ARHITECTURA NEOCLASICA

sf sec XVIII, inceputul sec XIX

porneste din Europa, ajunge in America si reflex ale sale pana si in colonii
reinvierea a spiritului classic(perioada renascentista)
pe fondul iluminismului, barocul era o contradictie (iluzie, forme structurale imbricate in altceva)=>
contradictie----revenire la forme pure(antichitate, renastere)-> ordine, rigoare, simetrie
mediul de referinta ramane italia
utilizarea poligoanelor regulate, cerc, patrat-> o piramida, patrat
joc de volume si forme-> mari compozitii
ornamentele tind sa dispara->devin sobre
monumentalitate->deriva din spiritual eroic al epocii(per rev franceze, per napoleoniana)
termenul de neoclassic provine din sec XIX= adevaratul stil in sec XVIII
o termenul de neoclassic-stil rece, sobru, auster, distant de cetatean, monumental ce accentua
sobrietatea
renuntarea la culoare
primordialitatea arhitecturii in raport cu celelalte
(autonomizarea)
programe de arh-posibilitatea de gestionare a spatiului ample-urbanism
arh social-culturala
locuinte representative-palate
muzeu, teatru-cele mai imp(programe noi)
spitale
hale
teatrul devine de sine statator-> program generalizat
se inspira din formele Renasterii-> neorenastere
surprinde esenta si realitatea ( o iluzie a epocii)
reactie impotriva curentelor foarte decorate ale sec XVII(baroc, roccoco)
Sec XIX-dominatia romantismului
o se cauta ceva nou
=> opozitie impotriva a ceva ce a fost anterior
exacerbarea spiritului de libertate si eroic
romantism (gandire libera) iluminismul francez-gandire carteziana/rationala
tendinta de a iesi din tipar, de a gandi liber
romantismul in arh=tendintele stilistice care nu se mai inspira din linia clasica, ci din arh medievala: gotic,
romanic si nu numai
inspirat si din alte stiluri:bizantin, renascentist, baroc
romantismul-istorism-curent romantic inspirat dintr-un singur stil al uneia dintre epocile anterioare
negotic, neoromanic, neclasic(stiluri istoriste)
apare eclectismul (amestec)-> arh sf de sec XIX(prima este Opera din Paris)- amestecul elementelor din
stiluri diferite in incercarea de a obtine compozitii representative
sec XIX- dominanta generala romantic->dorinta de a gasi forme noi de exprimare
neoclasicismul-apartine romantismului ca dominant cultural.
-nu e un curent arh romantic
neoclasicismul-curent (excerbarea spiritului eroic, monumentalului, spiritual rationalromantic din acest
punc de vedere
dominanta generala a sec XIX e eclectismul-amestec dintr-o multime de stiluri arhh anterioare de curent
arh eclectic

SCALA DIN MILANO-G Permarini
fatada cu elem de facture clasica:fronton, pilastrii, balustrii
dispar formele curbe si dinamice
axialitate, comp simetrice
se pun problem de functionalitate/acustica
int-capitele incarcate

SAN CARLO-Napoli
teatru
forma rectangulara in exterior
accentueaza calitatile acustice ale salii
fatade aproape de factura reansterii mature
console, ordine suprapuse, arc in plin cintru
ghirlande, basoreliefuri
int-pilastratura
cupola pictata
seaman cu scala din Milano


S.FRANCESCO DI PAOLA-Napoli-Pietro Bianchi
exemplu interesant de biserica
naos de plan circular
pronaos adosate 2 spatii de plan circ(capele)
acces prin portic (fatada de temple antic Doric)
colonada adosata bisericii, ce delimiteaza una din lat pietii
manipularea unui spatiu amplu-piata
nu se elimina cercul, ci chiar elipsa
combinatie intre ionic (axul de sime) si porticul doric
frontonul nu e decorat
interior
o sobru, dar materialul folosit e marmura
o decoratie sculpturala - colonada in jurul naosului
o cupola ce seaman cu cea a pantheonului
Pt marcarea unor monumente sau parti ale oraselor se recurge la modelul arcului de triumf


Mediul englez
BANCA ANGLIEI
zona tratata in maniera unui templu antic
BRITISH MUSEUM
forma stricta de portic ionic, decorat cu sculptura
planul pleaca de la o rotonda + curti interioare
de discutat rolul functional al colonadei
tine de coerenta stilistica, unitate compozitionala

SF ISAC-St Petersburg
asemanatoare cu Pantheonul Francez
portice de tip intrare in temple antic, intrare pe mai multe laturi
cupola pe tambur, inconjurata de colonada(caract neoclasicismului)=> unitate volumetrica prin realizarea
unei corespondente cu zona interioara(colonada)


CLADIREA AMIRALITATII, St Petersburg
plan patrat+volum cubic+o flesa dominanta
modelul arcului de triumph la intrare
-flesii- relatia coloane- zona superioara- zona inferioara

CAPITOLIU-Washington
ordine suprapuse
arc in plin cintru
rez ampla a cupolei, cu tambur, inconjurat de o colonada
sala principal centrata-cupola
deri sim a comp in raport cu niste axe de simetrie + spatii ample
Coloane, pilastrii
o incercare de acuzare a tendintelor de monumentalitate
elemente din repertoriul classic


MONUMENTUL LUI THOMAS JEFFERSON
pleaca de la prototipul templului antic, combina planul circular +marcarea accesului prin intermediul unui
fronton
in sec XIX apare tendinta de corelare cu perioadele anterioare;
redescoperirea valorii unor stiluri anterioare datorita lui Violet le Duc(cercetator al arh gotice franceze)

BISERICA VATIVA-Viena
neogotica
preluarea aproape identica a formelor goticului
deosebirea tine de structura-
o zidarie caramida+
o placaj de piatra(sau tencuiala dura-ce mimeaza formele arh gotice)
o struct metal
mijlocul sec XIX
pinacluri, flese, floroane
insertii de piatra cu rol decorativ (nu structural)
la interior copiaza formele gotice-c
romatica interiorului este regasita in neogotic
o nervuri colorate rosu/albastru

PARLAMENTUL Londra
neogotic
gandit in accord cu stilul gotic englez, tarziu
dominat sub semnul romantismului, stilistic apartine neogoticului, sub dominate generala istorista
forme preluate din repertoriul goricului
detalii carateristice goticului englez-linii fine, intersectate in unghi de 90 grade

Gotlfried Semper-OPERA DIN DRESDA
exemple numeroase in spatiul Dresdei
pleaca de la forme renascentiste italiene: bosare, arc in plin cintru, balustrii
variatie in raport cu modelul teatrului (neoclasice, riguroase)
nisa generoasa pt marcarea acesului
interior- foaier cu coloane tratate intr-o maniera mai libera

CASTELUL PELES
renasterea germana (tributara acesteia)
eclectic-interioare tratate diferit (in diferite stiluri)

Semper-MUZEUL DE ARTA Vienna
forme de inspiratie renascentista
2 cladiri dim in raport cu un scuar->muzeul de stiinta
elemente de factura baroca(decoratie) si renascentista la interior
scari cu rampe monumentale(2 rampe

OPERA-Paris-Charles Garnier
actul de nastere a stilului eclectic in arh
cladire cu tratare orientala la interior
inspirata din baca, neoclassicism , renastere-> incarcare decorativa->elem clasice+elem libere
cobane canelate, balustrii, medalioane-
nu e o decoratie baroca propriu-zisa, console dese, denticuli, dublare de elem
deasupra cupola
la interior(oglinzi, stucatura aurita)-apar detalii care nu pot fi incadrate intr-un anumit stil
hol generous cu scarile care se intalnesc


ATENEUL ROMAN, Bucuresti
sala de spectacol la etaj
maniera electica
amestecare a elem clasice/neoclasice+elem care nu pot fi incadrate intr-un anume stil
hol central cu coloane
Eclectism
o dcor (pe fiecare cm patrat) amplu(structura nu e vizibila)
o camuflarea structurii
o detalii in stucatura

CLADIREA CEC-ULUI , Bucuresti
eclectism

Neobaroc-neoclasic+neorenascentist
a2a jum a sec XIX
linie academica

GRAN PALAIS, Paris
o fatada de factura neoclasica
structura de acoperire metalica foarte moderna
fatada:
o pilastrii,
o coloane,
o masivitatea arh de zid

PETIT PALAIS
fatada electica: colonada+arc mare pt acces-> luneta cu sculptura
incarcatura decorativa la interior
o console atipice

SACRE COEUR, Paris
forme atipice
anumite detalii neoromanice:
o arc,
o fereastra,
o cornisa cu arcade,
o rozase
cupole suprainaltate
elem de detaliu: classicism +neoromanic
constructie greu de incadrat intr-un current stilistic anume
nu e neoromanica, ci are elemente din acest stil
interior
o mozaic pe calota de deasupra altarului

NEUCHWANSTEIN
eclectic
dominanta romantic: creneluri, trimiteri la arh medievala
arh medievala+arh Maura
arc in potcoava
bosaje de tip renascentist
parti de acces cu coloane torsate
mozaic pe ext-influenta araba
libertate de combinare a formelor
buna exemplificare a caract eclectismului