/. Arme&e acestea m!au '(cut s( m( uit mai cu
aten3ie &a piedesta&. 0ra din bronz% dup( cum cred c( *!am mai spus.
=u se prezenta ca un simp&u b&oc% ci era bogat decorat pe 'iecare
&atur( cu p&(ci ad+nc scu&ptate. M!am apropiat 5i &e!am cioc(nit.
@iedesta&u& era go& pe din(untru. 01amin+nd cu griB( p&(ci&e% am
descoperit c( 2ntre e&e 5i rame&e &or era un mic inter*a&. =u e1ista nici
o c&an3( sau broasc(% dar se putea ca p&(ci&e% dac( erau 2ntr!ade*(r
u5i% a5a cum b(nuiam% s( se deschid( de din(untru. An singur &ucru
era &impede 2n mintea mea. =u era de&oc greu s( 2n3e&egi c( Ma5ina
Timpu&ui se a'&a 2n interioru& piedesta&u&ui. Cum de a aBuns aco&o%
aceasta era o a&t( prob&em(.
@rintre tu'i5uri% pe sub ni5te meri 2n'&ori3i% am *(zut capete&e a doi
oameni 2mbr(ca3i 2n portoca&iu *enind c(tre mine. M!am 2ntors
z+mbind spre ei 5i &e!am '(cut semn s( se apropie. )u *enit &+ng(
mine 5i% ar(t+ndu!&e piedesta&u& de bronz% am 2ncercat s(!i 'ac s(
2n3e&eag( dorin3a mea de a!& deschide. Dar de &a primu& meu gest%
atitudinea &or a de*enit 'oarte stranie. =u 5tiu cum s( *( descriu
e1presia &or. @resupune3i c( a3i 'ace 2n 'a3a unei 'emei de&icate un
gest groso&an 9 cam a5a ar reac3iona 5i ea. 0i se 2ndep(rtar( ca 5i
cum ar 'i primit cea mai cump&it( insu&t(. )m 2ncercat% apoi% cu un
omu&e3 dr(g(&a5% 2n*e5m+ntat 2n a&b% dar am ob3inut e1act ace&a5i
#5
rezu&tat% 2ntr!un 'e&% purtarea &ui m!a '(cut s(!mi 'ie ru5ine de mine
2nsumi. Dar% dup( cum 5ti3i% eu *oiam s( ob3in Ma5ina Timpu&ui% a5a
c( am mai 2ncercat o dat(. Dar c+nd &!am *(zut 2ntorc+ndu!mi spate&e
ca 5i cei&a&3i% mi!am ie5it din s(rite. Din trei sa&turi am 'ost &+ng( e&% &!
am apucat de cea mai &arg( parte a *e5m+ntu&ui% din Buru& g+tu&ui% 5i
am 2nceput s(!& t+r(sc spre 7'in1. )tunci am *(zut groaza 5i repu&sia
de pe 'a3a &ui 5i brusc i!am dat drumu&.
Dar 2nc( nu m!am dat b(tut. )m izbit cu pumnu& 2n p&(ci&e de
bronz. Mi s!a p(rut c( aud mi5c+ndu!se ce*a 2n(untru 9 mai bine
zis% am auzit un zgomot ca un 'e& de r+s 2n'undat 9 dar poate c( m!
am 2n5e&at. )poi% &u+nd o piatr( mare de pe ma&u& r+u&ui% am cioc(nit
p+n( c+nd am turtit re&ie'u& unei decora3ii 5i coc&ea&a a c(zut de pe ea
2n coBi m(runte. Cred c( de&ica3ii omu&e3i m( auzeau p+n( &a o mi&(
distan3(% 2n toate direc3ii&e% cioc(nind cu 'urie% dar nu s!a 2nt+mp&at
nimic. Vedeam mu&3i dintre ei% pe po*+rni5uri% pri*ind pe 'uri5 spre
mine. Cn ce&e din urm(% transpirat 5i obosit% m!am a5ezat Bos% s(
supra*eghez &ocu&. 0ram% 2ns(% prea ner(bd(tor pentru a putea a5tepta
mu&t( *remeG sunt prea occidenta& pentru o *eghe 2nde&ungat(. )5
putea s( &ucrez ani 2ntregi &a o singur( prob&em(% dar s( stau dou(zeci
5i patru de ore inacti* 9 asta este cu totu& a&tce*a.
Dup( c+t*a timp m!am ridicat 5i am 2nceput s( m( p&imb '(r( 3int(
prin tu'i5uri% 2ndrept+ndu!m( c(tre dea&. PO(bdare/ mi!am spus.
PDac( *rei s(!3i recape3i Ma5ina% trebuie s( &a5i 2n pace 7'in1u&. Dac(
ei *or 2ntr!ade*(r s( 3i!o ia% n!are nici un rost s( strici p&(ci&e de
bronz% iar dac( nu *or% o *ei c(p(ta 2napoi imediat ce *ei putea s!o
ceri. 0ste inuti& s( te 'r(m+n3i cu o asemenea enigm(% 2n miB&ocu&
acestor &ucruri necunoscute. 0ste ca&ea sigur( c(tre monomanie.
@ri*e5te aceast( &ume 2n 'a3(. Cn*a3( 'e&u& &or de a 'i% cerceteaz(% ai
griB( s( nu!3i 'aci p(reri prea pripite 2n pri*in3a &or. @+n( &a urm(% *ei
g(si rezo&*(ri &a toate./ )poi% deodat(% mi!am dat seama de comicu&
situa3ieiG m!am g+ndit &a anii pe care 2i petrecusem studiind 5i trudind
pentru c(&(toria 2n *iitor% a&(turi de ner(bdarea mea de acum de a
#
sc(pa de e&. Cmi '(urisem cea mai comp&icat( 5i mai '(r( speran3(
capcan( pe care 5i!a imaginat!o *reodat( cine*a. De5i totu& se
2nt+mp&a pe socotea&a mea% nu m!am putut st(p+ni. )m izbucnit 2n
r+s.
Trec+nd prin s(&i&e mare&ui pa&at% mi s!a p(rut c( omu&e3ii m(
oco&esc. @oate c( era doar o p(rere% sau poate c( pricina erau
cioc(nituri&e me&e 2n por3i&e de bronz. 0ram destu& de sigur% 2ns(% c(
se 'ereau de mine. )m a*ut griB(% totu5i% s( m( pre'ac c( nu obser*
nimic% 5i s( m( ab3in de a!i urm(riG dup( o zi sau dou( re&a3ii&e au
re*enit &a norma&. )m progresat c+t am putut mai mu&t 2n 2n*(3area
&imbii &or 5i% 2n ace&a5i timp% mi!am continuat ici 5i co&o e1p&or(ri&e.
01cept+nd e*entua&itatea c( 2mi &ipsea *reun am(nunt prea subti&%
&imba &or era e1trem de simp&( 9 compus( aproape e1c&usi* din
substanti*e concrete 5i *erbe. Termenii abstrac3i p(reau 'oarte tari%
sau chiar nici nu e1istau% iar &imbaBu& 'igurati* era prea pu3in 'o&osit.
6raze&e &or erau de obicei simp&e% 'ormate din dou( cu*inte 5i nu am
reu5it s( e1prim sau s( 2n3e&eg dec+t propozi3iuni&e ce&e mai simp&e.
M!am hot(r+t s( abandonez% 2ntr!un co&3 a& memoriei% c+t mai mu&t
timp posibi& g+ndu& &a Ma5ina Timpu&ui 5i &a misteru& u5i&or de bronz
de sub 7'in1% p+n( c+nd cuno5tin3e&e pe care &e *oi acumu&a m( *or
duce din nou c(tre acestea 2n mod 'iresc. Totu5i% *( pute3i da seama
c( e1ist( un anume sentiment care m( 3inea &egat% 2ntr!un cerc de
c+te*a mi&e% de punctu& 2n care sosisem.
III. EXPLICA"IE
C+t *edeam cu ochii% 2ntreaga &ume se r(s'(3a 2n aceea5i bog(3ie
e1uberant( ca 5i *a&ea Tamisei. De pe 'iecare dea& pe care m( urcam
*edeam aceea5i abunden3( de c&(diri sp&endide% 2ntr!o *arietate
nes'+r5it( de materia&e 5i de sti&uriG ace&ea5i p+&curi de arbu5ti *erzi%
aceia5i copaci 2nc(rca3i de '&ori 5i ace&ea5i 'erigi. >ci 5i co&o% apa &ucea
ca argintu& 5i% 2n dep(rtare% p(m+ntu& se ridica 2n dea&uri ondu&ate
a&b(strui% contopindu!se ast'e& cu seninu& ceru&ui. 4 tr(s(tur(
#H
particu&ar(% care 2mi atr(gea acum aten3ia% era prezen3a unor pu3uri
circu&are% mu&te din e&e% a*eam impresia% 'oarte ad+nci. Anu& se a'&a
&+ng( c(rarea care ducea 2n sus% pe dea&% 5i pe care umb&asem eu 2n
prima zi. Ca 5i ce&e&a&te% pu3uri&e a*eau ghizduri de bronz% &ucrate
2ntr!un mod aparte 5i 'erite de p&oaie printr!o mic( cupo&(.
Oezem+ndu!m( de ghizduri 5i pri*ind 2n Bos% 2n bezna ad+nc(% nu
puteam z(ri nici &ic(r% de ap(% iar c+nd aprindeam un chibrit nu se
*edea nici o re'&ec3ie a &uminii. Dar din toate se auzea un sunet
anumit: un top!top!top% ca zgomotu& unui mare motor% 5i am
descoperit% dup( '&ac(ra chibrituri&or% c( un curent constant de aer
cobora 2n ad+ncu& pu3uri&or. Mai mu&t% am aruncat o buc(3ic( de
h+rtie 2n gura unuia 5i% 2n &oc s( p&uteasc( 2ncet 2n Bos% a 'ost sorbit(%
dintr!o dat(% 5i am pierdut!o din *edere.
Dup( c+t*a timp% am '(cut &eg(tura 2ntre aceste pu3uri 5i un 'e& de
turnuri 2na&te care se a'&au din &oc 2n &oc pe po*+rni5uriG deasupra &or
*edeam adesea o tremurare a *(zduhu&ui% a5a cum se poate *edea
2ntr!o zi c(&duroas( deasupra unui 3(rm b(tut de soare. Cncerc+nd s(
'ac o &eg(tur( 2ntre toate acestea% am aBuns &a con*ingerea c( e1ist(
un *ast sistem de *enti&a3ie subteran(% a c(rui ade*(rat( semni'ica3ie
nu puteam s!o 2n3e&eg. ?a 2nceput am 'ost 2nc&inat s( caut e1p&ica3ia
2n organizarea ser*icii&or sanitare a&e acestor oameni. 0ra o conc&uzie
p&auzibi&(% dar care% totu5i% s!a do*edit a 'i abso&ut gre5it(.
)Buns aici% trebuie s( admit c( 2n tot timpu& c+t am stat 2n acest
*iitor rea& am a'&at 'oarte pu3ine date despre cana&izare 5i ceasornice
5i miB&oace de transport% 5i toate ce&e&a&te miB&oace de comoditate. Cn
une&e din *iziuni&e asupra Atopiei
#
% 2n &ecturi&e me&e despre timpuri&e
ce *or *eni% e1ist( mu&te am(nunte re'eritoare &a construc3ii% &a
organizarea socia&(% 5i a5a mai departe. Dar% 2n timp ce asemenea
am(nunte sunt destu& de &esne de ob3inut c+nd 2ntreaga &ume se a'&(
cuprins( 2n imagina3ia cui*a% e&e sunt cu totu& inaccesibi&e unui
c(&(tor ade*(rat prin rea&it(3i de genu& ce&or 2nt+&nite de mine aco&o.
#
Atopia 9 3ar( imaginar(% tit&u& unei ce&ebre &ucr(ri a socia&istu&ui utopic Thomas Morus. )ici
sensu& este de societate a *iitoru&ui.
#8
Cnchipui3i!*( ce ar po*esti despre ?ondra un negru *enit direct din
)'rica Centra&(% atunci c+nd se *a 2ntoarce &a tribu& s(uI Ce ar putea
s( 5tie despre companii&e de c(i 'erate% despre mi5c(ri&e socia&e%
despre cab&uri&e de te&e'on 5i te&egra'% despre Compania de )&ocare a
@arce&e&or% despre mandate&e po5ta&e 5i a&te &ucruri de acest 'e&; 8i
2nc( noi% ce& pu3in% am 'i destu& de bine*oitori pentru a!i e1p&ica toate
acesteaI Dar chiar din ceea ce ar a'&a% c+t ar putea e& s(!i 'ac( s(
2n3e&eag( sau s( cread( pe prietenii s(i% care n!au c(&(torit niciodat(;
8i apoi% g+ndi3i!*( c+t de mic( este distan3a dintre un negru 5i un a&b
din *remea noastr(% 5i c+t de mare este inter*a&u& dintre mine 5i
oamenii din 0ra de )urI Cmi d(deam seama de mu&te &ucruri
ne*(zute% care contribuiau &a con'ortu& meuG dar% 2n a'ar( de o
impresie genera&( de organizare bazat( pe automatizare% mi!e team(
c( *( pot spune prea pu3in despre deosebiri&e pe care &e!am obser*at.
Cu pri*ire &a moarte% de e1emp&u% n!am *(zut nici o urm( de
crematorii sau ce*a care s(!mi aminteasc( de cimitire. M!am g+ndit
c( s!ar putea s( e1iste cimitire (sau crematorii$ unde*a 2n a'ara
cercu&ui e1p&or(ri&or me&e. 0ra 5i aceasta o prob&em( pe care de
asemenea mi!am pus!o 2n mod specia&% iar curiozitatea mea a su'erit
&a 2nceput un e5ec tota& 2n aceast( pri*in3(. 6aptu& m( punea 2n
2ncurc(tur(% 5i am aBuns s( 'ac 2nc( o obser*a3ie% care m!a uimit 5i
mai mu&tG printre ace5ti oameni nu e1istau nici b(tr+ni% 5i nici in'irmi.
Trebuie s( m(rturisesc c( satis'ac3ia de a 'i e&aborat prime&e me&e
teorii despre o ci*i&iza3ie automatizat( 5i despre omenirea 2n dec&in
nu a durat mu&t. Totu5i% a&tce*a nu eram 2n stare s( g(sesc. 7( *(
spun ce m( 2ncurca. =umeroase&e pa&ate pe care &e cercetasem erau
numai case de &ocuit% cuprinz+nd *aste s(&i de mese 5i camere de
dormit. =!am g(sit nic(ieri *reo ma5in(rie% nici un 'e& de dispoziti*.
8i totu5i ace5ti oameni erau 2mbr(ca3i cu 3es(turi 'rumoase care
trebuiau s( 'ie re2nnoite din c+nd 2n c+nd% iar sanda&e&e &or% de5i
&ipsite de podoabe% a*eau o &ucr(tur( destu& de comp&icat(% 2n meta&.
Toate aceste &ucruri erau% desigur% con'ec3ionate 2ntr!un anume 'e&.
#9
>ar omu&e3ii nu ar(tau s( aib( nici urma *reunei 2nc&ina3ii creatoare.
=u e1ista nici un magazin% nici un ate&ier% nici un semn c( ar 'i
importat totu& de unde*a. C5i petreceau tot timpu& Buc+ndu!se cu
gra3ie% sc(&d+ndu!se 2n r+u% dr(gostindu!se pe Bum(tate 2n g&um(%
m+nc+nd 'ructe 5i dormind. =u puteam de'e& s( 2n3e&eg cum erau
organizate treburi&e.
8i re*enind &a Ma5ina Timpu&ui% cine*a% nu 5tiam cine% o dusese
2n(untru& piedesta&u&ui pe care se ridica 7'in1u& )&b. De ce; =u
puteam s(!mi 2nchipui nici 2n ruptu& capu&ui. @e de a&t( parte% ace&e
pu3uri '(r( ap( 5i turnuri&e de *enti&a3ie... 7im3eam c(!mi &ipse5te o
*erig(. 7im3eam 9 cum s( *( spun; Cnchipui3i!*( c( a3i g(sit o
inscrip3ie% pres(rat( ici 5i co&o cu 'raze 2ntr!o per'ect( &imb( eng&ez(%
printre care sunt interca&ate 'raze a&c(tuite din cu*inte 5i chiar &itere
comp&et necunoscute *ou(. 0i bine% ast'e& mi se prezenta% 2n a treia zi
a *izitei me&e% &umea anu&ui opt sute dou( mii 5apte sute unuI
Cn ziua aceea am &egat 5i un 'e& de prietenie. Cn timp ce pri*eam &a
c+3i*a omu&e3i care se sc(&dau 2n r+u% 2ntr!un &oc nu prea ad+nc% s!a
2nt+mp&at c( unu& dintre ei% prins de un c+rce&% a 'ost &uat &a *a&e de
curentu& apei. Curentu& principa& curgea destu& de iute% '(r( s( 'ie 2ns(
prea puternic% chiar pentru un 2not(tor mediocru. Ve3i a*ea o idee mai
c&ar( asupra ciudate&or de'icien3e a&e acestor oameni% c+nd *( *oi
spune c( nimeni nu a '(cut nici cea mai mic( 2ncercare s( sa&*eze
biata 'iin3( care 3ipa s&ab% 2n timp ce era t+r+t( de ap(% sub ochii &or.
C+nd mi!am dat seama% m!am dezbr(cat repede 5i% intr+nd 2n ap(%
ce*a mai &a *a&e de &ocu& accidentu&ui% am reu5it s!o aBung% aduc+nd!o
apoi cu bine &a ma&. An masaB sumar pe m+ini 5i pe picioare a '(cut!o
s(!5i re*in(% 5i am a*ut bucuria s( *(d c( 2nainte de a o p(r(si se
sim3ea bine. Cmi '(cusem o p(rere at+t de proast( despre neamu& ei%
2nc+t nu m!am a5teptat &a nici un 'e& de recuno5tin3(. De data aceasta%
2ns(% m!am 2n5e&at.
6aptu& se petrecuse diminea3a. Dup(!amiaz( am 2nt+&nit!o pe mica
5L
'emeie% c(ci cred c( 'emeie era% 2n timp ce m( 2ntorceam din
cercet(ri&e me&e: m!a 2nt+mpinat cu strig(te de bucurie% d(ruindu!mi
o ghir&and( imens( de '&ori 9 2mp&etit( pentru mine 5i numai pentru
mine. )sta m!a pus pe g+nduri. 7!ar putea s( m( 'i sim3it chiar
m+hnit. Cn orice caz% am '(cut tot ce!am putut pentru a!i ar(ta c(
apreciez daru&. Dup( pu3in timp% eram a5eza3i am+ndoi 2ntr!un mic
boschet% angaBa3i 2ntr!o con*ersa3ie bazat( mai a&es pe z+mbete.
@rietenia acestei 'iin3e m( 2nc(&zea e1act ca prietenia ce mi!ar 'i
ar(tat!o un copi&. =e 2ntindeam unu& a&tuia '&ori 5i ea 2mi s(ruta
m+ini&e. 0u '(ceam &a 'e& cu a&e ei. )poi am 2ncercat s( stau de *orb(
cu ea 5i am a'&at c( o cheam( ,eena% nume care% de5i nu 5tiu ce
2nseamn(% p(rea c( i se potri*e5te destu& de bine. )cesta a 'ost
2nceputu& unei ciudate prietenii care a durat o s(pt(m+n(% 5i s!a s'+r5it
9 *e3i a'&a 2ndat( cumI
7em(na 2ntru totu& cu un copi&. Voia s( 'ie tot timpu& &+ng( mine.
) 2ncercat s( se 3in( dup( mine pretutindeni 5i% 2n urm(toru& tur de
cercetare% mi!a *enit ideea s( o obosesc 5i s( o p(r(sesc% ceea ce 2n
ce&e din urm( am 5i '(cut% &(s+nd!o s&eit( de puteri 5i strig+ndu!m( pe
un ton p&+ng(tor. Dar eu a*eam de rezo&*at prob&eme ce*a mai
importante. =!am *enit 2n *iitor% mi!am spus 2n sinea mea% ca s( m(
ocup de mici amoruri. 8i% totu5i% triste3ea ei era prea mare% de c+te ori
2ncercam s!o p(r(sesc% proteste&e ei erau uneori chiar *io&ente% 5i cred
c(% 2n genera&% a*eam 2n ega&( m(sur( 5i necazuri% 5i satis'ac3ii 2n
urma de*o&u3iunii ei. Dar ea% ea era pentru mine 2nainte de toate o
mare m+ng+iere. Credeam c( se ata5ase de mine dintr!o simp&(
a'ec3iune copi&(roas(. 8i nu mi!am dat bine seama dec+t atunci c+nd
era 'oarte t+rziu% c+t am '(cut!o s( su'ere 2ncerc+nd s!o p(r(sesc. 8i
tot atunci c+nd era prea t+rziu mi!am dat seama ce 2nsemna ea pentru
mine prin dragostea pe care mi!o ar(taG prin 'e&u& ei copi&(resc de a!
mi do*edi c( 3ine &a mine% 'emeia aceea c+t o p(pu5( m( '(cea% atunci
c+nd m( 2ntorceam 2n preaBma 7'in1u&ui )&b% s( am senza3ia c( m(
2ntorceam acas(G 5i% de 2ndat( ce aBungeam 2n *+r'u& dea&u&ui%
a5teptam s( *(d *enind c(tre mine 'iin3a ei de&icat(% a&b( 5i aurie.
51
Tot de &a ea am a'&at c( 'rica nu p(r(sise 2nc( omenirea. Cn timpu&
zi&ei% ,eena nu se temea de nimic 5i mani'esta cea mai ciudat(
2ncredere 2n mineG odat(% 2n Boac(% am '(cut ni5te str+mb(turi de
amenin3are c(tre ea% 5i a r+s pur 5i simp&u de mine. 7e temea 2ns( de
2ntuneric% se temea de umbre% se temea de tot ce era negru. @entru ea
2ntunericu& era singuru& &ucru 2nsp(im+nt(tor. 0ra un sentiment
deosebit de puternic 5i 'aptu& m!a pus pe g+nduri 5i m!a '(cut s(
de*in mai atent. 8i atunci am descoperit% printre a&te&e% c( dup(
c(derea serii ace5ti omu&e3i se adunau 2n pa&ate&e &or 5i dormeau
numai 2n grupuri mari. Dac( intrai peste ei% '(r( o &umin(% se isca un
ade*(rat tumu&t de team(. Dup( c(derea serii% niciodat( n!am g(sit pe
*reunu& dintre ei pe a'ar(% sau dormind singur 2n(untru. 8i totu5i eu
am 'ost at+t de prost 5i nechibzuit% 2nc+t n!am 3inut seama de acest
puternic sentiment de 'ric( 5i% de5i o m+hneam pe ,eena% am
continuat s( dorm noaptea departe de somnu& &or comun.
)ceasta a tu&burat!o 'oarte mu&t% dar marea ei a'ec3iune pentru
mine a trium'at p+n( &a urm( 5i timp de cinci nop3i% inc&usi* u&tima
noastr( noapte% a dormit cu capu& spriBinit de bra3u& meu. Dar *(d c(%
*orbind despre ,eena% m!am 2ndep(rtat de 'iru& po*estirii me&e. Cred
c( era 2n noaptea dinaintea sa&*(rii de &a 2nec% c+nd% aproape 2n zori%
am 'ost de5teptat. M( sim3eam ne&ini5tit din pricina unui *is nep&(cut
2n care se '(cea c( eram scu'undat sub ap(% 5i c( ni5te anemone de
mare m( pip(iau pe 'a3( cu apendice&e &or moi. M!am trezit cu o
tres(rire 5i cu senza3ia ciudat( c( un anima& cenu5iu ie5ise tocmai
atunci% 2n 'ug(% din camer(. )m 2ncercat s( adorm din nou% dar m(
sim3eam ne&ini5tit 5i singur. 0ra 2n ace&e c&ipe de 2ntuneric cenu5iu%
c+nd &ucruri&e abia se t+r(sc% ie5ind din bezn(% c+nd totu& este irea&%
'(r( cu&oare 5i '(r( contururi c&are. M!am scu&at 5i am cobor+t 2n sa&a
cea mare% ie5ind apoi a'ar(% pe pa*aBu& de piatr( din 'a3a pa&atu&ui. M(
g+ndeam s( a5tept% nea*+nd 2ncotro% r(s(ritu& soare&ui.
?una apunea% iar &umina ei aproape stins( se 2mbina cu prima
&ic(rire a zori&or% 2ntr!un c&ar!obscur 'antomatic. Tu'i5uri&e erau
52
negre% ca de cernea&(% p(m+ntu& de un cenu5iu 2nchis% ceru& inco&or 5i
trist. Mi s!a p(rut c(% pe po*+rni5u& dea&u&ui% z(resc ni5te sta'ii. De
trei ori &a r+nd% 2n timp ce scrutam po*+rni5uri&e% am z(rit ni5te 'orme
a&be. De dou( ori am a*ut impresia c( *(d c+te o apari3ie a&b(%
stingherit(% 2n 'orm( de maimu3(% a&erg+nd iute% 2n sus% pe dea&% 5i o
dat( am *(zut &+ng( ruine c+te*a asemenea 'iin3e duc+nd un corp
2ntunecat. 7e mi5cau gr(bite. =!am putut s( *(d ce s!a mai 2nt+mp&at
cu e&e. Mi s!a p(rut c( au disp(rut printre tu'i5uri. Trebuie s( 5ti3i c(
zori&e erau 2nc( tu&buri. )*eam acea senza3ie matina&( de 'rig 5i de
nesiguran3(% pe care cred c( o cunoa5te3i. =u!mi *enea s(!mi cred
ochi&or.
@e m(sur( ce bo&ta de*enea tot mai str(&ucitoare c(tre r(s(rit% iar
&umina zi&ei *enea s(!5i re*erse din nou cu&ori&e ei *ii asupra &umii%
am e1aminat cu aten3ie peisaBu&. =!am mai *(zut% 2ns(% nici o urm( a
'iin3e&or a&be. 0rau simp&e crea3ii a&e semi2ntunericu&ui. PTrebuie c(
erau ni5te 'antome/% mi!am zis. M( 2ntreb din ce epoc( anume;/ C(ci
mi!am adus aminte% amuz+ndu!m(% o bizar( teorie a &ui :rant )&&en
5
.
Dac( 'iecare genera3ie moare 5i se trans'orm( 2n 'antome% argumenta
e&% &umea *a 'i 2n ce&e din urm( suprapopu&at( cu e&e. @e baza acestei
teorii% probabi& c( 'antome&e se 2nmu&3iser( enorm de opt sute de mii
de ani 2ncoace% 5i nu era de mirare 'aptu& c( *edeam patru e1emp&are
dintr!o dat(. Dar g&uma nu m( mu&3umea% 5i am continuat s( m(
g+ndesc &a aceste 'iin3e 2n tot timpu& dimine3ii% p+n( c+nd sosirea
,eenei mi &e!a gonit din minte. ?e asociam 2n mod nec&ar cu
anima&u& a&b pe care 2& speriasem atunci c+nd c(utam 2n'rigurat% 2n
prima zi% &ocu& unde 'usese ascuns( Ma5ina Timpu&ui. Dar ,eena era
o p&(cut( 2n&ocuitoare a acestor g+nduri. 8i% cu toate acestea% e&e erau
destinate s( pun( 2n cur+nd o 5i mai cump&it( st(p+nire pe mintea
mea.
Cred c( *!am mai spus c(% 2n acea 0poc( de )ur% c&ima era mu&t
mai ca&d( dec+t a noastr(. 01p&ica3ia n!am g(sit!o 2nc(. @oate c(
5
:rant )&&en (18#8!1899$ 9 romancier 5i autor a& unor &ucr(ri de popu&arizare 5tiin3i'ic(.
5"
7oare&e de*enise mai 'ierbinte% sau poate c( @(m+ntu& se apropiase
de 7oare. Cn genera&% se presupune c(% 2n *iitor 7oare&e *a continua s(
se r(ceasc( ne2ncetat. Dar unii% neobi5nui3i cu specu&a3ii de genu&
ce&or 2ntreprinse de t+n(ru& DarDin% uit( c( p&anete&e trebuie s( cad(%
2n ce&e din urm(% una c+te una% pe astru& care &e!a n(scut. @e m(sur(
ce se *or produce asemenea catastro'e% 7oare&e *a str(&uci cu o
energie 2nnoit(G 5i poate c( *reuna din p&anete&e mai apropiate de
7oare su'erise aceast( soart(. 4ricare ar 'i e1p&ica3ia% 'apt este c(
7oare&e era mu&t mai 'ierbinte dec+t 2& 5tim noi.
0i bine% 2ntr!o diminea3( 'oarte c(&duroas( 9 a patra zi% cred 9 2n
timp ce c(utam s( m( ad(postesc de c(&dur( 5i de &umina orbitoare%
am intrat 2ntr!o ruin( uria5( situat( a&(turi de mare&e edi'iciu 2n care
dormeam 5i m+ncam. )tunci mi s!a 2nt+mp&at ce*a neobi5nuit.
C(3(r+ndu!m( printre mormane&e de zid(rie d(r+mat(% am descoperit
o ga&erie 2ngust(% a*+nd 'erestre&e din 'und% ca 5i ce&e &atera&e%
astupate de pietre&e desprinse din zid. @rin contrast cu &umina
str(&ucitoare de a'ar(% &ocu& mi s!a p(rut &a 2nceput de un 2ntuneric de
nep(truns. )m intrat 2n ga&erie pe dibuite% deoarece trecerea de &a
&umin( &a 2ntuneric m( '(cea s( *(d pete co&orate p&utind 2naintea
ochi&or. Deodat( m!am oprit 2ncremenit. ?umino5i prin re'&ectarea
&uminii de a'ar(% m( 'i1au% din 2ntuneric% doi ochi.
Vechea% instructi*a team( de 'iare&e s(&batice a pus st(p+nire pe
mine. Mi!am 2nc&e5tat pumnii 5i am pri*it 3int( 2n g&obii ochi&or
str(&ucitori. M( temeam s( m( 2ntorc. )tunci m!am g+ndit &a
siguran3a abso&ut( 2n care se p(rea c( tr(ie5te omenirea. 8i imediat%
mi!am adus aminte de acea ciudat( groaz( de 2ntuneric. 7t(p+nindu!
mi pu3in teama% am 2naintat un pas 5i am *orbit. Trebuie s( recunosc
c( g&asu& 2mi suna aspru 5i nesigur. )m 2ntins m+na 5i am atins ce*a
moa&e. Cei doi ochi s!au 2ntors 2n &(turi% pe &+ng( mine a trecut 2n
'ug( ce*a a&b. M!am 2ntors cu inima c+t un purice% 5i am *(zut o
'orm( mic( 5i stranie% un 'e& de maimu3(% 3in+nd capu& 2n Bos% 2ntr!un
'e& caracteristic. )&erga prin spa3iu& 2nsorit din spate&e meu. 7!a
5#
poticnit de un b&oc de granit% a b+Bb+it 2n Bur% 5i 2ntr!o c&ip( s!a '(cut
ne*(zut( 2n umbra 2ntunecoas( de sub a&t morman de ziduri
d(r+mate.
>mpresia pe care mi!a &(sat!o este% desigur% imper'ect(% dar 5tiu c(
'iin3a aceea era de un a&b murdar% 5i a*ea ni5te ochi mari 5i stranii% de
un cenu5iu ro5catG 5tiu% de asemenea% c( era acoperit( cu p(r b(&ai pe
cap 5i pe spate. Dar% dup( cum spuneam% a trecut prea repede pentru
ca s( o pot *edea des&u5it. =u pot spune nici m(car dac( a&erga 2n
patru &abe sau doar &e 3inea 'oarte Bos pe ce&e dou( din 'a3(. Dup( o
c&ip(% m!am &uat dup( ea% strecur+ndu!m( 2n cea de a doua
2ngr(m(dire de ruine. Mai 2nt+i n!am reu5it s!o descop(rG dar% dup(
c+t*a timp% am dat 2n bezna ad+nc( de una din ace&e deschideri
circu&are% 2n 'orm( de pu3% despre care *!am *orbit. 0ra pe Bum(tate
astupat( de o grind( pr(bu5it(. Mi!a *enit un g+nd nea5teptat. 7( 'i
disp(rut oare acest anima& 2n Bosu& ga&eriei; )m aprins un chibrit 5i%
pri*ind 2n Bos% am *(zut mi5c+ndu!se o creatur( mic(% a&b(% cu ochi
mari 5i str(&ucitori care m( pri*ea 3int( 2n timp ce se retr(gea. )m
sim3it un 'ior. 7em(na at+t de bine cu un om!p(ianBenI Cobora pe
&+ng( perete% 5i abia atunci am z(rit ni5te ie5ituri de meta&% pentru
spriBinu& m+ini&or 5i picioare&or% 'orm+nd un 'e& de scar( ce ducea 2n
ad+ncu& ga&eriei. )poi '&ac(ra mi!a ars degete&e% chibritu& mi!a c(zut
din m+n(% sting+ndu!se 2n c(dere% 5i c+nd am aprins a&tu&% micu&
monstru disp(ruse.
=u 5tiu c+t timp am stat pri*ind 2n Bosu& pu3u&ui. ) trebuit s( se
scurg( c+t*a timp p+n( c+nd am reu5it s( m( con*ing c( 'iin3a pe care
o *(zusem '(cea parte din spe3a omeneasc(. Dar% treptat% ade*(ru&
mi!a ap(rut 2n 'a3(: 4mu& nu r(m(sese o singur( specie% ci se
di'eren3iase 2n dou( anima&e di'eriteG descenden3ii genera3iei noastre
nu erau numai copiii gra3io5i din ?umea de Deasupra% ci 5i acest
a&bicios% sc+rbos anima& a& 2ntunericu&ui% care 3+5nise pe dinaintea
mea% era de asemenea mo5tenitoru& nenum(rate&or *eacuri trecute.
55
M!am g+ndit &a turnuri&e deasupra c(rora *(zusem aeru& tremur+nd
5i &a teoria mea despre *enti&a3ia subteran(. )m 2nceput s( b(nuiesc
ade*(rata &or semni'ica3ie. Dar ce c(uta oare% m!am 2ntrebat% aceast(
maimu3( 2n schema unei organiza3ii per'ect echi&ibrate% a5a cum mi!o
imaginasem eu; Cum se potri*ea ea cu senin(tatea indo&ent( a
de&ica3i&or &ocuitori ai ?umii de Deasupra; 8i ce se ascundea aco&o%
Bos% 2n 'undu& ace&ei ga&erii; M!am a5ezat pe marginea pu3u&ui
spun+ndu!mi c(% oricum% nu a*eam nici un moti* s( m( tem% 5i c( *a
trebui s( cobor% pentru a dez&ega prob&ema care m( pusese 2ntr!o
asemenea 2ncurc(tur(. 8i% totodat(% mi!era o 'ric( cump&it( s( cobor.
Cn timp ce ezitam ast'e&% doi dintre ginga5ii oameni ai ?umii de
Deasupra au trecut pe aproape% a&erg+nd din p&in soare 2n umbr(% 2ntr!
un Boc amoros. J(rbatu& urm(rea 'emeia% arunc+nd cu '&ori 2n ea% din
'ug(.
)u 'ost 'oarte m+hni3i% g(sindu!m( ast'e&% pri*ind 2n Bos% 2n pu3% cu
bra3u& rezemat de grinda r(sturnat(. 7e pare c( a obser*a aceste
deschiz(turi era pentru ei o do*ad( de prost gustG c(ci atunci c+nd &e!
am ar(tat deschiz(tura de &+ng( mine% 5i!am 2ncercat s( 'ormu&ez% 2n
&imba &or% o 2ntrebare% s!au ar(tat 5i mai am(r+3i 5i mi!au 2ntors
spate&e. 8tiind c( &e p&ace '&ac(ra chibrituri&or% am aprins c+te*a ca
s(!i amuz. )m 2ncercat din nou s( &e pun o 2ntrebare 2n &eg(tur( cu
pu3u&% 5i din nou am dat gre5. )5a c( i!am p(r(sit imediat% cu g+ndu&
s( o caut pe ,eena 5i s( *(d ce pot s( a'&u de &a ea. Dar g+nduri&e 2mi
erau 2n p&in( r(scoa&(G presupuneri&e 5i impresii&e me&e se c&(tinau 5i
se reuneau 2ntr!o a&t( 2n&(n3uire. )*eam acum cheia semni'ica3iei
acestor pu3uri% a turnuri&or de *enti&a3ie% a misteru&ui 'antome&orG
pentru a nu mai *orbi despre rostu& u5i&or de bronz 5i despre soarta
Ma5inii Timpu&uiI 6oarte *ag% am pornit s( dibui 'iru& unei idei care
2nsemna rezo&*area ne&(murite&or prob&eme economice.
>at( cum *edeam nou& aspect a& &ucruri&or. Desigur% aceast( a doua
specie de oameni era subteran(. 0rau mai a&es trei circumstan3e care
m( '(ceau s( cred c( incursiuni&e &or at+t de rare deasupra so&u&ui
5
erau rezu&tatu& unei &ungi obi5nuin3e pe sub p(m+nt. Cn primu& r+nd%
era aspectu& a&bicios% comun mu&tor anima&e care tr(iesc timp
2nde&ung 2n 2ntuneric 9 de pi&d( pe5te&e a&b din pe5teri&e din
TentucF<. Cn a& doi&ea r+nd% erau acei ochi enormi% cu o capacitate
at+t de mare de a re'&ecta &umina% tr(s(turi comune anima&e&or
nocturne 9 de pi&d(% bu'ni3a 5i pisica. 8i% 2n s'+r5it% e*identa &or
z(p(cea&( 2n 'a3a &uminii% 'uga gr(bit(% dar st+ngace 5i pe b+Bb+ite%
c(tre &ocuri 2ntunecoase% precum 5i modu& caracteristic de a!5i 3ine
capu& c+nd erau 2n b(taia &uminii 9 toate 2nt(reau teoria unei e1trem
de mari sensibi&it(3i a retinei.
Cn cazu& acesta 2nseamn( c(% dedesubtu& meu% p(m+ntu& este
str(b(tut de un num(r co&osa& de tune&uri% 5i aceste tune&uri sunt
&ocuin3a =oii Oase. @rezen3a turnuri&or de *enti&a3ie 5i a pu3uri&or
pres(rate pe po*+rni5uri&e dea&uri&or 9 de 'apt pres(rate peste tot% 2n
a'ar( de *a&ea r+u&ui 9 ar(ta c+t de uni*ersa&e erau aceste rami'ica3ii.
Ce era% deci% mai natura& dec+t s( presupui c( munca necesar( pentru
con'ortu& rasei ce tr(ia &a &umin( era '(cut( 2n aceast( arti'icia&(
?ume 7ubteran(. >deea era at+t de p&auzibi&(% 2nc+t am acceptat!o de
2ndat(% 5i am continuat s( m( g+ndesc cum s!a produs aceast(
di*iziune a speciei umane. Cred c( b(nui3i &inii&e genera&e a&e teoriei
me&e% de5i% 2n ceea ce m( pri*e5te% mi!am dat destu& de repede seama
c( era departe de ade*(r.
?a 2nceput% pornind de &a prob&eme&e propriei noastre epoci% mi s!a
p(rut &impede ca &umina zi&ei c( ad+ncimea treptat( a di'eren3ei
dintre Capita&ist 5i Muncitor% actua&mente doar temporar( 5i socia&(%
era cheia 2ntregii situa3ii. 6(r( 2ndoia&( c( ideea *i se *a p(rea destu&
de grotesc( 9 5i cu totu& de necrezut 9 dar% totu5i% chiar de pe acum
e1ist( indicii 2n aceast( pri*in3(. 7e mani'est( o tendin3( de uti&izare
a spa3iu&ui subteran pentru scopuri mai pu3in ornamenta&e a&e
ci*i&iza3ieiG de e1emp&u% metrou& din ?ondra% noi&e trenuri e&ectrice%
str(zi&e subterane% ate&iere&e 5i restaurante&e subterane 9 toate
acestea cresc 5i se 2nmu&3esc. 0*ident% g+ndeam eu% tendin3a aceasta a
5H
tot crescut p+n( c+nd >ndustria 5i!a pierdut treptat dreptu& de a e1ista
2n aer &iber. Vreau s( spun c( ea se dez*o&tase din ce 2n ce mai mu&t
2n uzine subterane mereu mai mari% petrec+ndu!5i tot mai mu&t timp
aco&o% 2n(untru% p+n( c+nd% 2n ce&e din urm(I... Chiar 5i acum% un
muncitor din 0ast!end nu tr(ie5te oare 2n condi3ii at+t de arti'icia&e
2nc+t% practic% e& este izo&at de supra'a3a natura&( a p(m+ntu&ui;
De asemenea% tendin3a e1c&usi*ist( a oameni&or boga3i 9 datorit(%
'(r( 2ndoia&(% ra'inamentu&ui cresc+nd a& educa3iei &or 5i pr(pastiei
totmai ad+nci dintre ei 5i *io&en3a aspr( a ce&or s(raci 9 duce 2nc( de
pe acum &a izo&area% 2n interesu& &or% a unor por3iuni considerabi&e din
supra'a3a 3(rii. Cn Buru& ?ondrei% de e1emp&u% poate c( Bum(tate din
terenuri&e pitore5ti sunt 2nchise pentru intru5i. 8i tot aceast( pr(pastie
ce se ad+nce5te 9 care se datore5te duratei 5i costu&ui ridicat a&
procesu&ui de educa3ie superioar(% precum 5i u5urin3ei cresc+nde 5i
tenta3ii&or 'a3( de ra'inament% din partea ce&or boga3i 9 *a 'ace ca
schimbu& 2ntre c&ase% de e1emp&u% promo*area c(s(torii&or 2ntre c&ase%
care 2n prezent 2nt+rzie% de!a &ungu& unor &inii de strati'icare socia&(%
procesu& de di'eren3iere a speciei noastre 9 s( 'ie din ce 2n ce mai
pu3in 'rec*ent. )st'e& 2nc+t% 2n ce&e din urm(% deasupra p(m+ntu&ui
*or r(m+ne cei a*u3i% urm(rind p&(cerea 5i con'ortu& 5i 'rumosu&% iar
sub p(m+nt *or r(m+ne cei nea*u3i: Muncitorii% care *or continua s(
se adapteze &a condi3ii&e muncii &or. Din moment ce *or tr(i aco&o%
*or trebui% '(r( 2ndoia&(% s( p&(teasc( chirie% 5i nu una mic(% pentru
*enti&a3ia *(g(uni&or destinate &orG 5i% 2n cazu& c+nd *or re'uza% *or
muri de 'oame sau *or 'i su'oca3i pentru nep&ata datorii&or. Cei care
*or 'i ast'e& constitui3i 2nc+t s( 'ie s(raci 5i r(z*r(ti3i% *or muriG 5i% 2n
ce&e din urm(% ba&an3a 'iind permanent(% supra*ie3uitorii se *or
adapta tot at+t de bine &a condi3ii&e *ie3ii subterane% 5i *or 'i tot at+t
de 'erici3i 2n 'e&u& &or% ca 5i oamenii din ?umea de Deasupra 2ntr!a&
&or. Dup( p(rerea mea% 'rumuse3ea ra'inat(% ca 5i pa&oarea ce&or &ipsi3i
de &umina zi&ei 5i!au urmat cursu& 'iresc.
Mare&e trium' a& 4menirii &a care *isasem a &uat atunci 2n mintea
58
mea o a&t( 'orm(. =u se produsese un trium' a& educa3iei mora&e 5i a&
cooper(rii genera&e% dup( cum 2mi 2nchipuisem. Cn &oc de aceasta%
*edeam o ade*(rat( aristocra3ie% 2narmat( cu o 5tiin3( per'ec3ionat( 5i
conduc+nd spre o conc&uzie &ogic( sistemu& industria& de ast(zi.
Trium'u& ei nu 'usese doar un trium' asupra naturii% ci un trium'
asupra naturii 5i asupra aproape&ui. )ceasta% trebuie s( *( spun% era
teoria &a care aBunsesem 2n ace& moment. 0u nu a*eam un Pcicerone/
potri*it% dup( mode&u& c(r3i&or utopice. 01p&ica3ia mea ar putea 'i
abso&ut gre5it(. 8i totu5i cred c( este cea mai p&auzibi&(. Dar% chiar cu
aceast( presupunere% ci*i&iza3ia echi&ibrat( &a care s!a aBuns 2n ce&e
din urm( trebuie c( trecuse de cu&me 5i era acum c(zut( de mu&t 2n
descompunere. 7ecuritatea prea des(*+r5it( a 7uprap(m+nteni&or 2&
dusese &a un proces &ent de degenerescen3(% &a o descre5tere genera&(
a ta&iei% a 'or3ei 5i a inte&igen3ei. )ceasta puteam s!o *(d &impede 2nc(
de pe acum. Ce se 2nt+mp&ase cu 7ubp(m+ntenii 2nc( nu b(nuiamG
dar% dup( c+t *(zusem &a Mor&oci 9 acesta era% de 'apt% nume&e care
&i se d(dea acestor creaturi 9 pot s(!mi 2nchipui c( modi'ic(ri&e
tipu&ui uman erau 5i mai pro'unde dec+t &a 0&oi% rasa 'rumoas( pe
care o cunoscusem 2nc( de &a sosirea mea.
)tunci au 2nceput s( m( chinuiasc( 2ndoie&i&e. De ce 2mi &uaser(
Mor&ocii Ma5ina Timpu&ui; C(ci eram sigur c( ei o &uaser(. De ce%
dac( 0&oii erau st(p+ni% nu erau 2n stare s(!mi restituie ma5ina; 8i de
ce &e era o 'ric( at+t de teribi&( de 2ntuneric; )m 2ncercat% dup( cum
*!am mai spus% s!o 2ntreb pe ,eena despre aceast( ?ume 7ubteran(%
dar 5i de data aceasta am 'ost dezam(git. Mai 2nt+i n!a 2n3e&es
2ntreb(ri&e me&e% apoi a re'uzat s(!mi r(spund(. 7e 2n'iora ca 5i cum
acest subiect ar 'i 'ost de nesuportat pentru ea. 8i% c+nd am si&it!o%
'iind poate pu3in cam prea aspru% a izbucnit 2n &acrimi. )u 'ost
singure&e &acrimi% 2n a'ar( de a&e me&e% pe care &e!am *(zut *reodat(
2n aceast( 0r( de )ur. C+nd am *(zut!o p&+ng+nd% am 2ncetat s!o mai
tu&bur cu 2ntreb(ri&e me&e despre Mor&oci% 5i n!am 5tiut ce s( mai 'ac
pentru a risipi din ochii ,eenei aceste semne de mo5tenire uman(.
8i% nu dup( mu&t% ea z+mbea 5i b(tea din pa&me% 2n timp ce eu%
so&emn% aprindeam un chibrit.
59
IX. MORLOCII
7!ar putea s( *i se par( ciudat% dar au trecut dou( zi&e p+n( c+nd s(
pot urm(ri aceast( nou( ca&e% care se ar(ta a 'i cea bun(. 7im3eam un
'e& de repu&sie 'a3( de aceste trupuri pa&ide. )*eau cu&oarea aproape
a&bicioas( a *iermi&or 5i a anima&e&or pe care &e *ezi conser*ate 2n
spirt 2ntr!un muzeu geo&ogic. 0rau sc+rbos de reci &a pip(it. @robabi&
c( repu&sia mea se datora 2n mare m(sur( in'&uen3ei 0&oi&or% a& c(ror
dezgust 'a3( de Mor&oci 2ncepeam acum s(!& 2n3e&eg.
Cn noaptea urm(toare n!am putut dormi bine. @robabi& c( s(n(tatea
2mi era zdruncinat(. 0ram cop&e5it de nedumerire 5i 2ndoia&(. 4 dat(
sau de dou( ori am a*ut o senza3ie de 'ric( intens(% c(reia nu puteam
s(!i g(sesc nici un moti* precis. Cmi amintesc c( m!am 'uri5at '(r(
zgomot 2n sa&a cea mare% unde omu&e3ii dormeau 2n &umina &unii 9 2n
noaptea aceea ,eena era printre ei 9 5i m!am sim3it &ini5tit de
prezen3a &or. Chiar atunci mi!a *enit 2n minte c( 2n decurs de c+te*a
zi&e &una *a trebui s( treac( 2n u&timu& ei p(trar% nop3i&e *or de*eni
2ntunecoase% iar apari3ii&e acestor nep&(cute creaturi de dedesubt%
ace5ti &emurieni

a&bicio5i% aceast( nou( 'aun( care o 2n&ocuie5te pe
cea *eche% s!ar putea s( 'ie mai dese. 8i% 2n aceste dou( zi&e% am
2ncercat necontenit sentimentu& de ne&ini5te a& omu&ui care 'uge din
'a3a unei datorii ine*itabi&e. 0ram sigur c( Ma5ina Timpu&ui nu *a
putea 'i reg(sit( dec+t p(trunz+nd cu 2ndr(znea&( 2n mistere&e &umii
subterane. 8i% totu5i% nu puteam s( 2n'runt misteru&. )r 'i 'ost cu totu&
a&tce*a dac( a5 'i a*ut ce& pu3in un to*ar(5. Dar eram 2ngrozitor de
singur 5i simp&u& g+nd de a cobor2 2n 2ntunericu& pu3u&ui m(
2nsp(im+nta. =u 5tiu dac( *e3i 2n3e&ege ceea ce sim3eam% dar a*eam
mereu impresia c( am spate&e descoperit.
@oate c( tocmai aceast( ne&ini5te% aceast( nesiguran3( m( m+na tot
mai departe 2n e1pedi3ii&e me&e de e1p&orare. Merg+nd 2nspre sud!
*est% c(tre regiunea de&uroas( care se nume5te acum Combe ,ood%

?emurieni 9 specie de maimu3e interioare.


L
am obser*at% departe% 2n direc3ia Janstead!u&ui din zi&e&e noastre% o
*ast( c&(dire *erde% cu un sti& di'erit de tot ceea ce *(zusem p+n(
atunci. 0ra mai mare dec+t ce& mai uria5 dintre toate pa&ate&e sau
ruine&e pe care &e cuno5team% iar 'a3ada a*ea un aspect orienta&% cu
&uciu& 5i nuan3a *erde!deschis% un 'e& de *erde!a&b(strui% a unui
anumit tip de por3e&an chinezesc. )ceast( di'eren3( de aspect m(
'(cea s( m( g+ndesc c( a*ea 5i o destina3ie aparte 5i de aceea m!am
g+ndit s( cercetez c&(direa. Dar ziua era pe s'+r5ite 5i eu aBunsesem s(
descop(r aceste &ocuri dup( un drum &ung 5i obositorG a5a c( m!am
hot(r+t s( am+n cercet(ri&e pentru a doua zi% 5i m!am 2ntors &a
a'ec3iunea c(&duroas( 5i &a m+ng+ieri&e micu3ei ,eena.
) doua zi% de diminea3(% mi!am dat destu& de bine seama c( toat(
curiozitatea mea 2n pri*in3a @a&atu&ui de @or3e&an Verde nu era dec+t
o auto2n5e&are% care s(!mi 2ng(duie s( mai am+n cu 2nc( o zi
e1perien3a de care mi!era de 'apt 'ric(. M!am hot(r+t s( 2ntreprind
cobor+rea '(r( s(!mi mai pierd *remea 5i am pornit dis!de!diminea3(
c(tre un pu3 de &+ng( ruine&e de granit 5i a&uminium.
Mica ,eena a&erga a&(turi de mine. Dansa% 2nso3indu!m( deasupra
deschiz(turii 5i pri*ind 2n Bos% a de*enit e1trem de tu&burat(. P)dio%
micu3( ,eena/% i!am zis% s(rut+nd!oG apoi% a5ez+nd!o Bos% am 2nceput
s( pip(i% pe deasupra parapetu&ui% c+r&ige&e de c(3(rare. 4 '(ceam cam
2n grab(% trebuie s( recunosc% deoarece mi!era team( c( m( *a p(r(si
curaBu&I ?a 2nceput% ,eena m!a pri*it cu nedumerire. )poi a scos un
3ip(t s'+5ietor 5i% a&erg+nd c(tre mine% a 2nceput s( m( trag( 2napoi% cu
m+ini&e ei mici. Cred c( 2mpotri*irea ei mi!a a3+3at hot(r+rea de a
continua. )m 2mpins!o% poate pu3in cam bruta&% 5i% 2n c&ipa urm(toare
m( a'&am 2n gura pu3u&ui. >!am *(zut 'a3a 2ndurerat(% deasupra
parapetu&ui% 5i i!am z+mbit% *r+nd s!o &ini5tesc. )poi a trebuit s(
pri*esc 2n Bos% &a c+r&ige&e 5ubrede de care m( ag(3am.
Trebuia s( cobor 2n ga&erie cam &a *reo dou( sute de <arzi
H
.
H
An <ard S 91 cm.
1
Cobor+rea se '(cea cu aButoru& unor bare meta&ice care ie5eau din
pere3ii &atera&i ai pu3u&ui% 5i% 'iind adaptate ne*oi&or unor 'iin3e mu&t
mai mici 5i mai u5oare dec+t mine% 2n scurt timp cobor+rea m!a
obosit 5i mi!a 2n3epenit 2ncheieturi&e. 8i nu numai c( m!a obositI Ana
dintre bare s!a 2ndoit brusc sub greutatea mea% 5i aproape c( m!am
pr(*(&it 2n bezna de dedesubt. 4 c&ip( am r(mas ag(3at cu o m+n(% 5i
dup( aceast( e1perien3( n!am mai 2ndr(znit s( m( opresc pentru a m(
odihni. Cu toate c( bra3e&e 5i spate&e m( dureau cump&it% am
continuat s( m( cobor% c+t puteam mai repede% 2n Bosu& perete&ui
*ertica&. )runc+nd o pri*ire 2n sus% am *(zut deschiz(tura% un mic
disc a&bastru% 2n miB&ocu& c(ruia sc&ipea o stea% 2n timp ce capu&
,eenei se *edea proiectat ca un punct rotund 5i negru. Duduitu&
ma5inii% care se a'&a probabi& dedesubt% de*eni mai puternic 5i mai
ap(s(tor. Totu&% 2n a'ar( de micu& disc de &a gura pu3u&ui% era cu'undat
2n bezn(% 5i% c+nd am pri*it din nou 2n sus% ,eena disp(ruse.
M( sim3eam e1trem de r(u. Mi!a trecut prin g+nd s( 2ncerc s( m(
urc 2napoi 5i s( &as 2n pace aceast( &ume subteran(. Dar% chiar 5i
atunci c+nd rumegam acest g+nd% continuam s( cobor. Cn ce&e din
urm(% cu o mare u5urare% am z(rit% cam &a Bum(tate de metru spre
dreapta% 2n perete% o cr(p(tur( 2ngust(. 6(c+ndu!mi *+nt 2n(untru% am
considerat c( era deschiz(tura unui 2ngust tune& orizonta&% 2n care am
reu5it s( m( a5ez Bos 5i s( m( odihnesc. 0ra 5i timpu&. Jra3e&e m(
dureau% spate&e 2mi era 2n3epenit% 5i tot corpu& 2mi tremura% din cauza
spaimei pre&ungite c( m( *oi pr(bu5i. @e &+ng( acestea% 2ntunericu& de
nep(truns a*usese un e'ect deprimant asupra ochi&or mei. )eru& *ibra
de duduitu& motoare&or care pompau aer 2n ga&erii.
=u 5tiu c+t timp am stat a5a. )m 'ost trezit de o m+n( moa&e care
m( atingea pe 'a3(. Tres(rind 2n 2ntuneric% am pus m+na pe chibrituri
5i% aprinz+nd unu& 2n grab(% am *(zut% retr(g+ndu!se precipitat din
'a3a &uminii% trei creaturi a&be% aduse din spate% asem(n(toare cu aceea
pe care o *(zusem sus% printre ruine. Tr(ind 2ntr!un 2ntuneric care
mie mi se p(rea de nep(truns% ochii &or erau anorma& de mari 5i de
2
sensibi&i% cum sunt pupi&e&e pe5ti&or din ad+ncuri% asemeni c(rora
re'&ectau &umina. 7unt sigur c( ei puteau s( m( *ad( 2n acea comp&et(
obscuritate 5i nu p(reau s( se team( de mine c+nd nu eram 2n &umin(.
Dar% de 2ndat( ce sc(p(ram un chibrit% ca s(!i *(d% 'ugeau 2n grab(%
disp(r+nd 2n cr(p(turi 5i tune&uri 2ntunecoase% de unde ochii &or
&ucitori m( 'i1au 2ntr!un 'e& 'oarte ciudat.
)m 2ncercat s(!i strig% dar se pare c( &imba &or era di'erit( de cea a
4ameni&or de DeasupraG a5a c( eram ne*oit s( m( bizui numai pe
proprii&e me&e e'orturi% 5i din nou m!a b(tut g+ndu& s( 'ug '(r( s( mai
cercetez nimic. Mi!am spus% 2ns(: P@entru asta te a'&i acum aici/% 5i%
pip(indu!mi drumu& de!a &ungu& tune&u&ui% mi!am dat seama c(
zgomotu& motoare&or cre5tea. )cum pere3ii erau mai dep(rta3i de
mine 5i am intrat 2ntr!un &oc &arg deschis. )prinz+nd 2nc( un chibrit%
am *(zut c( intrasem 2ntr!o *ast( pe5ter( bo&tit(% care se 2ntindea 2ntr!
o bezn( comp&et( dinco&o de &umina chibritu&ui. >maginea care am
a*ut!o 2n 'a3( a durat at+t c+t poate oricine s( *ad( 2n r(stimp c+t arde
un b(3 de chibrit.
=u re3inusem% prin urmare% dec+t o impresie *ag(. 6orme 2na&te% ca
ni5te ma5ini mari% se ridicau din 2ntuneric 5i aruncau umbre negre 5i
grote5ti% 2n care Mor&oci spectra&i se ascundeau de &umin(. ?ocu&%
trebuie s( *( spun% era neaerisit% 5i 2n aer p&utea un miros s&ab de
s+nge proasp(t. Ce*a mai Bos de centru& pe5terii se a'&a o m(su3(
dintr!un meta& a&b% 2nc(rcat( cu ce*a care p(rea s( 'ie m+ncare. Cn
orice caz% Mor&ocii erau carni*oriI Chiar 2n ace& moment% 2mi
amintesc c( m( 2ntrebam ce anima& at+t de mare &e 'urnizase ha&ca de
carne ro5ie pe care o *edeam. Totu& era 'oarte ne&(murit: mirosu&
greu% 'orme&e mari 5i con'uze% 'iguri&e sc+rboase care p+ndeau 2n
umbr(% a5tept+nd doar 2ntunericu& ca s( se repead( din nou spre mineI
)poi chibritu& a ars p+n( &a cap(t% mi!a 'ript degete&e 5i a c(zut Bos%
un punct ro5u care se r(sucea 2n 2ntuneric.
Mai t+rziu% m!am g+ndit c+t de prost preg(tit p&ecasem &a o ast'e&
"
de e1perien3(. C+nd am pornit cu Ma5ina Timpu&ui a*eam
con*ingerea absurd( c( oamenii *iitoru&ui *or 'i in'init mai a*ansa3i
dec+t noi% din toate puncte&e de *edere. Venisem '(r( arme% '(r(
medicamente% '(r( pro*izii pentru 'umat 9 c+teodat( sim3eam o
cump&it( ne*oie de tutunI 9 5i chiar '(r( destu&e chibrituri. Ce& pu3in
dac( m!a5 'i g+ndit &a un TodaFI )5 'i putut s( 'otogra'iez 2ntr!o
c&ip( aceast( imagine a ?umii 7ubterane 5i s!o e1aminez% apoi% pe
2nde&ete. @e c+nd a5a% 5edeam aco&o% doar cu arme&e 5i 'or3e&e cu care
m!a 2nzestrat =atura 9 m+ini% picioare 5i din3iG 5i ce&e patru
chibrituri care 2mi mai r(m(seser(.
Cmi era team( s( m( a*+nt printre ma5ini&e din 2ntuneric% 5i abia &a
u&tima &ic(rire de '&ac(r( am descoperit c( pro*izia mea de chibrituri
se 2mpu3inase. =u mi!a trecut niciodat( prin minte% p+n( 2n momentu&
ace&a% c( trebuie s( &e economisesc% 5i consumasem aproape Bum(tate
din cutie ca s(!i uimesc pe 7uprap(m+nteni% pentru care 'ocu& era o
noutate. )cum% dup( cum spuneam% mai a*eam numai patru be3e% 5i%
2n timp ce 5edeam 2n 2ntuneric% o m+n( mi!a atins bra3u&% degete moi
au 2nceput s( m( pip(ie pe 'a3( 5i sim3eam un miros nep&(cut 5i
speci'ic. Mi se p(rea c( aud 2n Buru& meu respira3ia unei mu&3imi din
ace&e 'iin3e groaznice. )m sim3it cum cutia de chibrituri 2mi este
tras( u5or din m+n(% 5i cum% 2n spate&e meu% a&te m+ini m( tr(geau de
haine. 7enza3ia c( sunt e1aminat de Mor&oci era nespus de nep&(cut(.
Deodat(% 2n bezna care m( 2nconBura% mi!am dat seama 'oarte
&impede de tota&a mea ignoran3( 2n pri*in3a 'e&u&ui &or de a g+ndi 5i
de a ac3iona. )m strigat &a ei c+t am putut de tare. )u 'ugit speria3i 5i
apoi i!am putut sim3i cum se apropiau din nou. 7!au ag(3at de mine
cu 5i mai mu&t( 2ndr(znea&(% 5optindu!5i unii a&tora sunete ciudate.
M!am scuturat cu putere% 5i am strigat din nou 9 c+t mai aspru cu
putin3(. De data aceasta nu s!au mai speriat 2n mod serios% ci au scos
un sunet% An 'e& de r+s ciudat% 2n timp ce se 2ntorceau spre mine.
Trebuie s( m(rturisesc c( eram groaznic de 2nsp(im+ntat. M!am
hot(r+t s( mai aprind un chibrit 5i s( m( sa&*ez sub protec3ia '&(c(rii.
)5a am 5i '(cut% 5i% pre&ungindu!i arderea cu o bucat( de h+rtie din
buzunar% am reu5it s( m( retrag spre tune&u& 2ngust. Dar abia am
#
p(truns 2n e&% c+nd &umina mi s!a stins% 5i puteam s(!i aud pe Mor&oci
'o5nind 2n 2ntuneric ca *+ntu& prin 'runze% 5i r(p(ind ca p&oaia% 2n
goana &or dup( mine.
Cntr!o c&ip( am 'ost apucat de mai mu&te m+ini 5i nu era nici o
2ndoia&( c( 2ncercau s( m( trag( 2nd(r(t. )m aprins 2nc( un chibrit% 5i
&!am '&uturat peste 'e3e&e &or orbite. =ici nu *( pute3i 2nchipui c+t de
gre3os% de neomene5ti ar(tau 9 aceste 'e3e pa&ide% '(r( b(rbie 5i
ace5ti ochi mari% cenu5ii!ro5ca3i% '(r( p&eoapeI 9 2n timp ce se
ho&bau &a mine orbi3i 5i z(p(ci3i. Dar *( asigur c( n!am stat s(!i
pri*escI )m continuat s( m( retrag 5i% c+nd ce& de!a& doi&ea chibrit s!
a terminat% &!am aprins pe a& trei&ea. )rsese aproape de tot c+nd am
aBuns &a deschiz(tura care d(dea 2n ga&erie. M!am a5ezat pe margine%
c(ci b(t(i&e pompei ce&ei mari de Bos m( ame3eau. )poi am pip(it 2n
&(turi% c(ut+nd c+r&ige&e din perete 5i% 2n timp ce b+Bb+iam ast'e&%
picioare&e mi!au 'ost apucate de Bos 5i am 'ost tras cu putere 2nd(r(t.
)m aprins u&timu& meu chibrit... care s!a stins imediat. Dar acum
a*eam m+ini&e pe bare&e de c(3(rare 5i% d+nd cu putere din picioare%
m!am desprins din gheare&e Mor&oci&or 5i am 2nceput s( m( ca3(r cu
iu3ea&(% 2n timp ce ei st(teau uit+ndu!se 5i zg+indu!se 2n sus &a mine:
to3i% 2n a'ar( de un singur tic(&os care m!a urm(rit c+t*a timp 5i era
c+t pe!aci s(!mi smu&g( drept tro'eu o gheat(.
Arcu5u& mi s!a p(rut interminabi&. @e parcursu& u&time&or dou(zeci!
treizeci de picioare m!a cop&e5it o grea3( de moarte. Cu mu&t(
greutate am reu5it s( m( men3in. A&timii metri au 'ost o &upt(
desperat( 2mpotri*a &e5inu&ui. De c+te*a ori capu& a 2nceput s( mi se
2n*+rteasc( 5i am sim3it toate senza3ii&e pr(bu5irii. Totu5i% p+n( &a
urm(% am reu5it s( aBung &a gura pu3u&ui% 5i am ie5it dintre ruine%
2mp&eticindu!m( 2n &umina orbitoare a soare&ui. )m c(zut cu 'a3a 2n
Bos. Chiar 5i p(m+ntu& a*ea un miros p&(cut 5i curat. )poi 2mi
amintesc c( ,eena m( s(ruta pe m+ini 5i pe urechi% 5i auzisem *oci&e
0&oi&or. @entru un timp% am c(zut 2n nesim3ire.
5
X. C#ND A ENIT NOAPTEA
)cum% 2ntr!ade*(r% se p(rea c( sunt 2ntr!o situa3ie mai proast(
dec+t 2nainte. @+n( acum% 2n a'ar( de noaptea de dezn(deBde pentru
pierderea Ma5inii Timpu&ui% a*usesem o speran3( care m( sus3inea%
credeam c( p+n( &a urm( m( *oi putea sa&*a. Dar speran3a mi!a 'ost
spu&berat( de aceste noi descoperiri. @+n( acum m( g+ndeam c( eram
2mpiedicat doar de simp&itatea copi&(reasc( a acestor oameni 5i de
ni5te 'or3e necunoscute pe care nu a*eam dec+t s( &e 2n3e&eg pentru ca
s( &e pot 2n*ingeG dar acum% 2n ca&it(3i&e dezgust(toare a&e Mor&oci&or
ap(ruse un e&ement cu totu& nou 9 ce*a inuman 5i du5m(nos. Ci
uram 2n mod instincti*. ?a 2nceput% m( sim3eam ca un om care a
c(zut 2ntr!un pu3: m( preocupa numai pu3u& 5i posibi&itatea de a sc(pa
din e&. )cum m( sim3eam ca un anima& prins 2n capcan(% 5tiind c(
du5manu& se *a repezi 2n cur+nd asupra &ui.
@oate c( o s( *( mira3i a'&+nd care era du5manu& de care m(
temeam. 0ra 2ntunericu& din r(stimpu& c+t urma s( 'ie &un( nou(.
,eena 2mi *+r+se 2n cap aceast( idee prin c+te*a obser*a3ii% &a
2nceput de ne2n3e&es% despre =op3i&e =egre. )cum nu!mi era prea
greu s( ghicesc ce 2nsemnau *iitoare&e =op3i =egre. ?una era 2n
dec&in: 2n 'iecare noapte era un inter*a& tot mai &ung de 2ntuneric.
)cum 2n3e&egeam aproape comp&et moti*u& pentru care mici&or
&ocuitori ai ?umii de Deasupra &e era 'ric( de 2ntuneric. )cum
2n3e&egeam aproape comp&et moti*u& pentru care mici&or &ocuitori ai
?umii de Deasupra &e era 'ric( de 2ntuneric. M( 2ntrebam% nedumerit%
ce tic(&o5ie diabo&ic( urmau s( comit( Mor&ocii 2n timpu& c+t era &un(
nou(. 0ram aproape sigur% acum% c( 5i cea de!a doua ipotez( a mea
era comp&et gre5it(. 4amenii din ?umea de Deasupra poate c(
'useser( c+nd*a o aristocra3ie 'a*orizat(% iar Mor&ocii ser*itorii &or
mecaniciG dar aceast( stare trecuse de mu&t. Ce&e dou( specii rezu&tate
din e*o&u3ia omu&ui tindeau s( stabi&easc(% sau poate chiar 5i
stabi&iser( 2ntre e&e re&a3ii cu totu& noi. 0&oii% ca 5i regii car&o*ingieni%
dec(zuser( 2ntr!o stare de 2nc+nt(toare inuti&itate. 0i 2nc( mai
posedau p(m+ntu&% dar numai prin to&eran3(: deoarece Mor&ocii%

subp(m+nteni de nenum(rate genera3ii% aBunser( p+n( &a urm( s( nu


mai poat( tr(i pe supra'a3a 2nsorit( a p(m+ntu&ui. Mor&ocii% am dedus
eu% &e con'ec3ionau haine&e poate dintr!o *eche obi5nuin3( 5i 2i
men3ineau 2n necesit(3i&e &or obi5nuite. 6(ceau asta dup( cum un ca&
d( din picior de5i st( pe &oc% sau dup( cum unui om 2i p&ace s( ucid(
anima&e% ca sport: pentru c( *echi 5i 2ndep(rtate necesit(3i au &(sat
aceast( amprent( asupra organismu&ui. Dar% desigur% *echea ordine
era 2n mare parte r(sturnat(. =emesis se apropia 2n grab( de cei
de&ica3i. Cu *eacuri% cu mii de genera3ii 2n urm(% omu& izgonise pe
'rate&e s(u om din con'ort 5i din &umina soare&ui. 8i acum acest 'rate
se 2ntorcea 2napoi 9 schimbatI 0&oii 2ncepuser( s( 2n*e3e din nou o
*eche &ec3ie. )u '(cut din nou cuno5tin3( cu 6rica. 8i deodat( mi!am
adus aminte de h(&ci&e de carne pe care &e *(zusem 2n &umea
subteran(. 0ra ciudat cum 2mi p&utea 2n minte: nu o imagine tu&bure
cum ar 'i trebuit s( 'ie% 5u*oiu& medita3ii&or me&e% ci impun+ndu!se
aproape ca o 2ntrebare *enit( din a'ar(. )m 2ncercat s(!mi reamintesc
'orma ace&or buc(3i de carne. )*eam senza3ia *ag( de ce*a 'ami&iar%
dar pe atunci n!am putut descoperi ce anume era.
8i% totu5i% dac( omu&e3ii ceia erau neaButora3i 2n 'a3a misterioasei
&or 6rici% eu eram a&t'e& constituit. Veneam din era aceasta% a noastr(%
din zorii ce anun3au maturitatea rasei umane% c+nd 6rica nu ne mai
para&izeaz( 5i misteru& nu &e mai 2ngroze5te. 0u% ce& pu3in% trebuia s(
m( ap(r. 6(r( s(!mi mai pierd *remea% m!am hot(r+t s(!mi procur
arme 5i s(!mi caut o 'ort(rea3( unde s( pot dormi. )*+nd ca baz( un
ast'e& de re'ugiu% *oi putea s( 2n'runt aceast( &ume stranie cu *echea
mea 2ncredere% pe care o pierdusem o c&ip( atunci c+nd am 2n3e&es
c(ror creaturi eram e1pus noapte de noapte. 7im3eam c( n!am s( mai
pot dormi p+n( c+nd cu&cu5u& nu!mi *a 'i 2n siguran3(. M!am 2n'iorat
cu groaz( g+ndindu!m( cum m( e1aminaser(% desigur% p+n( atunci.
Cn timpu& dup(!amiezii am hoin(rit de!a &ungu& *(ii Tamisei% dar n!
am g(sit nici un &oc care s( mi se par( inaccesibi&. Toate c&(diri&e 5i
to3i copacii p(reau u5or de aBuns de c(tre ni5te c(3(r(tori
H
2ndem+natici% cum erau Mor&ocii% dac( 2i Budecam dup( pu3uri&e &or.
)tunci mi!am adus aminte de tur&e&e 2na&te a&e @a&atu&ui de @or3e&an
Verde 5i de netezimea &ucioas( a ziduri&or sa&eG seara% &u+nd!o pe
,eena pe um(r% ca pe un copi&% am urcat dea&uri&e% c(tre sud!*est.
Distan3a% socotisem eu% era de 5apte sau opt mi&e% dar trebuie c( de
'apt erau aproape optsprezece. @rima dat( *(zusem pa&atu& 2ntr!o
dup(!amiaz( umed(% c+nd distan3e&e par mu&t mic5orate. Cn p&us%
tocu& unuia din panto'ii mei se des'(cuse 5i un cui m( rodea 2n ta&p(
9 erau ni5te panto'i *echi 5i con'ortabi&i pe care 2i purtam prin cas(
9 a5a c( acum 5chiop(tam. Trecuse de mu&t de apusu& soare&ui c+nd
am aBuns s( *(d pa&atu&% pro'i&at pe ga&benu& pa&id a& ceru&ui.
,eena 'usese nespus de 2nc+ntat( c+nd am &uat!o pe um(r% dar%
dup( c+t*a timp% a cerut s!o &as Bos% 5i a 2nceput s( a&erge 2n Buru&
meu% repezindu!se din c+nd 2n c+nd 5i 2n dreapta% 5i 2n st+nga ca s(
cu&eag( '&ori% pe care mi &e 2ndesa 2n buzunar. Juzunare&e me&e au
nedumerit!o de &a 2nceput pe ,eena% dar p+n( &a urm( ea a aBuns &a
conc&uzia c( erau un 'e& de *ase e1centrice pentru p(strarea '&ori&or.
Ce& pu3in 2n acest scop &e 'o&osea ea. 8i asta 2mi aminte5teI...
7chimb+ndu!mi haina am g(sit...
01p&oratoru& Timpu&ui se opri% 25i *+r2 m+ini&e 2n buzunar 5i puse
apoi pe m(su3( dou( '&ori *e5teBite% care nu se deosebeau prea mu&t
de na&be&e mari% a&be. )poi 25i re&u( po*estirea.
@e m(sur( ce &ini5tea serii se cobora peste 'ire% iar noi ne
continuam drumu& pe creasta dea&u&ui% c(tre ,imb&edon% ,eena se
sim3ea tot mai obosit( 5i ar 'i *rut s( ne 2ntoarcem &a pa&atu& de piatr(
cenu5ie. Dar eu% ar(t+ndu!i tur&e&e 2ndep(rtate a&e @a&atu&ui de
@or3e&an Verde% am 2ncercat s!o 'ac s( 2n3e&eag( c( aco&o puteam g(si
8
re'ugiu 2mpotri*a 6ricii. Cunoa5te3i acea mare &ini5te care 2nainte de
a c(dea noaptea se a5terne asupra tuturor &ucruri&or; Chiar 5i briza se
opre5te printre copaci. @entru mine% 2n aceast( &ini5te a serii este
2ntotdeauna un 'e& de aer de a5teptare. Ceru& era &impede% 2ndep(rtat
5i curat% 2n a'ar( de c+te*a dungi orizonta&e% Bos de tot% &a apus. 0i
bine% 2n noaptea aceea a5teptarea a c(p(tat cu&oarea temeri&or me&e.
Cn aceast( &ini5te care de*enea tot mai 2ntunecoas(% sim3uri&e 2mi
p(reau neobi5nuit de ascu3ite. )*eam impresia c( puteam sim3i chiar
5i go&uri&e de sub p(m+ntu& pe care c(&cam: 2ntr!ade*(r% aproape c(
puteam s(!i *(d prin p(m+nt pe Mor&oci% 2n 'urnicaru& &or% mi5c+nd
de co&o p+n( co&o 5i a5tept+nd 2ntunericu&. Cn starea de ner*ozitate 2n
care m( g(seam% 2mi 2nchipuiam c( *or considera in*azia mea 2n
*izuina &or drept o dec&ara3ie de r(zboi. Dar de ce 2mi &uaser( Ma5ina
Timpu&ui;
)m mers ast'e& 2n t(cere% p+n( c+nd amurgu& s!a trans'ormat 2n
noapte. )&bastru& &impede a& z(rii s!a 5ters% ste&e au ap(rut una dup(
a&ta. @(m+ntu& a de*enit 2ntunecat% 5i copacii negri. ,eena era
n(p(dit( de team( 5i obosea&(. )m &uat!o 2n bra3e% i!am *orbit 5i am
m+ng+iat!o. )poi% pe m(sur( ce 2ntunericu& se '(cea tot mai ad+nc% 5i!
a pus bra3e&e 2n Buru& g+tu&ui meu 5i% 2nchiz+nd ochii% 5i!a &ipit str+ns
obrazu& de um(ru& meu. )m cobor+t% pe un &ung po*+rni5% 2ntr!o *a&e%
5i aco&o am dat% prin 2ntuneric% peste un p+r+u. ?!am trecut cu
picioare&e% 5i am urcat pe partea opus( a *(ii% pe &+ng( c+te*a case de
dormit% 5i pe &+ng( o statuie 9 un 'aun sau o 'igur( asem(n(toare%
'(r( cap. @e &+ng( case erau p+&curi de sa&c+mi. @+n( acum nu
*(zusem nici urm( de Mor&oci% dar era 2nc( de*reme 5i de abia de
acum urmau ceasuri&e 2ntunecoase dinainte de r(s(ritu& &unii noi.
De pe *+r'u& dea&u&ui urm(tor am *(zut o p(dure deas( care se
2ntindea mare 5i neagr( 2n 'a3a mea. V(z+nd!o% am ezitat. =u puteam
s(!i disting margini&e% nici 2n dreapta% nici 2n st+nga. 7im3indu!m(
obosit 9 m( dureau mai a&es picioare&e 9 am cobor+t!o cu griB( pe
,eena de pe um(r% 2n timp ce m!am oprit 5i m!am a5ezat Bos pe
9
iarb(. =u mai puteam *edea @a&atu& de @or3e&an Verde% 5i nu mai
eram sigur nici de direc3ia 2n care trebuie s( merg. )m scurtat desi5u&
p(durii 5i m!am g+ndit ce s!ar putea s( ascund( 2n s+nu& ei. Desigur
c(% sub ramuri&e dese 5i 2nc+&cite% nu se z(reau nici ste&e&e. Chiar dac(
nu mai e1ista perico&u& de a 'i p+ndit de cine*a 9 un perico& asupra
c(ruia n!am *rut s(!i &as imagina3iei 'r+u &iber 9 e1istau totu5i
r(d(cini&e 5i trunchiuri&e copaci&or de care puteam s( m( poticnesc 5i
s( m( &o*esc. 0ram 5i 'oarte obosit dup( emo3ii&e zi&eiG a5a c( m!am
hot(r+t s( nu!mi continui drumu&% ci s(!mi petrec noaptea 2n poiana
de pe dea&.
)m 'ost 'ericit s( constat c( ,eena dormea ad+nc. )m 2n*e&it!o cu
griB( 2n haina mea 5i m!am a5ezat Bos% &+ng( ea% a5tept+nd r(s(ritu&
&unii. Coasta dea&u&ui era &ini5tit( 5i pustie% dar din bezna p(durii se
auzeau din c+nd 2n c+nd mi5c(ri&e unor 'iin3e *ii. Deasupra mea
str(&uceau ste&e&e% c(ci noaptea era 'oarte &impede. @ri*indu!&e &ic(ru&%
sim3eam un 'e& de recon'ortare prietenoas(. Cn orice caz% toate *echi&e
conste&a3ii disp(ruser( de pe cer: mi5carea aceea &ent(%
imperceptibi&(% 2ntr!o sut( de *ie3i omene5ti% &e readunase de mu&t 2n
grup(ri necunoscute nou(. Doar Ca&ea ?apte&ui p(rea c( a r(mas
aceea5i '+5ie zdren3uit( de pu&bere ste&ar(% ca 5i odinioar(. 7pre sud
(dup( cum socoteam eu$ &ucea o stea ro5ie% 'oarte 'rumoas(% nou(
pentru mine: era mai minunat( chiar dec+t *erde&e 7irius din zi&e&e
noastre. 8i printre toate aceste puncte sc+nteietoare de &umin( o
p&anet( str(&ucitoare &umina b&+nd 5i nec&intit% ca 'a3a unui *echi
prieten.
@ri*ind &a aceste ste&e% griBi&e me&e 5i greut(3i&e *ie3ii p(m+nte5ti se
mic5orar( dintr!o dat(. M( g+ndeam &a distan3a uria5( p+n( &a e&e% 5i
&a impu&su& 2ncet% ine*itabi&% a& mi5c(rii &or% din trecutu& necunoscut 2n
*iitoru& necunoscut. M( g+ndeam &a mare&e cic&u a& mi5c(rii de
precesiune
8
pe care o descrie po&u& p(m+ntu&ui. =umai de patruzeci
8
Mi5carea de precesiune (a echinoc3i&or$ 9 mi5care &ent( a &iniei de intersec3ie dintre p&anu&
ec&ipticei 5i p&anu& ecuatoru&ui s'erei cere5ti% 2n care a1a po&i&or p(m+ntu&ui descrie un con 2n
Buru& unei a1e perpendicu&are pe p&anu& ec&ipticei.
HL
de ori s!a produs aceast( &ini5tit( re*o&u3ie 2n cursu& tuturor ani&or pe
care 2i tra*ersasem. 8i% 2n timpu& acestor c+te*a re*o&u3ii% toat(
acti*itatea% toate tradi3ii&e% organiza3ii&e comp&e1e% na3iuni&e% &imbi&e%
&iteraturi&e% aspira3ii&e 5i chiar amintirea 4mu&ui a5a cum 2&
cuno5team eu 'useser( 5terse din *ia3(. Cn &ocu& &or ap(ruser( 5i aceste
'iin3e debi&e care 25i uitaser( 2na&ta &or descenden3(% dar 5i creaturi&e
a&be pe care &e oco&eam cu groaz(. )poi m!am g+ndit &a 6rica cea
Mare ce se insta&ase 2ntre ce&e dou( specii% 5i pentru prima dat(% cu o
brusc( 2n'iorare% mi!am dat seama de unde pro*enea carnea pe care o
*(zusem. 8i% totu5i% era prea groaznicI )m pri*it!o pe mica ,eena%
dormind &+ng( mine% cu 'a3a ei pa&id( ca o stea% sub &umina ste&e&or% 5i
am gonit pe dat( acest g+nd.
Cn timpu& ace&ei nop3i &ungi% mi!am 3inut g+ndu& c+t am putut mai
departe de Mor&oci 5i m!am str(duit s(!mi trec *remea c(ut+nd% 2n
nou& tab&ou a& ceru&ui% urme a&e *echi&or conste&a3ii. Ceru& se
men3inea senin% cu e1cep3ia unui mic nor 2ntunecat. 6(r( 2ndoia&( c(
am mai 5i a3ipit. )poi% pe m(sur( ce *eghea mea de*enea tot mai
obositoare% ceru& a 2nceput s( p(&easc( dinspre r(s(rit% ca re'&e1ia
unui 'oc inco&or% 5i b(tr+na &un( s!a i*it% sub3ire% ascu3it( 5i a&b(. 8i%
aproape imediat 2n urma ei% 2nh(3+nd!o 5i inund+nd!o% *enir( zori&e%
mai 2nt+i pa&ide% apoi de*enind tot mai ro5ii 5i mai puternice. =ici un
Mor&oc nu s!a apropiat de noi. Cntr!ade*(r% nu *(zusem nici unu& 2n
noaptea aceea pe dea&. 8i% cu 2ncrederea pe care 3i!o d( &umina zi&ei%
'rica mi s!a p(rut aproape necugetat(. M!am scu&at 5i am *(zut c(
picioru& care 5chiop(tase a*ea g&ezna um'&at( 5i c(&c+iu& r(nitG a5a c(
m!am a5ezat iar Bos% mi!am scos panto'ii 5i i!am aruncat.
)m trezit!o pe ,eena 5i am cobor+t 2n p(dure% care acum nu mai
era neagr( 5i osti&(% ci *erde 5i primitoare. )m g(sit c+te*a 'ructe cu
care s( ne ast+mp(r(m 'oamea. Cur+nd ne!am 2nt+&nit cu a&3i c+3i*a
0&oi% care r+deau 5i dansau &a soare% ca 5i cum noaptea nici nu ar 'i
e1istat pe &ume. 8i m!am g+ndit 2nc( o dat( &a buc(3i&e de carne pe
care &e *(zusemI )cum eram sigur de pro*enien3a &or 5i
H1
comp(timeam din toat( inima acest u&tim p+r+u ce mai r(m(sese din
mare&e '&u*iu a& omenirii. Cu siguran3( c( 2n *reo epoc( din Trecutu&
Cndep(rtat a& dec&inu&ui omenirii% Mor&ocii au su'erit de 'oame. @oate
c( se hr(niser( cu 5obo&ani 5i a&te dih(nii asem(n(toare. Chiar 5i
acum omu& este mu&t mai pu3in preten3ios 5i e1c&usi*ist 2n pri*in3a
hranei% dec+t a 'ost a&t(dat( 9 mu&t mai pu3in dec+t orice maimu3(.
@reBudecata sa 2mpotri*a c(rnii de om nu este un instinct ad+nc
2nr(d(cinat. 8i ast'e&% ace5ti inumani 'ii ai omu&ui... )m 2ncercat s(
pri*esc &ucruri&e dintr!un punct de *edere 5tiin3i'ic. ?a urma urmei ei
erau mai pu3in umani 5i mai 2ndep(rta3i de noi dec+t str(mo5ii no5tri
caniba&i de acum trei sau patru mii de ani. >ar inte&igen3a% care ar 'i
'(cut din aceast( stare de &ucruri un ade*(rat chin% disp(ruse. De ce
trebuia s( m( mai 'r(m+nt; 0&oii erau tocmai buni pentru hran(% iar
Mor&ocii 2i p(strau 5i 2i *+nau% ca pe ni5te 'urnici 9 probabi& c(
a*eau griB( s(!i 5i hr(neasc(. 8i ,eena dansa 2n preaBma meaI
)m 2ncercat s( m( ap(r de groaza ce m( cuprindea% pri*ind toate
acestea ca o se*er( pedepsire a egoismu&ui omenesc. 4mu& 'usese
mu&3umit s( tr(iasc( 2n be&5ug 5i p&(ceri% pe socotea&a trudei
semenu&ui s(u% 25i &uase =ecesitatea drept &ozinc( 5i scuz(% 5i cu
timpu& =ecesitatea se 2ntorsese 2mpotri*a &ui. )m 2ncercat chiar un
sentiment de dispre3% 2n genu& &ui Car&<&e
9
% 'a3( de aceast( mizerabi&(
aristocra3ie 2n dec(dere. Dar acest 'e& de a g+ndi era insuportabi&.
4ric+t de gra*( ar 'i 'ost dec(derea &or inte&ectua&(% 0&oii p(streaz(
prea mu&t din 'orma uman( ca s( nu!mi atrag( simpatia% 5i s( nu m(
'ac(% *r+nd!ne*r+nd% s( 2n3e&eg dec(derea 5i 6rica &or.
Cn ace&e momente a*eam o idee 'oarte imprecis( asupra drumu&ui
pe care trebuia s(!& urmez. @rimu& &ucru era s(!mi asigur un &oc sau
un re'ugiu sigur% 5i s(!mi '(uresc% cum *oi putea% arme de meta& sau
de piatr(. 0ra o necesitate imediat(. Cn a& doi&ea r+nd speram s(!mi
procur miB&oace de '(cut 'ocu&% ast'e& 2nc+t s( am &a 2ndem+n( o 'or3(%
9
Thomas Car&<&e 9 istoric eng&ez (1H95!1881$% creatoru& unei teorii reac3ionare despre cu&tu&
eroi&or% teorie care e1c&ude ro&u& mase&or din istorie. Car&<&e credea 2ntr!o aristocra3ie a eroi&or%
nu 2n cea ereditar(% 5i ,e&&s se ra&iaz( numai dispre3u&ui 'a3( de cea din urm(.
H2
ca arm(% c(ci nimic% dup( c+te 5tiam% nu era mai e'icace 2mpotri*a
Mor&oci&or. )poi% *oiam s( n(scocesc *reun dispoziti* cu aButoru&
c(ruia s( s'(r+m u5i&e de bronz de sub 7'in1u& )&b. M( g+ndeam &a
un 'e& de berbec. )*eam con*ingerea c(% izbutind s( trec dinco&o de
aceste u5i 5i a*+nd cu ce s(!mi &uminez drumu&% a5 putea s( descop(r
Ma5ina Timpu&ui% 5i s( m( sa&*ez. =u puteam s(!mi 2nchipui c(
Mor&ocii erau at+t de puternici ca s!o 'i c(rat prea departe. M(
hot(r+sem s!o aduc cu mine% 2n *remea noastr(% 5i pe ,eena. 8i%
'r(m+nt+nd 2n g+nd ast'e& de p&anuri% mi!am continuat drumu& spre
c&(direa pe care o a&esesem ca &ocuin3(.
XI. PALATUL DE POR"ELAN ERDE
C+nd ne!am apropiat% pe &a amiaz(% @a&atu& de @or3e&an Verde ne!a
2nt+mpinat pustiu 5i ruinat. Cn 'erestre r(m(seser( doar r(m(5i3e
ciobite de geam% buc(3i mari c(zuser( din 'a3ada *erde% rame&e
meta&ice erau m(cinate de *reme. @a&atu& se 2n(&3a pe o paBi5te
2n*erzit(% 5i% pri*ind spre nord!est% 2nainte de a intra% am 'ost surprins
*(z+nd un estuar mare% poate chiar un 'e& de go&'% pe &ocu& unde cred
c( 'useser( c+nd*a ,andsDorth 5i Jattersea. M!am g+ndit atunci 9
de5i nu mi!am dus g+ndu& p+n( &a cap(t 9 &a soarta pe care o
a*useser(% sau o a*eau 9 'iin3e&e *ii din mare.
Materia&u& din care era construit pa&atu& s!a do*edit a 'i 2ntr!ade*(r
por3e&an% 5i pe 'a3ada &ui am *(zut o inscrip3ie cu caractere
necunoscute. M!am g+ndit% cam proste5te% c( ,eena m!ar putea aButa
s!o desci'rez% dar mi!am dat seama c( ei nu!i trecuse *reodat( prin
cap nici m(car ideea scrisu&ui. Cred c( ea 2mi p(rea mai uman( dec+t
era de 'apt doar pentru c( a'ec3iunea ei era at+t de uman(.
Cn dosu& mari&or u5i deschise 5i sparte am g(sit% 2n &oc de obi5nuita
sa&(% o ga&erie &ung(% &uminat( de mai mu&te 'erestre &atera&e. ?a
prima *edere% amintea de un muzeu. @odeaua era acoperit( cu p&(ci
p&ine de pra'% 5i un &ung 5ir de obiecte de tot 'e&u& erau 2n*e&ite 2n
H"
aceea5i hain( cenu5ie. )poi am z(rit% st+nd straniu 5i stingherit 2n
miB&ocu& 2nc(perii% ce*a ce p(rea s( 'ie partea de Bos a unui sche&et
imens. )m recunoscut% dup( picioru& ob&ic% c( era *reo creatur(
disp(rut(% 2n genu& unui Megatherium
1L
. Reasta 5i oase&e din partea
superioar( z(ceau a&(turi% 2n stratu& gros de pra'% 5i 2ntr!un &oc% unde
apa de p&oaie se scursese printr!o cr(p(tur( a ta*anu&ui% 2nsu5i
sche&etu& era ros. Mai departe% 2n ga&erie% era a5ezat sche&etu& uria5 a&
unui Jrontozaur. >poteza muzeu&ui se con'irma. )propiindu!m( de
un perete &atera&% am g(sit ce*a ce p(rea s( 'ie ni5te ra'turi 2nc&inate
5i% 2ndep(rt+nd p(tura de pra'% am dat peste cunoscute cutii de stic&(
din *remuri&e noastre. -udec+nd dup( starea de per'ect( conser*are a
obiecte&or din(untru% cutii&e erau 2nchise ermetic.
=e a'&am% desigur% printre ruine&e *reunui recent 7outh
TensingtonI
11
Cn prima sa&(% se pare% era 7ec3ia @a&eonto&ogic(% 5i
trebuie c( aici 'usese o sp&endid( co&ec3ie de 'osi&e% de5i procesu&
ine*itabi& de descompunere% 2ndep(rtat pentru un timp 5i care% prin
dispari3ia bacterii&or 5i a ciuperci&or% 25i pierduse nou(zeci 5i nou( &a
sut( din *igoare% era acum% cu o e1trem( 2ncetinea&(% dar 5i cu o
e1trem( siguran3(% din nou 2n ac3iune asupra comori&or din muzeu. >ci
5i co&o am g(sit rare 'osi&e% sparte 2n buc(3i% sau 2n5irate pe 'ibre de
trestie. Cn c+te*a &ocuri casete&e 'useser( &uate cu totu& 9 de c(tre
Mor&oci% 2mi 2nchipui. ?ocu& era 'oarte &ini5tit. @ra'u& gros ne
2n(bu5ea pa5ii. ,eena% care rostogo&ise un arici de mare pe geamu&
2nc&inat a& unei casete% s!a apropiat pe c+nd pri*eam 2n Bur% m!a &uat
de m+n( 2n t(cere 5i a r(mas &+ng( mine.
?a 2nceput am 'ost at+t de surprins de acest antic monument a& unei
ere inte&ectua&e% 2nc+t nu m!am g+ndit &a posibi&it(3i&e pe care mi &e
prezenta. Chiar 5i preocup(ri&e 2n &eg(tur( cu Ma5ina Timpu&ui se
retr(seser( din g+ndu& meu.
1L
Megatherium 9 mami'er uria5 care a tr(it 2n epoca ter3iar( 5i cuaternar( 2n )merica.
11
7outh Tensington 9 cartier &ondonez cu 'oarte mu&te muzee. Aneori% acest nume este atribuit
muzeu&ui PVictoria 5i )&bert/% situat 2n ace&a5i cartier.
H#
-udec+nd dup( m(rimea c&(dirii% acest @a&at de @or3e&an Verde
con3inea mu&t mai mu&t dec+t o ga&erie de @a&eonto&ogieG poate c(
a*ea 5i ga&erii de istorieG s!ar putea s( aib( chiar 5i o bib&iotec(I
@entru mine% ce& pu3in 2n 2mpreBur(ri&e 2n care m( a'&am% acestea ar 'i
'ost mu&t mai interesante dec+t spectaco&u& *echii geo&ogii 2n
dec(dere. Cercet+nd 2n continuare% am g(sit 2nc( o ga&erie scurt( care
o str(b(tea trans*ersa& pe prima. @(rea dedicat( minera&e&or 5i
descoperirea unui b&oc de su&' m!a '(cut s( m( g+ndesc &a pra'u& de
pu5c(. Dar n!am putut g(si sa&petruG de 'apt% n!am g(sit nici un 'e& de
nitra3i. Disp(ruser(% '(r( 2ndoia&(% cu *eacuri 2n urm(. 8i totu5i% su&'u&
m( preocupa 5i mi!a trezit sumedenie de g+nduri. C+t despre restu&
ga&eriei% de5i% 2n genera&% obiecte&e de aco&o erau mai bine conser*ate
din c+te 2nt+&nisem% nu m( prea interesa. =u sunt specia&ist 2n
minera&ogie% a5a c( am cobor+t c(tre o arip( 'oarte ruinat(% merg+nd
para&e& cu prima sa&(. 7e pare c( aceast( sec3ie 'usese destinat(
istoriei natura&e% dar totu& de*enise de mu&t( *reme de nerecunoscut.
C+te*a r(m(5i3e zb+rcite 5i 2nnegrite din ceea ce 'useser( c+nd*a
ni5te anima&e 2mp(iate% *ase 2n care z(ceau mumii uscate% care
a*useser( c+nd*a *ia3(% un pra' negricios de p&ante moarte: asta era
totI
Cmi p(rea r(u% pentru c( a5 'i 'ost bucuros s( pot urm(ri
minu3ioase&e reaBust(ri prin care se aBunsese &a cucerirea naturii *ii.
)poi% am aBuns 2ntr!o ga&erie de propor3ii pur 5i simp&u co&osa&e% dar
neobi5nuit de prost &uminat(% a*+nd podeaua pu3in 2nc&inat( din
cap(tu& pe unde am intrat. Din &oc 2n &oc at+rnau din ta*an g&oburi
a&be 9 mu&te din e&e cr(pate 5i sparte 9 care sugerau c( ini3ia&
c&(direa 'usese i&uminat( arti'icia&. )ici eram mai 2n e&ementu& meu%
c(ci pretutindeni se 2n(&3au si&uete imense a&e unor ma5ini% roase
ad+nc de *reme 5i mu&te dintre e&e distruse de tot. C+te*a r(m(seser(
2ns(% aproape comp&ete% 5i eram 2nc&inat s( mai z(bo*esc% cu at+t mai
mu&t cu c+t cea mai mare parte dintre e&e m( interesau% ca ni5te
enigme% 5i nu puteam s( m( &ansez dec+t 2n *agi presupuneri asupra
destina3iei &or. M( g+ndeam c(% dac( a5 putea s( &e rezo&* taina% m!a5
a'&a 2n posesia unor 'or3e care poate mi!ar 'i 'ost de 'o&os 2mpotri*a
H5
Mor&oci&or.
Jrusc% ,eena a *enit 'oarte aproape de mine. )t+t de brusc% 2nc+t
m!a speriat. Dac( n!ar 'i 'ost ea% cred c( n!a5 'i obser*at c( podeaua
ga&eriei era 2nc&inat(
12
. Cap(tu& &a care aBunsesem era chiar deasupra
so&u&ui% 5i era &uminat de ni5te 'erestre rare% ca ni5te cr(p(turi. @e
m(sur( ce coboram% so&u& trecea peste ni*e&u& 'erestre&or% p+n( c+nd
2n 'a3a 'iec(reia r(m+nea un 'e& de pu3% ca &a subso&uri&e case&or din
?ondra% a*+nd doar o &inie 2ngust( de &umin( &a cap(tu& de sus. )m
continuat s( merg 2ncet% pri*ind nedumerit ma5ini&e 5i eram prea
atent &a e&e ca s( obser* mic5orarea treptat( a &uminii% p+n( c+nd
teama cresc+nd( a ,eenei mi!a atras aten3ia. )tunci am *(zut c(
ga&eria se cu'unda 2n ce&e din urm( 2ntr!un 2ntuneric comp&et. )m
ezitat o c&ip( 5i% pri*ind 2n Buru& meu% am *(zut c( pra'u& era mai
pu3in abundent 5i supra'a3a &ui mai pu3in neted(. Mai departe% spre
2ntuneric% co*oru& de pra' p(rea s( 'ie 2ntrerupt de urme mici 5i
2nguste de pa5i. V(z+nd aceasta% mi!a re*enit senza3ia prezen3ei
imediate a Mor&oci&or. 7im3eam c( 2mi pierd *remea cu aceast(
cercetare academic( a ma5in(rii&or. Mi!am adus aminte c( dup(!
amiaza era 2naintat( 5i c( 2nc( nu g(sisem nici o arm(% nici un
re'ugiu% nici un miB&oc de a 'ace 'ocu&. 8i% apoi% Bos% 2n bezna
2ndep(rtat( a ga&eriei% am auzit un zgomot caracteristic de pa5i% 5i
ace&ea5i sunete ciudate pe care &e auzisem 2n pu3.
)m &uat!o pe ,eena de m+n(. )poi% *enindu!mi deodat( o idee%
am &(sat!o 5i m!am 2ndreptat c(tre o ma5in( din care ie5ea un m+ner
asem(n(tor ce&or de &a macazuri. Arc+ndu!m( pe postament 5i
apuc+nd m+neru& cu am+ndou( m+ini&e% am tras de e& cu toat( puterea
2ntr!o parte. Deodat( ,eena% p(r(sit( 2n miB&ocu& s(&ii% a 2nceput s(
sc+nceasc(. 7ocotisem destu& de bine t(ria drugu&ui% c(ci dup( un
e'ort de un minut a p&esnit% 5i am aBuns!o pe ,eena din urm(% 3in+nd
2n m+n( o m(ciuc( mai mu&t dec+t su'icient(% socoteam eu% pentru
3easta oric(rui Mor&oc pe care &!a5 'i 2nt+&nit. 8i doream din toat(
12
7!ar putea% desigur% ca podeaua s( nu 'i 'ost 2nc&inat(% ci ca muzeu& s( 'i 'ost c&(dit pe coasta
dea&u&ui (nota &ui K. :. ,$.
H
inima s( ucid c+3i*a Mor&ociI Ve3i g+ndi% poate% c( dorin3a de a!3i
ucide proprii urma5i este c+t se poate de inuman(. Dar era imposibi&%
2ntr!un 'e&% s( *ezi ce*a omenesc &a aceste 'iin3e. =umai teama de a o
&(sa singur( pe ,eena% 5i con*ingerea c( dac( 2ncepeam s(!mi
poto&esc setea de a ucide% Ma5ina Timpu&ui ar putea a*ea de su'erit%
m!au oprit de a m( duce de 2ndat( 2n ga&erie 5i de a ucide brute&e pe
care &e auzeam.
0i bine% cu m(ciuca 2ntr!o m+n( 5i 3in+nd pe ,eena cu cea&a&t(% am
ie5it din aceast( ga&erie 5i am intrat 2ntr!o a&ta% mai mare% care &a
prima *edere 2mi amintea de o cape&( mi&itar( 2mpodobit( cu drape&e
zdren3uite. )poi am recunoscut zdren3e&e brune 5i 2nnegrite care erau
at+rnate pe pere3i ca 'iind r(m(5i3e&e unor c(r3i putrezite. De mu&t se
'(cuser( '(r+me% 5i orice urm( de tipar disp(ruse de pe e&e. Doar ici 5i
co&o se mai *edeau coper3i 2ndoite 5i 2nchiz(toare de meta&% rupte%
care spuneau destu& de mu&t. Dac( a5 'i 'ost un om de &itere% poate c(
a5 'i '(cut re'&ec3ii mora&e asupra inuti&it(3ii oric(rei ambi3ii. Dar a5a%
&ucru& care m!a izbit ce& mai mu&t a 'ost *iziunea unei uria5e risipe de
munc(% c(reia 2i st(tea m(rturie aceast( imensitate sumbr( de h+rtie
putrezit(. Trebuie s( m(rturisesc c( atunci m!am g+ndit mai a&es &a
.Philosophical Transaction/
1"
5i &a ce&e 5aptesprezece &ucr(ri asupra
opticii% scrise de mine.
)poi% urc+nd pe o m(su3( &arg(% am aBuns &a ceea ce trebuie c(
'usese c+nd*a o ga&erie de chimie tehnic(. )*eam mari speran3e s(
'ac aici descoperiri 'o&ositoare. Cn a'ar( de un cap(t unde ta*anu& se
pr(bu5ise% aceast( ga&erie era bine p(strat(. )m c(utat ner(bd(tor pe
&a 'iecare caset( care nu era spart(. 8i 2n ce&e din urm(% 2ntr!una din
casete&e 2nchise ermetic% am g(sit o cutie de chibrituri. Cu mu&t(
ner(bdare &e!am 2ncercat. 0rau 2n per'ect( stare. =u erau nici m(car
umede. M!am 2ntors spre ,eena. P7( dans(m/% i!am strigat 2n
propria ei &imb(. C(ci acum a*eam o ade*(rat( arm( 2mpotri*a
creaturi&or oribi&e de care m( temeam. 8i ast'e&% 2n acest muzeu
1"
Cunoscut( pub&ica3ie% 'ondat( 2n 15% 5i care apare 5i ast(zi. 7e ocup( de cercet(ri 'izico!
matematice 5i din domeniu& 5tiin3e&or naturii.
HH
p(r(sit% pe co*oru& gros 5i moa&e de pra'% spre imensa p&(cere a
,eenei% am e1ecutat un 'e& de dans combinat% '&uier+nd c+t puteam
mai *ese& c+ntecu& %/e Lan$ o0 t/e Leal
12
. Cn parte% dansu& era un
modest cancan% 2n parte un step% 2n parte un dans a& poa&e&or (2n
m(sura 2n care redingota 2mi permitea$% 5i 2n parte era un dans
origina&. C(ci% dup( cum 5ti3i% sunt in*enti* din 'ire.
8i acum m( g+ndesc c+t de ciudat% 5i c+t de 'ericit 'usese pentru
mine 'aptu& c( aceast( cutie de chibrituri a putut s( scape% ani
nenum(ra3i% de stric(ciunea trecerii timpu&ui. 8i tot at+t de
nea5teptat( a 'ost 'aptu& c( am g(sit 5i o substan3( &a care nici nu m(
g+ndisem% 5i anume cam'or. )m g(sit!o 2ntr!un *as sigi&at% care din
2nt+mp&are% cred% 'usese 2nchis 2ntr!ade*(r ermetic. )m crezut mai
2nt+i c( este cear( de para'in( 5i prin urmare am spart *asu&. Dar
mirosu& de cam'or era prea p(trunz(tor. Cn descompunerea
uni*ersa&(% aceast( substan3( *o&ati&( se 2nt+mp&ase s(
supra*ie3uiasc(% poate de!a &ungu& a mii de seco&e. Cmi amintea de o
pictur( 2n sepia pe care o *(zusem c+nd*a% e1ecutat( cu cernea&a unei
Je&emnite
15
'osi&e care trebuie c( pierise 5i se 'osi&izase cu mi&ioane
de ani 2n urm(. 0ram pe punctu& s( arunc cam'oru&% dar mi!am adus
aminte c( era in'&amabi& 5i c( ardea cu o '&ac(r( *ie 3 era% de 'apt% o
&um+nare e1ce&ent( 9 a5a c( &!am b(gat 2n buzunar. Cn orice caz% n!
am g(sit nici un 'e& de e1p&ozibi&% nici *reun a&t miB&oc pentru a
d(r+ma u5i&e de bronz. @+n( acum drugu& meu de 'ier era &ucru& ce&
mai de pre3 peste care d(dusem. Cu toate acestea am p(r(sit ga&eria
'oarte mu&3umit.
=u pot s( *( po*estesc tot ce s!a 2nt+mp&at 2n acea &ung( dup(!
amiaz(. Mi!ar cere un mare e'ort de memorie s(!mi amintesc
cercet(ri&e me&e% 2n ordinea cu*enit(. Cmi aduc aminte de o ga&erie
&ung( de ra'turi p&ine de arme ruginite% 5i cum am ezitat 2ntre drugu&
meu 5i o topori5c( sau o sabie. Cn orice caz% nu puteam duce dou(
arme deodat(% 5i bara mea de 'ier promitea s( 'ie mai bun( 2mpotri*a
1#
Rara ce&or Drep3i.
15
Je&emnite 9 un soi de mo&u5te ce'a&opode 'osi&e.
H8
u5i&or de bronz. 0rau numeroase pu5ti% pistoa&e 5i carabine. Ce&e mai
mu&te erau trans'ormate 2n mase de rugin(% dar mu&te erau dintr!un
meta& nou% 5i ar(tau a 'i 2nc( so&ide. Dar orice 'usese c+nd*a cartu5
sau pu&bere se trans'ormase 2n pra'. An co&3 a& ga&eriei era 2nnegrit 5i
spart: probabi&% g+ndeam eu% din cauza *reunei e1p&ozii printre
e1ponate. Cn a&t &oc era o *ast( co&ec3ie de ido&i 9 po&inezieni%
me1icani% greci% 'enicieni% din toate 3(ri&e p(m+ntu&ui. 8i aici% ced+nd
unui impu&s irezistibi&% mi!am scris nume&e pe nasu& unui monstru%
scu&ptat 2n steatit(
1
% din )merica de 7ud% care mi!a atras aten3ia 2n
mod deosebit.
@e m(sur( ce se &(sa seara% interesu& meu s&(bea. )m trecut din
ga&erie 2n ga&erie% toate pr('uite% t(cute% adesea ruinate% cu e1ponate&e
de*enite uneori simp&e gr(mezi de rugin( 5i c(rbuni% a&teori p(strate
ce*a mai bine. Cntr!un &oc m!am trezit &+ng( mode&u& unei mine de
tab&( 5i apoi% printr!un simp&u accident am descoperit% 2ntr!o caset(
ermetic(% dou( cartu5e de dinamit(I )m strigat P0*rica/% 5i am spart
bucuros caseta. )poi m!a cuprins o 2ndoia&(. )m ezitat. )&eg+nd o
mic( ga&erie &(tura&nic(% am '(cut o 2ncercare. =iciodat( n!am sim3it
o dezam(gire at+t de mare ca atunci c+nd am a5teptat timp de cinci%
zece% cincisprezece minute o e1p&ozie care nu s!a mai produs.
Desigur% cartu5e&e de dinamit( nu erau dec+t de mode&% cum trebuia
s( 5i presupun dup( aspectu& &or. 7unt con*ins c(% dac( n!ar 'i 'ost
a5a% a5 'i a&ergat '(r( r(gaz 5i a5 'i aruncat 2n aer% 2n ne'iin3(% 5i
7'in1u&% 5i u5i&e de bronz% dar 5i (dup( cum s!a do*edit$ 5anse&e me&e
de a reg(si Ma5ina Timpu&ui.
Cred c( 2ndat( dup( asta am aBuns &a o curte mic(% deschis(% 2n
interioru& pa&atu&ui. 0ra acoperit( cu iarb( 5i a*ea trei pomi 'ructi'eri.
)5a c( ne!am odihnit 5i ne!am r(corit. C(tre apusu& soare&ui am
2nceput s( m( g+ndesc &a situa3ia noastr(. =oaptea se 'uri5a deasupra
5i ascunzi5u& meu inaccesibi& 2nc( nu era de g(sit. Dar asta m(
tu&bura acum 'oarte pu3in. )*eam 2n posesia mea un &ucru care era%
1
7teatit( 9 roc( moa&e% si&icat natura& de magneziu.
H9
poate% cea mai bun( arm( de ap(rare 2mpotri*a Mor&oci&or 9 a*eam
chibrituriI De asemenea a*eam 2n buzunar cam'oru& dac( ar 'i 'ost
ne*oie de o '&ac(r( mai str(&ucitoare. M( g+ndeam c( nu puteam 'ace
a&tce*a mai bun dec+t s( ne petrecem noaptea 2n aer &iber% proteBa3i de
un 'oc. Diminea3a urma s(!mi caut Ma5ina Timpu&ui. Cn acest scop
nu a*eam deocamdat( dec+t m(ciuca mea de 'ier. Dar% 5tiind mai
mu&te &ucruri% 2mi '(cusem o a&t( p(rere 2n pri*in3a u5i&or de bronz.
@+n( acum% m( ab3inusem s( &e 'or3ez% mai a&es din cauza
necunoscutu&ui care se ascundea 2n dosu& &or. =iciodat( nu mi!au
'(cut impresia c( ar 'i prea puternice% 5i speram c( drugu& meu de 'ier
nu era tocmai nepotri*it pentru aceast( treab(.
XII. N BE$N!
)m ie5it din pa&at 2n timp ce soare&e 2nc( nu disp(ruse cu totu& sub
&inia orizontu&ui. 0ram hot(r+t s( aBung a doua zi dis!de!diminea3( &a
7'in1u& )&b% 5i mi!am propus s( 2naint(m% 2nainte de a se 2ntuneca%
prin p(durea care 2mi 2mpiedicase drumu& data trecut(. @&anu& meu
era s( mergem c+t mai departe 2n cursu& nop3ii 5i% apoi% '(c+nd un 'oc%
s( dormim ap(ra3i de '&(c(ri&e &ui. )m cu&es deci% 2n timp ce
mergeam% toate crengi&e 5i iarba uscat( din drumu& nostru 5i p+n( &a
urm( a*eam bra3e&e p&ine de usc(turi. Cnc(rcat ast'e&% 2naintarea
noastr( era mai 2nceat( dec+t pre*(zusem% 5i pe &+ng( aceasta ,eena
era obosit(. Cncepusem 5i eu% de asemenea% s( simt ne*oia somnu&uiG
a5a c( 2nainte ca noi s( aBungem 2n p(dure% se &(sase noaptea de!a
bine&ea. @e dea&u& acoperit cu arbu5ti% de &a marginea p(durii% ,eena
ar 'i *rut s( se opreasc(% tem+ndu!se de 2ntunericu& din 'a3a noastr(G
dar un presentiment ciudat% ca o 2n5tiin3are a unei nenorociri care ne
amenin3a% m!a dus 2nainte. =u dormisem de o noapte 5i dou( zi&e% 5i
eram 2n'rigurat 5i ner*os. 7im3eam cum somnu& *enea asupra mea% 5i
Mor&ocii o dat( cu e&.
Cn timp ce 5o*(iam% am z(rit% ne&(murit% printre tu'i5uri&e negre din
spate&e nostru% trei 'orme ghemuite. @este tot 2n Buru& nostru era
8L
numai &(st(ri5 5i iarb( 2na&t(% 5i nu m( sim3eam 2n siguran3( 'a3( de
*ecin(tatea &or *ic&ean(. @(durea% ca&cu&asem eu% a*ea ce*a mai pu3in
de!o mi&( &(3ime. Dac( am putea s( trecem prin ea p+n( &a coasta
goa&( a dea&u&ui% aco&o% credeam% era un &oc 'oarte sigur pentru
odihn(: m!am g+ndit c( *oi izbuti s(!mi &uminez drumu& prin p(dure
cu chibrituri&e 5i cu cam'oru&. 8i% totu5i% era &impede c(% dac( *oiam
s(!mi &uminez drumu& cu chibrituri% trebuia s( abandonez &emne&e de
'oc: 5i cam '(r( *oie% &e!am &(sat Bos. 8i!atunci mi!a *enit ideea c(
aprinz+ndu!&e i!a5 u&ui pe prietenii no5tri din spate. Arma s(
descop(r% nu peste mu&t% nebunia atroce a acestui procedeu% dar eu nu
m!am g+ndit dec+t c( era un mod ingenios de a ne acoperi retragerea.
=u 5tiu dac( *!a3i g+ndit *reodat( ce &ucru rar trebuie s( 'ie 'ocu&
2n absen3a omu&ui% 5i 2ntr!o c&im( temperat(. C(&dura soare&ui este
rareori destu& de puternic( pentru a aprinde arborii% chiar dac( este
concentrat( de pic(turi&e de rou(% cum se 2nt+mp&( c+teodat( 2n
regiuni&e tropica&e. Tr(snetu& poate cr(pa 5i 2nnegri copacii% dar
rareori d( na5tere unor incendii. Vegeta3ia putrezit( poate uneori s(
ard( 2n'undat din cauza c(&durii ei de 'ermenta3ie% dar rareori este
cuprins( de '&(c(ri. Cn dec(derea de acum% de asemenea% arta de a
'ace 'ocu& 'usese uitat( pe p(m+nt. ?imbi&e ro5ii care se ridicau din
gr(mada mea de &emne erau un &ucru cu totu& nou 5i ciudat pentru
,eena.
Voia s( a&erge printre '&(c(ri 5i s( se Boace cu e&e. Cred c( s!ar 'i
aruncat 2n 'oc dac( n!a5 'i re3inut!o. )m &uat!o pe sus% 5i% 2n ciuda
2mpotri*irii ei% m!am cu'undat cu curaB drept 2nainte prin p(dure. 4
bucat( de drum% mersu& mi!a 'ost &uminat de '&(c(ri&e 'ocu&ui.
Ait+ndu!m( 2napoi% am putut *edea% printre trunchiuri&e dese de
copaci% c( '&ac(ra se 2ntinsese de &a gr(mada mea de *reascuri &a
c+te*a tu'i5uri a&(turate% 5i o &inie 5erpuit( de 'oc se t+ra prin iarba de
pe dea&. )m r+s *(z+nd aceasta% 5i m!am 2ntors din nou spre copacii
2ntuneca3i din 'a3a mea. 0ra 'oarte 2ntuneric 5i ,eena s!a ag(3at de
mine cu putere% dar% pe m(sur( ce ochii mi s!au obi5nuit cu
81
2ntunericu&% era 2nc( destu&( &umin( ca s( m( 'eresc de trunchiuri&e
copaci&or. Deasupra noastr( era 2ntuneric comp&et% a'ar( de c+te un
petec de cer a&bastru 5i 2ndep(rtat% str(&ucind din c+nd 2n c+nd 2n
mu&3ime. =!am aprins nici un chibrit% pentru c( nu a*eam nici o m+n(
&iber(. @e bra3u& st+ng o duceam pe micu3a ,eena% iar 2n m+na
dreapt( 3ineam drugu& de 'ier.
C+t*a timp n!am auzit nimic a&tce*a dec+t trosnetu& *reascuri&or de
sub picioare&e me&e% 'o5netu& u5or a& brizei pe deasupra% propria mea
respira3ie 5i b(taia pu&su&ui. )tunci mi s!a p(rut c( aud un zgomot de
pa5i 2n Buru& meu. )m &ungit pasu& cu 2n*er5unare. Qgomotu& de pa5i
s!a '(cut tot mai des&u5it% 5i apoi am auzit ace&e sunete 5i g&asuri
ciudate pe care &e auzisem sub p(m+nt. 0rau% desigur% mai mu&3i
Mor&oci% 5i se apropiau de mine. Cntr!ade*(r% 2n c&ipa urm(toare am
sim3it ce*a pe bra3% apoi cum m( tr(gea cine*a de hain(. ,eena s!a
2n'iorat puternic 5i a r(mas nemi5cat(.
0ra timpu& s( aprind un chibrit. Dar% ca s(!& scot% a trebuit s!o &as
Bos pe ,eena. )5a am 5i '(cut 5i% 2n timp ce m( scotoceam prin
buzunar% a 2nceput% pe 2ntuneric% o &upt( 2n Buru& genunchi&or mei%
2ntr!o t(cere des(*+r5it( din partea ,eenei% 2n*(&uit( 2n ace&a5i
murmur caracteristic a& Mor&oci&or. M+ini mici 5i moi mi se c(3(rau
pe haine 5i pe spate% ating+ndu!m( chiar 5i pe g+t. )poi chibritu& s!a
aprins s'+r+ind. ?!am 3inut 2n sus% str(&ucitor% 5i am *(zut spin(ri&e
a&be a&e Mor&oci&or a&erg+nd printre copaci. )m &uat 2n grab( un
bu&g(re de cam'or din buzunar 5i m!am preg(tit s(!& aprind de 2ndat(
ce chibritu& se *a consuma. )poi am pri*it &a ,eena. Q(cea pe Bos%
ag(3at( de picioare&e me&e% comp&et nemi5cat(% cu 'a3a &a p(m+nt.
@(truns de o team( brusc(% m!am ap&ecat spre ea. @(rea c( abia mai
respir(. )m aprins bucata de cam'or 5i am aruncat!o pe p(m+nt% 5i% 2n
timp ce pocnea 5i str(&ucea 5i gonea Mor&ocii 5i umbre&e% am
2ngenunchiat 5i am ridicat!o pe ,eena de Bos. Toat( p(durea era
p&in( de mi5carea 5i murmuru& unei mari mu&3imiI
82
7e p(rea c( ,eena &e5inase. )m pus!o cu griB( pe um(r 5i m!am
ridicat s(!mi continui drumu&% 5i atunci mi!am dat seama de un &ucru
2ngrozitor. )prinz+nd chibrituri&e% &(s+nd!o 5i ridic+nd!o pe ,eena%
m!am r(sucit 2n Bur de mai mu&te ori% 5i nu mai a*eam nici cea mai
s&ab( idee asupra direc3iei pe care trebuia s( merg. Tot ce 5tiam era
c( parc( m( 2ndreptam din nou spre @a&atu& de @or3e&an Verde. M!a
trecut o sudoare rece. Trebuia s( hot(r(sc repede ce am de '(cut. M!
am hot(r+t s( aprind un 'oc 5i s( ne a5ez(m tab(ra aco&o unde ne
a'&am. )m rezemat!o pe ,eena% 2nc( nemi5cat(% Bos% pe un trunchi
acoperit de iarb( 5i% 2n mare grab(% 2n timp ce prima bucat( de cam'or
se consuma% am 2nceput s( adun be3e 5i 'runze. Din &oc 2n &oc% din
2ntunericu& din Buru& meu% ochii Mor&oci&or str(&uceau ca ni5te rubine.
Cam'oru& &ic(ri 5i s!a stins. )m aprins un chibrit% 5i 2n acest timp
dou( 'orme a&be% care se apropiaser( de ,eena% au 'ugit 2n grab(.
Ana dintre e&e era at+t de orbit( de &umin(% 2nc+t a dat drept peste
mine 5i i!am sim3it oase&e trosnind sub &o*itura pumnu&ui meu. )
scos un ur&et de groaz(% s!a 2mp&eticit pu3in 5i a c(zut Bos. )m mai
aprins o bucat( de cam'or 5i am continuat s(!mi preg(tesc 'ocu&. Mi!
am dat seama c+t de uscat era 'runzi5u& de deasupra mea% c(ci% de
c+nd *enisem cu Ma5ina Timpu&ui% cam de o s(pt(m+n(% nu c(zuse
nici o p&oaie. )5a c(% 2n &oc s( m( ap&ec printre copaci dup( crengi
uscate% am 2nceput s( sar 5i s( trag 2n Bos ramuri&e. Cn cur+nd a*eam
un 'oc cu 'um 2nec(cios% '(cut din &emne *erzi 5i be3e uscate% a5a c(
puteam s(!mi economisesc cam'oru&. M!am tras spre &ocu& unde
r(m(sese ,eena% &+ng( m(ciuca mea de 'ier. )m 2ncercat tot ce
5tiam pentru a o readuce &a *ia3(% dar ea z(cea ca moart(. =!am putut
nici m(car s(!mi dau seama dac( mai respira sau nu.
)cum% 'umu& 'ocu&ui m( 2n*(&uia 5i m( mo&e5ea. @e &+ng( aceasta
5i *aporii de cam'or p&uteau 2n aer. 6ocu& nu mai a*ea ne*oie s( 'ie
a&imentat timp de *reo or(. M( sim3eam 'oarte obosit dup( e'ortu&
'(cut 5i m!am a5ezat Bos. @(durea era p&in(% de asemenea% de un
murmur adormitor pe care nu!& puteam 2n3e&ege. Mi s!a p(rut doar c(
8"
mi!a c(zut capu& 2n piept 5i atunci am deschis ochii. Totu& era 2n
2ntuneric 5i Mor&ocii 25i p&imbau m+ini&e pe mine. 7cutur+ndu!m( de
degete&e &or ag(3(toare% am c(utat gr(bit 2n buzunar cutia de
chibrituri% 5i 9 cutia disp(ruseI )poi Mor&ocii au t(b(r+t din nou
asupra mea. Cntr!o c&ip( mi!am dat seama ce se petrecuse.
)dormisem% 5i 'ocu& se stinsese% 5i% acum% o am(r(ciune de moarte
m( n(p(di. @(durea era p&in( de mirosu& &emne&or arse. )m 'ost
apucat de g+t% de p(r% de bra3e 5i tr+ntit Bos. 7im3eam cu o groaz( de
nedescris toate aceste creaturi moi% 2ngr(m(dite 2n 2ntuneric deasupra
mea. M( sim3eam ca 5i cum a5 'i 'ost prins 2ntr!o monstruoas( p+nz(
de p(ianBen. 0ram cop&e5it% 5i m!am pr(bu5it. )m sim3it mi5te din3i
mici 2n'ing+ndu!mi!se 2n g+t&eB. M!am rostogo&it 5i am dat cu m+na
peste drugu& meu de 'ier. )sta mi!a dat putere. )m '(cut o s'or3are s(
m( sco&% scutur+nd de pe mine 5obo&anii omene5ti% 5i% 3in+nd str+ns
drugu&% am &o*it 2ntr!aco&o unde socoteam c( trebuie s( 'ie 'e3e&e &or.
7im3eam din p&in carnea 5i oase&e ced+nd sub &o*ituri&e me&e% 5i%
pentru moment% eram &iber.
M!a cuprins acea e1a&tare ciudat( care se pare c( 2nso3e5te adesea
o &upt( grea. 8tiam c( at+t eu% c+t 5i ,eena eram pierdu3i% dar eram
hot(r+t s(!i 'ac pe Mor&oci s(!5i p&(teasc( scump hrana. Mi!am &ipit
spate&e de un copac% 2n*+rtind drugu& de 'ier 2n 'a3a mea. Cntreaga
p(dure era p&in( de mi5care 5i de strig(te&e &or. ) trecut un minut.
Voci&e &or p(reau din ce 2n ce mai e1citate 5i mi5c(ri&e &or de*eneau
mai repezi. 8i totu5i% nici unu& nu se apropia. 8edeam pri*ind 2n
2ntuneric. )poi deodat( mi!a re*enit speran3a. Dar dac( Mor&oci&or &e
era 'ric(; 8i chiar 2n c&ipa aceea s!a produs un 'apt curios. Cntunericu&
p(rea c( de*ine &uminos. )m 2nceput s( disting 'oarte nedes&u5it
Mor&ocii 2n Buru& meu 9 tremurau dobor+3i &a picioare&e me&e 9
apoi am recunoscut% cu surprindere 5i ne*enindu!mi a crede ochi&or%
c( to3i cei&a&3i a&ergau% 2ntr!un puhoi ne2ntunecat% drept 2nainte 2n
p(dure. 7pin(ri&e &or nu mai p(reau a&be% ci ro5ii. Cn timp ce 2i
pri*eam cu gura c(scat(% o mic( sc+nteie a p&utit de!a curmezi5u&
unui petec de cer 2nste&at% printre ramuri% 5i a disp(rut. 8i atunci am
2n3e&es mirosu& de &emn ars% murmuru& somnoros care acum cre5tea
8#
2ntr!un *uiet puternic% &umina ro5ie 5i 'uga Mor&oci&or.
>e5ind de dup( copacu& &+ng( care m( ad(posteam 5i pri*ind
2nd(r(t% am *(zut% printre trunchiuri&e negre a&e copaci&or apropia3i%
'&(c(ri&e p(durii cuprinse de 'oc. 0ra primu& 'oc pe care!& aprinsesem
5i care *enea acum dup( mine. )m c(utat!o pe ,eena% dar nu mai
era nic(ieri. 7'+r+itu& 5i trosnetu& din spate&e meu% pocnetu& e1p&ozi*
pe care!& '(cea 'iecare copac cuprins de '&(c(ri nu!mi &(sau mu&t timp
de g+ndire. Rin+nd str+ns drugu& de 'ier% m!am &uat dup( Mor&oci.
0ra o urm(rire str+ns(. 4 dat( '&(c(ri&e au izbucnit at+t de iute 2n
dreapta mea 2n timp ce 'ugeam% 2nc+t m!au 2nconBurat 5i am 'ost
ne*oit s( 'ug spre st+nga. Dar% 2n ce&e din urm(% am ie5it 2ntr!un mic
&umini5% 5i 2n aceea5i c&ip( un Mor&oc a dat peste mine% m!a oco&it 5i
s!a n(pustit de!a dreptu& 2n '&(c(riI
8i!atunci mi!a 'ost dat s( *(d &ucru& ce& mai ciudat 5i mai oribi&%
cred% din toate c+te am *(zut 2n acea epoc( a *iitoru&ui. Tot spa3iu&
din Bur era &uminat ca ziua de &umina 'ocu&ui. Cn centru era o mo*i&(
2n *+r'u& c(reia 'umega un p(duce& p+rBo&it. Dinco&o de mo*i&i3( era
un a&t bra3 a& p(durii aprinse% 5i &imbi&e ga&bene care se 2n(&3au din
copaci se r(suceau% 2ncercuind comp&et spa3iu& cu un zid de '&(c(ri.
@e po*+rni5 erau *reo treizeci sau patruzeci de Mor&oci% orbi3i de
&umin( 5i c(&dur(% b+Bb+ind 2ncoace 5i!nco&o% d+nd unii peste a&3ii 2n
z(p(cea&a care!i cuprinsese. ?a 2nceput nu mi!am dat seama c( erau
orbi3i 5i &o*eam 'urios 2n ei% cu drugu&% de c+te ori se apropiau de
mine% 2ntr!o 'ric( desperat(% omor+nd unu& 5i schi&odind a&3i c+3i*a.
Dar c+nd am *(zut gesturi&e unuia dintre ei% orbec(ind pe sub p(duce&
5i 2ndrept+ndu!se spre marea '&(c(ri&or ro5ii% c+nd &e!am auzit
gemete&e% m!am con*ins c( sunt tota& neputincio5i 5i nenoroci3i 2n
b(taia &uminii% a5a c( nu i!am mai &o*it.
8i% totu5i% din c+nd 2n c+nd% c+te unu& se repezea drept spre mine% 5i
asta m( '(cea s( m( dau repede &a o parte din drumu& &ui% tremur+nd
tot de groaz(. ?a un moment dat% '&(c(ri&e s!au poto&it 5i mi!a 'ost
85
team( c( ace&e creaturi tic(&oase *or putea din nou s( m( *ad(. M!am
g+ndit chiar s( &e!o iau 2nainte 5i s( 2ncep eu &upta% omor+nd c+3i*a
dintre eiG dar 'ocu& a izbucnit cu o nou( putere% 5i am r(mas &ocu&ui.
)m umb&at printre ei% de!a &ungu& dea&u&ui% oco&indu!i% c(ut+nd *reo
urm( a ,eenei. Dar ,eena nu mai era nic(ieri.
Cn ce&e din urm( m!am a5ezat Bos% pe *+r'u& mo*i&ei% pri*ind strania
5i ne*erosimi&a *ecin(tate a 'iin3e&or orbite care dibuiau 2n toate
p(r3i&e% chem+ndu!se 2ntre e&e cu sunete ne2n3e&ese% atunci c+nd
&umina 'ocu&ui c(dea asupra &or. Tr+mbe r(sucite de 'um se ridicau
spre cer% 5i prin c+te o sp(rtur( a acestor perde&e ro5ii sc&ipeau ste&e&e
2ndep(rtate% ca 5i cum ar 'i apar3inut a&tui uni*ers. Doi sau trei
Mor&oci au dat% buim(ci3i% peste mine% 5i eu i!am 2ndep(rtat cu
&o*ituri de pumni% tremur+nd 2n timp ce!i &o*eam.
)m 'ost con*ins% cea mai mare parte a nop3ii% c( totu& era un
co5mar. M!am mu5cat 5i am 3ipat% 2ntr!o s(&batic( dorin3( de a m(
trezi. )m izbit p(m+ntu& cu m+ini&e% m!am ridicat 5i m!am a5ezat iar
Bos% am r(t(cit de co&o p+n( co&o% 5i iar m!am a5ezat Bos. )poi am
2nceput s( m( 'rec &a ochi 5i s(!& rog pe Dumnezeu s( m( trezeasc(
din co5mar. De trei ori am *(zut cum ni5te Mor&oci 25i &(sau capu& 2n
Bos% 2ntr!un 'e& de agonie% 5i se aruncau 2n desi5u& '&(c(ri&or. Dar% 2n
ce&e din urm(% deasupra 'ocu&ui ro5u care se mai poto&ise% deasupra
*a&uri&or negre de 'um 5i a cioturi&or de copaci% a&bite de cenu5( 5i
2nnegrite de 'um% deasupra acestor 'iin3e 'antomatice% a& c(ror num(r
se tot 2mpu3ina% s!a re*(rsat &umina a&b( a zi&ei.
)m c(utat din nou% dar n!am g(sit nici o urm( a ,eenei. 0ra
e*ident c( Mor&ocii &(saser( micu& ei trup 2n p(dure. =ici nu pot s( *(
spun c+t de mu&t m( u5ura g+ndu& c( sc(pase ast'e& de soarta
2ngrozitoare c(reia 2i era h(r(zit(. C+nd m!am g+ndit &a aceasta% era
c+t pe!aci s( 2ncep un masacru a& ne*o&nice&or spurc(ciuni din Buru&
meu% dar m!am ab3inut. Mo*i&a% *!am mai spus% era ca un 'e& de
insu&( 2n p(dure. De pe *+r'u& ei puteam acum s( disting% printr!un
8
nor de 'um% @a&atu& de @or3e&an Verde 5i ast'e& am putut s(!mi dau
seama de direc3ia 2n care se g(sea 7'in1u& )&b. 8i ast'e&% &(s+ndu!i pe
ace5ti b&estema3i s( a&erge mai departe de co&o!co&o% gem+nd% 2n timp
ce 2n Bur se &umina tot mai de ziu(% mi!am 2n'(5urat cu iarb( t(&pi&e
picioare&or 5i% prin cenu5a 'umeg+nd( 5i printre cioturi&e de copaci 2n
care B(ratecu& 2nc( mai mocnea% am pornit% 5chiop(t+nd% c(tre
ascunz(toarea Ma5inii Timpu&ui. Mergeam 2ncet% c(ci eram aproape
stors de obosea&( 5i pe deasupra mai 5i 5chiop(tam. M( st(p+nea o
durere cump&it( pentru moartea oribi&( a micu3ei ,eena% a c(rei
nenorocire m( cop&e5ea. )cum% 2n aceast( *eche odaie 'ami&iar(% mi
se p(rea c( 2ncerc mai cur+nd triste3ea dintr!un *is% dec+t o pierdere
rea&(. Dar% 2n diminea3a aceea% m( sim3eam din nou abso&ut singur 9
teribi& de singur. Mi!am reamintit de casa mea% de c(minu& acesta% de
unii dintre *oi% 5i% o dat( cu aceste imagini% m!a n(p(dit un dor
dureros.
Cn timp ce mergeam prin cenu5a 'umeg+nd(% sub ceru& str(&ucitor
a& dimine3ii% am '(cut o descoperire. Cn buzunaru& de &a panta&on mai
erau c+te*a chibrituri *(rsate. Cutia se sp(rsese 2n buzunar% probabi&%
2nainte de a o pierde.
XIII. CAPCANA S%INXULUI ALB
Cam pe &a opt sau nou( diminea3a am aBuns &a scaunu& de meta&
ga&ben de pe care pri*isem 2mpreBurimi&e% 2n seara sosirii me&e. M!am
g+ndit &a conc&uzii&e pripite &a care aBunsesem 2n seara aceea 5i n!am
putut s( nu r+d amar de 2ncrederea mea. )ici era aceea5i pri*e&i5te
minunat(% aceea5i *erdea3( abundent(% ace&ea5i pa&ate sp&endide 5i
ruine m(re3e% ace&a5i '&u*iu argintiu curg+nd printre ma&uri m(noase.
Ve5minte&e *ese&e a&e de&ica3i&or omu&e3i se mi5cau de co&o p+n( co&o
printre copaci. Anii se sc(&dau e1act 2n &ocu& unde o sa&*asem pe
,eena 5i% *(z+ndu!i% am sim3it deodat( o durere ascu3it(. Cupo&e&e
de deasupra intr(ri&or 2n &umea subteran( se 2n(&3au ca ni5te pete 2n
tot acest peisaB. )cum 2n3e&egeam ce se ascundea dedesubtu&
8H
'rumuse3ii oameni&or din ?umea de Deasupra. Qiua &or era 'ericit(% &a
'e& ca ziua *ite&or de pe c+mp. Ca 5i *ite&e% ei nu cuno5teau du5mani
5i nu duceau &ips( de nimic. 8i a*eau% ca 5i e&e% ace&a5i s'+r5it.
M( m+hnea g+ndu& c( *isu& inte&ectu&ui uman 'usese at+t de scurt.
4mu& se sinucisese. 7e abandonase cu totu& con'ortu&ui 5i &ipsei de
griBi% 25i rea&izase speran3e&e cre2nd o societate echi&ibrat(% a*+nd
drept &ozinc( securitatea 5i permanen3a 9 ca s( aBung( p+n( &a urm(
aici. C+nd*a% *ia3a 5i proprietatea cunoscuser(% desigur% o securitate
aproape abso&ut(. Ce& bogat 25i asigurase a*erea 5i con'ortu&%
muncitoru& 25i a*ea asigurat( *ia3a 5i munca. 6(r( 2ndoia&( c(% 2n acea
&ume per'ect(% nu e1istase nici o prob&em( de 5omaB% nici o prob&em(
socia&( nu r(m(sese nerezo&*at(. Dup( aceea% urmase o &ung(
perioad( de &ini5te.
01ist( o &ege a naturii% peste care noi trecem cu *ederea% 5i anume
c( sup&e3ea inte&ectu&ui nu este dec+t o compensa3ie a schimb(ri&or
primeBdiei 5i necazuri&or. An anima& 2n per'ect( armonie cu mediu&
2nconBur(tor este e& 2nsu5i un mecanism per'ect. =atura nu ape&eaz(
&a inte&igen3( dec+t atunci c+nd neobi5nuin3a 5i instinctu& nu mai sunt
de nici un 'o&os. =u e1ist( inte&igen3( aco&o unde nu e1ist( schimbare
5i ne*oie de schimbare. =umai ace&e anima&e care trebuie s( 2n'runte
o imens( di*ersitate de ne*oi 5i primeBdii dau do*ad( de inte&igen3(.
)st'e&% dup( p(rerea mea% omu& din ?umea de Deasupra se &(sase
dus c(tre o 'rumuse3e 'ragi&(% iar ?umea 7ubteran( era m+nat(
e1c&usi* spre o industrie mecanic(. Dar acestei st(ri per'ecte 2i &ipsise
ce*a pentru a aBunge un mecanism per'ect% 5i anume% permanen3a
abso&ut(. 7e pare c(% o dat( cu trecerea timpu&ui% modu& de
a&imenta3ie a &umii subterane% oricum ar 'i 'ost asigurat% s!a
zdruncinat. Mama =ecesitate% 2n&(turat( c+te*a mii de ani% s!a
2napoiat 2n &ume 5i a 2nceput de Bos. ?umea 7ubteran(% 'iind 2n
contact cu ma5in(rii&e care% oric+t ar 'i de per'ecte% tot au ne*oie de
pu3in( g+ndire% 2n a'ar( de obi5nuin3(% a*ea% probabi&% prin 'or3a
88
&ucruri&or% ce*a mai mu&t( ini3iati*(% de5i% mai pu3in din ce&e&a&te
caracteristici umane% dec+t ?umea de Deasupra. 8i% c+nd au 2nceput
s( 2ndure &ipsa c(rnii% au re*enit &a ceea ce 'usese oprit p+n( atunci de
str(*echi obiceiuri. )st'e& am *(zut eu &ucruri&e 2n u&tima mea pri*ire
asupra &umii din anu& opt sute dou( mii 5apte sute unu. @oate s( 'ie o
e1p&ica3ie tota& eronat(% a5a cum mintea omeneasc( n(scoce5te
adesea. Dar ast'e& mi!am 2nchipuit eu &ucruri&e% 5i tot ast'e& *i &e
prezint 5i *ou(.
Dup( obose&i&e% emo3ii&e 5i spaime&e u&time&or zi&e% 5i 2n ciuda
m+hnirii me&e% scaunu& de meta& ga&ben% pri*e&i5tea &ini5tit( 5i soare&e
ca&d erau 'oarte odihnitoare. 0ram isto*it 5i somnoros% 5i 2n cur+nd
'i&ozo'area mea s!a trans'ormat 2n somno&en3(. M!am &(sat 2n *oia ei
5i% 2ntinz+ndu!m( pe iarb(% am dormit un somn &ung 5i 2n*ior(tor.
M!am trezit cu pu3in 2nainte de apusu& soare&ui. )cum eram sigur
c( Mor&ocii nu m( *or surprinde mo3(ind 5i% dup( c+te*a mi5c(ri de
2n*iorare% am cobor+t dea&u&% 2ndrept+ndu!m( c(tre 7'in1u& )&b.
Rineam 2ntr!o m+n( drugu& de 'ier% iar cea&a&t( m+n( se Buca cu
chibrituri&e din buzunar.
8i atunci s!a 2nt+mp&at ce*a cu totu& nepre*(zut. )propiindu!m( de
piedesta&u& 7'in1u&ui% am *(zut cu uimire c( u5i&e de bronz erau
deschise. )&unecaser( 2n Bos pe ni5te 5an3uri.
M!am oprit chiar 2n 'a3a &or% ne5tiind dac( trebuie s( intru.
Cn(untru era o mic( 2nc(pere 5i% pe un &oc pu3in mai ridicat% 2ntr!un
co&3% 5edea Ma5ina Timpu&ui. Ce&e dou( manete erau 2n buzunaru&
meu. >at( deci c( dup( toate preg(tiri&e me&e minu3ioase 2n *ederea
asedierii% 7'in1u& )&b mi se preda de bun( *oie. )m aruncat c+t co&o
drugu& de 'ier% aproape cu p(rere de r(u c( nu!& pot 'o&osi.
An g+nd nea5teptat mi!a trecut prin minte% 2n timp ce m( ap&ecam
89
s( intru. Ce& pu3in de data aceasta 2n3e&egeam ca&cu&e&e pe care 5i &e
'(cuser( Mor&ocii. 7t(p+nindu!mi o puternic( dorin3( de a izbucni 2n
r+s% am p(5it prin cadru& de bronz a& u5ii% spre Ma5ina Timpu&ui. )m
constatat cu surprindere c( 'usese uns( 5i cur(3it( cu griB(. @+n(
atunci m( 2ntrebasem dac( nu cum*a Mor&ocii o demonteaz(% m(car
2n parte% pentru a 2ncerca% 2n 'e&u& &or nebu&os de a g+ndi% s(!i a'&e
destina3ia.
Cn timp ce 5edeam &+ng( ea 5i o e1aminam% bucur+ndu!m( de
simp&a ei atingere% 'aptu& pe care 2& a5teptam s!a produs. @&(ci&e de
bronz au a&unecat brusc 2n sus% izbindu!se de per*az cu un z(ng(nit
puternic. O(m(sesem 2n bezn( 9 prins 2n capcan(. Ce& pu3in a5a
credeau Mor&ocii. )m r+s 2ncet% 2n*ese&it.
@uteam s( 5i aud chicotea&a &or murmurat(% pe m(sur( ce se
apropiau de mine. 01trem de ca&m% am 2ncercat s( aprind un chibrit.
=u mai a*eam dec+t s( 'i1ez p+rghii&e 5i apoi s( dispar ca o 'antom(.
Dar nu d(dusem aten3ie unui mic am(nunt. Chibritu& era din ace& soi
odios care se aprinde numai c+nd este 'recat de cutie.
V( pute3i imagina cum mi s!a spu&berat tot ca&mu&. Mici&e brute
erau chiar &+ng( mine. Anu& m!a 5i atins. )m dat o &o*itur(% Bur!
2mpreBur% pe 2ntuneric% cu manete&e 5i am 2nceput s( m( ca3(r 2n 5aua
ma5inii. )tunci s!a ag(3at de mine o m+n(% 5i apoi 2nc( una. ) trebuit
pur 5i simp&u s( &upt din r(sputeri ca s( scot manete&e din str+nsoarea
Mor&oci&or% s( pip(i 2n ace&a5i timp &ocu& 2n care trebuia s( &e 'i1ez.
)proape c( mi!au smu&s una dintre manete. 7im3ind c( 2mi a&unec(
din m+n(% a trebuit s( 2mpung 2n 2ntuneric cu capu& 9 5i am auzit
c&ar cum a sunat% s'(r+m+ndu!se% 3easta Mor&ocu&ui 9 pentru ca s!o
recap(t. ?upta% aceast( u&tim( 2nc&e5tare% era 5i mai cr+ncen( dec+t
cea din p(dure. Dar% 2n ce&e din urm(% am 'i1at maneta 5i am 2mpins!
o 2nainte. M+ini&e care m( atingeau au a&unecat de pe mine. )poi
2ntunericu& de pe ochi mi s!a risipit. M!am trezit 2nconBurat de aceea5i
&umin( cenu5ie 5i de ace&a5i tumu&t pe care *i &e!am descris mai
9L
2nainte.
XI. O I$IUNE I MAI NDEP!RTAT!
V!am mai *orbit despre senza3ia de r(u 5i ame3ea&( pe care &e
2ncerci atunci c+nd c(&(tore5ti 2n Timp. De data aceasta nici nu eram
bine a5ezat% 5edeam ob&ic pe 5a% 5i 2ntr!o pozi3ie nestabi&(. An timp
nede'init am r(mas ag(3at de Ma5in(% pe c+nd ea se zdruncina 5i
*ibra% '(r( s(!mi pot da seama cum mergeam% 5i c+nd m!am g+ndit s(
pri*esc din nou cadrane&e% am r(mas 2ncremenit *(z+nd unde
aBunsesem. An cadran 2nregistreaz( zi&e&e% a&tu& mii&e de zi&e% a&tu&
mi&ioane&e de zi&e 5i a&tu& mii&e de mi&ioane. Cn &oc s( 'i tras manete&e
2nd(r(t% &e 2mpinsesem 2ns( 2nainte% 2n a5a 'e& Ma5ina gonea spre
*iitor% iar c+nd am cercetat cadrane&e% am descoperit c( indicatoru&
mii&or de zi&e se 2n*+rtea% tot at+t de repede ca 5i secundaru& unui
ceas% spre *iitor.
Cn timp ce zburam tot mai departe% a 2nceput s( se produc( 2ncet o
anumit( schimbare a nebu&oasei din Bur. Cenu5iu& tremur(tor a
de*enit mai 2ntunecat% apoi 9 de5i continuam s( c(&(toresc cu o
*itez( uimitoare 9 c&ipirea succesi*( a zi&e&or 5i a nop3i&or% care
indica de obicei o *itez( mai mic(% a de*enit din ce 2n ce mai
accentuat(. ?a 2nceput 'aptu& m!a nedumerit 'oarte mu&t. Qi&e&e 5i
nop3i&e a&ternau din ce 2n ce mai rar% soare&e trecea tot mai 2ncet de!a
curmezi5u& ceru&ui% p+n( c+nd mi s!a p(rut c( drumu& &ui dureaz(
seco&e 2ntregi. Cn ce&e din urm(% un crepuscu& constant s!a a5ternut
asupra p(m+ntu&ui% crepuscu& 2ntrerupt doar c+nd 5i c+nd de c+te o
comet( ce str(&ucea pe ceru& 2ntunecos. 6+5ia de &umin( care 2mi
indica drumu& soare&ui disp(ruse de mu&tG soare&e 2ncetase s( mai
apun( 9 doar se ridica 5i se &(sa spre apus 9 de*enind mereu mai
mare 5i mai ro5u. 4rice urm( a &unii disp(ruse. Din rotirea ste&e&or%
de*enit( tot mai &ent(% r(m(seser( numai c+te*a puncte de &umin(
care abia se t+rau. Cn ce&e din urm(% cu pu3in timp 2nainte de a m(
opri% soare&e% ro5u 5i enorm% a r(mas nemi5cat% pe &inia orizontu&ui% ca
91
o cupo&( *ast( &umin+nd cu o str(&ucire tu&bure% 2ntret(iat( apare de
c+te o stingere trec(toare. ?a un moment dat s!a reaprins cu putere%
dar a re*enit repede &a &umina ro5cat( 5i posomor+t(. )m obser*at%
din aceast( 2ncetinire a r(s(ritu&ui 5i a apusu&ui% c( ac3iunea '&u1u&ui
5i re'&u1u&ui se terminase. @(m+ntu& aBunsese s( se odihneasc( cu o
singur( 'a3( spre soare% &a 'e& cum% 2n zi&e&e noastre% ?una pri*e5te
spre @(m+nt cu o singur( 'a3(. Cu mu&t( griB(% c(ci mi!am amintit de
c(derea mea de &a prima oprire% am 2nceput s(!mi 2ncetinesc mersu&.
>ndicatoare&e s!au rotit din ce 2n ce mai 2ncet% p+n( c+nd ce&e care
ar(tau mii&e mi s!au p(rut nemi5cate% iar ce&e a&e zi&e&or au 2nceput
s(!5i &ase o umbr( pe cadran. Tot mai 2ncet% p+n( c+nd am 2ntrez(rit
conturu& ne&(murit a& unui 3(rm pustiu.
)m oprit 'oarte 2ncet 5i am r(mas pe Ma5ina Timpu&ui% pri*ind 2n
Bur. Ceru& nu mai era a&bastru. 7pre nord!est era negru% ca de
cernea&(% 5i pe 'ondu& &ui 2ntunecat stic&eau puternic 5i nec&intit ste&e
a&be 5i pa&ide. Deasupra capu&ui% ceru& era de un ro5u!2nchis% '(r(
ste&e% iar spre sud!est de*enea str(&ucitor% de un ro5u!&uminos% aco&o
unde% t(iat de &inia orizontu&ui% se a'&a discu& imens a& 7oare&ui% ro5u
5i nemi5cat. 7t+nci&e din preaBma mea erau co&orate 2n ro5u!aprins 5i
orice urm( de *ia3( pe care am *(zut!o &a 2nceput era *egeta3ia de un
*erde!2nchis% acoperind orice &oc mai proeminent pe po*+rni5u&
dinspre sud!estG era ace&a5i *erde bogat care se poate *edea &a
mu5chiu& din p(dure sau &a &ichenii din pe5teri: p&ante ce cresc 2ntr!un
*e5nic amurg.
Ma5ina se a'&a pe un ma& 2nc&inat. Marea se 2ntindea departe spre
sud!est% de*enind *iu!str(&ucitoare spre orizont% &+ng( ceru& 2ntunecat.
=u *edeam nici ta&azuri mari% nici *a&uri% c(ci nu se '(cea sim3it( nici
o su'&are de *+nt. =umai o u5oar( unduire u&eioas( o ridica 5i o
cobora% ca o respira3ie s&ab(% ar(t+ndu!mi c( eterna mare se mi5ca 5i
tr(ia. De!a &ungu& 3(rmu&ui% de care uneori se izbea apa% era o crust(
groas( de sare 9 tranda'ir sub ceru& &i*id. )*eam o senza3ie de
ap(sare 2n t+mp&e 5i mi!am dat seama c( respiram 'oarte repede.
92
7enza3ia 2mi amintea de singura mea 2ncercare de a&pinism 5i am
2n3e&es c( aeru& era mai rare'iat dec+t ast(zi.
Departe% de deasupra ma&u&ui pustiu s!a auzit un 3ip(t ascu3it 5i am
*(zut un anima&% ca un 'e& de imens '&uture a&b% zbur+nd cu mi5c(ri
neregu&ate% b(t+nd din aripi 5i 2n(&3+ndu!se 2n sus% spre cer% apoi
cobor+nd 2n cercuri mari 5i disp(r+nd dup( o mo*i&( mai Boas( din
dep(rt(ri. Rip(tu& &ui era at+t de 2ngrozitor 2nc+t m!am 2n'iorat 5i m!
am a5ezat mai bine 2n 5a. @ri*ind din nou 2n Bur% am *(zut c( bucata
ro5cat(% pe care o &uasem drept st+nc(% se mi5ca 2ncet c(tre mine. 0ra
2ntr!ade*(r o 'iin3( sem(n+nd cu un crab monstruos. V( pute3i
2nchipui un crab mare c+t masa de co&o% mi5c+ndu!5i c&e5tii mari%
pip(ind 2n Bur cu antene&e ondu&ate% &ungi ca ni5te bice% 5i pri*indu!te
cu ochii bu&buca3i% a5eza3i de 'iecare parte a 'run3ii &ui de meta&;
7pinarea 2i era zb+rcit( 5i 2mpodobit( cu um'&(turi neregu&ate% 5i% pe
ici 5i co&o% a*ea ni5te incrusta3ii *erzui. @uteam s(!i *(d% 2n Buru& gurii
&ui comp&icate% nenum(rate 'iri5oare% agit+ndu!se 5i pip(ind 2n timp
ce se mi5ca.
@e c+nd pri*eam &a aceast( sinistr( apari3ie care se t+ra spre mine%
am sim3it pe obraz o g+di&itur(% ca 5i cum s!ar 'i a5ezat o musc(. )m
2ncercat s!o gonesc cu m+na% dar 2n c&ipa urm(toare a re*enit 5i
aproape imediat am mai sim3it una &+ng( ureche. )m dat s!o prind 5i
am apucat ce*a ca un 'ir% care s!a tras repede din m+na mea. Cu o
sc+rb( teribi&( m!am 2ntors 5i am *(zut c( prinsesem antena unui a&t
crab monstruos care se a'&a chiar &+ng( mine. 4chii s(i du5m(no5i se
roteau 2n orbite&e &or permanente% gura se deschidea po'ticioas(% iar
c&e5tii s(i uria5i 5i groso&ani% m+nBi3i cu noroi de a&ge% se 2ndreptau
asupra mea. Cntr!o c&ip( am pus m+na pe p+rghie 5i am pus 2ntre mine
5i ace5ti mon5tri un inter*a& de o &un( de zi&e. M( a'&am 2ns( pe
ace&a5i ma&% 5i i!am re*(zut c&ar% de 2ndat( ce m!am oprit. Duzini
2ntregi se t+rau de co&o!co&o% 2n &umina sumbr(% prin iarba de un
*erde 2nchis.
9"
=u *( pot descrie sentimentu& de insuportabi&( pustietate care
domnea asupra &umii. Ceru& ro5u de &a r(s(rit% 2ntunericu& dinspre
nord% marea moart( acoperit( de sare% 3(rmu& st+ncos pe care se t+rau
2ncet ace5ti mon5tri resping(tori% *erde&e uni'orm 5i cu aspect
otr(*itor a& &icheni&or% aeru& rare'iat care r(nea p&(m+nii: toate acestea
se adunau 2ntr!o senza3ie 2nsp(im+nt(toare. )m mai 2naintat o sut( de
ani 5i am dat de ace&a5i soare ro5u 9 pu3in mai mare% pu3in mai
amor3it 9 aceea5i mare moart(% ace&a5i aer 2nghe3at 5i aceea5i
mu&3ime de crabi de p(m+nt% c(3(r+ndu!se pretutindeni printre
buruieni&e *erzi 5i st+nci&e ro5ii. @e ceru& dinspre apus se ridica o
pa&id( &inie curb(% ca o imens( &un( nou(.
)st'e& am tot c(&(torit% 2n sa&turi mari de c+te o mie de ani sau mai
mu&t% oprindu!m(% atras de taina soartei p(m+ntu&ui 5i pri*ind cu o
stranie 'ascina3ie &a 7oare&e ce de*enea mai mare 5i mai pa&id pe
ceru& dinspre apus% 5i &a *ia3a ce disp(rea treptat de pe b(tr+nu& nostru
@(m+nt. Cn ce&e din urm(% &a mai mu&t de treizeci de mi&ioane de ani
de acum 2nainte% uria5a cupo&( ro5cat( a 7oare&ui aBunsese s( acopere
cam a zecea parte din ceru& 2ntunecat. )tunci am oprit iar% c(ci
mu&3imea crabi&or disp(ruse% iar 3(rmu& ro5u p(rea &ipsit de *ia3(% 2n
a'ara ierburi&or de mare 5i a &icheni&or de un *erde &i*id. @eisaBu& era
pres(rat 5i cu a&b. M!a p(truns un 'rig mu5c(tor. 6u&gi a&bi de z(pad(
c(deau mereu 2n *+rteBuri. 7pre nord!est% &uciu& z(pezii se 2ntindea
sub ceru& negru% 2nste&at% 5i puteam s( *(d creste&e ondu&ate a&e unor
mo*i&e a&b!tranda'irii. De!a &ungu& 3(rmu&ui m(rii at+rnau ciucuri de
ghea3(% iar 2n &arg p&uteau mase de ghe3ariG dar cea mai mare 2ntindere
a acestui ocean s(rat% s+ngeriu sub *e5nicu& apus de soare% era 2nc(
ne2nghe3at(.
)m pri*it 2n Buru& meu s( *(d dac( mai r(m(sese *reo urm( de
*ia3( anima&(. 4 team( ne&(murit( m( re3inea 2n 5aua ma5inii. Dar n!
am *(zut mi5c+ndu!se nimic% pe p(m+nt% pe cer sau 2n mare. =(mo&u&
*erde de pe st+nci era singuru& &ucru care do*edea c( *ia3a 2nc( nu se
stinsese. An banc scund de nisip ap(ruse 2n mare 5i apa se retr(sese
9#
de &a 3(rm. Mi s!a p(rut c( *(d un corp negru care se mi5ca pe acest
banc% dar a r(mas nemi5cat de cum &!am pri*it% 5i am socotit c( m(
2n5e&ase ochiu& 5i c( nu era dec+t o piatr(. 7te&e&e de pe cer str(&uceau
intens 5i mi se p(rea c( nu mai c&ipesc dec+t 'oarte pu3in.
Deodat(% am b(gat de seam( c( marginea discu&ui so&ar su'erea o
schimbare% 2n partea de apusG o conca*itate% ca un go&'% ap(ruse pe
conturu& circu&ar. :o&'u& de*enea tot mai mare. )m pri*it
2nsp(im+ntat aproape un minut &a 2ntunecimea ce se a5ternea
deasupra zi&ei% 5i mi!am dat seama c( 2ncepea o ec&ips(. @este discu&
soare&ui trecea 'ie ?una% 'ie p&aneta Mercur. ?a 2nceput am crezut%
desigur% c( este ?una% dar am moti*e s( cred c( *edeam trecerea unei
p&anete interioare% 'oarte aproape de p(m+nt.
Cntunericu& cre5tea *(z+nd cu ochii% un *+nt rece a 2nceput s( bat(
2n ra'a&e% dinspre r(s(rit% 5i *+rteBu& de 'u&gi a&bi din aer s!a 2nte3it.
Din &argu& m(rii se auzeau c&ipociri 5i c&opote. Cn a'ar( de aceste
sunete &ipsite de *ia3(% &umea era t(cut(. T(cut(; )r 'i greu s( *(
descriu aceast( t(cere. Vocea omu&ui% beh(itu& oi&or% 3ipete&e
p(s(ri&or% zumzetu& insecte&or% mi5carea care 'ormeaz( 'ondu& *ie3ii
noastre 9 toate acestea nu mai e1istau. @e m(sur( ce 2ntunericu&
de*enea mai dens% 'u&gii 2n*o&bura3i erau tot mai abunden3i%
dans+ndu!mi prin 'a3a ochi&or: 'rigu& din aer era tot mai intens. Cn
ce&e din urm(% unu& c+te unu&% repede% unu& dup( a&tu&% *+r'uri&e a&be
a&e dea&uri&or 2ndep(rtate au disp(rut 2n bezn(. Jriza s!a trans'ormat
2ntr!un *+nt ce *uia cu putere. )m *(zut cum umbra neagr( din
centru& ec&ipsei 2nainta repede 2nspre mine. Cn c&ipa urm(toare nu se
mai *edeau dec+t ste&e&e pa&ide. Oestu& nu era dec+t un 2ntuneric de
nep(truns. Ceru& era abso&ut negru.
M!a cuprins groaza de acest 2ntuneric imens. 6rigu&% care m(
p(trundea p+n( &a m(du*a oase&or% 5i greutatea dureroas( de a respira
m!au cop&e5it. )m 2nceput s( tremur 5i m!a cuprins un r(u de moarte.
)poi pe cer a ap(rut marginea soare&ui% ca un arc ro5u. M!am dat Bos
95
din ma5in(% ca s(!mi re*in. M( sim3eam ame3it 5i incapabi& s( rezist
c(&(toriei de 2ntoarcere. Cn timp ce st(team a5a% bo&na* 5i ame3it% am
*(zut din nou corpu& mi5c(tor de pe bancu& de nisip 9 nu mai era
nici o 2ndoia&( acum% se mi5ca 9 prin apa ro5ie a m(rii. 0ra c+t o
minge de 'otba&% sau poate ce*a mai mare% din care ie5eau ni5te
tentacu&eG p(rea negru 'a3( de apa 2n*o&burat(% ro5ie ca s+nge&e% 5i
s(&ta 2n toate p(r3i&e. )m a*ut o senza3ie de &e5in. Dar o spaim(
teribi&( de a z(cea neputincios 2n acest amurg 2ndep(rtat 5i
2nsp(im+nt(tor mi!a redat puterea s( m( sui 2n 5a.
X. NTOARCEREA EXPLORATORULUI TIMPULUI
8i ast'e& m!am 2ntors. Cred c( mu&t timp am r(mas 2n nesim3ire% pe
ma5in(. ) 2nceput iar c&ipitu& des a& succesiunii zi&e&or 5i a nop3i&or%
soare&e a de*enit iar auriu% ceru& a&bastru. )m 2nceput s( respir cu
mai mu&t( u5urin3(. Contururi&e p(m+ntu&ui urm(reau '&uctua3ia
'&u1u&ui 5i re'&u1u&ui. )ce&e indicatoare se 2n*+rteau 2nd(r(t pe
cadrane. Cn ce&e din urm( am z(rit iar umbre&e ne&(murite a&e case&or%
urme&e omenirii 2n decaden3(. 8i acestea s!au schimbat 5i au pierit% 5i
a&te&e &e!au &uat &ocu&. )poi% c+nd cadranu& care ar(ta mi&ioane&e a
aBuns &a zero% am 2ncetinit *iteza. )m 2nceput s( recunosc propria
noastr( arhitectur(% m(runt( 5i 'ami&iar(% indicatoru& mii&or a re*enit
&a punctu& de p&ecare% ziua 5i noaptea se succedau din ce 2n ce mai
2ncet. )poi *echi&e ziduri a&e &aboratoru&ui au ap(rut 2n Buru& meu.
6oarte 2ncet% de data aceasta% am 2ncetinit mecanismu&.
)m *(zut un &ucru care mi s!a p(rut ciudat. Cred c( *!am spus c(
atunci c+nd am pornit% 2nainte ca *iteza s( de*in( prea mare% Doamna
,atchett trecuse prin odaie 3+5nind% dup( cum mi s!a p(rut% ca o
rachet(. C+nd m!am 2ntors% am trecut din nou prin momentu& c+nd ea
tra*ersase &aboratoru&. Dar acum 'iecare mi5care a ei p(rea s( 'ie
e1act re*ersibi& ce&or dinainte. A5a de &a ce&(&a&t cap(t s!a deschis%
doamna ,atchett s!a strecurat 2n t(cere 2n &aborator% de!a!nd(rate&ea%
5i a disp(rut 2n dosu& u5ii prin care intrase prima dat(. Chiar 2nainte
9
de asta mi s!a p(rut c(!& *(d pe Ki&&<er pentru o c&ip(G dar a trecut 5i
e& ca un 'u&ger.
)m oprit ma5ina 5i am *(zut din nou 2n Buru& meu *echiu&%
'ami&iaru& meu &aborator% instrumente&e 5i dispoziti*e&e me&e% a5a
cum &e &(sasem. )m cobor+t din ma5in(% c&(tin+ndu!m(% 5i m!am
a5ezat pe o banc(. Timp de c+te*a minute am 'ost scuturat de un
tremur puternic. )poi m!am mai &ini5tit. Cn Buru& meu se a'&a iar
*echiu& meu ate&ier% e1act cum 'usese 2nainte. @oate c( adormisem
aco&o% 5i totu& nu 'usese dec+t un *is.
8i totu5i% nuI Ma5ina p&ecase din co&3u& de sud!est a& &aboratoru&ui.
)cum se odihnea 2n co&3u& de nord!*est% 2n 'a3a perete&ui% unde a3i
*(zut!o 5i *oi. 0ste e1act distan3a 2ntre mica paBi5te 5i piedesta&u&
7'in1u&ui )&b% unde 2mi duseser( Mor&ocii Ma5ina.
An timp n!am putut s( g+ndesc &a nimic. )poi m!am ridicat 5i am
str(b(tut coridoru& p+n( aici% 5chiop(t+nd% pentru c( 2nc( m( durea
c(&c+iu&% 5i sim3indu!m( n(c&(it de murd(rie. )m *(zut %/e Pall Mall
Gazette pe masa de &+ng( u5(. )m a'&at c( data era 2ntr!ade*(r cea de
azi 5i% pri*ind &a pendu&% am *(zut c( era aproape ora opt. V!am auzit
*oci&e 5i zgomotu& 'ar'urii&or. )m ezitat 9 m( sim3eam tare bo&na*
5i s&(bit. )tunci am adu&mecat mirosu& bun de 'riptur( 5i am deschis
u5a.
Oestu& 2& 5ti3i. M!am sp(&at% am m+ncat 5i acum *( istorisesc
2nt+mp&area.
XI. DUP! POESTIRE
9 8tiu% zise e& dup( o pauz(% c( toate acestea *i se *or p(rea
abso&ut de necrezut% dar pentru mine singuru& 'apt de necrezut este c(
2n seara aceasta m( a'&u aici% 2n aceast( odaie 'ami&iar(% pri*ind 'e3e&e
*oastre prietenoase 5i po*estindu!*( toate aceste a*enturi stranii. 7e
9H
uit( &a Medic: =u. =u pot s( m( a5tept ca dumneata s( m( crezi. >a!o
drept o minciun( 9 sau o pro'e3ie. 7pune c( am adormit 2n ate&ier.
Consider( c(% specu&+nd asupra destine&or rasei noastre% am dat
na5tere acestei 2nchipuiri. Consider( drept un simp&u arti'iciu
a'irma3ia mea c( totu& ar 'i ade*(rat% un arti'iciu introdus pentru a
m(ri interesu& po*estirii. Dar% &u+nd toate acestea drept o po*este% ce
p(rere ai despre ea;
C5i scoase pipa 5i 2ncepu% 2n 'e&u& s(u obi5nuit% ner*os% s( bat( cu ea
2n bare&e gr(taru&ui. 7e '(cu un moment de t(cere. )poi% scaune&e
2ncepur( s( sc+r3+ie 5i panto'ii s( se 'rece pe co*or. Oidic+ndu!mi
pri*irea de pe 'a3a 01p&oratoru&ui Timpu&ui% pri*ii 2n Bur% &a auditoriu&
s(u. To3i erau 2n 2ntuneric 5i mici pete co&orate p&uteau 2n 'a3a &or.
Medicu& p(rea abso&ut 2n contemp&area gazdei. 0ditoru& pri*ea 3int(
&a cap(tu& 3ig(rii sa&e de 'oi 9 a 5asea. Qiaristu& se scotocea dup(
ceas. Cei&a&3i% dup( c+te 2mi amintesc% r(m(seser( nemi5ca3i.
0ditoru& se ridic( suspin+nd.
9 Ce p(cat c( nu e5ti un scriitor de po*e5tiI zise e&% pun+ndu!5i
m+na pe um(ru& 01p&oratoru&ui Timpu&ui.
9 =u crezi;
9 0i bine...
9 J(nuiam c( nu.
01p&oratoru& Timpu&ui se 2ntoarse spre noi:
9 Ande sunt chibrituri&e; zise e&. )prinse unu& 5i *orbi cu pipa 2n
gur( pu'(ind. Ca s( *( spun ade*(ru&... Cu greu o cred eu 2nsumi... 8i
totu5i...
98
@ri*irea 2i c(zu% cu o 2ntrebare mut(% asupra '&ori&or a&be% *e5teBite%
de pe m(su3(. )poi 25i 2ntoarse m+na cu care 3inea pipa 5i &!am *(zut
pri*ind &a c+te*a zg+r+ieturi pe Bum(tate *indecate.
Medicu& se ridic(% se apropie de &amp( 5i e1amin( '&ori&e.
9 @isti&u& este ciudat% zise e&.
@siho&ogu& se ap&ec( 2n 'a3( ca s( &e *ad(% 2ntinz+nd m+na dup( un
e1emp&ar:
9 7( 'iu a& naibii dac( nu!i unu '(r( un s'ert% zise Qiaristu&. Cum o
s( aBungem acas(;
9 Tr(suri c+te *rei 2n sta3ie% zise @siho&ogu&.
9 0ste curios% zise Medicu&G dar sunt sigur c( nu cunosc ordinu&
din care 'ac parte aceste '&ori. @ot s( &e iau cu mine;
01p&oratoru& Timpu&ui ezit( o c&ip(. )poi spuse brusc:
9 Categoric% nuI
9 Ande &e!ai g(sit de 'apt; zise Medicu&.
01p&oratoru& Timpu&ui 25i duse m+na &a cap. Vorbi ca 5i c+nd ar 'i
2ncercat s( prind( o idee care 2& oco&ea.
9 Mi!au 'ost puse 2n buzunar de ,eena% pe c+nd c(&(toream 2n
Timp. @ri*i 2mpreBur prin odaie. 7( 'iu a& naibii dac( mai sunt sigur
de ce*a. 4daia aceasta% 5i *oi to3i% 5i atmos'era obi5nuit( sunt prea
mu&t pentru ra3iunea mea. 4are am construit *reodat( o Ma5in( a
Timpu&ui% sau un mode& a& Ma5inii Timpu&ui; 7au totu& nu este dec+t
99
un *is; 7e spune c( *ia3a este un *is% un biet *is% 'rumos uneori 9
dar nu mai pot s( suport 5i un *is care n!are nici o Busti'icare. 0ste o
nebunie. 8i de unde a *enit *isu&;... Trebuie s( m( mai uit o dat( &a
Ma5in(. Dac( e1ist( *reo Ma5in(I
?u( repede &ampa 5i se 2ndrept( cu '&ac(ra ei ro5ie spre u5(% 5i de
aco&o 2n coridor. ?!am urm(rit cu to3ii. )co&o% 2n &umina p+&p+itoare a
&(mpii% se a'&a 2ntr!ade*(r Ma5ina% ghemuit(% ur+t(% st+nd 2ntr!o r+n(%
un obiect '(cut din a&am(% abanos% 'i&de5 5i cuar3 transparent 5i &ucios.
7o&id( &a pip(it 9 c(ci am 2ntins m+na 5i i!am pip(it 5ine&e 9 cu
pete brune de unsoare pe 'i&de5% 5i buc(3i de iarb( 5i mu5chi pe p(r3i&e
de Bos% 5i a*+nd o 5in( 2ndoit( 2ntr!o parte.
01p&oratoru& Timpu&ui puse &ampa pe banc( 5i 25i trecu pa&ma pe
5ina stricat(.
9 0ste 2n regu&( acum% zise e&. @o*estea pe care *!am spus!o este
ade*(rat(. Cmi pare r(u c( *!am adus aici% 2n 'rig. Oidic( &ampa 5i%
2ntr!o t(cere abso&ut(% ne!am 2ntors 2n 'umoar.
=e conduse 2n ho& 5i aBut( 0ditoru&ui s(!5i 2mbrace haina. Medicu&
2i pri*i 'a3a 5i% cu o oarecare ezitare% 2i spuse c( poate su'er( de
surmenaB. 01p&oratoru& Timpu&ui r+se din toat( inima. Mi!& aduc
aminte cum 5edea 2n u5a deschis(% sa&ut+ndu!ne.
)m &uat% 2mpreun( cu 0ditoru&% o tr(sur(. 0& considera po*estea
drept Po minciun( s'runtat(/. Cn ceea ce m( pri*e5te% nu eram 2n stare
s( trag nici o conc&uzie. @o*estea era 'antastic( 5i de necrezut% dar
re&atarea ei era *eridic( 5i sobr(. )m r(mas treaz cea mai mare parte
a nop3ii% g+ndindu!m( &a aceast( po*este. M!am hot(r+t s( m( duc a
doua zi 5i s(!& *(d din nou pe 01p&oratoru& Timpu&ui. Mi s!a spus c(
era 2n &aborator% 5i% 'iind un obi5nuit a& casei% am urcat s(!& caut.
?aboratoru& era go&. )m pri*it o c&ip( &a Ma5ina Timpu&ui% am 2ntins
m+na 5i am atins maneta. Ma5ina ghemuit(% cu aspect masi*% se
1LL
&eg(n( ca o ramur( scuturat( de *+nt. >nstabi&itatea ei m( uimi e1trem
de mu&t 5i am a*ut senza3ia din copi&(rie c+nd mi se interzicea s( m(
amestec 2n anumite &ucruri. M!am 2ntors prin coridor. 01p&oratoru&
Timpu&ui a dat peste mine 2n 'umoar. Venea din cas(. )*ea un mic
aparat 'otogra'ic sub un bra3 5i un rucsac sub ce&(&a&t. ) 2nceput s(
r+d( c+nd m!a *(zut 5i mi!a 2ntins s(!i str+ng cotu&.
9 7unt groza* de ocupat% zise e&% cu ma5ina aceea.
9 Dar nu e oare o g&um(; zisei eu. C(&(tore5ti 2ntr!ade*(r prin
Timp;
9 C(&(toresc cu ade*(rat. 8i m( pri*i deschis 2n ochi. )poi ezit(.
4chii s(i r(t(ceau 2n Buru& od(ii. )m ne*oie doar de o Bum(tate de
or(% zise e&. 8tiu de ce ai *enit 5i este 'oarte amabi& din partea
dumita&e. >at( c+te*a re*iste. Dac( r(m+i &a pr+nz &a mine% 23i *oi
ar(ta de data aceasta am(nun3it cum se c(&(tore5te 2n timp% cu
e1emp&e% cu tot ce trebuie. M( ier3i dac( acum te p(r(sesc;
)m consim3it% abia 2n3e&eg+nd atunci cu ade*(rat ce *oia s( spun(%
iar e& d(du din cap 5i ie5i pe coridor. )m auzit u5a de &a &aborator
2nchiz+ndu!se cu zgomot% m!am a5ezat 2ntr!un scaun 5i am &uat un
ziar. Ce a*ea oare de g+nd s( 'ac( 2nainte de pr+nz; )poi deodat(%
citind un anun3% mi!am adus aminte c( 2i promisesem &ui Oichardson%
editoru&% s( m( 2nt+&nesc cu e& &a dou(. )m pri*it &a ceas 5i am *(zut
c( abia puteam s( mai aBung &a timp. M!am scu&at 5i am str(b(tut
coridoru&% ca s(!& anun3 pe 01p&oratoru& Timpu&ui.
Cn timp ce puneam m+na pe c&an3a u5ii% am auzit o e1c&ama3ie%
2ntrerupt( 2n mod ciudat% un dec&ic 5i un pocnet surd. An *+rteB de
*+nt m!a izbit% c+nd am deschis u5a% 5i din(untru s!a auzit un sunet de
stic&( spart( c(z+nd pe podea. 01p&oratoru& Timpu&ui nu era aco&o.
Mi s!a p(rut% pentru o c&ip(% c( *(d o 'orm( 'antomatic(% ne&(murit(%
care 5edea 2ntr!un *+rteB de negru 5i ga&ben 9 o 'orm( at+t de
1L1
transparent(% 2nc+t banca din dosu& ei% cu 'o&ie p&ine de desene% era
per'ect *izibi&(G dar% c+t m!am 'recat &a ochi% 'antoma a disp(rut. 8i
Ma5ina Timpu&ui disp(ruse. Cn a'ar( de pu3in pra' p&utind 2n aer%
cap(tu& opus a& &aboratoru&ui era go&. 7e pare c( se tr+ntise un ochi de
geam de &a &uminator.
)m sim3it o uimire '(r( margini. 8tiam c( se petrece ce*a straniu
5i pentru moment nu puteam s(!mi dau seama ce anume. Cn timp ce
5edeam 5i pri*eam a5a% u5a dinspre gr(din( se deschise 5i ap(ru
ser*itoru&.
=e!am pri*it unu& pe ce&(&a&t. )poi am 2nceput s(!mi adun
g+nduri&e.
9 ) ie5it domnu&... pe aici; 2ntrebai eu.
9 =u domnu&e. =imeni n!a ie5it pe aici. M( a5teptam s(!& g(sesc
2n &aborator.
)tunci am 2n3e&es. Cu riscu& de a!& dezam(gi pe Oichardson% am
continuat s( stau aco&o% a5tept+ndu!& pe 01p&oratoru& Timpu&ui:
a5tept+nd cea de!a doua po*estire% poate 5i mai stranie% 5i mostre&e% 5i
'otogra'ii&e pe care &e *a aduce cu e&. Dar acum 2ncep s( m( tem c( ar
trebui s( a5tept o *ia3( 2ntreag(. 01p&oratoru& Timpu&ui a disp(rut
acum trei ani. 8i% dup( cum 5tie toat( &umea% nu s!a mai 2ntors
niciodat(.
1L2
EPILOG
=u te po3i opri s( nu!3i pui 2ntreb(ri. 7e *a mai 2ntoarce *reodat(;
@oate c( a zburat 2n trecut% 5i a dat peste s(&baticii p(ro5i 5i s+ngero5i
din 0ra @ietrei =eciop&iteG 2n abisuri&e M(rii Cretacice
1H
G sau printre
saurienii grote5ti% uria5e&e repti&e din Timpuri&e -urasice
18
. @oate c(%
chiar acum 9 dac( pot spune a5a 9 r(t(ce5te pe *reun reci' de cora&i
oo&itici
19
b+ntuit de p&esiosauri
2L
% sau pe &+ng( m(ri&e s(rate 5i pustii
a&e @erioadei Triasice
21
. 7au poate c( merge 2n *iitor% 2n *reuna din
ere&e mai apropiate% 2n care oamenii sunt 2nc( oameni% dar 2n care
enigme&e epocii noastre sunt dez&egate 5i prob&eme&e ei ap(s(toare au
'ost rezo&*ate; )co&o% 2n dep&ina maturitate a rasei: c(ci eu% 2n ceea
ce m( pri*e5te% nu pot s( cred c( zi&e&e noastre de e1perien3e debi&e%
de teorii 'ragmentare 5i de discordie mutua&( sunt 2ntr!ade*(r
*remuri&e de cu&me a&e omu&uiI Oepet% 2n ceea ce m( pri*e5te. 0&% o
5tiu 9 c(ci prob&ema aceasta a 'ost discutat( de noi cu mu&t 2nainte
de a 'i construit( Ma5ina Timpu&ui 9 se g+ndea 2ntotdeauna cu
triste3e &a @rogresu& 4menirii 5i *edea 2n cre5terea *o&umu&ui
ci*i&iza3iei doar o ag&omerare '(r( rost% care *a trebui p+n( 2n ce&e din
urm( s( se n(ruie% ine*itabi&% asupra ce&or ce au '(urit!o% 5i s(!i
distrug(. Dac( este a5a% nu ne r(m+ne dec+t s( tr(im ca 5i cum nu ar
'i a5a. Dar pentru mine% *iitoru& se arat( 2nc( 2n negru 5i a&b 9
imensa mea ignoran3( este rareori &uminat( de amintirea acestei
po*estiri. 8i p(strez cu mine% drept m+ng+iere% dou( '&ori a&be%
ciudate 9 acum bo3ite% 2nnegrite% presate% 5i '(r( *ia3(% st+nd m(rturie
c(% chiar 5i atunci c+nd inte&igen3a 5i 'or3a au disp(rut% recuno5tin3a 5i
duio5ia 'a3( de aproape&e s(u 2nc( mai d(inuie 2n inima omu&ui.
1H
Cretacic 9 perioad( a erei secundare.
18
Timpuri&e Burasice 9 perioad( a erei secundare.
19
4o&itic 9 'ormat din granu&e s'erice% asem(n(toare icre&or.
2L
@&esiosaur 9 repti&( gigantic( din era secundar(.
21
Triasic 9 prima perioad( a erei secundare.
1L"
S % # R I T
1L#
TABEL CRONOLOGIC
18 41 septembrie. Cn &oca&itatea pro*incia&( Jrom&e< din sudu&
)ng&iei se na5te Kerbert :eorge ,e&&s 2ntr!o 'ami&ie mic!burghez(
s(r(cit(. Tat(& s(u era gr(dinar 5i proprietaru& unei pr(*(&ii (care
'oarte cur+nd s!a ruinat$% iar mama 9 Bup+neas( &a st(p+na unui
conac.
18H# ?a *+rsta de 8 ani *iitoru& scriitor se 2nscrie &a o 5coa&( cu
nume r(sun(tor de )cademie comercia&( cu g+nd s( se 'ac( t+rgo*e3.
18H9 Din cauza greut(3i&or materia&e a&e 'ami&iei% este ne*oit s(
2nceap( s( c+5tige singur% angaB+ndu!se% pe r+nd% &aborant 2ntr!o
'armacie% comisionar 5i b(iat de pr(*(&ie% sup&initor &a o 5coa&(
primar(. 6iecare c&ip( &iber(% precum 5i mu&te din ore&e de noapte &e
dedic( cititu&ui.
188# T+n(ru& Kerbert ,e&&s nimere5te &a ?ondra. De*ine student
&a a5a!zisa P8coa&( norma&(/% ce '(cea parte din sistemu& Ani*ersit(3ii
&ondoneze. Cite5te mu&t% e1erseaz( Pcompuneri 2n &atin(/%
'rec*enteaz( di'erite cercuri% seminare% dezbateri pub&ice cu
participarea *esti3i&or oratori ai timpu&ui. 6ace cuno5tin3( cu tinerii
socia&i5ti% printre care 5i :eorge Jernard 7haD.
1888 4b3ine gradu& didactic de magistru 2n bio&ogie. ?a
propunerea pro'esoru&ui s(u% ce&ebru& natura&ist Thomas Ku1&e<%
,e&&s scrie un manua& de bio&ogie. Cartea de*ine manua& de baz( 2n
5coa&a eng&ez(% 'iind reeditat( de 'oarte mu&te ori% chiar 5i atunci c+nd
autoru& ei era deBa cunoscut be&etrist.
1888!1895 )ni de zbucium 5i c(ut(ri. De5i i se deschidea 2n 'a3(
perspecti*a unei cariere 5tiin3i'ice% a pre'erat gazet(ria% 2ncerc+ndu!5i
'or3e&e 5i ca scriitor. @e &+ng( artico&e pe teme socia&e 5i po&itice% scrie
1L5
po*estiri% dar care apar rar 2n pres(.
1895 @ub&ic( prima cu&egere de schi3e cu tit&u& 5onvorbiri alese cu
unc/iul. Tot din acest an dateaz( 5i primu& s(u roman 'antastic%
Ma&ina %impului) care s!a bucurat de un mare succes% 5i ,e&&s s!a
hot(r+t s( se dedice tota&mente &iteraturii. @entru roman a primit
suma modest( de 15L &ire ster&ine% cu care se simte Pbogat/. @(r(se5te
?ondra 5i se retrage &a ba5tin( 2n sudu& )ng&iei.
189 @ub&ic( ce& de!a& doi&ea roman% Insula $octorului Moreau)
drept r(spuns &a 5artea -un,lei de Tip&ing% care a ap(rut un an mai
2nainte. 0 un roman 'antastic despre e1perien3e 5tiin3i'ice asupra
anima&e&or% prob&em( ce!i preocupa pe mu&3i sa*an3i. Cn pres( apar 5i
o serie de po*estiri 5tiin3i'ice 2n care autoru& atac( di*erse prob&eme
de bio&ogie 5i 'izio&ogie. C& preocup( 5i chestiunea e1isten3ei *ie3ii pe
a&te p&anete (po*estirea Oul $e cristal6. Tot 2n acest an editeaz(
romanu& Ro(ile sor(ii.
189H 7crie romanu& Omul invizibil) care se consider( 5i ast(zi
printre ce&e mai popu&are &ucr(ri de Kerbert ,e&&s.
1898 Rzboiul lumilor este urm(toru& roman construit pe ace&ea5i
principii ca 5i precedente&e.
1899 Oomanu& 5*n$ se va trezi cel a$ormit a marcat re*enirea
scriitoru&ui &a teme&e socia&!po&itice.
19LL Dra,ostea &i mister Le7is/am 'ace parte din ace&a5i grup de
romane socia&e.
19L1 7eria de romane 'antastice continu( cu Primii oameni n
Lun.
19L2 @o*estirea Doamna m(rii. Con'erin3a Descoperirea *iitoru&ui.
1L
19L# Cn romanu& Hrana zeilor scriitoru& og&inde5te tab&ou& 'antastic
a& apari3iei unei rase de oameni% mai per'ec3ionat( dec+t cea
e1istent(.
19L5 )par romane&e Tipps 5i 4 utopie modern(.
19L @o*estirea 8n zilele cometei 2mbin( tr(s(turi&e romanu&ui
socia& cu e&emente utopice. C(&(tore5te 2n 7tate&e Anite 5i &a
2ntoarcere pub&ic( eseu& 9iitorul :mericii. @am'&etu& 'ocialismul &i
0amilia.
19L8 Cn po*estirea Rzboiul n vz$u/ ,e&&s a prezis apropierea
primu&ui r(zboi mondia&% sub&iniind c( ini3iatoru& &ui *a 'i :ermania%
care tindea spre domina3ia mondia&(.
0seuri&e ?umi noi 2n schimbu& ce&or *echi 5i @rime&e 5i u&time&e
&ucruri.
19L9 Oomane&e Tono Junga< 5i )nn Veronica.
191L Cnc( un roman socia& 9 Povestea $omnului Poll.
1911 Oomanu& "oul Mac/iavel. Cu&egerea de po*estiri ;ara
orbilor.
1912 Oomanu& 5storie. @ub&ic( o serie de artico&e despre
prob&eme&e c&asei muncitoare 5i 3ine o con'erin3( despre romanu&
contemporan.
191" ,e&&s *iziteaz( Ousia% care 2i &as( impresia unei 3(ri asiatice
2napoiate ce nu s!a trezit 2nc( din somnu& ei secu&ar. Cn 192L 'ace o a
doua c(&(torie 2n Ousia (de ast( dat( so*ietic($. >mpresii&e din aceast(
c(&(torie au 'ost e1puse 2n cartea Rusia n bezn) iar pe ?enin &!a
numit .*is(toru& din Trem&in/.
1LH
Oomanu& Prieteni pasiona(i. @ub&ic( artico&e despre modernizarea
r(zboiu&ui.
191# Cu c+te*a &uni 2nainte de izbucnirea primu&ui r(zboi mondia&
a pub&icat romanu& Lumea eliberat ce are ca tem( crearea de noi
miB&oace de distrugere.
1915 Oomane&e C(utarea magni'ic( 5i Jea&b<. @am'&etu& @acea
&umii.
191 Cn romanu& Mister <ritlin, ncepe s va$ clar scriitoru&
,e&&s 25i e1prim( atitudinea sa 'a3( de r(zboi.
191H )par c(r3i&e Dumnezeu) mpratul nevzut 5i 'u0letul unui
episcop) 2n care scriitoru& s!a adresat re&igiei pentru a a'&a un r(spuns
&a prob&eme&e *ie3ii socia&e. Cu&egerea de artico&e Rzboiul &i
viitorul.
1818 Oomanu& -oan 5i @eter. 0seu& Cn a& patru&ea an.
1919 Oomanu& 6ocu& *e5nic. Jro5ura =u e dec+t o singur( istorie.
192L Compendiu de istorie.
1921 7crie romanu& 'antastic Oameni+zei care e un r(spuns &a
prob&eme&e utopice a&e zi&ei.
1922 Oomanu& :scunzi&urile inimii. O istorie prescurtat a lumii.
Candidat &aburist &a a&egeri&e de &a Ani*ersitatea din ?ondra.
192" Jro5ura >dea&u& &aburist a& educa3iei. Discursu& 7ocia&ismu& 5i
moti*u& 5tiin3i'ic.
1L8
192# 4 utopie .pe dos/ este romanu& 9isul 2n care erou&% 7arnac%
tr(ind 2n seco&u& a& patruzece&ea% se ocup( de dezgroparea ruine&or
r(mase din .seco&u& haosu&ui/% adic( din seco&u& nostru% 5i po*este5te
cu groaz( ceea ce a *(zut.
1925 Oomanu& Tat(& Christinei )&berta. 0seu& 4 pre*iziune 2n
&eg(tur( cu situa3ia mondia&(.
1=4> Lumea lui William 5lissol$ este un mare roman 'i&ozo'ic. 0&
con3ine mu&te e&emente biogra'ice% dar 5i mai mu&te re'&ec3ii% 2n care
,e&&s 25i e1pune *ederi&e 2n prob&eme&e 'i&ozo'iei% economiei%
po&iticii% re&igiei% mora&ei% artei etc.
192H Oomane&e Cn aBun 5i MeanDhi&e. Rine &a 7orbona con'erin3a
Democra3ia supus( re*izuirii.
1928 Romanul Mister <latts7ort/ pe insula Rampole re'&ect(
tragedia genera3iei de inte&ectua&i care au *(zut primu& r(zboi
mondia&.
19"L Oomanu& Dictatura $omnului Par/am are ca tem(
posibi&itatea instaur(rii 'ascismu&ui 2n )ng&ia.
19"" Cn anu& *enirii &ui Kit&er &a putere 2n :ermania% ,e&&s scrie
cartea Lucrurile care vor 0i) trans'ormat( u&terior 2n scenariu de 'i&m.
)5a cum pre*(zuse 2nceputu& primu&ui r(zboi mondia&% &a 'e& a '(cut
o pro'e3ie despre ce& de!a& doi&ea r(zboi mondia&% care 2n opera sa
2ncepe 2n 19#L 5i dureaz( treizeci de ani.
19" Cn timpu& r(zboiu&ui ci*i& din 7pania ,e&&s a pub&icat nu*e&a
?uctorul $e cric@et) 2n care descrie e1isten3a% 2ntr!o m&a5tin(% a unui
monstru 2ngrozitor% ce nu este a&tce*a dec+t 'ascismu&.
19#1 )pare romanu& Pru$en(a nu stric nicio$at. Cn e& ,e&&s 25i
1L9
i&ustreaz( teza c( ade*(ratu& om% /omo sapiens) n!a ap(rut 2nc( pe
p(m+nt. Cn &ocu& &ui e1ist( o specie anima&( pe care ,e&&s o nume5te
/omo %e7ler.
19# 1A au,ust. Kerbert :eorge ,e&&s se stinge din *ia3( cu "9 de
zi&e 2nainte de a 2mp&ini *+rsta de 8L de ani.
11L
111